Moldova de oriunde, nr. 3 by URMA ta

MOLDOVA D E

O R I U N D E REVISTA DIASPOREI ediţia 3 • aprilie 2017

DIASPORA Prin „diaspora” se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia.

În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociații, grupuri de inițiativă și de excelență profesională în peste 30 de țări.

Definiția se conține în Strategia națională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

editorial

MOLDOVA ARE NEVOIE DE CETĂŢENII SĂI PLECAŢI PESTE HOTARE DRAGI PRIETENI, Ajunul sărbătorilor pascale ne îndeamnă întotdeauna să ne gândim cu mult mai mult dor și îngăduință la cei care au rămas acasă. Unii dintre dumneavoastră vor veni în Moldova pentru a petrece un timp scurt cu familia, rudele, prietenii. Fiecare în parte va descoperi o Moldovă a lui, se va umple de emoții pozitive, se va încărca cu ceea ce mai târziu vor fi amintiri și... va pleca. Va pleca să revină acasă altădată. Trăim vremuri în care ne-am obișnuit cu ideea de liberă circulație, că putem pleca oricând și oricum spre acolo unde ne-or duce ochii. În acest iureș de dute-vino esențial este însă nu doar să lași ceva în urma ta, dar și CE lași în urma ta. Moldova are nevoie de cetățenii săi plecați peste hotare, pentru că doar împreună cu ei poate fi integră. Mă bucur să văd tot mai multe inițiative și proiecte comune, ceea ce demonstrează că moldovenii din diasporă se pot uni în jurul unei idei sau unui vis. Pentru o parte dintre acestea a contribuit și Biroul Relații cu Diaspora (BRD) prin programul Diaspora Engagement Hub, despre care ați avut ocazia să MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

citiți în paginile revistei. Ne dorim ca această tendință să se păstreze și pe viitor, de aceea vom face totul ce ne stă în puteri să vă oferim în continuare oportunități pentru a vă aplica ideile și abilitățile în Republica Moldova. Avem ca prioritate pentru anul 2017 mai multe inițiative: elaborarea conceptului proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) pentru faza a II-a; asumarea preluării Planului național de acțiuni pentru reintegrarea migranților; elaborarea proiectului Hotărârii Guvernului privind abordarea integrată a domeniului Diasporă Migrație Dezvoltare la nivel central și local; elaborarea proiectelor cu alți parteneri din Uniunea Europeană în cadrul Parteneriatului de mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană. Și, dragi părinți din diasporă, am lansat înscrierile la ediția a V-a a programului DOR pentru copiii dumneavoastră. Ei se pot înregistra pe www.dor.md până pe 25 mai.

în proiecte comune cu dumneavoastră. Pentru noi rămâneți a fi partenerii de încredere ai țării, acei oameni valoroși pentru care trebuie gândite politici și mecanisme de reîntoarcere. În acest context, vă propun să continuăm ce am început, pentru a face față așteptărilor celor din prezent și generațiilor ce vor urma. Aduc mulțumiri echipei Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Organizației Internaționale pentru Migrație, misiunea în Moldova pentru toată susținerea acordată BRD. Fără atenția și grija lor multe dintre proiectele noastre ar fi fost imposibil de realizat. Cu gânduri bune, Olga COPTU, Șefa Biroului Relații cu Diaspora

BRD rămâne în continuare deschis pentru dialog, conlucrare și implicare 1

Cuprins MENIURILE ALIMENTARE POT FI ȘI SĂNĂTOASE, ȘI DELICIOASE. TAMARA ȘCHIOPU.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

TÂNĂRUL CARE VREA SĂ APLICE ACASĂ EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ. ALEXANDRU STRELEŢ.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 7 STELLA VEREGA. CU SIMPATIE PROFUNDĂ PENTRU PORTUGALIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 10 LECŢII DE VIAŢĂ PE CARE LE-AM ÎNVĂŢAT PÂNĂ LA VÂRSTA DE 35 DE ANI: ALEXANDRU CAZACU.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 MOLDOVEANCA IRINA CALANCEA ȘI-A DESCHIS PROPRIA AFACERE DE PANTOFI ACASĂ.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .14

GRIGORE BECHET, REGIZORUL MOLDOVEAN APRECIAT LA NIVEL INTERNAŢIONAL.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 VIOLONISTUL MOLDOVEAN DIN FINLANDA, ION BUINOVSCHI, CUCEREȘTE PUBLICUL DIN ÎNTREAGA LUME.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .18 23 LOCALITĂŢI AU INIŢIAT PROIECTE COMUNITARE COFINANŢATE DE MIGRANŢI.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 MIGRANŢI ORIGINARI DIN 23 COMUNITĂŢI AU CONTRIBUIT CU PESTE 2 MILIOANE DE LEI LA DEZVOLTAREA LOCALĂ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .22

PLECAŢI ÎN LUME, DAR VOLUNTARI ACASĂ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .24 ASOCIAŢIA TINERILOR MOLDOVENI DIN ITALIA „O3M”.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .26 TATIANA COVALCIUC, REVENITĂ ÎN MOLDOVA DUPĂ ANI DE MUNCĂ PESTE HOTARE….. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .29 10 LECŢII DE VIAŢĂ PE CARE LE-AM ÎNVĂŢAT PÂNĂ LA VÂRSTA DE 34 DE ANI: VICTORIA DUNFORD.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 ASOCIAŢIA CULTURALĂ „VATRA NEAMULUI” DIN MILANO, ITALIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 VIOLETA GRECU. ISTORIA MOLDOVENCEI CARE CÂNTĂ SERENADE PE GONDOLELE VENEŢIENE .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

ASOCIAŢIA „SOLIDARITATE UNIVERSALĂ”, ITALIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 ELENA OPREA, TÂNĂRA CU BURSĂ DE LA GENERAL ELECTRIC, DAR CU GÂNDUL ACASĂ .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 GENERAŢII SECUNDE DE MIGRAŢIE: COPIII NOȘTRI NĂSCUŢI ÎN ITALIA .. . . . . . . . . . . 40 DOSARUL STATISTIC „IMIGRAŢIA ÎN ITALIA - 2016” .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 ASOCIAŢIA MOLDO-CANADIANĂ DOR DIN TORONTO .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 MOLDOVAN COMMUNITY ASSOCIATION, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA .. . . . . . . 45 2

24 BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

GALIA SAVA, MOLDOVEANCA DE SUCCES CARE A DEVENIT CONSULTANT FISCAL ÎN ITALIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 ASOCIAŢIA FEMEILOR DIN EUROPA DE EST ,,EVA”, NORVEGIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 SEARĂ CU POVEȘTI „DESCOPERĂ-ŢI ARIPILE” CU FEMEILE DIN DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA LA LONDRA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 „MOLDOVENII ÎN ITALIA. GLOBALIZAREA, EFECTELE MIGRAŢIEI ȘI ASOCIEREA DIASPORALĂ”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 64

„GALERIE MOLDAVE” DIN INIMA PARISULUI.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .54 ASOCIAŢIA „MIORIŢA” DIN PORTUGALIA:„SFÂNTĂ NI-I CASA”.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..55 O PRIMĂVARĂ MOLDAVĂ ÎN LYON.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 ASOCIAŢIA CULTURALĂ „DACIA” DIN KAZAHSTAN.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 CENTRUL CULTURAL MOLDAV DIN PORTUGALIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .59 ASOCIAŢIA „FINLANDA-MOLDOVA” .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .61 INSTITUTUL ECONOMIC ȘI CULTURAL ITALO-MOLDAV.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .62

68-72

MARIA PAULA ERIZANU. CUM ESTE SĂ TE NAȘTI ÎN MOLDOVA, SĂ LUCREZI LA CNN, SĂ SCRII PENTRU „THE GUARDIAN” .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 ASOCIAŢIA MOLDO-ELENĂ „ORFEU”, GRECIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 VIAŢA DUPĂ „PLANETA MOLDOVA”.MITOȘ MICLEUȘANU.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 VIAŢA DE DUPĂ „PLANETA MOLDOVA” * DE FLORIN BRAGHIȘ.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 TÂNĂRUL DIN LĂPUȘNA CARE ÎNDEAMNĂ LUMEA SĂ CĂLĂTOREASCĂ CU „BICYCLE HOSTEL”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 INGINER DE LA 11 ANI: ADRIAN VLAS .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .76

ECOUL PROGRAMULUI „DOR”. DUMITRIŢA IPATI, UNUL DINTRE CEI MAI BUNI 10 ELEVI DIN AUSTRIA LA LIMBA ITALIANĂ.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .78

© Biroul Relații cu Diaspora Editare: URMA TA Contribuții: Alexei Gurduza, Aliona Purci, Axenia Chirilov, Corneliu Comendant, Cristina Zeamă, Ecaterina Deleu, Igor Guzun, Stella Verega. Coordonator revistă: Maia Metaxa ISSN: 2345-198X Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Biroului Relații cu Diaspora (BRD), Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia. Revista a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de SDC și implementat de BRD și OIM. Imagini copertă: Beneficiari ai Programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

#facem

MENIURILE ALIMENTARE POT FI ȘI SĂNĂTOASE, ȘI DELICIOASE.

TAMARA ȘCHIOPU Tamara Șchiopu, originară din raionul Călărași, locuiește și lucrează acum la o fermă ecologică din Marea Britanie, „Tolhurst Organic”. Împreună cu soțul ei, Tamara dezvoltă această afacere, care deține marca ECO deja de 40 de ani. Iar afacerea ei în Moldova „este mai mult o modalitate de a aduce și a împărtăși cunoștințele și experiența mea din Occident”, așa cum mărturisește Tamara Șchiopu pe site-ul companiei sale Etnogastronomica.md. Din 2015, Tamara Șchiopu desfășoară campania națională „EcoLocal”, promovând agricultura ecologică în Moldova. Iar la începutul anului 2017 a lansat un nou proiect în domeniul alimentației corecte și sănătoase în centrele sociale independente din Moldova. Ideea elaborării unor meniuri alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale independente din Moldova s-a conturat în 2016, atunci când a început o campanie a părinților de a îmbunătăți alimentația copiilor în școli și grădinițe. 4

„Atunci m-am uitat peste normele existente și mi-am dat seama că alimentația sărăcăcioasă este cauzată nu doar de bugetul limitat. Mai sunt de vină și bucătarii care nu-și prea dau silința să pregătească ceva nou, dar mai ales – cerințele exagerate față de valoarea energetică a bucatelor, fapt care conduce la procurarea celor mai ieftine produse, de calitate dubioasă”, explică Tamara Șchiopu, care lucrează în Marea Britanie din anul 2003, iar până atunci a locuit în California. „Atunci am scris o serie de articole la această temă, iar în 2016 am aplicat la un grant pentru a aduce cunoștințele și experiența mea în nutriție în unele instituții din țară”, spune promotoarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente. „Am ales centrele sociale independente, pentru că sunt atașată de Centrul „Phoenix” de la Râșcani, și pentru că în instituțiile independente există mai multă flexibilitate în procurarea ingredientelor”. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem

Scopul proiectului „Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale independente din Moldova” este de a îmbunătăți alimentația din centrele sociale pentru bătrâni și copiii cu dizabilități. „Îmi propun să reducem din produsele nocive, precum sunt zahărul, sarea și grăsimile saturate. Dar mai important, să mai scoatem din plictisul meniurilor de rutină, să includem niște rețete mai noi, simple, folosind produse autohtone de sezon”. În plus, Tamara Șchiopu își dorește să readucă și „un licăr în ochii bucătarilor, care să iasă din zona lor de confort și să creeze ceva nou, în limitele bugetelor pe care le au”. „Există un paradox în Moldova: meniurile sunt alcătuite nu de bucătari, ci de lucrătorii medicali. Eu cred că o formulă optimă ar fi colaborarea între ei, pentru a crea meniuri atât sănătoase, cât și delicioase”, afirmă Tamara. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Un meniu nutritiv este unul care oferă toate grupurile de nutrienți, în echilibru – proteine, carbohidrați, grăsimi, fibre vegetale, microelemente și vitamine, dar și apă. „Principiul meu este unul simplu – de a folosi produse autohtone primare și de sezon”, dezvăluie nutriționista. În cadrul acestei inițiative pentru meniuri nutritive și cost-eficiente partenerii-cheie sunt Biroul Relații cu Diaspora, Organizația Internațională pentru Migrație și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. „Mă bucur că prin programul Diaspora Engagement Hub sunt încurajați și susținuți membrii diasporei care vin în Moldova cu proiecte profesionale, precum e și exemplul meu. Este un program excelent”, afirmă Tamara Șchiopu, care încurajează membrii diasporei să aplice cu propunerile lor profesionale. Activitățile de pe agenda proiectului realizat de Tamara Șchiopu din Marea

Britanie au inclus, în debut, un curs în teoria nutriției sănătoase, o analiză a meniurilor curente din punctul de vedere al nutriției și crearea unei liste negre a ingredientelor care pot fi reduse sau eliminate. Apoi, în cea de-a doua săptămână a cursului, Tamara Șchiopu a pregătit un meniu-model, folosind ingrediente locale și de sezon, reușind totodată să se încadreze în bugetele locale. Acest meniu a fost analizat din punct de vedere nutritiv, iar participanții au fost ghidați în alegerea unor rețete care să le înlocuiască pe cele curente, pentru a spori diversitatea meniurilor. De asemenea, au avut loc ședințe cu participarea reprezentanților centrelor sociale, iar în final au fost elaborare concluzii și recomandări pentru autoritățile naționale în ce privește alimentația publică pentru centrele sociale din Moldova. Câteva lecții și impresii pe marginea cursului „Meniuri nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale”: 5

#facem

• Un buget mediu pentru prânz la un centru social este între 10 și 15 lei/persoană. E mult? E puțin? Colaboratorii centrelor sunt dedicați cu adevărat și reușesc să gătească bucate care au un aport al tuturor nutrienților majori, în limitele acestui buget. (+) • Toate cele șase centre sociale participante la curs oferă mese care depășesc (puțin, cu mult, sau aproape dublu) valoarea energetică necesară (de calorii). (+/-) • O mare parte din aceste calorii (cu surplus) sunt calorii „goale”, fără vreun aport nutritiv, care provin din zahăr, dulciuri, pâine și făină albă, orez alb, și iar dulciuri. (--) • În toți anii de lucru la centrele sociale nimeni nu a oferit cursuri de nutriție, axate pe diversitate, alternative, sănătate, sațietate etc. Toate contactele cu „specialiștii în domeniu” se limitează la con6

troale, directive, avertizări și chiar penalități. (---) • 5. Majoritatea centrelor sociale dispun de loturi mici de pământ, beciuri, congelatoare – fapt care lear permite să cultive zarzavaturi și fructe pentru consum și pentru a diversifica meniurile. Acest lucru este făcut ilegal de către autorități, prin faptul că se impune un certificat de calitate a acestor produse, procedură birocrată și scumpă, menită producătorilor agricoli comerciali. (----) • În rezultat, centrele sociale reușesc să diversifice totuși meniurile, folosind produse proprii (murături, condimente, verdețuri, fructe, plante medicinale), însă prin amăgeală, adică indicând aceste produse ca fiind „donate” sau „ajutor umanitar” și la propriu ascunzându-le în caz de inspecții. De exemplu, harbujii murați la butoi, extraordinar de delicioși și sănătoși, sunt puși pe

masă pe ascuns, și consumați rapid - „în caz dacă vine vreun inspector”. Și totul, din cauza legislației și a certificatului necesar. Tamara Șchiopu, from the Călărași region, lives and works at an ecological farm in Great Britain, „Tolhurst Organic”. Together with her husband, Tamara has been developing this business, which holds an ECO trademark, for 40 years now. Also her business in Moldova is „more of a modality to bring and share my knowledge and experience from the Occident”, as Tamara Șchiopu says on her company’s site Etnogastronomica.md. Since 2015, Tamara Șchiopu holds the national campaign „EcoLocal”, promoting ecological farming in Moldova. Also at the beginning of 2017 she launched a new project in the field of eating healthy and correctly in the independent social centers from Moldova. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă

TÂNĂRUL CARE VREA SĂ APLICE ACASĂ EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ.

ALEXANDRU STRELEŢ Alexandru Streleț studiază științele politice și relațiile internaționale la Universitatea din Reading, Marea Britanie, a avut un semestru de schimb academic la Universitatea Uppsala, Suedia, iar la sfârșitul anului trecut, în decembrie 2016, a devenit laureat al celei de-a IV-a ediții a Galei Studenților Originari din Moldova. În 2015, Alexandru Streleț a fost membru al board-ului Asociației Moldovenilor din Marea Britanie, unde a contribuit la organizarea evenimentelor destinate diasporei moldovenești din Marea Britanie, și mărturisește că a vrea să revină acasă „într-o perspectivă mai mult sau mai puțin apropiată” pentru a aplica experiența pe care a obținut-o în străinătate.

amplasarea în vecinătatea Londrei, aspectul plăcut al campusului universitar și diversitatea corpului de studenți. Nu în ultimul rând, am ales să studiez în străinătate pentru că acest lucru implică mai multă responsabilitate și independență, acestea fiind aspectele care au un impact pozitiv asupra dezvoltării personale în general.

- Ce te-a determinat să-ți continui studiile la Reading University din Marea Britanie? Am ales să-mi continui studiile la Universitatea din Reading din mai multe motive. Reputația academică bună de care se bucură universitatea a fost, probabil, cel mai important factor. Totodată, universitatea oferă o gamă largă de subiecte, reunește unii dintre cei mai buni profesori și se poziționează în top 1% al universităților din lume. În alegerea mea au contat și alte elemente, precum MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

acasă În afară de faptul că am cunoscut lucruri noi despre țările și culturile pe care le reprezintă, aflându-mă într-un mediu extrem de divers, am învățat să fiu mai deschis față de orice cultură, mai comunicabil, tolerant și înțelegător. De asemenea, atât printre studenții britanici, cât și printre cei internaționali se poate observa o adevărată sete de cunoaștere care este molipsitoare. Alte calități care pot fi preluate de la o bună parte din ei sunt perseverența și simplitatea. - În ce alte activități ești implicat? Activitățile extracurriculare sunt o parte importantă a procesului de studii în general, prin urmare există și nenumărate oportunități de a fi implicat. Personal, fac parte din unele societăți universitare cum ar fi Modelul ONU sau societatea de dezbateri, care se întrunesc cel puțin o dată pe săptămână. Totodată, fac parte din clubul de înot al universității, dar practic și alte sporturi atunci când am această posibilitate. Un alt rol pe care îl am în afara studiilor este poziția de „course representative”, sau reprezentant al facultății. Acest rol presupune reprezentarea tuturor studenților facultății din care fac parte și discutarea problemelor existente la întâlnirile cu staff-ul academic. De asemenea, sunt implicat în procesul de organizare a celei mai mari simulări a instituțiilor Uniunii Europene, „Model European Union Strasbourg”. Iar în primul și al doilea an de studiu am contribuit la organizarea activităților Asociației Moldovenilor din Marea Britanie (AMMB). În perioada vacanțelor de vară am realizat stagii 8

la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și la Ambasada Republicii Moldova în Marea Britanie. - În decembrie 2016, ai devenit laureat al celei de-a IV-a ediții a Galei Studenților Originari din Moldova. Ce înseamnă pentru tine asta? Includerea în lista laureaților Galei Studenților înseamnă pentru mine o recunoaștere a eforturilor depuse și sugerează faptul că și alți studenți internaționali sunt apreciați și așteptați acasă pentru a contribui la schimbările spre bine. În general, consider că este un eveniment inedit care provoacă tinerii originari din Moldova de a reflecta mai mult asupra posibilității revenirii acasă după absolvirea studiilor, făcându-i să înțeleagă că, de fapt, contribuția lor la prosperarea țării este într-adevăr foarte importantă. Totodată, este și o oportunitate bună de a face schimb de experiență și de a socializa cu tineri perseverenți și ambițioși. - Din schimbul de experiență pe care-l faci cu alți tineri ce ai învățat nou de la ei?

- Ce intenționezi să faci în viitor, unde vei aplica experiența și cunoștințele obținute în străinătate? În general, am intenția de a reveni acasă într-o perspectivă mai mult sau mai puțin apropiată. Cu toate acestea, intenționez să obțin și o anumită cantitatea de experiență internațională pentru a putea implementa nu doar cunoștințele acumulate, dar și bunele practici din alte state. - Ce mesaj ai pentru tinerii de acasă? Aș îndemna tinerii de acasă să fie cât mai dedicați și determinați în tot ceea ce fac; să fie mereu în căutare de activități utile prin care să se poată dezvolta și să tindă spre a produce schimbări în comunitatea din care fac parte prin propriul lor exemplu. Cristina Zeamă Alexandru Streleț studies political science and international relations at the Reading University, Great Britain, and he’s had an academic exchange semester at the Uppsala University from Sweden, and at the end of last year, in December 2016, he has been named the laureate of the 4th edition of the Moldovan Students Gala. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

inspiraţie

STELLA VEREGA.

CU SIMPATIE PROFUNDĂ PENTRU PORTUGALIA Stella Verega a coordonat timp de zece ani Centrul de Limbă și Cultură Portugheză de la Chișinău, iar de jumătate de deceniu se află La Lisabona unde trăiește și împărtășește un sentiment de simpatie profundă pentru poporul portughez. „Ai aventură. Istorie. Arome. Culori! Iar oamenii noștri de aici destul de ușor au învățat limba lui Camões”, mărturisește Stella Verega. „De la portughezi noi am avea câte ceva de învățat. De la gastronomie la omenie”. Sunt din ce în ce mai mulți cei care consideră astăzi Portugalia drept cea mai bună destinație europeană pentru o viață calmă. Și nu neapărat din motive de climă, gastronomie, securitate etc., ci chiar datorită poporului portughez. Acest sentiment de simpatie (una foarte profundă, în cazul meu) pentru portughezi îl împărtășesc acum și eu. Pentru mine portughezii sunt speciali. Portugalia este specială. Primul meu contact direct, autentic cu acest popor a fost unul foarte îndepărtat, la un curs avansat de vară de Limbă, Cultură și Civilizație Portugheză la Universitatea Nova din Lisabona. În 2005 se deschidea un MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Centru de Limbă și Cultură Portugheză la Chișinău, în cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova. Eram la faza de pregătire pentru funcția de responsabil al Centrului. Înainte de a pronunța în fața viitorilor mei studenți fraza „Vă voi transmite câte ceva din cunoștințele mele…”, am vrut să trec pe aici, să simt pulsul acestei țări. Să simt și să trăiesc tot ce învățasem la facultate, de la profesorii mei, din cărți. Am vrut să-l citesc pe Eça de Queiróz într-un parc din Lisabona. Să ascult vocea Amaliei Rodrigues la ea în Patrie. Să admir Mănăstirea Jerónimos pe viu. Să văd cu ochii mei cât e de romantică Lisabona. Să merg la un spectacol la Gulbenkian. Să mă plimb printre rândurile de trăsuri ale faimosului Museu dos Coches. Să intru la Bertrand, cea mai veche librărie a Lisabonei. Să vorbesc portugheza cu portughezi. Cu mulți portughezi. Să-i 9

inspiraţie ascult cum vorbesc, cum tac, ce linie melodică au, ce reacții au, ce citesc, la ce spectacole merg etc. Am făcut Franceză-Portugheză în anii ’95-’99. Foarte departe de casă. 4 ani de fonetică, gramatică, literatură, lingvistică, cultură și civilizație etc. Atunci toate la un loc păreau „ prea mult, prea complicat, prea neclar”. Iar toate au devenit mai simple și mai clare doar peste ani. Doar aici, pe pământ lusitan, printre portughezi, acești oameni minunați. Iar fericirea acestor oameni este direct proporțională și se combină perfect cu simpatia pe care străinii, invariabil, o recunosc la portughezi. Da! Avea dreptate profesorul meu când ne spunea că Portugalia este foarte elegantă. Că Sintra e un paradis pentru alergători, iar surful e un stil de viață aici. Că stilul manuelin e doar al portughezilor și că gastronomia portugheză e una foarte dinamică și artizanală. Că portughezii au regiuni fabuloase de viță de vie. Că Vinul Verde e doar al portughezilor. Că Parcul Național Costa Vicentina e una dintre cele mai spectaculoase regiuni de coastă ale Europei. Că unica plantație de cafea din Europa tot în teritoriu portughez se află. Iar eu abia peste ani mi-am consolidat „pe viu” aceste cunoștințe. Știam din facultate că Portugalia e cosmopolită și-i iubește pe toți. Da! Am înțeles mai bine asta aici. Portugalia oferă tuturor spații, oportunități, șanse. Orice direcție. Orice tendință. Pentru toate gusturile. Pentru orice public. Și încă ce spații, în sensul direct al cuvântului. Multă lume din domeniul artelor ar vrea să aibă în Portugalia un atelier de creație. Portugalia are spații fantastice pentru ca artiștii să muncească, mai ales în mediul ru10

ral, care e unul de foarte bună calitate. La Cabo da Roca ai un apus de soare unic. Unic! Aici poți călători în timp. Guimarães, Patrimoniu Mondial UNESCO, o oază de istorie. Guimarães este originea originilor portugheze. Vrei să înoți cu delfinii? Simplu. Sesimbra. Să-mi fi spus vreodată cineva în facultate că țara fado-ului are o energie atât de pozitivă, inovatoare, dinamică… Ai experiențe Gourmet de neuitat. Ai aventură. Istorie. Arome. Culori. Portughezii sunt aventurieri, empiriști, vorbesc despre tot cu atâta ușurință. Au senzația că dețin adevărul absolut. Undeva au dreptate. Portughezii sunt de o rară omenie. Statul cu ciclul colonizator cel mai de durată din istoria modernă. Au avut colonii, dar niciodată nu s-au purtat ca niște adevărați colonizatori. Omenia din ei îi salvează oricând. Portugalia este un stat pacifist, unde se trăiește intens religiozitatea. Azulejo portughez, arta faianței pictate. Azulejo se produce în Portugalia de mai bine de cinci secole. Nu este doar culoare. Azulejo este lumină, imaginarul portughezilor, o expresie artistică națională. Este istorie, mentalitate și gustul epocii de cândva, scene mitologice, iconografie religioasă etc. Aici le vezi peste tot! Șiruri întregi de case, acoperite de jos până sus, de azulejo. Aceste plăci ceramice colorate au creat multe curente și au făcut celebri foarte mulți artiști decoratori. Muzeul Național de Azulejo merită vizitat.

