UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR – CONTABIL, Constanta SPECIALIZARILE : MFC DISCIPLINA CONTABILITATE (BAZE) ( ANUL I - SEMESTRUL I ) TITULAR DISCIPLINA, prof. univ. dr.GHEORGHE DUMITRU LISTA subiectelor de examen 2008-2009 pentru cursurile de zi, frecventa redusa si învatamânt la distanta SUBIECTELE DE EXAMEN DIN BIBLIOGRAFIA OBLIGATORIE cartea CONTABILITATE BAZE SI PROCEDURI – autor Dumitru Gheorghe, editura Ex Ponto, Constanta, 2006 1 Originile si evolutia contabilitatii din cele mai vechi timpuri si pâna în evul mediu. Asirienii comercianti notau pe bule de lut obiectele si cantitatile comercializate, efectuand forma de contabilitate ce consta in numararea obiectelor Hammurabi – a impus obligatia inregistrarii tranzactiilor sub forma de socoteli Tablite cuneiforme cu texte privind tinerea legala a conturilor Inregistrarea categoriei de obiecte livrate Numele partilor din contract Mentiunea livrarilor totale sau partiale Egipt –papirusuri cu note,conturi,devize si chitante Grecia antica – templele au jucat rolul de bancheri Cecul si cambia Creditul pe baza de dobanda Roma antica,Cicerone: Codex accepti et expensi – jurnal de venituri si cheltuieli Codex rationum-registru cu dubla menire de jurnal si carte mare,registru oficial ce putea fi proba in justitie. 2 Evolutia contabilitatii în evul mediu (contabilitatea în partida simpla si contabilitatea în partida dubla). Contabilitatea in Evul Mediu se concretizeaza prin aparitia unui registru unic,denumit Memorial, descriptiv si cronologic, care are ca obiect inregistrarea creantelor si datoriilor negustorilor,generate de operatiunile cu tertii Apare contabilitatea in partida simpla Inregistrarea operatiunilor privind incasarile si platile,clasificarea si controlul acestora Nasterea conturilor Existenta unui cont unic de disponibilitati banesti – de incasari si plati Contul unic este acompaniat de conturi accesorii,impuse de clasificarea cheltuielilor si veniturilor Ca si in cazul creditului,fiecare operatiune de vanzare sau cumparare determina doua inregistrari: O inregistrare in contul de clienti-pentru vanzari sau in contul de furnizori pentru cumparari O inregistrare in contul de casa,pentru incasarea creantelor aferente bunurilor vandute sau plata datoriilor provenite din cumpararea bunurilor
Aceste inregistrari efectuate concomitent au dus la partida dubla rezultand marea reforma a contabilitatii comerciale,dubla inregistrare a fenomenelor economice. Dezvoltarea comertului in orasele state italiene a condus la aparitia unui sistem complex de evidenta,sec XV. Sistemul poarta numele de partida dubla,metoda italiana sau metoda venetiana si consista in reprezentarea operatiilor economice prin inregistrarea in doua parti concomitent O parte arata originea Celalta parte arata destinatia Metoda este inventata de Luca Paciolo Principiul contabil fundamental este definit prin prisma ecuatiei de schimb intre avere si capital,avere = capital. Fiecare tranzactie intervenita in masa averii,implicit a capitalului este reprezentat in raportul primire-dare. Debitor-cel care primeste valoarea,creditor–cel care avanseaza valoarea Crearea Institutului Scotian al Contabilior Autorizati -1854 De la simpla evidenta a averii negustorului si a averii lui,contabilitatea s-a transformat intr-un sistem informational care afecteaza distributia resurselor la nivelul intregii economii. 3 Contabilitatea - componenta a sistemului informational economic. Informatia are rolul motorului dezvoltarii,cunostintele noi cladindu-se pe suportul celor existente. Multimea de date noi este filtrata,prelucrata cu un aparataj conceptual specific fiecarei discipline stiintifice,obtinandu-se produl denumit informatie Prin analiza si interpretarea informatiei se iau decizii privind actiunile viitoare si/sau evaluarea actiunilor anterioare Contabilitatea este o disciplina informationala Studiaza efectele tranzactiilor economice asupra situatiei economice si financiare,precum si asupra performantei unei entitati contabile,in scopul informarii unor utilizatori interni si externi Contabilitatea este singura disciplina care furnizeaza informatii financiare Contabilitatea are propriul sau sistem de concepte si proceduri Informatiile furnizate de contabilitate formeaza baza pentru evaluarea organizatiei de catre un ansamblu de utilizatori 4 Sarcinile contabilitatii. Ca disciplina stiintifica,pe baza cercetarilor proprii: Definirea exacta a obiectului de studiu si a sferei de cuprindere Precizarea metodei de cercetare,a obiectului si a procedeelor ei de lucru Stabilirea locului si rolului pe care il are in cadrul stiintelor si evidentei economice Elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii Ca activitate practica este organizata in fiecare intreprindere - sarcini specifice Furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor financiare Inregistrarea cronologica a operatiunilor comerciale,prelucarea si pastrarea informatiilor Controlul operatiilor patrimoniale si a exactitatii datelor contabile in vederea asigurarii integritatii patrimoniului Furnizeaza date si informatii necesare intocmirii regulate a situatiilor financiare anuale Contabilitatea este forma principala a evidentei economice cu sarcini si functii specifice
