Raport_Modele_de_segregare

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

1

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Prefaţă Cercetarea constă într-o anchetă sociologică efectuată pe un eşantion ne-reprezentativ în cadrul primăriilor rurale din România. Culegerea datelor s-a efectuat în 2008. Cercetarea a fost finanţată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

Premise Prezentul proiect are ca scop cercetarea fenomenului de segregare şi discriminare etnică prin prisma instituţiilor locale, acestea fiind instituţiile care au experienţă directă privind implementarea unor programe care vizează populaţia roma. Deasemenea, instituţiile locale reprezintă nivelul de mediator între cel naţional şi cel comunitar.

Obiectivele specifice ale cercetării au fost următoarele: -

să strângă informaţii de la nivel local cu privire la situaţia romilor din localitate

-

de a identifica factori specifici care pot contribui la apariţia situaţiilor tensionate sau ar putea genera conflicte interetnice, iar pe baza acestori factori să realizăm o tipologie a zonelor conflictuale.

-

Atitudinea angajaţilor instituţiilor publice faţă de populaţia romă – lucrătorul social.

Cercetarea permite identificarea unor „practici bune”, dar şi a măsurilor care au avut efecte nedorite.

Eşantionul, metodologia Cercetarea Modele de segregare etnică din România a avut mai multe componente: pe lângă ancheta sociologică în rândul autorităţilor locale, s-a efectuat şi o monitorizare de presă, şi s-a construit o bază de date a conflictelor între romi şi populaţia majoritară din România după 1989.

2

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Monitorizare de presă În cadrul acestei cercetări s-a efectuat o monitorizare a presei scrise în limba maghiară şi română şi s-a realizat un dosar mass-media despre conflictul de la Apaţa (judeţul Braşov, 28 august 2007), Sînmartin şi Sîncrăieni (judeţul Harghita, 2009). Acest dosar conţine articolele publicate în versiunea on-line a cotidianelor şi publicaţiilor în limba română şi maghiară despre aceste cazuri. Publicaţiile au fost monitorizate timp de o lună de la data conflictului. În cazul presei scrise în limba română au fost acoperite următoarele organe de presă: Adevărul, Azi, Cotidinaul, Cronica Română, Curentul, Evenimentul Zilei, Gândul, Jurnalul Naţional, Libertatea, România Liberă, Ziua. Deasemena, în cazul presei în limba maghiară următoarele publicaţii au fost monitorizate: A Hét, Erdélyi Napló, Erdélyi Riport, Európai Idő, Krónika, Új magyar Szó. În monitorizare a fost inclus şi o pagină de ştiri în limba maghiară: Transindex. Înregistrarea datelor fiecărui articol este standardizată. (vezi Anexă) Arhivarea electronică s-a realizat pe baza următoarelor categorii de articole: comunicate şi declaraţii, editoriale, fotografii, interviuri, publicistică, reportaje, ştiri.

Obiectivul acestui modul este acela de a crea o bază de date cu articolele, ştirile, interviurile, reportajele, editorialele apărute, care va face posibilă analiza mai amplă, cantitativă a discursurilor publice legate de minorităţile naţionale.

Desigur, monitorizarea presei nu se restrânge doar la cazul conflictului din România, ci se extinde şi pe problema emigranţilor români din Italia sau recentul caz din Ungaria.

Baza de date se poate accesa de pe pagina de internet a ISPMN. Baza de date a conflictelor Baza de date a conflictelor interetnice şi a manifestărilor violente în care au fost implicate comunităţi sau persoane de etnie romă conţine 75 de cazuri identificate în perioada 1990 2007. Aceste 75 de cazuri includ cazuri documentate de către diferite instituţii (Romani Criss, Liga Pro Europa, European Roma Rights Center, Centrul de Resurse pentru Diversitate

3

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Etnoculturală), şi au fost larg mediatizate. De asemenea, în această bază de date au fost incluse şi cazurile din mediul urban.

Desigur, putem presupune că numărul conflictelor interetnice sau a manifestărilor violente în care au fost implicate persoane sau comunităţi de etnie romă, este mult mai mare decât cele identificate în acest proiect. De exemplu, conform datelor statistice a Inspectoratului General al Poliţiei – Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii, numai în anul 2000 Poliţia a intervenit în 14120 stări conflictuale din care 10645 au fost între etnicii romi şi 3475 între romi şi alţii (populaţie, administraţie), iar din totalul acestora 87 sau tranformat în violenţe colective.1 Diferenţa mare între aceste date se poate datora în primul rând intensităţii conflictelor sau manifestărilor violente (numărul persoanelor implicate), a conştientizării problemei din punctul de vedere a drepturilor omului (sesizarea autorităţilor competente), a perceperii acestor situaţii (dacă a avut caracter etnic sau nu) sau pur şi simplu s-a luat în vedere dezirabilitatea socială a răspunsurilor.

De exemplu, în ancheta LG – Vino mai aproape, dintre cele 1100 de autorităţi locale care au declarat că există etnici romi în localitate, în 88 de cazuri respondenţii au afirmat că au existat/există conflicte legate de prezenţa romilor. Majoritatea acestor conflicte în opinia autorităţilor locale au legătură cu prezenţa romilor în localitate, dar de fapt au fost cauzate de diferite tipuri de delicate comise de romi. Mai puţine cazuri raportate au avut motivaţie sau caracter etnic în opinia autorităţilor locale.2 Ancheta S-a aplicat un chestionar poştal în toate localităţile rurale din România în cadrul Primăriilor unde trăiesc romi pe baza Recensământului din 2002. Chestionarul a fost adresat lucrătorului social angajat în cadrul Primăriei.

Prima trimitere poştală s-a efectuat în data de 18 martie 2008. Chestionarele au fost trimise în 1900 localităţi rurale din România. Până la a doua trimitere din data de 8 august 2008, am primit 1087 chestionare completate din partea Primăriilor. La a doua trimitere poştală am 1 2

Prevenirea şi Rezolvarea Conflcitelor Interetnice – Raport Final Inauarie 2002 – CRCR, FSD, pg. 6 Vino mai aproape, pg. 228-229

4

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – trimis 813 de chestionare la Primării (la acele care nu au trimis chestionarul completat din prima rundă). În final am validat 1387 de chestionare completate.

