Moldova de Oriunde, nr. 6 by URMA ta

MOLDOVA D E

O R I U N D E REVISTA DIASPOREI ediția 6 • 2018

Prin „diaspora” se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia. Definiția este inclusă în Strategia națională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

MUNCĂ, ÎMPLINIRI ȘI ACŢIUNI DE VIITOR

2018

A fost un an plin. Cu multă muncă, cu reușite și cu idei pentru viitor.

Sunt atâtea bucurii care au ajuns acasă de la conaţionalii noștri de peste hotare în anul 2018! Iar revista „MOLDOVA de oriunde” consemnează câteva dintre acestea, pe de o parte, cu admiraţia caldă că sunt atâtea și atâtea prilejuri de a povesti despre aceste succese ale oamenilor și asociaţiilor care sunt cu inima și cu fapta aproape de Republica Moldova. Iar pe de altă parte, este aici și ceva regret că nu toate pot să încapă în formatul unei publicaţii. Ce mult înseamnă – onoare, mândrie – pentru cei de acasă ca un artist moldovean să obţină Cupa Mondială la Acordeon, un sportiv din Moldova să fie declarat cel mai bun înotător din Irlanda și Guvernul să-l propună pentru Premiul Nobel pentru Pace, iar un alt sportiv să ajungă în titlul unei publicaţii internaţionale: „Moldoveanul motivaţional… face istorie”! Câte priviri de simpatie se îndreaptă de acasă spre asociaţiile din diaspora care menţin aprinsă în străinătate – prin evenimente culturale, cărţi, acţiuni publice, spectacole și multe alte manifestări – flacăra dragostei pentru neam și limbă! Câte semnificaţii se află dincolo de cuvintele, mărturisite în aceste pagini, ale conaţionalilor noștri despre ceea ce înseamnă pentru ei ACASĂ, fie că au revenit în Moldova să-și continue viaţa și munca, după ce au obţinut o experienţă extraordinară peste hotare, fie că se mai află acolo dar continuă să fie aproape de cei dragi de aici! Sigur că semnele de apreciere se îndreaptă aici și spre iniţiativele guvernamentale de sprijin pentru diaspora, inclusiv prin intermediul Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”… Paginile revistei au rămas deschise, ca semn de preţuire, pentru exemplele în care oamenii și familiile au revenit acasă pentru a rămâne și reuși aici. Iar faptul că Programul guvernamental DOR – Diasporă*Origini*Reveniri a ajuns în anul 2018 la cea de-a VI-a ediţie este exemplul cel mai elocvent că faptele bune trebuie să continue. Iar copiii spun adevărul. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Работа, достижения и планы на будущее 2018 год. Это был плодотворный год. Упорный труд, достижения и планы на будущее. В этом году от наших соотечественников из-за рубежа поступило много радостных известий! Издание „MOLDOVA de oriunde” сообщает лишь о части из них, с добрым намерением и поводом рассказать об успехах людей и ассоциаций, которые своим трудом и душой стараются быть ближе к Республике Молдова. К сожалению, наше издание не может рассказать обо всех достижениях наших соотечествеников, поскольку не позволяет формат журнала. Как много означают для граждан нашей страны такие слова, как честь, гордость, в моменты, когда молдавский музыкант выигрывает Всемирный Кубок по аккордеону, молдавский спортсмен объявлен пловцом года в Ирландии, и правительство Молдовы выдвигает его на соискание Нобелевской Премии Мира, или когда о молдавском теннисисте написана статья «Мотивирующий молдаванин … пишет историю»! Сколько взглядов и симпатии молдавских граждан притягивают ассоциации молдавской диаспор, которые постоянно держат за рубежом зажженный факел любви к своему народу и языку, организуя многочисленные культурные мероприятия, презентации книг, спектакли и многие другие акции! Сколько эмоций, помимо самих слов, содержат рассказы наших соотечественников о том, что значит на самом деле для них ДОМ. И не важно, вернулись ли они навсегда в Молдову, живут и трудятся, используя полученный за рубежом опыт и знания, или продолжают находиться вдали от родины, но постоянно с мыслями о своих родных, оставшихся на родине! Несомненно, необходимо отметить правительственные инициативы Кабинета Министров в поддержку диаспоры, в том числе, и через Программу Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”… Страницы журнала остаются открытыми для поддержки успешных примеров из жизни молдавских граждан и их семей, вернувшихся домой с твердым намерением остаться на родине. Тот факт, что Правительственная Программа DOR – Diasporă*Origini*Reveniri достигла уже VI-го выпуска, является самым красноречивым примером, что добрые дела следует продолжить. А дети говорят правду. 1

Cuprins 5

Revenind acasă pentru a rămâne.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .5 Cupa Mondială la Acordeon pentru tânărul artist din Moldova, Radu Răţoi .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .8 Cărţi de acasă pentru copiii din diaspora .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 „În Canada ne unește bunăvoinţa și dorul de Acasă”: Violeta Martin Moraru.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Eveniment de suflet cu scriitori și muzicieni din Republica Moldova în Sala Barocă a Vechii Primării din Viena.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 13 Guvernul Republicii Moldova îl propune pe înotătorul Ion Lazarenco la Premiul Nobel pentru Pace.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 14 Pictoriţa Augustina Reniţa-Mirjol: „…Pentru a le transmite celor dragi de acasă că mă gândesc la ei” .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 16 Moldoveanul motivaţional: Radu Albot face istorie.. . . . . . . . . . . . 18 Guvernul Republicii Moldova susţine iniţiativele diasporei în cadrul Programului „DAR 1+3”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 După 14 ani de viaţă în Italia, Alexandru Comerzan s-a reîntors acasă și a devenit un bucătar de excepţie.. . . . . . . . . . . . 20 Reprezentanta diasporei noastre din Marea Britanie, Victoria Dunford, este laureată a Premiului Naţional 2018 .. .. 22 Cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în afara ţării vor putea să-și primească pensia .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 23 Arina Iavorschi, tânăra din Moldova, lector la Universitatea Assumption din Thailanda, Bangkok.. . . . . . . . . . . . 24

Actele de studii din Republica Moldova ar putea fi recunoscute în Italia și Belarus.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Cel puţin 250 de tineri vor fi susţinuţi de stat în iniţierea propriilor afaceri.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Capacităţile antreprenoriale ale diasporei din Republica Moldova, discutate la conferinţa finală a proiectului D.O.M.D.E... 30 Octavian Micleușanu: „Am fotografiat foarte multe vedete ale cinematografiei contemporane” .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Feliţia Tîrzilă, moldoveanca de la Larga, care a ajuns director academic la cel mai mare teatru din Palestina .. . . . . . 36 Proiecte ale Diasporei Republicii Moldova finanţate în 2018.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 „Ora Poveștilor” cu Maria Dandeș o activitate de promovare a lecturii familiale din Canada pentru Moldova.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 „Diaspora Business Academy pentru tinerele antreprenoare”, proiect DEH de Alexandrina Robu.. . . . . . . . . . . . 42 Proiectul DEH „Practici aplicabile în marketingul digital” s-a desfășurat la Chișinău .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 44 Bucuriile proiectului DEH „Crearea atelierului știinţific pentru elevi și studenţi EUREKA”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Guvernul susţine iniţiativa lui Ion Lazarenco de a împărtăși experienţa cu elevii din Republica Moldova.. . . . . . . . 48 6 milioane de euro pentru valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Inaugurarea terenului de joacă pentru copii și scenei de vară din Văleni, proiecte realizate în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 500 de beneficiari ai programului „Prima Casă”.. . . . . . . . . . . . . . . . 51 Vinurile moldovenești, promovate de către diaspora Republicii Moldova la cea mai mare expoziţie de vinuri din Portugalia.. . . . . . . . . . . . 52

Aida Căpăţîna, medicul-stomotolog de succes în Italia care nu exclude că ar putea să revină acasă.. . . . . . . . . . . . . . . . .54 7 locuri care pot fi vizitate de prietenii conaţionalilor de peste hotare pentru a descoperi Moldova.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 56 Patrimoniul cultural naţional, prezentat de către diaspora Republicii Moldova din Italia la un eveniment multicultural.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 58 Diaspora Republicii Moldova din Liban promovează valorile naţionale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 Asociaţia „ProMoldova” din Viena a reprezentat Moldova la Ziua Europeană a Limbilor.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 61 Programul guvernamental DOR – Diasporă*Origini*Reveniri, ediţia a VI-a, 2018 .. . . . . . . . . . . . . . .62 DOR - Diaspora * Origini * Reveniri .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64 Doruleţii fac cunoștinţă cu patrimoniul nostru cultural.. . . . .66 Recunoștinţă pentru mentorii programului guvernamental DOR — Diasporă*Origini*Reveniri, ediţia a VI-a .. .. .. .. .. .. .. .. .. .68 O tânără din Moldova, studentă în Italia, și-a lansat la Chișinău cartea „69% de dor” .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69 Femeile și tradiţiile aduc banii acasă.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 Rezultatele concursului „Moldova sunt EU” .. .. .. .. .. .. .. .. .. 74 A zecea aniversare a Comunităţii Moldovenilor din Quebec.. . . 76

© Biroul Relații cu Diaspora Editare: URMA TA Texte și fotografii: Alexei Gurduza, Silviu Neghină, Corneliu Comendant, Victoria Eșanu, Nedejda Zubco, Victoria Comerzan, Ecaterina Deleu, Igor Guzun, Vlada Popsuico, Tatiana Solonari, Laura Bohanțova, Catharina Klingspor, Jaimie Grant, Aliona Purci, Ana Fomov. ISSN: 2345-198X Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Biroului Relații cu Diaspora (BRD) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia. Conținutul revistei „MOLDOVA de oriunde” a fost elaborat de echipa URMA TA pentru Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu suportul financiar oferit de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacităților instituționale ale Repubicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, faza a II-a. Foto copertă: Silviu Neghină

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Acasă

REVENIND ACASĂ PENTRU A RĂMÂNE

Andreea Gîscă locuiește în Chișcăreni, un sat din nordul Republicii Moldova. La ai săi cinci ani, nu i-a văzut niciodată pe cei doi frați, mama, tatăl și bunica laolaltă. În ultimii zece ani, familia Gîscă se reunește doar seara prin Skype. aborda aceste provocări majore, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova și partenerii săi implică 38 de comunități din țară

CEI PLECAȚI DIN ȚARĂ INVESTESC ÎN LOCALITĂȚILE DE BAȘTINĂ Până nu demult, tatăl Andreei muncea ca șofer de TIR în Spania. Fratele ei mai mare locuiește în SUA, iar fratele mijlociu își face studiile în capitală. Banii agonisiți peste hotare acopereau strictul necesar al celor rămași acasă. „Nu pot să spun că trăiam rău: pe atunci aveam de toate, dar mai puțin planuri de viitor. Banii câștigați de soț erau destui, dar nu ne făceau fericiți cu adevărat”, spune Valentina Gîscă, mama Andreei.

FOTO CREDIT: Ion Buga/PNUD Moldova

În Moldova, această stare de lucruri este deja la ordinea zilei. Peste 80.000 de copii au cel puțin un părinte care muncește peste hotare… Pentru a

și diaspora pentru a stimula antreprenoriatul local și pentru a ajuta la reunirea familiilor separate de migrație, precum cea a Andreei.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Acasă

FOTO CREDIT: Ion Buga/PNUD Moldova

Prin transpunerea acestei viziuni la nivel local, PNUD, în parteneriat cu Guvernul Elveției, a încurajat reconectarea migranților cu comunitățile lor de baștină. Prin intermediul celor 38 Asociații de Băștinași create până acum, mai mult de 20.000 de migranți din toată lumea au fost consultați în procesul de elaborare a strategiilor locale de dezvoltare socio-economică și au identificat prioritățile de dezvoltare locală. Peste 9.000 de migranți au contribuit financiar prin intermediul unei platforme de crowdfunding pentru 55 de proiecte locale, menite să ofere servicii publice locale mai bune pentru circa 300.000 persoane. Contribuțiile depășesc suma de 200.000 dolari SUA.

În 2016, remitențele constituiau peste 20% din produsul intern brut (PIB) al țării. Deși aceste resurse financiare contribuie la reducerea sărăciei, totuși ele ar putea fi investite mai productiv și ar putea avea o amprentă mai mare asupra dezvoltării comunităților locale. Aceasta este una dintre provocările pe care ONU le abordează împreună cu Guvernul Republicii Moldova, prin susținerea integrată a politicilor, pentru avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și a Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”... La elaborarea acestui document au fost consultați cetățenii, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare. 6

CROWDFUNDING GLOBAL PENTRU PRIORITĂȚILE LOCALE Locurile de muncă decente și angajarea durabilă reprezintă prima prioritate pentru nouă din zece moldoveni intervievați în cadrul consultărilor naționale anterioare formulării Agendei 2030. Creșterea economică incluzivă și crearea locurilor de muncă în localitățile rurale au fost identificate de Guvern, cu sprijinul ONU, drept acceleratori care pot propulsa progresul pentru toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, asigurând că toți oamenii beneficiază de dezvoltare și nimeni nu este exclus.

TURISMUL RURAL – O ȘANSĂ PENTRU O VIAȚĂ MAI BUNĂ... Comuna Chișcăreni este una din localitățile care se confruntă an de an cu un flux constant de emigrare. Oficial comunitatea are 5.000 de locuitori, însă o pătrime din populație locuiește de fapt peste hotare. Prin sondaje și campanii desfășurate de primărie, atât localnicii, cât și cei plecați în străinătate au participat la elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a localității. Prioritatea nr. 1 a fost aleasă unanim: crearea unei rute turistice, pentru a genera oportunități de venituri decente și pentru a proteja patrimoniul cultural și mediul înconjurător. „Chișcăreni are câteva atracții turistice, însă nu avea servicii de cazare sau alimentare în apropiere. De aceea, am decis să investim în dezvoltarea infrastructurii de turism”, a spus Silvia Țurcanu, primara de Chișcăreni. În prezent, în Republica Moldova există o singură rută turistică rurală – la BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Acasă complexul arheologic Orheiul Vechi, care înregistrează peste 100.000 de vizitatori anual, inclusiv 20.000 persoane care beneficiază de servicii de cazare. Or, turismul durabil în Moldova este un sector economic cu un potențial enorm care poate fi valorificat. Familia Gîscă valorifică această oportunitate, pentru a avea un trai decent acasă. „Am amenajat pensiunea în cea mai frumoasă și ecologică zonă din comunitate: înconjurată de păduri, departe de orice traseu, este amplasarea perfectă pentru relaxare totală”, spune Valentina Gîscă. Datorită acestor noi oportunități, tatăl Andreei s-a convins că merită să revină din Spania, iar feciorul Victor a decis că va reveni din Statele Unite să conducă afacerea familiei.

...CU BENEFICII PENTRU TOȚI OAMENII PNUD sprijină dezvoltarea turismului durabil în Moldova prin dezvoltarea capacităților, fortificarea parteneriatelor și implicarea actorilor locali, de la primari la migranți. Aceasta a generat o reacție în lanț în economia locală. Antreprenorii locali au acum mai multe posibilități de a investi în producția ecologică și prietenoasă mediului, așa cum este cazul lui Iurie Turtureanu, care a creat un nou serviciu local apiterapia. Turiștii care vizitează pensiunea lui Iurie sunt invitați să tragă un pui de somn pe un pat situat deasupra stupilor, pentru a-și vindeca și energiza corpul și sufletul. „Sunt apicultor de

30 de ani”, spune Iurie. „Am căutat întotdeauna metode inovative în domeniul apiculturii, dar am avut dificultăți să găsesc clienți. Abordarea complexă a autorităților locale ne ajută să ne realizăm visele, să obținem profit și să ne majorăm veniturile”, spune apicultorul din Chișcăreni. Tatiana Solonari, Laura Bohanțova, Catharina Klingspor, Jaimie Grant Андрея Гыскэ проживает в селе Кишкэрень, расположенном на севере Республики Молдова. В свои пять лет она ни разу не видела вместе двух своих братьев, маму, отца и бабушку. В последние десять лет семья Гыскэ собирается вместе вечерами только благодаря Скайпу. Правительство и его партнеры включили 38 сообществ из страны и диаспоры в проект по стимулированию местного предпринимательства и объединению разделенных миграцией семей, таких как семья Андреи.

FOTO CREDIT: Ion Buga/PNUD Moldova

Se pare că cea mai fericită dintre toți este bunica Raisa. „Mă durea inima

când îi vedeam pe toți plecați prin lume. Sunt foarte fericită că trei femei din familie au putut să-i aducă pe toți acasă”, a spus dânsa.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Moldova în lume

CUPA MONDIALĂ LA ACORDEON PENTRU TÂNĂRUL ARTIST DIN MOLDOVA,

RADU RĂŢOI

Tânărul artist originar din Republica Moldova, Radu Rățoi, a câștigat, la Kaunas, în Lituania, Cupa Mondială la Acordeon, organizată de Confederația Internațională a Acordeoniștilor. La cea de-a 71-a ediție a Cupei Mondiale la Acordeon, desfășurată la Kaunas, în Lituania, la sfârșitul anului 2018, artistul Radu Rățoi a obținut nu doar titlul mondial, ci a devenit și al treilea interpret din istorie care a câștigat premiul 1 al acestui concurs atât la muzică clasică, cât și la muzică variete. „Bravo, dragă Radu! Felicitări din inimă!”, l-a felicitat pe Radu Rățoi Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc. „Ne bucurăm enorm pentru că acum cinci ani am putut contribui prin Feeria Darurilor ca Radu să obțină primul său acordeon profesionist, iar acum a reușit deja această excep8

țională performanță!”, a exclamat salonul molDeco. Acordeonistul Radu Rățoi studiază în prezent muzica la Copenhaga, la Royal Danish Academy of Music. La vârsta de nouă ani, Radu a câștigat concursul național al acordioniștilor din Republica Moldova, iar anul 2018 i-a adus celebritatea internațională, prin câștigarea Cupei Mondiale la Acordeon și obținerea altor distincții importante, printre care și Trofeul Mondial din orașul Victoria, Canada.

Radu Rățoi, care a ținut, cu mândrie, drapelul de stat al Republicii Moldova, atunci când a câștigat Cupa Mondială la Acordeon. На 71-м Чемпионате Мира по игре на аккордеоне, состоявшемся в Каунасе, Литва, в конце 2018 года, музыкант Раду Рэцой стал не только победителем чемпионата мира, но и третьим в истории конкурса обладателем приза как в классической музыке, так и в стиле варьете. «Браво, дорогой Раду! Поздравлю тебя от всего сердца!», поздравила Раду Рэцой Министр просвещения, культуры и исследований Моника Бабук.