Inregistreaza,urmareste si controleaza in mod documentat,complet,neintrerupt acele fenomene si procese economice care se pot exprima valoric. Sarcinile pot fi: Sa furnizeze date,informatii necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica elaborarii bugetelor contabile Sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate inregistrarea in mod cronologic a operatiunilor economice si financiare prelucrarea informatiilor cu privire la patrimoniu Sa asigure controlul integritatii patrimoniului Inregistrarea existentelor Miscarile elementelor patrimoniale pe locuri de depozitare sau pastrare Sa furnizeze informatiile necesare Intocmirii documentelor de sinteza contabila care redau imaginea patrimoniului Intocmirii situatiei financiare Intocmirii rezultatelor obtinute 5 Functiile contabilitatii. Functia de cunoastere si informare Functia de analiza si control gestionar Functia probatorie in justitie ( juridica) Functia de prevedere (prognoza) – previzionala Functia de inregistrare si prelucrare a datelor 6 Conceptul de întreprindere (entitate economica) si clasificarea întreprinderilor In 1887 Codul Comercial Roman ii obliga pe comercianti sa-si inregistreze tranzactiile in registrul jurnal si sa intocmeasca cartea mare si registrul inventar Intreprinderea este o unitate economica,autonoma patrimonial,in care mijloacele umane, materiale si financiare sunt organizate si coordonate pentru realizarea de bunuri materiale,executarea de lucrari,prestarea de servicii,in scopul vanzarii si obtinerii de profit. Intreprinderea este acea organizatie,persoana juridica circumscrisa sferei intreprinderilor comerciale al caror scop este obtinerea profitului si sunt clasificate astfel: Dupa marime Microintreprinderi – pana la 9 salariati Intreprinderi mici -10 la 49 salariati Intreprinderi mijlocii -50 la 249 salariati Intreprinderi mari- peste 250 salariati Dupa forma de proprietate(natura capitalului): Intreprinderi publice Intreprinderi private Intreprinderi mixte Dupa regimul juridic: Regii autonome Societati comerciale Dupa ramura economica Industriale Agricole De constructie Comert Transport
Dupa produsele realizate Intreprinderi de bunuri Intreprinderi de servicii Dupa factorul predominant Munca vie Capital fix Capital circulant Dupa obiectul principal de activitate Intreprinderi din sectorul primar Intreprinderi din sectorul secundar Intreprinderi din sectorul tertiar 7 Tipologia societatilor comerciale Societatea in nume colectiv (SNC)-societate de persoane Societatea in comandita simpla (SCS) – societate de persoane Societatea in comandita pe actiuni – societate de capitaluri Societatea pe actiuni (SA)-societate de capitaluri Societatea cu raspundere limitata (SRL) – societate mixta 8 Tipurile de informatii contabile. Se clasifica in doua mari categorii:informatia contabila financiara si informatia contabila de gestiune Informatia contabila financiara Destinata utilizatorilor externi Compusa dintr-un set de situatii financiare standardizate,anuale: Bilant Cont de profit si pierdere Situatia modificarilor capitalului Situatia fluxurilor de trezorerie si politici contabile Note explicative la aceasta Raportul de gestiune Informatia contabila de gestiune este destinata utilizatorilor interni (conducerii intreprinderii) Este nestandardizata Este nemonetara Cuprinde informatii privind costul unitar al produselor Comportamentul costurilor Rapoarte lunare,saptamanale sau zilnice Se circumscriu unor subdiviziuni ale intreprinderii,numite centre de responsabilitate sau centre de profit. 9 Utilizatorii informatiilor contabile. Investitorii actuali si potentiali Castigurile care pot fi obtinute Riscurile aferente castigurilor Prognoza dividendelor Evolutia profitului Marimea dividendelor acordate in trecut Conducerea intreprinderii Informatii operative sub forma rezumata Managementul utilizeaza informatia furnizata de contabilitatea de gestiune pentru: Planificare Organizare si controlul activitatii intreprinderii
Managerii folosesc informatiile contabile la intocmirea sistemului de bugete si faza de control a realizarii planului si programelor Salariatii doresc informatii privind stabilitatea locurilor de munca masura valorii adaugate care li se repartizeaza Creditorii financiari – bancile si alte institutii similare Lichiditatea Solvabilitatea pe termen lung Capacitatea de a rambursa la termen creditele contractate si dobanzile aferente Creditorii comerciali – furnizorii de bunuri si servicii Lichiditatea pe termen scurt Clientii Din contabilitatea financiara-profitabilitatea pe sectoare Guvernul Ministerul Finantelor-prognoza veniturilor statului Comisia Nationala de Statistica: Elaborarea conturilor nationale Calculul indicatorilor macroeconomici Oficiul Concurentei Structura costului de productie Modul de stabilire a preturilor Publicul Informatii despre impactul activitatii asupra comunitatilor locale mediului inconjurator Aspecte etice pe care le implica activitatea intreprinderii Organizatiile pentru protectia consumatorului Reflectarea in preturi a calitatii produselor si serviciilor 10 Conceptia juridica cu privire la obiectul contabilitatii. Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta,calcul si control in expresie valorica a existentei si starii precum si miscarii si transformarii patrimoniului. Patrimoniul este totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. Elementele patrimoniului sunt interdependente: Persoana fizica sau juridica-subiect de patrimoniu,care isi asuma drepturi si obligatii si care exercita acte de dispozitie si administrare asupra patrimoniului. Persoana juridica poate fi orice persoana care poate fi capabila sa aiba drepturi si obligatii:o organizatie economica,intreprindere sau institutie publica de stat sau de tip asociativ,societati comerciale,asociatii Bunuri economice-obiecte de patrimoniu in cadrul relatiilor de drepturi si obligati Contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica - Inregistreaza circuitul elementelor patrimoniale - Masoara si calculeaza in expresie valorica marimea elementelor patrimoniale - Analiza si controlul dezvaluie in ce masura se asigura integritatea materiala si gestionarea eficienta a acestor valori - Starea patrimoniului este reflectata prin stocurile si soldurile valorilor componente - Foloseste procedee specifice de lucru
