MOLDOVA de oriunde, Nr. 2, 2016 by URMA ta

MOLDOVA D E

O R I U N D E REVISTA DIASPOREI ediţia 2 • decembrie 2016

DIASPORA Prin „diaspora” se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia.

În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociații, grupuri de inițiativă și de excelență profesională în peste 30 de țări.

Definiția se conține în Strategia națională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

Cuprins

DIASPORA ENGAGEMENT HUB .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 3 PROIECTE SUSŢINUTE ÎN CADRUL PROGRAMULUI DIASPORA ENGAGEMENT HUB .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 4 OLEG CHIRIŢA: „MIGRAŢIA A FOST DINTOTDEAUNA UN FENOMEN CARE A DEFINIT ȘI VA CONTINUA SĂ TRANSFORME UMANITATEA” .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 6 10 LUCRURI DIN GERMANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: NICOLAE COJOCARU.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 9

DANIELA BUTUC, MOLDOVEANCA DE PE CERUL LUMII. AUTOPORTRET .. .. .. .. .. .. 12 ȘCOLILE DUMINICALE DIN ITALIA CONTRIBUIE LA INTEGRAREA COPIILOR MIGRANŢILOR MOLDOVENI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 14 ASOCIAŢIA DE CARITATE „MAD-AID”, MAREA BRITANIE.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 16 10 LUCRURI DIN GRECIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: SVETLANA LISAGOR VERGIS.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 18 CRISTINA PASCARI. O NOUĂ POVESTE A STUDENŢILOR NOȘTRI PESTE HOTARE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 20

NATALIA PAVALACHI, SEXOLOG CLINICIAN LA GENEVA: „E UN DOMENIU MINUNAT”. AUTOPORTRET .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 23 PORTRET DE CAMPION: ROMAN PRODIUS.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 26 5 LUCRURI DIN ISLANDA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: LUCIAN RENIŢĂ.. .. .. .. .. 28 COMUNITATEA DIN ISRAEL A EVREILOR ORIGINARI DIN MOLDOVA.. .. .. .. .. .. .. .. . 30 PIANISTA MARIA SUMAREVA. MUZICĂ NOUĂ PE MERIDIANELE GLOBULUI.. .. .. .. 34 ASOCIAŢIA „LUCEAFĂRUL” DIN ESTONIA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 36

RUXANDRA CANŢÎR, ACTRIŢA CARE UIMEȘTE PRIN TEATRU PUBLICUL DIN SCOŢIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 38 PROFESOARA MOLDOVEANCĂ DIN SUA, VIORICA MARIAN, ALĂTURI DE OPRAH WINFREY.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 40 PARTICIPAREA COPIILOR DIN DIASPORĂ LA PROGRAMUL „DOR” .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 42 ALEXANDRU NARTEA, FUNCŢIONARUL DE LA UNICEF RESPONSABIL DE 12 ŢĂRI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 46 ASOCIAŢIA GAUDEAMUS, BOLOGNA, ITALIA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 48 MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

34 1

ASOCIAŢIA „MIORIŢA”, BARREIRO, PORTUGALIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 50 ATLETA ELENA IABANJI (ZAHARESCU). MONOLOG ÎN ALERGARE.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 52 ORGANIZAŢIA NON-GUVERNAMENTALĂ „PRAVOZAȘCITNIK”, FEDERAŢIA RUSĂ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 54 DUPĂ GOOGLE ȘI COLUMBIA PICTURES, MOLDOVEANUL ANDREI CEBOTARI A AJUNS LA ZEBRA-WORLDWIDE .. .. .. .. .. .. . 55 46

ASOCIAŢIA MOLDO-ITALIANĂ DE INTEGRARE ȘI COLABORARE A.M.I.C.I., VENEŢIA, ITALIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 58 ASOCIAŢIA „ATRAG” DIN ROMÂNIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 60 10 LUCRURI DIN SPANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: CRISTINA LEAHU .. .. .. .. 62 ASOCIAŢIA „MOLDAVOS EN CATALUÑA”.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 64 DIASPORA MOLDOVENEASCĂ DIN SURGUT, FEDERAŢIA RUSĂ.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 66 COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN ONTARIO (CMO).. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 68

ASOCIAŢIA „MOLDOVA PENTRU DEMOCRAŢIE ȘI DEZVOLTARE” DIN STATELE UNITE ALE AMERICII .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 70 ROBERT LUCA, SCULPTORUL CARE DECOREAZĂ PARCURI DE DISTRACŢII ÎN EUROPA ȘI PE ALTE CONTINENTE.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 72 EMIGRANŢII MOLDOVENI, REÎNTORȘI ACASĂ, PRIMESC PENSIE ITALIANĂ.. .. .. .. 74 NIKITA ZELENȘCICOV, BUCĂTARUL-CHEF DIN PORTUGALIA. AUTOPORTRET.. .. .. 76 OLEG GROSSU, SOMMELIER LA ROMA, ITALIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 78

© Biroul Relații cu Diaspora Editare: URMA TA Contribuții: Alexei Gurduza, Aliona Purci, Axenia Chirilov, Corneliu Comendant, Cristina Duduciuc, Cristina Zeamă, Ecaterina Deleu, Igor Guzun, Stella Verega Coordonator revistă: Maia Metaxa ISSN: 2345-198X Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia. Revista a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de SDC și implementat de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) și OIM. Foto copertă: Participanţii la Programul DOR 2016

BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrației (OIM), misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) a lansat pe 12 februarie 2016 DIASPORA ENGAGEMENT HUB - un program nou, de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociațiilor și grupurilor de inițiativă.

Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei. Diaspora Engagement Hub include șapte subprograme ce susțin: • REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ PE TERMEN SCURT A DIASPOREI • PROIECTE DE CROWDFUNDING ALE DIASPOREI • ABILITAREA FEMEILOR DIN DIASPORĂ • PROIECTE INOVATOARE ALE DIASPOREI (finalizat) • CENTRE EDUCAȚIONALE ÎN DIASPORĂ (finalizat) • PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE (finalizat) • PROGRAM LOCAL DE REVENIRE VOLUNTARĂ A DIASPOREI (MiDL) Mai multe detalii despre aceste subprograme găsiți pe pagina web oficială: brd.gov.md. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

BRD în acţiune

PROIECTE SUSŢINUTE ÎN CADRUL PROGRAMULUI

DIASPORA ENGAGEMENT HUB Diaspora Engagement Hub este un program nou de granturi tematice destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociaților și grupurilor de inițiativă, ce presupune implicarea și angajarea diasporei în diverse acțiuni, proiecte, inițiative care vor fi desfășurate pe teritoriul Republici Moldova și în străinătate.

The Diaspora Engagement Hub is a new thematic grants program for citizens of the Republic of Moldova who are abroad, including associations and initiative groups. It aims to involve and engage the diaspora in diverse actions, projects, and initiatives which will be carried out on the territory of the Republic of Moldova as well as abroad.

PROIECTE INOVATOARE ALE DIASPOREI Cătălina Catană

REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ PE TERMEN SCURT A DIASPOREI Tudor Spătaru

Olanda „Farmhack”

Natalia Ghilașcu

Statele Unite ale Americii „Moldova: Timpul Schimbărilor”

Denis Roșca

Republica Moldova. „Asigurarea diasporei cu materiale informative despre oamenii de valoare născuți în Moldova”

Nicu Știrbeț

Marea Britanie „Dezvoltarea eco-turismului în Lunca Prutului”

Marcel Lazăr

România „Moldo Crescendo op. 2 – Conace”

Ion Lazarenco Tiron Irlanda „Sportul Unește”

Valeria Șvarț-Gröger

Germania „Eco-Centru pentru instruiri și dezvoltare rurală”

Veaceslav Crețu

Statele Unite ale Americii. „DigiKids – A Computer Science Summer Camp for High School Students”

Grigore Bechet

Statele Unite ale Americii „Moldova – SUA - Cinema”

Statele Unite ale Americii „Dezintegrarea și eliminarea pesticidelor organice halogenate toxice de pe teritoriul RM prin metode electrochimice si catalitice”

Vladimir Lipca

Alla Roșca

Federația Rusă. „Platforma offfy. com – o nouă valență în relația dintre medici și pacienții cronici din Republica Moldova”

Tatiana Nogailîc

Statele Unite ale Americii „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova”

Victoria Dunford

Italia „Antreprenoriat social”

Marea Britanie „Educația – un model pentru a aduce siguranța la locul de muncă!”

Dorina Baltag

Irina Postolachi

Olanda „Moldova.EU”

Dorin Lozovanu

Estonia „Hai să vorbim, să ne cunoaștem!”

Adrian Vlas

România „AVAI Movement”

Simion Croitoru

Portugalia. „Confraria EnoGastronomica da Moldavia” (Frăția Eno-Gastronomică Moldovenească)

Franța. „Arta teatrală în context lingvistic. Practicile Dramatice în Predarea Limbilor Străine - Limba Franceză (FLE) în contextul Republicii Moldova”

Victor Cepoi

Slovenia „Cercetare Avansată Accesibilă pentru Toți Cercetătorii (Making Advanced Research Accessible for All Researchers)”

Ana Marin

Canada „Transfer de competențe în bioetică (etica cercetării și etica clinică)” BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune Tamara Șchiopu

Marea Britanie „Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale independente din Moldova”

PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE ALE DIASPOREI Grupul de asociații „Pro Diaspora Moldava” (Portugalia), „Moldbrixia” (Italia), Centrul Media pentru Tineri (Republica Moldova)

Proiect: Revista ”Pro Diaspora KIDS”. Proiectul presupune producerea, machetarea, imprimarea și distribuția revistei ”Pro Diaspora KIDS” dedicată copiilor migranților moldoveni, care va fi distribuită diasporei din Portugalia, Italia, Franța, Irlanda, Marea Britanie.

Grupul de asociații: MAD-Aid (Marea Britanie/Republica Moldova), Moldova AID (SUA) și „BackPacks For Hope” (SUA) Proiect: ”Accesibil Pentru Toți”. Proiectul urmărește identificarea persoanelor cu dizabilități cuprinse între 5 și 35 de ani din raioanele Rîșcani și Edineț, evaluarea necesităților de echipament ajutător și de adaptare a locuinței și locurilor publice de interes pentru persoanele cu dizabilități și elaborarea unei baze de date complete despre necesitățile acestora.

Grupul de asociații: Asociația de Moldoveni din Belgia „NOROC”, Grupul de inițiativă „Haiducii” (Verona, Italia), Asociația de Dezvoltare și Educație a Tineretului (Republica Moldova), Grupul de inițiativă „Ilustrados” (Alicante, Spania)

Proiect: ”O viață demnă AICI și ACOLO”. Proiectul prevede organizarea unui atelier de lucru de trei zile pentru copii, tineri și adulți (părinți), care au cel puțin un membru plecat peste hotare, inclusiv 10 reprezentanți ai diasporei din Belgia, Italia și Spania. Scopul atelierului este creșterea conștientizării asupra riscurilor ce vizează situația copiilor lăsați acasă fără îngrijire părintească, identificarea nevoilor și căilor de soluționare a problemei. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Grupul de asociații: Clubul de Integrare CENTRE EDUCAȚIONALE al Prieteniei Moldo-Cehe "Zimbru ÎN DIASPORĂ Olymp", Federaţia Moldoveneascș Nicolai Plushkis, Societatea Culturală „Dacia” de Fotbal – "FMF", Diaspora Karaganda, Kazahstan moldovenească din Bulgaria "Plai Natal" Proiect: ”Participarea și Reprezentarea Republicii Moldova la Turneul de Fotbal al Minorităţilor etnice din Cehia, Ediţia a XVIII-a". Proiectul urmărește reprezentarea echipei diasporei moldovenești la turneul de fotbal al Minorităţilor etnice din Cehia, ce va fi desfășurat sub egida Prim-Vicepreședintelui Senatului Ceh, prin intermediul participării reprezentanților diasporei din Cehia, Bulgaria, precum și a Federației Moldovenești de Fotbal. Proiectul mai include desfășurarea de activități sportive in timpul programul „Dor” organizat de Biroul Relații cu Diaspora.

Grupul de asociații: ”Noroc Olanda” (Olanda), Asociația pentru Integrarea Migranților (Franța), „Casa Mare” (Estonia), „Sănătatea are gust” (Republica Moldova)

Proiect: ”Școala Sustenabilității”. Proiectul presupune organizarea unei școli de vară cu participarea reprezentanților diasporei și cetățenilor moldoveni care locuiesc în țară. Evenimentul urmărește dezvoltarea capacităților în domeniul antreprenoriatului și inițierii de afaceri, inovării sociale, fundraising etc. și va rezulta în implementare a cel puțin 3 inițiative de proiecte dezvoltate de reprezentanții diasporei în comun cu co-naționalii lor de acasă.

ABILITAREA FEMEILOR DIN DIASPORĂ Silvia Zaharia

Italia. „EMA- Educație, Mentorat, Antreprenoriat”. Proiectul urmărește integrarea copiilor și tinerilor cu nevoi speciale în societate prin dezvoltarea abilităților acestora în antreprenoriat social și mobilizarea grupurilor de conaționali din diasporă în promovarea și vânzarea produselor confecționate de ei.

Cristina Braghiș-Leahu

„INSPIRA”. Proiectul implică organizarea unei serii de cursuri de inteligență emoțională pentru femeile originare din Republica Moldova din Italia și Spania.

Tatiana Dragalin,

ONG „Vorbesc Românește” Oakville, Canada

Lilia Godoroja,

Centrul Educațional al diasporei moldovenești. Cascais, Portugalia

Rodica Gherasim,

Asociația Culturală a Imigranților Moldoveni „Miorița” Barreiro, Portugalia

Vasile Șestovschi,

Asociația „Moldavi nel Veneto per la solidarieta sociale ONLUS” și Biserica ortodoxă moldovenească „Nașterea Maicii Domnului” Padova, Italia

Cristina Albu,

Centrul educațional „Crisalida” din cadrul Comunității Basarabenilor din Irlanda „Moldova Vision”. Dublin, Irlanda

Larisa Grosu,

Asociația cultural-religioasă „LusOrtodoxia” Faro, Portugalia

Nina Dimitrașco,

Asociația de Moldoveni Bruxelles, Belgia

Andrei Cosoi,

Asociația „Centro Internationale di Cultura e Socialita – Solidarieta Universale” Padova, Italia

Doina Guzun,

Asociația pentru Integrarea Migranților Paris, Franța

istorii de succes

OLEG CHIRIŢA:

„MIGRAŢIA A FOST DINTOTDEAUNA UN FENOMEN CARE A DEFINIT ȘI VA CONTINUA SĂ TRANSFORME UMANITATEA” Curiozitatea, pasiunea și energia au fost întotdeauna prietenii lui virtuali care l-au stimulat să fie implicat în mai multe activități, încă fiind student. Oleg Chirița este cel care a optat pentru o carieră internațională, activând la Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei, după care la Organizația Internațională a Muncii și Delegația UE la Chișinău. În prezent, este stabilit la Bruxelles și conduce un întreg departament de migrație. A fost promovat la funcția de manager cu doi ani în urmă. În organizația internațională la care activează (ICMPD), Oleg Chirița gestionează două inițiative importante ale UE cu acoperire globală și conduce două echipe multinaționale. El este de părere că orice schimbare în viața profesională, fie la Bruxelles, la Chișinău sau în altă parte, trebuie să 6

aibă la bază pasiune, valorile umane și sentimentul de utilitate publică. Locul contează mai puțin, deoarece Oleg a devenit global și totul e doar o chestiune de adaptare cerebrală. „La Bruxelles am ajuns printr-un concurs de împrejurări favorabile. În 2009, un apel telefonic de la Centrul Internațional pentru Elaborarea

Politicilor de Migrație (ICMPD) a „deraiat” itinerarul meu profesional. Ei au găsit CV-ul meu interesant și mi-au propus un job pentru care nu aplicasem. Am avut la dispoziție un weekend să decid dacă doresc să fiu intervievat. Două zile mai târziu am fost anunțat că am luat job-ul. După cum vedeți, a fost o combinație de factori - puțin hazard în spatele căruia s-au depus eforturi și muncă. Fusesem la Bruxelles înainte, cu alte ocazii și orașul nu îmi lăsase o impresie prea bună din cauza vremii, dar nu am ezitat, deoarece dintotdeauna am apreciat eficiența, flexibilitatea, înaltul profesionalism și eficacitatea organizației pentru care lucrez - ICMPD. Din fericire, odată ajuns acolo, relația mea „sentimentală” cu capitala europeană a evoluat, iar astăzi îl consider unul dintre cele mai interesante locuri pentru BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes trai. Credeți-mă, după ce am fost în peste 80 de țări și 300 de orașe, pot să mă pronunț. Migrația a fost dintotdeauna un fenomen care a definit și va continua să transforme umanitatea. Am debarcat la Bruxelles în mai 2009. Era perioada în care UE încerca să învețe din trecut și să găsească noi modalități și forme de cooperare în domeniul migrației cu diverse state de origine și tranzit. În acest sens, UE este o destinație, ce încearcă să răspundă, prin diferite acțiuni, la rutele și fluxurile migratorii, care au loc la hotarele sale, migrația fiind astăzi prioritatea numărul 1 pe agenda politică. Astfel, din momentul în care am ajuns în Belgia, am văzut tot felul de agende, decizii, politici reacționare și viziuni opace, la nivelul UE și statelor membre, care nu au dat rezultatele scontate. Astfel, realitatea pe care o trăim e o consecință a politicilor din anii precedenți, migrația, în diversele sale dimensiuni, luând din păcate o conotație negativă. Oamenii care tind să vină și ajung în Europa, din diverse motive, devin un măr al discordiei în rândul unui număr în creștere de elite politice, uită astfel, că ei sunt ființe umane. Drept consecință, vedem o schimbare radicală de acțiuni și opinii în societate, bazate pe ideologii, frică, realități, percepții și populism. Agenda mea zilnică implică: - zeci de decizii cu privire la numărul impresionant de țări, de pe toate continentele, în care avem proiecte (fac turul virtual al lumii în fiecare zi) - stabilirea de parteneriate - dezvoltarea ideilor pentru noi intervenții și politici MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

- întrevederi de nivel politic și operațional - evaluarea lucrului făcut. Cred că am unul dintre cele mai interesante și provocatoare job-uri în domeniu! Această muncă necesită multă energie, creativitate, abilități și cunoștințe. În fiecare zi trebuie să fac două lucruri - să gestionez și să îmi perfecționez în continuare competențele de manager, și nu în ultimul rând cunoștințele în domeniul migrației. Odată devenit manager, stilul de lucru, responsabilitatea față de tine și alții, relațiile cu oamenii și așteptările se transformă într-un tempo rapid, iar pentru a le reuși pe toate, e nevoie să te adaptezi la noi circumstanțe din mers. Astfel, lucrul meu nu e doar o mare provocare, mai mult decât atât, e o recompensă și o mare

satisfacție. Aspectul cel mai atractiv rămâne a fi diversitatea culturală, care mă modelează ca persoană, or misiunile de lucru, întâlnirea cu oameni de pe toate meridianele și contactele cu colegii mei care lasă amprente vizibile asupra modului meu de acțiune, gândire și relaționare cu lumea în care trăim. Liberalizarea regimului de vize nu trebuie percepută ca o măsură a politicii de migrație. Trebuie să reamintim că liberalizarea a adus cu sine dreptul la libera circulație pe o anumită perioadă și nu un drept la angajare sau stabilire în UE. Luând această decizie, UE și-a dorit să faciliteze contactele dintre oameni, turismul, comerțul etc. Au fost investite multe resurse și energie din partea autorităților la nivel operațional și diplomatic pentru a beneficia de acest drept, dar, orice drept impli7

istorii de succes vedea dacă există opțiuni sustenabile ca oamenii să nu plece și atunci când rămân, să dispună de oportunități reale pentru a trăi decent. Să nu uităm totuși un fapt – migrația dintre statele așa-zise din Nord, adică statele dezvoltate (UE, Canada, SUA, Australia) reprezintă 23 % din fluxurile migratorii internaționale.

că și niște obligații, în acest caz, fiind revenirea acasă după perioada stabilită și se pare că peste 86% dintre moldoveni respectă regula. Nu știm ce se întâmpla cu cei care au decis altfel. În cazul în care au rămas pe undeva, ei ar putea să cadă, sub incidența politicilor de migrație, (posibile încercări de a aplica pentru permis de ședere, angajare, reunificare familiala etc.). Cele mai recente date oficiale indică faptul că peste 1300 de moldoveni au obținut reședință în Belgia. Cifrele și statistica în domeniul migrației reprezintă o chestiune mai specială, iar asta înseamnă că nimeni nu are cifre 100 % confirmate. Să nu uităm și de numărul de cetățeni deținători de pașapoarte ale altor state, în special România, și care vin în UE în baza lor. Revenind la statisticile oficiale, numărul de cetățeni români în Belgia a sporit semnificativ în ultimii ani, în 2014 aceștia fiind numărul 8

1 în topul țărilor de origine, urmați de francezi și olandezi. Un lucru e cert, din 2009 am observat că a crescut și s-a diversificat mult comunitatea moldovenilor la Bruxelles. Aud tot mai mulți moldoveni în stradă, comunitatea on-line adună noi membri, iar faptul că și compania națională aeriană a lansat o cursă directă este o confirmare a acestui fapt. Decizia de a migra se bazează și pe un șir de factori personali. Relația cetățean – stat merge dincolo de formalități și politici. Ar trebuie să privim societatea prin prisma provocărilor, problemelor, necesitaților, nivelului de dezvoltare și coeziune socială. Din perspectiva economică, este cumva convenabil ca oamenii să plece, deoarece migrația poate să reducă anumite presiuni socio-economice și poate să devină benefică pentru țară. Migrația trebuie privită în ansamblu cu alte politici (angajare, dezvoltare economică), pentru a

Experiența pe care am acumulat-o la delegația UE mi-a permis să deschid ochii larg și să înțeleg „adevărata” dimensiune internațională a job-lui meu. Am deprins un set de abilitați manageriale, am învățat să învăț, să reacționez rapid și să devin mai eficient. Am fost expus la un alt fel de luare a deciziilor. Fiind responsabil de domeniul justiției și afacerilor interne, am reușit să înțeleg cum se poate face legătura dintre diferite politici, să mă adaptez la felul de gândire european și să devin mult mai consecvent. A fost o „școală profesională” care m-a propulsat împreună cu experiența precedentă la Bruxelles și mi-a creat imunitatea necesară pentru a trece la următoarea etapa în carieră”, povestește Oleg Chirița. Cristina DUDUCIUC Curiosity, passion and energy have always been the virtual friends which stimulated his involvement in many activities since he was a student. Oleg Chirita chose an international career working at the Center for the Prevention of Trafficking in Women, and subsequently at the International Labor Organization and the EU Delegation in Chisinau. Currently, he lives in Bruxelles and leads an entire department working on migration. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

inspirație

LUCRURI DIN GERMANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

NICOLAE COJOCARU

Nicolae Cojocaru, născut în 1935, este un român moldovean, confer. univ., dr. în filosofie, care, la sfârșitul lui 2004, s-a concediat de la ultimul său loc de muncă (AȘ a RM) și a plecat pentru trai permanent în Germania (Düsseldorf). Nicolae Cojocaru a scris și cartea „Să știm mai mult despre nemți”. „De la nemți și de la țara lor putem învăța foarte multe lucruri bune și utile. Despre mai multe din ele Nicolae Cojocaru a scris în cartea „Să știm mai mult despre nemți” (Chișinău: Editura „Universul”, 2016. -304 p. Cu un Cuvânt-înainte de scriitorul Vlad POHILĂ și anexa: ing. Eugen STATNIC. Coloniștii germani din Basarabia, 1814-1940. Autorul e un basarabean de 87 de ani, instalat de mult timp la München. Dânsul e și principalul finanțator al editării tirajului de 800 de ex., difuzat prin DONAȚIE). În acest context, nu i-a fost ușor să decidă despre ce anume să scrie în textul solicitat și care urmează mai jos. Până la urmă, a considerat rațional să atragă atenția asupra unora dintre acele lucruri, pentru a căror învățare / realizare, barem parțială în R. Moldova, nu e nevoie de mari investiții de bani (pe care nici MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

nu-i avem…). Așadar, în viziunea lui Nicolae Cojocaru, de la nemți se poate și trebuie de învățat: 1. SĂ-ȚI IUBEȘTI FOARTE MULT PROPRIA NAȚIUNE ȘI ȚARĂ (EVIDENT, FĂRĂ A-I IGNORA PE ALȚII). Cu toate ce le caracterizează: bogățiile naturale, dar și imensele bogății create de-a lungul istoriei lor, deseori zbuciumate. Valori atât materiale, cât și spirituale: limba națională (pe care sunt datori să o însușească și să o utilizeze toți cei primiți în țară), tradițiile și obiceiuri-

w w w.

stiri

iv zit

e.e

le, regulile de care s-au condus și pe care le urmează etc., etc.). În mare parte anume această dragoste și acest devotament i-a ajutat pe nemți să-și refacă țara, după catastrofa prin care ei trecuseră în urma înfrângerii în război și să o transforme în una cu cea mai puternică economie din Europa, dar cum să nu mai amintim și de rolul iubirii nemților de Țară pentru realizarea unificării Patriei lor!?... Această poveste de mare succes a nemților din fostele zone de ocupație americană, engleză și franceză demonstrează, pe de-o parte, ce înseamnă o susținere eficientă din exterior, iar pe de altă parte, cât de important e ca, mai ales în situații cruciale, un popor să fie guvernat de politicieni înțelepți, patrioți autentici, mari oameni de stat… Și deci, bineînțeles, NECORUPȚI... 9

inspiraţie 2. NUMAI PRIN MUNCĂ, ȚARA ÎȚI POATE DEVENI BOGATĂ, IAR OAMENII, POPORUL EI SĂ AJUNGĂ LA UN TRAI ÎNDESTULAT CU DE TOATE. Nemții muncesc mult/intensiv, dar și foarte calitativ (o trăsătură a lor, existentă, evident, nu de azi și nici de ieri). Nemții sunt bogați, întâi de toate, pentru că nu fac unul și același lucru de mai multe ori. Îl fac o dată, dar foarte bine/temeinic, pentru mult timp. 3. PENTRU A OBȚINE ASTFEL DE REZULTATE, ÎN AFARĂ DE MULȚI ȘI DIFERIȚI FACTORI OBIECTIVI DE PRIMĂ IMPORTANȚĂ CUM AR FI: Tehnică performantă, materiale și tehnologii avansate, care – toate - nu leau căzut din ceruri), e necesar să fii foarte organizat, disciplinat, punctual, iar la toate acestea nu se poate ajunge fără respectarea strictă a regulilor pe care poporul și le-a creat de-a lungul istoriei sale, inclusiv, bineînțeles, a legislației în vigoare… Aș zice că Germania și nemții sunt, întâi de toate, o țară și un popor al regulilor. Reguli care trebuie să fie respectate și, cu mici excepții, chiar se respectă de către toți. (Inclusiv de către străinii primiți în țară, chiar dacă așa ceva se obține treptat și nu întotdeauna fără unele probleme…) Regulile nemților au misiunea de a le asigura ordinea. Ordinea fără de care nu e posibil succesul în nici un domeniu. Anume prin această atitudine față de regulile și de ordinea existentă peste tot se explică și intoleranța nemților față de cei care le încalcă. 4. PENTRU A MUNCI CALITATIV ȘI EFICIENT E NEVOIE DE STUDII TEMEINICE. În RFG nu poți fi angajat în vreo activitate de producție sau de prestare 10

a serviciilor, dar, cu atât mai mult, nici să-ți întemeiezi o afacere, fără a avea studii respective. Sistemul instituțiilor de învățământ asigură tuturor posibilități suficiente pentru a obține sau a-și perfecționa studiile. În caz de necesitate, statul acordă credite foarte convenabile tinerilor care doresc să obțină studii. Tema învățământului la nemți e una foarte vastă. Menționez doar grija ca obținerea studiilor să fie și utilă, ca după studiile sale persoana respectivă săși poată asigura existența. Deci, nu se studiază doar pentru a obține o diplomă… 5. E NECESAR ȘI FOARTE BINE CA TOT CEEA CE FACI / PRODUCI SĂ FIE NU NUMAI CALITATIV, CI ȘI FRUMOS. Majoritatea mărfurilor fabricate de ei (cu deosebire instrumentele) au o înfățișare foarte atrăgătoare, sunt frumoase. Majoritatea altor rezultate ale activității lor de producție – industriale, de construcție, agricole etc. Ca și străzile pe care le construiesc sau le repară, sau un trotuar modern cu tot ce îl caracterizează.