Lisabona pe care am cunoscut-o acum mulți ani și Lisabona de astăzi nu s-a schimbat prea mult. Astăzi e un pic mai renovată, restaurată. Se simte un respiro creativ. Tinerii, care se văd obligați să supraviețuiască, au scos în uz noi forme de a face lucrurile, afacerile, moda, gastronomia, arta. În Portugalia ai natură, arhitectură, râu, mare, porturi, vii, livezi, fructe, cafea, oameni. Toate au autenticitate. Mâncarea și vinul - un balsam pentru orice stare, orice ocazie. Ai 850 km de plaje fascinante scăldate de apele Atlanticului, climă bună și cam 3000 de ore de soare intens pe an, timp excelent de venit aici în orice anotimp al anului, la doar câteva ore cu avionul de majoritatea capitalelor europene. Portugalia, statul cu frontierele cele mai vechi ale Europei, cu un patrimoniu cultural unic, unde tradiția și contemporaneitatea se îmbină armonios, Vă așteaptă pe toți cu drag! BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

inspiraţie Iar oamenii noștri de aici destul de ușor au învățat limba lui Camões, limbă vorbită de mai mult de 250 milioane de persoane de pe toate continentele. Portugalia este o țară echilibrată. Și lumea întreagă ar fi mult mai bună dacă s-ar asemăna măcar un pic cu această mică mare țară. Nu, Portugalia nu este perfectă. Nicio țară și niciun loc nu este perfect. Dar de la portughezi noi am avea câte ceva de învățat. De la gastronomie la omenie. Să ne iubim pământul, solul. Cu tot ce avem pe el. Cu bune și cu mai puțin bune.

rii ornamentale, care îmbogățește structurile gotice cu influențe romane, maure, orientale. Amestec de motive creștine cu simboluri din natură precum scoici, alge dar și cu personaje din mitologie, stilul manuelin a marcat o schimbare dramatică a stilului gotic târziu. O tranziție de la gotic la renascentism. Această dantelă copleșitor de frumoasă o poți admira și pe Turnul Belém din Lisabona, la Mănăstirea Convento do Cristo din Tomar, Mănăstirea din Batalha, Sala Armelor a Palatului Național din Sintra.

Alto Douro este regiunea unde se produce vinul de Porto, Patrimoniu UNESCO din 2001. Vinul de Porto, vinurile albe, roșii, rosé, vinul verde – toate vinurile portugheze crează o plăcere absolută. Prestigiu și excelență! Stilul manuelin, cu origini portugheze, este unic prin bogăția sculptuMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Fado. Este un stil muzical unic, apărut acum două secole în vechiul carter al Lisabonei, Alfama. Fado este emoție, dor neștiut, iubire pierdută. Iar în 2011 genul muzical Fado este înscris în lista intangibilă a Patrimoniului Cultural UNESCO. Străzi vechi, pietruite, castele cocoțate pe cele mai înalte stânci, funiculare, muzee de clasă mondială, galerii de artă, librării, obiective incluse în Patrimoniul UNESCO, o viață de noapte antrenantă, energizantă ...sunt doar câteva dintre motivele pentru care Lisabona chiar trebuie vizitată.

Și noi ar trebui să avem un 25 aprilie ca la portughezi. Sărbătoarea emancipării unui popor. Și poate așa nu am simți cu atâta durere fragilitatea democrației noastre. Avem de învățat de la ei cu ce să ne mândrim și cum să fim mai modești. Ei prin modestia lor atrag și unesc oameni. Țara festivalurilor și a summit-urilor, a conferințelor și a evenimentelor de talie internațională, care adună cu mare ușurință zeci de mii de oameni. Portughezii știu să se vadă în oglindă. Știu ce au de refăcut, schimbat, redefinit. Nu sunt atât de centrați pe ei așa cum sunt nordicii europeni sau nord-americanii.

faptul că acest palat a fost sursă de inspirație pentru designerii de la Walt Disney. Palatului Pena te așteaptă oricând să-i descoperi secretele ca tu apoi să-ți spui propria poveste de sejour pe pământ portughez.

Turismul nu înseamnă doar hoteluri luxoase recent construite. Am să las aici cuvântul POUSADA. Foste castele, palate, conace, mănăstiri și alte clădiri istorice care au fost transformate în hoteluri de lux, după cel de-al doilea război mondial, de către Guvernul portughez pentru a le conserva și valorifica potențialul imens. Niciodată nu e târziu să ne simțim copii. Sintra! Castele, palate și grădini fabuloase. Palatul Pena e cel mai aproape de spiritul copilăriei. Asta dacă avem în vedere cel puțin

Plaje fabuloase. Algarve. Alentejo. Minho. Trás-os-Montes. Monsaraz. Gerês. Açores. São Miguel. Douro. Diversitate culturală, peisaje, arhitectură. Patrimoniu Mondial UNESCO. Portugalia trebuie vizitată. Portugalia și oamenii ei... Stella Verega ran the Portuguese Language and Culture Center for 10 years, and she has been in Lisbon for half a decade now, where she lives and shares a feeling of profound sympathy for the Portuguese people. ”There is adventure. History. Aromas. Colors! And our people from here have easily learnt the language of Camões”, says Stella Verega. ”We’d have a few things to learn from the Portuguese. From gastronomy to humanity.” 11

inspiraţie

LECŢII DE VIAŢĂ PE CARE LE-AM ÎNVĂŢAT PÂNĂ LA VÂRSTA DE 35 DE ANI:

ALEXANDRU CAZACU

Alexandru Cazacu este președintele Asociației MoldoItaliene „Dor”. În iulie va împlini 35 de ani, un fel de răspântie între tinerețe și maturitate. Echipa revistei „MOLDOVA de oriunde” l-a provocat la o clipă de meditație asupra lecțiilor de viață pe care le-a învățat până acum. Alexandru a împărtășit concluzii - mereu revăzute, retrăite, regândite, conștientizând faptul că fiecare gând, experiență, acțiune are două fațete, exact ca și moneda din proverb. Alexandru Cazacu povestește: „Și azi, la sigur, sunt mai cumpătat decât eram cu zece ani în urmă – e un avantaj, dar, în același timp, am devenit mai precaut – e un dezavantaj. Deci, eu conștientizez faptul că fiecare gând, experiență, acțiune are două fațete, exact ca și moneda din proverb. Și dacă există rău, există și bine, iar binele te poate surprinde și el cu o fațetă negativă, ascunsă undeva. Căci în viață, din câte am văzut eu, până la 35 ani neîmpliniți, cam așa funcționează lucrurile. Atunci când am râs prea mult, n-am avut timp să fiu serios; iar când am fost prea serios, am uitat să zâmbesc. 12

Fiecare dintre noi, pe parcursul vieții, caută o rețetă magică. Fac și eu un decalog despre ceea ce am învățat până azi: 1. AM ÎNVĂȚAT SĂ NU MAI CONTROLEZ VIITORUL, ÎNVĂȚ SĂ MERG, PUR ȘI SIMPLU. Pentru că mereu îmi programam orice, pentru că mereu gândeam cu doi pași înainte. Dar am înțeles că nu funcționează astfel lucrurile în viață. E bine să fii calculat, dar e de ajuns să faci bine lucrurile azi. Cele de mâine, în mare parte, se nasc din cele de azi. Iar pe cele de poimâine e prematur să le programezi. Complicat de simplu!

w w w.

stiri

it poz

iv e

.e u

Moto: Nu te grăbi să faci concluzii, viața-i un joc atât de greu, în ea și reguli, și iluzii, se schimbă, pier și nasc mereu. (A.C.)

2. AM ÎNVĂȚAT REGULA DE AUR: VIAȚA NU ARE REGULI! ADAPTEAZĂ-TE! Valorile, viziunile, împrejurările, concluziile… totul se schimbă, totul e în continuă metamorfoză. Regulile impun rigiditate, rigiditatea exclude flexibilitatea. Iar un om care nu știe să fie flexibil e un extraterestru în societatea sec. XXI. Recunosc, uneori, mă simt extraterestru. 3. AM ÎNVĂȚAT CĂ POȚI DEVENI DUȘMANUL CELUI CARE TE CRITICĂ, DAR ȘI SCLAVUL CELUI CARE TE LAUDĂ. Oamenii te aplaudă, în cele mai dese cazuri, nu pentru poziția ta, ci pentru că poziția ta coincide cu poziția lor! Și BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

inspiraţie mulți dintre ei vor deveni cei mai aprigi dușmani ai tăi, atunci când poziția ta va fi opusă față de poziția lor. Oamenii nu te apreciază pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce ești tu pentru ei! 4. AM ÎNVĂȚAT CĂ EXISTĂ VICTIME CARE ÎȘI APĂRĂ AGRESORUL. Am observat, cu uimire, că există oameni atât de manipulați, încât ei nu vor fi de acord cu tine, chiar dacă tu ești de partea lor! Ei nu vor să vadă, ei vor să arate! Și chiar dacă strigă că vor schimbări, pe mulți dintre ei nu-i vei scoate nici cu arcanul din glodul cu care s-au deprins! 5. AM ÎNVĂȚAT CĂ OAMENII NU ASCULTĂ CA SĂ AUDĂ, CI CA SĂ RĂSPUNDĂ. Învăț să tac, acolo unde strigam. Învăț să strig, acolo unde tăceam. Am învățat că poți fi singur, atunci când ești cu cineva. Și poți fi înconjurat de toate urechile lumii, atunci când rămâi singur. 6. AM ÎNVĂȚAT CĂ ÎN ORICE MOMENT POT FI JUDECĂTOR SAU INCULPAT, PRINȚ SAU CERȘETOR, ACTOR SAU SPECTATOR. Am învățat că sunt momente în care pot zbura mai sus de ceruri, dar sunt momente în care abia de mă mai târăsc pe pământ. Am învățat că eu sunt totalitatea oamenilor și experiențelor ce mi s-au întâmplat. Am învățat că eu nu sunt un punct în jurul căruia se învârte lumea, sunt reacția subiectivă la ceea ce se întâmplă. Iar „subiectiv”, aici, semnifică, inclusiv, „mereu divers”. 7. AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC TOTUL. Oamenii, cu rele și bune. Bucuria și tristețea. Duritatea și gingășia. ÎnțeMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

lepciunea și copilăria. Mulțimea și singurătatea. Am învățat că toate sunt ale mele. Am învățat că sunt trecător prin timp. 8. AM ÎNVĂȚAT CĂ SUNT „BA, CA O STÂNCĂ… ȘI NECLINTIT, ȘI TARE; BA SUNT CA UN COPIL ȘI MĂ RĂNEȘTI C-O FLOARE!”. Am învățat că pot auzi coardele inimii, dar pot rămâne orb la câte mi se întâmplă afară. Am învățat că sunt om și nimic din ce e omenesc nu-mi e străin. Am învățat să greșesc! Ador să greșesc! O fac atât de bine! Aproape, perfect! Și eu sunt perfecționist, de felul meu! 9. AM ÎNVĂȚAT SĂ MERG ÎN LINIE DREAPTĂ SPRE UN SCOP! E extrem de greu să mergi direct spre un scop, într-o lume lipsită de individualism. Într-o societate, mereu ocupată cu devierea ta de la scopul tău spre scopurile ei, e extrem de prețioasă calitatea de a ști să rămâi în picioare și să-ți urmezi cu verticalitate scopul. 10. AM ÎNVĂȚAT CĂ ADEVĂRUL ESTE RELATIV. Că fiecare are adevărul său și nu există un adevăr universal. Am învățat că adevărul nu este mereu indispensabil. Am învățat să analizez lucrurile din perspectiva oamenilor care nu sunt de acord cu mine. Am învățat

să gândesc global și să observ detalii. Am învățat să conștientizez că nu știu nimic. Am învățat că mereu mă contrazic, dar o fac atât de elegant!”, a mărturisit Alexandru Cazacu. Alexandru Cazacu is the president of the Moldo-Italian Association „Dor”. He is turning 35 this year, an age resembling a junction between adolescence and adulthood. The team of Diaspora Magazine „MOLDOVA Anywhere” has asked him to take a minute off to meditate on his life lessons that he has learnt over the years. Alexandru has talked about deductions that he’s made, reviewing every action, every thought, every experience, stating that most of them are two-faced, just like the coin from the proverb. 13

acasă

MOLDOVEANCA

IRINA CALANCEA

ȘI-A DESCHIS PROPRIA AFACERE DE PANTOFI ACASĂ Irina Calancea este moldoveanca de 33 de ani care a activat o perioadă într-o companie de asigurări din România. Tot acolo, în 2011, a făcut un stagiu de practică de câteva luni la un atelier de producere a pantofilor și a decis să-și deschidă propria afacere acasă. În curând, Irina va anunța oficial inițiativa de rebranding, astfel „Irka Shoes” va deveni „Irina Calancea” pentru a ieși în față cu propriul nume. Tânăra din Republica Moldova a decis din 2011 că e timpul să lucreze pentru ea, să învestească acasă. Nu a ezitat însă să colaboreze cu producători de pantofi din România, mai ales, cu cei care au ajutat-o încă de la început să pună bazele afacerii de pantofi și sandale pentru dame și bărbați. 14

„În 2011 nu era nimeni din Republica Moldova care să creeze încălțăminte la comandă și să aibă un magazin. Clienții nu știau de această inițiativă, era ceva nou pentru ei, feedback-ul lor m-a motivat să merg mai departe. Un an am lucrat online, iar când au crescut numărul solici-

tărilor, mi-am dat seama că trebuie să deschid și un magazin de încălțăminte”, a spus Irina. Designerul de pantofi e o fire dinamică, de aceea nu poate să stea tot timpul în magazin sau în atelier, preferă să fie în permanență în mișcare pentru a se informa. Irina e responsabilă de designul pantofilor, iar de partea tehnică se ocupă specialiștii atelierului din România unde a început acum cinci ani colaborarea. „E o echipă de 25 de persoane care se ocupă de realizarea pantofilor, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Procesul începe de la schițe, modelierul ne face tiparul, apoi modelul ajunge pe mâna croitorului, apoi a cuBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă purtăm în picioare ne dă siguranță și eleganță. O pereche de pantofi de calitate și cu un design modern atrag privirea”, a mai spus designerul de încălțăminte. Colecțiile îndrăznețe de pantofii ale designerului Irina Calancea au fost apreciate și cunoscute la diferite prezentări de modă atât în țară, cât și în România. A participat la mai multe expoziții naționale și internaționale, iar creațiile acesteia s-au bucurat de apreciere. Designerul de încălțăminte Irina Calancea și echipă care stă în spate sunt în proces de realizare a unei colecții de haine din piele și a accesoriilor din materiale reciclabile. Iar pentru cei care vor să înceapă o afacere acasă, le-ar recomanda să vină cu ceva nou pe piață. Orice idee inovatoare este mai bună decât una care deja este pusă în practică. Important e să aibă curaj și să creadă în forțele proprii. sătorului, a tălpuitorului și deja ultima etapă – finisajul”, a mai adăugat Irina. Modelele de pantofi sunt actuale, originale, de aceea Irina consideră că acesta e un punct forte, astfel nici comenzile nu încetinesc să apară. „Mergem în Italia și în România pentru schimb de experiență, iar în fiecare an venim cu ceva nou, și mult mai calitativ. Pantofii pentru femei sunt mai solicitați în Republica Moldova și în România, iar cei pentru bărbații sunt mult mai întrebați în Rusia. Prețul fiind de la 100 de euro în sus. Am reușit timp de cinci ani să păstrăm aceeași clienți, iar asta ne bucură”, a precizat fondatoarea brandului de încălțăminte. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Inspirația Irinei Calancea e atunci când vede o piele pentru pantofi nouă. Designerul din start, de la primele schițe, își imaginează cum va arăta produsul final. De asemenea, are o colecție specială, de care este mândră. „E o colecție cu care mă mândresc mult „Dor de tricolor”, realizată acum doi ani, însă e actuală. Are succes această colecția atât în România, cât și acasă, căci avem același tricolor, cu mici excepții”, a mai spus Irina. Pentru primăvara și vara anului 2017 nuanțele cele mai potrivite pentru pantofi ar fi: „Bej, mentă, piersică, mai puțin culorile pământii. Ceea ce

Cristina Zeamă Irina Calancea is the 33 years old Moldovan woman who activated in a Romanian insurance company for a while. In 2011, after completing a training, she decided it’s time to start working for herself, to start investing home, introducing “Irka Shoes”, which grew into a company producing shoes and sandals for men and women - “Irina Calancea”. “The collection that I’m very proud of is “Dor de tricolor”. It was fashioned two years ago, yet remains actual. It’s as successful in Romania as it is home”, says Irina Calancea. 15

#facem

GRIGORE BECHET,

REGIZORUL MOLDOVEAN APRECIAT LA NIVEL INTERNAŢIONAL Grigore Bechet este regizorul moldovean care a obținut câteva premii la nivel internațional pentru producțiile de scurtmetraj. În 2012, a realizat filmul „O zi din viața unei roșii”, aflat în competiția Festivalului GREEN FEST 2012, Belgrad, Serbia. În iulie 2016, la Festivalul International de Film Transilvania | TIFF 2016, regizorul a câștigat „Transilvania Pitch Stop CoCo Award”. De asemenea, Grigore Bechet a fost premiat la „Connecting Cottbus 2016”, în Germania, pentru proiectul de film „Alive in Moscow”: „Midpoint Scholarship Award”. În octombrie 2016, Grigore Bechet a realizat scurtmetrajul „Mina”, cu suportul oferit de Biroul Relații cu Diaspora. Acest film a reunit membrii diasporei moldovenești din Germania, SUA și România.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem Regizorul Grigore Bechet împreună cu actori atât din țară, cât și din străinătate a realizat în toamna anului 2016 un scurtmetraj made in Moldova, mai exact, despre viața unui locuitor de la sat afectat de un conflict armat. „Au fost invitați studenți de film din SUA și Elveția. Și astfel a fost posibilă reîntoarcerea cineaștilor originari din Moldova care activează în domeniul cinematografiei în România, SUA și Germania. Alături de ei au fost selectați și studenți de film din Moldova care au avut ocazia, pe lângă schimbul de experiență, să participe plenar la procesul de producție alături de colegii lor din SUA și cineaștii din Moldova stabiliți peste hotare”, a spus regizorul Grigore Bechet, care este primul basarabean care a obținut un masterat în arte fine la Columbia University School of the Arts. Scurtmetrajul „Mina”, care a reunit mai mulți actori atât din Republica Moldova, cât și din străinătate, a făcut posibil un schimb de experiență dintre aceștia. Diferențele dintre ei însă sunt majore la fel și dintre cinematografia din țară față de cea din străinătate. „Actorii din Moldova au o pregătire foarte bună în domeniul teatral, însă aceasta nu poate fi aplicată

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

întotdeauna și în cinematografie. Cei din străinătate, deși nu au o pregătire atât de bună, cum ar fi studii universitare de actorie, au parte de mai multe exerciții cinematografice. Desigur, acum vorbim în linii generale pentru că actorii foarte buni sau chiar geniali sunt valabili în orice context. Are nevoie cineva de cinematografie la noi? Sau de cinematografie despre noi? Vrem noi să spunem istorii despre noi altora sau îi lăsăm pe alții să spună povești despre noi?”, a monologat Grigore Bechet. Regizorul nu se oprește însă aici: de la scurtmetraje tinde spre realizarea filmelor de lungmetraj. „De ceva vreme datorită acestui scurtmetraj am intrat în post, în post-producție. În timpul liber lucrez la un scenariu de lungmetraj care sper că va vedea lumina ecranelor”, a spus regizorul. Realizarea scurtmetrajului despre viața unui locuitor dintr-un sat afectat de un conflict armat a fost posibil grație suportului oferit de mai multe instituții. „La realizarea scurtmetrajului a fost important suportul oferit de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu

Organizația Internațională a Migrației (OIM), misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Astfel programul DIASPORA ENGAGEMENT HUB a dat amploare acestui proiect”, a precizat Grigore Bechet. Scenariile scurtmetrajelor realizate de regizorul și actorul Grigore Bechet, și care au ajuns să vadă lumina ecranelor, duc faima țarii la nivel internațional, dovadă fiind seria de premii obținute. În continuare, regizorul Grigore Bechet lucrează la un scenariu de lungmetraj, iar reușitele nu se vor lăsa prea mult așteptate. Grigore Bechet is a Moldovan actor, director and screenwriter who won several international awards for his debut feature script "ALIVE". He is the first moldovan who recieved a Master of Fine Arts degree from Columbia University School of the Arts. In october 2016, Grigore Bechet filmed in Moldova the short film MINE, with the support of the Diaspora Relations Bureau (BRD). The production reunited film professionals, members of moldovan disapora from Germany, USA and Romania.

istorii de succes Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor. Muzica i-a creat un nume și l-a purtat în lume pe violonistul moldovean dedicat publicului

din Finlanda, Ion Buinovschi. Toamna trecută a fost invitat să fie profesor de vioară la Conservatorul din Pori, având o grupă de zece elevi. Recent, a cântat întrun concert de cameră la Sala Primăriei din Pori - Cvartetul de Schubert „Fata și Moartea”. Însă dragostea pentru pământul natal îl face să revină acasă, locul unde și-a început cariera artistică. 18

VIOLONISTUL MOLDOVEAN DIN FINLANDA,

ION BUINOVSCHI,

CUCEREȘTE PUBLICUL DIN ÎNTREAGA LUME De la cinci ani Ion Buinovschi, născut la Chișinău, este pasionat de vioară, cu toate dificultățile ei tehnice. La început a fost un joc, însă părinții – profesori de muzică – au știut să-l motiveze pe Ion Buinovschi să aleagă vioara. „Pentru mine era plictisitor, vroiam să joc fotbal, era hobby-ul preferat, era un lucru care-mi crea echilibru spiritual. De la patru-cinci ani am început să cânt la vioară, iar pe la 14-15 ani am văzut și părțile bune. De atunci a început să-mi placă muzica de operă și am făcut cunoștință cu Maria Bieșu. Toate acestea m-au ajutat să văd muzica dintr-o altă perspectivă”, precizează Ion Buinovschi, violonistul care și-a făcut studiile de muzică la Chișinău și București, iar apoi la New Jersey, în SUA. Destinul l-a dus mai departe în Finlanda, la Oulu, apoi în orchestra simfonică din Turku, iar acum în orchestra „Pori BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes Sinfonietta”, unde este unul dintre cei mai buni violoniști din Finlanda. Însă totul a început în Moldova.

„Ambii mei părinți au fost violoniști de excepție. Îmi amintesc cât de inspirat eram când îi auzeam pe ei cântând, chiar și prin intermediul muzicii populare. Cele mai colorate amintiri legate de copilărie, de părinți, le am pe la vârsta de trei-patru ani, pe când ei cântau în ansamblul „Miorița”, condus de Vasile Goia. Atunci părinții mei plecau des în turnee și îmi plăcea muzica pe care o interpretau. Așa m-au inspirat”, spune artistul. La baza formării carierei artistice a marelui violonist moldovean stabilit în Finlanda au stat nu numai părinții, dar și personalitățile muzicii de operă care au fost pentru el un adevărat exemplu. „Mă impresiona sunetul viorii lui David Oistrakh, iar când eram mic încercam să-l imit. Aveam multe înregistrări acasă în interpretarea maestrului. A fost important faptul că tata a fost, la Conservatorul din Moscova, elevul lui Igor Oistrakh, care este fiul lui David Oistrakh. El a fost de câteva ori în Moldova și l-am ascultat la Sala cu Orgă, însă David Oistrakh rămâne a fi un idol al sunetului viorii”, spune Ion Buinovschi. Atunci când este pe scenă, violonistul încearcă să comunice cu vioara, instrumentului muzical care i-a oglindit talentul artistic. „Îmi imaginez că interpretez o arie muzicală și încerc s-o vizualizez. Atunci MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

foto: TVRi

Cele mai colorate amintiri din copilărie ale violonistul sunt cele alături de părinți, pentru că ei sunt cei care i-au altoit dragostea pentru vioară.

când sunt pe scenă încerc să vorbesc cu vioara”, a mai adăugat Ion Buinovschi. Chiar dacă există diferențe între Finlanda și Moldova, violonistul basarabean este de părere că valorile spirituale sunt cele care ne unesc. „Cred că noi suntem foarte apropiați ca spirit, gândire de finlandezi, care sunt oameni foarte cuminți. Unicul lucru care ne diferențiază este modul de viață. Moldovenii sunt deprinși cu greutățile, pe noi nu ne sperie nimic. Finlandezii sunt desprinși cu un mod de viață stabil, serviciile sociale le asigură totul și ei sunt foarte liniștiți în acest sens. Însă ca spirit suntem foarte apropiați”, spune violonistul basarabean stabilit în Finlanda. Ion Buinovschi pledează pentru faptul ca tinerii să îndrăgească muzica de operă, pentru că pământul Moldovei este foarte bogat în talente. „Sfatul meu este ca tinerii să iubească muzica, să asculte muzică de operă. Moldova este foarte bogată în talente.

Avem atâtea exemple care au rămas și în istorie, precum Eminescu, Enescu, Porumbescu. Noi doar trebuie să-i motivăm pe tineri să aibă această dragoste pentru ceea ce reprezintă muzica”, spune artistul. Violonistul moldovean Ion Buinovschi face parte din orchestra „Pori Sinfonietta” din Finlanda, a cântat pe cele mai mari scene ale lumii, alături de cei mai consacrați interpreți de operă, însă niciodată nu a uitat de Moldova – pentru că este locul unde și-a început cariera de violonist și unde a înțeles că viitorul îi rezervă o carieră strălucită în muzică. Cristina Zeamă Music dragged the Moldovan violinist Ion Buinovschi around the globe. Now, Ion Buinovschi completes the “Pori Sinfonietta” orchestra and is one of the best violinists in Finland. But then everything started in Moldova. And the love for the homeland makes him return home, the place where he understood that the future holds a brilliant musical career for him. 19

acasă

Rusești // La Ruseșii Noi a fost organizată campania locală „LA URAT Crihana Veche // La festivalului internațional al tradițiilor de iarnă „Capra, Turca și Breaza” din Criha- PE CURAT” drept prilej de încurajare a băștinașilor-migranți să dona Veche, împreună cu promovarea tradițiilor, organizatorii transmit originarilor aflați departe de neze pentru procurarea unui tractor necesar localității pentru evacasă atmosfera festivalului și îi încurajează să doneze pentru sala de sport a școlii din sat. cuarea gunoiului, deszăpezire, întreținerea drumurilor.

23 LOCALITĂŢI AU INIŢIAT PROIECTE COMUNITARE COFINANŢATE DE MIGRANŢI

Primarii din 23 de localități pun bazele unor proiecte de dezvoltare a comunităților prin semnarea acordurilor de grant în valoare a câte 20 mii dolari SUA fiecare, oferiți de Guvernul Elveției. Preponderent, proiectele sunt de infrastructură locală și au menirea să îmbunătățească viața oamenilor din localități. Astfel, 23 de sate și orașe din Moldova vor avea servicii mai bune de aprovizionare cu apă potabilă, de evacuare a deșeurilor, de întreținere a drumurilor locale, de recreere și sport, de iluminat public, de dezvoltare economică locală, precum și alte servicii comunale complexe. 20

În premieră, migranții originari din aceste localități vor putea contribui financiar la dezvoltarea locală într-un mod sigur și transparent prin intermediul primei platforme online de colectare de fonduri destinate proiectelor comunitare - www.Guvern24.md. Cu suportul proiectului pe platformă a fost dezvoltat un modul dedicat comunităților și va putea fi folosit de cele 898 de primării din țară.