- Miscarea patrimoniului este reflectata prin operatii de intrari si iesiri Contabilitatea studiaza modul in care se asigura gestiunea patrimoniului - Ofera informatii care stau la baza fundamentarii deciziilor referitare la investitia,finantarea utilizarea si recuperarea valorilor patrimoniale - Se efectueaza controlul privind realizarea deciziilor - Se asigura dreprturi si obligatii - Se stabilesc raspunderi cu privire la gospodarirea,integritatea si dezvoltarea patrimoniului - Instrument de cunoastere si respectare a normelor referitoare la conservarea,administrarea si dreptul de dispozitie asupra patrimoniului Contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului - Patrimoniul reprezinta bunurile economice si drepturile si obligatiile ce decurg din bunurile economice - Patrimoniul este reprezentat sub forma unei egalitati intre bunurile economice si drepturile si obligatiile cu valoare economica - Bunuri economice = Drepturi+Obligatii - ACTIV = PASIV este ecuatia geneala a contabilitatii generale - Activul este reprezentat de elemente ale patrimoniului cu valoare pozitiva pentru intreprindere,percepute sub forma bunurilor economice. - Pasivul este reprezentat de elemente ale patrimoniului cu valoare economica negativa pentru intreprindere,percepute sub forma surselor de finantare a activelor. - Patrimoniul net (Drepturile) = Patrimoniul strain (Bunuri economice) – Obligatii - Patrimoniul strain (Obligatiile) = Bunuri economice (Patrimoniul net) – Drepturi. - Autonomia financiara a titularului de patrimoniu este redata de ecuatia de echilibru patrimonial: bunuri economice = drepturi + +obligatii in care drepturile>obligatiile - Titularul de patrimoniu are posibilitatea de a-si onora din bunurile disponibile toate datoriiile fata de terti. 11 Conceptia economica cu privire la obiectul contabilitatii. Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta,calcul,analiza si control in expresie valorica a existentei,starii,miscarii si transformarii capitalului. Capitalul este privit ca valori economice acumulate,reprezentat in contabilitate prin prisma ecuatiei Utilizari = Resurse Activul – defineste modul de alocare si utilizare a capitalului (fix sau circulant) Pasivul - defineste resursele de constituire a capitalului Capitalul este studiat dpdv: Modul concret in care bunurile se investesc,se intrebuinteaza,se consuma si se inlocuiesc Modul de procurare si de dobandire a acestor bunuri. Standardele Internationale de Contabilitate opereaza direct cu structurile de activ,datorii,capital propriu,venituri si cheltuieli fara a mai apela la categoria de patrimoniu pentru fundamentarea structurilor calitative.
Standardele internationale de contabilitate definesc: Activul – resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se asteapta beneficii economice viitoare Datoria – obligatie prezenta,provenita din evenimente trecute si care la decontare (plata,achitare) determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior Capitalul propriu – reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii,dupa deducerea tuturor datoriilor,adica: Capital propriu = Activul intreprinderii - Pasivul intreprinderii Fata de ecuatia generala Activ = Pasiv se observa ca Activ = Capital propriu + Pasiv Cheltuielile desemneaza in expresie monetara utilizarea (consumul) de bogatie (resurse) care are ca efect micsoarea situatiei nete a patrimoniului, alta decat cea privind rambursarea capitalului propriu. Eforturile efectuate sunt masurate in contabilitate prin notiunea de cheltuieli Veniturile desemneaza,in expresie monetara bogatia (resursele) obtinute ca urmare a activitatii desfasurate sau a proprietatii detinute si are ca efect cresterea situatiei nete a patrimoniului,alta decat contributia proprietarilor la capitalul propriu Efectul obtinut in urma eforturilor sunt masurate prin notiunea de venituri. Pozitia financiara este: Situatia neta a patrimoniului = Activ – Datorii Capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati pentru a plati datoriile fata de creditori si de a remunera capitalul investit de catre proprietar 12 Conceptia financiara cu privire la obiectul contabilitatii. Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedurilor de evidenta,calcul,analiza si control in expresie valorica,a existentei si starii,precum si a miscarii si transformarii resurselor economice. Abordarea resurselor economice in contabilitate Din punct de vedere al modului de utilizare Utilizari durabile - Bunuri investite - Corespund activelor imobilizate Utilizari ciclice - Resurse care se consuma in timpul unui ciclu de exploatare - Iau forma de bani,stocuri,creante - Corespund activelor circulante Din punct de vedere al originii Resurse permanente (durabile) - Furnizate de proprietari - Rezultate din acumularea profitului,amortizari si provizioane - Obtinute din finantari sau imprumuturi pe termen lung Resurse temporare (ciclice) - Datorii fata de terti si alte imprumuturi (furnizori,creditori,banci) - Urmeaza sa fie achitate in viitor - Scadenta mai mica de un an (termen scurt) Structurile de activ Activul patrimonial cuprinde mijloace economice,ca avere concreta si drepturile de creanta ale unui agent economic
Activul evidentiaza modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice Modul de valorificare a mijloacelor economice se refera la modul de participare la procesul de productie:unele cu durata mare de functionare si care se consuma in mod treptat,pe parcursul mai multor cicluri de productie si altele care se consuma pe durata unui singr ciclu de functionare. Lichiditatea – capacitatea fiecarui mijloc economic de a parcurge calea normala a ciclului de exploatare pana la transformarea lui in bani Gradul de lichiditate-capacitatea unui bun economic de a se transforma in bani. Structura activului Active imobilizate-bunuri si valori cu o durata de folosinta mai mare de un an si care nu se consuma la prima lor utilizare - Imobilizari necorporale Cheltuieli de constituire Cheltuieli de dezvoltare Concesiuni,brevete,licente,marci,drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale Fondul comercial Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie - Imobilizari corporale Terenuri si constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii,utilaje si mobilier Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie - Imobilizari financiare Investitii financiare pe termen lung Titluri,creante Active circulante - Stocuri (ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii detinute pentru a fi vandute sau consumate) Materii prime si materiale consumabile Productia in curs de executie Produsele finite si marfurile Avansuri pentru cumparari de stocuri - Creante (valori in curs de decontare) Creante comerciale Sume de incasat de la entitatile comerciale Sume de incasat de la entitatile cu care compania este legata in virtutea intereselor de participare Alte creante Creantele privind capitalul subscris si nevarsat - Investitii financiare pe termen scurt (titluri de plasament sau valri de trezorerie) Actiuni detinute la entitatile afiliate Alte investirii pe termen scurt - Casa si conturi la banci Conturi la banci Casa Acreditivele