Că sunt, evident, și foarte multe alte căi pentru a-ți duce viața însoțită permanent și în măsură cât mai mare de frumusețe. Atașamentul nemților față de frumos se manifestă foarte diferit. În dragostea lor față de flori și de tot felul de arbuști decorativi față de animale, cu deosebire față de cai și de câini. Grija pentru înfrumusețarea propriei case sau locuințe, ca să nu mai zic de cimitire, aici crescând atâtea flori, de parcă sunt niște locuri din povești (însă în cimitire nu vei vedea specii de pomi fructiferi sau și de alte specii, dintre cele care se înmulțesc de la sine!)… Merită atenție și dorința multora de a se delecta cu vizitarea locurilor frumoase din propria localitate, din țară sau și din străinătăți. Ca și mersul multora la spectacole de teatru, la concerte, la expoziții de artă, la muzee... Delectarea la serviciile divine cu splendida muzică religioasă, dar și participarea la cântările corale împreună cu alți enoriași… Nemților le place mult și sportul – să-l practice, dar și să se bucure la diverse competiții, care sunt niște adevărate spectacole sportive… BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

inspiraţie 6. ÎN EPOCA INTERNETULUI ȘI A SMARTFON-ULUI INTERESUL PENTRU CITITUL CĂRȚILOR NU DISPARE. ÎN RFG SE EDITEAZĂ ȘI MULTĂ LITERATURĂ ARTISTICĂ. Mulți dintre nemți citesc și în transportul public, dar și în timpul vacanțelor la mare. Iar pentru comoditatea acestei delectări multe cărți artistice – chiar și cele groase – nu sunt grele (așa e hârtia), textul fiind tipărit cu caractere / litere ceva mai mășcate și cu intervalul dintre rânduri mai mărișor. Unele cărți artistice, după un timp de la editare, se vând și în magazinele cu produse alimentare mai ieftine, la prețuri mici (de doar 5 sau chiar 1 €). Bibliotecile sunt foarte atrăgătoare. Dar și în librării vizitatorii pot ședea comod și răsfoi tot ceea ce-i interesează. În unele scuaruri sunt instalate dulapuri de sticlă cu cărți. Oricine poate lua ceea ce dorește ca să citească sau să aducă ceva cărți de care nu mai are nevoie. 7. PENTRU A FI CÂT DE CÂT ÎNSTĂRIT, TREBUIE ȘI SĂ PĂSTREZI BINE CEEA CE AI, SĂ NU ARUNCI BANI ÎN VÂNT. Nemții nu se sinchisesc să vâneze începutul reducerilor în marele magazine pentru a cumpăra cele necesare la prețuri ceva mai mici. Ei nu fac nunți grandioase și alte petreceri cu foarte mulți oaspeți. Unii îi consideră cam zgârciți, dar e mult mai adevărată, probabil, constatarea că majoritatea nemților sunt rațional economi. 8. POȚI AVEA MARI BENEFICII – NU NUMAI ECOLOGICE, DAR ȘI ECONOMICE – CHIAR ȘI DE LA GESTIONAREA RAȚIONALĂ A GUNOIULUI DE TOT FELUL. În RFG există peste una sută de fabrici/uzine de ardere a gunoiului MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

(câte ceva despre ceea ce prezintă o astfel de întreprindere – vezi în cartea menționată, p. 65-73). La unele din ele se aduc pentru reciclare (CU PLATĂ) resturi menajere tari și din alte țări, care nu dispun de astfel de întreprinderi. Nemții au mecanisme speciale de sfărâmițare a pieselor vechi de beton și fracționare a componentelor, care apoi se utilizează… 9. CHIAR ȘI FIIND O ȚARĂ „INUNDATĂ” LA MAXIMUM DE LIMUZINE, TRANSPORTUL URBAN POATE FUNCȚIONA NORMAL, IAR ÎNTRE OAMENII DE LA VOLAN, PE DE-O PARTE, ȘI PIETONI ȘI CICLIȘTI, PE DE ALTA, NICI POMINĂ DE CONFLICTE. Dar ca cineva dintre aceștia din urmă să fie strivit de vreun mijloc de transport, asta e o raritate absolută. Pe străzi, în limita drepturilor sale, pietonul e, cu adevărat, Măria sa PIETONUL… Nimeni nu are dreptul de a închide complet un trotuar. Iar dacă închiderea trotuarului este inevitabilă, vinovatul instalează din ambele direcții semafoare temporare, ca pietonul să poată traversa strada în securitate. Am scris amănunțit despre transportul în comun din Duesseldorf. Nu numai de câte feluri și cât de comod e, ci și cum e organizată circulația lui, ca pasagerii să nu călătorească înghesuiți, dar și ca să fie evitate blocajele. Închiderea completă a unei străzi – chiar și dintre cele cu circulație nu tocmai intensă – e o raritate absolută, și încă ceva: în RFG se acordă o atenție tot mai sporită îmbunătățirii condițiilor pentru ca oamenii să poată călători cu bicicleta.

10. SUNT ȘI MULTE ALTE ASPECTE, DETALII REFERITOARE LA MODUL DE TRAI AL NEMȚILOR ȘI LA ȚARA LOR, DESPRE CARE E BINE SĂ ȘTIM. Le numesc doar pe unele: - existența masivelor de grădini mici în orașe (terenurile lor rămânând proprietatea acestora) - devotamentul față de tradiții și obiceiuri, modalitățile de marcare/ținere a lor, diversitatea motivelor pentru oameni de a sărbători/marca ceva, de a-și petrece timpul liber în comun și interesant, de a comunica - consumul de alcool și de ce în Germania OAMENII BEȚI CRIȚĂ SUNT O RARITATE - cum se face ca elevii începători să se simtă în curtea școlii lor de parcă ar continua să fie la grădinițele de copii - despre pădurile nemților (ele ocupă cca 30% din teritoriul țării) - legislația RFG, cu deosebire cea referitoare la combaterea violenței în familie, la apărarea drepturilor copiilor - despre cum e organizată RFG, ca model de evitare a centralizării excesive a guvernării statului, etc. Cred, totodată, că e util să știm și despre unele dificultăți și probleme care îi preocupă pe nemți în anii din urmă. Consemnare: Cristina Zeamă Nicolae Cojocaru, born in 1935, is a Moldovan Romanian, associate professor and doctor in philosophy. At the end of 2004, he quit his last job at the Academy of Sciences of the Republic of Moldova and moved permanently to Düsseldorf, Germany. Nicolae Cojocaru wrote the book “Let’s know more about germans” and shares with us ten things from Germany that can inspire Moldova. 11

istorii de succes

DANIELA BUTUC,

MOLDOVEANCA DE PE CERUL LUMII. AUTOPORTRET „Sunt Daniela Butuc, născută la sudul Moldovei, în satul Tartaul, raionul Cantemir. Fiica mamei și a tatei, doi moldoveni simpli și onești, și sora celui mai bun frate din lume. Părinții ne-au educat și ne-au crescut cum au putut mai bine, în pofida greutăților și lipsurilor din acele timpuri”, mărturisește însoțitoarea de bord Daniela Butuc în autoportretul său. Cu ani în urmă, își amintește Daniela, a ajuns acasă, după primul zbor pe cerul latin, cu un zâmbet atât de puternic, „încât mă dureau obrajii”. Am absolvit concomitent gimnaziul din satul Tartaul și Școala de Muzică din satul Baimaclia. Bunelul până în ziua de astăzi mă numește: „Bărbătoaica bunelului”, știa el de la bun început ce nepoată curajoasă avea să aibă. De mică nu îmi era frică de nimic, nici de cei 17 kilometri ce-i făceam ca să studiez pianul în localitatea vecină, nici de frig sau întuneric, traversând pădurea din dealul Baimacliei. Eram decisă… MOLDOVA, PORTUGALIA ȘI BRAZILIA Am absolvit și liceul cu note înalte, ceea ce mi-a oferit posibilitatea să aleg una din cele mai importante universi12

tăți din Moldova. Am ales în ultimul moment Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Traducere, Limba franceză – Limba portugheză. Tata, glumind, m-a întrebat de ce nu am ales limba chineză sau limba arabă (sărmanii părinți, timp de 10 ani îi înnebunisem că voiam să fiu Om al Legii. Însă destinul voia altceva). I-am răspuns puțin naivă: „Iată nu știu de ce, dar portugheza m-a atras mai mult!” Aripile au început să-mi crească din anii universității. În vara lui 2008, mi s-a oferit posibilitatea să studiez limba și cultura portugheză la Universitatea Nova din Lisabona. A fost minunat! Am înțeles că doresc să fac mai mult, să cunosc și să învăț mai multe. Viața este minunată și ne oferă atâtea posibilități!

La absolvirea universității am luat o decizie – să cunosc Brazilia. Știam că va fi complicat, dar nu am renunțat la visul meu. Inițial, am zis familiei că voi sta trei luni. Cele trei luni au devenit mai mult de doi ani… Într-o țară străină, departe de familie și de toți cei dragi, am înțeles că totul depinde de mine și de forța mea de voință. Am fost selectată să lucrez pentru cea mai mare companie aeriană din America Latină, astăzi – LATAM LINHAS AEREAS. În primul an am fost agent de aeroport. Făceam turnurile serale, căci hotărâsem să studiez la școala de aviație civilă, să devin stewardesă. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes Timp de șase luni dormeam puțin, studiam mult, dimineața eram la ore, iar direct după ore plecam la lucru. Au fost multe examene, multe probe de rezistentă și curaj. Cu multe lacrimi de bucurie, am obținut brevetul pe Airbus 319/320/321.

Sunt moldoveancă, de la sudul Moldovei. Mă mândresc cu rădăcinile mele, mă mândresc cu tot ce am și nu am avut, cu copilăria și adolescența mea. Mulțumesc mamei și tatălui de la care am moștenit răbdarea, ambiția, curajul, încrederea. Mulțumesc fratelui care m-a protejat neîncetat, pentru exemplul lui de corectitudine și onestitate. Mulțumesc familiei care mi-a iertat de atâtea ori lipsa de la cele mai importante sărbători, aniversări, nunți sau cumetrii.

Am devenit stewardesă! Am zburat prin cerul latin timp de un an. Am devenit mai puternică, mai perseverentă, chiar dacă distanța și dorul de cei dragi erau de nedescris. Unul dintre cele mai frumoase zboruri realizate a fost cu siguranță primul zbor de experiență. A fost unic. Am ajuns acasă cu un zâmbet atât de puternic, încât mă dureau obrajii. Era o dovadă că făcusem alegerea corectă. Această emoție o simt de fiece dată când intru în avion, chiar și în calitate de pasager. În aceste clipe gândul îmi zboară spre casă și simt o putere de nedescris. Mai apoi încep să-mi fac un check mental al tuturor procedurilor de emergență și-mi amintesc de cele mai grele zile de antrenament: supraviețuirea în junglă și supraviețuirea în mare, atunci când eu și colegii mei am avut „norocul” de a simți timp de trei zile necontenit ploaia tropicală. Am rezistat, înfometați, uzi și murdari. Unii însă nu au reușit: cineva a rezistat o zi, altcineva – două. Cei care au rămas, astăzi posedă aripi, asemeni îngerilor. Suntem responsabili pentru siguranța noastră și a tuturor celor aflați la bord, și asta nu e o glumă. De la brazilieni am învățat că fericirea depinde de lucrurile puține și simple și de multe momente intense. Familia se află pe primul loc. Noi suntem responsabili pentru reușita și nereușita noastră și avem mereu posibilitatea MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Mulțumesc profesoarei mele de portugheză, Stella Verega, cea care, fără ca dumneaei să știe, mi-a fost și continuă să fie modelul și inspirația mea, mi-a deschis porțile, mi-a indicat strada. de a încerca din nou. Viața decurge în același ritm, nici mai repede și nici mai încet, important e să înaintăm mereu. ITALIA Astăzi sunt cu baza în Italia. Sunt mai aproape de cei dragi. Continui același drum, al aviației. Am schimbat compania, însă nu și pasiunea. Sunt fericită, inima îmi bate în ritm brazilian și sufletul îmi vorbește cele mai frumoase limbi ale lumii. Italia este atât de diferită de Brazilia. Însă am învățat să o cunosc mai bine. Am un mare respect pentru cultura și istoria acestor pământuri. Este o țară binecuvântată. MOLDOVA Le doresc moldovenilor, celor de-acasă și celor de peste hotare, să călătorească mai mult, să investească în primul rând în bunăstarea spirituală, în sănătate și educație, să fie simpli, modești, cum e neamul nostru moldovenesc.

Mulțumesc celor care au crezut și celor care nu au crezut în mine, căci au contribuit la formarea personalității mele. Vă doresc să fiți fericiți, fericiți în tot sensul cuvântului. Ascultați-vă inima, nu renunțați ușor la ceea ce visați mai mult. Sunteți destul de puternici să obțineți tot ceea ce vă doriți, să eliminați orice barieră. Perseverență, încredere și multă credință! „I am Daniela Butuc, born in the south of Moldova, the village of Tartaul, Cantemir rayon. Daughter to mom and dad, two simple and honest Moldovans, and sister to the best brother in the world. Our parents have raised us and educated us best they could, despite the difficulties and scarcities of those times,” says Daniela Butuc, the stewardess, in her self-portrait… 13

portret de asociaţie

ȘCOLILE DUMINICALE DIN ITALIA CONTRIBUIE LA INTEGRAREA COPIILOR MIGRANŢILOR MOLDOVENI Biserica a îndeplinit dintotdeauna în viața emigranților un rol deosebit de complex și reprezintă astăzi nu numai centrul vieții religioase a comunității, dar și centrul vieții ei sociale.

laționarea lor cu rudele și prietenii rămași în Moldova.

La fel ca alte cominități, cei dintâi moldoveni de peste hotare, mai înainte de a întemeia asociații, școli sau ziare, au creat parohii și au construit biserici. Bisericile au dat viață și stabilitate comunităților din care s-au născut și continuă și astăzi să catalizeze elementele de spiritualitate.

Școala duminicală care activează în cadrul Asociației „Dacia” (Președinte Eugenia Belibov) din orașul Mestre, Italia, a fost creată acum șase ani, iar 18 copii în fiecare duminică și chiar și în alte zile îi calcă pragul. Principalul obiectiv al școlii este păstrarea și afirmarea identității etnice, culturale și lingvistice a copiilor născuti sau stabiliți cu traiul în Italia. Prin activitatile desfășurate, inclusiv cele legate de portul popu-

Și în Italia, copiii din diaspora Republicii Moldova se pot bucura de 14

școlile duminicale și de activitățile în care sunt implicați. În cadrul acestor școli, copiii au posibilitatea să cunoască mai multe lucruri, în primul rând, despre Republica Moldova, cultura, tradițiile și obiceiurile buneilor lor și, în același timp, să fie cât mai aproape de Dumnezeu. Copiii învață limba română și participă la diferite evenimente culturale, sportive și religioase, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea și re-

Iată câteva expemple bune care pot inspira în acest sens și alte parohii și asociații.

BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie lar, este promovată imaginea Republicii Moldova. În orașul Padova activează o scoală duminicală pe lângă Biserica Ortodoxă Moldovenească „Nașterea Maicii Domnului” (Paroh Vasile Șestovschi), care este frecventată de aproimativ 25 de copii. În fiecare duminică, înainte de citirea evangheliei, preotul ține lecții de religie pentru copiii mai mari, iar cei mai mici sunt implicați în alte activități pentru vârsta lor. În orașul Parma, la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nectarie” (Paroh Dimitrie Doleanschii), după Sfânta Liturghie, preoteasa Diana Doleanschii Chirica organizează lecții de catehism pentru aproximativ 40 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani. Aici se desfășoară și cursuri de limba română. În timpul anului sunt pregătite și prezentate spectacole cu poezii și cântece în limba română. Iar o dată în an sunt organizate, cu participarea copiilor și profesorilor, vizite în diferite locuri din Italia. Și în orașul Orvieto, la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae”, părintele Pavel Hâncu adună copiii nu doar pentru lecțiile de catehism, dar organizează împreună cu ei diferite concerte tematice. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante și necesare pentru dezvoltarea copiilor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mișca, de a interacționa, de a se relaxa, de a se exprima liber și de a face descoperiri. Copiii care s-au născut în Italia au nevoie să se exprime în limba maternă, au nevoie să fie încurajați să o folosească mai des și să-și dezvolte cunoștințele de limbă română. Aceste școli duminicale MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

care funcționează pe lângă bisericile ortodoxe oferă acest spijin necesar copiilor, fără a-i îndepărta de scopul principal al prezenței lor la biserică – participarea la viața religioasă. Iar intenția esențială rămâne de a-i pune pe copii în contact permanent cu istoria neamului din care provin, cu religia și limba în care s-au născut. Aliona Purci, Padova, Italia

The church has always fulfilled a special and complex role in the life of emigrants. Today, it doesn’t only represent the center of religious life in the community, but also the center of its social life. This article tells the story of Sunday schools in Italy, in cities such as Mestre, Padova, Parma, Orvieto, and how they contribute to the integration of Moldovan migrants’ children. 15

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA DE CARITATE „MAD-AID”, MAREA BRITANIE Asociația MAD-Aid a fost înființată la 12 august 2012, la inițiativa Victoriei Dunford, originară din Republica Moldova, însă care de mai mulți ani locuiește în Marea Britanie. Scopul organizării acestei asociații de caritate este atât reciclarea echipamentului și mobilierului în Marea Britanie, ce va fi transportat și donat spitalelor din Republica Moldova, cât și ajutorarea copiilor cu necesități speciale din Moldova. 16

La baza fondării asociației au mai fost patru cetățeni britanici și un cetățean moldovean, Ruslan Ciobanu. În 2015, bordul asociație s-a alăturat și Iurii Bivol, antreprenor din Marea Britanie, originar din Moldova. În martie 2013, a fost transportat primul camion cu ajutor umanitar, care a fost distribuit către Spitalul „Centrul Mamei și Copilului”, „Spitalul Orășenesc Râșcani, „Orfelinatul pentru persoane cu necesități speciale Bădiceni”. Acțiuni realizate de Asociația de Caritate „MAD-Aid” Marea Britanie: Donare de echipament și mobilier medical în următoarele instituții: • Spitalul Orășenesc Râșcani • Spitalul Centrul Mamei și Copilului, Chișinău

• Spitalul Oncologic, Chișinău • Spitalul Neurologic, Chișinău • Secția Traumatologie, Spitalul de Urgență, Chișinău Donare de echipamenvt medical următoarelor ONG-uri și centre din Republica Moldova: • Centrul „Tony Hawks” • Azilul de Bătrâni Nihoreni, Râșcani • Centrul de zi a persoanelor în Etate „Dumitru Mustață, Mihăileni • ONG „Ora Internațională” • „Hospice Angelus” • Asociația „Motivație”. Distribuirea în jur de 1000 de unități de echipament specializat adulților și copiilor cu nevoie speciale: (scaune rulante, scaune pentru baie, ridicătoare, cârje, rame de mers, lifturi pentru baie, scutece etc.). BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie

Livrarea ajutorului umanitar, aproximativ la 500 de familii, în 2015: (îmbrăcăminte, produse de igienă, produse pentru curățenie, electrocasnice, vesele, rechizite școlare). Alte acțiuni realizate de Asociația de Caritate „MAD-Aid”, Marea Britanie • Donarea setului de echipament pentru instalarea cabinetului stomatologic în școala din Nisporeni • Deschiderea Centrului „Phoenix” • Formarea și consolidarea parteneriatelor între alte organizații britanice și cele din Republica Moldova și cu autoritățile locale. Promovarea drepturilor persoanelor cu nevoie speciale: • Livrare de echipament, mobilier, set MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

stomatologic, scaune rulante • Livrare de ajutor umanitar familiilor cu mulți copii. Planuri pentru viitor: - Deschiderea unui centrul de reabilitare și plasament pentru adulți - Distribuirea în continuare a echipamentului specializat pentru persoanele cu nevoie speciale - Promovarea drepturilor persoanelor cu nevoie speciale - Înființarea antreprenoriatului social pentru asigurarea sustenabilității Centrului „Phoenix” - Crearea parteneriatelor pentru construirea și consolidarea statisticii persoanelor cu necesități locomotorii și asigurarea cu necesitățile de echipament

- Instruirea continuă a angajaților Centrului „Pheonix” și a altor centre cu care colaborează - Implicarea diasporei moldovenilor din Marea Britanie în activități de caritate din Moldova. The MAD-Aid Association was founded on August 12, 2012 at the initiative of Victoria Dunford. She is originally from Moldova but for many years has been living in Great Britain. The objectives of this charity association is to recycle equipment and furniture from Great Britain, transport it and donate it to hospitals in the Republic of Moldova. Additionally, an objective is to help children with special needs from Moldova. 17

inspiraţie

LUCRURI DIN GRECIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

SVETLANA LISAGOR VERGIS

Svetlana Lisagor Vergis locuiește în Grecia de 13 ani. În acest timp a reușit aici să-și facă studiile, să se angajeze la o instituție cu activități în ecologie și mediu înconjurător, să călătorească, să cunoască și să îndrăgească Grecia întratât de mult, încât a decis să devină cetățean al acestei țări. Svetlana Lisagor Vergis este Președinta Uniunii MoldoElene „Alexandros Ipsilantis”. Pentru Svetlana Lisagor Vergis, Grecia este definită prin trei cuvinte: Patrie (ΠΑΤΡΙΣ), Religie (ΘΡΗΣΚΕΙΑ) și Familie (ΟΙΚΟΓΕΝΕΙΑ). Acestea sunt valorile fundamentale ale societății elene. Patrimoniul spiritual, cultural, dar și alte valori sunt atât de bogate, încât este suficient pentru a pune temelia unei lumi noi cu valori adevărate, în armonie între oameni și natură. Entuziasmată de tot ceea ce o înconjoară și mândră de activitățile pe care le are, Svetlana Lisagor Vergis prezintă 10 lucruri din Grecia care pot inspira Moldova. 1. PATRIOTISMUL Sărbătorile naționale la greci sunt speciale. În acele zile, un sentiment puternic de dedicație patriotică se revarsă în toată țara. La fiecare casă flutură dra18

pelul grecesc. În orice casă, atunci când intri, găsești un drapel păstrat cu grijă, așteptând să fie arborat cu mare cinste de sărbători. 2. RELIGIA Grecii, la fel ca și noi, sunt creștini ortodocși. Este aceeași religie, însă obiceiurile sunt puțin diferite. Începând de la vârste fragede, copiii sunt educați să cunoască, să iubească și să respecte religia. Grecii cunosc foarte bine simbolismul sărbătorilor calendaristice și, în marea lor parte, chiar și tinerii respectă conștiincios obiceiurile. De asemenea, pentru greci, ritualurile bisericești, precum cununia și botezul, au o însemnătate mult mai mare decât nunta sau cumetriile. Oaspeții

w w w.

stiri

iv zit

e.e

sunt onorați pentru invitația la biserică și sunt bucuroși să asiste la slujbele sfintelor taine. Oaspeților, în semn de recunoștință și pentru binele tinerilor cununați sau pentru binele copilului încreștinat, li se oferă „bombonieres” și „martirica”. La rândul lor, și oaspeții vin cu cadouri la biserică sau merg să le ofere acasă, dar aici nu se pun bani pe masă. 3. FAMILIA În Grecia, familia este un punct forte al societății. Astfel, un grec cu familie și copii este un om respectabil, indiferent de poziția socială a acestuia. 4. CULTURA CAFELEI Plăcerea de a savura o cafea este cu totul deosebită în Grecia. Este un adevărat ritual, iar cele câteva înghițituri de cafea pot dura și o oră. Totul începe din clipa pregătii, cu răbdare și dibăcie. Cafeaua tradițională a elenilor este cafeaua fiartă, pregătită în stil oriental și e gata din moment ce spuma se ridică în ibric. Cafeaua reușită se consideră BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

inspiraţie atunci când are caimac. Servitul cafelei este însoțit de ceva dulce, de obicei, dulceață de fructe întregi. Se spune că, de fapt, consumul cafelei grecești este unul dintre secretele longevității grecilor. Mi-ar plăcea mult să văd în cafenelele din centrul satului sau în casele oamenilor din Moldova să fie servită din când în când, în liniște, cu dragoste și respect, o cafeluță „alla ellinika”. 5. PRODUSELE LOCALE Grecii susțin consumul produselor naționale. Astfel, în Grecia sunt puse în aplicare atât la nivel local, cât și la nivel național politici pentru susținerea produselor locale ale întreprinderilor mici și mijlocii. 6. DREPTURILE ANIMALELOR În ultimii ani, la curțile de justiție din Grecia sunt puși pe banca acuzaților cetățeni care au încălcat drepturile animalelor, în special ale celor domestice, precum câinii sau pisicile. Sentințele sunt foarte aspre, iar acuzații sunt nevoiți să plătească amenzi mari, iar în unele cazuri vinovații sunt pedepsiți chiar și cu privare de libertate. 7. FESTIVALURILE ȘI TÂRGURILE Este cunoscut faptul că elenilor le plac petrecerile. De ziua Sfântului al cărui

nume îl poartă biserica localităților, în Grecia sunt organizate sărbători nemaipomenit de frumoase și bogate, cu festivaluri de cântece și dansuri. La fel, se desfășoară târguri unde sunt prezentate lucrări ale meșterilor băștinași sau ale celor din alte regiuni. La fel, puteți admira și prestații ale grupului de dansuri folclorice ale ansamblului „Moldoveneasca”. Membrii ansamblului sunt stabiliți în Grecia și sunt invitați deseori să participe la festivaluri sau „panighiria”, cum le mai spun grecii. Aici sărbătorile se dau în centrul satelor și orașelor și se fac mese cu bucate tradiționale caracteristice fiecărei regiuni. Sunt un fel de hramuri regionale, foarte inspirate și frumoase, cu tradiții și obiceiuri de sute de ani. Foarte cunoscute în Grecia sunt și carnavalurile în preajma Postului cel mare. La fel de frumos este și obiceiul zmeului de hârtie care este înălțat în Lunea Curată, prima zi a Postului cel mare. 8. SPORTUL Primăriile din Grecia oferă pentru locuitori mai multe săli de sport cu programe și antrenori pentru toate vârstele și la prețuri foarte accesibile. Astfel, lumea este încurajată să practice sportul pentru sănătate.