„Cetățenii din Republica Moldova aflați în țară sau peste hotare vor putea contribui la dezvoltarea localităților de origine indiferent de distanța care îi desparte de locul natal. Aceasta este una dintre cele mai viabile soluții generate în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare Locală menită să micșoreze distanțele între oameni și să schimbe dimensiunea migrației, din problemă în oportunitate pentru localitățile din țară”, a declarat Olesea Cazacu, manager al proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL). Pentru o mai mare transparență și promovare, fiecare localitate a descris proiectul în imagini și text, plasate pe platforma www.Guvern24.md. Astfel, cel puțin, cei 40 mii băștinași plecați din comunitățile partenere MiDL vor avea ocazia să afle despre lansarea proiectului, dar și să contribuie financiar la realizarea acestuia. Mai mult ca atât, băștinașii vor putea urmări, la orice etapă, care este progresul colectării de fonduri și implementării proiectului la care au contribuit. De menționat că toate cele 23 proiecte au fost identificate și prioriBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă tizate de primării prin intermediul unor sondaje online pentru populația locală, dar și diasporă. „Este important să venim mai aproape de băștinașii noștri cu informații despre localitate și proiectele în derulare, indiferent în ce colț al lumii se află aceștia. Pentru a-i ține la curent cu noutățile de acasă, noi, cei de la primărie, în colaborare cu Asociația de Băștinași Ruseștii Noi, ne propunem să organizăm, cu regularitate, campanii de informare, folosind rețelele de socializare, canalul Youtube și site-urile locale”, susține Pavel Codreanu, primar de Rușeștii Noi (Ialoveni). Cele 23 proiecte vor aduce schimbări pozitive în viața a circa 100 mii cetățeni din 5 orașe și 18 sate ale țării. Suma totală a proiectelor care urmează a fi implementate este de 740 mii dolari SUA. EXPERIENȚE POZITIVE „Baza de date a migranților a crescut, după Zilele Diasporei, estimativ cu 2530% sau în medie cu circa 100 de per-

CUM ADUNI LUMEA ACASĂ TOP 5 SFATURI În mai multe sate și orașe din țară, locuitorii, în parteneriat cu primăriile, au apelat la rețelele de socializare pentru a aduce acasă, cel puțin virtual, toți băștinașii plecați în lumea largă și a-i atrage în dezvoltarea comunităților. Despre cum lucrează Asociațiile de Băștinași pe rețelele de socializare și practici selectate din experiența celor 25 de localități partenere ale proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL). Întocmiți o listă care să cuprindă contactele tuturor celor care doresc să păstreze conexiunea cu

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

soane per localitate. În prezent, în baza de date a fiecărei Asociații de băștinași sunt înscriși circa 400 de membri, iar în unele localități, de regulă în orașe, sunt peste 800”, spune Oxana Maciuca, coordonator componenta migrație în cadrul proiectului MiDL. „Încercăm să îi ținem aproape pe băștinașii plecați prin intermediul paginii de Facebook. Deși nu mai trăiesc în sat, oricum sunt parte componentă a comunității și trebuie puși la curent cu tot ce se întâmplă”, susține Victoria Matveev, responsabilă pentru migrație în cadrul proiectului MiDL pentru localitatea Colibași din raionul Cahul. „Paginile de socializare sunt un instrument foarte eficient de promovare a activităților și evenimentelor din localitate. Cu ajutorul lor migranții află ce se întâmplă acasă, au posibilitatea să se implice atât în procesele decizionale, cât și la soluționarea problemelor. Avem chiar și un exemplu relevant. Câțiva migranți, văzând publicate pe localitatea de baștină, chiar și de la mii kilometri depărtare. Informațiile culese vor conține cel puțin numele, prenumele, țara în care se află și un contact al persoanei respective.

2 Creați pagini ale Asociației de

Băștinași pe rețele de socializare. Acestea trebuie să conțină fotografii și informații care să explice scopul creării și activitățile AdB.

3 Identificați originarii pe rețelele de

socializare și invitați-i să se alăture grupului/paginii create pe Facebook sau Odnoklassniki.

Postați pe paginile asociației poze cu băștinași cunoscuți din

pagina Asociației niște fotografii unde câțiva locuitori, împreună cu primăria, au început repararea unui drum, au propus să contribuie și ei pentru a extinde porțiunea de drum reparată, până la casa părinților lor”, afirmă Ion Cărpineanu, primarul de Cărpineni (Hâncești). Proiectul „Migrație și Dezvoltare Locală” (MiDL) este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova. The mayors of 23 localities have laid the foundations of community development projects by signing grant agreements worth 20 000 dollars each, offered by the Swiss government. The 23 projects will make positive changes in the lives of about 100 000 citizens from 5 cities and 18 villages of the country. The total sum of the projects that are about to be implemented is worth 740 000 US dollars. localitatea Dvs., însoțite de texte scurte despre persoana respectivă și neapărat etichetați-o. Astfel, se va forma o rețea de persoane originare din localitatea dumneavoastră. De asemenea, plasați informație interesantă pentru cei demult plecați de acasă: poze cu locuri și oameni dragi, felicitări, anunțuri, invitații la evenimentele de acasă, cât și transmisiuni online ale ședințelor primăriei etc. Identificați cele mai stringente necesitățile ale comunității și prin intermediul Internetului consultați băștinașii, inclusiv persoanele plecate. Împreună veți prioritiza problemele de rezolvat, iar cei implicați se vor simți parte a procesului.

acasă

MIGRANŢI ORIGINARI DIN 23 COMUNITĂŢI AU CONTRIBUIT CU PESTE 2 MILIOANE DE LEI LA DEZVOLTAREA LOCALĂ Timp de trei luni, campania de colectare de fonduri „Cu drag pentru acasă”, desfășurată de proiectul „Migrație și Dezvoltare Locală”, a convins fiecare al zecelea migrant din 23 de de localități partenere să contribuie financiar pentru proiecte de dezvoltare locală. Printre acestea se numără dezvoltarea unor servicii mai bune de aprovizionare cu apă potabilă, de evacuare a deșeurilor, de întreținere a drumurilor locale, de recreere și sport, de iluminat public, de dezvoltare economică locală. Proiectul „Migrație și Dezvoltare Locală” este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu susținerea financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. 22

„Chiar dacă în SUA am reușit să obțin unele rezultate ce-mi păreau de neatins, în viitor oricum mă văd în Moldova. Am donat pentru că îmi pasă și mi-e dor. Oriunde m-aș afla în lume, oricum toate drumurile duc acasă și locul copilăriei mele va rămâne cel mai drag, de aceea vreau să-l văd înfloritor”, spune Victor Gâscă, care a donat 500 de dolari pentru amenajarea parcului din localitatea sa de baștină – Chișcăreni. Astfel, peste 4000 de migranți, dar și localnici au contribuit financiar la dezvoltarea locală într-un mod sigur și transparent, prin intermediul unei platforme online de colectare de fonduri destinată proiectelor comunitare. Secțiunea de pe www.guvern24.md dedicată dezvoltării locale a fost dezvoltată cu sprijinul proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”, în cooperare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova și poate fi utilizată de cele aproape 900 de primării din țară.

Pentru a suplimenta contribuțiile migranților și ale comunităților, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare oferă pentru fiecare dintre cele 23 de localități granturi a câte 20 mii de dolari SUA. „Rezultatele acestei campanii sunt impresionante. Mobilizarea extraordinară a diasporei ne-a confirmat o dată în plus că există un potențial care poate și trebuie valorificat. Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare își propune și în continuare să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea potențialului migrației, să susțină crearea serviciilor și produselor destinate migranților și familiilor lor și să implice diaspora în dezvoltarea țării”, a afirmat Radu Danii, coordonator de program la Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova. Sumele transferate variază de la 24 de lei (costul unui SMS și apel BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă telefonic) până la 1000 dolari SUA. Suma colectată a depășit cu 50% ținta stabilită. „Este important ca băștinașii să fie la curent cu situația din localitate, cu proiectele în derulare, indiferent în ce colț al lumii se află. Noi, membrii Asociației Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni, în colaborare cu primăria, ne propunem nu doar să informăm, dar și să consultăm cu regularitate băștinașii referitor la situația din oraș”, susține Tatiana Vrăjmaș, președinta Asociației Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni. Banii colectați și cei donați vor fi valorificați în perioada imediat următoare de autoritățile publice locale și Asociațiile de băștinași din cele 5 orașe și 18 sate partenere. Suma totală a celor 23 de proiecte care urmează a fi implementate este estimată la 775 mii dolari SUA, dintre care: peste 100 mii dolari SUA sunt colectate de la migranți, 460 mii dolari SUA sunt oferite de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și 215 mii dolari SUA sunt alocate din bugetele locale. „Pentru prima dată am reușit, în calitate de autoritate publică locală, să atragem migranții atât de aproape în soluționarea problemelor satului. Acum am simțit cu adevărat cât de mare este dorul celor plecați de acasă. Oamenii doresc să se implice, iar noi, în calitate de autoritate locală, trebuie să fim transparenți și să creăm cadrul necesar pentru participarea oricărui cetățean în dezvoltarea localității de baștină”, spune Victor Stână, primar de Gura Galbenei (Cimișlia). MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Biblioteca din satul Izbiște. Foto: UNDP Moldova

Drumuri sigure în Cărpineni. Foto: UNDP Moldova

Renovarea sălii de sport în Crihana Veche. Foto: UNDP Moldova

Parc multifuncțional pentru satul Pelinia. Foto: UNDP Moldova

Toate cele 23 de proiecte au fost identificate și prioritizate prin intermediul unor sondaje online la care au participat localnici și migranți.

are better water supply, waste management, roads maintenance services, recreation and sport facilities, public street lighting and local economic development. Migration and Local Development Project (MiDL) is implemented by the United Nations Development Program in Moldova (UNDP) with the financial support of the Swiss Agency for Development and Cooperation in Moldova (SDC).

Over three months, the campaign “For home with love”, organized by the Migration and Local Development Project, convinced each tenth migrant from 23 partner localities to contribute financially for local development projects. Among these

acasă opt zile complete de muncă din scurta sa vacanță pentru crearea planului arhitectural al sălii polivalente din localitate. Contribuția sa a picat la țanc, deoarece primăria din localitate demult timp avea ideea creării unui spațiu adecvat, bine planificat pentru implicarea localnicilor în diverse activități sportive: fotbal, mini-fotbal/volei, baschet (spațiu interior și exterior), dansuri, fitness etc. Suma totală a proiectului este estimată la peste 88 000 dolari SUA.

Asemeni Tatianei, mulți dintre moldovenii plecați sunt urmăriți de dorul de casă și se implică în activități de voluntariat pentru comunitățile de unde provin

PLECAŢI ÎN LUME,

DAR VOLUNTARI ACASĂ Conform estimărilor oficiale, peste un sfert din forța de muncă a Republicii Moldovei se află și lucrează acum peste hotare. Migranții sunt sursa majoră de venituri pentru economia națională, dar în același timp se consideră că exodul masiv al populației paralizează dezvoltarea statului în general și a localităților în particular. Totuși, migranții din mai multe localități din Repiublica Moldova au demonstrat că este posibil de combinat migrația și voluntariatul în favoarea dezvoltării locului de baștină. Tatiana Manoli, o tânără din satul Colibași (Cahul), arhitectă în devenire, spune că s-a bucurat de oportunitățile de dezvoltare personală oferită de localitatea natală, de o educație adecvată. Cu toate acestea, a plecat la studii peste 24

hotare, cu mari planuri de carieră în domeniul arhitecturii. „Atunci când sunt departe de casă, dorul este foarte puternic, iar momentul revenirii acasă este cel mai frumos și emoționant lucru trăit de fiecare dată. Am plecat din localitatea de baștină, dar a venit timpul ca deja eu să ajut satul meu natal cu aptitudinile și cunoștințele acumulate”, susține Tatiana. În vara anului 2016, Tatiana a dedicat

Pentru o colaborare mai eficientă a localității cu băștinașii plecați în întreaga lume, în mai 2016 la Colibași a fost fondată Asociația Băștinașilor din Colibași, iar crearea Sălii Polivalente de Sport este una din prioritățile pe termen mediu incluse în planul de acțiuni al asociației. „Acest proiect urmează a fi realizat, în mare parte, în bază de voluntariat și contribuții financiare din partea băștinașilor aflați departe de casă. Am realizat chiar și un filmuleț pentru informare și pentru o mai mare transparență vizavi de noul proiect”, spune Cornel Inje, președintele asociației. Satul Colibași este beneficiar al proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), alături de alte 25 localități din Republica Moldova. Proiectul este implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova. Pentru a stimula interesul din partea diasporei, a fost lansat și un program local de revenire temporară. Reprezentanții din diasporă sunt susținuți să se întoarcă temporar în localitățile de baștină pentru a face transfer de bune BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă

Autoritățile locale și băștinașii din Colibași discută proiectul sălii polivalente.

practici, a aduce idei, experiențe și abilități noi aflate în țările de destinație. „Băștinașii plecați sunt o importantă resursă de dezvoltare pentru localitatea noastră. Această oportunitate este cu atât mai valoroasă, cu cât bugetul local este unul auster, iar resursele umane calificate sunt aproape lipsă”, susține Ion Dolganiuc, primarul satului Colibași. Acesta este unul dintre exemple care demonstrează că migrația și voluntariatul pentru locul de origine sunt, totuși, compatibile și cu impact. Multiplicarea acestor experiențe poate dezvolta fiecare localitate separat, dar și țara, în ansamblu, deoarece migranții moldoveni sunt o resursă valoroasă, ba mai mult, își doresc să facă voluntariat ACASĂ. Puncte de reper: • Pe parcursul primelor șase luni de la crearea asociațiilor de băștinași în cele 25 de localități partenere ale proiectului MiDL, deja au fost implementate peste 100 de proiecte și inițiative la nivel local. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Planul arhitectural al sălii polivalente realizat de Tatiana Manoli.

• Principalele domenii de intervenție ale proiectelor implementate de asociațiile de băștinași sunt: social (25%), educativ (40%), cultural (15%), și amenajarea teritoriului (20%). • De aceste inițiative au beneficiat peste 5000 copii, inclusiv de burse oferite de migranți (54 de elevi), suport rechizite școlare (45 de copii), precum și persoane în etate sub formă de ajutoare materiale și asistență.

Tatiana Manoli, a young woman from the village of Colibași (Cahul), a budding architect, went to study abroad. But in the summer of 2016, she has dedicated 8 full days of work to create the architectural plan of the local multipurpose hall. Emigrants from different Moldovan localities have proven to us that it’s possible to combine migration and volunteering in the favor of their birthplace’s development. 25

portret de asociaţie nerilor. Membrii asociației organizează constant activități de mentoring, networking, traininguri în diferite domenii, conferințe, prezentări de carte, inițiative sportive și alte activități culturale și de divertisment. „O3M” oferă suport informativ, de integrare și orientare a tinerilor care optează pentru studii sau muncă în Italia. Last, but not least, Asociația „O3M” reprezintă interesele tinerilor moldoveni din Italia în fața instituțiilor de stat, atât din Republica Moldova, cât și din Italia.

ASOCIAŢIA TINERILOR MOLDOVENI DIN ITALIA „O3M” În anul 2015 la inițiativa Auricăi Danalachi, încurajați și susținuți de fostul prim-secretar al Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italiană, Nicoleta Croitoru-Bantea, doisprezece tineri moldoveni proactivi, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, au pus bazele „O3M” – Asociația tinerilor moldoveni din Italia, asociație non-profit și apolitică. „O3M” indică o „ formulă” care se traduce în „ Open mind made in Moldova”, un concept nou de asociație în diasporă, diferit de celelalte, care își propune să dezvolte proiecte și evenimente inedite. „O3M” înseamnă o echipă de tineri open minded cu idei clare de unde au pornit, cine sunt și încotro merg. În mai puțin de doi ani de la fondare, Asociația „O3M” a devenit un important 26

punct de referință pentru tinerii moldoveni din Italia, determinându-i să se implice activ în dezvoltarea comunității moldovenilor stabiliți în peninsulă și a sensului de apartenență a acestora. Asociația „O3M” promovează și crede în capacitățile și potențialul fiecărei persoane, creând condiții propice pentru dezvoltarea personală și profesională nu doar a studenților, ci și a tuturor ti-

Datorită entuziasmului, eforturilor comune, asociația se bucură de un real succes, iar numărul membrilor este în continuă creștere. Interesul sporit pentru activitățile „O3M” trezește o nouă aspirație: coeziunea tinerilor moldoveni din diasporă prin extinderea asociației în toată Italia. În prezent, „O3M” își are sediul la Roma, o filială la Milano și reprezentanți în orașele Trieste și Cosenza. Utilizarea pe larg a instrumentelor digitale, precum rețelele de socializare Facebook și Odnoklassniki, permit Asociației „O3M” să ajungă în casele unui segment de tineri foarte relevant, datorită prezenței constante cu material studiat și dedicat în special acestora din urmă. Postările de pe pagina de Facebook „O3M – Associazione giovani moldavi in Italia” se bucură zilnic de numeroase vizualizări, subliniind încă o dată rolul important al asociației pentru tinerii din diasporă. ACTIVITĂȚI ȘI EVENIMENTE MARCA O3M În scurt timp, datorită implicării publicului tânăr, „O3M” a ajuns să aibă la activ mai multe experiențe culturale de succes, concerte, traininguri, ateliere, chiar și proiecte de binefacere. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie Cât despre activitățile de divertisment și socializare, a devenit deja o tradiție ca „O3M” să organizeze tot mai des evenimente menite să adune cât mai mulți tineri dornici de a descoperi noi orizonturi, de a lega noi prietenii, colaborări frumoase, sau pur și simplu, de a petrece timpul socializând și distrându-se într-o companie bună. Printre acestea se numără „O3M Șou la garaj” (2015), „International O3M Party” (2016) și concertele trupei moldo-italiene Geeskoff, care adună constant între 100 și 200 de tineri de diferite naționalități.

Printre cele mai importante evenimente în cadrul activității „O3M”, trebuie să menționăm Conferința „Italia e Moldavia, sfide ed opportunità”, organizată de grupul parlamentar de prietenie moldo-italian în vara anului 2016 la Roma. La invitația dnei Ambasador Stela Stîngaci, tinerii au avut ocazia să participe activ la dezbateri, alături de alți reprezentanți ai diasporei. De asemenea, președinta asociației, Aurica Danalachi, a ținut un discurs ce s-a axat pe unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă tinerii moldoveni din Italia și, în același timp, a venit și cu câteva soluții concrete. „Sărbătoarea popoarelor”, organizată în orașul Roma (mai 2016), este un alt „trofeu” în palmaresul „O3M”, oferindu-le tinerilor din Moldova posibilitatea de a-și reprezenta tradițiile și obiceiurile în inima Italiei, la mii de kilometri de casă, așa cum știm noi mai bine: cu vin bun în butoaie, cărți, bibelouri, tablouri din vin și tablouri din mozaic din lemn de măslin, flăcăi și fete în port tradițional, care au povestit vizitatorilor curiMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

ozități despre Moldova, lăsându-i de-a dreptul impresionați. Programul artistic a fost reprezentat de trupa moldo-italiana Geeskoff, al cărei solist este membru „O3M”, Efim Olan. Trainingurile de dicție și discurs public cu Vera Nastasiu (2016), organizate la Roma și Milano, au venit să împrospăteze limba română a tinerilor stabiliți în Italia de mai mulți ani, dar și să ofere toate instrumentele necesare pentru a vorbi în public, deoarece tinerii au ce spune și trebuie să se facă auziți. „La Gura Sobei”(2016) – eveniment sub înaltul patronaj al Ambasadei Republicii Moldova în Italia – a inclus lansarea de carte „Vioara din mansardă” a tinerei poete Doina Strulea, studentă la Milano, și o degustație de vinuri din Moldova, ghidată de sommelierul moldovean Oleg Grossu, manager de succes a două localuri din celebra Piazza di Spagna din Roma. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, datorită bunei organizări și a participării active a tinerilor.

Chiar dacă sunt departe de casă și de cei dragi, cei din echipa „O3M”, alături de alți conaționali, nu au uitat că în Republica Moldova există foarte multe persoane defavorizate. Din acest motiv, Asociația „O3M” organizează acțiuni caritabile în preajma sărbătorilor de iarnă. Campania „Hai să fim mai buni” (Roma, 2015 și 2016) a urmărit colectarea de bunuri și donarea acestora bătrânilor nevoiași, pentru speranța într-un viitor mai senin. Campania „Dare gioia da anche gioia” (Roma, 2016) și-a propus să aducă lumină și zâmbete pe chipurile copiilor cu dizabilități, proveniți din familii defavorizate sau orfani ai școlii internat „Ciocârlia” (Drochia). Campania „Regalare con il cuore” (Milano, 2016) a avut drept scop colectarea de bunuri de primă necesitate pentru familiile defavorizate cu mulți copii din satele Gherman și Sângera. Succesul acestor acțiuni de binefacere s-a materializat datorită colaborării și aportului conaționalilor noștri care sunt stabiliți în Italia și care nu au uitat de copiii și bătrânii de acasă care au nevoie de suport material, dar și de un gând bun. COLABORĂRI DE SUCCES În mai puțin de doi ani de existență, Asociația „O3M” a reușit să stabilească 27

portret de asociaţie

o serie de colaborări frumoase și parteneriate cu mai multe organizații din Italia și din Moldova, având drept scop promovarea în comun a valorilor tinerilor moldoveni, schimbul de experiență și suportul reciproc, cât și organizarea altor evenimente de calitate pe viitor. Chiar de la primele evenimente, membrii „O3M” au fost deschiși spre cooperare și sprijin reciproc cu asociațiile diasporei moldovenești din orașul Roma, îndeosebi cu asociațiile „Acasa”, „Assomoldave”, „Asociatia antreprenorilor moldoveni din Italia”, dar și „Aster Club”. De asemenea, evenimentele marca „O3M” se bucură de o colaborare frumoasă și constantă cu Ambasada Republicii Moldova în Italia, aceasta din urmă oferind deseori suport în realizarea mai multor inițiative. În toamna anului 2016, a avut loc evenimentul multicultural „Un popor în diversitate” („Nella diversità un popolo”), organizat de patru asociații de tineri din Roma, Italia: Asociația femeilor din Capul Verde, Asociația QuestaèRoma, Asociația „Generația de aur din Ghana” și Asociația tinerilor moldoveni din Italia „O3M”, în colaborare cu CoNNGI și 28

Asociația culturală italiană „Le Réseau”, la care au participat zeci de tineri din diferite colțuri ale lumii, stabiliți în Italia. Anul 2017 promite noi colaborări, în cooperare cu Agenția Turismului din Moldova, fiind deja semnat un acord de parteneriat în decembrie 2016. De altfel, Asociația „O3M” este în contact cu Forumul Național al Tineretului din Italia (Forum Nazionale Giovani) și preconizează implicarea reciprocă în mai multe proiecte. PLANURI DE VIITOR Bazându-se pe aceste succese frumoase, pe cooperarea cu alte organizații din Roma și pe suportul Ambasadei Republicii Moldova în Italia, Asociația tinerilor moldoveni din Italia „O3M” nu se oprește aici și își propune pentru viitorul apropiat mai multe obiective ambițioase, printre care: • Lansarea unui site oficial al asociației, care va furniza cele mai recente informații despre activitatea „O3M”, dar și alte informații utile tinerilor moldoveni stabiliți în Italia (studii, sport, locuri de muncă, divertisment ș.a.) • Promovarea talentelor provenite din Republica Moldova și a antrepreno-

rilor care au reușit să-și dezvolte o afacere departe de casă, cu scopul de a încuraja și alte persoane să-și urmeze visele • Lansarea unui spot realizat de video maker-ul moldovean Daniel Alexei pentru promovarea conceptului „O3M”, valorile și activitățile asociației • Extinderea asociației în cât mai multe orașe din Italia prin deschiderea de noi filiale (deja existente la Milano, Trieste și Cosenza) • Organizarea altor evenimente intelectuale și de divertisment, mizând pe implicarea cât mai multor tineri dornici de a-și descoperi propriul potențial și de a-l valorifica împreună cu alții. Echipa „O3M” invită tinerii stabiliți în Italia să urmărească activitatea acesteia pe pagina oficială de Facebook „O3M – Associazione giovani moldavi în Italia”, pentru a fi la curent cu ultimele noutăți, oportunități și evenimente. In 2015, on the initiative of Aurica Danalachi, encouraged and supported by the former first secretary of the Embassy of the Republic of Moldova in the Italian Republic, Nicoleta Croitoru-Bantea, twelve young proactive Moldovans, aged between 18 and 30, have laid the foundation of „O3M” – the Moldovan Youth from Italy Association, a non-profit and nonpolitical organization. In less than 2 years from being founded, the „O3M” Association has become an important reference point for the young Moldovans from Italy, prompting them to get actively involved in the development of the Moldovan community situated in the peninsula, as well as the signification of their membership. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă

TATIANA COVALCIUC,

REVENITĂ ÎN MOLDOVA DUPĂ ANI DE MUNCĂ PESTE HOTARE… Tatiana Covalciuc a revenit în Republica Moldova pentru a pune pe picioare propria afacere și își propune să creeze structuri de sprijin pentru reîntoarcerea moldovenilor migranți, se arată întrun articol difuzat la începutul acestui an de către Națiunile Unite în Moldova și publicat de mai multe ediții de la Chișinău. „Eu și soțul meu am muncit 16 ani în Spania și am visat întotdeauna să ne întoarcem în Moldova și să avem propria noastră afacere. Am reușit să economisim destui bani pentru a începe construirea unui atelier de reparații auto”, afirmă Tatiana Covalciuc. Iar într-un interviu pentru „Europa Liberă”, Tatiana Covalciuc a făcut următoarea mărturie: „La un moment dat am înțeles că nu trebuie să investim în case, în mașini, în garduri. Investiția cea mai bună ar fi o afacere. Atunci când ne întoarcem în Republica Moldova, situația e că trebuie să ai un loc de muncă stabil. Am născut și doi copii, trebuia să ne MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

gândim la stabilitate, ca să rezistăm în țara noastră. Acum soțul are un service auto, iar eu mi-am deschis o frizerie și încerc să merg înainte”. „Povestea mea a câștigat atenție națională și am primit chiar și un apel telefonic de la biroul prim-ministrului, împreună cu mesaje de susținere din partea diasporei moldovenești”, afirmă Tatiana Covalciuc pe site-ul www.un.md. „Nu vreau ca alții să se lupte așa cum am făcut-o noi pentru a putea munci decent. De aceea, am decis să devin consilieră locală în Soroca pentru a contribui la creșterea economică a

orașului meu. Prioritatea mea numărul unu este să sprijin dezvoltarea unor organizații care i-ar ajuta pe migranții care se întorc în țară să se reintegreze în viața economică și culturală. Cei mai mulți dintre migranți se simt neajutorați atunci când se întorc acasă, din cauza lipsei organizațiilor de sprijin. Sunt hotărâtă să folosesc experiența mea pentru a schimba acest lucru”, spune Tatiana Covalciuc, care face parte din Mișcarea Femeilor Migrante din Republica Moldova. Iar în acest context ziarul „Observatorul de Nord” menționează că Tatiana Covalciuc coordonează, împreună cu Tatiana Procopii, activitatea Clubului Politic al Femeilor la Soroca, care s-a reunit în prima ședință la Incubatorul de Afaceri Soroca în februarie 2017. Tatiana Covalciuc, de 39 de ani, a participat în cadrul unui program de instruire, menit să consolideze abilitățile de conducere ale femeilor din grupuri subreprezentate, în cazul în care decid să se implice în procesele de luare a deciziilor la nivel local și național. Instruirea a fost susținută de Programul „Femeile în politică”, implementat în comun de UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor) și PNUD Moldova (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și finanțat de Guvernul Suediei. Tatiana Covalciuc has returned in the Republic of Moldova, after 16 years of work in Spain, to initialize her own business and to create support frames for the Moldovan emigrants returning home. Today Tatiana Covalciuc runs her own business, co-chairs the Women’s Political Club from Soroca and takes part in the Movement of Migrant Women from Moldova. 29

inspiraţie

LECŢII DE VIAŢĂ PE CARE LE-AM ÎNVĂŢAT PÂNĂ LA VÂRSTA DE 34 DE ANI:

VICTORIA DUNFORD

Pentru Victoria Dunford fiecare zi e o oportunitate de a învăța ceva nou, fie din greșeli, cărți sau oamenii care o înconjoară. Moldoveanca stabilită cu traiul în Marea Britanie care a pus bazele organizației MAD-Aid a primit distincția „British Empire Medal” acordată de regina Marii Britanii pentru activitatea ei în susținerea copiilor cu nevoi speciale din Republica Moldova. Iată care sunt cele 10 lecții de viață pe care le-a învățat Victoria Dunford până la 34 de ani și pe care a ales să le împărtășească cu echipa revistei „MOLDOVA de oriunde”: 1. „SCHIMBAREA ÎNCEPE DE LA NOI” Este unul dintre motto-urile mele cu care de fapt încep fiecare zi. Ceva nu îți place, nu ești mulțumit fie la serviciu, societate, familie, prietenie etc – este doar în putere ta să faci schimbarea. Schimbă lucrurile sau atitudinea/abordarea față de ele. 2. „LOCUIND ÎN DOUĂ ȚĂRI DE 10 ANI AM ÎNVĂȚAT SĂ PREȚUIESC MOMENTUL” Suntem o generație care mereu alergăm, neîncetat literar și figurativ, fără a avea timp, fără a ne opri să apreciam cele mai frumoase și mai simple mo30

mente din viață. O cină la mama acasă, fie un minut de liniște sau pur și simplu o primblare. 3. „DACĂ VREI CU ADEVĂRAT, VEI GĂSI SOLUȚIE – ALTFEL VEI GĂSI SUTE DE MOTIVE” Mereu se vor găsi persoane să îți explice ce poate fi greșit, mereu vor fi oameni negativi care îți vor spune că nu se merită sau că e prea greu, că nu e posibil. Arta este să îi asculți pe toți și să faci cum consideri tu. 4. „NU POȚI SĂ FII PE PLACUL TUTUROR” Nu mă voi schimba și nu voi încerca să schimb ceva în viață mea pentru că așa vrea cineva, oricine ar fi. Voi schimba doar ceea ce nu îmi place mie. Lumea mă va critica, lauda, analiza – însă rămâne mereu problema lor, nu a mea.

w w w.

stiri

it poz

iv e

.e u

Fiecare dintre noi suntem individuali cu calitățile și cusururile noastre, însă nu are nimeni dreptul să iți spună că trebuie să fii altfel. Învăț să spun lucrurilor pe nume și direct, chiar dacă nu e pe placul ascultătorului. 5. „TOTUL E POSIBIL” E o lecție cu care mulți nu sunt de acord. Însă fiecare are aceleași drepturi și aceleași pârghii să ia de la viață tot ce își dorește. Problema e că unii sunt gata să muncească, sunt determinați și alții doar așteaptă salariul și așteaptă să treacă ziua/săptămâna/luna de muncă. Perseverența este cea mai importantă calitate ca să ai succes. 6. „LIDERUL NU E DOAR ÎNNĂSCUT, ESTE O CALITATE CARE POATE FI ÎNSUȘITĂ” Poți fi un lider bun doar prin exemplu, nicidecum prin statut sau poziție. Un lider adevărat în general trebuie să înțeleagă oamenii și să fie la egal cu ei, să le ofere posibilitatea să se dezvolte, să îi încurajeze. Să identifice doar soluții. Lecția aceasta am inclus-o, deoarece de multe ori m-am ciocnit cu subiectul că sunt mulți șefi, conducători care nu au idee ce înseamnă a fi lider. Este o BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

inspiraţie

lecție care sper să-i facă și pe alții să gândească și sa însușească diferența.

complicate situații sau pur si simplu să mă inspire.

7. „VIITORUL NU E ISTORIE” Schimbările sunt inevitabile. Nu e necesar să urmăm strămoșii și principiile lor, este o altă eră, o altă etapă la care trebuie să ne adaptăm. E important să gândim multidimensional, să scriem cartea vieții noastre după valorile și principiile personale, nu după stereotipurile din societate. Îmbrățișarea diversității, riscurilor, inovațiilor, provocărilor este ceea ce duce la succes, la o viață frumoasă, la o trăire deplină.

9. „BANII SUNT DOAR UN INSTRUMENT – NU O VALOARE” Banii sunt doar pârghii, atât. Tot ceea ce se merită cu adevărat să ai în viață nu poate fi cumpărat: sănătatea, dragostea, înțelepciunea, fericirea, timpul. În momentul în care îți place ceea ce faci sau faci ceea ce îți place, înțelegi că banii nu mai au aceeași valoare și importanță. Banii niciodată nu îți vor rezolva problemele adevărate.

8. „CĂRȚILE NE ÎNVAȚĂ MULTE” După cum spunea un TEDx speaker: „Toate cărțile din lume pot rezolva toate problemele din lume”. Fericirea noastră este că noi nu avem toate problemele, de aceea e bine să selectăm cărțile care ne învață, ne marchează sau ne inspiră. Eu am învățat să caut răspunsurile în cărți la cele mai simple sau la cele mai MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

10. „FĂ GREȘELI – ÎNVAȚĂ DIN ELE” Este o lecție pe care încerc să o zic și altora: faceți greșelile voastre, doar așa veți învață. Nimeni nu e perfect, dacă nu ai greșit niciodată, înseamnă că nu ai făcut nimic niciodată. Am învățat să iert tot și pe toți, nu urăsc absolut pe

nimeni, fiecare are dreptul să comită greșelile lui. Și fiecare om, situație este o binecuvântare în viață noastră la un anumit moment. Unele dintre ele ne dau aripi să zburăm, altele ne coboară pe pământ”, spune Victoria Dunford. Every day is another opportunity to learn something new for Victoria Dunford, whether that’s from mistakes, books or the people surrounding her. The Moldovan living in Great Britain that has put the basis to the MAD-Aid organization has been recently awarded with the “British Empire Medal”, handed out by the Queen herself for her activity in supporting children with special needs from the Republic of Moldova. Victoria Dunford has shared with us 10 life lessons accumulated until the age of 34. 31

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA CULTURALĂ „VATRA NEAMULUI” DIN MILANO, ITALIA

Asociația culturală „Vatra Neamului” a fost fondată pe 31 ianuarie 2016, cu sprijinul Consulatului General al Republicii Moldova la Milano, la inițiativa unui grup de persoane stabilite în Italia: Angela Chilat, Angela Gligor, Maia Țurcanu, Valeriu Ambroci, Maria Cebotaru, Alexandra Sclearenco, Larisa Culibaba. Asociația este o entitate apolitică, non-profit, cu durată nelimitată în timp și își propune drept scopuri promovarea imaginii pozitive a țării noastre în Republica Italiană, menținerea și propagarea printre conaționali, dar și italieni, a tradițiilor, culturii și valorilor noastre, precum și consolidarea legăturilor culturale, econo32

mice, sociale, educaționale între cele două state. Mottoul Asociației „Vatra Neamului” este: „Omul sfințește locul. Nimic nu este imposibil atâta timp cât dorim să realizăm ceva cu adevărat, important este ca în tot ce facem să depunem suflet și credință”.

Obiectivele pe care și le propun membrii asociației sunt promovarea imaginii Republicii Moldova și a cetățenilor moldoveni aflați în Republica Italiană; promovarea participării și implicării cetățenilor moldoveni în viață socială, economică și culturală a societății italiene; colaborarea cu autoritățile Italiei și ale Republicii Moldova în oferirea suportului necesar cetățenilor moldoveni pentru exercitarea efectivă a tuturor formelor de integrare și participare; menținerea și propagarea printre cetățenii moldoveni, dar și italieni, a tradițiilor, culturii și valorilor noastre; promovarea proiectelor cu caracter socio-cultural; organizarea unor acțiuni filantropice și de caritate etc. Pe parcursul unui an de existență, asociația a organizat și a participat la un șir de evenimente cu caracter socio-cultural, dar și de susținere a conaționalilor noștri în procesul de integrare în societatea italiană. Printre acestea putem menționa următoarele: - Seminarul cu genericul „Cunoaște-ți drepturile”, dedicat conaționalilor aflați în Italia, la care au participat cetățeni ai Republicii Moldova, reprezentanți ai autorităților publice locale, responsabile de politicile sociale și migraționale. - „Ziua internațională a copilului”, unde au fost prezenți părinți și copii moldoveni, români și italieni. - Festivalul popoarelor din Comuna de Rho, unde au fost promovate cultura, tradițiile și identitatea Moldovei. - „Șezătoarea sufletului”, eveniment care a avut loc în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub al Biroului Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC). - O frumoasă serată dedicată sărbătorilor de iarnă cu genericul „Am pornit să colindăm” a fost organizată în decembrie 2016, având drept obiectiv celebrarea frumoaselor sărbători de iarnă, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor moldovenești, dar și consolidarea comunității moldovenilor din Italia, astfel încât aceasta să devină un puternic partener de dialog atât cu autoritățile moldovenești, cât și cu cele italiene. În cadrul programului artistic, membrii asociațiilor „Vatra Neamului” și „Dacii de Milano”, precum și un grup de copii moldoveni, români și ucraineni din nordul Italiei au prezentat un concert care a cuprins cântece, un recital de poezii și colinde de Crăciun și Anul Nou. Membrii asociației menționează că majoritatea evenimentelor au fost organizate în colaborare și cu participarea și suportul Consulatului General al Republicii Moldova la Milano. Totodată, membrii asociației nu s-au oprit la cele organizate, dar s-au implicat și în activități de caritate. Aici pot fi incluse donațiile făcute Gimnaziului internat din or. Strășeni, care au inclus rechizite școlare, haine, cărți, produse alimentare, precum și o donație bănească pentru absolvenții instituției respective pentru albumele de absolvire. La fel cu sprijinul asociației au fost deschise Bisericile ortodoxe din orașele Rho și Magenta. Președintele asociației „Vatra Neamului”, Angela Chilat, a comunicat că „toate acțiunile întreprinse pe MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

prezentări de carte, dar și organizarea unor cercuri de creație”.

parcursul acestui an de către asociație au avut ca scop coagularea unei comunități diasporale moldovenești la Milano, păstrarea și promovarea obiceiurilor și tradițiilor noastre strămoșești, precum și cultivarea în rândul copiilor din diasporă a sentimentului de frumusețe a datinilor noastre. Este de datoria noastră a tuturor să transmitem viitoarelor generații obiceiurile și tradițiile noastre. Or, este demonstrat că o națiune devine cunoscută și rămâne în istorie prin acțiunile întreprinse de membrii acesteia. Printre planurile de viitor, pe lângă evenimentele culturale cu ocazia diferitelor sărbători (Crăciunul, Mărțișorul, Paștele etc.), ne propunem să organizăm mai multe activități pentru copiii din diasporă, eventual organizarea inițial a unei școli duminicale unde copii să aibă posibilitatea studierii limbii române,

Pe parcursul evenimentelor organizate asociația a stabilit un șir de parteneriate de succes cu alte asociații diasporale („Dacii” din Milano, asociația „Doina” din or. Como, asociația diasporală ARCA, asociația multiculturală OAZIS, asociația ACASĂ din or. Roma, Asociația tinerilor moldoveni din Italia O3M, Asociația femeilor române din Italia), precum și cu autoritățile italiene: Primăria or.Milano, Primăria or. Rho, Primăria Magenta ș.a. Aceste parteneriate au contribuit la stabilirea noilor contacte, dar și extinderea numărului de membri ai asociației. The cultural association „Vatra Neamului” from Milano, Italy, has been founded on the 31 of January 2016, with the support from the General Advisory of the Republic of Moldova from Milano, on the initiative of a group of people established in Italy. And during one year of existence, the association has organized and participated to a chain of socio-cultural events, and events to support and help other countrymen to integrate in the Italian society. 33

istorii de succes

VIOLETA GRECU.

ISTORIA MOLDOVENCEI CARE CÂNTĂ SERENADE PE GONDOLELE VENEŢIENE Medici, profesori, sportivi, juriști sunt câțiva din specialiștii din Republica Moldova care s-au stabilit cu traiul în afara țării și pentru care Moldova rămâne a fi pământul natal, căruia îi duc mereu dorul.

Violeta Grecu este o conațională a noastră care a reușit prin muncă, perseverență și, nu în ultimul rând, talent, să fie unica femeie soprană care să cânte pe gondolele venețiene.

Acum este masterandă la Conservatorul Benedetto Marcello din Veneția în calitate de soprană, secția „Canto academic și acompaniator pian pentru companii de operă”.

Născuta în satul Plopi, raionul Cantemir, Violeta Grecu este absolventă a Școlii de Muzică din Cantemir, secția acordeon și a Liceului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, secția muzicologie, pian, mandolină și cobză, iar ulterior și diplomată în compoziție, muzicologie, pian și cobză la Academia de Muzică „Gavriil Muzicescu” din Chișinău.

Nenumăratele colaborări inedite ca solistă cu diverse ansambluri folclorice din Republica Moldova și România au ajutat-o să participe la mai multe festivaluri internaționale de unde mereu se întoarce cu premii importante. Printre ele: • Locul II - Categoria „Muzică instrumentală” la concursul „Barbu Lăutaru” din Chișinău , Republica Moldova

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes • Premiul I – Categoria „Muzică instrumentală” la concursul „Barbu Lăutaru”, Chișinău, Republica Moldova • A activat ca profesor de cobză, mandolină, pian, solfegiu, dar și ca solistă la cobză în orchestra de muzică populară „Folclor”, dirijor Petre Neamțu. De mai bine de 10 ani locuiește în Italia și își continuă cu succes cariera muzicală, participând în continuare la diferite festivaluri și concerte împreună cu soțul, Radu Zaplitnii, care la fel este muzician. Chiar dacă este departe de casă, nu uită de unde a pornit, iar în 2011 Radu, împreună cu soția sa Violeta, a organizat un concert la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, unde au prezentat albumul „Orient Express”, care a inclus muzică din Moldova, Argentina, Musette Francez, Jazz, Cobza Solo. — De cât timp sunteți în Italia și cum a evoluat cariera dumneavoastră? Inițial am activat ca pianistă la cafenelele Florian și Quadri, din cunoscuta piață San Marco, Veneția, după care a urmat un turneu în nordul Italiei, în duet cu soțul meu, Radu Zaplitnii, iar din 2010 am început să activez ca acordeonist acompaniator pe gondolele venețiene. Sunt astfel unica soprană sau unica femeie de origine moldovenească care cântă serenade turiștilor din toată lumea în dialectul venețian, napoletan și, bineînțeles, cele mai faimoase cântece italiene. În paralel studiez la conservator și, desigur, dau și concerte. În prezent colaborez cu teatrul din Ferrara și Treviso, unde chiar acum muncesc în calitate de soprană în opera „Il ratto dal Serraglio” și bineînțeles MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

serenadele pe gondolă nu lipsesc. Istoria e simplă: pasiune și profesionalism, ore și zile în șir în a învăța să cânt corect în dialectul venețian și cel napoletan.

s-a creat o prietenie frumoasă, l-am invitat de nenumărate ori în Moldova, unde a lut parte la concertele noastre, iar noi suntem extrem de bucuroși că i-a plăcut mult țara noastră.

— Care a fost primul impact în momentul în care ați ajuns în Italia? Ce v-a ajutat să treceți peste greutățile pe care fiecare migrant le întâmpină? Pentru toți migranții din lume cred că este același impact. Multă răbdare și timp pentru a-i convinge pe cei din jurul tău că tu ești mai mult decât un simplu migrant. Desigur, în afară de răbdare mai este nevoie de multă muncă și încredere, pentru ca într-un târziu să-ți câștigi existența prin muzică. Soțul meu, Radu Zaplitnii, omul care mă susține, mă îndrumă și care a insistat să mă înscriu la Conservatorul din Veneția, a luptat pentru mine ca să fiu acceptată în calitate de cântăreață pe gondolele venețiene, lucrează cu mine la piesele și ariile pe care le propun în public. În același timp, este și producătorul clipurilor muzicale pe care le producem.

— Ați dori să vă întoarceți în Republica Moldova? Eu cred că un artist reușește să creeze, să treacă prin foc și pară, să cadă, ca mai apoi să se ridice din nou numai când are gândul la casa părintească, la părinți și prietenii fideli din copilărie. Cu gândul, niciodată nu am plecat din Moldova. Serghei Rahmaninov nu ar fi putut scrie concertele nr. 2 și 3 pentru pian și orchestră dacă spiritual nu ar fi fost în Rusia.

— Sunteți în contact nu doar cu italieni, dar și cu turiști din alte țări. Le vorbiți despre Republica Moldova? Ce cred ei despre țara noastră? Bineînțeles că turiștilor le vorbesc despre țara în care am crescut, dar de obicei încep cu poziția geografică, pentru că nu prea cunosc unde este Moldova. Cu toate că a fost greu la început și am fost acceptați nu chiar ușor în societatea gazdă, am reușit să legăm o frumoasă prietenie ce durează în timp cu un cântăreț foarte apreciat în Veneția, pentru că promovează folclorul venețian – Lucio Bisutto. Împreună cu acest prieten am reușit să realizăm un CD cu muzică italiană și folclor venețian. Deoarece între noi

— Un gând pentru cei care vă urmăresc și pentru cei de acasă. Fiți pur și simplu voi înșivă. Ce nevoie aveți să fiți altcineva? Păstrați originalitatea din voi. „Ce e val, ca valul trece. De te îndeamnă, de te cheamă tu rămâi la toate rece...” A-ți găsi drumul în viață este ușor, trebuie să-ți asculți inima și să crezi profund că ești unic pe pământ. Dacă fiecare dintre noi va face ceea ce știe mai bine să facă, totul va merge de la sine. Aliona PURCI, Padova Doctors, teachers, athletes, lawyers, are only a few of the specialists from the Republic of Moldova that have emigrated and for whom Moldova remains their homeland, which they will always miss. Violeta Grecu, born in the Plopi village, Cantemir district, is a fellow citizen who managed, through challenging work, perseverance and, finally, talent, to be the only soprano woman to sing on the Venetian gondolas. 35

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA „SOLIDARITATE UNIVERSALĂ”, ITALIA Asociația „Solidaritate Universală” este o mișcare de promovare a culturii, politicilor sociale și solidare, angajamentelor și utilităților sociale, formată de un grup de tineri moldoveni stabiliți în Italia și care are ca finalitate implementarea mai multor proiecte sociale și culturale pentru migranții moldoveni din Italia. Cu toate că a luat naștere de puțin timp, asociația a reușit să organizeze diferite evenimente pentru comunitatea moldovenilor din Padova. Câteva dintre aceste evenimente: — Proiectul „O seară duhovnicească”, care a avut ca scop asigurarea unui dialog constructiv în rândurile noii generații de migranți. Acest proiect include organizarea mai multor serate cu proiecții de filme care 36

abordează teme sociale, urmate de dezbateri. Printre ultimele proiectări se numără „Ion și Doina, te iubesc”, „Ostrov-Insula”, „Golgota Basarabiei”, „Evadarea” și „11:30”, la ultimele două fiind invitat chiar regizorul acestor filme de scurt metraj, Nicolae Negară. Membrii asociației spun că au fost selectate anume aceste filme, deoarece ele au impact social foarte puternic și ilustrează realitatea societății în care trăim.

— De la crearea sa, asociația a organizat mai multe concerte, cele mai importante fiind „Mărțișor 2016” și „Lume, soro lume...”, ultimul fiind un extraordinar concert folk la care au participat artiști moldoveni stabiliți în Italia. Banii colectați în urma acestui concert vor merge la achiziționarea cărților pentru biblioteca „Grigore Vieru” din Padova. — Un alt eveniment important a fost „Padova Migration Forum”, care a avut ca scop oferirea unei platforme de discuții între comunitățile din Moldova și România și instituțiile publice ale țării gazdă și de origine. La forum au participat mai mulți reprezentanți ai comunităților române și moldave din orașele situate în nordul Italiei. — În paralel cu promovarea culturii, asociația promovează și sportul în rândul migranților. Cu această ocazie, asociația „Solidaritate Universală” a organizat împreună cu alți parteneri două ediții ale turneului de tenis de masă, care au avut un mare succes. — Nu în ultimul rând, asociația organizează diferite evenimente dedicate copiilor, printre care se numără și prima tabără de vară în stil moldovenesc pentru copiii din comunitatea moldovenilor din Padova. Tabăra de BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie vară „Alunelul”, care și-a început activitatea în anul 2014, dar a continuat și în anii următori, oferă posibilitate copiilor moldoveni să participe la diferite laboratoare de limba română, geografie și, desigur, istorie. La fel în cadrul taberei a fost organizat concertul dedicat copiilor „Caravana copilăriei”. Ca urmare a taberei de vară s-a constituit Centrul Educațional „Alunelul”, creat prin programul de granturi „Diaspora Engagement Hub” al Biroului Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Acest centru este deschis pentru toți copiii care doresc să studieze limba română, să cunoască mai multe despre istoria, cultura, tradițiile Republicii Moldova. Săptămânal au loc activități educative și ateliere creative. Copiii au reușit să organizeze un concert de Crăciun și spun că nu se vor opri aici. Chiar dacă este la început de drum, Asociația „Solidaritate Universală” a reușit să organizeze evenimente care sunt binevenite și mult așteptate de către migranții moldoveni stabiliți în Italia. The Association „Universal Solidarity” from Italy is a culture promotion, social and solidary politics, social commitments and utilities movement founded by a group of young people established in Italy that has the purpose to implement social and cultural projects for the Moldovan migrants from Italy. Even though it has only been founded recently, the association has already managed to organize multiple events for the Moldovan community from Padova. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

acasă

ELENA OPREA,

TÂNĂRA CU BURSĂ DE LA GENERAL ELECTRIC, DAR CU GÂNDUL ACASĂ Este bine știut că cele mai mari resurse ale Republicii Moldova sunt resursele umane cu un potențial enorm de dezvoltare. Cei care ne fac o imagine pozitivă în întreaga lume sunt și studenții noștri. Unul din acești studenți este Elena Oprea. Este originară din satul Lozova, raionul Strășeni. În 2014 a absolvit Liceul Academiei de Științe a Moldovei, iar ulterior a devenit studentă a Facultății de Business și Administrarea Afacerilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acum studiază la Universitatea din orașul german Konstanz. Cu toate că Elena se autocaracterizează ca „un om simplu cu aspirații mari”, a participat la mai multe programe importante și este laureată a mai multor premii, cum ar fi: • Programul Național de Abilitare a Tinerilor (PNAET) 2013, Ministerul Economiei al Republicii Moldova • Youth in Action Exchange „Integrarea persoanelor cu dizabilități”, Armenia, Georgia, 2013 • CIEE Civic Leadership Summit-2015, American University, Washington D.C. USA Bazele Management-ului, 38

Swiss Consulting Group SCG AG, Chișinău 2014 • Studenta anului, categoria-licență, Gala Studenților Originari din Moldova care studiază peste hotare, ediția a III-a, Chișinău - 2015 • Programul de Burse Scholar Leaders al Companiei General Electric (GE) 2016-2018. Pe lângă aceste activități, Elena a mai fost voluntar la Youth European Business Association (YEBA) – Asociația Europeană a Tinerilor Antreprenori. — Ai locuit până în prezent în cinci țări: România, SUA, Belgia, Marea Britanie și Germania. Cum ai reușit să te integrezi de fiecare dată în aceste țări? Procesul de integrare poate fi o provocare, dacă nu ești obișnuit să te afli în afara zonei de confort. Pentru

mine integrarea nu a fost niciodată o problemă, pentru că am fost flexibilă și deschisă spre experiențe și idei noi. Desigur că au existat și incidente minore, de cele mai dese ori amuzante, pe care nu le-am luat în considerație pentru că, în marea majoritate a cazurilor, e vina stereotipurilor. — Ai experimentat sistemul universitar din trei țări de peste hotare. Cum sunt acestea și ce diferențe există între ele? În privința studiilor universitare pot să spun că am avut un stil de viață nomad. Mi-am început studiile de licență la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul II am obținut o bursă Erasmus în Belgia la Universitatea Karel de Grote, iar acum în anul III sunt în Germania, la Universitatea din Konstanz. Aceste experiențe educaționale au fost foarte diferite. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

acasă În afară de sistemul de notare și limba de predare, unde fiecare țară are specificul ei, în Belgia s-a pus foarte mult accent pe lucrul în grup și team building, pe când în Germania am făcut mai multe cercetări individuale sub coordonarea lectorului de curs. Dacă ar fi să fac o comparație între toate țările în care am studiat, aș putea spune cu certitudine că belgienii și germanii sunt mai aproape de necesitățile studentului contemporan și lumea digitală. — A doua ta specializare are loc la Facultatea de Drept, USM prin frecvență redusă. De ce ai ales dreptul și de ce în Republica Moldova? Facultatea de Drept o fac strict din plăcere. Nu mă vad făcând o carieră în justiție, dar îmi place echitatea, meritocrația și libertatea. Am ales Moldova, pentru că a fost o opțiune comodă pentru mine și acum e un motiv în plus să petrec mai mult timp acasă. — Cum ai obținut bursa de la General Electric? În 2016, cinci studenți români au fost selectați de General Electric (GE) pentru Programul lor de Burse Scholar Leaders. Eu am fost plăcut surprinsă de această apreciere și de program în sine. Acesta include o bursă de 2000 $ anual, o vizită de studiu la General Electric Headquarters în Budapesta și oportunitatea de a participa la un eveniment de networking cu tineri de elită din Europa Centrală și de Est. — Ai ajutat satul natal prin atragerea unor granturi. În ce domeniu și cum ți-a reușit? Ce te-a motivat să fii atât de aproape de consătenii tăi? Job-ul de Grants Manager în cadrul APL din Lozova nu a fost ceva planificat. În februarie 2016 am primit o MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

invitație de la primărie, aveau nevoie de consultanță pentru scrierea proiectelor, iar la câteva zile după am primit oferta de job, care era foarte flexibilă și se potrivea programului meu de student. Mi-a plăcut acest job, mai ales pentru că am reușit să-i văd roadele destul de repede – o investiție atrasă de 200 000 lei pentru repararea unui sector de drum finanțată de Solidarity Fund PL în cadrul Fondului de Granturi Mici. Îmi aduce o enormă plăcere să fiu utilă satului meu de baștină și să am posibilitatea să contribui la dezvoltarea lui. Cred că fiecare dintre noi poate face ceva pentru a ajuta dezvoltarea sectorului rural. — Care sunt perspectivele de angajare după încheierea studiilor? Domeniul IT este unul dintre cele mai solicitate în ultimul timp. Perspectivele de angajare sunt foarte multe, dar eu totuși optez pentru a-mi crea o afacere proprie. În prezent analizez „unde” este mediul cel mai favorabil pentru începerea carierei profesionale. — Îți vezi viitorul în Republica Moldova? Da, desigur. Încă nu am stabilit cadrul de timp, dar mă voi întoarce în țară, pentru ca eu văd în Republica Moldova un mediu de afaceri cu un mare potențial. Consider că expertiza noastră, a celor școliți în afară, este

importantă pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Sunt sigură că aportul nostru este indispensabil. Eu îmi iubesc țara și vreau un viitor lângă părinții mei, care au făcut tot posibilul să-mi ofere cele mai calitative studii, iar eu, la rândul meu, vreau să-i fac mândri de mine. — Ce lecții de viață ai însușit în perioada în care ai fost și ești departe de casă? 1. „Knowledge is power” sau „Cunoașterea înseamnă putere”. Inteligența și omenia este apreciată oriunde. 2. Interacțiunea cu diversitatea (de idei, surse, păreri, origini) aduce open-mindedness. 3. Cine nu riscă, nu bea șampanie. Aliona PURCI,Padova The ones that make a good worldwide impression about us are our students. One of those students is Elena Oprea. She’s originally from the Lozova village, Strășeni district, and she became a student of the Business and Business Management Faculty inside of the "Alexandru Ioan Cuza” University from Iași. She now studies at the University from the German city Konstanz. In 2016, Elena Oprea has obtained a scholarship from General Electric trough the Scholar Leaders Scholarship Program. 39

cercetare

GENERAŢII SECUNDE DE MIGRAŢIE:

COPIII NOȘTRI NĂSCUŢI ÎN ITALIA Fenomenul generațiilor secunde este o nouă etapă a proceselor migraționale care vizează cetățenii Republicii Moldova. În sens larg, generațiile secunde includ copiii migranților noștri, născuți în Republica Moldova, emigrați la o vârstă fragedă, dar și copiii născuți în Italia (sau în oricare altă țară gazdă). Totuși, mai mulți experți preferă să vorbească despre generații secunde ca despre copiii născuți în țara de migrație. COPIII DIN GENERAȚIILE SECUNDE AU O DUBLĂ IDENTITATE Franco Pittau, președinte de onoare, Centro Studi e Ricerche IDOS: „Italia rămâne încă o țară divizată – o parte care a ales imigrația și o altă parte, încă foarte timidă, de atâtea ori contrară. Mai sunt încă multe de făcut pentru a vedea, spre exemplu, un imigrat din generațiile secunde care se integrează ca doctor în științe sau devine un antreprenor, sau un om de cultură, un artist, un literat...” Reprezentanții generațiilor secunde au o dublă identitate: cea moștenită de la părinți și cea dobândită prin nașterea într-o altă țară decât părinții lor. Dacă un copil se naște în Italia, vorbește perfect italiana – poate avea 40

alte probleme în procesul de inserție socială, dar nu de ordin lingvistic. Limba este vehiculul cel mai important pentru comunicare. Copiii care vin pentru reîntregirea familiei trebuie să depășească, în primul rând, problema cunoașterii limbii italiene, dar și discriminări diferite. Și unii, și alții se confruntă cu etichetări gen „fiu de imigrat”. Sunt priviți cu neîncredere, uneori aproape cu ostilitate, în special din cauza culorii pielii (din fericire, nu e și cazul copiilor moldoveni, pentru că altfel ar fi avut mult mai multe probleme de integrare). ÎN CAZUL COPIILOR MIGRANȚILOR, CULTURA DE BAZĂ ESTE CEA ITALIANĂ, LA CARE SE ADAUGĂ CEA DIN SPAȚIUL DE BAȘTINĂ A PĂRINȚILOR Tatiana Ciobanu, lider asociație, Roma: „În cazul copiilor născuți în Italia și al celor veniți din Republica Moldova, putem vorbi de o altă modalitate de percepție și de gândire. În primul caz, cultura de bază este cea italiană, la care se adaugă cea din spațiul de baștină al BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

cercetare

părinților. În cel de-al doilea caz, este modalitatea de a avea limba italiană ca limbă de împrumut, care s-a suprapus peste cea maternă, incipientă. O altă cultură care a îmbogățit esența lor, dar nu a schimbat-o total. Totuși, dezvoltarea fiecărui copil e specifică de la caz la caz: depinde de sensibilitatea copilului, de deschiderea lui, de mediul familial, de mediul școlar”. Ecaterina Hâncu, lider asociație, Roma: „Am notat mai multe cazuri în care copiii veniți din Republica Moldova evită sau chiar refuză categoric să vorbească limba română sau să spună că le este dor de țara unde s-au născut. Nu cred că motivul principal ar fi că s-au integrat perfect în societatea italiană și au uitat limba maternă. De multe ori, perioada în care părinții au plecat peste hotare, lăsându-i în grija altcuiva, MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

este o experiență traumatizantă, iar copiii încearcă să marginalizeze această traumă”. Tatiana Tocarciuc, Ambasada Republicii Moldova în Italia: „Generații secunde sau G-2 este termenul folosit pentru a doua generație de migranți, născuți în Italia din părinți imigranți. Tot aici pot fi incluși și copiii veniți din Republica Moldova la o vârstă foarte fragedă. Este clar că ei au deja dublă identitate. Aceea, de la origine, și apoi cea italiană. Ei sunt crescuți în Italia și se simt italieni. În cercul nostru de prieteni și cunoscuți, cel puțin 20 de femei migrante au copii născuți în Italia sau au venit cu copii foarte mici din Republica Moldova. Dintre cei care au venit în Italia la vârstă foarte mică, cunosc un băiat care are deja 19 ani. Dar sunt și mulți copii de 14-16 ani. Practic, ei au înce-

put educația în Italia și sunt perfect integrați. Cei născuți în Italia fac un alt traseu, un alt parcurs. Cei care au venit din Republica Moldova sunt un pic debusolați – oricum e altă limbă, o altă realitate pentru ei”. Numărul elevilor cu cetățenia Republicii Moldova înscriși în instituții de învățământ italiene a crescut temperat, constant, cu circa două mii de persoane pe an, în perioada 20032012. Începând cu anul 2013, ritmul creșterii a scăzut în intensitate, fiind de 300-400 de persoane pe an. Ca și în cazul părinților migranți, acest indicator reflectă în primul rând accesul la cetățenia țării gazdă, în condițiile în care tot mai mulți tineri originari din Moldova care au împlinit 10 ani de ședere legală în Italia au solicitat și au obținut cetățenia Italiei. 41

cercetare Creșterea masivă a numărului copiilor din grădinițe a fost determinată, în parte, de numărul sporit al cazurilor de reîntregire a familiei, în special în perioada 1998-2008, după care influența mai mare a avut-o ponderea numărului de copii ai cetățenilor moldoveni născuți în Italia. Evoluția numărului copiilor din clasele superioare reflectă, în mod special, creșterea ponderii celor plecați în Italia pentru reîntregirea familiei, fiind copii născuți în Republica Moldova, care au început parcursul educațional în țara de baștină și au rămas, la un moment dat, fără unul sau ambii părinți, plecați peste hotare. Ei și-au urmat de fapt părinții în proiectul lor de migrație. În perioada 2001-2013, potrivit datelor oficiale, în Italia au fost înregistrați 12 321 nou-născuți cu cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova. Acești copii nu obțin însă la naștere cetățenia Italiei, așa cum se întâmplă în alte țări (conform principiului ius soli), ei pot depune o cerere în acest sens abia la împlinirea a 18 ani. Legislația din peninsulă (legea nr.91/1992, art.1) stipulează în prezent principiul ius sanguinis pentru obținerea cetățeniei – adică pot deveni cetățeni doar persoanele cu cel puțin unul din părinți italieni. GENERAȚII SECUNDE ÎN ITALIA: CAZUL COPIILOR CETĂȚENILOR MOLDOVENI În Italia se află peste 26 mii de minori cu cetățenia Republicii Moldova, jumătate dintre ei fiind născuți în Italia – reprezentând generațiile secunde. În a.s. 2014/2015 erau 25.047 elevi moldoveni înscriși în instituții de învățământ din Italia: 4319 în grădinițe, 7 314 în clasele primare, 4964 42

în clasele gimnaziale și 8460 în clasele superioare (și în învățământul secundar). În instituțiile preșcolare și cele școlare, incidența generațiilor secunde depășește 80-90 la sută, mult mai mică este ponderea copiilor moldoveni născuți în Italia în instituțiile de învățământ secundar – doar 5,2 la sută, potrivit datelor MIUR din Italia. Studenți moldoveni în universitățile italiene erau 2241 în a.s. 2014/2015. Peste trei mii de tineri moldoveni au obținut cetățenia acestei țări la împlinirea vârstei de 18 ani, în anul 2014. Potrivit datelor Ministerului de Interne din Italia, în perioada 2003-2007 circa 879 migranți moldoveni au obținut cetățenia Italiei, majoritatea covârșitoare – 878 – în urma căsătoriei cu cetățeni italieni. Doar un migrant moldovean a devenit cetățean italian prin naturalizare, după cel puțin 10 ani de aflare legală în Italia. În 2008 circa 683 de cetățeni moldoveni au obținut cetățenia Italiei, în 2009 – 550, în 2010 – 703, iar în 2011 – 471. În anul 2012, numărul lor a crescut până la 1 016. Ponderea femeilor în numărul celor care au obținut cetățenia este majoră, o consecință a faptului că fluxul migrațional din Republica Moldova spre Italia a fost preponderent feminin (65-68 la sută). Dintre cei care au obținut în 2012 cetățenia Italiei, 42 sunt bărbați (4,1 la sută), iar 974 - femei (95,9 la sută). Motivele de obținere a cetățeniei sunt naturalizarea (51,5 la sută) și căsătoria (48,5 la sută). În 2013, alți 1118 migranți originari din Republica Moldova au devenit cetățeni italieni. În anul 2014 a fost înregistrat un număr record de migranți moldoveni care au obținut cetățenia Italiei - 4

276. Noutatea acestor date o reprezintă creșterea majoră, de până la 73,3 la sută, a numărului cazurilor de obținere a cetățeniei prin naturalizare, adică după cel puțin 10 ani de ședere legală pe teritoriul Italiei. Dintre cei 4276, 705 migranți moldoveni au obținut cetățenia Italiei în urma căsătoriei mixte, 501 – ca urmare a 10 ani de reședință continuă (naturalizării), iar 3070 tineri cetățeni moldoveni născuți în Italia au dobândit cetățenia la împlinirea vârstei de 18 ani. În condițiile în care tot mai mulți migranți originari din Republica Moldova întrunesc condiția legală de aflare timp de 10 ani pe teritoriul țării, se estimează o continuă creștere a numărului cazurilor de obținere a cetățeniei în Italia, prin naturalizare. Procedura de acordare a cetățeniei este considerată mai restrictivă în raport cu alte țări și, totodată, mai dificilă. În Italia, de regulă este depășit termenul stabilit de 730 de zile pentru a primi un răspuns la cererea de solicitare a cetățeniei. În medie, acest termen este de 2-3 ani. Ecaterina DELEU, doctorandă, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei The researcher Ecaterina Deleu is analyzing, in this study, “Second emigrant generations: the case of the Republic of Moldova”, the phenomenon of the second generation: of the children of our emigrants, born in the Republic of Moldova, emigrated at an early age and of the children of Moldovans born in the country that they emigrated to. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

cercetare

DOSARUL STATISTIC

„IMIGRAŢIA ÎN ITALIA - 2016” Dossier Statistico Immigrazione 2016, realizat de Centro Studi e Ricerche IDOS, în parteneriat cu revista Confronti, prezintă o imagine complexă a fenomenelor migraționale înregistrate în Italia. Primul capitol se referă la contextul internațional și cel european, iar subiectele abordate vizează scenariul mondial din 2015 (migrație, demografie și dezvoltare), fluxurile forțate din anul 2015, imigrația în UE „între vechi temeri și noi frontiere”, politicile migraționale și cele privind azilul, tendințele și motivațiile migrației refugiaților sirieni etc. O parte importantă a volumului este dedicată fluxurilor mixte și celor permanente, include date privind populația străină rezidentă în Italia la sfârșitul anului 2015, noii imigrați, dimensiunea feminină a imigrației, politicile de intrare și vizele eliberate în 2015, accesul la azil, coridoarele umanitare, minorii migranți neînsoțiți, permisele de ședere expirate care nu au mai fost reînnoite, reîntoarcerea voluntară asistată etc. Capitolul cu privire la procesul de integrare și oportuni-tăți egale accentuează necesitatea unei integrări care să țină cont de schimbările care au loc și conține referințe la generațiile secunde și ascensiunea jurnaliștilor 2G (copii ai imigranților), la accesul la ceMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

tățenie etc. Piața muncii este unul din subiectele vulnerabile, datele prezentate se referă la domeniul serviciilor (ocupați și șomeri), evoluția angajării în agricultură (și riscul exploatării), munca în sectorul casnic și de îngrijire, activitățile autonome-antreprenoriale, participarea sindicatelor și patronatelor, impactul economic și fiscal al imigrației și migrant banking. Volumul conține rapoarte statistice pe regiuni. Numeroasele tabele statistice integrate reprezintă o plusvaloare a cărții. Pentru prima oară, Dossier Statistico Immigrazione a fost lansat în Republica Moldova la 25 februarie 2016, în cadrul Conferinței internaționale Migrație, Diasporă, Dezvoltare – noi provocări și perspective.

Procesul migrațional al cetățenilor Republicii Moldova în Italia a cunoscut mai multe transformări în ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, la 1 ianuarie 2016 în Italia erau înregistrați 142 266 de cetățeni moldoveni. Variația înregistrată în perioada 2014-2015 a fost una negativă, de 3,5 la sută, fiind atestată o scădere cu 5 122 de persoane. Aceste cifre reflectă aproape în totalitate creșterea masivă a numărului celor care au obținut cetățenia italiană, în special a tinerilor care au solicitat cetățenia țării de reședință la împlinirea vârstei de 18 ani. În ultimii 4-5 ani a fost înregistrată o reorientare a migranților spre alte țări de destinație: este în creștere numărul migranților moldoveni stabiliți legal în Italia, Spania sau Portugalia care decid să plece în alte țări (europene - Germania, Belgia, Irlanda, Marea Britanie sau de pe continentul american – Canada și SUA). Cetățenii moldoveni întâmpină mari dificultăți, în Italia, în încercările lor de a avea un loc de muncă în conformitate cu pregătirea profesională, dar și la revenirea în Republica Moldova se confruntă cu mari probleme la recunoașterea calificărilor dobândite în perioada migrației. Ecaterina DELEU, doctorandă, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei The “Immigration to Italy-2016” statistics profile offers information on the emigrational events that occurred in Italy. According to the official dates, in the 1st of January 2016, there were 142 266 Moldovans registered in Italy. 43

portret de asociaţie versar în care Republica Moldova și Canada sărbătoresc cea de-a 25-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice”, se arată într-un comunicat al Ambasadei Republicii Moldova din Canada.

ASOCIAŢIA MOLDOCANADIANĂ DOR DIN TORONTO

Asociația Moldo-Canadiană DOR a fost creată pe 22 iulie 2016 pentru a păstra și promova spiritul tradițiilor moldovenești în cadrul diasporei din Canada. Fondatorii ei sunt Lilia Deșanu și Alexei Bodișteanu,Areta și Eduard Cojocaru, Ina și Dumitru Chircu, Daniela și Tudor Matei. „DOR = Datini + Obiceiuri + Rădăcini. Anume această formulă unește moldovenii din Canada și îi îndeamnă să se adune pentru a sărbători împreună cultura și tradițiile de acasă, pentru a-și aminti cu drag de meleagurile natale și graiul părintesc și pentru a transmite generațiilor noi de moldoveni canadieni rădăcinile și obiceiurile strămoșești”, este mesajul pe care îl transmite Asociația Moldo-Canadiană DOR din Toronto. 44

Lansarea asociației a avut loc la 19 februarie 2017, în cadrul Festivalului „Polobocul de Aur”. Ajuns la cea de-a 11-a ediție, Festivalul reprezintă o dovadă a eforturilor comunității de moldoveni aflată departe de țară pentru promovarea moștenirii culturale a meleagurilor natale. „În spiritul celor mai frumoase tradiții și obiceiuri, lansarea Asociației „DOR” din Toronto a avut loc într-un an ani-

Dominat de nostalgia și dorul de plaiul natal, evenimentul a oferit participanților o adevărată sărbătoare a sufletului. Prestația unică a Artistului Poporului, Cavalerului Ordinului Republicii, marelui interpret de muzică populară Mihai Ciobanu, a virtuozului viorist Mihăiță Ciobanu, acordeonistului Valeriu Chițac, a talentatului duet Corina Țepeș și Costi Burlacu, precum și a ansamblului de dans „Moldovioara” purtând costume naționale autentice, au oferit posibilitate numeroasei audiențe de a călători cu gândul și inima spre casă, baștină și rădăcini. La rândul său, Ambasada Republicii Moldova a venit cu un mesaj de felicitare cu prilejul lansării Asociației Moldo-Canadiene „DOR”, apreciind contribuția comunității de moldoveni din Canada la promovarea valorilor, tradițiilor și obiceiurilor moldovenești. The Moldo-Canadian Association DOR has been founded, on the 22nd of July 2016, aiming to preserve and promote the spirit of the Moldovan traditions in the shade of the diaspora in Canada. The founders are Lilia Deșanu and Alexei Bodișteanu, Areta and Eduard Cojocaru, Ina and Dumitru Chircu, Daniela and Tudor Matei. The organization bonds Moldovans from Canada and impulses them to get together to celebrate the culture and traditions and to teach the new generations of Moldovans born in Canada the ancestral roots and habits. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

MOLDOVAN COMMUNITY ASSOCIATION,

VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA

Moldovan Community Association a fost creată pe 5 decembrie 2016, cu numele – B.C. Moldovan Community Association, Vancouver, British Columbia și cu sediul la 150 - 19950 88 Ave. Langley, BC V1M 0A5. Fondatorii asociației sunt Abel Strujenco, Lilian Cazacu, Oleasea Bolbocean, Ion Clapaniuc și Vadim Darii. Moldovan Community Association, Vancouver, British Columbia a fost fondată pentru menținerea și promovarea culturii moldovenești și pentru facilitarea integrării noilor emigranți în societate canadiană. La fel printre scopurile asociației se regăsesc reprezentarea Republicii Moldova la festivaluri și evenimente culturale, schimbul de experiență și întâlnirile de afaceri. Asociația Comunității Moldovenilor din Vancouver și-a propus în anul 2017 să creeze propriul site și să participe, pe 27 și 28 mai, la Festivalul Europena și la Festivalul țărilor post-sovietice. La fel, este anunțată o întâlnire a moldovenilor din Vancouver și tradiționala serbare de Crăciun. Moldovan Community Association has been founded at 5 of December 2016, known as B.C Moldovan Community Association, Vancouver, British Columbia, based at 150 – 19950 88 Ave. Langley, BC V1M 0A5. The founders are Abel Strujenco, Lilian Cazacu, Oleasea Bolbocean, Ion Clapaniuc and Vadim Darii. The goal of the association is to maintain and promote the Moldovan culture and facilitate the integration of the new settlers in the Canadian society.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

istorii de succes În 2009 a obținut primul permis de ședere, după care s-a înscris la Institutul Tehnic Comercial „Leonardo Da Vinci” din Roma. În 2016 a obținut echivalarea diplomei sale de studii economice din Moldova, fapt ce i-a permis înscrierea la Facultatea de Economie a Universitatii Roma Tre, pe care a absolvit-o cu succes, obținând diploma de magistru. În prezent, este consultant fiscal și colaborator-voluntar al patronatului Epaca, unde oferă servicii fiscale atât concetățenilor noștri, cât și altor naționalități.

GALIA SAVA,

MOLDOVEANCA DE SUCCES CARE A DEVENIT CONSULTANT FISCAL ÎN ITALIA Galia Sava este moldoveanca din Pohrebea, Dubăsari, care în 2004, la vârsta de 26 de ani, a ales să-și schimbe cursul vieții, îmbrățișând drumul spre capitala culturii europene - Roma, Italia. Datorită perseverenței, a reușit să treacă peste toate barierele pe care le întâlnesc majoritatea migranților. 46

„DRUMUL SPRE ITALIA A ÎNCEPUT ÎN 2007, LA VÂRSTA DE 26 DE ANI...” „Am înfruntat toate greutățile întâlnite de majoritatea migranților: adaptarea la un nou mod de viață, la o societate nouă, la un nou statut social și am început noua viață cu frecventarea Caritasului, a cursurilor de limbă italiană pentru străini și petrecând timpul meu liber la bibliotecă. În 2009 am obținut primul permis de ședere, după care m-am înscris la Institutul Tehnic Comercial Leonardo „Da Vinci” din Roma. Aveam obiectivul de a cunoaște mai bine disciplinele tehnice, economice și juridice în noua țară de reședință pentru a putea continua, ulterior, studiile la universitate. Am efectuat înscrierea la Institutul menționat, direct în anul trei. Iar la sfârșitul anului de învățământ am susținut examenele și pentru anul patru, trecând astfel direct în anul cinci de studii! Ulterior, am obținut echivalarea diplomei mele de studii economice din Moldova, fapt care mi-a permis înscrierea la Facultatea de Economie a Universității Roma Tre, pe care am BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes

absolvit-o cu succes și am primit diploma de magistru, în 2016. Deci, un alt obiectiv important realizat în viață conform devizei mele: obiectiv + acțiune = rezultat! Dacă încep să fac ceva, depun tot efortul pentru a obține un rezultat. Cred foarte mult în puterea mea pentru că aceasta nu m-a trădat niciodată. „ÎN ITALIA AM FĂCUT MAI MULTE TIPURI DE MUNCĂ, ÎNSĂ DATORITĂ PERSEVERENȚEI AM REUȘIT SĂ DESCHID UN OFICIU LA ROMA”. Ajunsă în Italia, am simțit lipsa părinților și a afecțiunii de acasă. Primii doi ani m-am aflat chiar cu ședere ilegală. Asfel, am realizat că dacă îmi doresc să continui munca pe care am făcut-o în țara mea, atunci trebuie să dobândesc neapărat noi cunoștințe pentru a mă recalifica și pentru a realiza dorința mea de a avea profesia de contabil în Italia. Datorită perseverenței și determinării, am reușit să deschid un birou MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

la Roma în 2012, din 2016 activez și la Milano în calitate de consultant fiscal și colaborator-voluntar al patronatului Epaca, unde ofer servicii fiscale atât concetățenilor noștri, cât altor naționalități. Ofer multe consultații telefonice și am reușit să devin un punct de referință pentru mulți conaționali atât din Roma, din împrejurări, cât și din Nordul Italiei, precum: Padova, Milano, Verona, Torino. Deseori devin și un sprijin moral pentru femeile noastre atunci când acestea rămân fără muncă sau sunt umilite. Clienții mei sunt familii care solicită orice tip de rambursări și susținere din partea statului. Fac pentru cetățenii noștri declarația pe venit, recalculări ale salariilor; pentru studenți – acte pentru burse de studii, iar pentru pensionari – solicitări de acte pentru pensie. Serviciile mele sunt completate de asistența legală, juridică, oferită de colega mea, avocat de profesie; servicii de traducere și altele, propuse

de colaboratorii externi, în funcție de caz. „SUNT ȘI MEDIATORUL UNUI ȘIR DE ÎNTÂLNIRI INFORMAȚIONALE PENTRU CA OAMENII SĂ-ȘI CUNOASCĂ MAI BINE DREPTURILE”. „Eu îmi cunosc drepturile” este o campanie de informare dedicată femeilor noastre din Roma și Milano, angajate în sfera domestică. Campania continuă și în acest an, deoarece legile se schimbă și cetățenii solicită aceste întâlniri pentru că au nevoie să cunoască mai mult despre contractele de muncă, despre declarația pe venit, drepturile și obligațiile de muncitor și multe alte aspecte. Sunt organizatoarea cursul pentru îngrijitoare „Training pentru asistenți domiciliari la Roma”. Am fost unul dintre organizatorii cursului de dicție pentru un discurs public cu Vera Nastasiu; Am susținut și susțin și în continuare diverse 47

istorii de succes tenilor actuali că fac parte din viața mea. „VISUL MEU ESTE DE A AVEA O FAMILIE FRUMOASĂ ȘI SĂNĂTOASĂ” O familie bazată pe respect și dragoste reciprocă, copii minunați pe care mă voi strădui să-i cresc cu principii bune de corectitudine, bunăstare spirituală și de a avea succes în munca pe care o fac zi de zi cu mare sârguință și dragoste”, mărturisește Galia Sava. campanii de binefacere, fac voluntariat. Iscusința de structurare și coordonare este asimilată în cadrul numeroaselor întâlniri de afaceri, ca de exemplu: relații de colaborare stabilite cu Managerul CafConfsal al Băncii Italiene, relații de parteneriat cu Managerul Patronatului Epaca, Coldiretti, cursuri de creștere profesională, cât și seminare în timpul studiilor universitare aici la Roma. „AM PLECAT DE ACASĂ PENTRU A CUNOAȘTE ALTE SOCIETĂȚI ȘI PENTRU A ACUMULA O ALTĂ EXPERIENȚĂ” Sunt mulțumită de ceea ce am realizat, sunt mândră de cunoștințele acumulate în capitala culturii europene. Consider că studiile obținute aici, participarea activă la viața economico-socială în Italia și în cadrul comunității m-au ajutat să obțin un bagaj de cunoștințe și experiențe destul de bogat. Mi-aș dori nespus de mult să pot împărtăși cu cei de acasă noile idei, sugestii, planificări și strategii pe plan economic și social. Datorită universității, am studiat biografiile multor antreprenori, iar 48

asta m-a ajutat să schimb multe viziuni din viață. Am înțeles că orice problemă are nu doar minim două soluții, cum consideram anterior, însă cu mult mai multe! Vorba lui Henry Ford: „Obstacolele sunt acele lucruri groaznice pe care le vezi când îți iei ochii de la țelul tău”. Aș dori să dau un sfat celor care vor citi: „Nu te concentra asupra problemei, concentrează-te asupra soluției și gândește-te cu previziuni pe termen lung”. „ÎMI IUBESC FOARTE MULT PĂRINȚII, LOR LE DATOREZ TOT CE AM”. Perseveranța cred că am moștenit-o de la mămica mea pe care o compar cu o albină. Mi-aș dori să fim împreună, ei însă sunt în Moldova și abia aștept să merg acasă în vacanță. Îmi iubesc fratele care e la Roma din 2015, deseori mă susține și mă ajută cu fapte și sfaturi. Mă mândresc că sunt moldoveancă și că vin dintr-un sat din centrul Moldovei, salut Pohrebea, Dubăsari, unde lumea este simplă și bună la suflet. Mulțumesc profesorilor și colegilor de școală, de la universitate, prietenilor din copilărie și prie-

Galia Sava is a Moldovan woman from Pohrebea, Dubăsari, who in 2004, at 26 years of age, has chosen to change the path of her life, choosing to leave for the capital of the European culture – Rome, Italy. Thanks to her perseverance, she has managed to break through all the barriers most immigrants meet. In 2009, she has obtained her first residence permit, she has then applied for the Commercial Technical Institute "Leonardo Da Vinci” located in Rome. In 2016, she has obtained the equalization of her Moldovan economy diploma, which allowed her to apply for the economy faculty of the Roma Tre University form where she has successfully graduated, obtaining her teacher diploma. Now she is a tax adviser and a collaborator – volunteer of the employers Epaca, where she offers tax services both for our fellow citizens and other nationalities. "I’m proud to be a Moldovan coming from a village from the center of Moldova, hello Pohrebea, Dubăsari, where the people are simple and fair”, says Galia Sava, who is a tax adviser in Italy now. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA FEMEILOR DIN EUROPA DE EST ,,EVA”, NORVEGIA „Departe de leagănul natal simți nevoia să ai pe masă o carte în limba română, să cauți în memorie balada ,,Miorița” și să plimbi gândurile prin limba maternă, căci Patria mea este limba română, cum spune Nichita Stănescu”. Cu această idee a fost creată Asociația Femeilor din Europa de Est ,,Eva” de la Oslo. Diana Cazacu, Gianina Nitache, Ruzana Jomisko și Natalia Miron au fondat această asociație pentru toți copiii doritori din Oslo de a cunoaște și învăța limba română. Iar printre membrii Asociației „Eva”, condusă de Diana Cazacu, se numără părinți originari din Moldova și România. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Într-un an de activitate, Asociația Femeilor din Europa de Est „Eva” a organizat pentru copiii din Oslo activități de învățare a limbii și literaturii române, despre poeți și scriitori consacrați, despre tradițiile românești, istoria românilor. De asemenea, au fost desfășurate ateliere de creație, șezători, s-au învățat poezii, cântece și jocuri.