Avansuri de trezorerie Cheltuieli in avans Cheltuieli inregistrate in avans Structuri de pasiv Pasivul este modul de finantare al mijlacelor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare Finantarea proprie – este facuta direct de intreprindere sub forma de capital social,rezerve,profit Capital propriu Prime legate de capital Rezerve din reevaluare Rezervele profitul Finantare straina-asigurata de terte persoane care imprumuta intreprinderii capitaluri: Credite bancare Imprmuturi pe baza de titluri de valoare Datorii in curs de decontare Structura pasivului Capital si rezerve (capital propriu) - Capitalul social - Primele de capital - Rezervele din reevaluare - Rezervele - Profitul sau pierderea raportata - Profitul sau pierderea exercitiului financiar Provizioane - Datorii ale intreprinderii constituite la inchiderea exercitiului pe seama cheltuielilor,pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este probabila,ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare - Litigii - Amenzi - Penalitati - Despagubiri - Daune - Cheltuieli de service in perioada de garantie - Cheltuieli cu reparatiile capitale Datorii (capital strain) - Imprumuturi si datorii asimilate - Datoriile comerciale - Datoriile in cadrul grupului - Datoriile din interese de participare - Alte datorii Datorii fiscale Datorii salariale Datorii sociale Datorii fata de asociati Datorii fata de creditori diversi Venituri in avans
-
Valori ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a veniturilor care ii sunt proprii. Subventii pentru investitii Venituri inregistrate in avans 13 Notiunea de metoda a contabilitatii. Procedeele folosite de contabilitate, comune tuturor stiintelor. Metoda este o cale rationala de urmat in vederea atingerii unui scop Procedeul reprezinta mijlocul prin care se realizeaza scopul urmarit Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee care actioneaza ca un tot unitar,in vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special,cu ajutorul carora: Contabilitatea cerceteaza starea si miscarea tururor elementelor patrimoniale Calculul rezultatelor finale ale activitatii Analiza si controlul activitatii desfasurate in unitatea patrimoniala respectiva Metoda contabilitatii cuprinde sistemul logic de conventii,principii,procedee si instrumente specifice,folosite pentru realizarea obiectului sau de studiu. Metoda contabilitatii - trasaturi caracteristice Reflectarea patrimoniului – prin ecuatia dublei reprezentari Destinatia elementelor componente Sursele de finantare Mijloace economice = surse de finantare Echilibrul elementelor patrimoniale in miscare si transformare continua - prin dubla inregistrare in conturi Dubla inregistrare a patrimoniului arata destinatia elementului si sursele de finantare ale acestuia. Inregistrarea trecerii acelorasi valori dintr-o forma in alta,inregistrarea se face de doua ori,iesirile dintr-o forma sunt intrarile in alta forma Cresterea mijloacelor economice+Micsorarea surselor economice = =Cresterea surselor economice+Micsorarea mijloacelor economice Folosirea unor procedee care permit inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului Elementele se pot exprima in bani Oglindirea laturii calitative si cantitative Cunoasterea analitica a tuturor elementelor patrimoniale Confera o imagine de ansamblu asupra patrimoniului intreprinderii Reflectarea numai a operatiunilor valorice a fenomenelor si proceselor economice Dovada se face cu acte scrise Metoda contabilitatii si procedeele ei raspund la intrebarile: Cum trebuie inregistrate fenomenele si procesele economice De ce s-au produs Care sunt cauza si geneza lor 14 Procedeele specifice metodei contabilitatii. Procedee comune tuturor stiintelor Observatia – faza initiala a cercetarii obiectului de studiu.Contabilitatea: Foloseste observatia pentru cunoasterea fenomenelor si proceselor care se pot exprima valoric Care au fost consemnate in documente Care sunt reflectate cifric,numeric Cu respectarea normelor si principiilor contabile
Rationamentul – atingerea de concluzii noi pe baza judecatii logice ce permite stabilirea exacta a modului de reflectare cu ajutorul diferitelor procedee Comparatia – compararea a doua sau mai multe fenomene sau procese economice,cu scopul stabilirii asemnarilor sau deosebirilor,pentru tragerea de concluzii. Clasificarea –impartirea,distribuirea,repartizarea sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor sau fenomenelor,pentru studierea rationala sub diferite aspecte a patrimoniului Analiza – procedeul stiintific de a studia intregul pornind de la studierea sistematica a fiecarui element component in parte: analiza pe baza de bilant stabileste situatia economico-financiara,cauzele si deciziile ce urmeaza a se adopta Sinteza – procedeul care se bazeaza pe trecerea de la particular la general,de la simplu la compus,pentru a se ajunge la generalizare Operatii de grupare si centralizare a datelor Sintetizarea datelor Generalizarea concluziilor Procedee specifice metodei contabilitatii Bilantul Cel mai reprezentativ procedeu specific al metodei contabilitatii Infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului Prezinta rezultatele finale ale activitatii unitatii patrimoniale Reflecta situatia statica a patrimoniului la un moment dat Contul Studiaza starea initiala,miscarea si starea finala a fiecarui element patrimonial Conturile sunt grupate intr-un sistem al conturilor Are la baza dubla inregistrare Face posibila mentinerea unui echilibru permanent necesar pentru verificarea datelor din conturi Balanta de verificare Asigura respectarea dublei inregistrari Centralizeaza toata activitatea economica a firmei pe parcursul perioadei de gestiune Datele inscrise in balanta de verificare stau la baza intocmirii bilantului contabil. 