„2018 a fost un an cu rezultate și victorii”, a mărturisit, simplu, artistul BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cărţi de acasă

Statele Unite ale Americii

Olanda

Suedia

Austria Spania

CĂRŢI DE ACASĂ PENTRU COPIII DIN DIASPORA Abecedarul lui Grigore Vieru și Lică Sainciuc „Albinuța” și cartea „Acasă” au ajuns la copiii moldovenilor care sunt stabiliți în diverse colțuri ale lumii.Astfel, îndrăgita „Albinuță” se află deja în biblioteca Școlii Europene din Haga și a fost donată în cadrul sărbătorii promovată de Consiliul Europei - Ziua Europeană a Limbilor. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Totodată, de acest minunat cadou oferit de către Guvernul Republicii Moldova s-au bucurat și copiii din diaspora Republicii Moldova din Austria, Spania, Suedia și Statele Unite ale Americii.

ce, membrii asociațiilor din diasporă care sunt implicați în distribuirea acestor cărți, în speranța că acțiunea va impulsiona dorința copiilor din diasporă de a perfecționa cunoștințele de limba română.

În Viena, de asemenea, cărțile au fost înmânate copiilor în cadrul evenimentului „Ziua Europeană a Limbilor”, la care pentru prima dată țara noastră a fost reprezentată de Asociația „ProMoldova”, președinte Ludmila Sîrbu, originară din Republica Moldova.

Букварь Григория Виеру и Ликэ Саичук „Albinuța” и книга „Acasă” стали доступны для молдавских детей, проживающих в различных уголках мира. Так, любимая книга „Albinuță” уже находится в библиотеке Европейской Школы города Гаага, которой она была подарена в рамках праздника Европейский День Языков, продвигаемого Советом Европы. В то же время этим замечательным подарком правительства Республики Молдова смогли воспользоваться и дети из молдавской диаспоры, проживающие в Австрии, Испании, Швеции и Соединенных Штатов Америки.

Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat își exprimă recunoștința față de misiunile diplomati-

Vorbire directă

„ÎN CANADA NE UNEȘTE BUNĂVOINŢA ȘI DORUL DE ACASĂ”:

VIOLETA MARTIN MORARU Cu studii de doctorat, cu implicare socială, cu diverse activități antreprenoriale și cu dor de Acasă, Violeta Martin Moraru, originară din Moldova și stabilită de peste un deceniu în Canada, nu se înscrie doar într-o singură definiție. Și în același timp, o definesc toate activitățile ei publice din Canada cu gândul la țara de origine. Acolo, în Canada „ne unește bunăvoința, felul nostru de a fi, dorul de Acasă”, mărturisește Violeta Martin Moraru. meni împreună, să comunic și să creez ceva frumos. În primul rând, aș vrea să se știe despre munca mea că sunt dedicată acesteia și că îmi place enorm ceea ce fac. Din primul an mi-am întipărit, ca o pecete, în gândurile mele că să faci ce-ți place înseamnă libertate, iar să îți placă ce faci înseamnă fericire.

argineanu.com

Venind la Montreal, după doar cinci luni am devenit studentă la Studii feministe, Uqam, iar după un an am început a studia Organizare de evenimente. Atât în timpul studiilor, cât și după, adică din 2009, am început a organiza evenimente. Aceasta este activitatea mea și în prezent. Din primele luni de viață în Canada, am înțeles că vreau să fac asta, vreau să fiu lângă și cu mulți oa10

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

FOTO CREDIT: vm

— Atunci când, se întâmplă, stimată doamnă Violeta Martin Moraru, să fiți întrebată cine sunteți și cu ce vă ocupați, cum răspundeți? Ce v-ar plăcea să se știe, în primul rând, despre munca Dumneavoastră? Sunt stabilită în Canada de 11 ani. La Chișinău am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, mai apoi am studiat sociologie și, în special, studii de gen. Am fost ziaristă, dar ani buni m-am dedicat muncii de cercetare.

Vorbire directă

— Cum ați făcut pasul de la studii și cercetare la administrare de evenimente și local - „Hanul Moldovenesc”? Care a fost partea cea mai ușoară? Dar partea cea mai frumoasă? Când am sosit în Canada, mi-am zis că eu voi face studii feministe, cercetare, căutam sa fiu în interacțiune cu lumea, să vorbesc cu oamenii, să moderez grupuri, să organizez ceva. Și așa, căutând și descoperindu-mi dorința de a fi mereu în contact cu oamenii, am ajuns să organizez evenimente. Nu a fost atât de greu să-mi intuiesc dragostea pentru acest doMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

meniu, deoarece m-au ajutat studiile în domeniul comunicării.

trăit din momentul în care am ajuns la Montreal.

Dorința de a avea un local a dăinuit în mine din perioada în care am început să organizez evenimente. Dar au trecut anii, am acumulat experiență în domeniul gestionării de sală de recepție și restaurant, fiind cinci ani organizatoare de evenimente și administrator, la o companie grecească ce deținea 35 de restaurante. Și iată-mă ajunsă să gestionez ceva propriu. Vreau să vă spun că, într-adevăr, toate se întâmplă la timpul lor și dacă îți dorești imens de mult. Eu cu asta am

Partea cea mai ușoară în pornirea afacerii a fost faptul că aveam deja o experiență, aveam studiile necesare. Partea cea mai frumoasă - când am primit primii clienți și, bineînțeles, de fiecare dată când au urmat să vină și alții. — Ce le unește pe aceste activități ale Dumneavoastră – Le Projet Nous les femmes, „Hanul Moldovenesc” și altele? Dar ce-i unește pe cona11

Vorbire directă ționalii noștri din Canada, implicați în evenimente comune? Asociația Le Projet Nous les Femmes a apărut grație activității mele de organizare a evenimentelor. Chiar din 2009 am început a organiza evenimente pentru și cu participarea doar a femeilor. Cu anii, a devenit o obișnuință pentru multe femei de la Montreal să ne întâlnim la 3-5 luni între noi, femeile. Ce făceam? Discutam diverse teme, prezentam multe femei care au început afaceri și de la care putem lua exemplu, inspirație. Întrunirile noastre au devenit o tradiție care continuă până în prezent. Activitățile de la „Hanul Moldovenesc” și cele din cadrul Asociației se unesc foarte frumos. Bineînțeles, avem câțiva organizatori de evenimente și toți ne susținem. Ne unește bunăvoința, felul nostru de a fi, dorul de Acasă. — Care sunt bucuriile Dumneavoastră de acum? De unde luați putere și inspirație? Trăiesc cu bucuriile cotidiene din viața de familie, cu bucuriile copiilor mei. Trăiesc cu bucuria visului meu împlinit. Puterea o iau, în primul rând, de la gândul că „eu sunt femeie și sunt puternică!”; mai sunt și un pic ambițioasă de fire, ba nu, sunt încăpățânată cu literă mare; sunt foarte optimistă și pozitivă. Și, mai apoi, e o afacere de familie, suntem patru, deci puterea mea e înmulțită la patru. Iar inspirația vine de la oameni, cineva îmi „adie” o idee, 12

pentru care le mulțumesc imediat, și eu o dezvolt. Inspirația vine de oriunde și de la oricine. Mă inspiră chiar și un măr rămas pe o creangă în toamna târzie sau o cărărușă care duce undeva... ” — Cum țineți legătura dintre Acasa din Canada și Acasa din Moldova? Și ce înseamnă Acasă? În Moldova am mulți prieteni, câteva rude, am oamenii mei de suflet cărora le duc dorul. Vreau să-i îmbrățișez, vreau să fiu în casa lor cu ei, ținându-i de mână, căci, în rest, ne ajută tehnologiile avansate.

Уроженка Молдовы, проживающая более десяти лет в Канаде, занимающаяся различными социальными проектами и предпринимательской деятельностью, Виолетта Мартин Морару является всесторонне развитой личностью. Дополнением к ее портрету является ее общественная деятельность, которую она ведет в Канаде, с мыслями о родине. Там, в Канаде, «нас объединяет доброжелательность, наш образ жизни, любовь к Дому», рассказывает Виолетта Мартин Морару. „В Молдове у меня много друзей, родственники, мои близкие, по которым я очень скучаю. Я хочу их обнять, хочу придти к ним в гости, подержать их за руку, поскольку в остальном нам помогают современные информационные технологии. Что означает Дом? … Дом не имеет четкого определения. Дома живут.”

Ce înseamnă Acasă?... Acasă nu are definiție. Acasă se trăiește. Interviu de Vlada Popsuico BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cărți de acasă

Credit foto: Maria Hera

EVENIMENT DE SUFLET CU SCRIITORI ȘI MUZICIENI DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN SALA BAROCĂ A VECHII PRIMĂRII DIN VIENA

Asociația „ProMoldova” din orașul Viena în cooperare cu Ambasada Republicii Moldova și Consulatul Onorific de la St.Pölten au organizat recent un „Dialog literar” cu participarea scriitorilor Igor Guzun și Pavel Păduraru. Evenimentul literar-muzical a avut loc în Sala Barocă a Vechii Primării din Viena, actualmente Primăria Sectorului 1 al capitalei austriece, și a inclus de asemenea un recital de muzică în interpretarea tinerilor instrumentiști, originari din Republica Moldova, studenți la instituții de artă din Viena și Salzburg, Maria Bunea, Marius Malanețchi și Valentin Malanețchi. Scriitorii și-au prezentat cărțile, experiența literară și au discutat cu publicul numeros prezent în sală, printre care reprezentanți ai Ambasadelor Republicii Moldova și României la Viena, ai diasporei noastre din Austria și Slovacia, oameni de afaceri și studenți, dar și invitați austrieci. Cei prezenți au fost interesați MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

de procesul de scriere, sursele de inspirație, lucrări editate și planuri de viitor. Și au avut și ocazia să obțină autografe ale scriitorilor Igor Guzun și Pavel Păduraru. Ambasadorul Victor Osipov și Consulul Onorific Marcus Strohmeier au menționat în cuvintele de salut importanța unor asemenea evenimente, a prezentării valorilor literare din Republica Moldova peste hotare și a creării de ocazii în care originarii din Republica Moldova aflați peste hotare, toți cei care împărtășesc sau apreciază cultura noastră să se adune împreună. Seara s-a încheiat cu un bufet, care a prilejuit și mai multe discuții informale

între cititori, autorii, instrumentiști și diplomați la o cupă de vin moldovenesc. www.austria.mfa.md Ассоциация „ProMoldova” из города Вена в сотрудничестве с Посольством Республики Молдова и Почетным консульством St.Pölten организовали недавно «Литературный диалог» с участием писателей Игоря Гузун и Павла Пэдурару. Литературно-музыкальное мероприятие состоялось в Зале в стиле барокко Старой Ратуши Вены, в настоящее время Мэрия Сектора №1 австрийской столицы и включало музыкальный концерт с участием молодых музыкантов, уроженцев Республики Молдова, студентов институтов искусств городов Вена и Зальцбург, Марии Буня, Мариуса Маланецки и Валентина Маланецки. 13

Moldova în lume

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA ÎL PROPUNE PE ÎNOTĂTORUL ION LAZARENCO LA PREMIUL NOBEL PENTRU PACE Prim-ministrul Pavel Filip: „Suntem obligați să-i apreciem pe cei care aduc plusvaloare țării”

Ion Lazarenco, primul om de pe glob care a reușit să traverseze înot cele șapte strâmtori, din prima încercare, va fi propus de Guvernul Republicii Moldova la Premiul Nobel pentru Pace. Decizia a fost anunțată de Premierul Pavel Filip, în timpul întrevederii cu sportivul moldovean, care prin înot promovează pacea și unitatea. Premierul l-a felicitat pentru realizările obținute, dar și cu ocazia zilei de naștere. Pavel Filip i-a oferit în dar tricolorul și l-a decorat cu Diploma de Onoare a Guvernului. De asemenea, Premierul a înaintat candidatura lui Ion Lazarenco pentru a fi decorat cu Ordinul Republicii. Prim-ministrul Pavel Filip a apreciat în special faptul că, deși este stabilit de mai mulți ani în Irlanda, Ion Lazarenco întotdeauna a arborat drapelul Republicii Moldova, fiind un ambasador al țării noastre peste hotare. Conform unui sondaj realizat în Irlanda, peste 350 mii de oameni au aflat despre Republica Moldova, ca urmare a performanțelor sportivului. „Eu cred că faptele dumneavoastră vorbesc de la sine, iar noi suntem obligați să-i apreciem pe cei care aduc plusvaloare țării. De fapt, primul

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Moldova în lume

mesaj pe care trebuie să-l promoveze fiecare dintre noi este cel de apreciere a Republicii Moldova. Poate să nu ne placă conducerea țării, dar țara suntem obligați să o iubim”, a subliniat Premierul. La rândul său, Ion Lazarenco a spus că este mândru să fie cetățean al Republicii Moldova, menționând că fiecare dintre noi este obligat să facă câte ceva pentru a schimba lucrurile și a construi o țară prosperă. În context, sportivul a accentuat că fiind plecat peste hotare de 23 de ani, pentru prima dată vede schimbări reale și reforme implementate în Republica MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Moldova, care aduc rezultate vizibile în mai multe domenii. „Mai bine aș înota încă un ocean, decât să muncesc atât cât se muncește la Guvern”, a spus Ion Lazarenco. Sportivul a povestit despre experiența sa și momentele inedite în timpul traversării strâmtorilor – acesta a înotat în condiții extreme lângă rechini, în ape cu temperaturi foarte joase și curenți puternici. Ion Lazarenco a fost declarat trei ani consecutiv „Cel mai bun înotător al Irlandei”, devenind și prima persoană de pe glob care a traversat din pri-

ma încercare cele șapte strâmtori. În anul 2018, sportivul a fost desemnat „Omul Anului” de către Asociația Mondială de Înot în Ape Deschise. www.gov.md Премьер-министр Павел Филип: «Мы обязаны ценить тех, кто несет известность нашей стране». Ион Лазаренко, первый человек в мире, попытавшийся с первого раза преодолеть вплавь все семь известных проливов, будет предложен Правительством Республики Молдова на соискание Нобелевской Премии Мира. Об этом Премьер Павел Филип заявил на встрече со спортсменом, который продвигает мир и единство. 15

istorii de succes

PICTORIŢA AUGUSTINA RENIŢA-MIRJOL: „…PENTRU A LE TRANSMITE CELOR DRAGI DE ACASĂ CĂ MĂ GÂNDESC LA EI”

Prin picturile sale Augustina Renița-Mirjol tinde să redea o stare de calm și echilibru, așa cum observă publicul, folosind tehnici variate precum ulei, acuarelă, dar și tehnici mixte uneori, iar elementele cele mai apropiate sufletului ei fiind cele tradiționale care îi amintesc de patrie. — De unde pornește pasiunea dumneavoastră pentru pictură? Am început să cultiv pasiunea pentru pictură în perioada în care am frecventat școala de arte pentru copii „Șciusev” din Chișinău. Prin abordarea pluridisciplinară a artei, dascălii din această instituție mi-au descoperit un univers fascinant. La rândul lor, părinții mei au alimentat această dragoste pentru frumos. Am crescut într-un mediu în care am fost înconjurată de operele marilor artiști plastici basarabeni.

Arta nu are nici limite, nici frontiere, iar un exemplu potrivit este Augustina Renița-Mirjol, o pictoriță originară din Republica Moldova, stabilită în Franța. Iar vestea cea mai bună din aceste zile este că artista plastică a fost invitată să participe la o expoziție de artă de la Grand Palais, organizată de Președintele Republicii Franceze. 16

— Cum ați început activitatea/cariera de pictoriță? Odată cu absolvirea Universității Sorbona, Facultatea de Drept Internațional, am activat și activez în continuare în domeniul asigurărilor. Însă aspirațiile artistice au fost suficient de puternice încât să ajung absolventă a Universității Oxford, specialitatea Istoria Artei. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes

Cunoștințele practice le-am obținut în atelierul parizian al maestrului André Fisch, specializat în studiul tehnicilor clasice de pictură. Chiar dacă am continuat să pictez, debutul artistic îl asociez cu prima mea expoziție la Londra, în 2018. — Care este sursa dumneavoastră de inspirație? Mă inspiră, mai întâi de toate, armonia pe care o găsesc în natură și în operele pictorilor olandezi. Apreciez lucrul migălos care te invită la meditație și te rupe din vâltoarea zilelor. Includ adesea accesorii și elemente tradiționale românești în lucrările mele pentru a-mi stăvili dorul de casă și pentru a le transmite celor dragi de acasă că mă gândesc la ei. Oamenii perseverenți, luminoși și cu o dragoste mare de viață sunt deopotrivă o sursă importantă de inspirație. — Ce mesaje transmiteți prin lucrările dumneavoastră? În viața de toate zilele am un ritm MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

mai mult decât trepidant, specific unei metropole și marilor corporații. Încerc să redau o stare de calm, de beatitudine și de echilibru în lucrările mele. — Care credeți că este publicul țintă al dumneavoastră? Nu cred că vizez un anumit public, căci fiecare percepe o lucrare prin prisma emoțiilor sale și ale bagajului cultural. Pictez în funcție de inspirație și de ceea ce îmi dictează inima. — Ați fost invitată să participați la expoziția „Art Capital“, organizată la Grand Palais de Președintele Franței. Ce tablouri ați pregătit? Una dintre condițiile stabilite de juriul și organizatorii evenimentului a fost numărul de lucrări pe care un participant poate să le prezinte – o singură lucrare în format mare și una de dimensiuni mai modeste. Din considerente vizuale, am ales să expun o singură lucrare. În ce pri-

vește subiectul, prefer să păstrez surpriza până în ultimul moment. Despre această lucrare pot spune doar că a fost premiată. — Care sunt cele mai semnificative realizări ale dumneavoastră? Nu obișnuiesc să contabilizez sau să enumăr reușitele mele, căci îmi place să cred că orice lucru poate fi oricând ameliorat. Rămân fidelă ideii că pictura e mai întâi de toate o experiență senzorială. Iar atunci când o lucrare de-a mea provoacă o emoție sau o asociere plăcută, percep acest lucru ca pe o reușită. Ana Fomov Искусство не знает границ, и подходящим примером этому высказыванию является художница Аугустина Реница-Миржол, уроженка Республики Молдова, проживающая во Франции. Хорошей новостью для молдавской художницы является приглашение принять участие в художественной выставке в Grand Palais, организованной Президентом Французской Республики.