Chestionar Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele secţiuni de întrebări: 1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate 2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu acestea 3. Percepţia subiectului asupra nivelului de trai a populaţiei roma din localitate şi la nivel naţional 4. Conflicte interetnice şi cauzele lor 5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale Raţionalmentul, ca chestionarul să fie completat de către lucrătorul social angajat al Primăriei provine de la faptul că, lucrătorul social are - sau putem să presupunem că are – cele mai multe şi sistematice întâlniri cu membrii comunităţii rome din localitate, faţă de alţi angajaţi ai Primăriei. Printre atribuţiile lucrătorului social conform legii nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, se numără prestaţiile de asistenţă socială (care includ: alocaţiile familiale, ajutoarele, îndemnizaţiile) şi serviciile sociale (care la rândul lor, includ: servicii cu caracter primar şi servcii specializate).3 Rezultatele recentei anchete „Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi” ne arată că cele mai importante surse de venituri pentru populaţia romă sînt indemnizaţia de maternitate, ajutorul pentru copii, alocaţia pentru familie şi alte ajutoare sociale (pentru 26,1% din populaţia romă). Pe următorul loc ca importanţă este venitul minim garantat, pentru 14,4% din eşantionul rom (Fleck-Rughinis 2008: 143).

3

http://sas.mmssf.ro/despreSAS_prezentare.php

5

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Principalele surse de venituri după etnie (procente) (tabel modificat de către autor, Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi) Tipuri de principale surse de venituri

Romi

Ne-romi

sociale

26,1

11,6

Venit minim garantat

14,4

2,0

Pensie, inclusiv pensie de invaliditate, ajutor de stat pentru persoane cu disabilităţi

13,0

38,6

Muncă remunerată pentru vecini, prieteni

12,2

2,4

Venituri regulate de la o companie privată, organizaţie

11,8

19,0

Venituri regulate de la o instituţie de stat sau municipală, companie

6,2

17,4

Plată pentru muncă ocazională în companie privată, organizaţie

2,7

1,0

Venituri de la bunurile vândute în târguri, pieţe, talciocuri

2,4

0,1

Bani primiţi din străinătate

2,3

0,6

Profituri de pe urma propriei firme

1,7

2,2

Alte surse

1,7

1,0

Indemnizaţie de maternitate, ajutor pentru copii, alocaţie pentru familie şi alte ajuto

Aceste date nu se schimbă significant dacă ne uităm la procentele pe tipuri de localităţi (urban, rural).

Pe baza acestora putem presupune, că lucrătorul social angajat în cadrul Primăriilor are contact periodic cu membrii comunităţii rome din respectiva localitate, şi că are o viziune mai detailată despre situaţia socio-economică a acestor comunităţi.

Eşantion Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România a fost trimis la Primăriile a 1900 de localităţi rurale (centre de comună). Aceste 1900 de localităţi reprezintă localităţile unde au fost identificate comunităţi sau persoane de etnie romă pe baza Recensământului din 2002.

Decizia de a folosi datele Recensământului ridică desigur mai multe probleme. De exemplu, un număr de localităţi unde sînt comunităţi de romi sau trăiesc persoane de etnie romă, dar la Recensământ nu s-au declarat ca atare, nu au intrat în ancheta noastră, dar din punct de vedere al obiectivelor cercetării, numărul acestor cazuri nu sînt significante statistic în primul rând, dar nici nu putem verifica pe baza datelor care ne stau la dispoziţie numărul

6

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – exact al acestor cazuri. (vezi ancheta LG al Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi).

Un alt argument pentru a porni de la datele Recensământului din 2002, a fost că astfel putem construi diferite variabile folosind alte baze de date şi rezultate ale cercetărilor la care am avut acces. Astfel, am folosit lista comunităţilor de romi de tip MIDPROB şi HIGHPROB după clasificarea lui Dumitru Sandu în “Comunităţile de Romi din România – O hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI”. De asemenea, am folosit ancheta LG - Vino mai aproape, şi o bază de date a conflictelor documentate între populaţia romă şi alte grupuri, bază de date realizată în cadrul ISPMN.

Tematica Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele secţiuni de întrebări: 1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate În această secţiune a chestionarului am rugat lucrătorii sociali de a ne oferi estimări referitoare la mărimea populaţiei din localitate, la numărul minorităţilor, la comunităţile de romi care trăiesc în localitate. Cu toate că chestionarele au fost trimise doar în acele localităţi unde pe baza Recensământului din 2002 rezultă că au o populaţie de etnie romă, 18, 2% dintre respondenţi au declarat că nu există în localitate. Diferenţele pot rezulta din faptul că răspunsurile din această anchetă sunt estimări subiective, dar în acelaşi timp pot arăta şi schimbări demografice în acea localitate, sau pur şi simplu din percepţia persoanei care a completat chestionarul.

Majoritatea, peste 90% dintre localităţi au raportat că procentul populaţiei de romi în localitate este mai mică de 20%. Cele mai multe comunităţi compacte se pot găsi în regiunea Nord-Vest, Nord-Est, Sud şi Centru a României. În regiunea Vest şi Sud-Est, majoritatea romilor trăiesc răspândiţi în localităţi. Majoritatea localităţilor unde procentul populaţiei roma depăşeşte 20% se găsesc în regiunea 7

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Centru şi Nord-Vest, acestea fiind şi regiunile unde găsim cele mai multe comunităţi compacte de romi.

Următorul set de întrebări s-a referit la schimbările demografice observate la comunităţile de romi. Aceste rezultate trebuie văzute deasemenea ca fiind percepţia subiectivă a persoanelor care au completat chestionarul. Astfel, datele arată că în 79,3% dintre comunităţile compacte de romi s-a observat o creştere în numărul persoanelor datorită migraţiei. Defalcat pe regiuni, în Ilfov, regiunea Nord-Vest şi Sud-Vest s-a observat o creştere. Şi în cazul populaţiei rome care nu trăiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localităţi, în 87,5% dintre acestea s-a observant o creştere în numărul populaţiei de romi. Întrebând dacă în rândul angajaţilor primăriilor sunt personae aparţinând minorităţilor naţionale, 71,6% dintre respondenţi au declarat că nu au.

2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu acestea Cele mai frecvente colaborări a primăriilor au fost cu Poliţia şi cu diferite unităţi educaţionale din localitate (zilnic sau de mai multe ori pe săptămână). Analizând datele în localităţile unde procentul populaţiei roma este mai mic de 20% şi mai mare, putem vedea că numai în cazul unităţilor educaţionale se ot observa diferenţe. Astfel, acolo unde procentul populaţiei roma este între 20% şi 50%, frecvenţa colaborării cu instituţii educaţionale creşte semnificativ.

Datele arată că primăriile care colaborează cel mai frecvent cu poliţia (zilnic sau de mai multe ori pe săptămână) se găsesc în regiunile Sud, Nord-Vest şi Centru a României. Cele care colaborează mai des cu biserica sunt în regiunile Sud şi Vest. În majoritatea cazurilor în care primăria colaborează cu alte instituţii, acestea au fost poliţia şi unităţile educaţionale, urmate de diferite biserici. Dintre tipurile de activităţi în care pot să colaboreze, vizitele de teren sunt cele mai rar amintite.

Referitor la existenţa diferiţilor mediatori sau reprezentanţi ai romilor din localităţi, majoritatea respondenţilor au declarat că nu există astfel de reprezentanţi în localitate su în comunitate. Iar acolo unde există, frecvenţa contactelor este mai rară.