9. FILANTROPIA ȘI CARITATEA În acțiunile de caritate sunt implicate activ foarte multe instituții, persoane juridice și fizice. Zilnic se distribuie sute de kilograme de produse alimentare, haine și alte obiecte sau materiale necesare oamenilor care au nevoie de ele. Campaniile de acest gen sunt promovate prin diverse forme și surse de informare. O contribuție foarte importantă în acest sens o au și bisericile, care oferă zilnic cel puțin o masă pentru oamenii nevoiași. De asemenea, grecii merg periodic și donează sânge, care înseamnă viață pentru multă lume. 10. RECICLAREA Bateriile, după ce sunt utilizate, devin nocive, la fel ca și medicamentele. De aceea, în supermarketuri, în farmacii și magazine specializate sunt plasate în Grecia puncte de colectare a bateriilor și becurilor care urmează a fi reciclare. La fel de importantă este și folosirea săculețelor cu „termen de expirare”. Lumea nu se poate obișnui să meargă la market cu punguța de pânză, de aceea în Grecia funcționează săculețul care în timp foarte scurt se descompune. În așa fel, chiar dacă este păstrat în dulap, peste un timp în locul lui veți găsi doar praf care amintește de fosta sacoșă. Consemnare: Cristina Duduciuc Svetlana Lisagor Vergis lives in Greece for 13 years. During this time, she managed to complete her studies, get hired to work for an environmental institution, travel, learn about the country and fall in love with it. Svetlana decided to become a citizen of this country. She is the president of the Moldo-Hellenic Union „Alexandros Ipsilantis”.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

istorii de succes Mai întâi, Cristina Parcari a ajuns în Statele Unite ale Americii, în cadrul programului Work and Travel. Astfel, a învățat să fie comunicativă, independentă și descurcăreață. Și-a dat seama că profesia de lingvist nu i se potrivește și că avea multe idei și energie pentru lucruri mai provocatoare. De ce ai ales Ungaria? Am aplicat la burse de studii trei ani la rând (în Grecia, Olanda, Norvegia și România) și de fiecare dată am fost refuzată. Al patrulea an am aplicat în Ungaria și am fost acceptată, deci pot să spun că Ungaria m-a ales pe mine. Nu cunoșteam limba maghiară înainte de a veni aici, dar nici acum nu pot să spun că am progresat mult, este o limbă extrem de dificilă.

CRISTINA PASCARI. O NOUĂ POVESTE A STUDENŢILOR NOȘTRI PESTE HOTARE

Cristina Pascari, care recent a finisat studiile de Masterat în Relații Internaționale, cu specialitatea Drept și Economie, în cadrul Universității din Szeged, Ungaria, este originară din satul Călinești, raionul Fălești. Inițial, și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Chișinău (Licență și Masterat), la Facultatea de Litere, specialitatea limba română – limba greacă. 20

Cum ai reușit să te integrezi? Muncisem anterior într-o companie din Budapesta, plus experiența din Statele Unite și am făcut voluntariat și în Germania. Eram obișnuită cu viața printre străini. În Ungaria am locuit aproape trei ani. M-am obișnuit cu stilul de viață al ungurilor, însă nu aș dori să locuiesc aici. Surprinzător, primele luni au fost cele mai frumoase, căci eram impresionată de arhitectură, transportul public, parcuri, bucate, oameni. Budapesta este un oraș extrem de frumos, Szeged-ul este mai mic, dar la fel de frumos și interesant. Mai târziu, după ce a trecut entuziasmul, au apărut multe situații dificile, greutăți cu actele și biroul de imigrație, cu cazarea, cu universitatea, cu taxele, m-am îmbolnăvit deseori, a apărut dorul de Moldova, de familie și prieteni. Cel mai des eram tristă de sărbători, cu atât mai mult cu cât sunt unica studentă aici din Republica Moldova. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes Care este, în viziunea ta, diferența între studiile din Moldova și Ungaria? În Republica Moldova am absolvit Licența și Masteratul, astfel am avut posibilitatea să trec prin toate etapele. Din păcate, foarte puțin din ceea ce am studiat este necesar în „lumea post-universitară”, chiar dacă aș fi activat ca profesoară sau lingvist. În Ungaria programul universității este mai practic, bazat pe exemple reale și studii de caz, vizite la centre legale și economice, vizite la instituții internaționale, ore susținute de avocați de la Curtea Constituțională și chiar politicieni. Pe de altă parte, în Moldova mă simțeam liberă să întreb orice în timpul orelor – în Ungaria am fost criticată de colegi pentru aceasta. Relația profesor-student este mai distantă, competiția dintre studenți – mai mare. Din punct de vedere administrativ, totul este online, prin email sau site-ul Universității – de la obținerea carnetului de student până la orarul lecțiilor, prezența la ore și rezultatele de la teste și examene, însă nici la ei nu este totul perfect. De exemplu, orele sunt în limba engleză și unii profesori nu au un vocabular prea bogat sau au nevoie de traducător. Cum e să fii student în Ungaria? Universitatea din Szeged este inclusă în topul celor mai bune 100 de universități din Europa. Am descoperit foarte repede că banii din bursă (220 de euro) nu sunt suficienți. Cheltuielile lunare sunt mult mai mari: chiria – 100 euro, abonamentul la transport -15 euro, cărți, acte și mâncare – 250 Euro. Mi-am încercat norocul și am căutat un serviciu. Chiar dacă nu vorbesc limba maghiară, am fost angajaMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

tă part-time într-o companie datorită cunoașterii limbilor engleză, franceză, română și rusă. Am avut în clasă colegi din Turcia, Laos, Algeria, Nigeria, China și Serbia, iar în torent aveam colegi din toată lumea, așa că a fost foarte interesant să observ diferențele culturale. De exemplu, pentru japonezi este normal să tragă un pui de somn în timpul orelor, în cultura lor se încurajează pauzele scurte și dese pentru a menține concentrația la maximum. În timpul testelor mulți studenți europeni erau mulțumiți dacă luau o notă de trecere (care aici este nota 2), pe când eu și colegii din Turcia ceream lucru în plus ca să obținem nota 5 la toate testele. Chinezii ne-au surprins prin numărul de electronice de care dispuneau (având pe masa câte 4-5 telefoane sau tablete), prin mâncatul de fast food în timpul orelor și desigur cât mai multe simboluri Hello Kity. Cei mai gălăgioși au fost nigerienii – chiar fără să-și dea seama. Turcii și indienii alegeau să stea în primele bănci împreună cu mine, ca să luăm cât mai multe notițe, pe când euro-

penii se așezau cât mai în spate, în plus, eu și studenții din țările slavice aveam obiceiul să ne așezăm pe aceleași scaune. Ungurii sunt studenți foarte inteligenți, cu note foarte mari la teste scrise, dar când venea vorba de teste orale, erau mult mai slabi și mai timizi. Eram într-un grup cu limbi diferite, cu mod de viață diferit. Unii dintre colegii mei proveneau din familii regale din Africa, alții aveau părinții în Parlament prin Asia, alții proveneau din cele mai vulnerabile familii, cu religii diferite, dar am observat că cel mai mult contează personalitatea fiecăruia – dacă persoana este deschisă la minte și la inimă, nu contează ce religie are sau din ce țară vine. Neam înțeles destul de bine, nu am avut conflicte sau neplăceri cu nimeni. Cel mai repede m-am împrietenit cu cei din Turcia și Laos, spre uimirea mea, iar cel mai greu m-am împrietenit cu ungurii. Însă odată ce am devenit prieteni, am descoperit că sunt niște oameni foarte interesanți și muncitori, un pic cam auto-critici, dar în rest oameni de treabă. 21

istorii de succes

Din motiv că am studiat doar la Facultatea de Litere, am fost nevoită să fac cursuri adiționale în drept și economie ca să recuperez ceea ce colegii mei deja cunoșteau. Din cauza serviciului, a fost o mare provocare să muncesc și să studiez în același timp, dar m-am descurcat. Ca să economisesc bani, am împrumutat o bicicletă să merg la serviciu și apoi la universitate, și apoi spre bibliotecă. Viața de student este foarte activă aici – există un consiliu de studenți care organizează activități în cadrul fiecărei facultăți, în plus orașul Szeged oferă mult mai multe decât Chișinăul. Peste tot sunt oferte speciale pentru studenți, se organizează festivaluri de teatru, muzică, festivalul berii, vinului, festivalul supei de pește, festivalul tăierii porcului. Practic tot ce se produce în zonă are un festival și este destul de interesant și te motivează să fii activ. Care sunt perspectivele de angajare după finisarea studiilor acolo? 22

Piața locurilor de muncă este dificilă peste tot, nu contează ce diplomă ai – nimeni nu îți garantează un job. Studiile în Relații Internaționale te califică pentru multe joburi, dar depinde de tine dacă ești acceptat. Competiția este foarte mare, contează nu doar studiile, ci și experiența de muncă, de voluntar, experiența cu ONG-uri, limbi străine – orice ca să fii mai bun decât alți candidați. Așa că și eu și colegii mei am aplicat la joburi și încercăm să convingem că suntem cei mai buni. Un mare avantaj îl reprezintă Uniunea Europeană: cu o diplomă de studii superioare și cetățenie europeană poți să muncești nu doar în Ungaria, dar peste tot în UE, respectiv cu diploma de Relații Internaționale în Drept și economie poți fi angajat de instituții europene sau de stat. Dorești să te întorci în Republica Moldova? Sunt deschisă pentru un job atât în Moldova, cât și peste hotare. Am pri-

mit deja două oferte de muncă de la foștii mei angajatori unguri, în special datorită cunoașterii limbilor, însă joburile sunt în vânzări, adică nu este ceea ce am studiat și nici ceea ce îmi doresc. Am aplicat deja la câteva poziții la Chișinău și Bălți și sper mult să am un viitor, aici, ACASĂ. Interviu realizat de Aliona Purci Cristina Pascari, who recently finished her master’s in International Relations at the University of Szeged, Hungary, specialized in law and economics. She comes from the village of Calinesti in the Falesti rayon. First, Cristina went to the United States through the Work and Travel program, there she learned how to be more communicative. Here, she tells us about her experience as a student in Hungary and about her hopes for a future in her home country, the Republic of Moldova. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes

NATALIA PAVALACHI,

SEXOLOG CLINICIAN LA GENEVA: „E UN DOMENIU MINUNAT”. AUTOPORTRET Natalia Pavalachi este originară din Moldova, are 33 de ani și se află în Elveția de câțiva ani. Având un parcurs profesional și de viață atipic, Natalia s-a gândit să împărtășească pe paginile revistei diasporei „MOLDOVA de oriunde” reușitele sale și momentele grele prin care a trecut, fiind departe de casă. În 2004, la 21 de ani, cu diploma proaspătă de jurist în drept internațional, Natalia Pavalachi a hotărât să plece în Franța ca să-și continue studiile acolo. „Nefiind fiică nici de judecători, nici de businessmani, nu vedeam cum aș putea să-mi fac viața pe care o vroiam în Moldova”, mărturisește Natalia. „Îmi admir părinții pentru tot ce au făcut pentru mine și poate tocmai pentru asta simțeam că trebuie să MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

merg mai departe și să fac mai multe decât au reușit ei. La plecare, miau dat 2000 de euro și mi-au spus: „Aceștia sunt toți banii pe care i-am economisit noi pentru nunta ta”. „Vorbă de nuntă nici nu era, dar la noi banii nu se strâng ușor, așa că economiile pentru un asemenea eventual eveniment se adună cu anii. Ideea era că, dacă îi cheltuiesc și nu găsesc o posibilitate de a mă întreține singură în străinătate, voi reveni cu un sentiment de eșec și fără bani de nuntă,

iar presiunea era mare atunci: să mor fată bătrână”. În Franța, moldoveanca Natalia Pavalachi a ales să facă a doua facultate de care era pasionată – psihologia. „Am avut norocul să-mi găsesc și de lucru, într-o patiserie familială, unde se făceau ciocolate și prăjituri foarte bune. Din perioada aceea îmi aduc aminte cum îmi era rușine să zic bătrânilor care intrau în patiserie cât costă o prăjitură: în jur de 30 de euro. Fiind obișnuită cu bătrânii de la noi, care sunt persoanele cele mai defavorizate, credeam că bătrânii de acolo o să-mi dea cu ceva în cap când vor auzi de așa preț, căci și pentru Franța e mult. Peste câtva timp mi-am dat seama că practic doar bătrânii le cumpără, numai ei au atâția bani ca să-și permită să ofere asemenea pră23

istorii de succes tul aplicabil în cadrul operațiunilor de consolidare a păcii”, dar nu era asta calea mea… Nu mă simțeam la locul meu nici în cadrul acestei universități, nici să scriu despre niște operațiuni la care nu am participat vreodată. Atunci când am început să mă ascult cu adevărat, mi-am dat seama că nu vreau să merg în țări răvășite de războaie, unde oamenii se omoară sau mor de foame. Am văzut îndeajuns sărăcie la noi ca să nu mai vreau să o vad și în munca mea. Pentru mine nu e suficient să trăiesc eu bine, atâta timp cât vecinul meu se uită în gura mea să vadă ce mănânc.” jituri când merg în ospeție la ai lor”. „O viață de muncă trebuie să aducă ceva rezultat, nu?”, întreabă retoric Natalia. „După un an de facultate de psihologie ca să nu-mi pară viața prea ușoară, am hotărât să fac și facultatea de drept, ultimul an, pentru a avea și licența franțuzească. Așa m-am trezit să fac două facultăți în același timp – psihologia și dreptul public francez – și să lucrez la aceeași patiserie, iar scopul în fiecare lună era să ajung la „zero”, adică să acopăr toate cheltuielile. Ceea ce nu era prea ușor!”. „După ce am obținut licența în drept francez, am depus dosarul la master în drept umanitar, la o universitate vestită din Geneva, Elveția. Era un mare vis să ajung acolo, dar fără o bursă ar fi fost imposibil, ținând cont că numai studiile de masterat costau vreo 7000 de euro”. „Am avut și norocul acesta, povestește Natalia Pavalachi. Am fost accep24

tată cu bursă pentru acoperirea cheltuielilor de școlarizare plus o bursă pentru cheltuielile de trai. Așa am ajuns să fac masterul la Geneva, sămi găsesc de lucru la o altă patiserie acolo și să-mi continui în același timp studiile în psihologie la Besançon, Franța. Desigur, am avut noroc de sora mea, cu care eram la Facultatea de Psihologie împreună în toți acești ani. Ea mergea la lecții, îmi transmitea conspectele și eu mă duceam numai la examene”. „Am obținut licența de psihologie și diploma de master în drept internațional umanitar, însă nu știam ce să fac, în care parte să o apuc și nici nu mă simțeam pregătită să-mi găsesc un servici în domeniu. Hotărâsem să fac doctoratul în drept internațional. Am câștigat o bursă la IHEID (Institut de Haute Etudes Internationales et de Developpement), o universitate vestită la care Kofi Annan, ex-secretar general al ONU, și-a făcut studiile. Am făcut doi ani de doctorat, scriam pe tema „Drep-

„Am pus capăt studiilor mele în drept și eram la răscrucea celor trei drumuri: dreptul, muzica (pe care continuam să o fac, iar ținând cont de faptul ca și compun atunci când mi-e greu, aveam o mare colecție de cântece ) sau psihologia”. „Balanța a tras spre domeniul care mă pasiona cel mai mult în psihologie și anume sexualitatea umană. Întâmplător am dat peste o instruire în sexologie clinică la Universitatea din Geneva. Ca să înțelegeți, instruiri de acest tip sunt numai câteva: una la Lyon, alta la Bruxelles și poate una la Paris”, explică Natalia Pavalachi. „Adică să dau de ea la Geneva nu mai era ceva întâmplător, era chiar soarta. M-am înflăcărat, m-am înscris, am făcut-o și am obținut diploma”. „Voi spune doar, fără să intru în detalii, că am acum propriul meu cabinet și profesez ca sexolog clinician. E un domeniu minunat în care nu te plictisești niciodată. Fiecare persoană vine cu propriul univers. Sigur că vorbim despre probleme și disfuncționalități, BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes

însă avem în față un orizont și obiectivul de a ajunge la o viață sexuală și relațională pozitivă și împlinită, iar când pacienții mei îmi spun că nu mai au dificultatea pentru care au venit să mă consulte, sunt cea mai fericită, simt de parcă ei ar fi niște copii care au crescut și sunt capabili să-și ia zborul!”

în Elveția, nici în Moldova l-am avut mulți ani la rând, dar nu-l mai am. Ceea ce mi-a dat mie Moldova voi exprima într-o frază umoristică luată dintr-un sketch francez: „Nu ai nici o șansă, atunci n-o pierde”. De fapt, greutățile din țara mea m-au făcut să nu las mâinile în jos, să pot să mă bucur de ceea ce am și să sper întotdeauna la mai mult, și asta e un mare cadou! ”, spune în autoportretul său sexologul clinician de la Geneva Natalia Pavalachi.

„Tare aș vrea în viitor să vin și acasă, să pot face consultanță și instruiri în Moldova, să pot împărtăși toate cunoștințele pe care le-am obținut peste hotare de la diferiți sexologi cu renume internațional și simt că așa va fi”, afirmă cu încredere Natala Pavalachi.

mai slabă în sânul comunității, așa că sunt „cântăreața din oficiu” când timpul îmi permite”.

„Continui să fac muzică, însă mai mult ca un hobby, alături de nepoțica mea, Alexandra, care mă întrece. Peste hotare, concurența muzicală e

„Mi-au trebuit 12 ani ca să ajung unde am ajuns, iar în acești ani deseori credeam că nu mai văd capătul tunelului. Sentimentul că nu sunt acasă nici

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Natalia Pavalachi is from Moldova, 33 years of age, and for several years she lives in Switzerland. With a different professional trajectory and an atypical lifestyle, Natalia shares the successes and challenges she has experienced far away from home in the pages of the Diaspora Magazine “Moldova anywhere”. 25

istorii de succes

PORTRET DE CAMPION Roman Prodius – atlet, maratonist, maestru al sportului de clasă internaţională, membru al Lotului Naţional al Republicii Moldova

Este născut la 12 aprilie 1981, în satul Selemet, raionul Cimișlia. După ce a absolvit școala medie în 1998, și-a continuat studiile la Universitatea de Educație Fizică și Sport din Chișinău. Este căsătorit și are doi copii. În prezent locuiește în orașul Roma, Italia. Printre primele sale maratoane este maratonul din 2005 de la Valencia. Urmează participarea la campionatele naționale și la alte concursuri internaționale. La maratonul din Mainz 2010 obține cel mai bun timp, iar în 2012 participă la Jocurile Olimpice de la Londra, unde a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate. În 2015, participă la crosul din Albufeira, Portugalia, unde ajunge primul la proba de 8,2 km. Ulterior participă la Campionatul Mondial de Atletism, unde se clasează pe locul al 31-lea la maraton. Tot în 2015 participă la maratonul din Viena, unde se clasează pe locul al 8-lea, performanță care l-a ajutat să se califice pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016. În 2016 participă la Campionatul European de Atletism de la Amsterdam, unde se clasează al 22-lea la semi26

maraton. Tot în acest an participă la semimaratonul Roma Ostia, unde la fel obține rezultate bune, ajungând al 7-lea cu record personal. Cum ați ajuns să practicați acest tip de sport? Am început să practic atletismul pe când studiam la școala din sat. Nu am avut ca obiectiv să devin sportiv de performanță, însă cu timpul am început să simt gustul acestui sport, iar pe parcursul anilor a devenit cel mai îndrăgit lucru pe care îl fac și acesta este și job-ul meu pentru acest moment. Din ce motiv sunteți acum în afara țării și nu în Republica Moldova? În prezent mă aflu în Italia, pentru că aici sunt condiții mai bune de antrenament decât în Republica Moldova. Inițial, practic tot timpul plecam la cantonamente singur, pe un timp mai îndelungat. Acum am BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes hotărât că ar fi mai bine să stau cu familia împreună, este mai bine pentru toți. Chiar dacă nu mă aflu în țară, reprezint Republica Moldova. Pentru a reprezenta Moldova, nu este obligațiunea de a locui permanent aici. Care este rolul familiei în viața dumneavoastră de sportiv? Familia are un rol foarte important în viața mea, în general. Atât soția, cât și copiii sunt persoanele care m-au susținut mereu. Facem o echipă și din acest motiv am hotărât să și plecăm împreună în Italia. Cred că am luat o hotărâre bună, este mai ușor pentru toți atunci când suntem uniți. Cum decurge o zi din viața unui sportiv? Ziua unui sportiv începe cu micul dejun, după care urmează primul antrenament care durează până la două ore. După prânz, are loc al doilea antrenament care deja este mai lejer. O dată sau de două ori pe săptămână am câte un antrenament de durată mai lungă, și așa 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an. Sunteți primul sportiv moldovean care s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016. Cu ce emoții v-ați întors? Sunt mândru că am avut posibilitatea să fiu una din persoanele care a reprezentat Republica Moldova la cel mai important concurs sportiv al anului. Evident, m-am întors cu emoții pozitive și cu o motivație mai puternică pentru a continua. Nu a fost un concurs ușor. În luna august temperaturile sunt înalte și 42 km de alergat în peste două ore este destul de dificil. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Ați spus motivație pentru a continua. Ce evenimente urmează? În acest moment mă antrenez pentru a obține calificarea la Campionatul Mondial 2017 din Londra. Este, la fel, un concurs important și doresc să reprezint Republica Moldova la cel mai înalt nivel. Cum vedeți o eventuală întoarcere în Republica Moldova? Desigur că îmi doresc foarte mult să revin în țară. Asta ar fi posibil dacă vom avea condițiile necesare nu doar pentru a face sport de performanță, dar și în alte domenii de activitate. În așa fel vom putea contribui mai mult la dezvoltarea țării și formarea unei imagini pozitive a Republicii Moldova în lume. Interviu realizat de Aliona PURCI – Padova, Italia

Roman Prodius is an athlete, a marathoner, a master of sport at the international level, member of the National Olympic Team of the Republic of Moldova. Currently, Roman lives in Rome, Italy. In this interview, Roman speaks about his wish to continue to represent the Republic of Moldova. 27

inspirație

LUCRURI DIN ISLANDA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

LUCIAN RENIŢĂ

Lucian Reniță a plecat în 2012 în Islanda pentru un program de master și, fiind fascinat de frumusețea naturii, dar și de societatea islandeză, a rămas în țară. În tot acest timp, a reușit să lucreze ghid, fotograf și să ocupe poziții administrative de diverse niveluri în cadrul unei agenții de turism locale. Pentru Lucian Reniță, Islanda și societatea islandeză sunt deosebite și au mai multe caracteristici care ar putea servi drept inspirație pentru Moldova. Iată cinci dintre ele: „1. FOLOSESC OPORTUNITĂȚILE ATUNCI CÂND APAR, ȘI ȘTIU SĂ-ȘI CREEZE OPORTUNITĂȚI ACOLO UNDE NU SUNT Până acum un deceniu, turismul a fost o industrie secundară, puțin dezvoltată, iar Islanda – o destinație mai degrabă necunoscută și scumpă. După criza financiară din 2008, care aproape a falimentat țara, turismul a devenit una dintre industriile cele mai importante pentru revirimentul economic al țării. Căderea kronei a fost o catastrofă pentru localnici, dar a făcut țara mai accesibilă vizitatorilor, iar o ocazie neașteptată a apărut în 2009, odată cu erupția vulcanului subglaciar „Eyjafjallajökull”, care a paralizat traficul aerian euro28

pean pentru câteva zile. Dacă europenii au privit această erupție cu frustrare, islandezii s-au gândit că aceasta e o oportunitate excelentă pentru a-și promova țara ca destinație turistică plină de vulcani, ghețari și peisaje extraterestre. Anul trecut, turismul a devenit cea mai mare industrie islandeză și, cu certitudine, este principalul factor care a ajutat Islanda să își revină după criză. De asemenea, legislația islandeză favorizează asumarea unor anumite riscuri, mai ales în afaceri, întrucât fiecare cetățean islandez beneficiază de o anumită securitate socială și materială. 2. ARTA ESTE O PARTE IMPORTANTĂ DIN VIAȚA DE ZI CU ZI A ISLANDEZILOR Se spune că fiecare islandez are cel puțin un talent artistic – să cânte la un

w w w.