Moldova în lume

RADU ALBOT FACE ISTORIE Într-un articol intitulat „Moldoveanul motivațional: Albot face istorie”, publicația Atptour.com a circuitului profesionist de tenis notează că Radu Albot a devenit primul jucător de tenis din Republica Moldova care a intrat în Top 100 al ATP (Association of Tennis Profesionals). Jucătorul de tenis din Republica Moldova, Radu Albot, are o înălțime de 175 de centimetri, compensează prin jocul său, iar la New York Open, moldoveanul i-a învins pe doi dintre cei mai înalți jucători din acest sport, timp de doi ani consecutivi, scrie Atptour.com. 18

Din 1984 încoace, la Wimbledon, doar doi moldoveni au ajuns în Top 500. Situat în prezent pe poziție 79 în topul mondial al jucătorilor profesioniști de tenis, Radu Albot mărturisește: „Acum că sunt la vârful carierei mele, vreau să ajung și mai departe. Acum câțiva ani mi-am pus scopul de a intra în Top

50 și încă nu mi-a reușit, dar sper mult că în viitor, sau poate chiar în 2019, acest lucru se va întâmpla”. Recent, moldoveanul a ajuns în semifinala de la Open Sud de France și este motivat de fiecare dată să joace la cel mai înalt nivel la evenimente de Grand Slam și ATP Tour, reprezentând Republica Moldova. Мотивированный молдаванин: Раду Албот пишет историю. В статье, озаглавленной «Мотивированный молдаванин: Раду Албот пишет историю», издание профессиональных теннисистов Atptour.com отмечает, что Раду Албот стал первым теннисистом из Республики Молдова, вошедшим в Top 100 ATP (Association of Tennis Profesionals). BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Atptour.com

MOLDOVEANUL MOTIVAȚIONAL:

Cronică guvernamentală

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA SUSŢINE INIŢIATIVELE DIASPOREI ÎN CADRUL

PROGRAMULUI „DAR 1+3”

Moldovenii din diasporă sunt încurajați să investească în dezvoltarea localităților de origine. Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, aprobat de Guvern în august 2018, este prevăzut pentru perioada 2019-2025 și susține proiectele de infrastructură, agricole, de protecție a mediului, de eficiență energetică, dar și de promovare a turismului rural. Pentru Programul „DAR 1+3” sunt eligibile proiecte educaționale, dar și de protecție socială, inclusiv de deschidere a centrelor medicale sau a cantinelor sociale. Condiția de bază pentru a obține finanțări de la stat în cadrul Programului „DAR 1+3” este ca beneficiarul să aibă o contribuție financiară, dar și să fie susținut de autoritățile locale și de un partener de dezvoltare sau donator. În perioada 2015-2018, în 40 de localități au fost implementate 36 de proiecte promovate de diasporă.

Fluxurile migraționale semnificative din ultimii 20 de ani și diminuarea numărului populației la nivelul întregii țări impun extinderea abordării transversale a politicilor și programelor cu privire la diasporă, migrație și dezvoltare. Sute de mii de moldoveni trăiesc astăzi în străinătate, majoritatea sunt tineri care păstrează legături strânse cu localitatea de origine, unde au rămas părinții, copiii și rudele. Diaspora Republicii Moldova împărtășește interesul de a rămîne conectată și de a interveni în evolu-

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÂREA nr. 801/2018

privind aprobarea și implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” RO | RU | EN

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ția proceselor socioeconomice din țară. Diaspora este o forță puternică de dezvoltare pentru țara de origine, prin remitențe, transferul de cunoștințe și tehnologii, prin promovarea comerțului, a investițiilor, a cercetării și inovării. Astfel, este necesară o colaborare mai activă cu diaspora, în vederea implicării în implementarea unor proiecte în localitățile de origine din Republica Moldova.

Pentru susținerea unor astfel de proiecte de dezvoltare Guvernul a aprobat Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”. Представителей молдавской диаспоры призывают вкладывать средства в развитие родных населенных пунктов. Программа Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, утвержденная Правительством в августе 2018 года, предусмотрена на 2019-2025 годы и поддерживает проекты в области развития инфраструктуры, сельского хозяйства, энергетической эффективности, а также проекты по продвижению сельского туризма. 19

istorii de succes

DUPĂ 14 ANI DE VIAŢĂ ÎN ITALIA,

ALEXANDRU COMERZAN S-A REÎNTORS ACASĂ ȘI A DEVENIT UN BUCĂTAR DE EXCEPŢIE Faceți cunoștință cu Alexandru Comerzan – un bucătar de excepție, la vârsta de doar 30 ani. Experiența sa profesională a început în Italia, acolo unde și-a făcut studiile în domeniul gastronomiei. Alexandru Comerzan a învățat și a muncit timp de 14 ani în mai multe restaurante de elită din Italia, restaurante cu stea Michelin, alături de bucătari cu renume, printre care Errico Recanati, Alberto Reboldi, Alessandro Capotto, Roberto Albanese, Alessandro Piras, Marco Dassa și alții. De la aceștia Alexandru a aflat secretele din lumea deliciilor. Alexandru și-a făcut studiile în domeniul culinar în Italia la una dintre cele mai bune școli de bucătari din regiune, după care a urmat experiența propriu-zisă de bucătar. După mai mulți ani de studii și muncă în străinătate, Alexandru, împreună cu familia, a revenit acasă. După 14 ani petrecuți în Italia, a început viața de la zero. S-a angajat ca bucătar-șef la un restaurant din 20

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes Chișinău și are mare succes. Bucatele sale, ca diversitate, se bucură de popularitate și sunt foarte solicitate de gurmanzi, iar restaurantul este vizitat de oaspeți din toate colțurile lumii. De asemenea, Alexandru Comerzan participă la diverse teatre gastronomice, organizate în Republica Moldova, la care gătește și învață participanții să deprindă tehnici pentru a crea bucate spectaculoase. De ce s-a întors acasă? Alexandru mărturisește că dorința de a schimba unele ideologii privind gastronomia în Republica Moldova l-a determinat să revină și să împărtășească din experiența pe care a acumulat-o în străinătate. La fel, bucătarul-șef spune că restaurantele trebuie să pregătească ceva deosebit, inedit, care să ofere emoții oaspeților, nu doar plăcere. Pentru că a găti gustos poate orice mamă, iar dacă mergi la un restaurant, atunci trebuie ceva mai mult. Dacă ați devenit curioși, vă îndemnăm să vizitați restaurantul „Mi Piace” din capitală, pentru că acolo Alexandru Comerzan e bucătar-șef, este cel care face artă în bucătărie cu multă pasiune, creativitate și talent. Знакомьтесь! Уникальный повар Александр Комерзан, которому всего 30 лет. Его профессиональная карьера началась в Италии, где он обучался на гастрономических курсах. Почему он вернулся домой? Александр говорит, что желание внести изменения в кулинарное искусство Республики Молдова привело его домой, где он охотно делиться опытом, накопленным за рубежом. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Cronică guvernamentală

REPREZENTANTA DIASPOREI NOASTRE DIN MAREA BRITANIE, VICTORIA DUNFORD, ESTE LAUREATĂ A PREMIULUI NAŢIONAL 2018

„Guvernul a găsit această cale modestă de a aprecia oamenii de cultură, de știință, oameni deosebiți, care au promovat și continuă să promoveze poate ceea ce este mai frumos în Republica Moldova. Știu că toți dintre ei merită mai mult, dar este important că le apreciem munca”, a spus Pavel Filip. În acest an, premiul a fost oferit și pentru activitatea de caritate. Printre laureații Premiului Național este și reprezentanta diasporei noastre din Marea Britanie, Victoria Dunford, director-executiv al asociației de caritate MAD-Aid. Candidatura sa a fost selectată datorită contribuției la realizarea proiectelor de caritate 22

gov.md

Cabinetul de Miniștri a aprobat lista câștigătorilor Premiului Național, ediția 2018. Cele zece personalități cu realizări remarcabile în domeniile lor de activitate au fost premiate cu câte 100 de mii de lei.

pentru incluziunea persoanelor cu nevoi speciale și model de cetățenie responsabilă pentru țara de origine Republica Moldova. Premiul Național se acordă anual de Guvern în semn de gratitudine pentru rezultatele obținute în diverse arii de activitate. Selectarea laureaților se face prin vot secret de către o comisie de concurs, prezidată de Prim-ministru. Ceremonia festivă

de înmânare a Premiului Național a avut loc la 24 august 2018. Кабинет министров утвердил список лауреатов Национальной Премии 2018 года. Десять личностей, достигших значительных успехов в своей сфере деятельности, получат по 100 тысяч леев. Среди лауреатов Национальной Премии есть и представительница молдавской диаспоры в Великобритании Виктория Данфорд, исполнительный директор благотворительной ассоциации MAD-Aid. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cronică guvernamentală

CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA DOMICILIAŢI ÎN AFARA ŢĂRII VOR PUTEA SĂ-ȘI PRIMEASCĂ PENSIA Cetățenii Republicii Moldova domiciliați în afara țării vor putea să-și primească pensia pentru limita de vârstă. Executivul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care are drept scop reducerea inechităților și continuarea procesului de reformare a sistemului de pensii. Pentru a confirma că beneficiarul pensiei stabilit peste hotare este în viață, dar și pentru a evita achitarea dublă a pensiei, persoana va fi obligată, odată la șase luni, să transmită către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) un certificat de viață. Acesta va fi completat și semnat la misiunea diplomatică/oficiul consular al Republicii Moldova de pe teritoriul statului în care locuiește persoana sau la subdiviziunile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale din țara noastră. În cazul în care beneficiarul nu transmite certificatul în termenul MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

indicat, CNAS suspendă plata pensiei acestuia, începând cu luna următoare după expirarea celor șase luni. Dacă persoana va transmite certificatul după termenul de jumătate de an, plata pensiei va fi reluată din data suspendării. Asupra prevederilor care au fost aplicate până în prezent s-a expus și Curtea Constituțională. Conform deciziei din 8 mai 2018, obligativitatea de a avea domiciliul în Republica Moldova pentru încasarea pensiei s-a dovedit a fi neconstituțională.

Prin urmare, Legea privind sistemul public de pensii necesită a fi modificată pentru a asigura dreptul la pensie tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de domiciliul acestora. www.gov.md Граждане Республики Молдова, проживающие за пределами страны смогут получать пенсию по возрасту. Правительство дало положительную оценку законодательной инициативе, предусматривающей внесение поправок в пенсионную систему. 23

Moldova în lume

ARINA IAVORSCHI, TÂNĂRA DIN MOLDOVA, LECTOR LA UNIVERSITATEA ASSUMPTION DIN THAILANDA, BANGKOK Un destin asumat, împlinit, în ascensiune. Cu răbdare și credință, care i-au netezit obstacolele întâlnite în cale. Este ceea ce o definește pe Arina Iavorschi, care a studiat Relații Internaționale la Chișinău, a susținut masteratul și doctoratul în Italia, un alt masterat în Austria și activează de câțiva ani în calitate de lector la una cele mai mari și prestigioase universități din Thailanda – Assumption University. — Ai un parcurs de viață cu totul deosebit. De unde vii? Cum ai ajuns să lucrezi la Universitatea Assumption din Thailanda? Eu m-am născut și am locuit în Chișinău. Mama mea lucrează deja de 13 ani în Italia. Am absolvit Liceul Teoretic Principesa Natalia Dadiani din Chișinău și după absolvire am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, 24

Arina Iavorschi împreună cu Dr Ioan Voicu, ex-ambasador al României in Thailanda, în prezent lector la Universitatea Assumption

Științe Politice și Administrative, specialitatea Relații Internaționale. După ce am absolvit universitatea, am lucrat la o firmă care făcea parte din Serviciul Legal al companiei aeriene Alitalia, se ocupa în principal de reclamațiile pasagerilor. În Italia am plecat la studii. În primii doi ani am făcut masteratul, iar ulterior doctoratul. Dar pentru a reuși

să obțin bursă de studii în Italia, am avut asistență din partea preotesei Ecaterina Hâncu, președinta Asociației migranților moldoveni Sf. Mina din Roma. Ecaterina Hâncu a fost mediatorul între decanul Facultății Științe Sociale de la Universitatea Angelicum din Roma și mine. După patru ani de studii la Roma, am plecat în Austria, Trumau, pentru a BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Moldova în lume mai face un masterat, de data aceasta în Căsătorie și Familie la International Theological Institut. Am ajuns aici cu ajutorul unei prietene. Ea m-a ajutat cu toate anchetele și în timpul studiilor mi-a fost o persoană de sprijin. După ce am încheiat studiile în Austria, văzând că durează mult până să obțin un loc de muncă, am decis să plec în Thailanda, la Universitatea Assumption. Aici predau etica la studenții din primul ciclu. Și aici am ajuns la invitația și cu ajutorul prietenei mele thailandeze cu care am studiat împreună la Roma. — Care au fost motivațiile tale, la plecarea din Republica Moldova? Când am plecat în Italia, mama mea era deja acolo de șapte ani și sora mai mică de trei ani. Am ales Italia ca să continuu studiile și să fiu mai aproape de familia mea. Am plecat în Thailanda pentru ca, în final, să obțin experiență de muncă. Și această invitație a fost una din puținele ocazii/oferte de muncă de care am încercat să profit. — Ce așteptări materiale ai avut în legătură cu munca peste hotare? S-au realizat ele sau nu? Sincer, aveam așteptări puțin mai mari, dar asta nu mă împiedică să renunț la locul meu de muncă. Sunt mulțumită, pentru moment, iar cu timpul pot să cresc în carieră. Aș vrea să pot găsi un loc de muncă mai aproape de familie, undeva în Europa. — Activitatea ta corespunde, în mare parte, studiilor și calificării tale. Ce ai recomanda cetățenilor moldoveni care vor să plece la muncă peste hotare? Da, activitatea mea corespunde studiilor mele și îmi place ceea ce fac. Celor care pleacă din Republica MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

și studenților mei din istoria, cultura, limba, tradițiile și obiceiurile noastre. De sărbătorile naționale încerc pe cât de posibil să port ia. Catrința, din păcate, nu o pot îmbrăca pentru că anul împrejur e foarte cald.

Moldova le-aș recomanda să nu viseze la un succes rapid și la saci cu bani. A lucra și a trăi printre străini e foarte greu, mai ales din punct de vedere moral și psihologic. Chiar dacă ai cetățenia lor, oricum te consideră străin, iar în cel mai rău caz ești și discriminat. — Cum crezi, ce ai pierdut/ai obținut în plan profesional, al statutului social muncind în străinătate? Am făcut studii foarte bune și am obținut experiență, în special în calitate de lector universitar. Experiență de a pregăti orele, de a lucra cu studenții și de a învăța de la ei. De a învăța cultura Asiei de Sud-Est și modul de a gândi al persoanelor de aici. Universitatea Assumption e una internațională și lectorii, profesorii, lucrătorii, studenții sunt din diferite țări ale lumii, din Europa, Asia, America, Australia. Eu dețin ambele cetățenii - moldovenească și română - și nu-mi e rușine, nu ascund nici una din cetățenii. Dimpotrivă, sunt mândră că sunt din Moldova. Puțini sunt cei care au auzit de Moldova, așa că în acest fel promovez țara mea și-mi face plăcere să împărtășesc colegilor

— Cum crezi, ce ar trebui să existe în țara de origine ca tinerii ca tine să nu plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun? Să fie mai multe posibilități de muncă, în toate domeniile, și salarii decente. Stabilitate economică și politică. — Ce probleme ai înfruntat în primele luni de aflare într-o țară străină? În Thailanda, problema cu care m-am confruntat cel mai mult a fost cea de integrare - de a cunoaște cultura, limba, obiceiurile țării, regulile de comportament în societate. Cultura și mentalitatea asiatică diferă foarte mult de cea din Europa și practic fiecare gest contează. Trebuie să fii foarte atent la respectarea regulilor de comportament și de etichetă, la felul cum te exprimi și comunici cu localnicii. La fel mi s-a întâmplat cât am fost la studii în Italia și Austria, dar, desigur, nu în aceeași măsură ca în Thailanda. — Cum ai aprecia politica imigraționistă actuală a Thailandei? Are mult de lucru în acest domeniu. Pe de o parte, este o politică bună, pentru că, într-un fel, protejează pro25

Moldova în lume priii cetățeni. Pe de altă parte, străinii trebuie să facă față birocrației. Spre exemplu, chiar dacă am un contract de muncă nelimitat, în fiecare an trebuie să merg la oficiul de imigrare pentru a-mi reînnoi viza și asta înseamnă o nouă ștampilă în pașaport cam de o jumătate de pagină. În plus, trebuie să am un permis de intrare în Thailanda ori de câte ori ies din țară. Apoi, în Thailanda nu este recunoscut statutul de refugiat. Astea sunt câteva exemple, pentru ca să-ți dai seama, în linii generale, despre strictețea și birocrația în politica imigraționistă din Thailanda. — Mai ai nostalgie față de locurile natale? Da, sigur că am. Și aștept cu nerăbdare vacanțele ca sa vizitez familia și prietenii. Fiind în străinătate, cel mai mult mă confrunt cu dorul de cei dragi, de prieteni, de țară. Slavă Domnului, nu am avut parte de momente stresante, poate și au fost, dar au trecut. De cele mai multe ori m-au ajutat prietenii, familia, biserica. Comunic cu colegii de la universitate cu care apoi m-am împrietenit. — Câte limbi vorbești? Limba italiană am învățat-o la liceu, pot să spun că o posed destul de bine, o vorbesc fluent. Limba germană am învățat-o în Italia, nu pentru că mă pregăteam să merg în Austria. Îmi doream demult să învăț germana și, pentru că îmi făceam studiile la o universitate pontificală, am avut posibilitatea să obțin o bursă de studii la Institutul Goethe din Roma. După care am continuat studiile de germană în Austria, la universitate. La liceu am învățat franceza, rusa, la USM engleza și spaniola. Acum învăț thailandeza. E 26

foarte grea, dat fiind faptul că este o limbă ce are cinci tonuri și caractere total diferite. Îmi va lua ceva timp până voi putea să vorbesc, dar nu mă descurajez. — Ce cunoști despre activitatea asociațiilor migranților moldoveni peste hotare? Știu că în Italia sunt foarte active și încearcă să facă tot posibilul pentru a ajuta migranții care li se adresează după sprijin. Cu puțin, cu cât se reușește, dar toți cei care cer sprijin la biserică sau asociații obțin acest ajutor. Am fost martoră de mai multe ori cum biserica îi ajuta pe cei aflați în necazuri în Italia, dar și pe cei aflați în Moldova. În timpul studiilor în Italia am comunicat cu diverse asociații și, de asemenea, am făcut parte din una din ele. În Austria și Thailanda nu cunosc astfel de organizații. — Ai vizitat biserici în timpul aflării în străinătate?