8

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Comparând localităţile unde procentul populaţiei de romi este mai mic de 20% şi între 20% şi 50%, putem vedea că, în localităţile unde procentul popuaiei de romi este mai mare de 20%, reprezentantul primăriei se întâlnete mai des cu mediatorul comunitar (16,7%, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână), mediatorul şcolar şi sanitar, şi cu consilierul ales al romilor. După tipul comunităţilor de romi, dacă sunt compacte sau nu, nu am observant diferenţe relevante în frecvenţa întâlnirilor. În cazul localităţilor unde majoritatea populaţiei de romi locuieşte răspândiţi în localitate, frecvenţa întîlnirilor cu consilierul sau reprezentantul romilor este mult mai scăzut, decât în alte cazuri.

Interesant de văzut, că în localităţile din regiunea Nord-Vest (19,4%), Centru (18,5%) şi Sud (18,3%) nu există mediator şcolar, sau mediator sanitar (Sud – 19,45 şi Nord-Vest – 18,9%).

3. Percepţia subiectului despre nivelul de trai a populaţiei roma din localitate şi la nivel naţional Subiecţii au fost rugaţi să răspundă la câteva întrebări prin care estimează nivelul de trai al opulaţiei roma din localitate.Astfel, 71,1% au perceput nivelul de trai a populaţiei roma mai precară decât a populaţiei înconjurătoare. Diferenţe majore în aceste estimări nu am observat raportat la procentul populaţiei de romi din localităţi sau la tipul de comunităţi de romi, numai în cazul în care romii trăiesc mai mult răspândiţi în localitate. În acest caz, procentul acelora care au perceput că romii trăiesc mai bine sau cam la acelaşi nivel ca şi populaţia înconjurătoare a fost mai mare, acesta datorând probabil şi de faptul că acesta este categoria de romi care s-au integrat în localitate şi pot să-şi menţină poziţia. 33,3% dintre cei care au perceput nivelul de trai a romilor mai ridicat decât al populaţiei înconjurătoare se găsesc în regiunea de Vest al României. Iar 25,9% dintre cei care au considerat situaţia romilor mai precară se găsesc în regiunea de NordVest.

Situaţia pe piaţa muncii a romilor este perceput cel mai bine în localităţile unde sunt răspândiţi în localitate. Dar tot aici am primit şi cele mai multe răspunsuri „Nu ştiu”.

9

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Un set de întrebări s-a referit la cauzele situaţiei dezavantajate în care este populaţia romă şi la modurile în care acesta poate fi remediată. Subiecţii au fost rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 diferite afirmaţii care ar putea fi considerate ca cauze. Cel mai înalt punctaj a primit afirmaţia “Romii sunt dezavantajaţi, pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totul de la societate”, “Romii sunt dezavantajaţi pentru că nu le place să lucreze” şi pentru că “nu au pregătirea profesională corespunzătoare”.

Măsurile care au primit cele mai înalte punctaje (media acestora) sunt: Să fie mai sârguncioşi, voinţa romilor şi reprezentanţii rmilor să fie mai eficienţi.

4. Conflicte interetnice şi cauzele lor Tipurile de conflicte în cazul cărora subiecţii au fost de cele mai multe ori sesizaţi în ultimii doi ani au fost cazurile de furturi, tensiunile la ridicarea drepturilor băneşti, conflicte începute în baruri sau discoteci şi dispute de vecinătate. În localităţile unde procentul populaţiei roma se situează între 20 şi 50% sesizările în cazul furturilor, la ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în baruri şi în şcoli a fost mai ridicată decât în cazul localităţilor unde procentul populaţiei roma este mai mică. În schimb au fost semnalate mai puţine conflicte între grupuri de romi şi neromi.

Datele arată, că frecvenţa sesizărilor în cazul diferitelor conflicte este mai mare în cazul acelor localităţi unde populaţia romă trăieşte atât în comunităţi compacte, cât şi răspîndiţi în localitate. În cazul acesta însă baza de date nu ne permite să verificăm care dintre comunităţile de romi au fost implicaţi în aceste conflicte. În cazul celor trei tipuri de comunităţi, cele mai frecvente sesizări s-au făcut în cazul furturilor şi a tensiunilor la ridicarea drepturilor băneşti (55,6%, respective 40,8%). Diferenţele cele mai mari se pot observa în cazul sesizărilor: tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în şcoli, rivalităţi dintre diferite grupuri de romi şi violenţă între diferite grupuri rome şi ne-rome, dacă comparăm localităţile unde populaţia romă locuieşte în localitate cu celelalte două grupuri de localităţi. În cazul acestor conflicte, primăria a primit mult mai puţine sesizări acolo unde populaţia romă locuieşte dispersat în localitate. De exemplu, 18,3% faţă de 41,6% 10

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – în localităţi unde populaţia romă locuieşte atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi.

Dacă ne uităm la proporţia regiunilor raportat la tipul sesizărilor, atunci putem vedea, că în regiunea de Nord-Vest au fost cele mai multe sesizări referitoare la aproape toate tipurile de conflicte, în afară de regiunea Sud, unde 26,6% dintre sesizările în cazul conflictelor apărute în cazul partajelor şi despărţiri au fost semnalate, şi în Vest în cazul conflictelor interconfesionale (29,4%).

Fiind întrebaţi care consideră că au fost cauzele conflictelor în localitate, majoritatea subiecţilor (32,5%) au considerat că cauzele şi tensiunile au fost cauzate de faptul că populaţia romă nu are pregătirea şcolară şi profesională corespunzătoare. Dar foarte mulţi au amintit şi sărăcia populaţiei roma (25,3%), diferenţa între stilul de viaţă a romilor şi a populaţiei majoritare (26.1%) şi lipsa intenţiei romilor de a se integra în societate (27,2%). Putem vedea că într-un procent significant de mare respondenţii au responsabilizat romii de aceste conflicte. Putem vedea o dualitate a atitudinilor: pe o parte apar discursurile corecte politic, pe de altă parte însă, respondenţii redau opiniile şi atitudinile generale care apar şi în rândul eşantionului naţional din ancheta Coeziune Socială. Acestea se repetă şi în răspunsurile la întrebarea „După părerea Dvs. ce măsuri trebuie luate în vederea micşorării incidenţei acestor conflcite în comuna Dvs.?”. Subiecţii au fost rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 dezacordul, respectiv acordul total referitoare la enunţurile enumerate. După cum putem vedea, dualitatea amintită mai sus eset redat în media mare care a reieşit pentru enunţurile „Romii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru integrare.” (media - 4.65) şi „Programe de dezvoltare locală” (media – 4.28).

5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale Dintre respondenţi doar 10,4% au participat la programme de pregătire specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale, iar 11,1% au participat la cursuri de mediere a conflictelor.

11

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Majoritatea (77,7) a lucrătorilor sociali care au completat chestionarul profesează ca lucrător social în localitate doar după anul 2000.