stiri

iv zit

e.e

instrument sau cu voce, sau să povestească, să deseneze, să picteze – care să-l ajute și să-l țină ocupat pe parcursul iernilor friguroase, lungi și întunecoase. Această înclinație către arte a existat încă din vechime. Islandezii au printre cele mai vechi și ample creații medievale în proză – saga – datând din secolele al XIII-XV-lea, dar și numeroase stiluri tradiționale de poezie și cântec. Importanța cărților pentru fiecare gospodărie este menționată în mai multe izvoare încă acum câteva secole. 3. TOȚI SUNT ÎNCURAJAȚI SĂ PARTICIPE ÎN VIAȚA COMUNITĂȚII ȘI A ȚĂRII Societatea islandeză este una dintre cele mai seculare, egalitare și progresiste din lume, frecvent clasată printre primele în topurile privind calitatea vieții și egalitatea oportunităților pentru toată lumea. Oarecum contrar stereotipului că nordicii sunt oameni reci și închiși, islandezii sunt adesea foarte calzi și primitori, curioși să cunoască oameni și săritori la nevoie. Oricine este bineveBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

inspirație nit să contribuie la viața societății, indiferent de gen, orientare sexuală, religie, vârstă, naționalitate sau clasă socială. Islanda a avut prima femeie președinte aleasă democratic din lume și prima femeie șef de guvern deschis lesbiană. Odată cu informatizarea societății islandeze în anii ’90- 2000, practic toate gospodăriile sunt acum conectate la Internet și au acces la numeroase servicii – de la bancare la guvernamentale. Există și programe pentru susținerea și includerea persoanelor cu dizabilități. Islanda are și una dintre cele mai vechi tradiții democratice din Europa. De altfel, parlamentul islandez este considerat cel mai vechi parlament din lume care a funcționat aproape continuu (înființat în anul 930 și funcțional până în ziua de azi, cu câteva pauze). Se zice că chiar și convertirea islandezilor de la cultul zeilor nordici la creștinism a fost decisă prin deliberare democratică în jurul anului 998. Noua constituție islandeză (încă în fază de proiect) a fost elaborată prin consultarea extinsă a populației islandeze și ar fi prima constituție din lume creată prin participarea directă a populației. 4. LEGEA E LA FEL PENTRU TOATĂ LUMEA Într-o țară insulară cu o populație atât de mică și omogenă ca a Islandei, toată lumea e înrudită într-un anumit grad (de altfel, există și aplicații pentru mobil care îți permit să determini pe loc ce grad de rudenie au oricare doi islandezi). Prin urmare, cei mai mulți islandezi au rude cam peste tot și nu ar fi surprinzător să descoperi că țara suferă grav de „cumătrism”. Islandezii înșiși se plâng de existența „cumătrismului” la diferite niveluri, însă când vine vorba de lege, totul funcționează aproape fără sincope. Dacă pentru chestii minore ca amenzile, mai există speranța unei reMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

zolvări favorabile din partea vreunui văr sau angajat milostiv, abaterile majore sunt penalizate fără discuție. Legea se aplică pentru toți – inclusiv pentru cumetri și cei de la putere. Islanda este una dintre puținele țări din lume care a tras la răspundere băncile și administratorii acestora pentru gestionarea defectuoasă ce a cauzat criza financiară din 2008. Mai multe persoane implicate în evenimentele ce au dus la criză au fost condamnate, iar băncile au fost lăsate să falimenteze într-un proces controlat de stat. De altfel, a și funcționat – Islanda și-a revenit repede după criză și are acum una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa. 5. ISLANDEZII IUBESC SĂ-ȘI EXPLOREZE ȚARA ȘI SĂ PETREACĂ TIMP ÎN AER LIBER Islandezii petrec mult timp în aer liber și majoritatea practică diverse sporturi. Printre activitățile în aer liber preferate sunt drumețiile, kayaking-ul, schiul alpin, dar și golful sau pescuitul. Sporturile mai extreme sunt destul de populare ca schiatul liber, cățăratul pe pereți de gheață iarna sau surfing-ul în apele reci ale Nord-Atlanticului. Când au ceva timp liber, iar vremea e frumoasă, mulți islandezi aleg să petreacă timpul afară, mergând în vreo drumeție sau explorând natura din jurul localității. De

altfel, această natură este extrem de aproape de orice localitate și, deci, ușor accesibilă. E suficient să mergi vreo 5-10 km în afara oricărui oraș, ca să dai de zone aproape sălbatice, fără țipenie de om. Pe timpul verii, islandezii călătoresc prin țară, adesea alături de familie. Poți să vezi bunici campând împreună cu nepoții, localnici pescuind pe râuri și pe lacuri, uneori împărțind aceleași locuri cu turiștii, dar adesea având locurile lor preferate, mai retrase. Există și festivaluri dedicate unor activități în aer liber, precum festivalul afinelor. Spre sfârșit de august, toți munții Islandei sunt doldora de afine, iar islandezii își iau mașinile, conduc până la un munte întâmplător și strâng căldări de afine împreună cu familia și prietenii, urmând ca seara, după cules, să se întâlnească la seri cu muzică live și dansuri. Mulți islandezi au mașini bine echipate pentru călătoria în condiții dificile. Pe timp de iarnă, aceste mașini sunt foarte utile pentru a naviga pe drumurile înzăpezite și înghețate. Pe timp de vară, islandezilor le place să exploreze drumurile mai puțin umblate sau chiar neumblate, din care există multe, mai ales în platoul muntos aproape nelocuit din mijlocul țării (Highlands). Consemnare: Cristina Duduciuc Lucian Renita left in 2012 to pursue a master’s program in Iceland. Fascinated by the beauty of the country’s nature, but also by their society, he stayed in Iceland. In this time, he managed to work as a guide, photographer, and held various administrative positions in a local tourism agency. Lucian Renita tells us about five things from Iceland which can inspire Moldova. 29

portret de asociaţie

COMUNITATEA DIN ISRAEL

A EVREILOR ORIGINARI DIN MOLDOVA Federația Mondială a Evreilor Basarabeni a fost creată în anul 1941 de către un grup de tineri juriști, care s-au angajat să salveze moștenirea evreilor basarabeni din Moldova și din Israel prin intermediul editării cărților și publicării articolelor care documentează istoria comunităților și organizațiilor evreiești ce activau în Moldova în secolul 20. Grupul de inițiatori și-a propus să realizeze obiectivele prin inițierea unor programe educaționale și culturale în domeniul literaturii, poeziei, artelor plastice, dansului și altor forme de artă care se înscriu în tradițiile moldovenești, axându-și acțiunile pe salvarea și studierea culturii și limbii idiș și păstrând memoria 30

ilustrează viața evreilor basarabeni, precum și săli de conferințe și auditorii. „Beit Basarabia” reprezintă centrul vieții evreiești și deține relații cu diverse comunități din Israel și din străinătate.

evreilor care au murit în timpul Holocaustului.

În ultima perioadă, Asociația a găzduit mai multe întâlniri ale oamenilor de afaceri israelieni, care intenționează să stabilească relații economice și să lanseze afaceri în Republica Moldova.

În 1971 la Tel-Aviv a fost deschisă Asociația „Beit-Basarabia”. În cadrul acesteia a fost fondată o bibliotecă, în fondurile căreia erau incluse cărți istorice cu valoare de unicat, și a fost deschisă o expoziție inedită ce

Asociația Originarilor din Moldova „Izvoraș” a fost fondată în 2005 și a reunit mai multe societăți regionale care își desfășurau activitatea pe întreg teritoriul Israelului. Acest fapt a permis consolidarea forțelor BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie și diversității în cadrul unei singure asociații, îmbogățind acțiunile acestea și ridicându-le astfel la un nivel superior. Obiectivele majore ale asociației sunt orientate spre consolidarea comunităților constituite din persoane originare din Republica Moldova, promovarea proiectelor culturale ale acestora, păstrarea tradițiilor evreilor originari din Moldova, menținerea în stare decentă a cimitirelor evreiești din Moldova, precum și aprofundarea raporturilor culturale și umanitare dintre Statul Israel și Republica Moldova. Asociația „Izvoraș” este condusă de Efraim Bauh, Președinte al Asociației Israeliene a Uniunii Scriitorilor și de către Președintele Executiv al Asociației, Arkadii Brover, precum și de către Directorul financiar, Asea Halfin, și Mila Beker, șefa filialei Asociației din or. Așchelon. Mai multe surse relevă că în Israel s-au repatriat între 80 și 100 de mii de evrei din Moldova. Evreii provenind din Moldova sunt înalt apreciați în Israel în calitate de profesioniști. Aceștia muncesc în diverse sectoare ale economiei Statului Israel, în sectorul public și în domeniul artelor. Mulți dintre ei au obținut succese remarcabile și sunt bine cunoscuți astăzi atât în Israel, cât și peste hotare. Unii dintre ei chiar și-au restabilit cetățenia moldovenească. Aproximativ 200 de mii de cetățeni israelieni au legături într-un fel sau altul cu Moldova – prin intermediul soților sau soțiilor, buneilor, bunicilor sau prin faptul că s-au născut în Moldova (fosta Basarabie). MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Actualul Ministru al Apărării al Statului Israel și deputat în Knesset (Parlament), iar în trecut Ministru al Afacerilor Externe, Avigdor Liberman, este cetățean al Israelului, originar din Moldova. Rădăcini moldovenești are de asemenea Vicespeakerul Knessetului Tali Ploskov și fostul Director general al Knessetului și actual Președinte al municipalității Națaret Ilit Ronen Plot. Lista poate fi continuată cu alți cunoscuți politicieni israelieni, precum M. Vilnai, G. Saar, D. Yalom și fostul deputat în Knesset Dani Korn, precum și Oded Eran, Președintele filialei din Israel a Congresului Mondial al Evreilor și fostul Ambasador al Statului Israel la Uniunea Europeană Raya Jaglom și renumita actriță Natalie Portman.

Chiar și fondatorul și primul primar al orașului Tel Aviv, Meir Dizengoff, care a venit în Israel la sfârșitul secolului 19, s-a născut în raionul Orhei din Moldova. Aceleași rădăcini au și pictorii Nachum Gutman și Moisei Gamburd, compozitorul Shmuel Cohen, cunoscut ca autor al melodiei imnului național al Statului Israel – Hatikva Yitzchak Korn, fondator al Federației Mondiale a Evreilor Basarabeni și a Casei Evreilor Basarabeni la Tel Aviv. Multe persoane originare din Moldova sunt interesate în mod firesc de păstrarea relațiilor culturale și spirituale cu țara strămoșilor lor, iar Ambasada Republicii Moldova organizează multe acțiuni comunitare cu participarea persoanelor originare 31

portret de asociaţie

din Moldova, reunite în aceste două asociații. Astfel a fost celebrată Ziua Independenței Republicii Moldova, prin cântece și dansuri moldovenești. Acțiunea culturală-cheie, organizată de aceste două asociații, este sărbătoarea „Mărțișor”, iar reprezentanții asociațiilor se află în vizită la Ambasadă și cu ocazia sărbătorilor evreiești Rosh Hashanah, Hanuka, Pesakh. Prin intermediul acestor acțiuni de socializare, Ambasada cunoaște mai mult despre poporul israelian, istoria și tradițiile acestuia. În ultimii ani, Asociația „Izvoraș” a organizat mai multe evenimente culturale, precum Festivalul „Mărțișor” în martie 2014-2016 într-un șir de orașe în care locuiesc compact originari din Moldova. Iar evenimentul cel mai strălucit l-a reprezentat desfășurarea, în orașul Așkelon, la 27 martie 2016, a concertului jubiliar „Moldova muzicală”, dedicat celor 10 ani ai Festivalului „Mărțișor” în 32

Statul Israel, cu o prezență impresionantă de oaspeți, de aproximativ 1000 de persoane. Cu această ocazie, au avut loc mai multe întâlniri în cadrul organizațiilor regionale din toată țara: Ashdod, Or Akiva, Akko, Rehovot, Rishon LeZion. Pe agenda evenimentelor acestui an s-a aflat și participarea reprezentanților Asociației „Izvoraș” la lucrările celei de-a 7-a ediții a Congresului Diasporei și la cel de-al doilea Business Forum al Diasporei, din august 2016, desfășurate sub egida Biroului Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova. Federația Mondială a Evreilor din Basarabia organizează întâlniri tradiționale ale evreilor basarabeni în fiecare an, primăvara și toamnă, în Israel. Aceste reuniuni trezesc interesul sutelor și miilor de persoane originare din Moldova prin concerte cu melodii preferate, contacte, bucate tradiționale moldovenești, vin, amintiri și comemorări.

Printre aceste activități pot fi menționate: •• Constituirea și decernarea premiului „Yakov Fihman” (originar din Bălți), în memoria celebrului poet și literat basarabean și israelian, pentru contribuție la cultura evreiască (idiș) și israeliană, dezvoltarea și consolidarea moștenirii evreilor basarabeni, implicare în activitatea comunității originarilor din Moldova pentru următorii laureați: pictorii Volf Bulba, Petr Gluzberg, Mihail Gorban, Miriam Gamburd, scriitorii și literații Efraim Bauh, Moshe Lemster, David Haham, Lazar Lubarski, Boris Sandler, compozitorii, aranjatorii, muzicienii, interpreții Emil Croitor, Samson Kemelmaher, Sanea Criotor, Ilia Bershadski, Mihail Mashkautan. •• Editarea operelor literare, cărților și cercetărilor consacrate istoriei și moștenirii evreilor basarabeni. •• Vernisarea în Israel, la 11 aprilie 2016, a expoziției de pictură a artiștilor plastici din Republica Moldova Antonina și Vitalie Grișciuc. •• Organizarea acțiunilor comemorative și vizitelor consacrate catastrofei evreilor basarabeni, acțiuni desfășurate în colaborare cu asociațiile originarilor din Moldova „Izvoraș”, din Bucovina, România, captivilor din regiunea transnistreană, Centrul Național de Memorie și Cercetare a catastrofei evreilor în lume „Yad Vashem” din Ierusalim și municipalitățile orașelor. •• Susținerea acordată oamenilor de afaceri originari din Moldova – prin contacte, comenzi, informație. •• Suport pentru creația conaționalilor (muzicieni, pictori, literați, artiști etc.) – prin recomandări, inBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie formație, invitații de participare la concerte, expoziții și prin editarea cărților. •• Sprijinul permanent și participarea la activitatea comunităților basarabene și conaționalilor din orașele din Israel – prin informare, contribuție la realizarea proiectelor, medierea contactelor. Rezultatul acestor activități îl constituie crearea și susținerea comunităților de basarabeni din orașele Israelului (Ashkelon, Beershebaa, Netanya, Rehovot și altele), inclusiv acordarea de sprijin comunităților de origine (Otaci, Bălți etc.). Pașii următori vor include crearea unui canal sigur de obținere a unor documente de arhivă din Moldova (certificate de naștere ale părinților, alte certificate și acte de stare civilă), precum și stabilirea unei cooperări cu municipalitățile Moldovei și participarea reprezentanților acestora la reuniunile comunitare. De asemenea, este planificată participarea la evenimente comunitare a reprezentanților instituțiilor balneare, turistice și medicale (stomatologice și altele) și ai firmelor moldovenești și produselor acestora (vin, divin, patiserie etc.). Pe dimensiunea acțiunilor comune și cooperării cu instituțiile publice ale Statului Israel se poate afirma că acestea mențin relații de prietenie și fraternitate cu asociațiile originarilor din Moldova, România, Bucovina. La fel, asemenea relații există și cu municipalitățile și organizațiile obștești din Israel. În ceea ce privește participarea la acțiunile organizate în Republica MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Moldova (acțiuni de caritate, donații, investiții etc.), și aici trebuie evidențiată relația de prietenie și de durată cu Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel, cu organizațiile evreiești din Moldova și membrii comunității evreiești din Moldova, cu mulți cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent dacă sunt celebrități sau simpli cetățeni.

This in depth article presents the history and recent activities of the Jewish community originally from Moldova, living in Israel. Their name is “Izvoras,” the global federation of Jews from Basarabia and the association of Moldavan natives.

istorii de succes

PIANISTA MARIA SUMAREVA. MUZICĂ NOUĂ PE MERIDIANELE GLOBULUI

În noiembrie 2015, pianista Maria Sumareva (Republica Moldova), împreună cu colegii săi Akina Yura (Japonia), Rodrigo Busad (Brazil), Inesa Gegprifti și Redi Llupa (Albania), a inițiat seria de concerte Kaleidoscope Piano Concert Series, dedicată promovării muzicii noi și rar interpretate, precum și tinerilor interpreți și compozitori prin prezentarea unor programe muzicale tematice cu scop educațional. Inițiativa Mariei Sumareva și a colegilor ei a fost numită potrivit scopului său artistic: programele prezentate în Kaleidoscope Piano Concert Series oferă publicului lucrări inedite, rar interpretate sau auzite în premieră absolută, împreună cu capodopere bine cunoscute din repertoriul muzicii de pian. Fiecare concert dezvăluie o temă aparte, ce trasează legături între piese din diferite epoci, țări, stiluri și genuri muzicale. Toate lucrările sunt prezentate de interpreți sau compozitori, dezvăluind publicului contextul muzical și istoric al fiecărei piese. 34

Din 2015 până în prezent, aceste concerte s-au desfășurat la Steinway Gallery Miami (Coral Gables, Florida). Steinway Gallery oferă nu numai instrumente de calitate superioară, dar și

un spațiu perfect pentru comunicare intimă și directă cu publicul. Kaleidoscope Piano Concert Series a adunat deja un șir de fani, unii dintre care nu au ratat nici un eveniment din seria 2015-2016. Prestațiile excepționale ale interpreților prezentați în concertele stagiunii 20152016 și entuziasmul publicului, format atât din amatori, cât și din muzicieni de seamă, au fost urmate de invitații în alte orașe și săli. În mai 2015, Kaleidoscope Piano Concert Series a prezentat un concert la Naples (Florida), în sala unicului distribuitor al pianelor Fazioli în Florida – EuroPianos Naples. În cadrul stagiunii precedente, în Kaleidoscope Piano Concert Series au evoluat interpreți din SUA, Ecuador, Peru, Cuba, Japonia, Albania, Italia, Ucraina, Rusia și trei pianiste din Republica Moldova: Maria Sumareva, Larisa Soboleva și Ana Cristea. Succesul concertelor și rezonanța activității grupului în comunitatea muzicală din Miami au inspirat BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes idei și proiecte mai mari. În prezent, grupul fondator al Kaleidoscope Piano Concert Series se află în procesul constituirii unei organizații non-profit, Kaleidoscope MusArt. Precum sugerează numele organizației, aceasta se va implica în proiecte multidisciplinare, care vor include nu doar muzica clasică acustică, dar și muzica electronică și artele vizuale. În programele din 2016-2017, Kaleidoscope MusArt va prezenta și muzica compozitorilor din Moldova. Programul final al următoarei stagiuni va include și Dies Irae, piesa pentru două piane semnată de distinsul compozitor moldovean Vladimir Beleaev. Colaborări cu alți compozitori și interpreți din Republica Moldova și din spațiul românesc sunt incluse în mai multe evenimente proiectate pentru anii următori.

In November of 2015, the pianist Maria Sumareva from the Republic of Moldova, together with several musicians from Japan, Brasil and Albania have initiated the Kaleidoscope Piano concert series. It is dedicated to the promotion of less frequently performed new music, as well as to the promotion of new performers and composers. The thematic musical programs have an educational purpose. The professional activity of the pianist from Moldova is an example of international communication and collaboration through art and music. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Imagini: Sumareva.blogspot.md

Kaleidoscope MusArt e un exemplu al comunicării și colaborării între națiuni și popoare prin intermediul artei și muzicii. Diversele programe tematice prezentate de această organizație le oferă interpreților oportunitatea pentru a-și exprima identitatea artistică și cea națională prin intermediul artelor.

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA „LUCEAFĂRUL” DIN ESTONIA

Comunitatea cetățenilor moldoveni din Estonia „Luceafărul“ a fost constituită în 1998, de Elena Pevțova, primul președinte al asociației. Asociația întrunește moldoveni strămutați în Estonia cu cinci, zece și chiar 25 de ani în urmă, care sunt un ecou viu al imaginii culturale și tradițiilor frumoase ale Moldovei peste hotare. ISTORIC Asociația a fost creată din dorința persoanelor originare din Republica Moldova de a-și păstra identitatea național-culturală, de a promova și valorifica tradițiile și obiceiurile populare moldovenești. La fel pentru a facilita cooperarea și comunicarea productivă a diasporei cu țara de origine 36

și cu cea de reședință. Pe parcursul anilor, asociația a fost condusă cu dedicație de persoane emerite ale culturii naționale, precum: Ioana Chitici, Natalia Sar, Vasile Monul și Tatiana Orutar. Actualul președinte al comunității este Alexandru Ikim, originar din Republica Moldova, dar stabilit în Estonia în urmă cu 16 ani.

PRINCIPALELE OBIECTIVE: •• Păstrarea legăturii de suflet cu locurile de baștină prin marcarea de fiecare dată, inclusiv în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova la Tallinn, a sărbătorilor naționale precum: „Ziua Mărțișorului”, „Ziua Portului Popular”, „Ziua Independenței”, „Limba Noastră”, „Ziua Drapelului de Stat”, „Toamna de Aur” și sărbătorile de iarnă după obiceiurile moldovenești. •• Participarea la emisiuni televizate și radiofonice în Estonia, cea mai recentă evoluție fiind în cadrul unui program radiofonic cu genericul „Luceafărul”, la postul național de radio din Estonia – Radio 4. •• Constituirea unei școli duminicale pentru o nouă generație de copii moldoveni formată în Estonia. ACTIVITĂȚI CU CARE NE MÂNDRIM: •• În 2011, Asociația „Luceafărul” a fondat ansamblul de dansuri „BuBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie curia”, care păstrează și duce tradițiile dansului popular moldovenesc, cunoscut și îndrăgit deja de poporul estonian. •• În cadrul asociației activează ansamblul vocal „Noroc”. •• În perioada 2014-2016, asociația a desfășurat în instituțiile de învățământ din Tallinn evenimente și lecții de cunoaștere a Republicii Moldova, a istoriei, tradițiilor și limbii, cu prezentarea costumelor și instrumentelor muzicale, a bucătăriei și dansurilor populare. A învățat elevii estonieni să cânte și să danseze în ritmuri moldovenești, să recite poezii ale poeților autohtoni și să participe la concursul de eseuri. •• În 2016 a fost fondat ansamblul folcloric de cântece „Strugurel”, sub conducerea președintelui asociației Alexandru Ikim. •• În colaborare cu Ambasada, asociația a organizat școli de vară pentru copiii estonieni de la Muzeul pentru copii „Miia Milla” din Estonia, pentru a face o vizită virtuală în Republica Moldova și o incursiune în ABC-ul culturii moldovenești. •• În cadrul Zilelor orașului vechi Tallinn, marcate în luna iunie a fiecărui an, colectivele artistice ale Asociației „Luceafărul” au încântat publicul eston și vizitatorii străini cu un program cultural. La „Ziua Portului Popular”, sărbătorită în Moldova în luna iunie, membrii diasporei s-au lansat într-o paradă a costumului național, sărbătorită la muzeul în aer liber din Estonia cu poezie, dans, cântec și multă voie bună. PARTENERIATE Asociația „Luceafărul“ este membră a Asociației Internaționale a Comunităților Culturale din Estonia „Lüüra”, în MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

cadrul căreia poartă un frumos dialog despre țara de origine și valorile naționale cu alte asociații din Estonia. La fel, diaspora moldovenească este susținută și încurajată de autoritățile estoniene, de Ministerul Culturii al Estoniei și autoritățile locale din capitala Tallinn, dar și alte regiuni, care invită cu mare drag colectivele artistice „Bucuria”, „Noroc” și „Strugurel” să participe la concerte și festivaluri naționale și internaționale. Deși fiecare dintre membrii asociației are o ocupație profesională și

multe griji personale, ei nu ezită să se adune de câteva ori pe săptămână, pentru a se pierde cu dragoste și dor în repetiții mai multe ore și de a da naștere frumoaselor melodii instrumentale, cântece și dansuri moldovenești. The „Luceafărul” association from Estonia brings together Moldovans who have resettled to Estonia five, ten and even twenty-five years ago. They are a live echo of the cultural image and the beautiful traditions of Moldova abroad. 37

istorii de succes

RUXANDRA CANŢÎR,

ACTRIŢA CARE UIMEȘTE PRIN TEATRU PUBLICUL DIN SCOŢIA S-a născut la Chișinău și este actriță de teatru fizic. Și-a făcut studiile în SUA, iar acum locuiește în Scoția. Ruxandra Canțîr este actrița, care după un turneu în toamna anului 2015 a decis să plece într-un spațiu anglofon cu idealuri progresive și o atmosferă care sprijină și încurajează artele. Pentru Ruxandra Canțîr, Scoția a însemnat curajul de a-și asuma riscuri pentru îndeplinirea idealurilor sale ca artist. A studiat artele teatrului la „Furman University” în Carolina de Sud. A continuat cu o diplomă de masterat în Teatru Fizic de Ansamblu la „Dell'Arte Internațional” din California, iar după absolvirea din 2013, a lucrat, a jucat și a trăit în SUA și Europa, inclusiv în Moldova. Ruxandra a avut întotdeauna darul de a face oamenii să râdă. Fiind în ultimul an de liceu, a creat mici schițe de comedie, iar toată clădirea a răsunat de râsete. Anume în acel moment a devenit clar pentru ea că merge pe drumul cel bun, drumul spre actorie. „Trebuie să spun că ideea convențională de a fi actor nu coincide cu re38

alitățile din perioada în care trăim. Devine mai puțin probabil în Occident să devii parte dintr-o trupă de teatru subvenționată de stat, unde vei avea roluri în fiecare an. Acum există alte modele pentru actori, mai ales pentru cei care își creează și joacă propriile piese. Eu la fel fac parte din acest segment. Acest model de carieră îmi oferă o libertate de creativitate – eu controlez ce creez, cum pun piesele pe scenă și acestea pot fi în orice stil”, spune Ruxandra Canțîr. După absolvirea universității, nu a fost atrasă să joace în aceleași piese de peste ani, de la Shakespeare la alte piese contemporane. „Eu sunt interesată de stiluri mai aparte, de tradiția comediei fizice – cea a lui Chaplin, a lui Buster Keaton, a lui Mr. Bean și sunt inspirată de puterea gestului din arta Pinei Bausch și Martha Graham. Desigur, există și dezavantaje în acest stil de viață, mai ales instabilitatea financiară. Dar, într-o țară ca Scoția, aceasta se poate rezolva prin joburi part-time în educație, turism – unde actorii își pot folosi talentul de a vorbi în fața unui public și în alte contexte”, povestește actrița din Scoția. În Moldova nu a activat în calitate de actriță. A predat câteva workshop-uri, a sprijinit lucrul unor trupe de la noi, dar simțea că Moldova nu este locul pentru cariera ei, mai ales pentru tipul de teatru pe care-l practică. Actoria a ajutat-o să învețe mai multe lucruri, chiar și la nivel personal. A învățat-o să fie atentă la ce face, cum își mișcă corpul, ce spune, dar și cum se prezintă în lume. „Actoria m-a învățat să fiu elastică și voioasă – aici am în vedere acea caliBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes tate de a nu mă lăsa strivită de greutăți și evenimente descurajante”, afirmă Ruxandra. La fel, Ruxanda Canțîr este de părere că fiecare artist, mai ales cei la început de cale, trebuie să aibă modele sau un cuvânt mai potrivit pentru aceasta ar fi – oameni al căror lucru te inspiră. „Oamenii care m-au influențat pe mine cel mai mult au fost învățătorii de la Școala „Dell'Arte”, mai ales Ronlin Foreman, Joan Schirle, soții Krienke, Lauren Wilson și alții. Ei au fost cei care au crezut în potențialul meu și mi-au arătat că există și alte căi de a fi actor creativ. În materie de oameni al căror lucru mă inspiră, menționez aici pe: Slava Polunin, Okidok, James Thierree, Thomas Monckton, Pina Bausch, și mulți alții”. În Scoția a colaborat cu actori precum Tim Licata și Alan Richardson, ambii din domeniul teatrului fizic și foarte talentați în ceea ce fac. În continuare, i-ar plăcea să lucrez alături de Al Seed, care este unul dintre cei mai respectați artiști de teatru din Scoția. De asemenea, actrița a menționat și alte personalități din lumea teatrului lângă care se vede pe scenă: „James Thierree, care este nepotul lui Charlie Chaplin – pentru că stilul lui de mișcare este nemaipomenit, Simon McBurney și Teatrul „Complicite” – admir foarte mult munca lor și „Theatre Ad Infinitum” – pentru că au o intensitate pe scenă și un vocabular de mișcare de neegalat”. De asemenea, Ruxandra Canțîr este actrița care a apărut într-un show vestit din regiune – „The Late Show” – unicul talk-show de noapte din Scoția. „Cei de la „The Late Show” voiau să vorbească despre un spectacol de comedie fizică care s-a întâmplat la MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

sfârșit de septembrie – „Clown Cabaret Scratch Night” – un eveniment organizat de două ori pe an care prezintă mici piese de comedie fizică și Clown. Eu am jucat de 2 ori la acest eveniment cu personajul Gregor. A fost nostim – am vorbit și am râs. Pentru mine a fost și deosebit, fiindcă eu ador formatul de talk-show și chiar câteva gazde de talk show din SUA. A fost un fel de vis împlinit, chiar dacă la o scară mult mai mică decât talk-showurile din America”, povestește actrița de teatru.