Da, am fost la biserică de multe ori. În Italia – la cele ale comunităților din România și din Republica Moldova. În Austria – la cea românească, și în Bangkok – la cea rusă, că e unica biserică ortodoxă prezentă pe teritoriul Thailandei. — Ai reușit să simți atenția și grija bisericii peste hotare? Prin ce s-a exprimat aceasta? În primul rând, prin ajutor spiritual. La biserică se creează comunități de români sau moldoveni, deci în așa fel se păstrează și se comunică în limba maternă. De asemenea, biserica e sensibilă la necesitățile comunității în general, precum și a enoriașilor în particular. Se organizează ajutoare pentru familiile sărace din România, Moldova sau Italia. S-au trimis ajutoare materiale când au avut loc inundațiile. Până în prezent se desfășoară proiectul „Brațele Părintești”, este un proiect implementat de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Moldova în lume binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, prin care, în aceste vremuri grele, sunt adoptați, la distanță, copii din familiile nevoiașe din Romania și din Republica Moldova, asigurându-le haine, alimente și rechizite școlare. Și multe alte acte de caritate. — În ce constă specificul activității preotului în mediul migranților de muncă? Preotul este doctorul sufletelor, este slujitorul lui Dumnezeu. Un preot trebuie sa aibă multă răbdare, har de la Dumnezeu pentru a reuși să slujească comunitatea, să asculte pe fiecare enoriaș și să-l ajute cu un sfat. Fiind departe de țara de baștină, viața unui imigrant este foarte grea, dar și pentru preot, că și el trece prin același proces de integrare în societatea gazdă. Deci biserica însăși trece prin fazele integrării în societate. Biserica, am putea spune, este o punte între societate și migranți. Biserica este locul unde integrarea și identitatea se intersectează, iar preotul are misiunea de a-l ajuta pe imigrant atât în integrarea în societate, cât și în păstrarea valorilor, obiceiurilor, identității naționale. — Menții legături cu ambasada sau consulatul Moldovei în țara în care te afli? În Thailanda – nu, pentru că ambasada Republicii Moldova se află în China și e prea departe. — Ce simți când revii la Chișinău? Mă simt acasă. Senzația de a fi acasă am mai avut-o și la Roma, dar mă bucur că nu dispare când mă întorc de fiecare dată în Moldova. Mă simt sigură, îmi place să fiu acasă. Să văd podgoriile de viță de vie, locurile MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

natale, prietenii din copilărie, rudele. Este o senzație de confort sufletesc, împletită cu o imensă bucurie... — Cum a influențat experiența din străinătate atitudinea față de baștina ta? Aflându-mă peste hotare, am învățat să apreciez mai mult Moldova, să apreciez valoarea lucrurilor pe care nu le pot avea peste hotare. În Thailanda, spre exemplu, foarte rar vorbesc în limba română și de aceea îmi este foarte dor s-o vorbesc. Mă bucur să le pot împărtăși și celor din

Thailanda despre locurile mele natale, despre obiceiuri, istorie, cultură… Interviu realizat de Ecaterina DELEU Сложившаяся, удавшаяся, счастливая судьба. Терпение и вера, которые помогли преодолеть все препятствия на ее пути. Арина Яворская, окончившая в Кишиневе факультет международных отношений, в Италии защитила мастерат и докторат. Позже она защитила мастерат по другой специальности в Австрии, а в настоящее время работает преподавателем в одном из престижнейших университетом Таиланда - Assumption University. 27

Cronică guvernamentală

ACTELE DE STUDII DIN REPUBLICA MOLDOVA

AR PUTEA FI RECUNOSCUTE ÎN ITALIA ȘI BELARUS

Acordul prevede recunoașterea și echivalarea diplomelor de licență și masterat, având drept scop intensificarea schimbului de specialiști dintre cele două state. De asemenea, semnarea documentului va crea noi oportunități pentru cetățenii ambelor state de a-și continua studiile în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova și Italia. De asemenea, Cabinetul de Miniștri a aprobat inițierea negocierilor asupra Acordului moldo-belarus privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii și certificatelor de perfecționare pentru programele de formare pentru adulți. Lansarea procesului de negocieri a fost impulsionată și de vizita Premierului Pavel Filip în Republica Belarus. 28

freepik.com

Republica Moldova și Italia vor recunoaște reciproc documentele emise de instituțiile de învățământ superior – semnarea Acordului privind recunoașterea actelor de studii a fost aprobată de către Executiv.

Potrivit documentului, ambele state se vor informa reciproc despre modificările din sistemele de învățământ și vor face schimb de exemple de acte de studii și acte de instruire, emise de Republica Moldova și Belarus. Totodată, Acordul va spori cooperarea în domeniul educației și cercetării, dar și schimbul de bune practici. Semnarea Acordurilor privind recunoașterea actelor de studii între Republica Moldova și Italia și Republica Moldova și Belarus va intensifica relațiile de colaborare nu doar în plan bilateral, ci și în contextul participării statelor la diverse proiecte promovate de Uniunea Europeană, Consiliul

Europei, dar și alte organizații internaționale și regionale. În același timp, implementarea Acordurilor va îmbunătăți imaginea sistemului educațional național pe arena internațională, dar și imaginea Republicii Moldova. www.gov.md Республика Молдова и Италия пришли к соглашению о признании на взаимной основе дипломов высших учебных заведений – подписано Соглашение о признании дипломов учебных заведений, утвержденное Правительством. Кабинет министров утвердил начало переговорного процесса по Молдавско-белорусскому Соглашению о признании дипломов учебных заведений и сертификатов программ переподготовки для взрослых. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cronică guvernamentală

CEL PUŢIN 250 DE TINERI Afacerile lansate de tinerii antreprenori vor fi susținute de stat - Executivul a aprobat Programul „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Acesta urmează a fi realizat în perioada anilor 2018-2020, în scopul facilitării inițierii afacerilor și motivării tinerilor pentru desfășurarea activităților de antreprenoriat. Împreună cu sprijinul financiar, în cadrul programului tinerii vor beneficia de suport consultativ și informațional pentru afacerile care vor crea locuri de muncă în zonele rurale, dar și pentru cele axate pe domenii prioritare, precum: IT, industria agro-alimentară, reconstrucția sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, turism, prestări servicii, sănătate și bunăstare. În prima etapă a programului, prin activități desfășurate în toată țara vor fi identificate ideile de afaceri, iar la etapa a doua, participanții vor putea beneficia de „Business Voucher”, în valoare maximă de 10 mii lei, pe care îl vor utiliza pentru testarea ideilor, MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

freepik.com

VOR FI SUSŢINUŢI DE STAT ÎN INIŢIEREA PROPRIILOR AFACERI

instruiri în domenii specifice, precum și elaborarea planului investițional. Etapa finală presupune selectarea pentru ulterioara finanțare a celor mai viabile și inovatoare proiecte investiționale. Finanțarea va constitui 80% din suma proiectului investițional dar nu mai mult de 180 mii lei, iar întreprinderea beneficiară va veni cu o contribuție financiară proprie de minim 20% din suma proiectului investițional. În total, vor fi finanțate cel puțin 250 de afaceri. La program pot participa cetățenii țării noastre, cu vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani, care intenționează să lanseze o afacere sau conduc deja o întreprindere nou-înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova. Pe durata implementării programului se planifica promovarea și informarea a circa 1000 tineri privind oportunități-

le de participare la program, înrolarea a 600 de tineri în procesul de generare de idei inovatoare de afaceri, instruirea și asistarea în dezvoltarea afacerilor a cel puțin 540 de tineri. Autoritatea responsabilă de implementarea programului și monitorizarea timp de doi ani a întreprinderilor lansate în cadrul acestuia este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Pentru realizarea programului din bugetul de stat vor fi alocate circa 60 mln. de lei. gov.md Бизнес проекты молодых предпринимателей получат поддержку государства – Правительство утвердило Программу «Старт для молодежи: успешный бизнес у тебя дома». Программа будет реализована в 2018-2020 годах, и ставит перед собой цель поддержать молодежь в открытии бизнеса и мотивировать их заниматься предпринимательской деятельностью. 29

Cronică guvernamentală

CAPACITĂŢILE ANTREPRENORIALE ALE DIASPOREI DIN REPUBLICA MOLDOVA, DISCUTATE LA CONFERINŢA FINALĂ A PROIECTULUI D.O.M.D.E. Cooperarea dintre autoritățile din Republica Moldova și Republica Italia, dar și rezultatele activităților în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale diasporei Republicii Moldova” (D.O.M.D.E) s-au aflat în prim-planul conferinței finale din 20 decembrie 2018. 30

La eveniment au participat reprezentați ai autorităților publice centrale și locale, antreprenori, reprezentanți ai sectorului asociativ, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare. Prezent la eveniment, Secretarul General Adjunct al Guvernului, BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cronică guvernamentală

Adrian Ermurachi, a menționat faptul că asemenea proiecte au susținerea deplină a Guvernului. „Avem angajamentul ca acest sprijin să fie continuu și optimismul că asemenea proiecte vor fi durabile și eficiente pentru cetățenii noștri din diaspora”. În cadrul conferinței au fost prezentate atât principalele activități realizate pe parcursul desfășurării proiectului, cât și experiența participanților la sesiunile de instruire și consolidare a capacităților care au avut loc în perioada de implementare. Acțiunile realizate în cadrul proiectului D.O.M.D.E. au avut scopul de a îmbunătăți eficacitatea promovării economiei sociale în contextul valorificării fluxului de migrație. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Pentru o promovare mai eficientă a proiectului, pe viitor, va fi elaborat un Ghid pentru practicieni și se vor oferi în continuare cursuri de formare privind modele antreprenoriale și de afaceri sociale. De asemenea, va fi oferită o perspectivă de colaborare molod-italiană în scopul fortificării responsabilității sociale și economice. Proiectul D.O.M.D.E. a fost finanțat de Comisia Europeană prin intermediul Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație, în cadrul programului Facilitatea Parteneriatului de Mobilitate și co-finanțat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale al Republicii Italiene, a avut drept obiectiv sporirea

contribuției migranților moldoveni și a conaționalilor reveniți la dezvoltarea economică și socială a țării de origine, în special în sectorul antreprenoriatului social. Оценка сотрудничества властей Республики Молдова с их коллегами из Республики Италия, а также рассмотрение результатов деятельности по проекту «Развитие предпринимательских качеств диаспоры Республики Молдова» (D.O.M.D.E) были темой финальной конференции, состоявшейся 20 декабря 2018 года. Проект D.O.M.D.E. финансирован Европейской Комиссией через Международный центр по развитию политики в области миграции в рамках программы Упрощение мобильного партнерства и софинансирован министерством труда и социальной политики Республики Италия.

Vorbire directă

OCTAVIAN MICLEUȘANU:

„AM FOTOGRAFIAT FOARTE MULTE VEDETE ALE CINEMATOGRAFIEI CONTEMPORANE” Originar din Nisporeni, în anul 1999 câștigă o bursă de studii în România, la Academia de Arte din ClujNapoca, fotografie, apoi este înscris la Asociația fotografilor din ClujNapoca, unde învăță să developeze pelicule în laborator. Participă la diverse expoziții colective de fotografie. După doi ani de studii se hotărăște să plece în Italia, unde reușește să intre la Academia de Arte din Veneția. — Octavian Micleușanu, stabilit de mai mulți ani în Italia, ocupația principală fiind fotografia. De unde vine dragostea pentru imagine? Suntem înconjurați de imagine, lumină, umbră, culori, emoții, retrăiri, bucurii. Dragostea pentru fotografie am avut-o încă din copilărie. Când aveam 17 ani, cred, și eram la Colegiul de Artă „Alexandru Plămădeală”, mi-am cumpărat primul meu 32

aparat fotografic cu film și am început a fotografia portrete, peisaje și „street photography”. Era interesant că în acea perioadă am început a colabora în calitate de fotograf cu o revistă din Chișinău, eram plătit pentru asta. Acum continuu să colaborez cu revistele din Moldova și din străinătate, este foarte important pentru un fotograf colaborarea cu diverse reviste. Dragostea pentru fotografie

este și datorită faptului că sunt și artist, pictez, desenez, am și sculptat. De asemenea, colecționez muzică, am foarte multă muzică, coloane sonore ale filmelor, de autori renumiți. L-am cunoscut pe Brian Eno, marele muzician de muzică Ambient și al coloanelor sonore, am muzică a diverselor culturi ale lumii, diverse țări și continente. Mai sunt pasionat și de astronomie. Am o biblioteca întreagă de cărți și 20 aparate foto cu film în colecție. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Vorbire directă — Ce perspective au oferit pentru persoana ta ca artist studiile la „Accademia di Belle Arti di Venezia”? La Academie un an jumate am fost Asistent tehnic de laborator la grafică. După absolvire, devenind și cetățean italian, am reușit să ajung profesor la Institutul Tehnic Levi-Ponti din Provincia Veneția, unde predau până în prezent. — Am observat în fotografia ta multă dragoste pentru Veneția. Ce reprezintă astăzi acest oraș pentru fotograful Octavian Micleușanu? Viața cultural-artistică în Veneția este plină de evenimente, aici locuiesc, particip la multe expoziții colective de artă, dar în anul 2007 am realizat și o expoziție personală la Institutul Român Cultural de Cultură Umanistică N. Iorga. O instituție a statului român care se află într-un Palat amplasat în centrul Veneției, cu aproximativ 124 opere de artă,

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

pictură, grafică, sculptură, gravură. Dar și expoziții de fotografie. De fapt, la Veneția activez ca fotograf din 2002. Am deja o perioadă îndelungată în fotografia de reportaj. Particip de cinci ani ca fotograf la „Festivalul De Cinema din Veneția”, „Bienala de Artă”, „Bienala de Dans Contemporan”, „Bienala de Arhitectură” ș.a. Cele mai recente prezentări de modă, la cele mai noi colecții ale marilor case de modă și trendurile fashion lansate de designeri și asta tot nu pur și simplu prezentat pe podium, dar în cele mai renumite și frumoase palate din Veneția. La Carnavalul din Veneția am fotografiat în cafeneaua cea mai veche din Europa, cu personaje îmbrăcate în costume foarte scumpe, în stilul sec. XIV. La Bienala de Dans am fotografiat dansul contemporan și pe renumita Lucinda Childs, Leul de aur în carieră 2017. A fost o experiența extraordinară, emoții la maxim! Am fost printre puținii care au asistat la spectacole,

numărul spectatorilor este foarte limitat, cei care sunt în domeniu știu despre ce vorbesc. În general am fotografiat mulți directori ai Bienalelor din Veneția, directori ai marilor muzee ale lumii. Am obținut autorizare pentru a fotografia desenele marelui maestru al epocii Renașterii Leonardo da Vinci. În cadrul Bienalei de Cinema la Veneția, am fotografiat foarte multe vedete ale cinematografiei contemporane. — Cum se poate regăsi un moldovean într-o lume a fotografiei, mai ales în Italia? Cât de greu a fost să te afirmi în acest domeniu? La Nisporeni locuiam la o distanță de 10 minute de pădure și, bineînțeles, plecam adeseori la fotografiat peisaje, cred că am deprins această pasiune de atunci. Veneția, în schimb, este o locație perfectă ca oraș internațional pentru artiști. Aici se combină perfect totul: apa, arhitectura, oamenii și ac-

Vorbire directă tivitatea lor, peisajele și mediul, clima, transportul. Dar vreau să spun că Veneția seamănă cu un sat, aici toți se cunosc între ei. În Veneția, în fiecare zi au loc diverse inaugurări de expoziții, concerte, activități și inițiative artistice și culturale, întâlniri între artiști, și, desigur, nu poți fi indiferent și iată de ce am mereu aparatul de fotografiat cu mine, ca să păstrez în fotografiile mele tot ce îmi captează atenția. Desigur, Veneția este și un oraș al îndrăgostiților. Am fotografiat multe cupluri îndrăgostite, miri și mirese, printre care căsătoria lui George Clooney și Amal Alamuddin. Este foarte greu să te afirmi ca artist, pentru asta se fac mari sacrificii prin muncă zilnică, răbdare și multă credință, dar trebuie să ai încredere în ceea ce faci. Mie mi-a fost mai simplu, am studiat și am lucrat în Veneția, la Bienala din Veneția, am colaborat și colaborez cu diverse reviste din Italia, care m-au acreditat ca fotograf la toate evenimentele din Italia, respectiv cred că am avut și noroc. — Ce așteptări ai de la anul care vine, planuri/proiecte de viitor? Aici în fiecare an cresc profesional, treptat adun diverse fotografii pentru expoziții, astfel îmi îmbogățesc portofoliul și reușesc să realizez nu doar expoziții personale și colective, dar și visurile mele. Îmi doresc să realizez proiecte și în țara natală, Moldova, sper să reușesc, rămân oricum disponibil de a colabora pentru orice proiect, cine dorește mă poate contacta, e-mail: octavianmicleusanu@ gmail.com, tel.(+39)3202852977 — Ești la curent cu tot ce se întâmplă în R. Moldova, cât de des revii acasă și unde mergi? 34

Este adevărat, mențin legătura cu țara, ba mai mult, încerc să rămân în contact cu toți cei pe care i-am cunoscut vreodată. La momentul actual colaborez și fac parte din Asociația Cineaștilor din Moldova, condusă de dl Valeriu Jereghi. O altă experiență cu moldovenii de aici, din Italia, a fost când am făcut parte din comisia pentru secția de vot la alegerile din Moldova. Da, desigur sunt la curent cu tot ce se întâmplă în Republica Moldova și nu numai, sunt la curent cu tot ce se întâmplă și în alte țări și continente, e și normal să fim bine informați, suntem în epoca globalizării și digitalizării. În Republica Moldova, când revin, vizitez Uniunea Artiștilor și ateliere-

le colegilor mei de breaslă, la fel, satele și meleagurile natale. În curând sper să realizez expoziții personale în țară. Pentru cunoscători, pot spune că toate fotografiile, filmările și operele mele se vor putea vedea în ceva timp pe noul meu web site pe internet. Октавиан Миклеушану является уроженцем Ниспорень. В 1999 году он получил стипендию на обучение в Художественной академии города Клуж-Напока (Румыния), по специальности «фотография». Позднее он стал членом Ассоциации фотографов Клуж-Напока, где учился проявлять фотопленки в лаборатории. Принимает участие в различных коллективных фотовыставках. После двух лет обучения, Октавиан Миклеушану решает поехать в Италию, где поступает в Академию изобразительного искусства Венеции. На этом его успешная карьера не заканчивается.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Vorbire directă

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Vorbire directă

FELIŢIA TÎRZILĂ, MOLDOVEANCA DE LA LARGA, CARE A AJUNS DIRECTOR ACADEMIC LA CEL MAI MARE TEATRU DIN PALESTINA

După liceu și-a continuat studiile la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iași, unde a absolvit Canto clasic, Teoria Muzicii și Pian secundar. Fiind studentă la Conservator, l-a cunoscut pe Walid Abu Rmeileh, de origine arabă, din Ierusalim, care îi devine soț în anul 2000. În 2005, împreună cu soțul, decide să se stabilească cu traiul în Ierusalim și așa începe viața Feliției în Țara Sfântă. „La început, mi-a fost extraordinar de greu din cauza limbii, tradițiilor foarte diferite. Eram practic o străină, la care toți se uitau ciudat. Eu lăsasem în România postul de profesor de muzică, dar cel mai greu a fost să mă despart de familia lăsată în Republica Moldova. Primele luni au fost de coșmar. Nu credeam că voi fi fericită vreodată aici. Nu credeam că voi profesa aici vreodată. Mi-a fost greu, pentru că muzica este viața mea!”, își amintește Feliția Tîrzilă.