Bibliografie Coeziune socială şi climat interetnic – anchetă sociologică, 2008, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice şi ISPMN, Cluj-Napoca Dumitru Sandu – Comunităţile de romi din România. O hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI, Banca Mondială, Bucureşti, Iulie 2005 Come Closer – Inclusion and Exclusion of Roma in Present-Day Romanian Society, (ed.

Gabor Fleck şi Cosima Rughiniş), Human Dynamics, Bucharest, 2008

12

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România – Judeţ Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Brăila Braşov Buzău Călăraşi Caraş-Severin Cluj Constanţa Covasna Dîmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Hargita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Ilfov Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea Total

Chestionare trimise Localităţi Procent % 52 2,7 59 3,1 64 3,4 50 2,6 83 4,4 47 2,5 30 1,6 29 1,5 42 2,2 66 3,5 45 2,4 53 2,8 66 3,5 33 1,7 30 1,6 54 2,8 78 4,1 35 1,8 48 2,5 22 1,2 41 2,2 33 1,7 41 2,2 41 2,2 29 1,5 37 1,9 31 1,6 88 4,6 34 1,8 49 2,6 51 2,7 50 2,6 55 2,9 51 2,7 47 2,5 68 3,6 78 4,1 16 0,8 21 1,1 27 1,4 26 1,4 1900 100 %

13

Chestionare completate Localităţi Procent % 35 2,5 45 3,3 41 3,0 41 3,0 69 5,0 40 2,9 24 1,7 20 1,5 32 2,3 50 3,6 29 2,1 31 2,2 59 4,3 27 2,0 18 1,3 38 2,8 47 3,4 27 2,0 31 2,2 15 1,1 33 2,4 26 1,9 30 2,2 27 2,0 15 1,1 23 1,7 18 1,3 68 4,9 25 1,8 25 1,8 42 3,0 43 2,9 43 3,1 40 2,9 38 2,8 45 3,3 58 4,2 13 0,9 17 1,2 14 1,0 19 1,4 1378 100 %

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Chestionare completate pe regiuni de dezvoltare 20 19,9

18,6 15

10

16,4 12,5

11,6

11,3 8,6

5 1,1 0 Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

14

Nord-Vest

Centru

Ilfov

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

I. Date socio-demografice Procentul populaţiei roma în localităţile din eşantion (Recensământ 2002)

4

Mai mic de 20%

0,2

Intre 20% si 50% Mai mare de 50% 95,7

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate) Împreună, în comunităţi compacte (formate din cel puţin 10 gospodării)

27,1 33,9

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi Răspândiţi prin localitate

39

15

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)

80

60

54

38,3

40 26,2

35,5

28 18

20

0 Împreună, în comunități compacte

Atât în comunități compacte, cât ți răspândiți

Populația roma mai mic de 20%

Răspândiți prin localitate

Populația roma între 20% ți 50%

16

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)

Ilfov

22,2

30,8

Centru

14,2

Sud-Est

Nord-Est

34,6

11,9

21,1

51,2

37,3

27,4

Sud

25,4

43,8

28

Sud-Vest

33,3

43,8

35,1

Nord-Vest

Vest

44,4

34,7

36,3

37,6

36,3

50,5

31,5

31,5

36,9

Împreună, în comunităţi compacte (formate din cel puţin 10 gospodării) Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi Răspândiţi prin localitate

17

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate) Proporţia tipurilor de comunităţi pe regiuni

11,3

Răspândiţi în localitate

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

8,4

Împreună, în comunităţi compacte

12,1

15,2

9,8

Nord-Est

16,5

4,5

0

19,0

17,9

20 Sud-Est

7,2

6,7

7,2

10,5

6,2

40

Sud

18

Sud-Vest

17,9

25,4

29,3

60 Vest

14

Nord-Vest

14,6

21,8

1

22,1

0,7

80 Centru

0

100 Ilfov

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q9. În comunităţile compacte aţi observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei ? (N=699)

47,2

52,8

Nu Da

Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei

20,7

Da, am observat o creştere Da, am observat a scădere

79,3

19

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei Regiuni de dezvoltare

100

Ilfov

0

80,4

Centru

19,6

90,5

Nord-Vest

9,5

50

Vest

50

45,5

Sud-Vest

54,5

75,6

Sud

24,4

88

Sud-Est

12

79,3

Nord-Est 0

20

40 Da, o creștere

20

20,7

60 Da, o scădere

80

100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q10. Aţi observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă care nu locuiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localitate? (N=828)

48,4

51,6

Nu Da

Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (N=294)

12,5

Da, am observat o creştere Da, am observat a scădere 87,5

21

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (%) Regiuni de dezvoltare

100

Ilfov

0

93,1

Centru

6,9

95,7

Nord-Vest

4,3

73,3

Vest

26,7

77,8

Sud-Vest

22,2

89,5

Sud

10,5

Sud-Est

81,6

18,4

Nord-Est

81,8

18,2

0

20

40 Da, o creștere

22

60

80

Da, o scădere

100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor naţionale? (%)

28,4

Nu

Da

71,6

Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor naţionale? (Frecvenţa răspunsurilor DA şi NU raportat pe tipuri de comunităţi rome) 60

49,9

50

39,4

40 30

33,5 27,1

27,3

22,8

20 10 0 Împreună, în comunităţi compacte

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

Nu

Da

23

Răspândiţi în localitate

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

II. Colaborarea cu instituţii Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)

Poliţia Biserica/Bisericile Unităţi educaţionale Partide/Uniuni politice Organizaţii ale minorităţilor cu caracter social Organizaţii ale minorităţilor cu character cultural

Nu există în localitat e

Zilnic

0,2 0,1

15,7 2,4

De mai multe ori pe săptămâ nă 28,3 5,1

0,3

12,6

9,7

Săptămâ nal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Delo c

16,4 11,1

21,5 18,6

11,9 23,5

5,9 39,2

100 100

25,2

18,6

23,1

16

4,2

100

0,8

1,2

1,5

5,4

9,5

71,9

100

33,6

1,3

1,8

2,7

5,7

10,5

44,3

100

37,5

0,4

0,7

1,3

2,4

6,2

51,6

100

24

Total

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) De mai multe ori pe săptămână, zilnic

50 40

44 37,8

30 20 10 7,5

2

3,1

1,1

0 Poliţia

Biserica/Bisericile

Unităţi educaţionale

25

Partide/Uniuni politice

Organizaţii ale Organizaţii ale minorităţilor cu minorităţilor cu caracter social character cultural

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă) Poliţia

40 34,8

35

30

28,1

25 21,8 19,6

20

15

19,6

Mai mic de 20%

16,3

15,5

Intre 20% si 50%

15,2

12

10 6,5

6 4,3

5

0 Zilnic

De mai Săptămânal De mai multe ori pe multe ori pe săptămână lună

26

Lunar

Mai rar/deloc

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă) Unităţile educaţionale 40 38