15 Procedeele metodei contabilitatii, utilizate si de alte discipline economice. Documentatia Operatiile economice sau financiare sunt consemnate in documente care fac dovada infaptuirii lor Cu ajutorul documentelor se asigura verificarea justetei si legalitatii tranzactiilor. Evaluarea Consta in transformarea unitatilor naturale in unitati monetare cu ajutorul preturilor. Calculatia Include toate formele de calcul Se afla in stransa interdependenta cu evaluarea Se aplica in special la calculatia costurilor de productie Inventarierea Se verifica existenta faptica a tuturor elementelor patrimoniale
Se fac rectificari in baza inventarierii,in conturi si se stabilesc responsabilitati 16 Principiile normative (general admise) ale metodei contabilitatii. Principiul continuitatii activitatii Entitatea isi continua in mod normal functionarea fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii Principiul permanentei metodelor Mentinerea in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul a metodelor de evaluare,inregistrare si prezentare a elementelor patrimoniale si a rezultatelor financiare,in scopul crearii premiselor pentru compararea in timp a informatiilor contabile Principiul prudentei Determinarea valorii oricarui element patrimonial,printr-o evaluare prudenta, cea mai mica valoare intre cost si pretul pietii Principiul independentei exercitiului Delimitarea riguroasa in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente exercitiului financiar pentru care se face raportarea Principiul evaluarii separate ale elementelor de activ si de datorii Evaluarea separata a activului de datorii Principiul intangibilitatii Concordanta deplina intre bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar si bilantul de inchidere al celui precedent Principiul necompensarii Interzice efectuarea de operatiuni compensatorii intre activ si datorii,inainte de inregistrarea veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala Principiul prevalentei economicului asupra juridicului Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant se face avand in vedere fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii,si nu numai de forma juridica a acestuia. Principiul pragului de semnificatie Situatiile financiare sa cuprinda numai acele elemente ce au o valoare semnificativa 17 Notiunea de bilant contabil - procedeu al dublei reprezentari a patrimoniului. Termenul de bilant provine din bi si lanx care inseamna doua talere,simbolizand o balanta cu doua brate aflate in echilibru. A fost considerat documentul de sinteza care a permis cunoasterea patrmoniului unui comerciant Bilantul este un tablou sintetic prin care se realizeaza principiul dublei reprezentari a patrimoniului Patrimoniul sub aspect concret,material,al destinatiei si utilitatii bunurilor,pentru care se foloseste notiunea de active patrimoniale Patrimoniul sub aspect abstract al modului de dobandire sau provenienta,pentru care se utilizeaza notiunea de pasive patrimoniale Egalitatea bilantiera fundamentala ACTIV=PASIV si UTILIZARI=RESURSE Bilantul este un procedeu specific metodei contabilitatii care prezinta grupat, sistematizat si generalizat,in expresie valorica,pe baza principiului dublei inregistrari pe de o parte bunurile economice,iar pe de alta parte sursele de provenienta ale acestora,precum si rezultatele obtinute de o entitate intr-un exercitiu financiar.
Cadrul general de contabilitate si audit financiar isi imbunatateste continuu calitatea informatiei contabile prin aplicarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva IV si VII,care au modificat si au adoptat Legea contabilitatii 82/91-modificare Reglementari contabile conforme cu Directiva IV si VII-adoptare IFRS (Standardele internationale de raportare)-adoptare IAS (Standardele internationale de contabilitate) –adoptare 18 Modelele bilantului contabil. Practica mondiala cunoaste 2 scheme de bilant:Schema orizontala de bilant si Schema verticala de bilant Tablou bilateral –Schema orizontala de bilant - bilant cont-art.9 al Directivei a IV a UE. Tablou cu 2 parti alaturate Partea stanga este denumita activ Elementele sunt grupate in raport cu destinatia bunurilor economice si gradul de lichiditate (de la cele mai lichide spre cele mai putin lichide) - Active imobilizate (imobilizari) Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare - Active circulante (mobilizari) Stocuri si productia in curs de executie Creante Plasamente si disponibilitati banesti - Cheltuieli in avans A. CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT B. CHELTUIELI DE CONSTITUIRE C. ACTIVE IMOBILIZATE D. ACTIVE CIRCULANTE E. CONTURI DE REGULARIZARE F. PIERDEREA EXERCITIULUI Partea dreapta este denumita pasiv Elementele sunt grupate in raport de provenienta surselor de finantare si gradului de exigibilitate a surselor de finantare (ordinea inversa exigibilitatii) A. CAPITALURI PROPRII B. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI C. DATORII D. CONTURI DE REGULARIZARE E. BENEFICIUL EXERCITIULUI Schema de bilant sub forma de lista sau diferenta-schema verticala-art 10 al Directivei IV a UE Rubricile bilantului se insiruie sub forma unei liste verticale Denumirea de diferenta se explica prin faptul ca la baza modelului sta ecuatia CAPITALURI PROPRII=ACTIVE – DATORII Reflecta situatia neta a intreprinderii prin situatia capitalului propriu,adica activul neangajat in datorii Reliefeaza capacitatea intreprinderii de a crea lichiditati in vederea onorarii datoriilor fata de creditori Reliefeaza capacitatea intreprinderii de a remunera prin dividende capitalul investit de proprietari. Schema sub forma de lista sau diferenta-Schema verticala