„Sigur, uneori pot fi foarte stresante și chiar traumatizante unele lucruri, dar în calitate de actor fizic de comedie, aceste greșeli sunt de cele mai multe ori cadouri. Adică sunt oportunități care pot fi transformate în momente geniale dacă ai prezență de spirit”, menționează Ruxandra.

Ca și oricare actor fie de teatru, fie de film, întâlnește obstacole atunci când este pus la diferite încercări sau atunci când joacă pe scenă. Fiecare actor are povești de catastrofă pe scena, de la uitatul replicilor până la recuzita care nu funcționează sau e de negăsit.

Cristina Duduciuc

Totuși pentru a fi un actor de succes, nu contează locul unde te afli. Principalul e să ai dorință, să-ți asumi riscurile, să fie jucăuș și curios. Restul spune Ruxandra Canțîr, vin de la sine.

She studied in the US, and now lives in Scotland. Ruxanda Canțîr is a young Moldovan actress who already surprises Scottish audiences at the theater. 39

istorii de succes Profesoara Viorica Marian alături de realizatoarea de emisiuni TV din SUA, Oprah Winfrey.

A fost o onoare pentru mine să particip la eforturile echipei Oprah de a mobiliza votul în 2008 într-o alegere istorică pentru Statele Unite și de a face pledoarie în favoarea științei. Pentru o țară a cărei istorie duce pata robiei și rasismului, alegerea lui Barack Obama a fost un eveniment remarcabil. Anul acesta din nou au fost alegeri istorice, datorita faptului că pentru prima oară o femeie a candidat din partea unui partid major la postul de Președinte al Statelor Unite. Și chiar dacă nu a câștigat, prezența unei femei a marcat un moment important în istoria țării.

PROFESOARA MOLDOVEANCĂ DIN SUA,

VIORICA MARIAN,

ALĂTURI DE OPRAH WINFREY Acum opt ani, în a opta lună de sarcină, a votat pentru prima dată în alegerile din Statele Unite ale Americii. Atunci, în 2008, profesoara universitară Viorica Marian, originară din Republica Moldova, s-a aflat alături de legendara realizatoare de emisiuni TV, Oprah Winfrey, în campania „Ieși la vot!”. Acum Viorica Marian împărtășește experiența sa de profesor la Departamentul de Științe ale Comunicării la Northwestern University din Evanston, Illinois, acolo unde și-a făcut casa academică în Statele Unite ale Americii. În 2008, ați făcut parte din campania „Ieși la vot!" și v-ați aflat pe aceeași scenă alături de Oprah Winfrey, cea care a făcut istorie cu un talk show 40

legendar. Cum a fost această experiență? Cum este de fapt de la câțiva pași Oprah Winfrey, a cărei carte „Ce știu cu adevărat" a apărut în 2016 și în limba română? Oprah Winfrey a fost bazată mulți ani în Chicago, unde locuiesc. E o persoană care a influențat discursul social al țării pe parcursul deceniilor, influențând ceea ce lumea citește, privește și apreciază.

Și atunci, și acum, am fost la centrul de votare cu copiii mei, într-un efort de a instila în ele responsabilitatea civică și aprecierea procesului democratic de la o vârstă mică. Sper să ajungă o femeie președintă în Statele Unite și în Moldova pe parcursul vieții mele sau, dacă nu, cel puțin pe parcursul vieții copiilor mei. Cum este să te naști în Moldova și să fii profesor universitar în SUA? Ce se poate împrumuta pentru Moldova din sistemul de educație? SUA e o țară care istoric a atras mulți profesori, oameni de știință și persoane creative din toată lumea. De exemplu, SUA are cel mai mare număr de laureați ai Premiului Nobel din lume, dar majoritatea acestor laureați sunt originari din alte țări. Anul acesta, toți laureații Premiului Nobel din SUA sunt originari din alte țări. La o cină recentă la universitatea în care lucrez, într-o conversație cu laureatul Premiului Nobel 2016 pentru Chimie, Sir J. Fraser Stoddart, care e originar din Scoția, am constatat ambii că suntem înconjurați de profesori americani care în majoritate sunt originari din alte țări. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes Aceasta de fapt a devenit o normă în SUA și deseori constatăm la evenimente și conferințe academice că suntem un profesorat cu rădăcini globale care ne-am făcut casa academică în SUA. Aceasta este în mare măsură datorită faptului că Statele Unite rămân o societate care susține eforturile creative și academice. În opinia mea, o deosebire între sistemul de educație din Moldova și din SUA este diferența între susținerea alocată la diferite niveluri academice. Aș descrie aceasta ca două triunghiuri orientate invers. La baza triunghiului, educația la nivelul scolii primare în Moldova e de obicei mai bună decât în SUA. La nivelul școlii medii, școlile din Moldova sunt deseori, dar nu întotdeauna, mai bune decât în SUA. Cu cât mai sus te ridici la nivelul de educație, cu atât mai puternic este sistemul de educație în SUA și mai slab în Moldova. Acolo unde e vârful triunghiului moldovenesc e baza triunghiului american. Multe universități din SUA sunt foarte puternice, iar aspirantura și academiile de știință sunt la nivel extraordinar. Moldova are un potențial uman mare, însă acest potențial în prezent nu este realizat pe plan științific. Unele lucruri, ca de exemplu, infrastructura științifică și tehnică, au nevoie de resurse financiare. Alte lucruri, ca de exemplu, sexismul și discriminarea persoanelor cu diferite abilități și orientări sexuale, sunt endemice la nivel social. Dacă ne uităm la Academia de Științe a Moldovei, practic toți membrii sunt bărbați, cu mici excepții pe care le putem număra pe o singură mână și încă ne-ar mai rămâne degete. Aceasta înseamnă că jumate din creierele Moldovei, din resursele intelectuale ale Moldovei nu MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

sește experiența, așa că ideal ar fi scenariul de cuplare a talentelor tineretului cu talentele persoanelor în vârstă (înțelepciunea, experiența, răbdarea).

Viorica Marian într-un portret de familie.

sunt utilizate optim. Atunci când excludem o mare parte a populației din participarea la viața științifică, intelectuală, economică și politica a țării, pierdem cu toții, pierde întreaga societate. Toți profesorii sunt întrebați cum sunt studenții de astăzi. Deci, cum sunt tinerii de acolo? Cred că în SUA, ca și în toată lumea și în toate generațiile, tinerii sunt mai progresivi, mai idealiști, mai optimiști, mai cutezători și mai îndrăzneți ca cei mai în vârstă, care de multe ori au rămas deziluzionați și sceptici și bătuți de soartă. Desigur, sunt deosebiri între tineri în funcție de clasa socială, nivelul de studii, resurse, pasiuni, talente și interese. În acești 17 ani ca profesoară la universitate, am avut ocazia să fiu martoră la mai multe generații de studenți. Și pot spune: viitorul este în mâini bune, numai dacă nu ar face generațiile mai în vârstă prea mare daună. Generațiile tinere sunt mai flexibile, mai acceptante față de diferențele dintre oameni, mai deschise la idei noi, mai capabile de a genera și accepta schimbări. Drept că de multe ori le lip-

Pentru mine, generația tânără este de multe ori o sursă de inspirație și energie. Pe plan personal, profesia de profesoară și experiența de mamă sunt reciproc benefice. Pentru că experiența cu studenții mă ajută să îmi înțeleg mai bine copiii adolescenți și viceversa, copiii mă ajută să îmi înțeleg studenții la un nivel mai individual. Interviu de Igor Guzun Interview with Viorica Marian, a Moldovan professor from the USA. “In my opinion, one difference between the education systems in Moldova and the USA is the difference in how resources are allocated at different academic levels. I would describe this as two inverted triangles. At the base of one triangle, the elementary school education is typically better in Moldova than in the United States. At the level of the secondary school, the Moldovan schools are often, but not always, better than in the USA. But the higher up you move on the academic ladder, the stronger the American education system becomes, and the weaker it becomes in Moldova. The tip of the Moldovan triangle is where the base of the American triangle is. Many universities in the United States are extremely strong, and advanced degrees and academies of science are at extraordinary levels”, said Viorica Marian. 41

BRD în acţiune PARTICIPAREA COPIILOR DIN DIASPORĂ

PROGRAMUL „DOR”

Programul „DOR” este primul program-pilot de revenire temporară a copiilor cetățenilor moldoveni din diasporă și are drept obiective „sensibilizarea tinerilor din generația a doua și a treia de migranți cu privire la identitatea lor culturală și de a crea legături emoționale între țara de baștină și reprezentanții diasporei”. Până în prezent, în cadrul Programului „DOR” au participat aproximativ 300 de copii ai cetățenilor moldoveni din Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Kazahstan, Canada, Spania, Ucraina, Marea Britanie, Franța, Germania și Republica Moldova . Programul „DOR” este realizat de Biroul Relații cu Diaspora, sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova. 42

La prima ediție, organizată în 2013, Programul „DOR” a reunit 25 de copii. În vara anului 2016, în perioada 20-28 august, numărul celor care au venit în Moldova în cadrul Programului „DOR” a crescut de patru ori, fiind 100 de copii. Unul din reprezentanții BRD, Mariana Roșca, afirmă că există o tendință de creștere a numărului de participanți,

dar și o creștere a participării copiilor din diferite țări de reședință. De asemenea, mulți copii care participă o dată la acest program manifestă dorința de a participa și la următoarele ediții. „Copiii care au venit în cadrul Programului „DOR” sunt foarte talentați, au realizări remarcabile în diferite domenii. Din 2013 până acum au fost peste 300 copii la tabăra „DOR”: 25 în 2013, 101 în 2014, 80 în 2015 și 100 – în anul 2016. Copiii povestesc unul altuia despre școala lor, țara lor, studii, regimul de școală și de viață, despre distracțiile lor, realizări etc. Am remarcat o interacțiune foarte bună între cei veniți din străinătate și copiii din Moldova. Copiii învață mai mult unii de la alții: cei BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune Participanții la Tabăra „DOR” 2016 au avut o întâlnire cu marele compozitor Eugen Doga

din Moldova de la cei din diasporă și viceversa”, a menționat Mariana Roșca. Dintre cei 100 de copii participanți la ediția din 2016 care au venit din 14 țări, 62 sunt fete și 38 – băieți, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. Împreună cu cei 15 copii care locuiesc în diferite regiuni ale Republicii Moldova, la Programul „DOR” au participat 23 de copii ai cetățenilor moldoveni din Ucraina, 20 – din Italia, 12 – din Portugalia, 11 – din Spania, 7 – din Grecia, 3 – din România, 2 – din Austria, 2 – din Irlanda, 1- din Marea Britanie, 1 – din Franța, 1 – din Cehia, 1 – din Elveția, 1 – din Belgia. Analizând datele celor 100 de copii acceptați inițial pentru a participa la Programul „DOR”, 48 dintre ei s-au născut în Republica Moldova (33 dintre ei fiind plecați peste hotare la diferite etape de vârstă), 34 – în Ucraina (dintre care 3 în regiunea Cernăuți), 5 – în Portugalia (în anii 2000, 2002, 2003, 2004 și 2002), 3 – în Italia (în MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

2001, 2003 și 2004), 2 – în România (1999 și 2000), 2 – în Spania (2003 și 2004), 2 – în Grecia (2003 și 2004), 1 – în Belgia (2001), 1 – în Elveția (2003), 1 – în Irlanda (2002), 1 – în Marea Britanie (2004). Dintre cei 20 de copii care au venit la tabăra „DOR” din Italia, 13 sunt fete și 7 – băieți. Doar 3 s-au născut în peninsulă: un băiat în 2001 și două fete – în 2003 și, respectiv, 2004. Între copiii de la tabăra „DOR” au fost și frați din aceeași familie: 6 copii frați (din 3 familii diferite) din Spania, 2 frați din Italia, 2 din Austria, 2 din Ucraina și 2 din România. Conform listei prealabile aprobate de BRD, 21 din cei 100 de copii au participat anterior la Programul „DOR”, iar aceștia au invitat alți 38 copii să depună dosarele de participare. Cei mai mulți copii au aflat despre tabăra „DOR” de la rude și prieteni (50), de la asociațiile cetățenilor moldoveni peste hotare (32), din Internet (12), de la biserică (6).

OPINII ALE COPIILOR PARTICIPANȚI LA PROGRAMUL „DOR” Mădălina, 14 ani, născută în Portugalia „Prima oară am fost la tabăra „DOR” anul trecut, iar anul acesta sunt pentru a doua oară. Mi-a plăcut foarte mult această experiență. În primul rând, am cunoscut prieteni foarte buni din alte țări, am cunoscut tradițiile lor, cultura lor. M-am născut în Portugalia, în 2002. Mi-aduc aminte că la gradiniță toate doamnele îmi spuneau „păpușă”, fiindcă mama îmi făcea fundițele acelea mari în păr, mă îmbrăcam cu rochițe ca în Moldova. În primele zile de școală eram deosebită de ceilalți, fiindcă aduceam flori, iarăși cu fundițe mari. În familie vorbim în română, căci mama este profesoară de limba și literatura română. Sunt singurul copil la părinți, dar mai am o verișoară, Catarina, născută în Portugalia. Are patru ani și ea tot participă la activitățile organizate de Asociația „Miorița” a cărei președintă este mama mea. Mai am prieteni aici, la tabăra „DOR” – din Portugalia suntem patru copii și ne cunoaștem toți. Suntem un grup foarte bun și părinții noștri sunt prieteni”. Dumitru, 16 ani, Portugalia „Am 16 ani și m-am născut în Moldova. În Portugalia trăiesc de 10 ani. În Portugalia, am început a frecventa școala. Prima și a doua lună a fost tare ușor, am învățat limba portugheză și am putut deja să mă integrez. Încă nu am obținut cetățenia portugheză. Cei pe care îi cunosc eu, veniți din Moldova, au un nivel înalt de cunoștințe și în școală se descurcă bine”. 43

BRD în acţiune vități și sunt și alți copii din alte țări. Când te întorci acasă, mai știi un cuvânt și din altă limbă, dar cunoști și cultura din Moldova”. Mădălina, 16 ani, are o soră născută în Italia „Sunt pentru prima oară la tabăra „DOR”. M-am născut la Chișinău, în Republica Moldova. Având în vedere că am plecat de mică în Italia, nu am avut ocazia să intru în contact cu tradițiile noastre și istoria Moldovei și să văd atâția copii originari de aici”.

Marius, 15 ani, Portugalia „Vin din Portugalia, unde am trăit ultimii nouă ani, dar m-am născut în Moldova. Chiar de la început am avut un prieten din Moldova și el m-a ajutat ca să înțeleg limba portugheză. Am învățat limba portugheză nu în Moldova, ci deja în Portugalia, când am plecat. Copiii veniți în Portugalia, așa ca mine, vorbesc bine și româna, și portugheza. Depinde, cei mai mici vorbesc mai mult portugheza, că s-au născut acolo. Dar noi vorbim și româna, pe lângă portugheză – cunoaștem foarte bine și una, și alta…” Patricia, 16 ani, născută în Portugalia „M-am născut în Portugalia, învăț în clasa a X-a, sunt la liceu. La tabăra „DOR” am venit al treilea an consecutiv. Vorbesc de mică româna, prima limbă pe care eu am învățat-o a fost limba română. Acum vorbesc portugheza, româna, engleza, franceza și puțină rusă”. 44

Ana, 13 ani, născută în Portugalia „M-am născut peste hotare, în Portugalia, în orașul Malveira, lângă Mafra. Am învățat de mică româna și o vorbesc destul de bine. În Portugalia m-am integrat ușor. Am prieteni și cunoscuți care au venit din Moldova în orașul nostru. Pentru ei a fost puțin mai greu să se integreze, pentru că nu s-au născut acolo și le-a fost mai greu să învețe limba. Acum sunt în clasa a VIII-a, la școala medie”. Cristina, 15 ani, are o soră născută în Italia „Am venit pentru a doua oară la tabăra „DOR”. Este un loc unde cunoști multe persoane, tradiții pe care noi nu le știm din Italia. Pot să zic că este o perioadă scurtă de timp în care ești practic în altă lume, unde sunt tot timpul activități”. Evelina, 16 ani, are o soră născută în Italia „La tabăra „DOR” am venit pentru a doua oară. Mi-a plăcut că sunt acti-

Doina, 14 ani, are un frate născut în Moldova „La tabăra „DOR” mai sunt două prietene care au venit din Italia. Din discuțiile pe care le-am avut cu copiii întorși din alte țări la tabăra „DOR”, am înțeles că fiecare a avut o istorie grea la început. Da, alții s-au adaptat mai ușor pentru că le place mai tare să descopere lucruri noi, sunt nerăbdători să cunoască și s-au adaptat mai bine, au învățat mai ușor limba italiană. Au fost discriminați la început, dar ei au fost mai tari la caracter. Dacă ești mai sensibil, atunci te afectează tot, inclusiv despărțirea de locurile natale. Îmi place să revin acasă, îmi place foarte mult să văd buneii, rudele”. Andrei, 16 ani, are o soră născută în Italia „Îmi place tabăra „DOR” pentru că atunci când vin aici mă simt acasă. Îmi place să cunosc persoane pe care aș avea nevoie să le întâlnesc și în Italia. Acolo, în Italia, foarte mulți nu au uitat tradițiile – au formații muzicale, frecventează cursuri de limba română, participă la evenimente culturale. Iar de Paști, de Crăciun se organizează evenimente.” BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune

Adelina, 13 ani, Republica Moldova „Îmi place la tabăra „DOR” pentru că aici cunosc mulți copii. Ne-am împrietenit, ținem legătura și în decursul anului. Văd cum trăiesc și copiii de peste hotare, înțeleg dificultățile pe care le înfruntă sau ce le este mai ușor în viață, văd ce este diferit, cum gândesc, și asta-mi dă o viziune nouă. De asemenea, de la ei aflu unele lucruri noi despre Moldova”. Andreea, 13 ani, Republica Moldova „Vin a treia oară la tabăra „DOR”. Este interesantă experiența de la „DOR” pentru că astfel cunosc diferite lucruri din țările de unde vin alți copii, împărtășim mai multe experiențe și aflu mai multe despre țara unde m-am născut”. Ecaterina Deleu, doctorand, ICJP al AȘM MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

„DOR” is a pioneer pilot-project for the temporary return of Moldovan diaspora children. The objectives of this program are to promote the awareness of cultural identity and emotional ties to their homeland among second and third genera-

tion Moldovan youth. This article presents the activities of the “DOR” summer camp which took place during the Diaspora Days in August 2016. The article includes the impressions of children and teenager participants in the “DOR” program. 45

istorii de succes

ALEXANDRU NARTEA,

FUNCŢIONARUL DE LA UNICEF RESPONSABIL DE 12 ŢĂRI De 10 ani activează la UNICEF. Alexandru Nartea este basarabeanul care a lucrat în mai multe țări, începând cu Bhutan, apoi Myanmar, Vietnam, la Oficiul Regional pentru Europa de Est la Geneva, la Oficiul Regional pentru Asia de Sud în Kathmandu, iar din iunie 2015 pentru Insulele Caraibe de Est. Specialist în Monitorizare și Evaluare, Alexandru Nartea lucrează la UNICEF având obiectivul de a spori colectarea și utilizarea datelor cu privire la dezvoltarea, sănătatea și protecția copiilor, dar și evaluarea programelor implementate pentru o eficiență mai bună. 46

„Totul a pornit de la o ambiție pe când eram student la Universitatea de Stat din Moldova. Pe lângă orele de la facultate, frecventam suplimentar Colegiul Invizibil Moldova, o instituție care oferea pe acele timpuri un program de aprofundare a cunoștințelor, pentru studenții cu reușite excelente.

În urma unui schimb de studenți și vizită de studiu în Suedia organizată de Colegiul Invizibil, i-am spus ferm unei profesoare de acolo că: „Vreau să studiez la această Universitate”. Ulterior printr-o bursă oferită de Institutul Suedez am învățat la Universitatea din Linkoping și am obținut masteratul în Relații Internaționale și Europene”, mărturisește Alexandru Nartea. Mai târziu au urmat stagiuni și voluntariat în domeniul dezvoltării internaționale cu organizații în Italia și Tadjikistan, dar și un alt masterat la Academia OSCE din Bishkek, Kîrgîzstan. Primul său job a fost la Organizația Internațională pentru Migrație în Moldova, iar după mai puțin de un an a obținut oferta de muncă la UNICEF. „Aveam 26 de ani, eram printre cei mai tineri funcționari internaționali și urma să plec pentru 4 ani cu Oficiul UNICEF în Regatul Bhutan. O țară mică în Asia de Sud, puțin cunoscută, dar unică prin cultura și natura sa păstrată cu grijă și oameni cu valori BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes morale demni de urmat. Este poporul care a propus înlocuirea „produsului intern brut” cu „fericirea umană” ca măsură a nivelului de dezvoltare și bunăstare a țărilor”, relatează specialistul de la UNICEF. În prezent, UNICEF este mult mai inovativ în răspândirea mesajelor ca: metodele de prevenire și protecție împotriva virusului Zika sau în utilizarea platformelor digitale și rețelelor de socializare pentru implicarea copiilor și a tinerilor. La fel, utilizarea noilor date științifice care demonstrează importanța activă a părinților în procesul de învățare și dezvoltare în perioada preșcolară. „10 ani de când am început a lucra la UNICEF nu este o perioadă atât de lungă, dar fiind una din cele mai renumite organizații în domeniul copiilor, aceasta se adaptează ca să răspundă cât mai rapid noilor provocări, cum ar fi situația umanitară gravă a copiilor din Siria și Yemen, criza migraților și a copiilor migrați în Europa sau necesitățile urgente ale copiilor afectați de uraganul Matthew în Haiti”, spune Alexandru. Este stabilit în Saint Lucia și are sub răspunderea sa și a Oficiului pe care îl reprezintă 12 țări sau teritorii dependente ale Marii Britanii din grupul de insule care se află în Marea Caraibelor. „Este interesant dar în același timp și destul de complicat să lucrezi cu 12 țări simultan (Anguilla, Antigua și Barbuda, Barbados, Dominica, Grenada, Montserat, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine Britanice, Sfântă Lucia, Sfântul Cristofor și Nevis, Sfântul Vincentiu și Grenadinele, Trinidad și Tobago), pentru că fiecare are structura sa guvernamentală MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

și respectiv o mulțime de parteneri de colaborare cu legislații proprii și necesitați uneori similare, iar alteori diferite. Evident sunt des plecat în deplasări pe aceste insule în scop de serviciu și din acest motiv sunt mai puțin timp acasă în Sfântă Lucia”, afirmă Alexandru Nartea. Dreptul la identitate, la viață, la educație și dezvoltare sau dreptul de a fi protejați de violență și abuz sunt doar câteva drepturi esențiale care fac parte din Convenția cu privire la Drepturile Copiilor, cea mai ratificată convenție internațională, iar UNICEF este unica organizație cu rol de asistență tehnică și consiliere. „Dat fiind amploarea fenomenului violenței și abuzului sexual față de copii atât în Caraibele de Est, cât și peste tot în lume, UNICEF a lansat campania de informare „Break the Silence” (Sparge Tăcerea) pentru a sensibiliza populația și factorii de decizie în privința violenței și abuzului sexual, dar și pentru a preveni și răspunde acestui fenomen. Pe parcursul anilor, de asemenea, au fost lansate campanii pentru a promova alăptarea la sân a nou născuților și de vaccinare a copiilor”, spune Alexandru Nartea. Face parte dintr-o organizație internațională cu oficii în 164 de țări, inclu-

siv în Republica Moldova, și un colectiv de peste 12 000 de funcționari la nivel global. La fel, Alexandru mai beneficiază de privilegii și imunități care se acordă personalului acestei organizații. „Cea mai mare satisfacție de a munci la UNICEF e să știu că eforturile pe care le depun contribuie la bunăstarea copiilor, și astfel, a viitorului nostru. Copilăria este perioada de formare și felul în care îngrijim de sănătatea, dezvoltarea și protecția copiilor la aceasta vârstă va asigura roadele de mai târziu”, povestește funcționarul Organizației Națiunilor Unite, Alexandru Nartea. Cristina Duduciuc For ten years, he has worked at UNICEF. Alexandru Nartea is the Moldovan who has worked in many countries. These countries include Bhutan, then Myanmar, Vietnam, the regional office for Eastern Europe in Geneva, the regional office for South Asia in Kathmandu, and the East Caribbean Islands since June, 2015. He is now responsible for 12 countries in the region. Alexandru Nartea says that the biggest satisfaction in all his years of professional activities has been to know that his efforts contribute to the welfare of children. 47