35 30

30 25,1

25

22,1

20

19,2

Mai mic de 20%

16,8

15

Intre 20% si 50%

12,2 10

10 5

8 8

4,3 4

0 Zilnic

De mai Săptămânal De mai multe ori multe ori pe pe lună săptămână

27

Lunar

Mai rar/deloc

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la mărimea populaţiei romă) De mai multe ori pe săptămână, zilnic 50 50 43,6 38

40

37,3

30

20

10

7,3

7,2 2

0 0 Poliţia

Biserica/Bisericile

Unităţi educaţionale

Mai mic de 20%

28

2,2

Partide/Uniuni politice

Intre 20% si 50%

2,9 Organizaţii ale minorităţilor cu caracter social

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate) Poliţia

Răspândiţi în localitate

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

14,8

25,9

13

30

Împreună, în comunităţi compacte

24,4

18,4

27,7

17,5

0

13,7

20,9

20,8

20

40

12,2

12,3

18,6

60

5,4

12,8 2,6

80

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

29

8,4

100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate) Unităţi educaţionale

Răspândiţi în localitate

10,7

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

24

13,8

Împreună, în comunităţi compacte

11,4

0

17,6

24,7

23,7

19,3

20,7

25,4

20

40

15,6

24

15,1

3,2

23,6

16,1

2,9

60

80

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

30

7,5

100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la tipul comunităţii rome)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic 50

40

45,2

43 40,7

38,5 36,8

34,7

30

20 8,8

10

7,6

4,1

2,8 2,7

1,1

0 Poliţia

Biserica/Bisericile

Împreună, în comunităţi compacte

Unităţi educaţionale

Partide/Uniuni politice

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

Răspândiţi în localitate

31

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Regiuni de dezvoltare

Nu există Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

33,3 66,7 0 0 0 0 0 0 100

Cu care instituţie colaboraţi – POLIŢIA Zilnic De mai multe Săptămânal De mai ori pe multe ori săptămână pe lună 15,5 13,7 14,4 11,7 8,7 12,1 7,9 15,5 19,3 18,8 18,5 16,6 10,6 9,1 6 9,9 10,6 9,7 10,6 12 19,8 19 22,7 19,4 15,5 17,4 19 13,4 0 0,3 0,9 1,4 100 100 100 100

Lunar Mai rar/Deloc 7 10,8 19,7 5,7 16,6 21,7 15,3 3,2 100

10,3 14,7 16,7 8,3 11,7 19,8 16,4 1,1 100

Regiuni de dezvoltare

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Cu care instituţie colaboraţi – BISERICI Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai ori pe multe ori săptămână pe lună 0 16,7 15,6 12,9 17,1 100 13,3 10,9 10 14,5 0 16,7 29,7 21,4 17,1 0 13,3 7,8 9,3 8,5 0 23,3 12,5 10,7 7,7 0 6,7 10,9 19,3 17,5 0 10 12,5 15,7 17,1 0 0 0 0,7 0,4 100 100 100 100 100

32

Lunar Mai rar/Deloc 12,2 10,8 20 8,8 9,2 23,7 14,9 0,3 100

11,4 11,5 16,1 8,2 11,1 21,3 18,1 2 100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Regiuni de dezvoltare

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Cu care instituţie colaboraţi – UNITĂŢI EDUCAŢIONALE Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai ori pe multe ori rar/Deloc săptămână pe lună 50 12,5 16,4 12,1 10,7 11,3 5,4 25 13,1 11,6 13,8 11,7 8,5 7,1 0 19,6 21,2 19,4 14,7 15,6 21,4 0 12,5 8,7 9,7 7,2 7,5 3,6 0 9,5 9,6 7,7 12,1 17.9 19,6 25 14,9 15,2 21,1 25,4 22,2 17,9 0 17,9 16,7 15 17,3 15,6 17,9 0 0 0,6 1,2 1 1,4 7,1 100 100 100 100 100 100 100

Regiuni de dezvoltare

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Cu care instituţie colaboraţi – PARTIDE/UNIUNI POLITICE Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai ori pe multe ori rar/Deloc săptămână pe lună 15,9 11,1 0 0 11,9 7,7 12,9 14 11,1 23,1 25 10,2 7,7 11,4 19,6 11,1 0 31,3 22 26,9 17,3 3,7 33,3 7,7 0 11,9 6,7 8,9 10,3 22,2 15,4 0 8,5 14,4 10,9 17,8 11,1 30,8 25 10,2 21,2 20,9 16,8 0 23,1 18,8 25,4 15,4 16,7 1,9 0 0 0 0 0 7,1 100 100 100 100 100 100 100

33

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?

Acţiuni de informare a populaţiei

100

89,2

86,1

81,1

80 66,1

64,9

60

51,6 41,8

40

28,8

27,5

20

7,3 6,4

6,5

6,4

6,5

12,4 6,5

6,5

4,3

0 Poliţia

Biserica

Nu am organizat&colaborat

Unităţi Partide/Uniuni Organizaţii Organizaţii educaţionale politice ale ale minorităţilor - minorităţilor social cultural Da, cu instituţia respectivă

34

Nu, cu instituţia respectivă

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?

Participare la diferite evenimente

100 80,1

80

81,9

79,2

64,9 60 48,6

47,7 40

40,8

39,9 28,8 8,2

20

9 11,5

11,5

0 Poliţia

Biserica

Nu am organizat&colaborat

11,7

6,4

11,7

6,4 11,7

Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii ale Organizaţii ale educaţionale politice minorităţilor - minorităţilor cultural social

Da, cu instituţia respectivă

35

Nu, cu instituţia respectivă

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?

Evidenţa familiilor beneficiare de ajutor social

100

86,5

84,1 80

53,7

60 40

75,9

70,7

51,7 36,6

20

34,7

17,5 11,7

11,7

4,2 11,6

11,7

12,5 11,7

1,8 11,7

0 Poliţia

Biserica

Nu am organizat&colaborat

Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii educaţionale politice ale ale minorităţilor - minorităţilor social cultural Da, cu instituţia respectivă

36

Nu, cu instituţia respectivă

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?

Vizite de teren

100

94,7

91,6

96,2

92,6

81,9 80 58,9

60

38

40

15

20

5,3 3,1

3,1

4,3

2,4 3,1

2,9

3,1

0,7 3,1

0 Poliţia

Biserica

Nu am organizat&colaborat

Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii ale educaţionale politice ale minorităţilor - minorităţilor cultural social Da, cu instituţia respectivă

37

Nu, cu instituţia respectivă

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii? În cazul unor conflicte

100

89,7 83,2

90,1

86,9

83

80 64,5 60

40 26,6 20 8

7,9 8,9

8,9

4,2

1,4 8,9

8,9

8,9

8,9 1

0 Poliţia

Biserica

Nu am organizat&colaborat

Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii ale educaţionale politice ale minorităţilor - minorităţilor cultural social Da, cu instituţia respectivă

38

Nu, cu instituţia respectivă

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii? (numai răspunsurile DA)

Tip activitate

Cu care instituţie colaboraţi?