A. B. C. D. E. F. G.
Capitalul subscris nevarsat Cheltuieli de constituire Activ imobilizat Activ circulant Conturi de regularizare Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an Activ circulant care excede datorii cu durata reziduala mai mica sau egala unui an H. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare rezidualanu este superioara unui an I. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an J. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli K. Conturi de regularizare L. Capitaluri proprii 19 Bilantul contabil – imagine a pozitiei financiare a entitatii Bilantul contabil reflecta pozitia financiara a intreprinderii la un moment dat,de obicei la sfarsitul exercitiului financiar Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie Exercitiul financiar incepe la data infiintarii(inmatricularii) entitatii economice Bilantul este documentul de sinteza prin care se prezinta elemntele de activ si de pasiv ale intreprinderii la incheierea exercitiului,precum si celelalte situatii prevazute de cadrul legislativ. Elementele bilantului sunt activele,capitalul propriu si datoriile Activele sunt cuprinse la active Capitalul propriu si datoriiile sunt cuprinse la pasive. Bilantul este centrat pe conceptul de patrimoniu Determinarea,structurarea si cunoasterea patrimoniului se face prin intermediul bilantului,care poate fi interpretat,atat din punct de vedere economic,cat si din punct de vedere juridic Din punct de vedere economic,bilantul reprezinta capitalurile titularului de patrimoniu,privite: - Sub aspectul originii lor-sursa de finantare a activului;capital social,rezerve datorii - Sub aspectul modului de utilizare a activului-bunuri economice,creante,disponibilitati - Capitalurile sunt puse in evidenta cu ajutorul relatiei UTILIZARI=RESURSE care devine in plan procedural ACTIV=PASIV Din punct de vedere juridica,bilantul reflecta - In ACTIV – drepturile de proprietate si creanta - In PASIV – datoriile intreprinderii fata de terti si fata de proprietarii de capital - Bilantul juridic se intemeiaza pe ecuatia SITUATIA NETA = ACTIVE - DATORII Bilantul este considerat ca fiind starea-la un moment dat - a situatiei intreprinderii, fiind apreciat ca fiind un instrument static. Bilantul este de natura strict patrimoniala si corespunde veniturilor pe care intreprinderea le procura proprietarilor sai - Bernard Colasse. Incidenta schimbarilor de metoda contabila nu poate fi imputata direct capitalurilor proprii
20 Elementele bilantului contabil si definitiile acestora în viziunea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Elementele bilantului Activ-sursa controlata de entitate - ca rezultat al unor evenimente trecute-de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. Structura activului bilantier in ordinea crescatoare a lichiditatii - Active imobilizate-reprezinta bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an) in activitatea intreprinderii si care nu se consuma la prima utilizare - Active circulante - Cheltuieli in avans Datorie – obligatie actuala a entitatii-ce decurge din elemente trecute-prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse,care incorporeaza beneficii economice Capitaluri proprii-reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati,dupa deducerea tuturor datoriilor sale. 21 Imobilizarile necorporale - definitie, structura si continut. Imobilizarile necorporale sunt active imobilizate Denumite si intangibile sau nemateriale, Sunt imobilizarile care nu au continut concret,material Iau forma unui document juridic sau comercial care atesta drepturile de proprietate ale intreprinderii Sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de servicii,pentru locatie la terti sau in scopuri administrative Pentru imobilizarile necorporale generate cu resurse proprii pe langa respectarea celor doua criterii generale,sunt prevazute conditii suplimentare de recunoastere-fezabilitate tehnica,intentia de finalizare,capacitatea de a utiliza sau a vinde activul necorporal,existenta unei piete. Valoarea amortizabila a activelor necorporale trebuie alocata sistematic pe durata de viata utila-exista prezumtia rezonabila si justificabila conform careia durata de utilitate nu poate depasi 20 ani,de la data cand este pregatit pentru utilizare. Cuprins: Cheltuieli de constituire Cheltuieli cu infiintarea,dezvoltarea si fuziunea intreprinderii - Taxe de inregistrare si inmatriculare - Cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni - Cheltuieli de prospectare a pietei - Cheltuieli de publicitate Amortizarea acestor active se realizeaza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani Cheltuieli de dezvoltare Costurile efectuate pentru realizarea unor obiective strict individualizate a caror fezabilitate tehnologica a fost demonstrata Vor fi utilizate in intreprindere sau comercializate Amortizarea se realizeaza sistematic pe durata utila de viata Concesiunile,brevetele,licentele,marcile comerciale,drepturile si activele similare Costurile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun sau serviciu-concesiunile,brevetele,know-how,licente,marci si alte drepturi de proprietate intelectuala
Alte imobilizari necorporale include active nenominalizate in grupele mentionale:programele informatice create de intreprindere sau achizitionate de la terti in scopul utilizarii pentru nevoi proprii Amortizarea se realizeaza sistematic pe durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau de utilizare Fondul comercial Elementele fondului comercial sunt:reputatia,clientela,vadul comercial,firma Este recunoscut ca activ necorporal atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este superior valorii de piata a activelor nete dobandite - Activele nete dobandite sunt activele dobandite mai putin datoriile preluate Fondul comercial este supus unei amortizari sistematice pe durata de utilizare - Amortizarea pe durata de utilizare nu poate depasi 20 de ani de la data achizitiei Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie Active imobilizate care nu au fost terminate la sfarsitul exercitiului financiar Sumele de bani achitate in contul activelor necorporale sunt incluse. 