Feliția Tîrzilă are 38 de ani și este născută în satul Larga, raionul Briceni, provenind dintr-o familie de muzicieni - Petru și Valentina Tîrzilă. „Bineînțeles că părinții au avut grijă ca eu să le urmez talentul și așa am ajuns să fac pian la școala de muzică din sat din clasa 1. În clasa a 8-a am obținut o bursă de studii la Liceul de Artă „Octav Bancilă” din Iași, România”, spune doamna Tîrzilă. 36

În septembrie 2005, însă, a primit postul de profesor de Canto și Teoria Muzicii în cadrul Conservatorului „Edward Said” din Ierusalim, unde activează până în prezent și unde a avut mult succes în concerte și proiecte din mai multe țări, precum Germania, Franța, Italia, Elveția ș.a. Ulterior, a format și corul „Jerusalem Choir”, cu care a avut succes deplin și unde au absolvit studenți care acum îi sunt colegi și cu care se mândrește mereu. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Vorbire directă Sunt 15 ani în care s-a dedicat conservatorului, însă în paralel a lucrat și în cadrul mai multor școli ca profesor de muzică și cor. De exemplu, la Colegiul German din Ierusalim în perioada 2005-2011, la colegiul Francez din 2015 până în prezent etc. Spune că surpriza din viața ei a fost anul 2011, când i s-a oferit postul de Director Academic la cel mai mare teatru din Palestina - „Al - Kasaba Theater”. „Acum dimineața sunt director la teatru și predau și Vocea Actorului, iar după masă lucrez la conservator. Lucrez mult, dar făcând ceea ce îmi place și având scena mereu, pentru mine este tot ce îmi doresc”, a spus doamna Tîrzilă. Chiar dacă are o carieră de succes și o familie fericită, mereu duce dorul țării natale și, bineînțeles, părinților, dar spune că o parte din inimă o face să simtă că casa ei este deja în Ierusalim. Acolo crește cei doi băieți: Adam, de 9 ani, și Amir, de 7 ani, care s-au născut acolo, dar care mereu doresc să viziteze bunicii. „Copiii iubesc Moldova mult și asta mă bucură, pentru că pe viitor chiar mi-aș dori ca ei să plece în Moldova la studii și poate realizăm și un mic viitor în țara mea natală. Nu se știe niciodată ce surprize ne oferă viața. Până la urmă, eu sunt moldoveancă și mă mândresc cu identitatea mea”, a ținut să menționeze moldoveanca stabilită cu traiul în Ierusalim.

de am fi: în țara noastră sau în străinătate, deoarece trebuie să muncești din greu ca să îl obții. - În cele mai grele zile ale sale, mereu a rostit: „Viața e frumoasă, orice ar fi”, iar acum studenții săi rostesc această frază. - Oricât de sus ajungem, să nu uităm niciodată cine suntem și de unde am pornit.

La încheiere, ne-a împărtășit câteva lecții învățate din experiența sa: - Să nu judecăm oamenii în funcție de culoare, cultură și tradiții, pentru că toți suntem la fel, până la urmă. - Răbdarea e foarte importantă când suntem printre străini. - Succesul este greu de obținut oriun-

Feliția a transmis un mesaj pentru toți cititorii: „Mă numesc Feliția Abu Rmeileh și sunt din Republica Moldova. Sunt mândră de țara mea și nu am ezitat niciodată în cadrul unor interviuri de la Al-Jazera, Roya Tv, Phalestin TV, Al-Qods TV, dar și a mai multor ziare, să vorbesc de țara mea de ori-

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

gine! Cu drag și mult respect pentru cei care își amintesc de noi, cei din afara țării. Vă mulțumesc din suflet”. Aliona Purci Фелиция Тырзилэ родилась в селе Ларга района Бричень в семье музыкантов – Петра и Валентины Тырзилэ. «Само собой разумеется, что мои родители постарались, чтобы я продолжила дело их жизни, и с 1-го класса я пошла в сельскую музыкальную школу по классу фортепиано. В 8-м классе я получила стипендию на обучение в художественном лицее имени Октава Бэнчилэ города Яссы, Румыния», рассказывает Фелиция Тырзилэ. В настоящее время молдаванка из села Ларга Фелиция Тырзилэ является академическим директором самого крупного театра Палестины.

Proiecte ale Diasporei Republicii Moldova finanţate în 2018 Abilitarea femeilor din diasporă „Atelierul științific pentru elevi și studenți EUREKA” Julieta Grădinaru / Elveția „Diaspora Business Academy pentru tinerele antreprenoare” Alexandrina Robu / Belgia

„Producerea și comercializarea articolelor de decor interior, inspirate din cultura tradițională moldovenească” Larisa Grăjdieru / Franța

Parteneriate tematice regionale „Prin ochii lor” Natalia Răileanu / Republica Moldova, SUA, Italia „Moștenire – punte între ieri și mâine” Gheorghe Furdui / Republica Moldova, Franța, Grecia

„Re-Descoperă Lunca Prutului” Nicu Știrbeț / Republica Moldova, România, Elveția

Reîntoarcerea profesională a diasporei „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale” Lilian Negură / Canada „Claude Monet – sursele picturii” Cezare Kolesnik / Belgia „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbină eoliană cu ax vertical pentru producerea de energie electrică în Republica Moldova” Liliana Surugiu / Canada „Lelița Franța joacă sârba moldovenească” Ecaterina Baranov / Franța

„Media-zine, de la teorie la practică” Teodor Ajder / Polonia „Lectura – activitate familială” Maria Dandeș / Canada „4 hands, back to origins” Maxim Surdu, Corneliu Tiulenev / Danemarca „Motivarea tinerilor din instituțiile de învățământ să obțină încredere în forțele proprii” Ion Lazarenco / Irlanda „Practicile aplicabile în marketingul digital” Vitalie Ciupac / Canada

Diaspora Engagement Hub

„ORA POVEȘTILOR” CU MARIA DANDEȘ O ACTIVITATE DE PROMOVARE A LECTURII FAMILIALE DIN CANADA PENTRU MOLDOVA

Activitatea „Ora Poveștilor” a fost realizată în cadrul proiectului ,,Lectura – activitate familială”, implementat de către Maria Dandeș în cadrul sub-programului „Reîntoarcerea Profesională a Diasporei”. Acesta la rândul său este implementat cu susținerea financiară a Programului guvernamental de granturi Diaspora Engagement Hub, din proiectul „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

O activitate menită să promoveze lectura pentru copii a fost desfășurată în trei biblioteci din sudul Republicii Moldova. Astfel, mai multe familii cu copii, cu vârste cuprinse între 2 și 13 ani, din satele Andrușul de Jos și Manta din raionul Cahul, dar și din orașul Cahul, au participat la activitatea „Ora Poveștilor” în perioada 20-31 august 2018.Activitățile s-au desfășurat la Biblioteca pentru Copii „Grigore Vieru” din orașul Cahul și la bibliotecile Publice din satele Andrușul de Jos și Manta, raionul Cahul. 40

Maria Dandeș, moldoveancă stabilită de un deceniu în orașul Montreal, Canada, spune că prin implementarea proiectului „Lectura – activitate familială”, are ca obiectiv să promoveze lectura prin activitatea „Ora Poveștilor”. Proiectul este dedicat în exclusivitate bibliotecilor și s-a desfășura în trei etape. Astfel, luni, 20 august și marți, 21 august, la Biblioteca pentru Copii „Grigore Vieru” din orașul Cahul, a avut loc deschiderea proiectului unde a fost prezentat un model de activitate „Ora Poveștilor”. Printre beneficiarii proiectului sunt și familii cu copii. Miercuri, 22 august, joi, 23 august și vineri, 24 august, au fost organizate atelierele de formare a personalului BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub bibliotecilor beneficiare. Iar pe 28, 29 și 30 august activitatea a fost implementata în bibliotecile din satele Andrușul de Jos și Manta, unde familiile cu copii s-au bucurat de plăcerea poveștilor. Ulterior au avut loc discuții cu primari, săteni, bibliotecari, perspectiva continuării unor asemenea activități în afara proiectului. Maria Dandeș a declarat pentru Agenția de presă IPN că această activitate are ca scop promovarea lecturii, iar „Ora Poveștilor'' este o metodă eficientă care vine să motiveze părinții să își ducă copiii la bibliotecă. Totodată, spune că prin acest proiect își dorește să împărtășească experiența profesională pe care a obținut-o promovând asemenea activități la Montreal, la Biblioteca și Arhivele Naționale din Quebec, BANQ, și la o altă bibliotecă din suburbia Montrealului, anunță IPN. „Îmi doresc sa fac părinții să înțeleagă cât de importantă este implicarea lor în activitățile de lectură cu copii. Lumea modernă, a inovațiilor electronice duce la lipsa de interacțiune dintre semeni, dar și cu instituțiile comunitare. Să nu uităm că cititul rămâne un pas fundamental în procesul de dezvoltare spirituală, intelectuală și personală a copiilor. Cu cât le este indusă copiilor această premisă de timpuriu, cu atât perspectiva lor ca adult se îmbogățește”, a spus Marian Dandeș. Maria Dandeș susține că ar fi bine ca asemenea activități să fie organizate în comunități de mai multe ori pe an, pentru a promova lectura în rândul viitoarelor generații. Мероприятие, призванное продвигать чтение для детей, состоялось в трех библиотеках южного региона Республики Молдова. Таким образом, семьи с MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

детьми в возрасте от 2 до 13 лет из сел Андрушул де Жос и Манта района Кагул, а также города Кагул, приняли участие в период с 20 по 31 августа в мероприятии «Час сказок». Названное мероприятие состоялось в Детской библиотеке имени Григоре Виеру города Кагул и публичных библиотеках сел Андрушул де Жос и Манта района Кагул. Мероприятие «Час сказок» проводилось в рамках проекта «Чтение – семейный досуг», реализованного Марией Дандеш в

рамках подпрограммы «Профессиональное возвращение диаспоры». Подпрограмма, в свою очередь, осуществляется при финансовой поддержке правительственной программы грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB в рамках проекта «Укрепление институциональной базы Республики Молдова в области миграции и развития», реализованного Государственной канцелярией через Бюро по связям с диаспорой и финансируемого Агентством по развитию и сотрудничеству Швейцарии. 41

Diaspora Engagement Hub

„DIASPORA BUSINESS ACADEMY PENTRU TINERELE ANTREPRENOARE”, PROIECT DEH DE

ALEXANDRINA ROBU În perioada 29-30 noiembrie 2018, la Chișinău, s-a desfășurat „Diaspora Business Academy pentru tinerele antreprenoare”, un proiect inițiat de reprezentanta diasporei Republicii Moldova din Belgia, Alexandrina Robu. Activitățile au fost realizate în cadrul Programului de granturi tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH), sub-programul „Abilitarea 42

femeilor din diaspora”, implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, faza a II-a, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).” Inițiatorii proiectului au informat și instruit 30 de femei antreprenoare despre posibilitățile de finanțare, facilitarea dezvoltării unei afaceri de succes prin îmbunătățirea capacităților manageriale de profil și alte subiecte și tendințe în lumea antre-

prenorială. Grupul de inițiativă a fost format din tineri moldoveni de peste hotare sau reveniți acasă cu experiență și cunoștințe în sfera afacerilor. În prima zi s-a desfășurat un seminar cu implicarea activă a reprezentantei diasporei noastre înalt calificată din Bruxelles, Alexandrina Robu, care deține funcția de Președinte al Comitetului de Femei a Organizației Tinerilor Antreprenori din UE - JEUNE. De asemenea, vorbitori în cadrul acestui seminar au fost reprezentanți ai companiilor și asociațiilor de succes în domeniul afacerilor din Republica Moldova. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub

În cea de-a doua zi a avut loc o sesiune de informare privind oportunitățile de finanțare și dezvoltare a afacerii, prezentate de către cei mai importanți parteneri de dezvoltare și asociații de business suport din țara noastră: Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, U.S. Agency for International Development (USAID), Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), European Enterprise Network (EEN) etc. La festivitatea de încheiere a evenimentului „Diaspora Business Academy pentru tinerele antreprenoare”, participanții au primit din partea MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

organizatorilor diplome de participare, iar reprezentanții Biroului Relații cu Diaspora prezenți la eveniment au menționat că Guvernul încurajează cetățenii Republicii Moldova, prin intermediul programului DEH, să revină acasă pentru a împărtăși experiența obținută peste hotare. DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare. Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

29 и 30 ноября 2018 года в Кишиневе состоялись мероприятия в рамках проекта «Диаспора Business Academy для молодых предпринимательниц», реализованный представительницей диаспоры в Бельгии Александриной Робу. Мероприятия были организованы в рамках Программы тематических грантов «ДИАСПОРА DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH)», осуществляемой Государственной канцелярией при содействии Бюро по связям с диаспорой в рамках проекта «Укрепление институциональной базы Республики Молдова в области миграции и развития» 2-й этап, финансированный Агентством развития и сотрудничества Швейцарии (SDC).

Diaspora Engagement Hub

PROIECTUL DEH

„PRACTICI APLICABILE ÎN MARKETINGUL DIGITAL” S-A DESFĂȘURAT LA CHIȘINĂU Cursul accelerat „Practici aplicabile în marketingul digital” a fost organizat în perioada 9 octombrie – 2 noiembrie 2018, la inițiativa reprezentantului diasporei noastre din Toronto, Vitalie Ciupac, fondator al Agenției de marketing digital „Vitallius Media” din Canada. Proiectul s-a desfășurat în cadrul programului de granturi tematice Diaspora Engagemnt Hub (DEH), implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Dispora cu susținerea financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. Scopul acestui curs a fost ca tinerii, prin intermediul lecțiilor practice, să obțină abilități în domeniul marketingului digital, iar atunci când merg la un viitor interviu de angajare, să poată demonstra cu ușurință competențele formate. 44

Participanții la curs, studenții Academiei de Studii Economice din Moldova, au avut sarcina de a crea un site, de a-l pregăti pentru indexare în Google și de a-l conecta cu rețelele de socializare. Echipele care au obținut cele mai bune rezultate beneficiază de domeniu pentru site-urile create cu extensia .com și hosting pentru un an. În mediul digital website-ul este ca un butic într-un mall global. Deci, oriunde și oricine poate să acceseze pagina și să devină client. În cadrul

lecțiilor, cursanții au fost informați despre elementele necesare funcționării unui website (domeniul, hosting și însuși website-ul cu design și conținut), care ar fi soluția optimă în selectarea acestor elemente și cum să-ți creezi rapid un site cu cheltuili minime. Exemplele au fost făcute în baza platformei WordPress și fiecre echipă a început să lucreze la propriul website sub ghidarea trainer-ului. De asemenea, trainerul Vitalie Ciupac a explicat instrumentele, pașii pe BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub care ar trebui să-i faci pentru crearea unei baze de date a companiei și să utilizezi aceste date în crearea mesajelor eficiente. Una dintre platformele care poate fi folosită în e-mail marketing este MailChimp, care permite: crearea și gestionarea listelor de contacte; modelarea și gestionarea template-urilor de e-mail; crearea, segmentarea, trimiterea și urmărirea unei campanii de marketing etc. La încheierea cursului în domeniul marketingului digitalt, studenții au primit certificate de participare. Totodată, Vitalie Ciupac a oferit un certificat de contribuție Guvernului Republicii Moldova/ Biroului Relații cu Diaspora în semn de recunoștință pentru susținerea ințiativei de a împărtăși, în Republica Moldova, experiența obținută peste hotare în domeniul marketingului digital. DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare. Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei. Ускоренные курсы «Используемые практики в цифровом маркетинге» был организован в период с 9 октября по 2 ноября 2018 года по инициативе представителя молдавской диаспоры в Торонто Виталия Чупак, учредителя Агентства цифрового маркетинга „Vitallius Media” Канады. Проект реализовывался в рамках программ тематических грантов Diaspora Engagement Hub (DEH). Цель курсов – научить молодежь на практических занятиях навыкам цифрового маркетинга, чтобы на возможном интервью при трудоустройстве они смогли продемонстрировать полученные навыки. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Diaspora Engagement Hub

BUCURIILE PROIECTULUI DEH

„CREAREA ATELIERULUI ȘTIINŢIFIC PENTRU ELEVI ȘI STUDENŢI EUREKA” În perioada 15-19 octombrie 2018, la Institutul de Fizică Aplicată din or. Chișinău s-a desfășurat atelierul științific pentru elevi și studenți „EUREKA”. Aceste proiect a fost realizat în cadrul programului guvernamental de granturi Diaspora Engagement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora (BRD) și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). 46

Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA” a fost conceput de reprezentanta diasporei noastre din Elveția, Julieta Grădinaru, dr. în științe chimice, coordonator de formare a laboranților chimiști, Institutul de Chimie, Universitatea din Neuchâtel, în parteneriat cu Institutul de Fizică Aplicată din Re-

publica Moldova. De asemenea, parte a comitetului organizatoric au fost Institutul de Chimie, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat din Tiraspol. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la 15 octombrie 2018. La ceremonie au fost prezenți și reprezentanți ai BRD, care au salutat inițiativa de organizare a atelierului, menționând că laboratoarele de chimice și fizică din Republicii Moldova au nevoie de echipament tehnic moBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub dern pentru ca elevii și studenții să poată desfășura lecțiile în cele mai bune condiții. Scopul atelierului „EUREKA” a fost de a motiva tinerii de a învăța științele exacte și a percepe lumea înconjurătoare prin intermediul experimentelor și demonstrațiilor interactive, de a facilita accesul elevilor la materiale, aparataje și laboratoare amenajate pentru a efectua lucrări practice legate de programul didactic, de a crea legături între laboratoarele științifice și instituțiile de învățământ pentru un dialog și un tutorat constructiv, de a populariza activitatea instituțiilor de cercetare științifică și promova realizările savanților din Republica Moldova. Prin intermediul, programului de granturi tematice DEH, Guvernul Republicii Moldova susține moldovenii aflați în străinătate în implementarea ideilor sustenabile de dezvoltare a țării noastre prin valorificarea potențialului uman al diasporei. В период с 15 по 19 октября 2018 года в Институте прикладной физики муниципия Кишинев состоялся научный семинар для учащихся и студентов „EUREKA”. Этот проект был реализован в рамках подпрограммы «Профессиональное возвращение диаспоры» правительственной программы грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH). Проект «Создание научной мастерской для учащихся и студентов EUREKA» был разработан представителем молдавской диаспоры в Швейцарии, доктором химических наук Джульетты Грэдинару, координатором подготовки лаборантов – химиков Института Химии Университета города Невшатель в сотрудничестве с Институтом прикладной физики Республики Молдова. В состав организационного комитета вошли также Институт химии Госуниверситета Молдовы и Государственный университет Тирасполя. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Diaspora Engagement Hub