Acţiuni de informare Participare la diferite evenimente Evidenţa familiilor beneficiare de ajutor social Vizite de teren În cazul unor conflicte

Organizaţii ale minorităţilor cu caracter cultural

Poliţia

Biserica Bisericile

Unităţi educaţionale

Partide Uniuni politice

Organizaţii ale minorităţilor cu caracter social

66,1

41,8

64,9

7,3

12,4

4,3

40,8

39,9

64,9

8,2

9

6,4

51,7

17,5

53,7

4,2

12,5

1,8

38

5,3

15

2,4

4,3

0,7

83,2

8

26,6

1,4

4,2

1

39

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des?(%) Nu există în localitate Mediator comunitar Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul ales al romilor Conducătorul tradiţional al romilor Alţii

Zilnic De mai multe ori pe săptămână

65,9 44,9 40,1

7,5 3,7 6

5,1 10,3 12,2

3,5 8 9,2

De mai multe ori pe lună 4,6 13,4 12,6

56,4

7,3

5,2

4,7

7,6

7,1

11,6

70,1

1,3

2,5

3,4

5,4

4,8

12,5

61,4

6

5,1

3,6

8,4

4,8

10,5

40

Săptămânal

Lunar

Mai rar Deloc

3,8 10,5 10,4

9,7 9,2 9,6

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (%)

Nu există în localitate...

100 80 60

70,1

65,9 56,4

40

44,9

40,1

20 0 Mediator comunitar

Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul ales al romilor

41

Conducătorul tradiţional al romilor

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)

Mediator Comunitar 30

20 16,7

11,1 10

9,6 7,1 4,8

3,6

5,6

4,8 3,3

5,6 2,8

2,8

0 Procentul romilor mai mic de 20%

Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

42

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma) Mediator şcolar

30

20 16,3 14

13,6 10 10,3 8,2

10

9,3

9,3

9,3

9,3

4,7

3,3

0 Procentul romilor mai mic de 20%

Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

43

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma) Mediator sanitar

30

19,3

20

16,3 14

12,7 12,6 9,1

10

14 11,6

9,7 7

7

5,3

0 Procentul romilor mai mic de 20%

Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

44

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma) Consilierul ales al romilor

30

19

20 16,7 14,3

14,3

11,4 10

9,5 7,2

6,9

7,3

7,1

4,6 4,7 0 Procentul romilor mai mic de 20%

Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

45

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma) Conducătorul tradiţional al romilor

30

20

12,5 9,4

10 5,7

6,3 4,7

3,2 1,4

9,4

3,1

2,4

0

0

0 Procentul romilor mai mic de 20%

Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

Săptămânal

De mai multe ori pe lună

Lunar

Mai rar/Deloc

46

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale cu diferite persoane raportat la mărimea populaţiei roma)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic 50

40

31

30 21 20

18,7

16,7 11,9

17,9

13,6

11,6

10 3,8

3,1

0 Mediator comunitar

Mediator şcolar

Mediator sanitar Consilierul ales al romilor

Mai mic de 20%

47

Intre 20% si 50%

Conducătorul tradiţional al romilor

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Regiuni de dezvoltare

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Mediator comunitar Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai există multe ori multe ori pe pe lună săptămână 10,2 27,5 25,5 21,9 19 11,5 15,9 8,5 12,5 11,9 18,9 14,5 14,9 18,8 19 6,9 14,5 10,6 3,1 7,1 12 7,2 4,3 9,4 11,9 21,3 8,7 8,5 18,8 21,4 18,5 8,7 25,5 15,6 7,1 0,7 2,9 2,1 0 2,4 100 100 100 100 100

Lunar Mai rar/Deloc 20 8,6 17,1 0 8,6 11,4 31,4 2,9 100

5,6 15,7 15,7 5,6 11,2 23,6 22,5 0 100

Regiuni de dezvoltare

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Mediator şcolar Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai există multe ori multe ori pe pe lună săptămână 9,7 23,1 14,7 14,1 17,6 12,2 12,8 16,5 9,4 12 18,3 25,6 14,7 24,7 19,0 8,4 12,8 9,2 5,9 7 12,8 7,7 8,3 7,1 7,7 19,4 12,8 16,5 20 21,8 18,5 5,1 19,3 18,8 14,8 0,6 0 0,9 0 0 100 100 100 100 100

48

Lunar Mai rar/Deloc 15,3 9 16,2 5,4 13,5 20,7 18,0 1,8 100

11,3 11,3 13,4 7,2 11,3 22,7 17,5 5,2 100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Regiuni de dezvoltare

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Mediator sanitar Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai există multe ori multe ori pe pe lună săptămână 9,9 29,2 20,5 14,1 10,3 12,5 18,5 15,2 9,1 8,8 19,4 12,3 16,7 16,2 18,4 7,6 15,4 9,1 9,1 5,9 14,3 3,1 4,5 10,1 9,6 18,9 7,7 15,9 23,2 27,2 16,9 12,3 17,4 17,2 19,1 0,5 1,5 0,8 1 0,7 100 100 100 100 100

Lunar Mai rar/Deloc 12,5 7,1 13,4 4,5 15,2 21,4 23,2 2,7 100

10,6 13,5 19,2 9,6 7,7 21,2 15,4 2,9 100

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des?

Regiuni de dezvoltare

Nu Zilnic există Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

12,1 11,2 17,9 7,4 12,3 19,9 18,4 0,9 100

9,7 19,4 30,6 13,9 4,2 12,5 9,7 0 100

Consilierul ales al romilor De mai Săptămânal De mai multe ori multe ori pe pe lună săptămână 5,9 2,2 10,7 15,7 6,5 9,3 21,6 34,8 14,7 5,9 10,9 4 3,9 2,2 8 29,4 26,1 28 17,6 13 25,3 0 4,2 0 100 100 100

49

Lunar Mai rar/Deloc 12,9 10 14,3 11,4 8,6 18,6 22,9 1,4 100

12,3 11,4 8,8 6,1 17,5 16,7 25,4 1,8 100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Regiuni de dezvoltare

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov Total

Consilierul tradiţional al romilor Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai există multe ori multe ori pe pe lună săptămână 11,5 16,7 22,7 3,3 6,3 13,3 8,3 4,5 0 6,3 19,5 25,0 4,5 20 10,4 7,7 0 13,6 6,7 6,3 12,1 0 13,6 0 14,6 16,6 25,0 31,8 60,0 37,5 18,5 25,0 4,5 10,0 18,8 0,8 0 4,5 0 0 100 100 100 100 100