„Dorința de a păstra cultura și obiceiurile strămoșești ne adună cu drag de fiecare dată pentru a vedea ochii senini ai fiecărui copil care vorbește dulce graiul românesc”, mărturisesc membrii Asociației „Eva”. „Măcar pentru-un cântec,/ haideți, să ne strângem,/ să ne amintim/ cine am fost și suntem”. Pe agenda evenimentelor din debutul anului 2017, organizate de Asociația Femeilor din Europa de Est „Eva” din Norvegia, s-au aflat șezătoarea de primăvară și „Coasem Ia cu MîndrIE”, organizate cu dorința de „a păstra tradițiile strămoșești în țara nordului”. “Far away from the birthplace you feel the urge to have a Romanian book on the table, to ramble across your memory in search of the ballad “Miorița” and to dip your thoughts in your native language, because my country is the Romanian language, as Nichita Stănescu says.” Opening with this idea, the East-European Women’s Association “Eva” has been founded in Oslo. 49

#facem Evenimentul „Descoperă-ți aripile” a fost organizat de grupul de inițiativă „Empowering Women” de la Londra, format de moldovence stabilite în Marea Britanie care doresc să se implice mai activ în consolidarea comunitară și mobilizarea propriului capital uman pentru soluționarea problemelor socio-economice și comunitare ale diasporei moldovenești. Scopul seratei a fost de a motiva femeile din diasporă prezente la eveniment pentru a-și valorifica potențialul creativ, antreprenorial și personal, aplicându-l atât în Marea Britanie, în propriile afaceri și familii, cât și în comunitățile din Republica Moldova.

SEARĂ CU POVEȘTI

„DESCOPERĂ-ŢI ARIPILE”

CU FEMEILE DIN DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA LA LONDRA În ajunul Zilei Internaționale a Femeilor, comunitatea diasporei Republicii Moldova din Marea Britanie s-a întrunit la o seară cu povești „Descoperă-ți aripile” în cadrul programului de granturi „Diaspora Engagement Hub” al Biroului Relații cu Diaspora (BRD), implementat împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), misiunea în Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). 50

În cadrul evenimentului, beneficiarele proiectului au avut ocazia să asculte și să se inspire din istorii de viață, reale și fascinante, de la femeile din diasporă stabilite în Marea Britanie. Victoria Dunford, fondatoarea organizațiilor de caritate MAD AID UK și Moldova AID/ Phoenix Centre de la Râșcani, a povestit despre motivele ei de a face caritate, despre susținerea continuă din partea soțului său și despre efemeritatea faimei și posturilor înalte în acest domeniu. Catalina Bojescu, stabilită de șapte ani la Londra, și-a destăinuit sufletul în public pentru prima dată, povestind despre cum cancerul a făcut-o mai puternică, iar viața sa alături de cancer i-a adus mai multă dragoste decât orice. Viorica Chelban, medic-neurolog la Londra, a povestit despre curajul de a face știință înr-un mediu dominat de bărbați, fiind liderul unei echipe de medici, printre care și un laureat al Premiului Nobel. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem cu vin moldovenesc, plăcinte și pâine de casă. La organizarea evenimentului au contribuit Neonila Grecu, Corina Barladean și Stepanida Barladean Golban, Olga Ursu, Doina Doinelu Busmachiu și Veaceslav Neaga, la fel și Ambasadei Republicii Moldova la Londra cu donația de vin. În urma vânzărilor la iarmaroc, a tombolei și a donațiilor de participare, grupul de inițiativă a adunat peste 1.500 de lire sterline, în valoare de 36.000 lei, bani care vor fi folosiți pentru susținerea Centrului Phoenix de la Râșcani. Rodica Socolov, fondatoarea primei galerii on-line de arte Toporaș fineartmoldova.com, în dorința sa de a promova artiștii plastici din Moldova, încearcă provocări continue, dar ea perseverează, știind că prin artă putem fi mai buni. Tamara Șchiopu, nutriționist și promotoare a produselor eco, a povestit despre marea turnură din viața ei, de la o carieră în viteză la o viață dăruitoare de povețe și sănătate, prin prisma unei tragedii personale, dar ajunsă la o stare de echilibru și satisfacție sufletească.

de muzică folk. Vica a prezentat mai multe piese de autor, printre care și în premieră cântecul „Mama”. Împreună cu poveștile pline de inspirație, evenimentul a găzduit și un mini-iarmaroc de cadouri artizanale oferite de către co-naționalele noastre stabilite în Marea Britanie:

Invitată special de la Paris, scriitoarea Tatiana Țîbuleac a preluat mesajele povestitoarelor anterioare și a aprofundat și mai mult ideea de „a-ți desface aripile „pe timp de vânt”, atunci când e mai greu, poate, și de a nu renunța nicicând la visele noastre”. Tatiana a povestit istorii din prima sa carte „Fabule moderne” și a răspuns la mai multe întebări ale admiratoarelor sale din sală.

• Lina Bulavitchi, articole de artizanat hand-made • Tatiana Swainston, picturi în pai • Stela Balan, producător de miere și accesorii Phoenix Centre Moldova, mărțișoare artizanale • Daniela Canțîr, Daniela Iuliana, picturi • Natalia Cocerva, designer • Corina Barladean, accesorii My London Shop • Lucia Boaghe, picturi • Diana Shushu, deserturi Shushu Pastry • Daniela Duca, Dana D., picturi • Rodica Topala, Photobox.

Seara cu povești a fost moderată de către Vica Demici, autoare și interpretă

Conform tradiției moldovenilor, la eveniment au fost prezente sarmalele

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Evenimentul O seară cu povești „Descoperă-ți aripile” va continua în Moldova, a doua ediție fiind organizată la 27 aprilie, pentru femeile din raionul Râșcani. Proiectul este realizat în cadrul programului de granturi „Abilitarea Femeilor din Diasporă”, parte componentă a programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB implementat de BRD, cu susținerea OIM . misiunea în Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). In the eve of the International Women’s Day, the Republic of Moldova in Great Britain’s diaspora community have met for an evening chat "Descoperă-ți aripile", as part of the grants program Diaspora Engagement Hub of the Diaspora Relations Bureau (BRD), implemented by International Organization for Migration (IOM), the mission to Moldova, financed by the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC). 51

studiu mai multe motive: reduceri la bugetul sănătății, declinul ratei natalității, creșterea speranței de viață, creșterea numărului de persoane în vârstă, numărul limitat de angajați stabili și, prin urmare, reducerea contribuțiilor persoanelor angajate la fondul de pensii și de asigurări sociale, șomajul, lipsa locurilor de muncă pentru tineri etc. Din acest motiv am decis să descriu rolul important al femeii moldovence în lumea bunăstării italiene, în special în ceea ce privește munca de îngrijire medicală și asistență, care implică responsabilitate, dragoste, sacrificii, umanitate și, mai ales, capacitatea acestor femei de a se adapta la un nou loc de muncă...

„MOLDOVENII ÎN ITALIA. GLOBALIZAREA, EFECTELE MIGRAŢIEI ȘI ASOCIEREA DIASPORALĂ”

Studiul „Moldovenii în Italia. Globalizarea, efectele migrației și asocierea diasporală” s-a născut din nevoia de a înțelege mai bine ruta migrării femeilor moldovence spre Italia, precum și rolul și caracteristicile asociațiilor formate de aceste femei”, afirmă Președinta Asociației „AssoMoldave” din Italia,Tatiana Nogailîc, într-un rezumat al studiului prezentat aici. „Și am ales să ne concentrăm asupra rolului femeii moldovence, și în special a rolului care se referă în mare parte la comunitatea noastră: îngrijitoare, menajeră și baby-sitter”. Interesul inițial al cărții „Moldovenii în Italia. Globalizarea, efectele migrației și asocierea diasporală” a fost determinat de experiența mea de îngrijitoare, personajul indispensabil pentru bunăstarea italiană. M-am întrebat mereu de ce un astfel de fenomen a fost neglijat pentru o lungă perioadă de timp? Este cu atât mai absurd, cu cât considerăm că 52

sistemul de asistență socială a „bunăstării auto-asigurate” se sprijină puternic pe munca îngrijitoarelor: în cazul în care acestea „dispar” brusc, un astfel de sistem ar intra într-o criză greu de depășit. În Italia, de peste zece ani, bunăstarea socială se confruntă cu probleme serioase din

Problemele au împins femeile să emigreze în țările occidentale pentru a îngriji familii, pentru că aceasta a fost singura soluție de supraviețuire posibilă, forțate fiind de nevoile personale și ale familiei. În aceeași perioadă, soții noștri plecau în Rusia în căutarea unui loc de muncă. Mulți nu au fost plătiți, alții s-au întors acasă cu dizabilități și fără asigurare de sănătate, alții și-au refăcut viața în străinătate. Un milion de moldoveni sunt în străinătate, în Italia mai mult de 150 000 de persoane, în încercarea de a-și menține cultura nativă și legăturile cu concetățenii lor. Departe de satele și comunitățile de origine, un emigrant are nevoie stringentă de prietenie, dar mai presus de toate de înțelegere, care este o modalitate de a împărtăși sentimente comune și reciproce, pe care le găsesc în căldura umană oferită de comunitățile diasporei. Primul capitol al cărții „Moldovenii în Italia. Globalizarea, efectele migrației și asocierea diasporală” sunt descrise condițiile de plecare pentru emigranții moldoveni, puternic marcați de condițiile istorice, sociale și culturale, care nu îi ajută absolut deloc în confruntarea cu civilizația occidentală, dar se referă chiar și la forme de asociere care, de asemenea, au un rol puternic în integrarea lor în societatea italiană. Este prezentat, de asemenea, subiectul violenței împotriva femeilor, care în unele cazuri a fost un motiv în plus pentru ca acestea să abandoneze tot ceea ce au. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

studiu Acest exod în țările mai dezvoltate în căutarea bunăstării are efecte devastatoare asupra familiilor, iar femeile moldovence, ca mame, tranzacționale, au o mare responsabilitate față de familia lăsată acasă. Este vorba aici despre golul lăsat de absența acestora în sufletul copiilor, divorțul din partea soților și condamnarea acerbă din partea societății civile, a bisericii și a comunității de proveniență. De asemenea, este descris modul în care această jertfă a lor este adesea în van, datorită incapacității de a reuni familia atunci când acesta este sfâșiată de emigrarea soților și partenerilor lor. În capitolul doi m-am axat pe efectele și costurile emigrării moldovenilor în Italia. Într-o lume globalizată, experiența migratorie implică întotdeauna o schimbare și o criză existențială. Multe emigrante moldovence trăiesc un sentiment de rătăcire, deoarece se simt marginalizate atât în patria-mamă, cât și în lumea nouă. Singure, fără a-și cunoaște drepturile, cu program de lucru non-stop, fără a cunoaște serviciile de sănătate și sociale, marginalizate de societatea italiană și îndepărtate, de nevoie, de cea moldovenească, femeile moldovence emigrante dezvoltă tot felul de probleme grave de factură psihico-fizică, ca de exemplu, „Sindromul Italian”. În al treilea capitol al studiului „Moldovenii în Italia. Globalizarea, efectele migrației și asocierea diasporală” am prezentat situația femeii moldovence pe piața muncii în Italia. Aproape nici o femeie ajunsă în Italia din Europa de Est nu a fost casnică înainte: de cele mai multe ori are bune calificări profesionale în asistența socială, este absolventă, uneori este chiar licențiată în medicină sau inginerie. Odată ajunse în Italia, femeile au fost catapultate în așa-numita bunăstare ascunsă. Chiar și după legea Bossi-Fini și amnistiile care au urmat, multe dintre ele se află încă în situații de „clandestinitate” și „ilegalitate" în relațiile de muncă. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

O mână de ajutor o pot oferi în primul rând asociațiile moldovenești, pe care am încercat să le analizez în capitolul al patrulea, în special în ceea ce privește capacitatea lor de a fi un factor de agregare a comunității diasporei și, în același timp, un canal de comunicare cu societatea-gazdă. Printr-un chestionar trimis liderului, am cercetat dacă astfel de asociații sunt organizate bine, dacă cunosc și colaborează cu teritoriul, dacă au acces la finanțări și dacă dezvoltă proiecte care ajută la integrare. Astăzi, un moldovean integrat se poate considera cetățean italian și în același timp rămâne cetățean moldovean, cultivând astfel două culturi, cu alte cuvinte având o identitate biculturală. Moldovenii s-au stabilit în diferite domenii de activitate, dar nișa specializării etnice rămâne aceea a sectorului de îngrijire, deoarece numărul femeilor migrante este mai mare decât cel al bărbaților. Dar nici o condiție contractuală nu va putea reglementa vreodată forța de muncă ce alăptează, deoarece valoarea dragostei pentru un pacient vârstnic sau pentru un copil nu poate avea un preț. Femeile din Moldova oferă iubire, compasiune și toată atenția lor persoanelor pe care le îngrijesc, muncesc cu conștiinciozitate și demnitate, dar efectele și costurile emigrării feminine în masă din Moldova spre Italia sunt devastatoare. Aceste dificultăți, combinate cu caracteristicile „segregante”ale activității desfășurate, îngreunează accesul moldovenilor la instrumente care ar putea îmbunătăți situația lor, cum ar fi înființarea de asociații, utilizarea informațiilor, politicile de sprijin disponibile și chiar persoanele de contact cu compatrioții. De aceea, am considerat că este foarte important să descriu în cel de-al patrulea capitol, prezența, rolul, caracteristicile și funcționarea asociațiilor care au fost fondate în Italia de către concetățenii mei. Liderii le dedică acestor asociații timp și bani, conștientizând marile sacrificii care sunt nece-

sare pentru integrarea în societatea italiană, pe care ei înșiși au trăit-o. Aceste persoane se angajează, de asemenea, în activități în favoarea țării de origine. Rezultatele arată că liderii sunt nepregătiți, asociațiile nu sunt înregistrate și nu au acces la fonduri. Funcționează pe baza ajutorului reciproc, făcând parte din așa-numitul asociaționism etnic. Dar pentru a lupta pentru drepturile moldovenilor asociațiile trebuie să crească, să formeze o rețea, să cunoască teritoriul și să aibă persoane care știu să scrie proiecte, să participe la concursuri și să știe să dezvolte conceptul bunului comun, de voluntariat și solidaritate. Prin urmare, studiul evidențiază nevoile de formare și posibilitățile de creștere ale acestor organizații importante, care pot juca rolul fundamental de punte de legătură între culturi, implicând și responsabilizând direct migranții în conformitate cu principiul subsidiarității. Cartea „Moldovenii în Italia. Globalizarea, efectele migrației și asocierea diasporală” poate fi găsită la Chișinău la Librăria din Centru și la Librăria din Hol ale editurii „Cartier”, iar în străinătate cartea poate fi comandată la Asociația „AssoMoldave”: assomoldave@gmail.com. Tatiana Nogailîc, Președinta Asociației

„AssoMoldave”, Roma, Italia

The “Moldovans in Italy. Globalization, the effects of emigration and diaspora association” study has initiated from the need of better understanding the route of the women emigrating to Italy, as well as the role and features of the organizations formed by these women, declares the President of the “AssoMoldave” Association from Italy, Tatiana Nogailîc. “And we have chosen to focus on the role of the Moldovan woman, especially the role that mostly refers to our community: caretaker, housekeeper and baby-sitter”. Tatiana Nogailîc shares us a summary of the study, that can be found at the Central Library in Chișinău and at the Hallway Library of the “Cartier” Publishing, or if overseas, the book can be ordered at the “AssoMoldave” Association: assomoldave@gmail.com 53

diaspora din magazin mereu ieși cu ceva. Și pe lângă toate acestea, avem dragoste, o vorbă bună și căldură sufletească pentru fiecare client.

Adresa Galeriei (efemeră) – locația se schimbă periodic 42, Quai des Célestins Paris 75004

— Cine calcă cel mai des pragul magazinului „Galerie Moldave à Paris”? Pentru partea de produse tradiționale, cărți, cumpărătorii sunt comunitatea de basarabeni și români. Dacă vorbim de bijuterii și alte accesorii, în mare parte sunt turiști: asiatici, americani, dar și publicul francez local.

„GALERIE MOLDAVE”

— Dacă nu ați fi mers în Franța, ci spre exemplu, în China, ați fi deschis și acolo un asemenea magazin? Încă nu am deschis o galerie în China, însă există deja una deschisă în Italia, gestionată de mama și sora mea. În schimb, cu mare drag livrăm produsele și cărțile noastre în toată lumea.

O bucată din Moldova este și în inima Parisului. Din Moldova, Léa Chirinciuc a dus în Franța prosoape, butoaie de stejar, picturi, port popular, cărți ale autorilor autohtoni. Le-a adunat pe toate și a deschis magazinul „Galerie Moldave à Paris”.

— La ce Festival ați participat pe 25-26 martie? „Galerie Moldave” a participat pentru a doua oară la Festivalul Țărilor Francofone. Evenimentul s-a desfășurat în comuna Yébles, la o distanță de 100 km de Paris. Am expus obiectele artizanale, IA, obiecte decorative. A fost prezentat spectacolul de păpuși cu minunata Victoria Ștefaniuc, atelierul de mărțișoare, prezentat de Marcela și Livia. Nu au lipsit plăcintele de casă.

DIN INIMA PARISULUI — Lea Chirinciuc, de ce ați ales să mergeți în Franța? Franța a fost țara în care doream să ajung și să o descopăr. Sunt de 11 ani în Franța, am venit prin programul de „Jeune fille au pair”. Aici am studiat, mi-am creat familie și am deschis o afacere. — Când și cum a apărut ideea de a deschide magazinul „Galerie Moldave à Paris”? „Galerie Moldave à Paris” a apărut cu doi ani și jumătate în urmă. Ideea s-a plămădit mult timp. Mi-am dorit să creez ceva unic, original pe piața franceză. După ce am dăruit unor prieteni un suvenir în formă de „strugure de poamă” , iar ei au apreciat mult lucrarea, am înțeles că noi nu avem nici un colțișor la Paris, unde am putea achiziționa măcar o carte poștală cu ima54

gini din Republica Moldova. — Ce putem găsi acum în acest magazin? Magazinul nostru este un univers cu multe colțișoare care spun povești. Povești despre cărți, despre autori frumoși, povești cu și despre oameni talentați. Avem pentru clienții noștri produse artizanale a le meșterilor populari basarabeni: ceramică, haine tradiționale brodate manual, butoaie din stejar, ceramică decorativă, tablouri, sculpturi, cărți poștale brodate și ilustrate, mărțișoare. Mai avem pentru clienții noștri și creații de-ale creatorilor basarabeni: bijuteriile pictate, bijuteriile din mătase, accesorii. Dacă veniți la magazin, veți găsi poezii și povești pentru copii, dar și lectură pentru adulți. Librăria Galeriei a prins contur, iar autorii basarabeni sunt primiți cu drag aici. Totul este atât de variat, încât

— Ce putem învăța de la francezi? Dar francezii de la noi? De la francezi putem învăța să apreciem mai mult arta, lucrurile rafinate, simplitatea și pasiunea pentru citit. Ei de la noi s-ar putea molipsi de dragostea pentru tradiție, respectul și afecțiunea pentru cei apropiați. Lea Chirinciuc has brought a piece of Moldova to the heart of the French capital trough “Galerie Moldave à Paris”, with paintings, books, tradition clothing which, altogether, tell a story about the love for the country. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem Socolan, a venit cu un mesaj de felicitare și a mulțumit pentru organizarea acestui festival, ajuns la cea de-a III-a ediție. Printre oaspeții de onoare au fost prezenți: Carlos Humberto de Carvalho, primarul orașului Barreiro; Manuel Pereira, consilierul primăriei orașului Moita; Vivine Nunes, președinta Clubului „31 ianuarie Celții”, unde a avut loc evenimentul. De asemenea, au fost prezenți președinții asociațiilor de imigranți din regiune: Raisa Machidonschi, reprezentantul Centrului Educațional al Diasporei din Cascais, Simion Croitoru, antreprenor.

ASOCIAŢIA „MIORIŢA” DIN PORTUGALIA: „SFÂNTĂ NI-I CASA”

Asociația „Miorița” din Portugalia a organizat la 26 martie 2017 Festivalul „Sfântă ni-i casa”, aflat la cea de-a III-a ediție. Cântecul „Focul din vatră” a devenit un imn al acestei sărbători. Astfel, mai multe ansambluri și cercuri literar-dramatice au prezentat publicului poezii, dansuri tradiționale moldovenești și portugheze, au dăruit flori și mărțișoare în semn de respect și perpetuare a valorilor naționale. Spectacolul cu genericul „Sântă ni-i casa” a început cu cei trei ciobănei care coborau de la munte spre câmpie cu turmele de oi, iar pe drum s-au întâlnit cu frumoasa primăvară, caree încălzește sufletele cu primii ghiocei, (copilașii Clubului Literar-dramatic „Moștenitorii” al Asociației „Miorița”). Ciobănașii s-au bucurat nespus că vor reveni la vatră, „că așa e dat să fie / de la munte spre câmpie”, unde îi așteaptă măicuța la vatră, MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

unde vor dansa hore și se vor bucura de frumusețea primăverii pe plaiul moldav. Nu au lipsit nici cocorii, cărora primăvara le-au pus în cioc câte un mărțișor. Atât portughezii, angolanii din regiunea orașului Barreiro și Moita, cât și reprezentanții altor naționalități cunosc deja ce semnificație are „Mărțisorul”. Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova în Portugalia, Dumitru

Copiii Asociației „Miorița” au impresionat prin dansul „Alunelul”, proaspăt învățat. Și s-au bucurat de aplauzele publicului, mai ales, de mândria părinților pentru ei. Cântecul „Focul din vatră” a devenit un imn al acestei sărbători. Alături de moldoveni, la fiecare ediție sunt prezente și alte asociații de imigranți, precum „Centrul Cultural Moldav din Cascais”, care a rămas plăcut surprins de dansurile prezentate de grupul folcloristic „Busuioc” (conducător artistic Ion Dănila). Președinta Asociației „Miorița” a înmânat fiecărui invitat câte un fular pe care este țesută denumirea „Moldova – casa noastră sfântă”. La realizarea celei de-a III-a ediții a Festivalului „Sfântă ni-i casa” au contribuit mai multe instituții: Biroul Relații cu Diapora (BRD), Organizația Internațională pentru Migranție (OIM), Reprezentanții Ambasadei Republicii Moldova în Portugalia, copii și părinții de la Centrul Educațional al Asociației „Miorița”. Moldovan Association "Miorița" from Portugal organized the third edition of the festival "Sfântă ni-i casa" with the support of the governmental grant program "Diaspora Engagement Hub”. 55

portret de asociaţie

O PRIMĂVARĂ MOLDAVĂ ÎN LYON

Asociația Moldovenilor din Lyon (AMOL) a organizat pe 4 martie 2017 o sărbătoare inedită, intitulată „O primavară moldavă în Lyon”, oraș situat în sud-estul Franței. Moldovenii din regiune au avut astfel ocazia să se cunoască și să se întâlnească la un pahar de vorbă, dar și de vin bun, savurând sarmale, plăcinte, clătite, prăjituri gătite chiar de gospodinele din Asociație. Ei au dansat hore, sârbe și alte dansuri tradiționale și au cântat împreună cu invitatul-surpriză Adrian Ursu. „Am început realizarea proiectului cu forțe proprii și resurse puține. Asociația fiind foarte tinără, nu aveam 56

un buget pentru a invita artiști sau dansatori din Moldova. Foarte rapid, am avut surpriza să constatăm că rezervările depășiseră 100 de persoane, ceea ce pentru noi era deja mult. În același timp, am fost contactați de un prieten al AMOL, Vitalie Lozovan, care ne-a anunțat că vom avea totuși un artist. Era vorba de interpretul Adrian Ursu, pe care Vitalie îl invitase personal la sărbătoare. Mulțumim lui Adrian care s-a încadrat foarte bine în atmosfera serii și ne-a făcut să

vibrăm cu cele mai populare melodii moldovenești”, ne-a destăinuit autoarea proiectului, Jana Chisăliță Mușat, președinta AMOL. Împreună cu această surpriză frumoasă, oaspeții au admirat un spectacol muzical inedit, pus în scenă chiar de Jana și interpretat de studenții moldoveni din Lyon și de copiii din diasporă. „Multă lume ne-a spus că sărbătoarea din Lyon n-a fost o serbare a Marțișorului, dar o nuntă adevărată. Păi acesta a fost și scopul sărbătorii: să se simtă lumea ca la o sărbătoare de familie, să se veselească împreună și să-și reamintească tradițiile, valorile pe care le poartă în sânge”, explică președinta AMOL. „Din start am avut ideea unui spectacol și „Legenda Marțișorului” a fost o evidență. Am ales o versiune mai „spectaculară”, acea unde Viforul răpește Soarele, am scris un BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie rile depuse, în special la gătitul acestei mese fabuloase. Totul e abia scos din cuptor, mâncarea e făcută acasă, bravo fetelor care au avut curajul și puterea să-și asume această responsabilitate”, adaugă cu admirație franțuzoaica. Adrian Ursu a apreciat și el foarte mult atmosfera din Lyon, propunând asistenței ca, la final, să interpreteze cu toții și acapella două dintre cele mai îndrăgite cântece moldovenești: „Când s-o-mpărțit norocul” și „Așa beau oameni ca noi”. Lumea a cântat cu dor și nostalgie, unul dintre oaspeți arborând cu mândrie colacul moldovenesc, împletit de altfel chiar de președinta AMOL. poem în franceză ca să înțeleagă toată lumea sensul istoriei și apoi am făcut o selecție de cântece. La această etapă, nu credeam încă în realizarea proiectului. Apoi am contactat-o pe Gabriela Cucu, studentă la INSA și proaspată membră a Asociatiei. Ea și-a mobilizat colegii și am început repetițiile. Acestea au fost puține, dar tinerii au fost atât de implicați că totul a fost extraordinar de frumos. Prima lectură a scenariului și primele încercări de coregrafie au avut loc la mine acasă și copiii mei, impresionați de această forfotă, au dorit să participe în calitate de „ghiocei”, zâmbește Jana Chisăliță Mușat. Prezent la eveniment, consulul Republicii Moldova la Ambasada din Paris, Ghenadie Codreanu, a ținut să sublinieze importanța perpetuării de către diasporă a valorilor noastre stramoșești și meritul moldovenilor implicați în acest tip de evenimente. Consulul onorific al Republicii Moldova în Saint Etienne, Christian Daudel, a mulțumit MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

organizatorilor, încurajând această inițiativă și exprimându-și toată admirația pentru eforturile depuse la desfășurarea evenimentului „O primavară moldavă în Lyon”. „Sunt în Lyon de mai bine de 17 ani și este pentru prima dată când particip la o astfel de sărbătoare”, a afirmat entuziasmat Vasile Druță, unul dintre invitați. „Pot să spun chiar că sunt șocat de buna organizare a evenimentului, atmosferă, atitudinea oamenilor”. Deși inițial se prevedea participarea a 100 de persoane, oaspeți au fost de două ori mai mulți, printre ei fiind francezi care au dorit să cunoască mai bine Moldova, români care au dorit să-și facă relații mai strânse și alte persoane. „Sarmalele acestea cu varză murată sunt absolut delicioase”, a spus entuziasmată Sylvie Miège, o invitată lioneză. „O să cer neapărt rețeta, fiindca așa ceva n-am mai mâncat niciodată. Sunt absolut impresionată de efortu-

„Sperăm să mai fim invitați la astfel de evenimente”, au scris a doua zi pe rețelele de socializare oaspeții evenimentului. „La anul venim și noi numaidecât”, au spus cei care n-au fost prezenți în acest an. Organizatorii au dat asigurări că pentru anul viitor se pregătește un proiect și mai ambițios, deci așteptăm cu nerăbdare și suntem siguri că la anul în Lyon sărbătoarea va fi și mai frumoasă! Alexandra SALAMATOV The Moldovans in Lyon Association (MLA) has organized on the 4th of March a unique celebration named "O primăvară moldavă în Lyon", a city located in the south-east of France. The Moldovans from the region have gotten the chance to meet and communicate, and the organizers say that they are preparing an even more ambitious project for next year. 57

portret de asociaţie tilor din Republica Moldova și România în Kazahstan. Asociația „Dacia” a realizat, pe parcursul activității sale, mai multe acțiuni de comemorare și înveșnicire în cadrul complexului memorial Spaski a memoriei moldovenilor-victime ale represiunilor politice.