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA GAUDEAMUS, BOLOGNA, ITALIA

Este un punct de reper pentru studenții originari din Republica Moldova și România, situat în orașul Bologna, Italia. Înființată în data de 1 octombrie 2012, fondată de tineri și pentru tineri, „Gaudeamus” este o asociație apolitică, independentă, non-guvernamentală și non-profit. ISTORIC Fiind creată de un grup de studenți și tineri migranți din Republica Moldova și România, asociația „Gaudeamus” are drept scop integrarea tinerilor în societatea italiană, realizarea comunicării cu țara de origine, precum și colaborarea cu instituțiile universita48

re și administrative din Italia. Printre obiectivele asociației se numără promovarea și susținerea intereselor comune ale tinerilor în vederea creării posibilităților de participare a acestora la viața socială și facilitarea integrării lor în societatea-gazdă. „Gaudeamus” își propune să faciliteze

accesul la informație a viitorilor studenți ce doresc să studieze în Italia, să promoveze valorile sociale și culturale, dar și să reprezinte interesele comune ale tinerilor din Republica Moldova și România. REALIZĂRI Pe parcursul ultimilor trei ani Asociația „Gaudeamus” a reușit organizarea și participarea la o serie de evenimente reprezentative atât pentru comunitatea locală, cât și pentru tinerii originari din Republica Moldova și România, aflați la studii în Italia. Membrii asociației au organizat diverse evenimente culturale și tematice, ateliere, activități recreative și de informare, precum „Ziua Limbii Române” (2013), O oră cu M. Eminescu și G. Vieru (2013), „Am plecat să colindăm”, „Fabrica de Mărțișoare” (2014). De asemenea, „Gaudeamus” pune accentul pe organizarea acțiunilor de socializare, cu obiectivul de a BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie crea un mediu confortabil și familiar pentru tinerii din Bologna. În acest sens s-au desfășurat proiecții de film, Filmul „Nadea și Sveta”, evenimente culinare: „Gătim, cântăm și petrecem împreună” sau activități sportive: Campionat la Minifotbal (2014). ACȚIUNI SOCIALE În setul de realizări ale asociației pot fi trecute și alte acțiuni sociale remarcabile, cum ar fi Campania „Dăruiește o carte împreună cu Gaudeamus”, o campanie ce a reușit colectarea a peste 200 de cărți în limba română, ulterior donate copiilor migranților moldoveni și români aflați în Italia. Succesul acestei acțiuni s-a materializat ulterior prin inițierea unui grup de activitate destinat copiilor migranților moldoveni și români. Astfel, a fost înființată cu suportul „Gaudeamus” Asociația pentru copii „Legământ”, destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 15 ani, cu scopul de a promova tradițiile populare, obiceiurile, dansurile, cântecele și portul tradițional. Pe același segment au fost organizate câteva cursuri de limba română și limba rusă pentru copiii migranților în colaborare cu centrul intercultural Massimo Zonarelli. Aceste activități au avut menirea să familiarizeze copiii migranților cu limba maternă și să inițieze un proces de cunoaștere a valorilor și tradițiilor de acasă. INTERACȚIUNE CU STUDENȚII De asemenea, la începutul fiecărui an de studiu Asociația „Gaudeamus” desfășoară seminarii de cunoaștere în rândul studenților admiși la studii în Bologna, și nu numai. În cadrul acestor ședințe studenții nou veniți pot afla informații despre bursele de studiu, viața academică, viața socială și posibilitățile de voluntariat în cadrul MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

organizației noastre. Pentru a oferi mai multă accesibilitate viitorilor studenți la informația referitor la studiile în Universitatea din Bologna, pentru anul 2014 – 2015 a fost editat și publicat un „Ghid pentru viitori studenți”. Ghidul a fost distribuit în liceele de pe teritoriul Republicii Moldova și cele 8 licee cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană a țării. Cea mai recentă acțiune a membrilor activi ai asociației a fost organizarea unui flashmob cu ocazia Zilei Naționale a României, din 1 decembrie 2015. COLABORĂRI Cu certitudine, pe parcursul evenimentelor organizate, asociația a stabilit un șir de parteneriate de succes cu diferite organizații locale, naționale, cât și cu cele de acasă – din Republica Moldova. Acest lucru a permis organizarea eficientă a diferitelor manifestări și extinderea impactului social în rândurile migranți-

lor moldoveni și români. Ca rezultat, putem evidenția suportul următoarelor organizații din Italia: Organizația AMITIE și Centrul Intercultural Massimo Zonarelli, cât și colaborarea fructuoasă cu Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat și Biroul Relații Interetnice al Republicii Moldova. Asociația își propune să extindă activitatea în regiune, dat fiind faptul că există membri activi și în alte orașe vecine, precum ar fi Parma, Padova sau Modena. Acest fapt îi motivează să lucreze și mai mult asupra acțiunilor ce urmăresc obiectivele și scopul asociației și de a reprezenta cu demnitate interesele și valorile tinerilor moldoveni și români aflați în Bologna. The „Gaudeamus” association is a reference point for Moldovan and Romanian students in Bologna, Italy. This association portrait highlights the achievements, social actions and collaboration of the association. 49

portret de asociaţie ACTIVITĂȚI CULTURALE DE CARE SUNT MÂNDRI: Unii dintre membrii asociației au început activitatea din 2003 în cadrul CCM, drept dovada a fost inițiativa de a organiza Festivalul „Mărțișorului” în Portugalia. Din aprilie 2006, Asociația „Miorița”, înregistrată legal, recunoscută de către Înaltul Comisariat al Migrației din Portugalia și făcând parte din „Federația Portugheză a Colectivelor și Asociațiilor Culturale de Agrement și Sport” , în număr de aproape 185 de membri, a desfășurat nenumărate activități socio- culturale .

ASOCIAŢIA „MIORIŢA”, BARREIRO, PORTUGALIA

Activitatea asociației a pornit de la mottoul „Românii și-au creat prin Asociația „Miorița” o oglindă în care să se contemple”, după spusele lui Gheorghe Bucur. Conaționali care organizează și sunt implicați direct sau indirect în viața culturală sau socială a asociației și-au deschis oglinda sufletului și au reușit să pătrundă și în inimile portughezilor. 50

An de an, încearcă să mențină aprinsă candela conștiinței naționale în cadrul evenimentelor precum: „Sărbătoarea teiului”, consacrată marelui poet Mihai Eminescu, „Ziua Națională a Independenței” „Ziua Națională a Limbii Române”, „Toamna de aur”, Sărbătoarea dedicată primăverii, mărțișorului, mamei cu genericul: „Sfântă ni-i casa”, „Ziua Copiilor” și sărbătorile religioase ca: „Nașterea Domnului”, Sfintele Sărbători Pascale”, „Ziua Mironosițelor” în colaborare cu Parohia Bisericii Sfântul Andrei, din orașul Setubal. Începând cu 2011, când s-au împlinit 20 de ani de Independență a R. Moldova, se sărbătoresc și „Zilele Culturii Republicii Moldova” cu genericul: „Scumpă țară și frumoasă”, ajunsă la cea de-a 5-a ediție . La toate evenimentele au fost prezenți și reprezentanți ai altor naționalități: portughezi, angolani, caboverdieni, brazilieni etc. În cadrul evenimentelor culturale se pune accent pe tradițiile și obiceiurile portugheze. La 30 iunie BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie 2006, ziarul local „Voz do Barreiro” a scris un articol intitulat „Festa Moldava falou de Camoes”. Asociația „Miorița” din Portugalia încearcă să păstreze tradițiile naționale prin organizarea diferitelor concerte, activități culturale. Încearcă astfel să aline dorul care le sfâșie inima, hrănindu-și sufletul cu nostalgia serilor de poezie, sau cum mai sunt numite „lecții deschise”, „Floarea din lumină”, dedicate poeților autohtoni precum: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi , Vasile Romanciuc, Iulian Filip. Cei de la Asociația „Miorița” păstrează frumusețea datinilor străbune și consideră că această sarcină le revine într-o mare măsură dascălilor. Această asociație dispune de un potențial didactic bine pregătit, de aceea în decembrie 2014 a fost lansat Clubul literar-dramatic „Moștenitorii” pentru copiii de la 3 la 17 ani. Frumusețea obiceiurilor, datinilor și tradițiilor populare trebuie cunoscută, simțită, prețuită și de generațiile noastre de elevi, iar această sarcină revine, într-o mare măsură, școlii și dascălilor. Aceasta sarcină și-a asumat-o și Asociația „Miorița”, care dispune de un bun potențial didactic. Fie de Ziua Mondială a Dansului, fie în cadrul activităților Asociației „Miorița” sau la invitația colegilor și prietenilor de la alte asociații de imigranți sau asociați de băștinași, grupul de dans junior și grupul senior al Asociației „Miorița” prezintă publicului dansuri tradiționale moldovenești. Atât copiii, cât și maturii dansează cu mult foc și pasiune, cu mult dor și dăruire. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Asociația „Miorița” dispune și de o echipa de fotbal „Dacii”, care participă în cadrul Festivalului Intercultural „Sunete, Culori, Arome și Cunoaștere”, împreună cu alte echipe de imigranți ale diferitor țări, sau în cadrul altor competiții organizate în regiunea de Sud a raiului Tejo.

lor asupra centrelor istorice și asupra patrimoniului cultural al R. Moldova.

Despre toate aceste evenimente află și publicul din Republica Moldova prin intermediul presei scrise: „Literatura și Arta” „Cuvântul” „Timpul” „Gazeta Basarabiei” „Flacăra” „Unghiul” cât și TV, prin intermediul emisiuni: „Moldovenii de Pretutindeni” și Radio Vocea Basarabiei.

Un asemenea caz de prietenie autentică întru spirit și cultură este prietenia dintre Asociația Culturală a Imigranților Moldoveni „Miorița” din or Barreiro, Portugalia, și asociațiile din regiune, fie asociații de moldoveni, fie reprezentanții altor comunități din întreaga lume și cele locale.

Asociația „Miorița” se mândrește cu moldovenii care și-au căpătat un nume, care au o legătură strânsă din punct de vedere cultural, social și politic cu Portugalia. Referindu-se la legăturile spirituale latine, și convingerile că „geniul latin” continuă sa creeze.

Asociația „Miorița” speră să continue aceste activități pentru promovarea, apărarea și monitorizarea respectării drepturilor, promovarea istoriei și culturii Republicii Moldova în conștiința noilor generații, care s-au născut departe de baștină. Totul se face pentru a menține aprins „Focul din vatră”, în numele Frumosului și a dragostei pentru Țară!

Toate aceste legături generează efecte pozitive asupra aprofundării legăturilor socio-culturale dintre Republica și Portugalia prin promovarea: turismului, a diversitățiilor culturale, de asemenea contribuie la dezvoltarea unei abordări comune la nivel strategic, pentru a gestiona efectele și impactul evenimente-

Există multe cazuri de prietenii și de afinități culturale, foarte productive, care se constituie în fascinante modele de verticalitate axiologică.

The „Miorița” Association from Barriero, Portugal presents the activities that make them proud and say: “We do everything to keep the fire lit in the home, in the name of beauty and love for the country!” 51

istorii de succes

ATLETA ELENA IABANJI (ZAHARESCU). MONOLOG ÎN ALERGARE

„Mă numesc Elena Iabanji (Zaharescu), m-am născut în satul Tartaul, Cantemir, am aproape 50 de ani, iar în prezent locuiesc la Lisabona, în Portugalia”, așa se prezintă într-un monolog atleta care, atunci când aleargă, se gândește tot la Moldova. Sunt o persoană disciplinată, responsabilă și dedicată”, mărturisește Elena, care este și câștigătoare a Campionatului Național de Trail al Portugaliei. „Pasiunea pentru alergări am moștenit-o de la fratele meu mai mare, un mare atlet, purtător al torței olimpice pe teritoriul Moldovei, în anul 1980. Atunci eram o tânără, făceam mult sport și visam și eu la o competiție mare”. „Am reînceput să alerg la 44 de ani, în urma unei intervenții chirurgicale, povestește Elena Iabanji. Boala a fost pentru mine un șoc și m-a făcut să-mi schimb modul de viață. Pentru a mă recupera, am mers la o sala sportivă și am început să alerg pe banda rulantă”. „Prima competiție la care am 52

participat a fost „Femeile împotriva cancerului”. Am mers mai mult din solidaritate și mi-a plăcut foarte mult. Apoi am participat la câteva curse de solidaritate și mi-am zis că aș putea participa și la o competiție adevărată. Cu ajutorul fiului m-am înscris și am început să mă pregătesc. A mers binișor, dar îmi dădeam seama că pot reuși mai bine dacă voi munci mai mult”. „Pe acest drum am avut noroc și de persoane bune, care m-au ajutat mult. De exemplu, antrenorul de la sală Samuel Castela și echipa EFASEC m-au primit în grupul lor și au împărtășit experiența lor cu mine. Le mulțumesc din suflet!”, povestește atleta Elena Iabanji (Zaharescu).

istorii de succes

„Am descoperit competițiile din zona muntoasă datorită unui coleg care m-a invitat la o cursă de 8 kilometri. M-am îndrăgostit imediat de această activitate, ador să alerg prin păduri, prin vii, prin munți și simt atunci că îmi cresc aripi”. „Astfel mi-am aflat destinul, m-am descoperit pe mine și continui să aflu noi calități pe care nu bănuiam că le am. La ultima competiție la care am participat „24 de ore de alergări” miam testat propriile limite. E o nebunie să alergi o zi și o noapte, dar am reușit. M-am plasat pe locul 5 general feminin și pe locul 2 în categoria F40. Îmi place să trăiesc această vârstă, îmi place să simt emoția alergării și să am mulți prieteni cu care să împărtășesc succesele”. „Mă gândesc mereu la Moldova și aș vrea să fac mai mult pentru a-mi ajuta școala din satul de baștină cu echipament sportiv. Moldova pentru mine este casa, este rădăcina, este temelia MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

fără de care nu poți construi viitorul”, spune atleta Elena Iabanji. „Aș vrea ca moldovenii să îngrijească mai mult de propria sănătate și nu să ridice paharul de sănătate. Să facă o plimbare de 30 de minute pe zi, de exemplu. Aceste calități aș vrea să le învățăm de la portughezi”. „My name Elena Iabanji (Zaharescu), I was born in the village of Tartaul, Cantemir, I am almost 50 years old, and I currently live in Lisbon, Portugal.” This is how the athlete who thinks about Moldova even when she runs presents herself. „I am a disciplined, responsible and dedicated person,” says Elena, who won the National Trail Championship of Portugal. “I always think about Moldova and I would like to do more in order to help equip my native school with sports equipment. For me, Moldova is the home, the root, the foundation without which one cannot build the future,” says the athlete Elena Iabanji. 53

portret de asociaţie

ORGANIZAŢIA NON-GUVERNAMENTALĂ „PRAVOZAȘCITNIK”, FEDERAŢIA RUSĂ În anul 2014, un grup de cetățeni originari din Republica Moldova au fondat organizația non-guvernamntală „Pravozașitnic”. Scopul principal este promovarea și protecția drepturilor migranților de peste hotare.

Moldoveni, unde persoanele aflate în dificultate vor găsi adapost și vor primi consultanță medicală și psihologică. Vor fi organizate cursuri de instruire pentru integrarea migranților în societatea țării-gazde.

DOMENII DE ACTIVITATE • Informarea despre drepturile și obligațiile migranților • Consultații juridice • Servicii pentru migranții care sunt în dificultate • Organizarea evenimentelor culturale.

Centrul pentru protecția dreptulilor migranților „Pravozaștnic” colaborează cu centrele informaționale pentru migranți din Federația Rusă, Serviciul federal de Migrație, Ministerul Afacerilor Interne, Ambasada Republicii Moldova.

În organizație activează juriști, avocați care oferă gratis migranților informații despre posibilitățile legale de ședere și de muncă pe teritoriul Federației Ruse. Oferă asistență în elaborarea cererilor, reclamațiilor și a altor documente cu valoare juridică, ajută migranții în soluționarea conflictelor de muncă cu angajatorii, reprezintă interesele compatrioților în instanțele de judecată. 54

„Pravozașitnic” a deschis reprezentanțe în șase regiuni ale Federației Ruse și o filială la Chișinău. În scopul consolidării diasporei moldovenești se organizează activități educaționale, culturale, manifestații în stil național, au avut loc câteva concerte ale artiștilor din Moldova în scopul promovării imaginii Republicii Moldova peste hotare. În prezent organizația participă la concursul granturilor organizațiilor non-guvernamentale cu un proiect prin care își propune să deschidă în orașul Moscova un Centru de Reabilitare și Adaptare pentru Migranții

In 2014, a group of citizens from the Republic of Moldova have founded a non-governmental organization in the Russian Federation. The primary purpose of „Pravozașitnic” is the promotion of migrant rights. To this moment „Pravozașitnic” has opened offices in 6 regions of the Russian Federation and one in Chisinau. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes

DUPĂ GOOGLE ȘI COLUMBIA PICTURES,

MOLDOVEANUL ANDREI CEBOTARI A AJUNS LA ZEBRA-WORLDWIDE După ce a lucrat la Google în calitate de Live Director și Promo Producer la Columbia Pictures, Andrei Cebotari a înțeles că cel mai bine se simte la compania ZebraWorldwide din Marea Britanie. Funcția de Midweight Producer, pe care o are aici, îi oferă multe posibilități de dezvoltarea și îi permite să comunice cu clienți din toate colțurile lumii. Andrei Cebotari este un tânăr din Moldova care și-a început cariera de la o vârstă fragedă. Avea doar 17 ani când era deja cameraman de teren și studio la un post de televiziune din Moldova. Au urmat alte televiziuni, un portal de știri, ca într-un final să plece în străinătate, acolo unde și-a încercat norocul la diferite companii renumite în lume. Acum lucrează la Zebra-Worldwide, o companie internațională cu sedii în Cape Town (Africa de Sud), Sydney (Australia), Palma de Mallorca (Spania) și specializată în producții video: Spoturi TV, emisiuni TV, documentare și filme de scurt metraj.

MENTALITATEA ANGAJATORILOR ESTE MULT MAI DEZVOLTATĂ ÎNTR-O COMPANIE DIN MAREA BRITANIE În Moldova mulți angajatori au rămas cu mentalitatea Uniunii Sovietice. Ei te tratează ca pe un sclav și nu te motivează nici moral, nici financiar pentru reușitele pe care le ai. La fel, te țin de la oră la oră

chiar dacă ai reușit să predai materialul mai înainte, pentru că în mintea lor ei plătesc angajatul pentru orele de lucru și nu pentru volumul efectuat. Pe când în Marea Britanie, majoritatea angajatorilor se comportă egal cu fiecare. Aici e importantă calitatea și nu cantitatea. Nu e nevoie să stai de la oră la oră, important e să dai produsul final în termenii stabiliți și la cea mai bună calitate. LOCUL DE MUNCĂ TREBUIE SĂ FIE ZONA TA DE CONFORT Când am căutat să mă angajez undeva, mai mult am căutat o zonă confortabilă pentru a face ceea ce îmi place mai mult, producție. Înainte de a ajunge aici am avut trei oferte de lucru: The Jewelry Channel, Amazon și Zebra. Aici am ajuns pentru că am avut interviu cu unul dintre fondatori, ceea ce mi-a plăcut

Andrei spune că nu ar pleca niciodată de la această companie, iar care sunt motivele și de ce este mulțumit de serviciul pe care îl are, veți afla în cele povestite de el. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

istorii de succes

la nebunie. În companie este o ierarhie bine definită, dar asta nu înseamnă că nu pot să mă adresez unuia dintre fondatori pentru a-l întreba ceva sau să vin cu o idee. Ierarhia mai mult ține de procesele financiare și volumul de lucru. PROCESUL DE ANGAJARE ESTE FOARTE RIGUROS O companie de recrutare face o selecție de pretendenți în baza CV-urilor și scrisorilor de însoțire trimise, cărora li se controlează nu doar conturile Facebook, dar și Instagram, Twitter, LinkedIn. În general, ei fac o căutare în Google cu numele pretendentului și încearcă să-i facă un portret psihologic din tot ceea ce postează pe rețelele sociale. După filtrare, compania de recrutare dă un apel telefonic pretendentului și discută cu el timp de 15 minute. În acest timp ei lămuresc mai detailat în ce constă job-ul și oferă mai multe detalii despre angajator. Dacă pretenden56

tului îi place ce aude, atunci stabilesc cu compania de recrutare ora și locul interviului, acesta deseori este oficiul angajatorului sau un restaurant unde angajatorul achită masa. Interviul este pentru ambele părți. La început angajatorul adresează întrebările. Prima întrebare este: „Spune-mi mai mult despre tine”, care este destul de importantă, după care „În ce poziție te vezi la noi în companie?” și „Cum vei reacționa în momentul dacă nu știi să faci ceva?”. După ce angajatorul a încheiat discuția, oferă șansa intervievatului de a adresa întrebări. Această etapă e foarte importantă și în nici un caz nu trebuie neglijată. COMPANIA STIMULEAZĂ SĂ TE DEZVOLȚI PE PLAN PROFESIONAL Angajatul singur vine la angajator și cere un training pe segmentul unde consideră că are nevoie de dezvoltare. Compania organizează trening-ul gratuit pentru angajat. Compania te motivează să începi proiecte personale și

îți oferă tot echipamentul pe care îl are la dispoziție. Pentru a lucra în compania Zebra-Worldwide, un moldovean trebuie să posede mai multe calități. Acesta trebuie să fie impertinent și răbdător, să poată prognoza viitorul, să poată lucra atât în echipă, cât și de sine stătător, să poată coordona cu o echipă mare de oameni de diferite naționalități, confesiuni și vârste, să fie un Project manager, regizor, grafician, sunetist, actor, cameraman, electrician sau un motivator foarte bun. Cristina Duduciuc After working for Google as Live Director and Promo Producer at Columbia Pictures, Andrei Cebotari has learned that he feels best at the Zebra Worldwide company in Great Britain. This article tells about the career steps of Andrei, together with some advice about professional success. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes SFATURI DE LA COMPANIA ZEBRA-WORLDWIDE CARE POT INSPIRA MOLDOVA SFATURI PENTRU ANGAJATORI:

Angajatorii să-și deschidă

mintea și să înceapă a gândi progresist.

Să creeze

condiții de dezvoltare atât lor, cât și angajaților.

Să ofere mai multe posibilități

tinerilor specialiști și să aibă mai multă

încredere

Să-și trateze angajații cu

respect și să le ofere

posibilitatea de a crește pe plan profesionist. Să le organizeze mai multe

traininguri și să-i încurajeze să

experimenteze cât mai mult.

în ei.

SFATURI PENTRU ANGAJAȚI:

Să adreseze cât mai multe întrebări, Angajații să-și îndeplinească munca la cea mai înaltă

să facă greșeli și să învețe

la care ar putea să o facă.

pe seama lor. Experiența vine numai din greșeli și experimentări.

calitate

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Să nu lucreze

de la oră la oră, ci să depună suflet și dragoste în ceea ce fac.

Să trăiască tot ceea ce fac.

portret de asociaţie promovarea culturii, literaturii, artei și a tradițiilor populare din Republica Moldova • Organizarea mai multor prezăntări de carte românească • Organizarea sărbătorilor naționale: „Limba noastră cea română”, „Ziua independenței”, „Sărbătoarea tricolorului” • Programarea și organizarea concertelor cu artiști din R. Moldova • Promovarea și organizarea expozițiilor de artă • Implicarea și participarea la diverse activități social-culturale din teritoriu și din țară.