50

Lunar Mai rar/Deloc 7 2,3 23,3 7 7,0 34,9 18,6 0 100

12,5 10,7 10,7 5,4 12,5 21,4 24,1 2,7 100

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

III. Percepţia nivelului de trai a populaţiei roma

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084) 80 71,1

60 40 20 1,7

20,9

6,3

0 mai ridicat decât cam la acelaşi nivel mai precară decât a nivelul de trai a cu cel a populaţiei populaţiei populaţiei non-roma non-roma înconjurătoare

nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma

51

nu ştiu să estimez

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084, %)

80 71,1

60

63,3

40 30,6

20 1,6

4,1

20,9

6,5

2

0 Cam la același nivel Mai precară decât a Mai ridicat decât nivelul de trai a cu cel a populației populației populației non-roma non-roma înconjurătoare

Mai mic de 20%

Între 20% și 50%

52

Nu știu să estimez

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1047) 100 80,7 80

72,6 58,5

60

40

20

17,5

30,4

7,4

2,5

1,2

15,6

2,4

9,4

1,7

0 Împreună, în comunităţi compacte

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

Răspândiţi în localitate

Mai ridicat decât nivelul de trai a populaţiei non-roma

Cam la acelaşi nivel cu cel al populaţiei non-roma

Mai precară decât a populaţiei înconjurătoare

Nu ştiu să estimez

53

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084)

35

33,3

30

27,9 25,9

25 22,0 20,5

20 16,7

11,9

11,1 11,1 11,1 11,1

16,1 14,7

13,7

15

10

17,6

16,7 13,2

12,8

14,7 10,1

8,8

14,7

10,8 8,8

7,1 5,7

5,6

5 0,9

0

0,9

1,5 0

0

Mai ridicat

Nord-Est

Cam la acelaşi nivel Sud-Est

Sud

54

Sud-Vest

Mai precară

Vest

Nord-Vest

Nu ştiu să estimez

Centru

Ilfov

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896)

50 40 39,4 30 25,2

20 10

24,6

10,8

0 Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncă

Practică o profesiune tradiţională/sunt mici întreprinzători

Sunt şomeri

Poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma

55

Nu ştiu

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=832)

50 46,2

40 38,7 30 25,6

20

25,1

25,6

12,8 10

15,4

10,6

0 Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncă

Practică o profesiune tradiţională/sunt mici întreprinzători

Sunt şomeri

Nu ştiu

Procentul romilor între 20% și 50%

Procentul romilor mai mic de 20%

56

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896)

47,3

50 40,7 40

30,7

33,5

32,1

30 20,6 17,8

20

21,8

22,6 14,5

10

10,3

8,1 0 Împreună, în comunităţi compacte

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

Răspândiţi în localitate

Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncă Practică o profesiune tradiţională, mici întreprinzători Sunt şomeri Nu ştiu

57

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896) (Frecvenţa poziţiei pe piaţa muncii pe regiuni de dezvoltare)

35 30 23,7

25 19,6

20

20,6

22,7

21,3

20,4

21,8

20,7 19,0

20

17,4

17,3

15,9 13,6

15

17,3 14,5

13

10,9

10,2 8,4

10

8,2

6,2

5

5,8

4,1

5

10

7,1

1

2,1

1,1

0,4

0,5

0

Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncă

Nord-Est

Practică o profesiune tradiţională, mici întreprinzători Sud-Est

Sud

Sud-Vest

58

Sunt şomeri

Vest

Nord-Vest

Nu ştiu

Centru

Ilfov

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q16. În ultima vreme se poartă numeroase discuţii legate de situaţia dezavantajată a populaţiei roma din România. Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – dezacord total, 5 – acord total) în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... (Media) Romii sunt dezavantajaţi, pentru că....

pentru că au mulţi copii.

din cauza stării de sănătate precară

2,9

1,95

pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totul de la societate. pentru că suferă din cauza preconcepţiilor populaţiei majoritare

3,95

2,13

pentru că nu pot să aibă grijă de banii lor.

2,7

pentru că nu găsesc locuri de muncă.

2,74

3,42

pentru că trăiesc fără frica viitorului.

pentru că s-au născut în condiţii dezavantajate

2,65

3,91

pentru că nu le place să lucreze.

pentru că locuiesc în zone/localităţi dezavantajate.

pentru că nu vor să se integreze în societate.

pentru că nu au pregătirea profesională corespunzătoare.

59

2,02

3,73

3,87

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q17. După părerea Dvs. ce ar fi necesar pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor din România? Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 10 în funcţie de importanţa pe care o acordaţi fiecăruia, 1 însemnând deloc important, iar 10 foarte important. (Media)

3,28

Să aibă şcoli proprii

Să fie ajutaţi de către societate

6,3

Să aibă dreptul la folosirea limbii materne şi la practicarea culturii specifice

6,16

8,41

Reprezentanţii romilor să fie mai eficienţi

8,99

Să fie mai sârguincioşi

Copii mai puţini

6,62

Acomodarea la populaţia non-romă

6,73

2,66

Ascunderea identităţii de rom

8,55

Voinţa romilor Preconcepţiile legate de romi ar trebui minimalizate

6,33 0

2

60

4

6

8

10

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

IV. Percepţia tensiunilor şi conflictelor în localităţi Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%)

violenţă între diferite grupuri rome şi non-rome

86,9

13,1

97,8

conflicte interconfesionale 2,2

rivalităţi locale între diferite comunităţi de romi

90,8

9,2

situaţii de discriminare la locuri de 5,6 muncă/sănătate/servicii etc.

94,4

conflicte începute în localurile/barurile/discotecile din localitate

dispute de vecinătate

66,4

33,6

97

3

49,3

50,7

furturi

tensiuni rezultate din partaje/ despărţiri

70,4

29,6

tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, întârzieri de plată tensiuni rezultate din alocări de locuinţe sociale pentru romi sau evacuări

81,5

18,5

conflicte la şcoli

84

16

75,3

24,7

Da

61

Nu

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la tipuri de comunitate. Datele reprezintă procentul alegerilor)

Conflicte

Tipul comunităţii

Dispute de vecinătate Partaje şi despărţiri Furturi Tensiuni din alocări de locuinţe sociale sau evacuări Tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, întârzieri de plată Conflcite în localuri/baruri/discoteci Conflicte în şcoli Situaţii de discriminare la locuri de muncă/sănătate etc.

Rivalităţi între diferite comunităţi de romi Conflicte interconfesionale Violenţă între diferite grupuri rome şi non-rome Altele

Împreună, în Atât în comunităţi comunităţi compacte compacte, cât şi răspândiţi 26,5 31,2 13,7 21,6 55,6 59,9 2,5 3,6

14,9 11,2 23,2 2,6

40,8

41,6

18,3

28,8

38,8

16,9

23,4 5,1

23,3 9,7

8,7 1,5

11,0

14,1

2,3

3,5 14,1

2,4 18,8

0,4 5,6

3,3

4,9

1,2

62

Răspândiţi prin localitate

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Conflicte

Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la regiuni de dezvoltare. Datele reprezintă procentul alegerilor)

Dispute de vecinătate Partaje şi despărţiri Furturi Tensiuni din alocări de locuinţe sociale sau evacuări Tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, întârzieri de plată Conflicte în localuri/baruri/discoteci Conflicte în şcoli Situaţii de discriminare la locuri de muncă/sănătate etc.