ASOCIAŢIA CULTURALĂ „DACIA” DIN KAZAHSTAN Asociația Culturală „Dacia” din Kazahstan a fost înregistrată oficial la 28 aprilie 2005, iar obiectivele-cheie pe care le urmărește asociația sunt atât promovarea intereselor culturale, de creație și sociale ale etnicilor moldoveni și români care locuiesc în regiune prin activități educaționale și culturale, cât și armonizarea relațiilor interetnice. În 2013, prin contribuția Asociației Culturale „Dacia”, la Universitatea de Stat din Karaganda a fost deschis un curs de limbă română, astfel încât studenții pot studia limba română la fel ca pe oricare altă limbă străină. Colectivele artistice ale Asociației „Dacia” reprezintă cu succes regiunea la festivalurile și concursurile internaționale din România, Serbia, Bulgaria și Federația Rusă și sunt, de asemenea, prezente pe scenele republicane. Iar 58

ansamblul etnofolcloric „Dorule”, creat de către Asociația Culturală „Dacia”, a obținut Marele Premiu la festivaluri desfășurate în România, Serbia și Rusia. În același timp, Asociația Culturală „Dacia” este organizatoarea și fondatoarea Festivalului internațional al culturii moldovenești din Kazahstan și Asia Mijlocie „Mărțișor”, care se desfășoară în fiecare an în orașul Karaganda, începând cu 2013. „Dacia” este și inițiatoarea concertelor tradiționale ale artiș-

Asociația Culturală „Dacia” din Kazahstan a deschis și școala duminicală „Mihai Eminescu”, care găzduiește persoane de diferite vârste și preocupări, dar unite în dorința de a cunoaște mai profund și a exersa limba română, de a valorifica tradițiile și cultura din Republica Moldova. Asociația culturală „Dacia” este unul dintre cele zece Centre Educaționale în diasporă susținute prin programul guvernamental de granturi Diaspora Engagement Hub al BRD și OIM Moldova. „Dacia” participă activ la evenimentele și acțiunile organizate la nivel național, regional și local și colaborează strâns cu autoritățile și instituțiile publice, reunite de Adunarea populară regională din Kazahstan. Începând cu anul 2005, Asociația Culturală „Dacia” este condusă de Nicolae Plușkis, membru al Adunării populare regionale din Kazahstan. The Cultural Association “Dacia” from Kazakhstan has been officially registered on the 28th of April 2005, and the key-objectives that it pursues are promoting cultural interests, creational and social of the Moldovan and Romanian ethnics that live in the region trough cultural and educational activities, as well as harmonizing interethnic relations. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

CENTRUL CULTURAL MOLDAV DIN PORTUGALIA Centrul Cultural Moldav din Portugalia a fost fondat în 2003, reușind să realizeze în toți acești ani un număr important de activități socio-culturale. Reușitele se datorează, așa cum mărturisește Președintele Centrului Cultural Moldav, Oleg Boghenco, parteneriatului cu Înaltul Comisariat pentru Migrațiuni, Institutul Muncii și Instruirii Profesionale din Portugalia și Primăria Municipiului Cascais. De asemenea, acțiunile sunt realizate în parteneriat cu Biroul Relații cu Diaspora, Biroul Relații Interetnice, „Gazeta Basarabiei” și Ambasada Republicii Moldova în Republica Portugheză. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Centrul Cultural Moldav (CCM) din Portugalia promovează și pune în valoare cultura țării de origine, creând totodată un proces de simbioză cu tradițiile lusitane și ale altor etnii. Centrul Cultural Moldav din Portugalia dispune, în parteneriat cu Institutul Muncii și Instruirii Profesionale, Înaltul Comisariat pentru Migrațiuni din Portugalia, de un Cabinet de Inserare Profesională, care funcționează de luni până vineri și prestează servicii pentru imigranți și portughezi în domenii precum evidența șomerilor, oferte de muncă, instruire profesională etc. O altă activitate importantă a CCM este prestarea de servicii juridice pentru o integrare flexibilă a imigranților moldoveni în societatea portugheză. Acest sprijin juridic are câteva dimensiuni: • Consultații juridice în colaborare cu Serviciul de Frontieră și Înaltul Comi59

portret de asociaţie

sariat pentru Migrațiuni (ACM) • Reîntregirea familiei • Educație • Sănătate • Ajutorul în căutarea unui loc de muncă • Sprijin social

Moldovenilor” și ansamblul de dans pentru copii „Opincuța”.

voluntariat, patriotismului și dragostei enorme față de patrie.

De asemenea, este important și proiectul „Mediere Interculturală în Servicii Publice (MISP)”, realizat în parteneriat cu Primăria orașului Cascais și ACM, care include activitatea a patru Mediatori Interculturali ai Centrului Cultural Moldav în Municipiul Cascais.

Președintele Centrului Cultural Moldav, Oleg Boghenco, menționează că centrul a organizat în ultimii trei ani mai multe evenimente culturale și sociale, printre acestea sărbătoarea de Crăciun cu genericul „Mai e vreme de colinde...”, Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”, Turneul de fotbal „Cupa Centrului Cultural Moldav”, Școala duminicală, Ziua Europei și Ziua Copiilor cu genericul „Copile drag, e ziua ta!”.

În cadrul Centrului Cultural Moldav activează și câteva formații artistice: ansamblul etno-folcloric „Busuioc”, ansamblul de dans popular „Brâuleț”, ansamblul de dans popular „Hora

Activitatea Centrului Cultural Moldavi din Portugalia contribuie enorm la integrarea imigranților moldoveni în societatea portugheză, iar activitățile organizate se datorează spiritului de

The Cultural Moldovan Center from Portugal has been founded in 2003, managing to accomplish in all these years an important number of socio-cultural activities. The accomplishments are all thanks to the partnership with the High Commissioner for Migration, the Portuguese Labor and Professional Training Institute and the Cascais Town Hall, says the President of the Moldovan Cultural Center, Oleg Boghenco. Also, all actions are being completed with the help of the partnership with the Diaspora Relations Bureau, Interethnic Relations Bureau, “Gazeta Basarabiei” and the Embassy of the Republic of Moldova to the Republic of Portugal.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA

„FINLANDA-MOLDOVA” Asociația „Finlanda-Moldova” a fost fondată în anul 2011 de trei finlandezi: Stefan Smirnov, Kim Calonius și Jaakko Kölhi, fiecare dintre aceștia având o legătură cu Republica Moldova. Asociația reunește în prezent aproximativ 60 de membri, în majoritate finlandezi, iar unul dintre obiectivele prinvipale este implicarea diasporei moldovenești în acțiuni comune. Asociația „Finlanda-Moldova” a participat, de-a lungul anilor, la diverse evenimente culturale, devenite tradiționale: „Mărțișor”, Sărbătoarea „Limba noastră”, „Toamna de aur”, sărbătoarea de Crăciun și altele. Asociația a participat, de asemenea, câțiva ani la rând, în luna ianuarie, la MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

expoziția turistică de la Helsinki, în cadrul căreia Republica Moldova a fost promovată ca destinație turistică. La fel, Asociația „Finlanda-Moldova” a fost prezentă la „Ziua restaurantelor”, un eveniment în cadrul căruia a fost deschisă pentru o zi în capitala finlandeză o cafenea pop-up, unde au fost oferite pentru vânzare plăcinte

tradiționale moldovenești. „Finlanda-Moldova” promovează proiectele organizației „Filantropia” din Finlanda, care acordă suport pentru două proiecte ce se desfășoară în raioanele Soroca și Edineț. Proiectului de la Soroca susține femeile antreprenoare în intenția lor de a rămâne să-și dezvolte micile afaceri acasă, fără să plece peste hotare Moldovei ca să-și susțină financiar familiile. Iar proiectul de la Edineț are drept obiectiv deschiderea unor centre sau cluburi pentru tineri în zece localități din raion. The “Finland – Moldova” Association has been founded in 2011 by 3 Finns: Stefan Smirnov, Kim Calonius and Jaakko Kölhi, each having some sort of connection with the Republic of Moldova. The organization currently reunites around 60 members, mostly Finns, and one of the main aims is getting the Moldovan diaspora to take part in some mutual actions. 61

portret de asociaţie

INSTITUTUL ECONOMIC ȘI CULTURAL ITALO-MOLDAV Institutul Economic și Cultural Italo-Moldav a fost creat în anul 1999, prin contribuția Camerei de Comerț, și a fost constituit la 14 octombrie 1992, cu sediul la Milano, în cadrul Consulatului Onorific al Republicii Moldova la Milano, și la Chișinău. Președintele Camerei de Comerț și al Institutului Economic și Cultural Italo-Moldav a fost de la constituire doamna Arhitect Maria Vittoria Jonutas Puscasiu, fostul Consul 62

Onorific al Republicii Moldova la Milano, în perioada anilor 1994-2007. Institutul Economic și Cultural Italo-Moldav a susținut activitatea

Consulatului Onorific al Republicii Moldova la Milano, contribuind la dezvoltarea operațională a raporturilor moldo-italiene pe plan social, cultural, economic, și de asistență. Astfel, între anii 1999 și 2016, Institutul Economic și Cultural Italo-Moldav: • A contribuit la dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre Republica Moldova și Republica Italiană • A promovat inițiative, convenții, evenimente pentru promovarea reciprocă a celor două țări și pentru a pune în valoare caracteristicile comune și oportunitățile de cooperare economică și culturală • A colaborat cu autoritățile guvernamentale și politice din cele două țări, promovând realizarea BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie unor acțiuni utile pentru dezvoltarea schimburilor comerciale dintre Italia și Republica Moldova, conștientizând instituțiile guvernamentale cu privire la soluționarea problemelor comune pentru membrii acestora • A desfășurat conferințe, întâlniri și reuniuni, inclusiv la nivel internațional • A organizat, cu acordul și cooperarea autorităților din ambele țări, spectacole și expoziții de produse tradiționale locale, precum și evenimente artistice si culturale • A promovat inițiative turistice, expoziții și misiuni economice • A promovat instituirea de burse și de practici comerciale, medicale, precum și gestionarea de cursuri de instruire și formare în domeniul comercial, industrial, financiar etc. de colaborare cu importante organizații umanitare și de adopție a copiilor. Un rol important îi revine dezvoltării relațiilor din sistemul național de sănătate dintre cele două țări (al II-lea Congres Internațional de Oncologie de la Chișinău, donațiile de medicamente, ajutoare umanitare, etc.). În context, a fost semnată Înfrățirea în cadrul spitalelor regionale din Republica Italiană și Republica Moldova - Institutul de Cercetări Științifice în Domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului, Clinica privată „Galaxia” și Ospedale Riuniti MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

di Bergamo, Spitalul San Gerardo di Monza, Clinica privată „Columbus” din Milano etc.. Împreună cu firmele italiene, au fost create noi locuri de muncă în Republica Moldova pentru a diminua imigrația. Autoritățile moldovene și cele din regiunea Lombardia a Italiei au lansat proiecte pe termen lung și au creat o Bază de date și un desk, pentru a gestiona în mod corespunzător procesul de imigrație, oferind locuri de muncă în Italia. De asemenea, prin eforturi comune au fost deschise noi întreprinderi în Republica Moldova în sectorul agriculturii și în sectorul vinicol, în do-

meniul ingineriei, calculatoare, mașini, transport etc. Împreună cu activitățile economice și sociale, Institutul Economic și Cultural Ialo-Moldav realizează în prezent și numeroase proiecte culturale și artistice. The Italian-Moldovan Economic and Cultural Institute has been created in the year 1999, with the involvement of the Chamber of Commerce in Moldova, and has been established in Chișinău as well on the 14th of October 1992, based in Milan, within the pale of the Honorary Consulate of the Republic of Moldova from Milan. The Italian-Moldovan Economic and Cultural Institute has supported the activity of the Honorary Consulate of the Republic of Moldova to Milan, participating to the operational development of the Moldovan-Italian relations in terms of society, culture, economy and assistance. 63

istorii de succes

Fotografie de Ira Evora

Născută la Chișinău. Cu studii în Marea Britanie. Cu o carte apărută în 2012 și tradusă în engleză, franceză, germană și cehă. Plus o altă carte, de asemenea, premiată. Cu discursuri la TEDxAUBG și TEDxChișinău. Și cu multe alte reușite. Maria Paula Erizanu povestește cum este să fii originară din Moldova, să lucrezi la CNN, să scrii pentru „The Guardian”. Acolo unde se scrie, se rescrie, se face, se reface și se verifică fiecare informație cu amănuntul.

MARIA PAULA ERIZANU.

CUM ESTE SĂ TE NAȘTI ÎN MOLDOVA, SĂ LUCREZI LA CNN, SĂ SCRII PENTRU „THE GUARDIAN” – Cum e să lucrezi la CNN, să scrii pentru The Guardian? Mă simt foarte norocoasă să muncesc în aceste medii la început. Sunt niște școli de profesionalism, dar și de bun simț. Printre cele mai 64

importante lecții pe care le învăț sunt: Să verific orice informație, cât de mică, din textele mele sau ale colegilor mei; la CNN, de exemplu, nu

putem folosi ca sursă alte publicații media (nici măcar BBC), pentru că nu știm de unde au luat ei informația – în loc mergem direct la sursă, organizații internaționale sau Enciclopedia Britannica. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes Să zic mulțumesc pentru fiecare contribuție pe care o face colegul (cred că un 20 de mulțumescuri pe zi se adună lejer, încolo și încoace); am venit cu idee pentru o serie de articole la un moment dat, când eram presați de timp, și pentru asta mi-a mulțumit repetat și jurnalistul care a scris articolul în baza acelei idei, și cei doi șefi ai mei de pe loc în ședințe și la nivel personal, și mi-a scris până și producătoarea din Hong Kong un email special de mulțumire. Și au făcut-o chiar dacă sunt în poziție junioară. 2

Poate sună ridicol, dar cred că datorită faptului că oamenii se simt apreciați, lucrează mai cu spor și mai dedicat. 3 Să refac lucrul de zece ori dacă au intervenit schimbări sau dacă s-a strecurat vreo greșeală. Deși e încurajată acuratețea, bineînțeles că se fac și greșeli; dar asta se acceptă ca parte din mersul firesc al lucrurilor, atât la începători, cât și la seniori. Important e să corectezi greșeala și atât. E adevărat că lucrând în digital cu ambele companii, acolo e mai ușor să corectezi greșeli; probabil că în print sau la TV greșelile se penalizează mai dur. 4

— Dacă și cum cărțile tale precedente: „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, din 2012, apărută română, engleză, franceză, germană și cehă, și cealaltă, de poezie, „Ai grijă de tine”, din 2015, te-au ajutat în asta? Și ce ai trăit în legătură cu ele? Faptul că sunt atât de interesată de literatură încât am și scris mi-a dat credibilitate pentru a scrie despre cărți la „Guardian”. La CNN cred că a MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Maria Paula Erizanu. Fotografie de Lucia Lupu. Pășind prin schin și osândă / Stepping into 2017

contat mai mult că vorbesc cinci limbi (la diferite nivele). La ambele companii însă cel mai mult a contat că am făcut masteratul în jurnalism la una dintre universitățile cunoscute pentru acest program și că am făcut câteva stagii la alte companii media din Londra înainte de asta. Firește cărțile m-au bucurat. Cu „Revoluția…” m-am simțit un pic depășită de situație la un moment dat, pentru că mi se puneau întrebări de analiză politică în presă, or eu scrisesem un jurnal din perspectiva unui tânăr, nu a unui analist politic. Și am trăit și un pic de sindrom al impostorului. Dar per general, sigur că m-am bucurat că au fost atâtea reacții la text. Dacă „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o” a ajuns și în stradă, „Ai grijă de tine” a fost mai mult un concert intim, de cameră. Cartea a fost

apreciată mai mult în rândurile criticilor și poeților din România și Moldova. S-a creat și ceva confuzie mai ales cu textele în care am încercat să vorbesc pe mai multe voci, dar unii credeau că e vorba de o singură voce și toată doar despre biografia mea – nu e așa. Dar un text devine orice vrea și e dispus cititorul să vadă în el din moment ce e scris și publicat. Nuți mai aparține. Born in Chișinău. Educated in the UK. With one published book in 2012 that got translated into English, French, German and Czech. And another prize-winning book. She’s given two Tedx speeches in Moldova and Bulgaria. And she’s done other things too. Maria Paula Erizanu talks about what it’s like to be from Chisinau, work for CNN, write for The Guardian. The places where you have to write, rewrite and triple check every detail in the copy. 65

portret de asociaţie În Grecia, la Atena, erau multe persoane originare din Moldova și împreună au decis să constituie o asociație, iar numele acesteia – „Orfeu” – are o semnificație aparte. Miturile vechii Elade povestesc despre un artist talentat și genial, fiu al zeului Apollo și al zeiței Calliopa, iar numele lui era Orfeu! Acesta avea puterea magică de a cuceri oamenii, zeii și natura prin intermediul artei. La fel e și „Orfeul” nostru: cucerim oamenii prin credință, speranță și dragoste. Iar asta e minunat!

ASOCIAȚIA MOLDO-ELENĂ „ORFEU”, GRECIA „Istoria creării Asociației moldo-elene „Orfeu” este istoria colegilor și prietenilor mei din Elada însorită, unde noi, cetățeni ai Republicii Moldova – moldoveni, ruși, ucraineni, bulgari și alții – locuim și muncim, unde suntem nostalgici pentru țara noastră, unde ne ajutăm unii pe alții”, povestește Elena Pruteanova Axentii, membră a colegiului redacțional al publicației internaționale „Omonia și lumea” din Grecia. Să înveți limba unei țări străine și tradițiile poporului-gazdă, să obții un permis de ședere și dreptul la muncă – toate acestea au cerut eforturi mari din partea concetățenilor noștri de diferite naționalități și vârste, cu experiențe de educație și profesionale diferite. Toți însă au fost uniți de do66

rința comună de a reuși aici, în Grecia și, cu gândul mereu la cei de acasă, de a reveni în patrie. „Adesea ne adunam în week-end ca să ne ajutăm unii pe alții și bineînțeles să vorbim despre cei de acasă”, își amintește Elena Pruteanova Axentii.

La 18 aprilie 1999, într-o zi însorită și minunată, peste o sută de persoane s-au adunat în centrul Atenei pe piața Kannigos ca să voteze pentru constituirea Asociației „Orfeu”, iar prin vot unanim Președinte a fost ales Ivan Țaran și Vicepreședinte – Mihail Slusarenco. „Sunt oameni minunați, pedagogi prin formație și buni organizatori prin vocație, cu inimă mare”, precizează Elena Pruteanova Axentii. Și din acea zi activează și prosperă pe pământul vechii Elade Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”. Primele activități ale Asociației Moldo-Elene au inclus asistența pentru obținerea permisului de ședere, obținerea unui loc de muncă permanent cu contract de muncă și asigurare pentru conaționalii noștri. Aspectele juridice erau administrate de Mihail Slusarenco, iar Ivan Țaran menținea contactele cu comunitatea și organiza acțiuni importante și necesare pentru conaționalii noștri. Acești doi oameni au avut o contribuție importantă la activitatea Asociației „Orfeu”, la fel ca și președinții care au fost aleși ulterior: Violeta Slusarenco, Dumitru Gurău și Veaceslav Șimbov. Iar printre cei mai implicați în acțiunile asoBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie ciației s-au numărat Vlad Mischevca, Leonid Sturza, Larisa Bîthac, Silvia Socolov, Maria Liubinski, Constantin Musteață, Valentina Chiriac, Vera Talpă, Valeriu Salagor, Valeriu Pocitaru, Svetlana Dubalaru, Victor Coadă, Mihail Levici, Alexandru Ghinga și mulți alți oameni minunați, cu toții originari din Moldova. La sediul Asociației „Orfeu” a fost creată o bibliotecă cu opere ale scriitorilor moldoveni și străini și au fost deschise cursuri pentru copii de învățare a limbii române, culturii și tradițiilor din Moldova. Minunatul pedagog Larisa Bîthak a organizat un club literar, iar talentatul dirijor și muzician Dina Izbișciuc a creat un cor al cărei evoluție este întotdeauna emoționantă pentru concetățenii noștri. Liderii comunității de moldoveni din Grecia au organizat și multe concerte ale artiștilor din Moldova pe scenele din vechea Eladă: Maria Sarabaș, Ninela Caranfil, Constantin Moscovici și alții. Elena Pruteanova Axentii, membră a colegiului redacțional al publicației internaționale „Omonia și lumea” din Grecia, povestește în relatarea sa din Grecia și despre poetul originar din Moldova, Ivan Moșcinîi, laureat al premiului literar „Pegas”. Este menționat și regretatul pictor Constantin Mustață, care a fost unul dintre membrii activi ai Asociației „Orfeu”. La fel este consemnată și activitatea pictoriței de icoane Tamara Topal, laureată a medaliei UNESCO. „În toate inițiativele noastre pozitive am fost susținuți de Ambasada Republicii Moldova în Republica Elenă, de primii Ambasadori la Atena, Ivan MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Magaleaz și Ion Ursu. Pentru concetățenii noștri de peste hotare este atât de important sprijinul misiunilor diplomatice ale Moldovei”, afirmă Elena Pruteanova Axentii. "The history of the Moldovan – Greek Association "Orfeu" is also the history of my colleagues and friends from the sunny Hellas, where we, citizens of the Republic of Moldova - Moldovans, Russians, Ukrainians, Bulgarians and others – live and work, where we are nostalgic for our country, where we help each other," says Elena Pruteanova Axentii, member of the editorial board of the international publication "Omonia și Lumea" from Greece. 67

planeta moldova Planeta Moldova este un grup umoristic format în România și compus din Mitoș Micleușanu și Florin Braghiș, născuți în Republica Moldova. Grupul este cunoscut atât pentru ironia și sarcasmul său, cât și pentru scenetele, animațiile și muzica în care se folosește uneori o moldovenească rusificată și deseori limbaj necenzurat. Grupul a început cu un site adresat moldovenilor, dar a avut succes mai ales în România. Echipa revistei „MOLDOVA de oriunde” a vrut să afle de la Mitoș Micleușanu și Florin Braghiș cum este viața lor de după „Planeta Moldova”. Mitoș Micleușanu își continuă viața de artist și scriitor la București, preferând, așa cum ne-a mărturisit, să ducă „mai multe vieți paralele, din punct de vedere artistic”. Florin Braghiș, cu „Skype” și „Microsoft” în CV, își continuă cariera în domeniul IT de la Barcelona, Spania… Iar celelalte dezvăluiri despre viața de după „Planeta Moldova” sunt în paginile care urmează.

VIAŢA DUPĂ „PLANETA MOLDOVA”.