ASOCIAŢIA MOLDO-ITALIANĂ DE INTEGRARE ȘI COLABORARE A.M.I.C.I., VENEŢIA, ITALIA Procesul migrației masive a populației din Republica Moldova a dat naștere la fondarea asociaților culturale prin diverse țări ale lumii. Astfel, în 2008 a fost creată Asociația Moldo-Italiană A.M.I.C.I. din Veneția, Italia. Dintre toate țările europene, Italia a găzduit cel mai mare număr de cetățeni ai Republicii Moldova. E țara care deține 70% din partimoniul cultural mondial. „Scopul asociației constă în promovarea relațiilor de integrare socială și de schimburi interculturale, științifice, sociale pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cetățenii celor două state, Moldova și Italia”, afirmă Președintele Asociației AMICI, Iurie Bojoncă. 58

Cei care au pus umărul la crearea asociației AMICI, fondatorii care au ajutat și au susținut material crearea și dezvoltarea asociației sunt: Veaceslav Ungureanu, Xenia Lozinschi, Eugenia Bulat, Efim Chicu, Alina Ungureanu, Elena Bojoncă, Sergiu Arap, Liviu Bojoncă, Felicia Bojoncă. OBIECTIVELE ASOCIAȚIEI • Extinderea relațiilor culturale și de prietenie dintre cele două state prin

PARTENERIATE Asociația colaborează cu alte asociații de italieni: Asociatia Arcobaleno, Asociația APIO, (Mogliano Veneto), Asociația Donne (Veneția), Asociatia Misericordia (Veneția). ACTIVITĂȚI CU CARE NE MÂNDRIM • Anul 2006/2007/2010, Asociația a organizat prezentări de carte a poetului Iurie Bojoncă: ,,Râul zero și plopul fără soț”, ,,Din ocnele paradisului”, „Dalle prigioni del paradiso”. • Anul 2009, participarea împreună cu asociațiile italiane la elaborarea și editarea ziarului „LUOGO Comune”, ediție specială cu rubrică tradusă în limba română pentru comunitatea migranților români. O participare activă în cadrul redacției au avut membrii asociației: Iurie Bojoncă și Elena Bojoncă. • Iulie 2010, în urma inundațiilor în cadrul campaniei ,,Ajută Moldova”, toți membrii asociației au contribuit activ, adunând colete cu alimente și haine, care au fost expediate sinistraților. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie • Anul 2010, membri asociatiei AMICI au adunat o sumă de bani pentru a-l ajuta pe regretatul maestru Dumitru Blajinul, fiind bolnav și în grele condiții economice. A fost un gest de binefacere și solidaritate pentru valorile naționale, acest ajutor bănesc (suma de 500 euro) a fost pentru a salva vioara maestrului. • Anul 2010/2011, la Mestre (Veneția), organizarea cursului de limbă română, istorie și cultură pentru copiii migranților moldoveni. • August 2011, organizarea sărbătorii „Limba noastră cea română”, sub buna îndrumare a lui Oleg Josanu și membrii Asociației AMICI. • 8 martie 2015 și 2016, Asociația AMICI acordă o atenție deosebită femeilor migrante în societate prin organizarea întrunirilor, seratelor tematice. • Aprilie 2016, Asociația a ajutat la deschiderea bisericii ortodoxe în Mogliano Veneto. PERSPECTIVE 1. Ne propunem pe viitor să deschidem un Institut de Cultură a Republicii Moldova la Veneția, cu spațiu destinat laboratoarelor, evenimentelor social-culturale, unde să organizăm și cursuri de limbă română pentru copiii migranților moldoveni. 2. Să susținem inițiativa implicării migranților în localitățile de origine din Republica Moldova cu genericul: „Ne implicăm pentru că ne pasă de soarta Moldovei!” The moldo-italian association AMICI based in Venice, Italy, presents its objectives, partnerships, achievements and activities it undertakes to the benefit of migrants from Moldova. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA „ATRAG” DIN ROMÂNIA

Asociația Tinerilor Români din Afara Graniței Iași (ATRAG) este o asociație tânără, întemeiată în anul 2005 cu scopul de a promova valorile și tradițiile românești, de a reprezenta tinerii români în fața autorităților și administrației învățământului, administrației de stat, precum și în fața altor organizații naționale și internaționale. Asociația este non-guvernamentală, non-profit și apolitică, care promovează spiritul civic în rândul tinerilor din afara granițelor. De asemenea, ATRAG oferă sprijin studenților și elevilor în soluționarea problemelor ce intervin pe parcursul aflării lor pe teritoriul României. 60

Activități cu care ne mândrim: De-a lungul anilor de activitate, ATRAG a lansat mai multe proiecte care s-au bucurat de succes. Principalele proiecte sunt: Adevărata Basarabie, Europa Tinerilor, Ce? Unde? Când, Make de difference!, Basarabeni în România – istorii de succes,

Seri poetice în memoria marilor poeți și artiști români etc. •• Campania Adevărata Basarabie – cel mai amplu proiect al asociației, care a ajuns la a VII-a ediție. Proiectul a fost creat din dorința de a combate stereotipurile despre basarabeni, dar și pentru a prezenta publicului ieșean adevărata cultură românească. De Podul de flori, care este un eveniment din cadrul campaniei s-au bucurat 60 de tineri ieșeni, care refac momentul istoric petrecut acum 26 de ani prin o serie de activități. •• Un alt eveniment, Spectacol de Teatru Basarabean, a avut o popularitate maximă în rândul publicului. La spectacolul „Scrisoarea unei necunoscute”, jucat de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău pe scena Casei de Cultură a Studenților, au fost prezente 500 de persoane din toate categoriile de vârstă. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie •• Seara Filmului Basarabean, cu proiecții în grădina publică Palas Iași, a reunit peste 400 de persoane. •• Conferința Cultura și Tradițiile – un imperativ pentru tinerii români - au participat peste 100 de persoane, care au avut posibilitatea să intervină în dezbaterile organizate de speakerii evenimentului. •• Excursie în Basarabia – cel mai așteptat eveniment care oferă posibilitatea la 60 de tineri români să viziteze Basarabia timp de 3 zile. •• „Festival de Muzică și Dans” – de care s-au bucurat peste 700 de persoane, ce au avut posibilitatea să urmărească spectacolul organizat de tinerii din Republica Moldova, pe o scenă instalată în Atrium Palas Mall Iași. Campania „Adevărata Basarabie” în fiecare an se bucură de susținerea Cosiliului Județean Iași și a Consulatului Republicii Moldova la Iași. La fel, este susținută de: Casa de Cultură a Studenților, Casa de Cultură Județeană „Mihai Ursachi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Facultatea de Economie și Afaceri Internaționale. O colaborare frumoasă ATRAG o are și cu redacția „Timpul” din Iași. Anul curent, dar și în 2015, membrii din ATRAG au fost voluntarii care au ajutat la derularea celui mai frumos eveniment al revistei „Timpul”: Gala Revistei „Timpul”, în cadrul căreia au fost premiați numeroase personalități, dar și tineri care au contribuit la cultura românească. Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor încearcă să fie activă și prezentă la acțiunile din Republica Moldova. În fiecare an, ATRAG participă la Târgul Universităților, unde voluntarii din cele mai reprezentative MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

centre universitare din România oferă suport absolvenților basarabeni, care optează pentru o facultate în Iași sau alte orașe. La fel, membrii asociației ajută candidații admiși deja la una din universități din Iași, la acomodarea și la soluționarea micilor dificultăți, cu care aceștia se confruntă: obținerea unui loc în cămin, aflarea orarului etc. La început de an studii, ATRAG organizează pentru boboci o excursie prin oraș prin care îi familiarizează cu orașul. Perspective: Pe viitor, asociația își propune să lanseze tot mai multe proiecte culturale care ar putea apropia malurile Pru-

tului și care ar șterge orice urmă de stereotipuri despre basarabeni, dar se va ține cont de proiectele existente, care vor fi organizate în continuare, pentru că au prins la public. The Association of Young Romanians Abroad, Iasi (ATRAG) is a young association, founded in 2005 with the objective of promoting romanian traditions and values, and of representing young Romanians in front of public authorities and education administration, as well as in front of other national and international organizations. This portrait reveals the activities that this association boasts with and its development trajectories. 61

inspirație

LUCRURI DIN SPANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

CRISTINA LEAHU

Cristina Leahu este originară din Republica Moldova și trăiește de șapte ani în Spania. După ce Cristina a lucrat o perioadă în cadrul guvernului român, viața ei s-a schimbat radical și a ajuns să locuiască la Barcelona. Fascinată de balcoanele cu flori și terasele pline de oameni, Cristina a povestit 10 lucruri din Spania care pot inspira Moldova. 1. VIAȚA SOCIALĂ O particularitate specifică a spaniolilor este viața socială pe care o construiesc în comunități de oameni cu aceleași interese. Socializarea este un pilon al societății care începe în frageda copilărie. La ei, concediul de maternitate este de doar 6 luni, astfel că, de fapt, copii îndată ce împlinesc jumătate de an pot merge la grădiniță, ceea ce îi face săși dezvolte abilitățile de comunicare și socializare încă de mici. Școala începe la vârsta de 3 ani, iar apartenența la grupul social este o bună parte din construcția individului în societate. 2. ÎNGRIJIREA LOCULUI DE TRAI Nu doar până la prag, dar și după prag le place să fie frumos. Cam asta este motoul de viață al localnicilor. Nu se limitează doar la ce este în casă, ci se preocupă și de exterior ei, aceasta fiind 62

parte componentă a locului în care trăiesc. Fațadele blocurilor se restaurează la fiecare doi ani, de aceea culoarea gri nu predomină în oraș. O să credeți că primăria are grijă de aceasta. Ei nu, fiecare bloc este responsabil pentru restaurarea fațadelor prin adunarea unui fond de la locatari. 3. COLECTAREA CORECTĂ A DEȘEURILOR Gunoiul are tomberoane separate de reciclare. Sunt 5 tipuri de gunoi, iar centrele Eco pentru mediul ambiant din fiecare cartier fac ateliere pentru copii și adulți învățându-i gratuit cum se face reciclarea corectă.

w w w.

stiri

iv zit

e.e

4. TRANSPORTUL ÎN COMUN Autobuze, tramvai, metrou și biciclete, toate pentru o deplasare comodă prin oraș. Bicicletele publice sunt întreținute de primărie și sunt accesibile pe bază de abonament anual de 60 euro. Există și rețea de trenuri de lungă și scurtă distanță, foarte bine pusă la punct, care permite conectarea cu oricare alt punct al țării. Transportul în comun nu este doar pe timp de zi, ci și pe timp de noapte. „Nit Bus” este spre exemplu o soluție formidabilă pentru persoanele care lucrează în ture de noapte, merg la petreceri sau se întorc de la aeroport. La fel, în autobuz poți urca doar prin ușa din față și coborî prin cea din mijloc sau din spate, astfel se evită aglomerația și haosul. 5. PARCĂRILE În Spania dacă ai mașină trebuie să-ți permiți să o întreții. O oră de parcare în oraș te costă de la doi la trei euro. Dacă vrei să o lași fără să plătești, imediat te trezești că mașina ta a fost dusă în afara orașului, iar pentru BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

inspirație ca să o recuperezi, trebuie să achiți o amendă, plus costurile de transportare și depozitare a mașinii. De aceea, în oraș sunt mai puține mașini parcate, existând astfel trotuare libere pentru pietoni. Totuși, există parcări subterane și la subsolul blocurilor care sunt foarte practice și pot fi ușor implementate și la noi în Moldova. La fel, la ei există locuri demarcate separat, atât pentru motociclete, cât și pentru biciclete. 6. ACCESUL SI EGALITATEA DREPTURILOR Toate mijloacele de transport sunt dotate cu spații pentru scaunele cu rotile și cărucioarele de copii, iar în metrou există liftul care facilitează accesul celor cu mobilitatea redusă. De asemenea, trecerile de pietoni au rampă, iar bordurile lipsesc pentru a ușura accesul oricăror tip de roți. Tot la trecerile de pietoni este un sistem de susținere, de traversare pentru oamenii orbi. Obligatoriu este ca și scările blocului să aibă rampă, iar scările rulante prezente în oraș sunt acolo unde există deal abrupt și oamenii cu mobilitate redusă nu pot urca. 7. LIBERA EXPRIMARE A SEXUALITĂȚII Este un oraș liber, ceea ce înseamnă că oamenii știu să respecte și să accepte deciziile celorlalți, atât în viața privată, cât și în cea socială. Iubirea nu are gen, ea se întâmplă și este împărtășită uneori chiar în public. Copiii învață despre diversitatea sexuală la școală încă de la o vârsta fragedă. La patru ani, în cadrul unei ore de educare și diversitate, copilașii învață că există familii cu două mame sau cu doi tați și că indiferent de unele sau de altele dragostea față de copil este cea care e importantă. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

8. RESPECTUL FAȚĂ DE SINE Spaniolii sunt un popor mândru și pe merit. Ei știu să pună accentul pe punctele lor forte și de acolo le vine și puterea. Iubesc tot ce ține de ei și cu mult drag o promovează. Masa de prânz este lege. Toți au pauză de masă pe care o respectă. Să știi să te așezi la masă și să te bucuri de bucatele pe care le ai în față este o chestiune de cultură, tradiție și iubire de sine. Tot din categoria respectul față de sine este siesta – ora de somn de la amiază, pe care majoritatea o respectă. Dacă știi că ai nevoie de persoana respectivă în acel interval, e mai bine să o întrebi dacă azi va face siesta sau o poți deranja cu un telefon. Siesta este după masa de prânz și este inclusă în pauza din ziua de lucru. De obicei, pauza e de la ora două la patru. 9. SPORTUL Sportul este practicat de la mic la mare. La sălile de sport vin mame și copii de 2-3 ani. Yoga în familie se practică de la nou născuți, iar domnii de 80 de ani merg la sala și la piscina clubului sportiv din cartier. Aici toți fac sport, merg la maratoane și participă la concursuri, nu pentru a câștiga, ci

pentru a menține un ritm și un stil de viață sănătos. 10. PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALE Spaniolii se susțin reciproc și apreciază calitatea. Dacă lângă casă au o brutărie, o afacere de familie, un spaniol adevărat va cumpăra pâine de la brutarul cartierului și nu de la supermarket. Dacă lângă casă este o pescărie cu tradiție moștenită din tată în fiu, vor cumpăra pește de acolo, deși la supermarket uneori poate fi mai ieftin. Ei își susțin afacerile locale și cumpăra unii de la alții, iar asta îi face să fie mai uniți și mai empatici. Trăiesc în comunitate și nu sunt individualiști, le pasă de cel care este alături. Consemnare: Cristina Duduciuc Cristina Leahu is originally from the Republic of Moldova and lives in Spain for the past seven years. After working for the Romanian Government for a period of time, her life radically changed and she ended up living in Barcelona. Fascinated by balconies with flowers and terraces full of people, Cristina tells us about ten things from Spain that can inspire Moldova. 63

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA

„MOLDAVOS EN CATALUÑA” Asociația „Moldavos en Cataluña” a fost creată în anul 2013 la inițiativa câtorva moldoveni stabiliți în Catalonia, cu mult entuziasm și dăruire, cu dorința explicită de a construi o legătură temeinică între toți moldovenii imigranți în această regiune, precum și păstrarea identității proprii fără a neglija, în același timp, integrarea între ospitalierele noastre „gazde”. Unul din scopuri a fost și cel de a crea alte asociații pe teritoriul Cataloniei, deoarece la acel moment nu era înregistrată nici o asociație de moldoveni. Ulterior, s-a constituit Asociația „DOR” din provincia Girona și Asociația „EștiMoldova”, ce semnifică faptul 64

că moldovenii au dorința de a aduce o părticică din țara noastră cu ei. ACTIVITĂȚI CULTURALE În decursul celor trei ani de existentă, asociația a organizat activități dintre cele mai variate: spectacole etno-cul-

turale de muzică și dansuri, concerte având ca invitați artiști din Moldova, recitaluri de poezie, expoziții de pictură și multe altele, încercând să devină un adevărat punct de referință pentru comunitatea moldovenească din zonă. Unul dintre obiective este ca tinerii să nu uite de unde își trag rădăcinile, să-i apropie de tradițiile neamului nostru, de folclorul, de basmele românești și de limba maternă. Sărbătoarea „Mărțișorului” este un exemplu unde copii și adulții îmbrăcați în cele mai frumoase straie au prezentat scenete, cântece și recitaluri de poezie. S-au dăruit mărțișoaBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie re și multe zâmbete. Nu mai puțin emoționant și plin de tradiții a fost și Festivalul de iarnă „Colinde”, la care a participat și promotoarea folclorului autentic din Republica Moldova – interpreta Suzana Popescu, care a încântat publicul cu recitaluri inedite. Totodată, copiii din Moldova au prezentat pe scenă datini străbune, urături și scenete din teatrul popular. Alt eveniment organizat cu drag a fost și „Ziua Națională a Vinului”. Moldova atât pentru cei plecați, cât și pentru cei rămași acasă înseamnă: oameni ospitalieri, bucate tradiționale gustoase și vinuri, desigur. Frecvent, conaționalii noștri sunt întrebați de vinurile Moldovei, reprezentând faima țării, dar și un imbold pentru creșterea economiei. Asociația „Moldavos en Cataluña” se bucură și de organizarea în luna octombrie a expoziției talentaților pictori Nicoleta Văcaru și Mihail Ungureanu, care au adus culoare Barcelonei. Este un prilej atât pentru moldoveni, cât și pentru spanioli să descopere arta și tradițiile moldovenești. Nicoleta și Mihai au demonstrat că Moldova este o țară de unde provin talente și sunt generate lucrurile frumoase. IMPLICAREA NOILOR GENERAȚII PENTRU PERPETUAREA TRADIȚIILOR Membrii asociației nu se opresc aici, aceștia doresc să continue activitățile inițiate prin organizarea festivalurilor tradiționale în fiecare an, să invite artiști autohtoni, să creeze condiții pentru învățarea limbii materne de către copiii care s-au născut și cresc în Spania. Asociația dorește un contact direct cu autoritățile din Republica Moldova, nu doar în timpul unor MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

campanii electorale, când partidele își prezintă aici programul electoral, dar și în timpul mandatului, deoarece sunt multe de spus, ținând cont de faptul că sunt cetățeni ai Republicii Moldova și contribuie nemijlocit la economia statului. Membrii asociației sunt mulțumiți de suportul administrației publice locale din regiune și al Fundației „Nous Catalans”, care ne-a oferit la câteva evenimente local gratuit, alteori la un preț redus, ceea ce înseamnă mult pentru aceștia. Membrii asociației speră ca în viitor să găsească o soluție, care să ne permită desfășurarea activităților într-un local permanent. De asemenea, sunt mândri de acordul recent de înfrățire cu „Asociația Cultural Românească din Sabadell”. Asociația încearcă să se implice, în măsura posibilităților, și în activități locale din Republica Moldova.

Recent, s-au donat două scaune cu rotile – unui copil și unui bărbat cu mobilitatea limitată. Bucuria din ochii dumnealor a fost cea mai mare satisfacție pentru membrii asociației. Suntem o „mână de oameni”, umpluți de dor de casă și care nu se mulțumesc doar cu mese pline de sărbători. Prin aceste evenimente încercăm să menținem vii tradițiile noastre și să le transmitem copiilor să fie mândri și conștienți de originea lor și de autenticitatea poporului nostru. The association „Moldavos en Cataluña” was created in 2013 at the initiative of several Moldovans living in Catalonia, with much enthusiasm and dedication, and with the explicit desire to build a strong tie between all Moldovan immigrants in the region. They aim to keep their own identity at the same time as integrate with their hospitable “hosts.” 65

portret de asociaţie

DIASPORA MOLDOVENEASCĂ DIN SURGUT, FEDERAŢIA RUSĂ

Comunitatea cetățenilor moldoveni stabiliți temporar sau permanent în oraşul Surgut numără astăzi peste 5000 de persoane. Diaspora moldovenească a fost înființată în anul 2004, avându-l președinte și fondator pe Andrei Păvălache, iar în 2009, la conducere este învestită Lidia Selezeny. Scopul principal al acestei comunități se conturează profund în jurul problemelor sociale și, totodată, întărește susținerea cetățenilor Republicii Moldova aflați în dificultate sau care pur și simplu doresc 66

să împartă comunicarea și tradițiile cu semenii lor. Deși activează doar 25 de persoane în cadrul comunității, entuziasmul, dăruirea de sine și bunăvoință mișcă munții din loc.

BENEFICIARII ASOCIAȚIEI Orice cetățean din Moldova care se află pe teritoriul orașului Surgut și se adresează cu o problemă, cum ar fi: lipsa unui loc de trai, bani pentru mâncare sau lipsa actelor de identitate, este îndrumat să meargă la un centru de plasament pentru persoanele aflate în dificultate. Centrul oferă cazare și alimentare. Pe parcursul aflării în centru, cetățeanul este îndrumat și informat de către diasporă, pașii pe care trebuie să-i BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie întreprindă pentru a se integra în societate. OBIECTIVELE ASOCIAȚIEI Anual, diaspora participă la toate evenimentele ce au loc în oraș. • Festivalul „СОЦВЕТИЕ” • Festivalul „MĂRȚIȘOR” • „SĂRBĂTOAREA ROADELOR”, • „FESTIVALUL ARTELOR”. Oamenii se implică cu trup și suflet în aceste evenimente culturale, pentru că le place schimbul de experiență și promovarea culturii moldovenești dincolo de hotare. La Târgurile de Artizanat se expun o sumedenie de lucrări ale meșterilor populari, pe care soarta i-a dus departe de casă, dar dorul, măiestria și dorința de a se manifesta pot face artă în orice colț al lumii. În septembrie 2015, vizita Patriarhului Vladimir al Moldovei a fost un eveniment important pentru orașul Surgut. Scopul vizitei a fost sfințirea pietrei care a pus începutul construcției unui lăcaș Sfânt în cinstea Cneazului Vladimir. Această biserică va fi prima în Federația Rusă, care va oficia ritualuri divine în limba rusă și română. Construcția acestei biserici va fi ridicată din banii adunați de diasporă, astfel fiecare enoriaș se va simți mai aproape de casă. Diaspora moldovenească din Federația Rusă are planuri de viitor ce îi înaripează, îi unește și doar împreună vor reuși! The community of Moldovan citizens in Surgut, Russia brings together over 5000 people. The moldovian diaspora was founded in 2004, and the members’ enthusiasm can even move mountains, as the members say. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

portret de asociaţie

COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN ONTARIO (CMO)

Maria Tonu, Pavel Davydov și Vitalie Godonoga sunt fondatorii Comunității Moldovenilor din Ontario. Comunitatea a fost fondată pe 17 noiembrie 2009. Scopul CMO este de a promova fiecare membru în parte, dar și de a organiza evenimente comune care ar uni, proteja și integra moldovenii din Ontario. 68

OBIECTIVE • Facilitarea integrării migranților moldoveni în societatea canadiană prin suportul informațional și de adaptare • Colaborarea și schimburi culturale cu alte grupuri etnice din Canada • Promovarea valorilor naționale și canadiene • Petrecerea timpului liber. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie

DEVIZA CMO Prosperitate în fiecare familie, lumină și pace în suflet, bucurii comune și speciale. VIZIUNEA CMO Fiecare om este o personalitate și trebuie tratată cu respect în familie, comunitate și societate. MISIUNEA CMO Ne unim pentru a face diferență. STRUCTURA CMO În anul 2009 au fost organizate departamentele: Casa Mare (Maria Tonu), MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

Cenaclul „Grigore Vieru” (Maria Tonu), Clubul de Afaceri (Vitalie Godonoga), Divertisment (Pavel Davydov), Clubul Copiilor (Elena Tonu), Clubul Sănătate, Frumuseșe (Rodica Chebac). ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE •• Sediul CMO a fost centru de perfectare a documentelor de către consulul general al Moldovei la New York (2009-2011) și secție electorală pentru alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2010. •• Concert cu maestrul Mihai Ciobanu – august, 2010.

•• Cenaclul „Grigore Vieru” promovează cultura națională. A editat 10 cărți, 3 despre Grigore Vieru și Mihai Eminescu, 200 autori din Republica Moldova, Canada, Diasporă. The community of Moldovans in Ontario was founded on November 17, 2009. The objectives of this community are to promote each of its members, and to organize communal events that would unite, protect, and integrate the Moldovans in Ontario. 69

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA „MOLDOVA PENTRU DEMOCRAŢIE ȘI DEZVOLTARE” DIN STATELE UNITE ALE AMERICII Asociația „Moldova pentru Democrație și Dezvoltare” (MDD) este o organizație non-guvernamentală, non-profit a diasporei moldovenești din Statele Unite ale Americii. Misiunea MDD este de a promova reformele democratice în Moldova prin diplomație publică și a dezvolta cooperarea dintre instituțiile de stat și cele ale administrației locale, instituțiile de învățământ și societatea civilă din Moldova și din Statele Unite ale Americii. MISIUNEA •• Diplomație publică, stabilirea legăturilor de cooperare și parteneriat dintre organizațiile din Moldova și instituțiile guvernamentale, non-guvernamentale și cele de business din SUA •• Advocacy, organizarea evenimentelor și întâlnirilor oficialilor de stat și liderilor ONG pentru a promova trasformarea democratică a societății Republicii Moldova •• Promovarea activismului civic în rândurile membrilor diasporei și a informa membrii diasporei referitor la evenimentele politice, sociale și economice din Moldova REUȘITE •• MDD a facilitat colaborarea dintre Fundația Americană și Centru Național de Mediu din Moldova. MDD a obținut un grant de 60.000$ de 70

la National Endowment for Democracy Foundation pentru activitățile ecologice pe râul Bîc și Cubolta. •• Pregătirea și implementarea unui proiect ecologic cu implicarea studenților din Republica Moldova în colaborare cu The Earth Institute și cu Water Center de la Universitatea Columbia. •• Organizarea unor întâlniri cu senatorii Americani (Robert Potocki, Director pentru Europa și Agnieszka Gmys-Wiktor, National Endowment for Democracy), pentru dezvoltarea colaborării în domeniul ecologic și social. •• Implicare la organizarea vizitei la New York a câtorva reprezentanți ai

grupului Ilașcu, care a avut întâlniri la nivel de instituții guvernamentale, organizații neguvernamentale și la Universitatea Columbia din New York. •• Organizarea conferinței internaționale „Coeziunea Socială, Conștiința Națională și Societatea Civilă din Republica Moldova” la Universitatea de Stat din Moldova cu participarea diasporei academice din Moldova, experților internaționali și cercetătorilor locali. IMPACT •• În urma activităților ecologice întreprinse cu eforturi comune au fost curățate râul Bîc și Cubolta. • Ca rezultat al întâlnirilor cu senatorii americani au fost inițiate și promovate două legi în Camera Reprezentanților a Congresului din US: 1. Intensificarea relațiilor cu Republica Moldova pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, introdusă de senatorul David Price 2. Intensificarea relațiilor dintre SUA și Republica Moldova. •• Vizita grupului Ilașcu a avut o mare rezonanță și a fost mediatiBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie

zată în presa din Republica Moldova, dar și de peste hotare și a sensibilizat opinia publică despre necesitatea soluționării conflictului din regiunea transnistreană. •• Ca rezultat al Conferinței științifice a fost adoptată Rezoluția Conferinței, în care se specifică necesitatea unirii eforturilor tuturor membrilor societății, a diferitor grupuri etnice și sociale pentru coeziunea socială și dezvoltare. S-au stabilit relații de colaborare dintre membrii diasporei academice din Moldova, experții internaționali și cercetătorii din țară. PARTENERIATE •• Instituții guvernamentale din SUA, cu reprezentanții Grupului de Prieteni ai Moldovei din Senatul US “Congressional Moldova Caucus” și cu congresmanii David Price și Joe Pitts MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

•• Universitatea Columbia, Universitatea Tulane •• Instituțiile și Centrele Științifice: The Earth Institute și The Water Center •• Cooperează cu fundațiile internaționale: National Endowment for Democracy IMPLICAREA ÎN ACTIVITĂȚILE LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA • MDD organizează donații de carte în limba engleză pentru bibliotecile din Moldova. • Transmite echipament și utilaje pentru expedițiile ecologice din Moldova. • Colaborează cu filiala din Moldova – Asociația pentru Dezvoltarea și Democratizarea Republicii Moldova, creată în 2015.