22 Imobilizarile corporale - definitie, structura si continut. Imobilizarile corporale sunt active imobilizate Sunt denumite fizice (fixe) sau tangibile Cuprind acele bunuri cu continut material concret Participa la mai multe cicluri de exploatare Nu se integreaza in continutul material al bunurilor obtinute Isi transmit treptat valoarea asupra bunurilor obtinute pe calea amortizarii Reglementarile definesc imobilizarile corporale ca fiind active detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii,in scopuri administrative sau pentru a fi date in locatie tertilor,active ce vor fi utilizate pe parcursul mai multor exercitii. Valoarea amortizabila este alocata sistematic pe durata de viata utila a activului corporal Se alege o metoda de amortizare care sa reflecte ritmul in care beneficiile economice sunt consumate de catre intreprindere Metoda lineara Metoda degresiva Metoda unitatilor de productie Durata de viata utila este: Perioada de timp in cursul careia un activ se asteapta a fi utilizat de catre intreprindere Numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare ce se asteapta a fi obtinute de catre intreprindere prin utilizarea activului Cuprins: Terenurile si constructiile Terenurile reprezinta imobilizari corporale cu doua categorii:terenurile si amenajarile de terenuri - Terenurile au durata de utilizata nelimitata - Terenurile nu sunt supuse amortizarii - Investitiile pentru amenajarea de terenuri se supun amortizarii
Constructiile sunt mijloace fixe reprezentate de cladiri - Cladirile sunt achizitionate de la terti sau de constructie proprie - Se supun amortizarii - Au durata de utilizare limitata Terenurile se evidentiaza separat de constructii Instalatiile tehnice si masinile (mijloace fixe) Sunt mijloace fixe reprezentate de: - echipamente tehnologice - aparate si instalatii de masurare,control si reglare - mijloace de transport - animale - plantatii Mijloacele fixe sunt obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ conditiile: - Are valoarea mai mare decat limita stabilita prin lege - Are durata normala de utilizare mai mare de un an Costurile de achizitie sau productie al mijloacelor fixe se include treptat in cheltuielile activitatii prin amortizare Amortizarea se face in baza unui plan de amortizare - De la data punerii acestora in functiune - Pana la data expirarii duratei utile de viata - Se tine cont de conditiile specifice de utilizare a mijloacelor fixe Alte instalatii,utilaje si mobilier Active nenominalizate in grupele mentionate Mobilier Aparatura birotica Elemente de protectie a valorilor umane si materiale Alte active corporale Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie Imobilizarile in curs de executie-care nu au fost terminate-pentru nevoile proprii efectuate de intreprindere sau de terti Sumele de bani achitate in contul activelor corporale 23 Imobilizarile financiare - definitie, structura si continut. Sunt denumite si investitii financiare pe termen lung Constituie o categorie speciala de imobilizari Reprezinta o modalitate de plasare a excedentului de disponibilitati banesti a unei entitati economice spre o alta entitate economica,ale carei resurse financiare ii sunt insuficiente pentru dezvoltare Imobilizarile financiare cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen lung sub forma de titluri si creante financiare,in scopul obtinerii de venituri financiare sub forma de dividende sau dobanzi prin cresterea valorii capitalizate sau realizarea de beneficii din comercializarea acestor investitii. Permit entitatii economice-care a plasat disponibilitatile-obtinerea unor venituri financiare prin: Dividende Dobanzi Redevente Chirii Realizarea de beneficii Comercializarea valorilor financiare investite (titluri si creante)
Imobilizarile financiare cuprind: Actiunile detinute la entitatile afiliate Imprumuturi acordate entitatilor afiliate Interesele de participare Imprumuturi acordate entitatilor cu care compania este legata in virtutea intereselor de participare Alte investitii detinute ca imobilizari Alte imprumuturi Imobilizari financiare sunt: Titlurile de participare si interesele de participare Drepturile sub forma actiunilor si altor titluri de valoare in capitalul altor intreprinderi Asigura intreprinderii detinatoare exercitarea controlului Influenta semnificativa in gestiunea intreprinderii emitatoare de titluri Pot fi detinute si pentru alte motive strategice Alte titluri imobilizate Titlurile de valoare,altele decat cele de mai sus Intreprinderea le detine dar nu are posibilitatea si nici intentia sa le revanda Creantele imobilizate Creante legate de participatii - Acele creante ale intreprinderii create cu ocazia acordarii de imprumuturi intreprinderilor la care detine titluri de participare Creante legate de imprumuturi - Imprumuturile pe termen lung sunt sumele acordate tertilor in baza unor contracte - Intreprinderea percepe dobanzi,potrivit normelor legale Alte creante imobilizate - Garantiile si cautiunile depuse de intreprindere la terti pentru garantarea bunei executari a obligatiilor 24 Activele circulante - conditii de recunoastere a unui element patrimonial de activ. Sunt denumite active curente sau bunuri mobile si cuprind valori economice necesare bunei desfasurari a activitatilor tehnico-economice dintr-o entitate. Cuprind bunuri si valori care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii,participa la un singur circuit economic Isi schimba continuu forma materiala in cadrul circuitului economic Durata ciclului de exploatare este mai mica de un an,intra si ies din intreprindere de mai multe ori in decursul unui exercitiu financiar Activul curent este o resursa care: Se asteapta sa fie realizata sau este detinuta pentru consum ori vanzare,in cursul normal al unui ciclu de exploatare Este detinut in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului Reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata 25 Stocurile - definitie, structura si continut. Reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii detinute fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie,fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare. IAS defineste stocurile