MITOȘ MICLEUȘANU

Mitoș Micleușanu este pictor, fotograf, muzician și nu în ultimul rând scriitor. În 2003 a publicat prima sa carte, „Organismecanisme”, iar în 2004, a doua - romanul „Tuba Mirum”. Și încă mai sunt și vor urma să fie alte cărți. Totuși, mulți îl cunosc pe el și pe Florin Braghiș ca pe cei care au descoperit o nouă planetă. Aceasta poartă numele de „Planeta Moldova”. Ce făcea Mitoș Micleușanu pe acele vremuri știm. Dar cum este viața lui acum, după „Planeta Moldova”? 68

— Domnule Micleușanu, cu ce vă ocupați în prezent? Ce vești bune aveți? În prezent lucrez la mai multe proiecte în paralel, așa cum am făcut mereu. Una dintre direcții este fotografia. Altă direcție este muzica experimentală. Sunt albume adunate de-a lungul vremii, eu mă ocup de prin 2004 de cercetare sonoră, este domeniul meu de suflet, practic încerc să deturnez criteriile larg acceptate în zona sunetului. Alt proiect e legat de literatură, am două cărți în lucru, sunt două romane la care lucrez de vreo patru ani și probabil mai am vreo 3 ani până le voi finaliza. Iar ultimul, dar nu și cel din urmă, este un film documentar (deja în post-producție) cu titlul „Moldova - Istoria unui abuz politic”. Oricum voi intra tot mai mult pe zona documentaristică. Era să uit, mai sunt și tot felul de texte scurte, pe care leam scris de-a lungul vremii. — Cum e viața dumneavoastră după „Planeta Moldova”? Planeta Moldova rămâne un soi de actualitate, din păcate sau din fericire nu știu, fiindcă noi nu putem înțelege cu adevărat care sunt sensurile istoriei pe termen lung. Un lucru totuși este cert, suntem un teritoriu ocupat de ruși și am învățat să trăim cu asta. Aici trebuie să recunoaștem că există și anumite avantaje, nu doar dezavantaje. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

planeta moldova Un avantaj ar fi accesul cultural, faptul că putem înțelege o cultură masivă cum e cea rusă, dar aici se cam încheie avantajele. Politica rusă rămâne în continuare o politică primitivă, mustind a complexe și frustrări. Oricum nu mai are sens să enumerăm toate dezavantajele, de la situația economică la situația politică actuală, stăm foarte prost. Moldova din păcate stagnează în continuare ca să nu spun că face pași înapoi. Repet, este greu să înțelegem pe termen lung dacă ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova are vreo latură pozitivă. Moldovenii au făcut alegeri greșite în ultima vreme și putem urmări clar un regres serios la capitolul perspective generale, inclusiv relația cu UE și România. — V-a schimbat viața proiectul „Planeta Moldova”? Nu. Sincer, eu n-am vrut să intru cu adevărat în showbiz, fiindcă asta nu mi-ar mai fi permis să mai fac și alte multe proiecte, așa cum m-am obișnuit. Pe mine mă preocupă mai mult artele BANCURI DIALECTICE puterea în vizită la voință: - am venit după ăla mic - monstruleț, hai că a venit tati *** infinitul se-ntâlnește cu absolutul: absolutul: maestre! infinitul: părinte! *** se întâlnesc două goluri: - tu ce fel de gol ești? gol interior sau gol ratat? - gol în frigider! *** un mileniu se-ntâlnește cu o secundă: secunda: țac pac? mileniul: hai sictir! *** MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

marginale și experimentul. Dacă intri în showbiz, poți câștiga mai mult, devii celebru în sens exploziv, dar asta e cam tot. În general tot ce se aprinde repede se stinge la fel de repede, cu mici excepții. Eu am fost mereu conștient de acest lucru și am ocolit mai mult sau mai puțin conștient moda, trendurile, cererea pieței etc. Nu-mi place să mă leg singur la mâini. Prefer să duc mai multe vieți paralele, din punct de vedere artistic. Nu este deloc ușor, dar eu mi-am asumat această condiție și merg înainte. Unii ar spune că e un lux, dar nu e deloc așa, sunt ca un om bântuit de fapt, fără liniște interioară, de când mă țin minte. Trebuie să gestionez o sută de lucruri și n-am voie să clachez.

meu de a înțelege dinamica relațiilor interumane, sociale și politice

— În prezent pe ce Planetă trăiți? În prezent, după cum spuneam, mă preocupă tot mai mult aspectele social politice din Moldova, din România, din lume în general. De asta încerc să fac ceva folositor în acest sens, să contribui cu ce pot, cu ce înțeleg și pot face mai bine, pentru a prezenta oamenilor modul meu de a vedea lucrurile, modul

Mitoș Micleușanu is a painter, photographer, musician and writer. In 2003, he has published his first book “Organismecanisme”. He became famous when he launched the project “Planeta Moldova” together with Florin Braghiș. He now lives in Romania and tells us how his life carried on after “Planeta Moldova”.

iliescu în rai: - ce dracu? *** jumătatea plină a paharului se întâlnește cu jumătatea goală (suficient) *** binele se-ntâlnește cu răul: răul: bună, ce mai faci? binele: rău! tu? răul: nu vreau să mă laud *** țuțea se-ntâlnește cu russell russell: nu din nou, te rog! țuțea: ba da, ba da, ba da! *** neantul intră în biserică... e scos în șuturi. ***

— „Planetei Moldova” ar putea prinde o nouă viață? Probabil, dar lucrurile se leagă mai bine când nu le forțezi. Momentan situația politică din Moldova nu este deloc roz (ce-i drept nu-mi amintesc să fi fost roz vreodată), iar pe de altă parte, nici eu nu mai am acea vârstă și energie când făceam orice îmi trecea prin cap, lăsând absurdul și realismul crud să se manifeste în toată „splendoarea” Acum totul e mai filtrat, mai așezat... așa că îmi vine greu să spun cum vor evolua lucrurile în zona de satiră și umor. Interviu de Axenia Chirilov

o coardă cuantică se-ntâlnește cu un ciocan: ciocanul: ce faci diseară? coarda cuantică: vibrez de nerăbdare! *** veșnicia se-ntoarce la țară: - aoleu, n-aveți semnal? *** da se ceartă cu nu: nu: da! da: nu! *** principiul incertitudinii în anchetă la siguranță... *** poezia se-ntâlnește cu politica: politica: iarăși pierzi vremea? poezia: iarăși pierzi lumea!

planeta moldova

VIAŢA DE DUPĂ „PLANETA MOLDOVA” * DE

foto: VIP Magazin

FLORIN BRAGHIȘ

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

planeta moldova

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

planeta moldova

.** * Autorul a decis în ultimul moment să modifice textul pe care ni l-a trimis inițial, refuzând să înlocuiască cele câteva cuvinte nelicențioase din text, cuvinte care, credem, nu vor fi pe înțelesul tuturor cititorilor noștri. Ne-a rugat insistent să înlocuim articolul cu spațiul gol și cu acest text: Acesta este un experiment artistic prin care te invit, uitându-te la hârtia albă, să meditezi asupra conceptelor ca: presă, cenzură, autocenzură, iroseală de hârtie, limbajul licențios, limitele normalității, publicitatea. ** Curioșii pot să citească articolul integral pe http://stiripozitive.eu. Life after "Planeta Moldova"* by Florin Braghiș .** * The author took a last-minute decision to modify the text that he initially sent us, refusing to change the few uncensored words from the text, words that, we think, not every one of our readers will understand. He firmly requested that we replace the article with the blank space and with this text: This is an artistic experiment in which I invite you, by gazing at the blank sheet, to meditate on concepts like: journalism, censorship, paper waste, censored language, the borders of normality, publicity. ** The curious can read the entire article on http://stiripozitive.eu. 72

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem STUDII LA IAȘI - Este dificil să găsesc acum motivele care m-au făcut să vin la studii în Iași. După liceu am învățat la ULIM un an, iar apoi am mers la universitate la Iași. Am studiat la Facultatea de Drept, apoi am absolvit un master în Dezvoltare Regională în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Cred cu tărie că a fost una din cele mai inspirate decizii pe care le-am luat și le mulțumesc părinților pentru înțelegerea și sprijinul pe care mi leau dat în acel moment.

TÂNĂRUL DIN LĂPUȘNA CARE ÎNDEAMNĂ LUMEA SĂ CĂLĂTOREASCĂ CU „BICYCLE HOSTEL”

Igor Rotaru, născut la Lăpușna, a fondat și administrează „Bicycle Hostel” Iași. Este locul care nu oferă doar servicii de cazare calitative, dar și o atmosferă prietenoasă. De asemenea, la „Bicycle Hostel” ești îndrumat să descoperi sau să redescoperi cele mai frumoase locuri din Iași printr-un joc care a fost inițiat de gazda casei, iar în schimb primești reducere pentru cazare. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

ÎNAINTE DE A MERGE ÎN ROMÂNIA - Am absolvit Liceul Teoretic Lăpușna, profilul uman. Am fost implicat în ONG-ul „Noi pentru viitor”, am coordonat activitatea postului de radio școlar și am făcut parte din echipa de baschet a școlii. Am mai participat în diverse școli de vară, traininguri și conferințe atât în țară, cât și în afara ei. Toate aceste experiențe au contribuit ulterior la dorința mea de a mă implica în comunitate și de a iniția noi proiecte. PROIECTE EXTRACURRICULARE - În paralel cu studiile de licență și master am făcut parte din două ONGuri, ATRAG și „Suportis”. În ATRAG (Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor) am intrat în anul doi de facultate, am fost vicepreședinte și președinte timp de doi ani de zile. Împreună cu alți doi prieteni am reluat activitatea asociației de la zero și am reușit să ajungem la 50 de membri în doar un an. După cei doi ani de implicare ne-am retras, însă asociația este activă și acum datorită democrației interne, transparenței și viziunii pe care le-am promovat în primii doi ani. Oamenii s-au schimbat, însă principi73

#facem ile au rămas aceleași, asigurând continuitatea pe parcursul ultimilor 8 ani. În cadrul ATRAG am inițiat și am coordonat în primii doi ani campania „Adevărata Basarabie”, o campanie care se derulează de obicei în mai și care cuprinde spectacole de teatru cu participarea unei trupe de la Chișinău, proiecție de film în aer liber, expoziții, concerte și excursia „Cunoaște Basarabia” pentru studenții români. Campania este în acest an la a opta ediție, iar pentru comunitatea ieșeană și autoritățile locale a devenit deja un eveniment notoriu. „Suportis” este cea de-a doua asociație pe care am pornit-o de la zero, împreună cu alți prieteni. Misiunea noastră este de a-i impulsiona pe tineri să se implice în dezvoltarea comunitară. Cu „Suportis” derulăm două tipuri de proiecte: internaționale, prin care călătorim și ne dezvoltăm împreună cu beneficiarii noștri prin educație non-formală, prin care contribuim la dezvoltarea orașului nostru. Proiectul local cu care ne mândrim cel mai mult e Community Talks, o inițiativă care are scopul de a crea cadrul prin care tinerii se pot dezvolta prin implicare în soluționarea problemelor din comunitate. Timp de un an, am organizat evenimente lunare dedicate unor teme de actualitate, precum spațiul public din Iași, aspirațiile de capitală culturală ale Iașului, cetățenia activă, arta comunitară, antreprenoriatul social, Uniunea Europeană etc. Pe de altă parte, proiectul internațional pe care-l considerăm un succes a fost ”YES – Youth Entrepreneurship for Sustainability” prin care am contribuit la promovarea antreprenoriatului ca soluție la problemele sociale și de mediu. Împreună cu ONG-uri partene74

re din Marea Britanie, Suedia, Estonia și Turcia, am organizat activități de educație non-formal în România, apoi în Marea Britanie, pentru peste 100 de tineri din aceste țări. FONDATOR LA „BICYCLE HOSTEL” IAȘI - „Bicycle Hostel” Iași reprezintă ceea ce tinerii găsesc în alte orașe din occident, adică o cazare cu atmosferă familiară în care au ocazia să socializeze și să interacționeze cu oameni din mai multe țări. Pe lângă turiștii străini care călătoresc cu rucsacul în spate (backpackers), oferim servicii de cazare în cadrul proiectelor, activităților și evenimentelor organizate de ONG-uri, firme și instituții locale (schimburi de tineri, stagii de practică, stagii de voluntariat, conferințe, seminarii, training-uri, evenimente culturale, evenimente sportive, etc.). Ne-am propus să îmbinăm spiritul creativ și atmosfera relaxată proprii hostelurilor cu facilitățile și serviciile de calitate proprii hotelurilor. Ținem la calitatea serviciilor și oferim oaspeților noștri dormitoare spațioase, cu

maximum 4 paturi, dar și camere triple, duble și single, astfel încât să fim deschiși familiilor și cuplurilor care vizitează Iașiul. Credem că „Bicycle Hostel” este locul din care Iașiul se vede mai frumos, mai atrăgător și mai creativ. Misiunea noastră este să ajutăm turiștii care vin în oraș să aibă o experiență completă memorabilă. Le oferim o atmosferă prietenoasă la hostel și îi îndrumăm să descopere locurile cele mai frumoase. Jocul pe care-l propunem este, la fel, o inițiativă a noastră prin care îi provocăm să descopere uși, porți, orologii sau felinare vechi din oraș, în schimb, le oferim o reducere din prețul cazării. OASPEȚII NOȘTRI - Peste 80% din turiștii care se cazează la noi sunt străini, iar o parte semnificativă o ocupă oaspeții noștri din Republica Moldova. În topul țărilor cu cei mai mulți turiști cazați la noi mai intră Franța, Germania, Italia și SUA, însă avem și mulți oaspeți din țări precum Australia, Brazilia, Japonia sau Israel. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem

din Republica Moldova, cu condiția să fie finalizate investițiile în restaurarea lor și să fie promovate cât mai bine. ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA LA CAPITOLUL TURISM - Cred că România și Moldova au un mare potențial nevalorificat în domeniul turismului. Putem atrage mai mulți turiști, însă avem nevoie să ne promovăm mai bine și să oferim turiștilor experiențe memorabile. Aceste experiențe sunt create pe baza impresiei generale privind destinația vizitată, iar antreprenorii din turism nu au cum să-și dezvolte afacerile dacă infrastructura este slabă, nu există campanii de promovare în afara țării sau muzeele sunt prost organizate. Dezvoltarea turismului se poate realiza doar printr-un parteneriat public-privat prin care instituțiile publice și firmele din domeniu să colaboreze pentru o mai bună vizibilitate și pentru servicii mai calitative și diverse. INVESTIȚII ÎN TURISM - Turismul este un vehicul important pentru dezvoltarea locală și regională pentru că e un sector economic cu o mare diversitate în termeni de doMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

menii de activitate pe care le include: hoteluri, restaurante, transport, servicii turistice, shopping, cultură etc. Dezvoltarea turismului are efecte în lanț și contribuie la dezvoltarea afacerilor locale care beneficiază indirect. De exemplu, creșterea numărului de turiști dintr-un oraș duce la deschiderea de noi hoteluri, iar fiecare hotel presupune comenzi pentru arhitecți, designeri, magazine de mobilă, distribuitori de echipamente, furnizori de alimente, curățătorii chimice etc. PROIECTE ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA - Anul acesta voi avea un proiect în Republica Moldova, mai exact în raionul Hâncești. Scopul proiectului este de a crea o asociație de tip cluster formată din autorități publice și producătorii locali pentru a dezvolta turismul în raion. Conacul Manuc Bey din orașul Hâncești și Curtea Domnească din satul Lăpușna sunt două obiective turistice noi care vor putea fi incluse în viitor pe harta celor mai importante locuri de vizitat

Prin acest proiect, vom realiza un website, un spot video și o hartă turistică pentru raionul Hâncești, astfel încât să convingem locuitorii din Chișinău și din alte raioane să ne viziteze. De asemenea, o altă acțiune din cadrul acestui proiect este „Produs de Hâncești”, prin care vom ajuta producătorii locali să fie mai vizibili atât în raion, cât și în afara lui. Igor Rotaru este beneficiar al sprijinului acordat pentru implementarea celor două proiecte descrise anterior în cadrul Programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB, realizat de Biroul Relații cu Diaspora, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Axenia Chirilov The young Moldovan, Igor Rotaru, has benefited of the support of the "Diaspora Engagement Hub” program for completing two projects. In this interview, Igor Rotaru talks about “Bicycle Hostel” from Iasi, which he founded, and about the development perspectives of tourism in Moldova. 75

#facem „La 11 ani am făcut prima mea mașinuță pe trei roți. Arăta cam caraghios, dar cu timpul, după multă muncă, experiență și practică, am reușit să obțin ceva mai interesant”, zice inginerul Adrian Vlas. Până în prezent Adrian a construit cinci motociclete. Ultima invenție pe trei roți a asamblat-o cu cinci ani în urmă.

INGINER DE LA 11 ANI:

ADRIAN VLAS

Când suntem copii, cei mari ne întreabă: „Ce vrei să devii când vei crește?” Mulți visează să devină artiști, medici, bucătari, învățători, cosmonauți sau președinți de țară. Adrian Vlas are 22 de ani și este inginer. Dar oare la ce profesie visa el în copilărie? Se vedea oare inginer? S-o fi gândit oare atunci că va construi cinci biciclete și va reuși să modifice un automobil încât acesta să fie condus de o persoană cu nevoi speciale locomotorii? La vârsta de 11 ani Adrian Vlas a asamblat primul său mecanism și era deja îndrăgostit. Îndrăgostit de mecanisme și inginerie. Acum Adrian Vlas își face studiile la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea Inginerie Mecanică, anul patru, și este inițiato76

rul proiectului „AVAI Movement”, realizat în cadrul Programului „Diaspora Engagement Hub”. În mai 2016, a câștigat Marele Premiu la cel mai mare salon de invenții din Europa de Sud-Est, Euroinvent 2016, dar totul a început, bineînțeles, în copilărie.

Toți locuitorii din Sărata Galbenă, raionul Hâncești, și din satele învecinate îl cunoșteau pe Adrian. Și toți rămâneau uimiți cum de-i reușește astfel de construcții unui băiat la o vârstă atât de fragedă. Stând de vorbă cu Adrian, ne-am întrebat: cine conducea motocicletele dacă el era încă adolescent și nu avea permis de conducere? Am aflat de la tânăr că a mers la multe concursuri și expoziții, iar de acolo se întorcea cu diplome, iar aceste diplome le aduna într-o mapă și le prezenta polițiștilor atunci când încă nu avea permis de conducere. Astfel demonstra că el știe să conducă. Dar drumurile lui pe atunci duceau doar la pădure sau lac. „După multă muncă asupra unei mașinării, nu ai cum să nu o poți conduce!”, spune Adrian. În 2016 Adrian, împreună cu echipa sa, a început să muncească la un nou proiect: „AVAI”. Și-a propus să modifice un automobil obișnuit, astfel încât la volanul lui să poată merge o persoană cu nevoi speciale locomotorii. Invenția dată va fi dăruită lui Alex, prietenul lui Adrian. Și va inspira și alți oameni să conBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

#facem struiască mașini speciale pentru persoanele cu dizabilități. *** Diaspora Engagement Hub este un program de granturi tematice destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociaților și grupurilor de inițiativă, ce include implicarea și angajarea diasporei în diverse acțiuni, proiecte, inițiative care vor fi și sunt desfășurate pe teritoriul Republici Moldova și în străinătate. Proiectul „AVAI Movement” se numără printre proiectele câștigătoare ale programului implementat de Biroul Relații cu Diaspora – „Diaspora Engagement Hub”, realizat în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Împreună cu Adrian Vlas, echipa revistei „MOLDOVA de oriunde” dorește ca inițiativele frumoase, lansate de concetățenii noștri în Republica Moldova sau în străinătate, să prindă aripi și să aducă beneficii acasă. Axenia Chirilov Adrian Vlas is 22 years old and is an engineer. Now Adrian Vlas is studying at the “Gheorghe Asachi” Technical University from Iași, the mechanical faculty, and is the initiator of the “AVAI Movement” project. In this project, the young engineer has set his goal to modify an ordinary car so that a disabled person with mobility problems can drive it. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

DOR Dumitrița își amintește că după câteva zile de grădiniță, acolo în Austria, cu mai mulți ani în urmă, a venit acasă cu „Eichhörnchen” (veveriță), care este unul dintre cuvintele greu de pronunțat în limba germană. Iar una dintre cele mai recente amintiri ale ei despre Moldova este despre Tabăra „DOR” din vara trecută. „Când ne-au înscris părinții la tabără eram sceptici, însă momentele trăite la DOR îmi vor rămâne mereu o nostalgie frumoasă”.

ECOUL PROGRAMULUI „DOR”. DUMITRIŢA IPATI, UNUL DINTRE CEI MAI BUNI 10 ELEVI DIN AUSTRIA LA LIMBA ITALIANĂ

Este născută în Moldova, la șase ani a plecat cu părinții și fratele în Austria, iar acum se numără printre cei mai buni 10 elevi din Austria la limba italiană. Dumitrița Ipati spune că „este o binecuvântare să poți vorbi mai multe limbi”. Școală, pian, dans, gimnastică și tabăra „DOR”. Dumitrița este o tânără demnă de inspirație pentru toți adolescenții din Moldova care vor să reușească. Aici sau acolo. Dumitrița Ipati a câștigat o olimpiadă la limbi străine în Austria, devenind unul dintre cei mai buni 10 elevi din Austria la limba italiană. „La limba franceză a câștigat un băiat de origine italiană, la spa78

niolă cea mai bună a fost colega mea de clasă din Finlanda, ia la italiană – eu”, povestește Dumitrița, care a reușit să dea dovadă de creativitate și spontaneitate la acest concurs.

— Ai participat la Programul DOR, ediția 2016. Cum a fost pentru tine această experiență? De ce ai dori să te implici și ca voluntar? DOR este un program extraordinar de frumos pentru copiii basarabenilor care locuiesc în străinătate. Prin acest proiect ni se oferă posibilitatea de a ne cunoaște mai bine țara de unde am plecat. Am fost familiarizați cu obiceiurile noastre frumoase: împletitul în pănușă, dans popular, olărit etc. Am avut onoarea de a-l cunoaște pe maestrul Eugen Doga. Când ne-au înscris părinții la tabără eram sceptici, însă momentele trăite la DOR îmi vor rămâne mereu o nostalgie frumoasă. A fost totul atât de bine organizat încât nu pot să zic nu mi-a plăcut ceva. Organizatorii și mentorii de la DOR au pus suflet în toate proiectele desfășurate, astfel neau deschis o portiță spre o Moldovă frumoasă, cu oameni harnici și buni. În primele zile de tabără, o fată din grupa mea ne-a spus la toate fetele (noi eram un grup numai de fete) că la DOR toți la sfârșit vor plânge. Ea știa din anii precedenți. Noi, cei care am participat pentru prima dată, nu am luat-o în serios și am crezut că ea exagerează. Dar cu adevărat, noi neBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

DOR am unit ca o familie nouă și aveam impresia că ne cunoaștem de-o veșnicie. După o săptămână la DOR neam luat rămas bun cu lacrimi în ochi. Prin tabăra DOR mi-am făcut prieteni noi prin toată Europa. Sper să fiu acceptată anul acesta ca și voluntară în proiectul DOR. — În ce limbă comunicați voi mai mult, cu părinții, în familie? Dar între prieteni? În ce limbă preferă să vorbească alți copii ai cetățenilor moldoveni sau români? Dar copiii născuți în Austria – în româna sau germană? Mie îmi vine mai ușor să mă exprim în germană, fiindcă o vorbesc zilnic la școală. Cu părinții vorbim doar românește. Cu fratele meu Dumitru sau cu ceilalți prieteni care vin din România/ Republica Moldova vorbesc mai mult în germană sau deseori o „amestecătură” între română și germană. Practic, toți copiii din parohie, indiferent dacă sunt născuți în Austria sau nu, înțeleg și vorbesc românește fluent, chiar dacă e mai comod să comunice în germană. Este o binecuvântare să poți vorbi mai multe limbi. Dumitrița was born in Moldova, at the age of six she left with her parents and her brother to Austria, and now she counts amongst the top 10 best Italian language students. Dumitrița Ipati says that “being able to speak multiple languages is a blessing”. School, piano, dancing, gymnastics and the immigrant children program “DOR”. Dumitrița is an inspirational teen for all Moldovan teenagers that want to succeed. Whether they’re here or away. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 3 | ANUL 2017

Programul DOR ediția a V-a

20-28 august 2017 Perioada de desfășurare a concursului de selectare pentru copiii din Republica Moldova:

25 martie — 25 aprilie 2017

Selectarea câștigătorilor din numărul total de concurenți înscriși în concurs va fi efectuată în cadrul unei comisii mixte compusă din reprezentanți ai Biroului Relații cu Diaspora, Cancelariei de Stat, Ministerului Educației și CALM.

Data anunțării câștigătorilor: 1 iunie 2017 Condițiile de acceptare a copiilor din Republica Moldova în concursul de selectare pentru Programul DOR 2017: ● Vârsta și limba: 12-17 ani și o foarte bună comunicare în limba română ● Cererea de participare completată on-line. Fiecare elev-concurent trebuie să completeze formularul de participare, la rubrica „Aplică” de pe site-ul www. dor.md, secțiunea Republica Moldova. ● Exprimarea creativă a conceptului de DOR în raport cu migrația – plecarea din țară, revenirea, păstrarea legăturilor spirituale și sentimentale cu patria (cu prietenii și cei dragi, cu satul sau orașul de origine) – printr-o anumită formă artistică. În calitate de forme artistice de exprimare a conceptului de DOR concurenți au libertatea să aleagă pe cea care le este mai apropiată: ● eseul (max. 1 pagină), ● poezia, ● fotografia (sau colajul foto), ● desenul/pictura, ● cântecul, ● filmulețul video (max. 2 min.) sau, eventual, altă formă de artă. Remarcă. În cazul depunerii unui produs de artă manuală acesta trebuie să fie însoțit de un scurt text-comentariu care să explice clar legătura produsului cu conceptul de DOR și migrație.

Termenul limită de acceptare a cererilor: 25 aprilie 2017 Telefon pentru relații: (+373) 22 250 494 sau (+373) 22 250 350 Email: dor@gov.md

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

EDIȚIA a V-a

20-28 AUGUST 2017 Programul DOR - Diasporă*Origini*Reveniri – destinat copiilor din diaspora Republicii Moldova este organizat al cincilea an consecutiv, sub patronajul Guvernului, prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora. Scopul programului este de a consolida legăturile emoționale, culturale și identitare ale copiilor și adolescenților din diasporă cu țara de origine – Republica Moldova. Agenda programului cuprinde activități creative, sportive, lingvistice, de cunoaștere a istoriei, culturii, tradițiilor și obiceiurilor neamului nostru. Participarea la Programul DOR este gratuită. PERIOADA DE APLICARE PENTRU COPIII DIN DIASPORĂ 25 martie – 25 mai 2017 CRITERIILE DE PARTICIPARE: ● Vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani ● Cunoștințe de bază ale limbii române ● Formular completat online

Înscrie-te online!

WWW.DOR.MD

PERIOADA DE APLICARE PENTRU COPIII DIN REPUBLICA MOLDOVA: 25 martie – 25 aprilie 2017 CRITERIILE DE PARTICIPARE: ● Vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani ● Comunicare excelentă în limba română ● Exprimarea creativă a conceptului de DOR (concurs) ● Formular completat online tel: (373) 22 250 494

email: dor@gov.md

nț

ni ve re tină

ța tăț ră en i

ții

m pi

un le ho ităț nță ta i re

acasă co

dezvoltare țară ra

ov am aț en ie i

șt

g te

aț ov

ac #f

migrație ții

iu b

in ir co teg e de mu rar zv nit e ol ăț i ta i

#facem

diasporă

ăț

t ce

Hristos a înviat!

Echipa BRD