PLANURI DE VIITOR MDD planifică să contribuie și în continuare la promovarea relațiilor dintre diverse instituții și organizații din Moldova, cu reprezentanții diferitor organizații din SUA. Va continua să fie un promotor activ al activismului civic printre membrii diasporei și să promoveze votul electronic pentru cei din străinătate. The Moldova for Democracy and Development association (MDD) is a non-governmental, non-profit organization of the Moldovan diaspora in the United States. The mission of MDD is to promote democratic reforms in Moldova through public diplomacy and develop cooperation between local and central public institutions, education institutions and civil society in Moldova and the United States. 71

istorii de succes

ROBERT LUCA,

SCULPTORUL CARE DECOREAZĂ PARCURI DE DISTRACŢII ÎN EUROPA ȘI PE ALTE CONTINENTE Figură emblematică a secolului XXI, Robert Luca poate fi considerat un mare sculptor modern. Chiar dacă are doar 29 de ani, sculptorul moldovean s-a impus drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici care uimește prin lucrările sale o lume întreagă. Sculptorii sunt artiști ai sufletului. O demonstrează numeroasele lucrări, pe care Robert Luca le-a adunat în palmaresul său. Nu le-a numărat niciodată, dar cu siguranță sunt multe, afirmă autorul. Este stabilit de ceva timp în Emiratele Arabe Unite, care a devenit pentru el un centru al luxului și un vis împlinit. Am purtat un dialog cu Robert Luca și am aflat cum a devenit sculptor, deși la început nu-și dorea acest lucru, în câte țări și-a lăsat amprenta, dar și multe alte secrete pe care le veți descoperi în cele ce urmează. Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale? 72

Atunci când am absolvit liceul cu profilul – Pictura și arta decorativă în compoziție, intenția mea a fost de a face pictură sau grafică la Universitatea de Arte din București. Văzând că lupta pentru locurile de la buget era și mai mare acolo, am încercat să susțin proba la sculptură, unde șansele mele erau aproape reale. Oricum, eram cu gândul de a mă transfera în al doilea an la una din cele preferate, pictura sau grafica. Cea preferată a rămas sculptura, care numai după un an de studii m-a făcut s-o îndrăgesc, s-o simt și mai aproape, descoperind mereu lucruri sau tehnici noi pentru mine. De ce ești sculptor peste hotare, dar nu în Moldova? Absolvind universitatea în capitala Ro-

mâniei, am avut câteva oportunități de a lucra, printre care la scenografie. Făceam decoruri în pictură și sculptură pentru scene mari de teatru sau operă din Romania, Austria, Franța, etc. Încă nimic nu mă motiva să mă întorc în țara mea unde m-aș fi simțit deja străin, fără acele puține relații pe care le avusesem în România. Cu timpul, am ajuns la o firmă aproape de Oradea, care decorează parcuri mari de distracții în Europa, dar și pe alte continente. Care sunt principalele teme abordate în lucrările tale? Daca aș vorbi despre principalele teme abordate, atunci m-aș referi la lucrările de licență. Este vorba despre evadarea din propria închisoare, având titlu „Fuga de sine” și alta este „Suferința”, referindu-mă la deportările din secolul trecut. Cum reacționează oamenii când văd o lucrare de-a ta? Reacționează diferit, bineînțeles. Unii adresează anumite întrebări în privinBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes

ța lucrării, iar alții pot avea un impact fără prea multe întrebări. Poate trăi un sculptor în Emirate Arabe Unite numai din creație? De ce nu ar putea? Dincolo de creația de suflet și cea de sentiment, artistul este supus la anumite reguli, cerințe. Trebuie să țină pasul cu ce e actual sau ce e de viitor și nu ce este depășit. Este nevoie să aducă mereu ceva nou. Cred că este loc pentru artiști într-o țară precum Emiratele Arabe Unite, unde sunt migranți și turiști din diferite locuri ale lumii, având culturi diferite. În ce țări mai putem admira sculpturile tale? Am realizat lucrări în parcurile mari de distracții din lume, dar și pentru marile companii precum: „Warner Brothers”, „Disneyland”, „Sea Life”, „Ferrari World Abu Dhabi” (Emiratele Arabe Unite) și pentru cel mai așteptat festival al anului „Tomorrowland” 2015. Am lucrat de asemenea la proiecte de scenografie: Opera Româna din București la piesa „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”, pentru „Theater an der Wien” (Viena, Austria), la piesa „Mathis der Maler” Studioul Media Pro Buftea, România. Prima mea deplasare într-un proiect la un parc de distracții a fost în 2013 MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

la Istanbul (Turcia) în „Vialand theme park”. Au urmat și altele: „Movie Park” (Germania), „Sochi Park Adventureland” (Rusia), „Parque de atractions de Madrid” (Spania), „Warner Parque” (Spania), „Mirabilandia Ravena” (Italia), „Solaris”, Šibenik (Croația), „Center Parc” (Franța), „Plopsaland” (Belgia), „IMG Worlds of Adventure”, Dubai (Emiratele Arabe Unite). La ce proiect lucrezi acum și ce presupune acesta? În prezent lucrez la un proiect din „Legoland”, făcând parte din Dubai Parks and Resorts. Proiectul se numește „Under Sea”. Redăm viața acvatică prin imitație de corali, unde vin instalate piese sculptate din lego. Facem și pictură murală pentru a reda spațiu plin de ruine în urma cărora ar fi

existat o civilizație acum două sau trei mii de ani înecată în mare. La finalul proiectului se pune apa sărata de mare și peștii vii. Se instalează un submarin mic, care va traversa cu oameni acest imens acvariu. Ce visuri ai pe latura artistică? De a înfrumuseța aspectul multor orașe de la noi din țară prin artă, fie sculpturi moderniste sau „Street art” cu o echipa tânără de artiști. Cristina Duduciuc Robert Luca is 29 years old, born in Moldova, and can be considered an emblematic artists of the XXI century. Why? Because his sculptures decorate theme parks in Europe and on other continents. 73

util pentru diasporă

EMIGRANŢII MOLDOVENI,

REÎNTORȘI ACASĂ, PRIMESC PENSIE ITALIANĂ.

Pensia italiană, un adaos important la pensia moldovenească Unul dintre cetățenii moldoveni, care au obținut pensia italiană la Chișinău prin intermediul A.O. MCL-SIAS Moldova este Lidia POCRASENCO. Contactată de echipa redacției noastre, doamna ne-a declarat următoarele: - Am muncit în Italia din 2001 până în 2009, dar doar cinci ani și câteva luni legal și acei cu jumătate de normă. Când m-am întors definitiv acasă, nici prin cap nu-mi trecea că aș avea dreptul la vreo pensie din partea statului italian, mi se părea că am contribuit prea puțin. Am aflat de la o nepoată din Chișinău că există reprezentanța Patronatului SIAS, care oferă gratuit asistență în obținerea pensiilor italiene și că e suficientă și o săptămână lucrată legal în Italia. Incredulă, am mers la oficiul lor din Chișinău pe str. Ismail 98, să întreb dacă e adevărat. Am descoperit că deja am vârsta de pensionare și că pot depune cererea. Mi-au verificat contribuțiile și mi-au spus că pot obține o pensie de aproximativ 100 euro lunar. Miau cerut să deschid un cont bancar pe care să-mi fie transferată pensia și încă câteva acte de la Registru și CNAS, traduse în italiană, legalizate și apostilate, acte care m-au costat în jur de 1500 lei. Cei de la Patronat însă nu mi-au cerut niciun ban, au făcut totul gratuit. Am făcut cererea de pensie asistată de ei și la scurt timp, aproximativ o lună, am fost înștiințată că cererea mea a fost aprobată de INPS. Acum primesc pensie și din Moldova, și din Italia, 74

Experții Patronatului m-au informat că procedura de recuperare a ratelor restante e mai lungă și dificilă dacă se face din Moldova, dar că vor face tot posibilul să recupereze acei bani care mi se cuvin. Mi-au mai spus și altceva, verificând stagiul de cotizare al soției mele, că am dreptul la o pensie de urmaș. Bineînțeles că habar n-aveam de acest drept, soția nu era încă pensionară și lucrase în Italia în total vreo șapte ani incompleți, cu întreruperi. Mi s-a spus că era suficient să fi cotizat 5 ani, dintre care 3 în ultimii 5 ani antecedenți cererii de pensie. Ratele restante de șomaj încă nu le-am primit, în schimb în mai puțin de o lună din momentul cererii, am primit răspuns pozitiv privind pensia mea de urmaș.

îmi sunt un pic mai ușoare bătrânețile, fapt pentru care le sunt foarte recunoscătoare. Alt beneficiar al serviciilor gratuite ale Patronatului SIAS este Andrei SALAUR, care ne-a declarat următoarele: - În luna iulie curent, soția mea, bolnavă de leucemie, a decedat în Italia. Am fost la Ambasada Italiei la Chișinău să întreb ce se întâmplă cu ultimele rate ale îndemnizației de șomaj, pe care soția mea nu a mai apucat să le ridice. Mi s-a spus să mă adresez acestui Patronat SIAS.

Iată ce ne declară Ilie Zabica, președintele A.O. MCL-SIAS Moldova: - Deși Patronatul SIAS e prezent în Moldova încă din 2012, doar la începutul lui 2016 am inclus cererile de pensii printre serviciile noastre. Am început să oferim acest serviciu gratuit, pornind de la constatarea faptului că mulți dintre cetățenii moldoveni care au muncit în Italia s-au întors deja acasă, au dreptul la pensia italiană și nici măcar nu știu de acest lucru, iar dacă unii și cunosc asta, ar trebui să se deplaseze în Italia pentru a o perfecta. Între Republica Moldova și Italia nu există un acord privind asigurările sociale și nici nu se prevede semnarea unui astfel de acord în viitoBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

util pentru diasporă rul apropiat. În luna februarie curent, operatorii noștri de la Chișinău au urmat un curs de instruire la sediul Patronatului SIAS din Prato, Italia, și de atunci perfectăm pensii italiene, pentru cetățenii moldoveni, care au muncit legal în Italia, iar ulterior s-au întors la trai permanent în Moldova. De fapt, acesta e și cel mai întâlnit tip de pensie solicitat de către cetățenii noștri, care se numește pensie pentru limita de vârstă, pentru cetățenii extra-comunitari repatriați (pensione di vecchiaia per cittadini extracomunitari rimpatriati). Vârsta de pensionare în acest caz e de 66 ani și 7 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, urmând să crească la 66 ani și 11 luni din 2019. Nu există o cerință minimă de cotizare la sistemul de asigurări sociale italian, e suficientă o săptămână lucrată legal în Italia, diferă doar cuantumul pensiei. În cazul cetățenilor comunitari, cum e și cazul moldovenilor cu cetățenie română, vârsta de pensionare e de 66 ani și 7 luni cu 20 de ani de contribuții sau 70 de ani și 7 luni cu 5 ani de contribuții. Pe lângă acest tip de pensie, mai oferim consultanță și asistență gratuită pentru pensia de urmaș (pensione ai superstiti), care e de două tipuri – pensie de reversibilitate (pensione di reversibilità) în cazul în care cel decedat este deja pensionar și pensie indirectă (pensione indiretta) în cazul în care la momentul decesului persoana încă era încadrată în câmpul muncii, nebeneficiind de vreo pensie italiană. Trebuie îndeplinită o condiție de cotizare în cazul muncitorului decedat, 15 ani de contribuții sau, în alternativă, 5 ani de contribuții dintre care 3 în ultimii 5 ani. Au dreptul la acest tip de pensie soțul supraviețuitor, copiii, nepoții, părinții, în anumite condiții. Oferim MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

asistență gratuită și în cazul în care cetățenii noștri sunt victima unui accident de muncă în Italia, aceștia având dreptul fie la un ajutor lunar de invaliditate din partea statului italian dacă au cotizat 5 ani dintre care 3 în ultimii 5 antecedenți cererii de pensie și au pierdut între 66-99% din capacitatea de muncă, fie la pensia de inabilitate în cazul pierderii totale a capacității de muncă. Nu în ultimul rând, oferim asistență gratuită și ulterior obținerii pensiilor, în momentul prezentării declarației anuale de venit, pentru pensionarii cu reședința în străinătate (dichiarazione RED-EST) și a declarației de existență în viață (dichiarazione di esistenza in vita). Din 2012 în Republica Moldova își desfășoară activitatea Asociația Obștească MCL-SIAS Moldova, reprezentanța în Republica Moldova a Patronatului italian SIAS (Servizio Italiano Assistenza Sociale) și a MCL Italia (Movimento Cristiano Lavoratori). MCL, fondat în 1970, reprezintă o mișcare a muncitorilor creștini, fără scop lucrativ, cu caracter social, de solidaritate și voluntariat ce numără peste 350.000 mem-

bri. Patronatul SIAS a fost creat de MCL, pentru o mai bună protecție a drepturilor muncitorilor, dar și pentru o mai vastă prezență în teritoriu. MCL și Patronato SIAS au filiale în toată Italia (19 sedii regionale și 90 provinciale), dar și în afara ei. În străinătate MCL și SIAS dispun de 20 de sedii, situate, în special, în țările de destinație a emigranților italieni sau de proveniență a imigranților din Italia. Printre cele 20 de sedii din afara Italiei, se numără și cel din Republica Moldova. A.O. MCL-SIAS Moldova oferă o gamă largă de servicii gratuite cetățenilor moldoveni, care muncesc sau au muncit în Italia, cel mai important serviciu fiind consultanța și asistența în obținerea pensiilor italiene. Adresa Patronatului: Chișinău, str. Ismail 98, of. 2, tel. 022.923180. Lidia Pocrasenco is one of the Moldovan citizens who obtained the Italian pension in Chisinau through A.O. MCL-SIAS Moldova. Contacted by our team, Lidia Pocrasenco revealed the entire story, step by step. 75

istorii de succes Cred, totuși, că am avut MARE noroc de formatori, profesori, oameni care mi-au fost alături și mi-au ușurat cumva traseul profesional. Mai ales că eu mereu mi-am arătat dorința și interesul sporit, continuu de a învăța și studia detaliat absolut tot ce fac, ce vreau să fac, mai ales în domeniile unde era loc de multe cunoștințe și practici, mai exact cel al bucătăriei asiatice și al celei nordice.

NIKITA ZELENȘCICOV, BUCĂTARUL-ȘEF DIN PORTUGALIA. AUTOPORTRET

La vârsta de 18 ani, după absolvirea Liceului, m-am înscris la Școala de Servicii Hoteliere din Lisabona. După doi ani de studii, după numeroase stagii și cursuri făcute de la nordul la sudul Portugaliei, mi-am început activitatea profesională la Grémio Literário, alături de unul din foștii mei formatori, Chef Nuno Diniz. Au urmat încă doi ani de muncă, călătorii și stagii prin Europa. De asemenea, am participat la Concursul Național de Gastronomie, în urma căruia am fost ales responsabilul bucătăriei la Grémio Literário din Lisabona, unul dintre localurile de top din capitala portugheză. 76

În perioada stagiului la restaurantul „Geranium” din Danemarca, am înțeles că sunt interesat în a învăța cât mai multe din cultura nordică și din gastronomia lor, care e una atât de diferită de ceea ce se face în Sudul Europei. Restaurantul e unul de 3 stele Michelin, administrat de Chef Rasmus Kofoes. De la Rasmus am învățat multe din profesia noastră, mai ales despre atitudini și responsabilități. Până acum, nu am mai văzut pe nimeni atât de calculat și axat pe obiectivele sale ca acel Chef. În prezent, se observă o mare tendință spre bucătăria personalizată (de autor), iar un Chef este acel, care trebuie să reușească să-și „transpună” clientul în lumea senzațiilor specifice unui anumit tip de bucătărie. Un Chef e cel care arată ce simte și ce pasiuni are în bucătărie. A găti, pentru mine, e ceva foarte personal, aproape maternal. Dau și împărtășesc din dragostea, creația și cunoștințele mele oamenilor pentru care gătesc. Nu știu cu adevărat cât de mult iubesc ceea ce fac. Știu ferm că nu știu ce altceva aș putea face în afara de munca din domeniul gastronomic. Istoria, cultura mă ajută să mă inspir în bucătărie și să dau valoare gastronomiBIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes ei. Așa cum gătesc din bucătăria mai multor culturi, interesul, dorința, curiozitatea pentru această varietate mă țin aproape de acest domeniu de activitate. În timp ce gătesc, gândul îmi e la ingrediente. Modalitatea preparării lor, forma. Clar că ar fi mai frumos să spun că, în timp ce gătesc, sunt cu gândul la bunica sau iubita, doar că a găti pentru mine e un proces complex, în care trebuie incluse la maxim creativitatea și expresivitatea. Bineînțeles, foarte des îmi amintesc de țara mea natală. Uitându-mă înapoi, în trecutul meu, copilăria petrecută în Moldova, de fiecare dată, tot mai mult ajung la concluzia, că trebuie să fim foarte, dar foarte-foarte mândri de originile noastre. Sunt mândru de Moldova. De acolo vin. Moldova a făcut din mine ceea ce sunt acum. Amintirile îmi zboară acum la brânza de la bunica, mămăliga făcută la unchiul meu acasă (cu ajutorul meu, bineînțeles), laptele de capră băut la șase dimineața, în Moldova. De fapt, cred că cele mai multe amintiri sunt, totuși, legate de bucătărie. Niciodată nu am simțit vreo amenințare sau impediment din partea culturii portugheze în calea mea. Faptul că eu vin dintr-o cultură diferită doar m-a ajutat să cresc, să mă dezvolt, să învăț cu oamenii din jurul meu. De la portughezi am învățat despre toleranță și accept. Portughezii sunt un popor, a căror istorie a fost ticluită prin influențele multor altor popoare și culturi. E o națiune „călătorită”, „neastâmpărată”, întotdeauna gata să mai învețe ceva, să mai descopere ceva. Să mai transmită cuiva ceva din ce știe. Portughezul nu impune nimănui nimic. Nu obligă. Anume această parMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

te din cultura portugheză m-a făcut să mă aflu mereu în proces de studiu, căutare, noi experiențe... Traducere din portugheză de Stella Verega

Nikita Zelenșcicov is a Moldovan chef living in Portugal. He participated in the National contest of gastronomy and was chosen as responsible for the kitchen at Grémio Literário in Lisabon. “I am proud of Moldova. Moldova has made me who I am,” says Nikita. He adds that we can learn from the portuguese people how to be tolerant and accept one another.

istorii de succes

OLEG GROSSU,

SOMMELIER LA ROMA, ITALIA

În discuția noastră urmează să demolăm câteva stereotipuri, care țin de migrația cetățenilor moldoveni în Italia. Unul dintre ele, ar fi că în majoritatea cazurilor doar femeile noastre migrante, mai puțin bărbații stabiliți în Italia sunt protagoniști ai unor istorii de succes. Istoria de migrație a lui Oleg Grossu demonstrează contrariul sau, cel puțin, că există și destule excepții de la regulă. Un alt stereotip, care predomină în privința celor emigrați din Republica Moldova, este faptul că majoritatea copleșitoare îndeplinesc munci de tip executiv, mult sub nivelul lor de calificare. 78

Ai o istorie de succes aparte. Care este parcursul tău - cum ai ajuns în Italia și cât de complicat a fost să ajungi la nivelul la care ești astăzi? În primăvara anului 2003, luându-mi rămas bun de la prieteni, am plecat din Moldova. Drumul vieții m-a îndreptat spre Roma, acolo unde familia mea era stabilită de mai bine de 5 ani. Ca mulți alți moldoveni, am început a repara și înfrumuseța case și vile, un job care nu-mi era pe plac, dar era bine plătit. Totuși în scurt timp am înțeles, că am nevoie nu de bani, dar de altceva, îmi doream să intru în societatea italiană, BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes să învăț bine limba, să fiu în contact cu oamenii, să cunosc persoane, lucruri și locuri noi. Decizia de a mă angaja într-o cafenea în inima Romei, la câțiva pași de istorica Piazza di Spagna, a fost una crucială pentru parcursul meu personal și profesional. În câțiva ani, am reușit să devin persoană de suport și de încredere, pentru colegi și antreprenori. De la sarcini modeste, ajung să am tot mai multe și mai mari responsabilități. Astfel, antreprenorii au început să-mi ceară consultanță și operativitate în Start Upul unor noi întreprinderi în domeniul food&beverage, cum ar fi cafeneaua „Aqua Cafe”, restaurantul „Dilla”, bistró-ul în stil francez „La Buvette” și bar-restaurantul „Diqua”. Toate rezultatele, pe care le-am obținut, se datorează modului în care am interpretat parcursul meu de viață. Ce vreau să spun cu asta? Mă ajută scriitorul Robin Sharma, care în cartea sa „Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul” spune că trebuie să avem mintea ca o ceașcă de ceai. Informațiile noi, sunt ca ceaiul, care îl turnăm în ceașcă, dar dacă ceașca e plină, pentru informațiile noi nu mai este loc, deci trebuie să avem întotdeauna ceașca minții noastre goală, pentru ca să fie loc de ceva nou. Perseverența, răbdarea, disciplina, perfecționismul, educația părinților și amabilitatea sunt puncte-cheie, care caracterizează acțiunile mele de zi cu zi. Cine te-a ajutat în acest parcurs? Ajutorul cel mai important mi-a fost acordat de către părinții mei Maria MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016

și Valeriu, dar și de sora Angelica. Fără ajutorul și sprijinul lor, toate succesele mele nu ar fi fost posibile și nu ar avea același gust. De altfel, mulțimea de verișori și prieteni care mi-au fost mereu alături. Cum e să fii somelier în Italia, țara cu atâtea frumoase tradiții în acest domeniu? Participând în anul 2011 la deschiderea restaurantului „Dillà” specializat pe vinuri de înaltă calitate, m-am ocupat constant, în calitate de manager și de administrarea vinului. Din acest motiv, am ajuns să fiu pasionat de vinurile italiene și am decis, să frecventez cursuri de somelier timp de doi ani. În acești doi ani, am descoperit calitatea vinurilor și produselor agroalimentare din Italia, participând la degustări, excursii și expoziții internaționale de vin. De când am devenit somelier, vinul a devenit o parte din viața mea. Fiecare vin nou, pe care îl degust este o emoție nouă, este o experiență nouă.

Cum e să fii manager în Italia? Bănuiesc, că jobul de manager este în toată lumea la fel - divers este însă modul, în care fiecare individ îl interpretează. Nu este deloc ușor, dar îți aduce foarte multe satisfacții. În Italia, de exemplu, este foarte important să ai un leadership puternic. Trebuie să ai multă energie pozitivă, ca să poți face față tensiunilor la care noi, managerii, suntem supuși constant. În ce mod e diferit față de Moldova? Nu am experiență în acest domeniu în Moldova, dar pot să vă spun ceea ce este legat de jobul meu în Italia. Eu sunt responsabil de formarea și evaluarea creativității angajaților, creșterea calității serviciilor și operațiunilor logistice, de gestiunea cantinei de vinuri pentru toate restaurantele rețelei, modernizarea sistemelor de lucru. Te-au ajutat studiile pe care le-ai făcut în Italia? Da, desigur. Am făcut cursuri în tot 79

istorii de succes ce ține de cafea, cocktail, distilerie și mixologie la școlile „Asociazione Italiana Barman” și „FBS”, mai târziu am făcut cursuri de somelier la „Federazione Italiana Sommelier”, cursul de comunicații la „AICP”. Am făcut și un curs de dicție cu Vera Nastasiu la Roma, organizat de Asociația tinerilor moldoveni din Italia „O3M”. Aveți un concept foarte modern de gestionare a localurilor – organizați cu regularitate diferite evenimente, cu diverse tematici. Participați și la evenimente organizate de comunitățile cetățenilor moldoveni din Italia? Lucrând într-o rețea cunoscută, suntem chemați să acordăm serviciile noastre la evenimente exclusive în buticuri de modă, cum ar fi Valentino, Giorgio Armani, Prada, Hermes, L'Oreal, cu diferite ocazii, la manifestări enogastronomice de nivel înalt. De altfel, eu, personal particip la evenimente organizate de asociațiile cetățenilor moldoveni din Roma, deoarece este un mod de a fi uniți și de a ne susține unul pe altul departe de țara noastră. Te rog să-mi vorbești despre evenimentul din 26 noiembrie, din capitala Italiei, la care ai participat împreună cu Asociația „O3M”, sub înaltul patronaj al Ambasadei Republicii Moldova în Italia. În vara acestui an, am cunoscut-o pe președinta Asociației tinerilor moldoveni din Italia „O3M”, Aurica Danalachi, care, aflând că sunt somelier, imediat mi-a propus această colaborare. Îmi povestise că de mult timp echipa „O3M” își dorea să or80

ganizeze degustație de vinuri moldovenești, dar nu găseau un profesionist în domeniu. Nu puteam decât să accept, desigur. Pe 26 noiembrie 2016 a avut loc un eveniment deosebit, unde am degustat vinurile Fautor (Alb, Rosè și Roșu), cu bucate tradiționale, dar și bucate creative. Momentul culminant al acestui eveniment a fost prezentarea cărții „Vioara din mansardă” a Doinei Strulea, o tânără poetă din Moldova care își face studiile la Milano. R. L. Stevenson spunea că „Vinul este ca o poezie îmbuteliată”. Cu această ocazie, invitații au putut asculta poezii frumoase și degusta vinurile meleagurilor noastre „La gura sobei”, cu o vedere fermecătoare asupra Romei. În ce măsură sunt activi tinerii migranți - sunt interesați să participe la evenimentele organizate la Roma?

Tinerii moldoveni de la Roma, dar este valabil pentru toată Italia, sunt destul de pasivi, s-au refugiat în viața personală sau au fost absorbiți de societatea italiană, sunt nepăsători, nu prea se interesează de Moldova și de ce se întâmplă acolo. Mi-ar fi plăcut foarte mult să fie activi, așa cum sunt tinerii din Asociația „O3M”, care organizează diferite evenimente culturale, întâlniri, concerte, treninguri, prezentări de carte, degustări de vinuri, distribuie informații utile pentru studenți. Acestea sunt ocazii, pentru a ne strânge împreună și a redescoperi că suntem cetățeni moldoveni, că putem fi uniți și că putem face lucruri frumoase împreună. Ecaterina DELEU, doctorand, ICJP al AȘM This interview tells the story of a Moldovan sommelier in Rome, Oleg Grossu, and offers details about an event organized by the association of young moldovians in Italy, „O3M”. BIROUL RELAŢII CU DIASPORA

Echipa BRD vă urează

LA MULȚI ANI și Sărbători fericite!