GUVERNUL SUSŢINE INIŢIATIVA LUI ION LAZARENCO DE A ÎMPĂRTĂȘI EXPERIENŢA CU ELEVII DIN REPUBLICA MOLDOVA Reprezentantul diasporei noastre din Irlanda, Ion Lazarenco, a lansat proiectul „Motivarea tinerilor din instituțiile de învățământ să obțină încredere în forțele proprii”. Proiectul include organizarea mai multor întâlniri cu elevii care studiază în Republica Moldova. În cadrul acestor întâlniri, renumitul sportiv Ion Lazarenco le-a vorbit despre experiența profesională internațională acumulată în timp, cu scopul de a motiva tinerii să înfrunte provocările vieții, să manifeste curaj și să atingă cele mai înalte perfomanțe indiferent de domeniul ales. 48

Asemenea dialoguri au avut loc la Liceul Academiei de Științe a Moldovei, Liceul Teoretic „Aristotel”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Liceul „Da Vinci” etc. După discuțiile cu sportivul Ion Lazarenco, atât elevii, cât și profesorii au rămas entuziasmați, exprimându-și mulțumirea pentru oportunitatea de a se întâlni cu o personalitate notorie, fiind apreciată atât pe plan național cât și internațional. Ion Lazarenco a devenit al optulea om de pe glob, care a înotat cele șapte strâmtori, dar este primul care a reușit această performanță din prima încercare. Proiectul „Motivarea tinerilor din instituțiile de învățământ să obțină încredere în forțele proprii” a fost

realizat în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora, cu susținerea financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Представитель молдавской диаспоры в Ирландии Ион Лазаренко дал старт проекту «Мотивация молодежи из учебных заведений обрести уверенность в собственных силах». Проект реализуется в рамках подпрограммы «Профессиональное возвращение диаспоры» правительственной программы грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH) и предусматривает проведение многочисленных встреч с учащимися из Республики Молдова.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cronică guvernamentală

6 MILIOANE DE EURO

PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI MIGRAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA Circa 6 milioane de euro va oferi țării noastre Guvernul Elveției pentru implementarea fazei a II-a a Programului „Valorificarea potențialului migrației în Republica Moldova”. Cabinetul de Miniștri a aprobat inițierea negocierilor și aprobarea semnării Memorandumului de înțelegere dintre Cancelaria de Stat și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Odată cu semnarea documentului, Biroul Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat va implementa două proiecte din cadrul Programului. Acestea vor contribui la îmbunătățirea cadrului instituțional, combaterea sărăciei și consolidarea capacităților diasporei de a se implica activ în dezvoltarea socială și economică a țării. Implementarea Programului va contribui la realizarea strategiei naționale „Diaspora-2025” și a Planului de acțiuni pentru anii 2019-2021. În același timp, Programul va permite eliminarea lacunelor existente în domeniul migrației forței de muncă, ofeMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

rind bărbaților și femeilor mai multe oportunități pentru migrația legală și temporară în scop de muncă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va beneficia de sprijin pentru îmbunătățirea serviciilor de reintegrare prin angajare în câmpul muncii a migranților reveniți acasă. Totodată, prin intermediul Programului vor fi implementate proiecte de inovare și instruire, dar și de disemi-

nare a bunelor practici la nivel național și raional. brd.gov.md Около 6 миллионов евро получит Молдова от Правительства Швейцарии на реализацию II-й фазы Программы «Освоение потенциала миграции в Республике Молдова». Кабинет министров утвердил начало переговоров и подписание Меморандума о намерениях между Государственной канцелярией и Агентством по развитию и сотрудничеству Швейцарии. 49

Diaspora Engagement Hub

INAUGURAREA TERENULUI DE JOACĂ PENTRU COPII ȘI SCENEI DE VARĂ DIN VĂLENI, PROIECTE REALIZATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI DIASPORA ENGAGEMENT HUB La 14 octombrie 2018, în localitatea Văleni s-a desfășurat evenimentul „Toamna de aur”, în cadrul căruia au fost inaugurate terenul de joacă pentru copii și scena de vară. Proiectele au fost posibile grație campaniei de crowdfunding „Văleni - sat de vacanță”, al implicării Primăriei Văleni, precum și proiectului „ReDescoperă Lunca Prutului” din cadrul Programului de granturi tematice Diaspora Engagement Hub, implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora (BRD) și susținut financiar de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). La deschiderea oficială a evenimentului au participat reprezentanți ai BRD, Grupului Autorităților Locale (GAL), funcționari din cadrul Autorității publice locale, locuitori ai satului Văleni. Aceste acțiuni au adus bucurie băștinașilor, inclusiv copiilor, demonstrând 50

că prin eforturi comune localitățile Republicii Moldova pot prospera. Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” este inițiat de către reprezentul diasporei noastre din Elveția, Nicu Știrbeț, în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni București din România și prevede dezvoltarea turismului durabil în regiunea de dezvoltare sud a Moldovei, prin valorificarea potențialului natural și cultural al localităților din Lunca Prutului: crearea și promovarea traseul turistic „Lunca Prutului” și al „Drumului lui Petru Rareș”, parte a acestei rute; crearea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii turistice pe traseul din Lunca Prutului; promovarea

locurilor turistice naturale, antropice de utilitate publică/advocacy printre autoritățile raionale privind necesitatea modernizării infrastructurii de utilitate publică, punctând potențialul lacului Beleu ca locație turistică; îmbunătățirea capacităților actorilor sociali importanți pentru gestionarea eficientă a patrimoniul turistic și promovarea lui. 14 октября 2018 года в населенном пункте Вэлень района Кагул состоялось мероприятие «Золотая осень», в рамках которого прошла церемония официального открытия детской игровой площадки и летней сцены. Реализация этих проектов стала возможной благодаря кампании crowdfunding-а «Вэлень – село для каникул» с участием примарии села Вэлень, а также проекту «Открой для себя вновь пойму реки Прут» в рамках программы тематических грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cronică guvernamentală

500 DE BENEFICIARI AI PROGRAMULUI „PRIMA CASĂ” Pavel Filip: „Vrem ca tinerii noștri să-și crească acasă copiii, să muncească și să trăiască în Republica Moldova” 500 de familii tinere și tineri au obținut credite în cadrul programului guvernamental „Prima Casă”. Alte 27 de cereri privind acordarea creditelor au fost acceptate, iar încă 33 sunt în proces de examinare. În total, prin intermediul celor cinci bănci participante la program, au fost oferite credite în sumă de peste 230 MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

milioane de lei, iar suma garanțiilor oferite de stat este de aproape 116 milioane de lei.

de 31 de ani. Din numărul total al beneficiarilor, 397 sunt familii tinere, iar 163 - tineri necăsătoriți.

„Mă bucur că 500 de familii tinere și tineri și-au cumpărat mai ușor o locuință prin programul guvernamental „Prima Casă”. Vrem ca tinerii noștri să-și crească acasă copiii, să muncească, să trăiască și să construiască aici, în Republica Moldova”, a menționat Prim-ministrul.

Programul guvernamental „Prima Casă” a fost lansat la 26 martie 2018, la inițiativa Premierului Pavel Filip. Informații detaliate despre program pot fi găsite pe site-ul www.primacasa.gov. md și la numerele de telefon: (022) 22 60 65, (022) 22 60 53, (022) 26 25 52.

Suprafața unui apartament procurat este, în medie, de 59 de metri pătrați, cu o valoare de circa 544 mii de lei, iar vârsta medie a solicitanților este

500 молодых семей и молодых людей получили кредиты в рамках правительственной программы „Prima Casă”. Еще 27 заявлений на предоставление кредитов было утверждено, а другие 33 – находятся в процессе рассмотрения. 51

Moldova în lume

VINURILE MOLDOVENEȘTI,

PROMOVATE DE CĂTRE DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA LA CEA MAI MARE EXPOZIŢIE DE VINURI DIN PORTUGALIA Vinurile moldovenești au fost prezentate la cea mai mare expoziție de vinuri din Portugalia – GRANDES ESCOLHAS: VINHOS & SABORES 2018, care a avut loc în perioada 26-29 octombrie 2018, la Lisabona. Evenimentul a fost organizat de revista de specialitate „Grandes Escolhas”. Vinurile noastre au participat sub brandul „Wine of Moldova”, cu un stand separat, datorită companiei importatoare „AtlantikDynamik”, fondată de compatriotul nostru Simion Croitoru, care este stabilit cu traiul în Portugalia. „AtlantikDynamik” este singurul furnizor de vinuri din Moldova în Portugalia, precum și singurul promotor pe această piață. Până în prezent, compania a participat la numeroase expoziții, concursuri în care vinurile noastre au câștigat medalii. Totoda52

tă, reprezentanții companiei „AtlantikDynamik” au organizat Ziua vinurilor moldovenești la Lisabona. Participarea la evenimentul de la Lisabona a fost posibilă grație susținerii financiare a Proiectului de Competitivitate al Republicii Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei. Oficiul Național al Viei și Vinului, ca și înainte, a ajutat la materialele de marketing. Este de remarcat faptul că Grandes Escolhas: Vinhos & Sabores` 2018 s-a bucurat de un număr mare de vizita-

tori. Prima ediție a acestui eveniment a avut loc anul trecut și a adunat peste 15 mii de vizitatori, produsele fiind expuse la mai mult de 230 standuri, iar în 2018 - la 300 de standuri. Reprezentantul diasporei noastre din Portugalia, Simion Croitoru, a expus aproximativ 50 de vinuri – alb, rosé, roșii, spumante, recolte târzii (late harvest), ice-wine și divinuri de la șase producători - pentru degustare vizitatorilor. În viitorul apropiat, în portofoliul companiei vor apărea produse de la alte întreprinderi din Moldova. Vinurile noastre sunt apreBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Moldova în lume

ciate de către experți calificați în domeniu, venind cu diverse comentarii pozitive. „Au fost mai multe cazuri în care vizitatorii spuneau că în sfârșit am gustat un spumant bun la această expoziție. Unul dintre vizitatori a afirmat emoționat următoarele: „Suntem noi, portughezii, convinși că producem cel mai bun vin din lume, dar ar trebui să învățăm de la moldoveni să facem vinuri excelente. Totul este bine la voi: alb - un vin aromat superb, un rosé minunat cu o aromă bogată, vinurile roșii sunt toate atât de diferite, o adevărată plăcere. Și vinurile dulci moldovenești recolta târzie (late harvest) și ice-wine sunt opere de artă fără exagerare”. Mulți vizitatori s-au

arătat interesați de efectuarea unor tururi enogastronomice în Republica Moldova”, a relatat Simion Croitoru. Moldovenii stabiliți în Portugalia, interesați de vinurile moldovenești, le pot găsi în diferite magazine regionale. Молдавские вина были представлены на крупнейшей выставке вин в Португалии – GRANDES ESCOLHAS: VINHOS & SABORES 2018, которая состоялась с 26 по 29 октября 2018 года в Лиссабоне. Выставка была организована специализированным изданием „Grandes Escolhas”. Молдавские вина были представлены на выставке на отдельном стенде под брендом „Wine of Moldova”, благодаря компании-импортеру „AtlantikDynamik”, основанной нашим соотечественником Симионом Кроитору, проживающим в Португалии.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Vorbire directă

AIDA CĂPĂŢÎNA, MEDICUL-STOMOTOLOG DE SUCCES ÎN ITALIA CARE NU EXCLUDE CĂ AR PUTEA SĂ REVINĂ ACASĂ Aida Căpățînă este un medicstomatolog din Moldova care a plecat acum 17 ani în Italia. Acolo a întâlnit profesioniști de la care a învățat optimismul și insistența. Are o carieră profesionistă de succes în Italia unde, mărturisește, s-a integrat perfect. Face voluntariat la grădinițe și școli în campanii de promovare a igienei dentare. Și nu exclude că într-un viitor apropiat s-ar putea întoarce ACASĂ. „Deoarece pentru mine casa părintească este cel mai sfânt loc de pe pământ”. — De unde sunteți din Moldova și când ați venit în Italia? Sunt originară din nordul Moldovei, raionul Dondușeni. Am absolvit Facultatea de Stomatologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” cu diplomă roșie. Am fost angajată la Policlinica nr.14 din Chișinău și cu timpul am devenit șef Secție Stomatologie. Vizitam expozițiile în domeniu, mă străduiam să fiu la curent cu metode și tehnici noi de tratament, încercând să le implementez în secție, dar condițiile existente nu ne permiteau prea mult. Atunci am hotărât să plec peste hotare, având mai multe oportunități de dezvoltare profesională. În urmă cu 17 ani am venit în Italia, unde îmi urmez cariera până în prezent. 54

— Cum ați reușit să vă adaptați la noul mod de viață? V-a fost greu să vă integrați? În Italia le-am luat pe toate de la început. Timp de câteva luni am învățat italiana intensiv la cursuri serale. Am încercat de câteva ori să mi se recunoască titlul de studii, dar în zadar. Eram descurajată. Au fost momente în care vroiam să-mi strâng valizele și să mă întorc în Moldova. Dar am avut norocul să întâlnesc oameni buni, cu inima deschisă, care m-au ajutat să nu cedez greutăților și de la care am învățat multe, îndeosebi optimismul și insistența. Cu mult curaj și încredere am reușit să trec peste momentele dificile. Deși aveam studii superioare, de la început am lucrat ca asistentă medicală. Cu timpul viața

mea s-a schimbat mult: mi-am lărgit cercul de prieteni, am făcut cunoștință cu oameni talentați, am învățat multe lucruri noi și m-am integrat perfect. Este o experiență inedită, de neuitat, care mi-a marcat viața și mi-a deschis ușile pentru realizări noi. — Care a fost drumul făcut pentru a reveni în cadrul profesional în Italia? După refuzul recunoașterii titlului de studii a USMF „N.Testemițanu”, deoarece Republica Moldova nu este un stat comunitar, am hotărât să particip la examenele de selecție a celor 30 de candidați la Facultatea de Igienă Dentală a Universității de Studii din Padova. Am susținut examenele, am trecut cu succes selecția și am fost înmatriculată. ExperiBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Vorbire directă ența mea universitară din Moldova mi-a fost de un real folos. După ani de studii cu aceeași pasiune și practică la trei spitale italiene, în 2009 am susținut teza pe „110/110 e lode”, obținând titlul de Doctor în Igienă Dentală. Aceasta a fost o nouă realizare a mea care mi-a dat o enormă satisfacție lăuntrică! Studiile în Italia au fost o modalitate de a cunoaște medicina mondială modernă. Mă perfecționez în domeniul stomatologiei, participând la mai multe stagii medicale, schimb de experiență la nivel internațional pentru dezvoltare profesională. Am aderat la Asociația U.N.I.D. – Uniunea Națională a Igieniștilor Dentali și particip activ la diferite activități și inițiative.

movez respectarea regulilor de igienă buco-dentară corectă pentru a avea dinți sănătoși și un zâmbet frumos, o alimentație sănătoasă și echilibrată, activitate fizică zilnică. Sunt satisfăcută când informațiile utile ajută la schimbarea modului de viață spre bine și eu mă simt de folos.

— Ați parcurs un drum lung, dar până la urmă ați reușit să munciți în domeniul medicinii pentru care ați studiat ani buni. Cum e să activezi aici? Orice început e greu. Numai faptul să înveți, să începi să lucrezi într-o țară străină, să vorbești o altă limbă, să te adaptezi mediului social este stresant, implicând o responsabilitate, dar și un succes.

— V-a ajutat faptul că atunci când ați venit în Italia erați deja absolventă a unei instituții din Moldova? Da, la Facultatea de Stomatologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Chișinău am avut parte de profesori inteligenți și profesioniști, de la care am învățat să iubesc profesia și m-au format profesional. N-am întâlnit greutăți în timpul studiilor în Italia, deoarece aveam o bază teoretică solidă și experiență de lucru în Moldova. Rezultatele au fost obținute prin combinarea cunoștințelor teoretice și abilităților practice.

Am trimis CV-ul meu la mai multe cabinete stomatologice din regiune. Am susținut interviul de angajare și proba practică, fiind angajată la două cabinete de stomatologie pe timp nedeterminat. A trebuit să învăț multe lucruri organizatorice, noi strategii de tratament, o nouă abordare a pacientului, care necesită a fi tratat în mod individual. Sunt fericită când pacienții fideli îmi mulțumesc din suflet, cu recunoștință și zâmbetul pe buze, și eu văd satisfacția în ochii lor. În afara orelor de muncă fac voluntariat la grădinițe și școli, fiind implicată în mai multe programe de prevenire a maladiilor cavității orale cu tema „Igiena dentară”, „Sorridi alla prevenzione”, „Sorridente”. Prin aceste proiecte proMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Experiența de voluntariat a avut un impact benefic asupra mea, oferindu-mi oportunitatea să întâlnesc oameni noi, să mă dezvolt personal și profesional, să devin mai creativă și mai sociabilă. Voluntariatul este o experiență importantă pentru procesul de adaptare și integrare într- o țară străină.