Rivalităţi între diferite comunităţi de romi Conflicte interconfesionale Violenţă între diferite grupuri rome şi nonrome Altele

Regiuni de dezvoltare Nord- Sud- Sud Sud- Vest Est Est Vest 30,3 25,9 23,3 21,4 16,8 18,8 13,1 22,1 6 15,3 54,8 45,6 38,8 35,6 42,7

Nord- Centru Vest 26,9 25,9 15,9 13,6 60,6 59,7

Ilfov 25 20 66,7

4,8

3,6

1,3

2,0

3,0

3,5

3,2

0,

38,2

25,6 33,3

33,9

20,2

40,8

35,6

25,0

29,4

31,0 25,8

27,8

19,8

34,6

33,1

33,3

20,9

17,9 22,2

9,6

8,1

20,5

20,4

33,3

4,9

7,1

7,2

3,8

3,3

8,0

2,7

0

6,3

9,9

9,0

5,8

5,1

13,6

9,3

0

0

5,3

1,3

1,9

5,2

2,3

0,7

0

15,2 12,1

11,5

5,2

18,5

12,4

25

4,0

1,8

5,3

4,8

0

12,3 14

0

2,2

63

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q14. După părerea Dvs. care au fost cauzele acestor conflicte dintre populaţia roma alte etnii din comuna Dvs.? Vă rugăm să încercuiţi CEL MULT 2 răspunsuri pe care le consideraţi cele mai importante! (datele reprezintă procentul tuturor menţionărilor)

diferenţa între stilul de viaţă a romilor şi a populaţiei majoritare

26,1

tendinţele discriminative care vizează populaţia roma

2,4

pregătirea şcolară şi profesională insuficientă/neadecvată a romilor

32,5

lipsa intenţiei romilor de a se integra în societate

27,2

creşterea semnificativă a numărului persoanelor străini de etnie romă în comună

4,8

sărăcia populaţiei în general

17

sărăcia populaţiei roma

25,3

0

5

10

64

15

20

25

30

35

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q15. După părerea Dvs. ce măsuri ar trebui luate în vederea micşorării incidenţei acestor conflicte in comuna Dvs.? Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 5, 1 reprezentând dezacord total, iar 5 acord total, în ce măsură sunteţi de acord cu posibilele măsuri enumerate mai jos...(Media)

Istoria şi cultura romilor ar trebui predată în şcoli

2,73

Reprezentanţii romilor ar trebui să primească drepturi de intervenţie mai largă

2,94

Romii ar trebui să acorde mai multă atenţie coetnicilor care nu se comportă în mod adecvat

3,85

Romii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru integrare

4,65

Legi mai restrictive împotriva discriminării romilor

2,69

O campanie de informare a populaţiei în vederea diminuării preconcepţiilor

3,81

4,28

Programe de dezvoltare locală

2,18

Mărirea ajutoarelor sociale pentru romi

1

65

2

3

4

5

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (N= 1265)

8

Nu Da

92

66

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (distribuţia răspunsurilor DA pe regiuni)

Răspunsuri DA 35 28,7

30 25

20,8

20 15

13,9

13,9 10,9

10

6,9 3

5

2

0 Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

67

Nord-Vest

Centru

Ilfov

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (%)

100 80 60 40

52,1

27,7 20,2

20 0

Împreună, în comunităţi compacte

Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi

Da

68

Răspândiţi în localitate

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

V. Programe de pregătire

Q19. Aţi participat Dvs. sau cineva dintre angajaţii primăriei la...(%)

Programe de pregătire specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale

10,4

89,6

Cursuri de mediere a conflictelor

11,1

88,9

Am participat

Nu am participat

Q2. De când profesaţi ca lucrător social?(%) 100 77,7

80 60 40 20,9

20 1,4

0 Înainte de 1990

1990 - 1999

De când profesaţi?

69

După 2000

Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –

Anexă - Model de monitorizare a presei Numele cotidianului Anul şi data apariţiei Tema Categoria articolului Pagina (dacă este cazul) Autorul articolului Titlul articolului Numărul fotografiilor Acces online

Evenimentul Zilei 24 august 2007 Conflict Apata Editorial Ion Muresan In chestiunea romilor Portretul autorului – 1 www.evenimentul-zilei.com

Articolul: ION MURESAN: In chestiunea rromilor 24 August 2007 Gandul ca tiganii nostri (rromii) s-ar putea alinia unei conduite "political correct" mi se pare si odios, si utopic.

Odios, pentru ca admir la ei încapatânarea cu care refuza sa se lase înghesuiti în patratelele vietii banale. Admir la etnia asta inadaptabilitatea.

Admir faptul ca au reguli putine, minime si neagresive. Unii spun ca tiganii îsi au radacinile în India. În ce ma priveste, cochetez cu ideea sorgintei extraterestre a etniei. Oricum, o lume fara tigani ar fi o lume trista, ca o familie fara copii.

Citeam zilele trecute în EvZ sub titlul „Rascoala de la Apata” un articol despre un conflict între rromi si maghiari dintr-o localitate din jurul Brasovului. Se spunea acolo ca maghiarii din sat, suparati ca rromii le fura recoltele, au iesit în strada cu furci si topoare.

Nu ma pot abtine sa nu observ accentul special pus pe „maghiari”. Specificatia. Daca se nimerea ca „rascoala” sa se fi produs într-un sat românesc, s-ar fi scris, cu siguranta o nota acida în ceea ce îndeobste se numeste „presa straina”.

Care presa e si asa plina de ispravile rromilor din Italia, Franta si Spania, unde nu lipseste specificatia ca e vorba de „rromi din România”. Când citesc astfel de notite, ma bucur. Lasa, îmi zic, sa vada ei ca rromii nostri sunt mai cu mot decat ai lor!

Revenind la rromii din Apata, ei au 200 de cai si nu au pamânt deloc. Solutia la care s-a ajuns mi se pare, cum sa zic, haioasa: se vor angaja trei paznici maghiari si trei paznici rromi si un post puternic de jandarmi.

Astfel, glumetii de la prefectura îsi imagineaza ca au rezolvat problema. Sa pui hotul, sarac lipit, paznic la bostanarie e ca si cum ai distribui praf de râs la înmormântare. E ca în Zaharia Stancu, unde taranii erau descrisi culegând via boierului cu botnite.

Aceeasi sursa ne ofera un foarte scurt pomelnic, foarte scurt, al altor cazuri, din alte

70