— Care este raportul Dvs. cu colegii? Are un rol faptul ca sunteți din altă țară? Se fac diferențe? Am menționat deja că m-am integrat rapid în colectiv și am cele mai bune relații cu colegii de lucru. Sunt apreciată la justa valoare de colegi, contribui la crearea și menținerea armoniei și relațiilor profesionale pentru o activitate cât mai eficientă. Un timp oarecare s-a mai păstrat stereotipul de altădată, dar am reușit să-l depășesc prin muncă asiduă, ingeniozi-

tate. Nu m-am simțit marginalizată pe criteriul de țară de origine. Din contra, eu îi familiarizez cu tradițiile și obiceiurile noastre. În fiecare an dăruiesc mărțișoare, amintindu-le legenda Mărțișorului, particip la Sărbătoarea Națiunilor, fiind mândră că vin din Moldova. — Ca fiecărui migrant, cred că vă este dor de casă și de Moldova. Ce vă lipsește din Republica Moldova? De casă mi-e dor mereu. Republica Moldova e „ACASĂ”, chiar dacă sunt departe. Îmi lipsesc mult oamenii dragi sufletului: dorul de părinți, de îmbrățișarea și de dragostea lor, de vorbele lor calde, de rude, de prietenii mei, mi-e dor de toți cei pe care îi iubesc. Încerc să-i contactez cât mai des. Din Moldova îmi lipsesc patrimoniul cultural cu tradițiile și obiceiurile naționale, cu bucatele tradiționale moldovenești deosebit de gustoase, cât și sărbătorile în sânul familiei. Aștept cu nerăbdare vacanța pentru a reveni la baștină. — Cât de des mergeți în Moldova? Ați dori să vă întoarceți în Republica Moldova cu traiul sau v-ați stabilit aici? Revin în Moldova cât de des pot. Vacanțele estive le petrec cu familia mea din Moldova, vizitând mama, bunica, rudele, prietenii și colegii. Păstrez o legătură strânsă cu oamenii dragi din Moldova și prin Internet, căci încurajarea și suportul pe care îl primesc de la ei e nespus de important pentru mine și mă motivează spre noi realizări și succese. Odată cu liberalizarea regimului de vize sper să ne vedem mult mai des. Îmi place în Italia, m-am obișnuit aici. Dețin dubla cetățenie. Dar nu exclud că într- un viitor m-aș putea întoarce „ACASĂ”, deoarece pentru mine casa părintească este cel mai sfânt loc de pe pământ. Aliona Purci 55

moldova.travel

acasă

7 LOCURI CARE POT FI VIZITATE

DE PRIETENII CONAŢIONALILOR DE PESTE HOTARE PENTRU A DESCOPERI MOLDOVA Sunt atâtea și atâtea locuri minunate în Moldova care pot fi vizitate de prietenii și oaspeții conaționalilor noștri pentru a descoperi țara, peisajele și oamenii. Sunt în Moldova 7, 10, 50, 100 de locuri superbe și tot atâtea motive pentru a descoperi aici esența și frumusețea. MOLDOVA.TRAVEL dezvăluie 7 motive pentru a vizita Republica Moldova. POSIBILITATEA DE A AFLA CEVA NOU Republica Moldova este o ţară pitorească în Europa de Est, între Ro56

mânia şi Ucraina. Teritoriul ei este uşor de recunoscut pe hartă datorită asemănării cu un ciorchine de struguri. Dacă vă place să reveniţi

din călătorie cu impresii de neuitat și cu istorii captivante pe care să le povestiţi prietenilor, nu doar cu magneți pentru frigider, atunci țara noastră vă va surprinde și vă va lăsa emoţii profunde. Or anume asta tind să găsească cei, care se aventurează într-o nouă călătorie. OAMENII ȘI OSPITALITATEA LOR Anume oamenii îi dau un colorit aparte ţării noastre! Vizitând orice colț al Moldovei, veţi întîlni în calea voastră oameni calzi, sinceri şi BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

binevoitori. Odată ajunşi într-un sat moldovenesc, nici nu veţi observa cum veţi fi așezat la masă, iar gospodarul casei vă va ospăta cu un pahar de vin rece. Bucătăria tradiţională moldovenească surprinde prin simplitatea și diversitatea sa. De sărbători pe mesele moldovenilor sunt nelipsite plăcintele, preparate dintr-un aluat subţire cu umpluturi pe toate gusturile: varză, brânză, mere, dovleac sau vişine. Şi pentru că pofta vine mâncând vă aşteptăm să gustaţi din bucătăria noastră tradiţională.

moldova.travel

acasă

VIN Vinul este mândria moldovenilor și el face această țară deosebită! Anual în luna octombrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău este sărbătorită Ziua Vinului, unde se adună cei mai buni vinificatori din ţară pentru a împărtăşi oaspeţilor din lumea întreagă rodul muncii lor, prin varietatea de vinuri pe care le produc, acompaniate de poveşti de viaţă. În Moldova se organizează excursii la câteva vinării, care au lungimea de zeci de kilometri, iar colecțiile cuprind milioane de sticle de vin. Una din aceste galerii subterane – Mileştii Mici este înscrisă în Cartea recordurilor Guinness! Încă nu vă vine să credeţi că pe teritoriul unei ţări atât de mici încap atâtea minuni? AUTENTICITATE Moldovenii poartă un respect pentru tradiţii, artă populară şi meşteşugărit. Zestrea cea mai de preţ o reprezintă moştenirea culturală lăsată de generaţiile anterioare. Pentru a cunoaște mai îndeaproape obiceiurile locului se organizează tururi tematice, în care puteţi deprinde meșteșuguri şi îndeMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

letniciri populare. Viața la sat nu înseamnă doar muncă, ci şi folclor, o puternică formă de exprimare a bucuriilor şi tristeţilor moldovenilor. ODIHNĂ ACTIVĂ Natura Moldovei inspiră la odihnă activă. Oferta turistică este diversă şi include rafting pe râu, alpinism, cicloturism şi multe altele. Amatorii de trekking pot descoperi stejari seculari pe traseul din Codrii Moldovei sau pot cutreiera Rezervaţia Naturală Saharna. Pasionaţii de speologie au şansa de a explora peştera "Emil Racoviță", una din cele mai impresionante peșteri din lume. O altă atracţie turistică ofertantă pentru cei care iubesc plimbările în aer liber este complexul natural şi arheologic Orheiul Vechi, un loc desprins de realitate datorită reliefului şi moştenirii medievale, mănăstirile rupestre și schiturile străvechi. SIGURANŢĂ Moldova este una din cele mai sigure țări din Europa. Pe întreg teritoriul Moldovei este disponibil serviciul de internet mobil ieftin cu o viteză mare, la acest capitol țara noastră este in-

clusă în top 10 a ţărilor cu cea mai mare viteză la internet, de rând cu Japonia și Letonia. În parcurile oraşelor, în cafenele și chiar în troleibuze întotdeauna vă veţi putea conecta gratuit la internet Wi-Fi, aveţi posibilitatea oricând să luaţi legătura cu cei dragi și să vă împărtăşiţi impresiile despre Moldova. EVENIMENTE NEOBIŞNUITE Concerte de muzică, festivaluri, maratoane în fiecare an, îi inspiră pe locuitorii țării să se alăture la evenimente dintre cele mai diverse. Festivalul muzicienilor etno din întreaga lume - Ethno Jazz, Festivalul DescOperă, Underland Fest, Festivalul Culorilor, Festivalul Mărțișor, precum şi maratoane organizate în galeriile subterane de vinuri, vă vor lăsa impresii de neuitat. В Молдове существует множество красивых и живописных мест, которые могут посетить друзья и гости наших соотечественников, чтобы открыть для себя Молдову, ее пейзажи и людей. В нашей стране есть 7, 10, 50, 100 красивейших мест и столько же причин открыть для себя их красоту и очарование. MOLDOVA.TRAVEL называет 7 причин, почему необходимо посетить Республику Молдова. 57

Portret de asociație

PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL,

PREZENTAT DE CĂTRE DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA DIN ITALIA LA UN EVENIMENT MULTICULTURAL De câteva zeci de ani, Trentino a devenit un punct de legătură pentru mai mulți migranți: moldoveni, albanezi, români, pakistanezi, indieni, ucraineni și alții. 58

Trentinii au o legătură deosebită cu statele din America de Sud (Columbia, Argentina, Peru, Chile etc), Africa de nord și centrală. „Am descoperit cu mare plăcere o comunitate multietnică, peste 143 naționalități prezente, deschise să dialogheze și să colaboreze între ele. Acesta a fost motivul pentru care un grup de asociații de emigrați și trentine am propus se fie realizat proiectul „Culturali in Trentino”, a afir-

mat Veronica Ciubotaru, președinta Asociației italo-moldavă „Arcobaleno”. Acest proiect este un mozaic multicultural, având o însemnătate mare în acest teritoriu, prin intermediul căruia se valorizează patrimoniul cultural a fiecărei țări. În cadrul proiectului „Culturali in Trentino”, a fost organizată o expoziție multiculturală care a avut scopul de BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Portret de asociație a prezenta și valorifica portul popular moldovenesc, rolul femeii în menținerea și transmiterea artei și tradițiilor, precum și promovarea statelor de proveniență. Expoziția a fost deschisă în perioada 7-11 noiembrie 2018. Timp de câteva zile participanții au prezentat țara de origine. Concetățenii noștri din Italia au expus costume tradiționale portul tradițional feminin și masculin, două panouri informative cu materiale promoționale despre Republica Moldova, personalități remarcabile și elemente importante din cultura națională. Printre obiectele de patrimoniu național cultural expuse pe lângă portul popular se numără covorul moldovenesc, prosopul național, zestrea etc. Totodată s-a desfășurat și o serată poetică, în cadrul căreia membrii diasporei noastre au prezentat, în limba română și italiană, „Doina” și poezii ale marelui poet Grigore Vieru. Au urmat apoi alte două zile dedicate cântecului și dansului. Evenimentele au fost organizate în scopul promovării tradițiilor naționale. „Pe durata acestei ceremonii am prezentat o broșură, editată special cu această ocazie, care include informații specifice despre fiecare țară. În această broșură am publicat date generale despre Moldova, Chișinău - oraș european cu prezentarea Arcului de Triumf, Catedrala, Parlamentul etc. În partea istorică îl prezentăm pe eroul național din toate timpurile - Ștefan cel Mare, recunoscut și de Vatican în lupta pentru menținerea credinței si statalității. Prezentăm, de asemenea, centrul istoric si naturalistic din satul de baștină Cobâlnea, Șoldănești - Stejarul secular a lui Ștefan cel Mare și biserica construita din ordinul lui”, a menționat Veronica Ciubotaru. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat apreciază efortul de implicare a cetățenilor noștri din diasporă în organizarea acestor evenimente și contribuie la buna desfășurare prin oferirea materialelor promoționale, obiectelor de artizanat, precum și a altor obiecte din patrimoniul național cu scopul de a promova imaginea pozitivă a țării noastre peste hotare. На протяжении нескольких десятилетий итальянская автономная область Трентино стала связующим звеном для многих

мигрантов: молдаван, албанцев, румын, пакистанцев, индийцев, украинцев и др. «Я с большим удовольствием открыла это многонациональное сообщество, в котором присутствуют представители 143 национальностей, открытых к диалогу и сотрудничеству. По этой причине группа ассоциаций эмигрантов приняла решение реализовать проект „Culturali in Trentino”», заявила Вероника Чиботару, председатель Итальянско-молдавской ассоциации „Arcobaleno”. Этот проект представляет собой мультикультурную мозаику, и он имеет огромное значение для данного региона. В рамках проекта осваивается культурное достояние каждой страны. 59

Portret de asociație

DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA DIN LIBAN PROMOVEAZĂ VALORILE NAŢIONALE Asociația de prietenie moldo-libaneză a organizat, la 29 septembrie 2018, un eveniment festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova și Limbii Noastre. La eveniment au participat membrii diasporei noastre din Liban, precum și oaspeți de onoare din România, Spania, Ucraina, Belarus, Letonia și Rusia.

tece, dansuri populare moldovenești și poezii tematice. Totodată, a fost lansată o expoziție cu obiecte tradiționale și articole de artizanat.

Cu scopul promovării culturii și valorilor naționale, în cadrul acțiunii a fost prezentat un program artistic cu cân-

Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat și-a exprimat aprecierea față de comunitatea

moldovenilor din Liban, Asociația de prietenie moldo-libaneză, președinte Ludmila Ivanova Tossounian, pentru implicarea constantă și aportul la promovarea imaginii pozitive a Moldovei peste hotare. Ассоциация молдавско-ливанской дружбы организовала 29 сентября текущего года праздничное мероприятие, посвященное Дню независимости Республики Молдова и празднику Limba Noastră.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Portret de asociație

ASOCIAŢIA „PROMOLDOVA“ DIN VIENA A REPREZENTAT MOLDOVA LA ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR La 26 septembrie 2018, Universitatea „Europäischer Tag der Sprachen“ din Viena a organizat evenimentul „Ziua Europeană a Limbilor” în scopul promovării limbii și diversității culturale a Uniunii Europene. În premieră, la această ceremonie a fost prezentă și Republica Moldova prin intermediul Asociației „ProMoldova“, președinte Ludmila Sîrbu, originară din Republica Moldova. Pe durata evenimentului diverse comunități au avut ocazia să-și prezinte țara de origine și valorile naționale, având expuse materiale promoționale, bucate tradiționale și obiecte de artizanat. De asemenea, au fost organizate workshop-uri în care participanții au vorbit despre țările în care se vorbesc limbi europene. Ca urmare a desfășurării evenimentului, Asociația „ProMoldova” aduce mulțumiri Ambasadei Republicii Moldova din Austria, Ministerului EducațiMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

ei, Culturii și Cercetării, Biroului Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, dar și altor colaboratori pentru susținere în organizare. „M-am convins a nu știu câta oară că modul în care pun moldovenii suflet în tot ce fac este de fapt cartea noastră de vizită”, a afirmat reprezentanta diasporei noastre din Viena, Ludmila Sîrbu.

26 сентября 2018 года Университет „Europäischer Tag der Sprachen“ города Вена организовал мероприятие «Европейский День Языков» с целью продвижения языков и культурного многообразия Европейского Союза. Впервые в этом мероприятии приняла участие Республика Молдова через Ассоциацию „ProMoldova“, председателем которой является Людмила Сырбу, уроженка Республики Молдова.

DOR

PROGRAMUL GUVERNAMENTAL

DOR – DIASPORĂ*ORIGINI*REVENIRI, EDIŢIA A VI-A, 2018 100 de copii din diasporă au revenit acasă și au participat la cea de-a VI-a ediție a Programului guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri. 62

La evenimentul de lansare a programului, Prim-ministrul Pavel Filip a mulțumit copiilor pentru că nu uită de Republica Moldova, dar și părinților acestora pentru educația oferită în spiritul dragostei de țară. În discuții sincere și interactive, Premierul a îndemnat copiii să nu renunțe ni-

ciodată la visurile lor: „Să faceți în permanență doar ceea ce vă place – doar așa puteți deveni studenți buni, profesioniști buni, părinți și ulterior bunei foarte buni”. Premierul le-a povestit tinerilor că profesia de inginer aleasă încă din adolescență i-a adus mereu satisfacție profesională și l-a învățat să privească lucrurile ca un mecanism complex. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

DOR

„Am încercat să aplic și în politică principiile inginerești. Este adevărat că mai mulți ani de zile, Republica Moldova a fost ca un vapor care naufragia, iar fiind inginer am încercat să identificăm cauzele. Și am reușit, cel puțin acest vapor stă acum pe linia de plutire. Îmi doresc să pornim și motoarele acestui vapor, ceea ce ar însemna ca împreună să construim o Moldovă din care oamenii nu vor dori să plece, o țară, în care oamenii vor reveni cu drag înapoi”, a spus Premierul. Participanții la Programul DOR au adresat Prim-ministrului și numeroase întrebări: unde a copilărit, care MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

sunt cele mai îndrăgite tradiții moldovenești, sportul pe care îl practică, ce greutăți întâlnește în profesia sa, dar și despre dorințele sale. Pavel Filip a răspuns la toate întrebările, menționând că în calitate de Premier își dorește cel mai mult să vadă toate proiectele lansate de Executiv - realizate: “Sunt proiecte importante care țin de reforme fundamentale în acest stat. Cel mai mult îmi doresc ca acestea să fie puse în aplicare, astfel încât să ajungem la timpul când oamenii vor înțelege, vor aprecia efectele pozitive ale acestor reforme”.

Programul DOR – Diasporă*Origini*Reveniri este organizat anual în scopul consolidării legăturilor culturale ale copiilor din diasporă cu țara de origine - Republica Moldova. La ediția din 2018 au participat peste o 100 de copii din 18 țări, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. 100 детей из диаспоры приехали домой, чтобы принять участие в VI-м выпуске правительственной программы DOR – Diasporă*Origini*Reveniri. Программа DOR проводится ежегодно с целью укрепления культурных связей детей из диаспоры с их родной страной – Республикой Молдова. В 2018 году в программе приняли участие дети из 18 стран в возрасте от 12 до 17 лет. 63

DOR

IULIAN POGONI, SUA

DANIEL BARGAN, GRECIA

LAURA BEZERDIC, SPANIA

Un băiat cu un simț al umorului absolut deosebit, pasionat de științe exacte și foarte bun la șah, dornic să cunoască și să mențină tradițiile, limba și dragostea de Moldova.

Daniel mărturisește că își iubește „nespus de mult" patria și participă cu drag la activitățile care îl leagă de țară, iar una dintre acestea este Tabăra DOR, a cărei primă ediție a avut loc în 2013.

Sufletul echipei, un copil plin de energie, pasionat de dansuri sportive, visul ei este să devină o celebritate, să ducă faima Republicii Moldova departe.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

DOR

NIONIELA ILINCA ANTON, NORVEGIA

MIHAELA TĂNASE, CEHIA

Este pasionată de dans, iar în cadrul Programului DOR ea a ținut pulsul activităților sportive, fiind extrem de dinamică, plăcerea ei fiind voleiul.

Membru al Parlamentului Copiilor și Tinerilor din Cehia, organizator de evenimente culturale, pasionată de pictură și artă.

„Moldova este locul unde mă întoarc cu mult drag, Moldova reprezintă familia mea, rădăcinile mele, vacanțele și Programul DOR”.

„În fiecare toamnă, când revin în Cehia, mă despart de oamenii dragi. Programul DOR mă umple de inspirație, speranță pentru țara mea și de oameni cu adevărat frumoși. Voi încerca să cultiv oriunde m-aș afla suflet de Moldova”.

ELENA GHEGOVA, BULGARIA

VLADA CHILAT, ITALIA

Este o fire retrasă, cu un talent inedit în gimnastica sportivă cu panglica. Pentru ea Moldova este un complex de valori spirituale pe care nu le mai găsești nicăieri, este locul de suflet al mamei, este patria”.

„Moldova mă reprezintă, iubesc tradițiile și cu mult drag mă implic în toate evenimentele organizate în cadrul Programului DOR”.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

DOR

DORULEŢII FAC CUNOȘTINŢĂ

CU PATRIMONIUL NOSTRU CULTURAL Programul guvernamental DOR — Diasporă*Origini*Reveniri 2018 a debutat cu „Lecția olimpică” - atelier în cadrul căruia copiii din diasporă au făcut cunoștință cu nume notorii ale Republicii Moldova în domeniul sportului, persoane care ne-au făcut cunoscuți în lume și au dus faima țării noastre departe de hotarele ei. 66

O altă activitate în cadrul DOR-ului a fost atelierul teatral, în cadrul căruia au fost înscenate obiceiurile strămoșești, împreună cu actorii de la Teatrul Municipal de Păpuși „Guguță”, Eugenia Junia, Teatrul Național „Eugene Ionesco”, Denis Dimitriu și Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Mihalela Damian. Timp de câteva ore, Doruleții au fost actori, transferându-se în lumea minunată a teatrului. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

DOR

DORULEŢII, ÎN VIZITĂ LA

PARLAMENT, DE ZIUA INDEPENDENŢEI REPUBLICII MOLDOVA În ziua de 22 august, copiii au participat la ateliere de modelat în lut și de confecționat mărțișoare, fiind ghidați de meșterii populari autohtoni - frații Iulian și Ruslan Scutelnic și Natalia Cangea. Despre semnificația instrumentelor populare muzicale și tehnicile de confecționare a acestora le-a vorbit maestrul Victor Botnaru. Fiind impresionați de această artă, copiii au încercat să cânte la unele dintre ele. Conform agendei Doruleții au efectuat o excursie la Soroca, unde au vizitat Cetatea Soroca și Monumentul „Lumânarea Recunoștinței”. Scopul acestei vizite a fost de a-i familiariza pe copiii din diasporă cu Republica Moldova și a descoperi locurile istorice ale țării noastre.

Ziua Independenței Republicii Moldova a fost sărbătorită de către copiii din diasporă în familie - familia DOR.

De asemenea, în contextul marcării Zilei Independenței Republicii Moldova, copiii au participat la activitatea finală - o nuntă moldovenească improvizată, în cadrul căreia au prezentat tradițiile strămoșești.

Мероприятия в рамках Правительственной Программы DOR Diasporă*Origini*Reveniri 2018 начались с «Олимпийской лекции» - семинара, в рамках которого дети из молдавской диаспоры узнали о выдающихся спортсменах из Республики Молдова, которые прославили нашу страну за ее рубежами. После лекции состоялась театральная мастерская, а после, мастерская по лепке из глины и мастерская по изготовлению мэрцишоров.

Doruleții au vizitat la 27 august 2018 Parlamentul Republicii Moldova. Reprezentanții acestei instituții i-au familiarizat pe copiii participanți la Programul guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri cu activitatea Legislativului și i-au invitat să viziteze Sala Europei, sala de conferințe, muzeul și plenul Parlamentului.

День Независимости Республики Молдова отмечался детьми из диаспоры в парламенте Республики Молдова. Представители парламента ознакомили детей, участвующих в Программе DOR, с деятельностью законодательного органа. Дети посетили Зал Европы, конференц-зал, музей и зал заседания Парламента Республики Молдова.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

DOR

RECUNOȘTINŢĂ PENTRU MENTORII PROGRAMULUI GUVERNAMENTAL

DOR DIASPORĂ*ORIGINI*REVENIRI, EDIŢIA A VI-A

Trainerii Programului guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri au fost prezenți la Guvern, pentru a face totaluri privind desfășurarea Programului DOR 2018 și pentru a discuta despre îmbunătățirile pentru edițiile viitoare.

În semn de recunoștință, echipa Biroului Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat le-a oferit diplome și albume cu fotografii de la ediția a VI-a a DOR-ului, exprimându-și aprecierea față de toți mentorii care au depus suflet, alături de echipă, la buna desfășurare a acestui program guvernamental. Din echipa de traineri a Programului DOR 2018 au făcut parte: Irina Mitachi Babuhina, Cornel Josan, Angelica Cerap, Constantin Vreme, Josan Michele, Dan Codreanu, Andrei Boaghe, Elena Dodon, Simon Răileanu, Valeria Tornea, Carina-Cleopatra Tornea și Aliona Prisacari.

Programul DOR Diasporă*Origini*Reveniri este dedicat atât copiilor din diasporă, cât și celor din Republica Moldova și se desfășoară sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, începând cu anul 2013. Până în prezent la DOR au participat peste 500 de copii. Scopul programului este de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale copiilor din diasporă cu țara lor de origine. Инструкторы Правительственной программы DOR Diasporă*Origini*Reveniri подвели в правительстве итоги реализации Программы DOR 2018 и обсудили планы на будущее.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Cărți de acasă

O TÂNĂRĂ DIN MOLDOVA, STUDENTĂ ÎN ITALIA, ȘI-A LANSAT LA CHIȘINĂU CARTEA

„69% DE DOR” „Mi-e dor de pașii rătăciți pe câmp Și de apusul întâlnit în rouă, Unde zidind speranțele plângând, Ne prefăceam, fugari, că plouă.” Autor: Doina Strulea Pentru Doina Strulea poezia este cea mai mare pasiune. De trei ani este stabilită în Italia, unde studiază la Facultatea de Științe ale Comunicării și Jurnalism. A început să scrie din 2012, iar peste doi ani reușește să-și lanseze primul volum de poezii, „Vioară din Mansardă”. Mereu implicată în multiple activiMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

tăți, nu a uitat să lucreze și la al doilea volum „69% de dor” care a fost lansat, la Biblioteca municipală „B. P. Hașdeu”. Coperta cărții „69% de DOR” reprezintă toamna din două țări care îi sunt aproape sufletului, toamna din Moldova și toamna din Milano, 69% este despre dor, totodată, e despre un 9 răsturnat, ceea ce semnifică plecarea Doinei în Italia și schimbarea asta radicală. Cartea este despre poezie, despre dorul de țară și despre 9 răsturnat care o reprezintă ca fire artistică.

Pe parcursul întregii seri cei prezenți la eveniment au avut parte de muzică bună, dulciuri, vin și exprimarea emoțiilor prin versuri, versurile care a adus o doză de căldură fiecărui spectator prezent la lansarea cărții. Для Дойны Струля поэзия является самым большим увлечением. Уже три года она живет в Италии, где учится на факультете коммуникационных наук и журналистики. Она начала писать в 2012 году, а через два года выпускает свой первый сборник стихов „Vioară din Mansardă”. Несмотря на большую занятость, она все же смогла выпустить свой второй сборник «69% de dor!», который представила в Кишинэу. 69

Acasă

FEMEILE ȘI TRADIŢIILE ADUC BANII ACASĂ

Frumusețile din Pelinia – cel mai mare sat din nordul Republicii Moldova – reflectă valori autentice, adunate de secole și caracteristice doar pentru această zonă. Însă, în câțiva ani, erau sortite pierzaniei. SATUL FRUMOS RĂMÂNE PUSTIU Dacă Pelinia era cândva cel mai mare sat din nordul țării și avea peste 14 mii de locuitori, în ultimul deceniu, fiecare al treilea om din localitate a luat calea străinătății, în căutarea unui trai mai bun și venituri mai mari.

Tradițiile, obiceiurile și meșteșugăritul, cândva cartea de vizită a localității, au rămas ca niște copii ai nimănui, pentru că lumea nu mai are timp și interes pentru ele.

Tocmai de aceea, primăria, împreună cu băștinașii plecați din localitate, s-au pus la sfat (prin Internet) pentru a decide cum pot propulsa dezvoltarea economică a satului. Concluzia unanimă a fost — Pelinia are locuri frumoase, bucate alese, meșteșuguri valoroase, tradiții unice și oameni care pot crea o poveste din toate astea. Cea care a îmbinat toate aceste elemente inedite și a reunit femeile și bărbații din sat pricepuți la meșteșuguri a fost Valentina Chilaru. ConduFotografii: UNDP

Deși cei plecați își trimit banii câștigați acasă, am găsit azi satul pustiu și fără oportunități: lipsesc locurile de

muncă, sursele stabile de venit, iar oamenii sunt tot mai puțini.

PELINIA ADUNĂ FRUMOSUL DIN SAT PENTRU A-L ÎMPĂRȚI LUMII Mare noroc de cele câteva sute de covoare păstrate și azi în sat, fiind țesute cândva de mamele și bunicile celor plecați. Acum, aceste femei cu mâini de aur și ochi de artiști sunt tot mai puține, iar secretele lucrului manual specific acestui sat și zone, riscă să dispară din Pelinia și din țară.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Acasă cătoare artistică timp de 50 de ani, ea știe cum să păstreze tradițiile la ele acasă. Mii de copii au învățat de la ea dansul, dragul de portul popular și au adus acasă numeroase distincții de la concursurile naționale și internaționale, unde au participat cu cele opt colective artistice ale satului. „Pentru a aduna frumosul din întregul sat, oamenii au adus la Casa de cultură din localitate tot ce au avut mai de preț, păstrat din străbuni: instrumente de țesut, brodat, împletit, prelucrat lâna. Însă, aceasta nu era suficient pentru a da viață acestui proiect ambițios — dezvoltarea economică locală prin tradiții și obiceiuri”, spune Valentina Chilaru. Anume aici a început scrierea unei propuneri de proiect. Guvernul Elveției, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a oferit un grant de 25 mii USD. Pentru un rezultat final garantat — crearea unui Centru de artizanat în sat, au pus umărul și băștinașii, care au contribuit cu peste 3 mii USD. FEMEILE REÎNVIE TRADIȚIILE Timp de trei luni, a fost amenajat Centrul de artizanat și dotat cu tot echipamentul necesar. Concomitent, a fost gândit planul de activitate al Centrului și gama de produse. În luna august, Centrul de artizanat din Pelinia a fost deschis. „Este foarte bine că a fost creat acest centru. Eu trăiesc cu covoarele mele. Sunt ca niște copii care îmi dau viață și mă întineresc. Mai ales că e tare greu să fii singură și să nu ai cu cine schimba o vorbă. Tare mă bucur că imediat ce terminăm de strâns roaMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Acasă

da de pe deal, când dă frigul, avem unde să ne adunăm în șezători să toarcem, țesem, brodăm. Când o să fie ger și omăt mare o să iau războiul acasă și o să lucrez: dau focul în sobă, fac călduț și țes oleacă, apoi mai dau mâncare la găinuși și iar vin la țesut”, spune mătușa Volinta, care la ai săi 80 de ani, a țesut sute de covoare, iar acum ar putea avea și un venit din ceea ce îi aduce cea mai mare satisfacție. Situat în incinta Casei de Cultură din localitate, Centrul „Zestrea” are o suprafață de 200 de metri pătrați. Acesta a fost creat pentru a răspunde necesităților oamenilor, pentru a oferi șanse și surse de venit localni72

cilor deja implicați în confecționarea de covoare, haine, încălțăminte și alte accesorii tradiționale. Astfel, lansarea brandului local „Zestrea” creează oportunități de angajare și promovează imaginea localității și a tradițiilor din nordul Moldovei, atât în țară, cât și peste hotare. TRADIȚIILE DEZVOLTĂ SATUL „La ziua de azi, șapte femei sunt deja antrenate în lucrul de creare a pieselor manuale: covoare, prosoape, haine tradiționale, iar doi bărbați se dedică cusutului de căciuli din piei de oi și opinci. Mai mult, câteva femei care nu se pot deplasa vor fi implicate în toarcerea lânii și vor primi un salariu

pentru aceasta. Astfel, peste 15 bărbați și femei din Pelinia au un venit stabil”, spune primarul de Pelinia, Titus Sărăteanu. La Centru deja sunt angajate patru femei cu vârsta între 30 și 45 de ani care lucrează la mașinile de cusut și brodat. Restul lucrează de acasă, punând la dispoziție comenzile primite în prealabil de la centru. „Asta îmi amintește de copilărie și tinerețe. Eu am construit toată casa în care trăiesc acum, din banii câștigați din vinderea covoarelor pe care le-am țesut. Atunci tare erau întrebate covoarele țesute manual”, spune Liuba Parea, de 64 de ani. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Acasă

Primii beneficiari ai centrului sunt cei peste 500 de copii și tineri care sunt încadrați în cele opt colective artistice care activează la Casa de cultură din sat. „Avem ansambluri de dansuri și interpreți, cor, grup de flueriști etc. Toți au nevoie de costume populare, opinci și căciuli. Pe lângă aceasta, mergem la foarte multe festivaluri cu expoziții de lucruri artizanale, unde vom participa cu vânzarea produselor realizate de oamenii din Pelinia la Centrul de artizanat”, spune Valentina Chilaru. Pentru lansarea Centrului de artizanat a fost organizat un festival al tradițiilor și bucatelor din Nordul țării MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

„Zestrea nordului”. La sărbătoare au fost vândute primele articole produse de centru și au fost distribuite materiale promoționale. „Centrul de artizanat Zestrea este un model local de afacere care vine să răspundă provocărilor cu care se confruntă localitățile din Republica Moldova. Pe de o parte, produce sinergii între oportunități și necesități, iar pe de altă parte, contribuie la valorificarea potențialului cultural local, desfășurarea activităților generatoare de venit, scăderea ratei șomajului, reducerea nivelului de migrație și schimbul de experiență între generații”, a menționat Oxana Maciuca, managera proiectului

„Migrație și Dezvoltare Locală” al PNUD Moldova. Crearea Centrului de artizanat este unul dintre cele 14 proiecte de dezvoltare economică locală realizate în cele 38 de localități partenere ale Proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”, implementat cu suportul PNUD Moldova și susținerea financiară a Guvernului Elveției. Tatiana Solonari Красоты Пелинии – крупнейшего села северного региона Республики Молдова – отражают подлинные ценности, накопленные на протяжении веков и характерные только для данного региона. Сегодня Пелиния является примером, когда женщины и традиции позволяют зарабатывать деньги. 73

BRD în acțiune

REZULTATELE CONCURSULUI

„MOLDOVA SUNT EU”

Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), reprezentanța în Moldova, au anunțat rezultatele concursului „Moldova sunt EU”, la care au participat copii din diaspora Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, din Canada, Irlanda,Austria, Irlanda, Grecia, SUA, Portugalia, Bulgaria, Franța și Italia. 74

Cei 25 de participanți au redat subiectul propus prin intermediul unei poezii sau al unui filmuleț video, eroul principal fiind însăși persoana care a aplicat. Concursul, care s-a desfășurat pe parcursul lunii decembrie, a fost organizat cu scop de încuraja copiii din diasporă în vederea perfecționării limbii române, dezvoltării abilităților lingvistice (scris-vorbit) și promovării culturii naționale. Ținând cont de faptul că aplicațiile au avut un mesaj pătrunzător, câștigători ai concursului au fost declarați toți participanții. În semn de apreciere participanților li se va oferi diplome și cadouri din partea Guvernului RepuBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

BRD în acțiune AUSTRIA: Mihaela Vicol GRECIA: Mihaela Tutunaru Evelina Solomon Alexa Bianca Nikol Natalia Gorcea Sergiu Gorcea Daniel Bargan Adriana Bargan Adriana Cucinschi Bogdan Cucinschi CANADA: Denis Grigore Nacu Florin Sturza SUA: Iulian Pagoni PORTUGALIA: Cătălina Croitoru BULGARIA: Elena Gegova FRANȚA: Liviu Rusu Grațiela Roșca

blicii Moldova, care vor fi înmânate prin intermediul misiunilor diplomatice sau direct la BRD. Totodată, Guvernul Republicii Moldova a decis ca acești copii să fie selectați pentru a participa la Programul guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri, ediția 2019. În cadrul briefingului de presă au fost proiectate câteva filmulețe video, lucrări ale copiilor care au participat la concursul „Moldova sunt EU”. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 6 | ANUL 2018

Cancelaria de Stat în parteneriat cu PNUD Moldova va asigura continuitatea acestui concurs. Astfel, în anul 2019, va fi organizată o nouă ediție a concursului, în care vor fi implicați atât copii din diasporă, cât și din Republica Moldova. LISTA PARTICIPANȚILOR: IRLANDA: Ion Iurescu Alexandrina Porfireanu

ITALIA: Nicoletta Louennous Bogdan-Lucian Meșină Nicoleta Neculiță Vlada Chilat Cătălin Balaur Adriana Chiforișin www.brd.gov.md

Государственная канцелярия через Бюро по связям с диаспорой в сотрудничестве с молдавским представительством Программы Объединенных Наций по Развитию (PNUD) объявили результаты конкурса «Moldova sunt EU», в котором приняли участие дети из диаспоры Республики Молдова в возрасте от 7 до 18 лет из Канады, Ирландии, Австрии, Греции, США, Португалии, Болгарии, Франции и Италии. 75

Portret de asociație

EVENIMENT FESTIV PRILEJUIT CELEI

Foto: Viorel Mărgineanu

DE-A ZECEA ANIVERSĂRI A COMUNITĂȚII MOLDOVENILOR DIN QUEBEC

Pe data de 15 februarie curent, Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ) a marcat 10 ani de la fondare. De-a lungul anilor membrii comunității au fost implicați în organizarea mai multor acțiuni culturale și educaționale. Datorită spiritului de inițiativă și activismului, cca 150-200 de evenimente sunt organizate anual de către membrii acestei comunităţi. Asociația CMQ, la temelia căreia au stat Nicolae și Eugenia Mărgineanu, Ala Mîndîcanu și alți fondatori, a devenit un exemplu de promovare a valorilor culturale și naționale pentru celelalte comunități de moldoveni din Canada, dar și pentru diversele asociații etno-culturale prezente în societatea canadiană. În cadrul evenimentului festiv prilejuit celei de-a zecea aniversări, au participat reprezentanți ai Ambasadei Re76

publicii Moldova în Canada și membri ai diasporei noastre. Artiștii din Republica Moldova - Formația Catharsis, interpreta Lenuța Gheorghiță, cât și Ansamblul de dansuri populare „Vatra” din Montreal au încins atmosfera de sărbătoare, evoluând cu un vast program cultural.

Moldovenilor din Quebec, președinte Ala Mîndîcanu, Diploma de Onoare, semnată de Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip. Diploma a fost înmânată la festivitate, de către Ambasadorul Republicii Moldova în Canada, Ala Beleavschi. Pe această cale, Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat transmite felicitări întregii comunității din Quebec și își exprimă recunoștința față de colaborarea comună și efortul depus la realizarea mai multor acțiuni de promovare a tezaurului cultural strămoșesc.

În semn de recunoștință, pentru contribuția la păstrarea identității naționale și culturale, Guvernul Republicii Moldova a conferit Comunității BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Ianuarie L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

Februarie 14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

Aprilie L M M J V S D

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28

L M M J V S D

4 5 6 7 1 8 2 9 3 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31

Iunie

2019 1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 29 23 30 24 25 26 27 28

L M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

August

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 29 23 30 24 31 25 26 27 28

Octombrie L M M J V S D

4 5 6 7 1 8 2 9 3 10

Mai

Iulie L M M J V S D

L M M J V S D

Martie

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

L M M J V S D

1 2 3 4

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

L M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 30 24 25 26 27 28 29

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 30 24 31 25 26 27 28 29

Septembrie

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30 31

Noiembrie 14 15 16 17 18 19 20

L M M J V S D

4 5 6 7 1 8 2 9 3 10

L M M J V S D

2 3 4 5 6 7 8

Decembrie 11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30

L M M J V S D

2 3 4 5 6 7 8

Foto: Vadim Ĺ&#x17E;terbate