Active detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii Active in curs de productie in vederea vanzarii Sub forma de materii prime,materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii Structura stocurilor Materiile prime si materialele consumabile Materiile prime sunt - Destinate utilizarii in procesul de productie - Participa direct la generarea produselor - Se regasesc integral sau partial in produsul final Materialele consumabile - Sunt destinate utilizarii in procesul de productie - Participa sau ajuta la procesul de productie - Nu se regasesc in produsul finit - Materiale auxiliare,combustibili,ambalaj,piese de schimb, seminte si materiale de plantat,furaje,alte materiale consumabile Materialele de natura obiectelor de inventar - Bunuri cu valoare mai mica decat limita legala pentru a fi considerate mijloace fixe sau - Cu o durata de utilizare mai mica de un an - Bunurile asimilate acestora - Echipamentul de protectie,echipamentul de lucru,mecanisme, dispozitive,matrite,AMC,SDV Stocurile aflate la terti - Bunuri de natura stocurilor in proprietatea intreprinderilor - Se gasesc in custodie,prelucrare,consignatie la terti Ambalajele - Bunuri utilizate in scopul protectiei in timpul transportului sau depozitarii Productia in curs de executie Reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic Produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime Lucrarile si serviciile in curs de executie sunt incluse Produsele finite si marfurile Semifabricatele - Produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie si trec in procesul altor faze de fabricatie - Produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie si sunt livrate tertilor Produsele finite - Produsele al caror proces tehnologic a fost parcurs in toate fazele - Sunt depozitate in vederea vanzarii Produsele reziduale - Produse rezultate din procesul de fabricatie - Rebuturi,materiale recuperabile,deseuri Animalele - Animale si pasari nascute sau cele tinere de orice fel
crescute si folosite pentru reproductie animale si pasari la ingrasat pentru valorificare - colonii de albine - animale pentru productia de lana,lapte,blana Marfurile - Bunuri cumparate de intreprindere in vederea revanzarii Avansurile pentru cumparari de stocuri Sume de bani platite cu anticipatie furnizorilor in contul aprovizionarii de bunuri si servicii 26 Creantele - definitie, structura si continut. Sunt numite si valori in decontare Reprezinta valorile economice avansate temporar de catre o entitate altor persoane fizice sau juridice Pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sub forma de bani,lucrari sau servicii Debitori – toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator Debitorii intreprinderii sub forma creantelor din vanzari sunt delimitati in contabilitate prin structurile de clienti si conturi asumilate Structura creantelor Creantele comerciale Clientii – creante rezultate din bunurile vandute,lucrarile executate, serviciile prestate,a caror valoare urmeaza a se incasa ulterior Efectele de primit - titluri negociabile sub forma de cambie,bilet la ordin care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce va fi incasata pe termen scurt,de obicei 90 zile Sumele de incasat de la entitatile afiliate (creantele in cadrul grupului) Sunt generate de relatiile de decontare intre societatea-mama si filialele ei Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (creante din interese de participare) Creante generate in relatiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile asociate Alte creante Creante generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu personalul,bugetul statului,alte organisme publice,asigurarile sociale,protectia sociala,debitoari diversi Creantele privind capitalul subscris si nevarsat Creante generate de relatiile intreprinderii cu actionarii sai referitoare la subscrierile de capital social efectuate si nedepuse. 27 Investitiile pe termen scurt - structura si continut. Sunt titluri de plasament sau valori de trezorerie Reprezinta valorile financiare investite de intreprindere in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt Structura investitiilor pe termen scurt Actiunile proprii-actiunile proprii rascumparate temporar in vederea distribuirii personalului intreprinderii sau tertilor,regularizarii cursului bursier sau reducerii capitalului social Alte investitii financiare actiuni cotate si necotate
obligatiuni emise si rascumparate obligatiuni cotate si necotate achizitionate in vederea obtinerii de venituri financiare in termen scurt 28 Casa si conturile la banci - structura si continut. Sunt reprezentate de valorile care imbraca efectiv forma de bani,fiind separate disponibilitatile in devize de cele in lei Structura disponibilitatilor Conturi la banci Cecuri de incasat,sume in curs de decontare,disponibilitati in lei si devize Casa Disponibilitati aflate in casieria intreprinderii in lei si in devize Alte valori-timbre fiscale si postale,bilete de tratament si odihna,tichete si bilete de calatorie,tichete de masa. Acreditivele Sunt deschise de intreprindere la banci Reprezinta sume rezervate in vederea achitarii unor obligatiifata de anumiti furnizori de bunuri si servicii pe masura indeplinirii conditiilor aferente acreditivelor Avansurile de trezorerie Sume virate la banci sau sume in numerar puse la dispozitia personalului sau tertilor Sumele sunt destinate efectuarii unor plati in numele intreprinderii. 29 Cheltuielile în avans - notiune si continut. Reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a cheltuielilor care ii sunt proprii Structura Cheltuielile inregistrate in avans Sume de bani platite in exercitiul curent,pentru servicii care vor fi primite in exercitiul urmator Vor fi recunoscute drept cheltuieli in exercitiul urmator 30 Capitalul - notiune, structura si provenienta. Capitalul si rezervele (capitalul propriu) reprezinta sursa de finanare stabila de care dispune intreprinderea. Alaturi de creditele pe termen lung,capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente. Este reprezentat de aportul in bani sau in bani si natura al proprietarilor Capitalul se constituie la infiintarea intreprinderii,se modifica pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza odata cu desfiintarea intreprinderii Se majoreaza prin emisiunea de actiuni noi,ca aporturi,operatiuni interne Se reduce prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acestea,acoperirea unor pierderi in exercitiile financiare ulterioare Capitalul este divizat in: Actiuni la societatile pe actiuni.Valoarea initiala a actiunilor poarta numele de valoare nominala Parti sociale-in cazul societatilor cu raspundere limitata Structura Capitalul subscris nevarsat – capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii Capitalul subscris varsat-partea din capitalul subscris care a fost fizic depusa de catre proprietari la dispozitia intreprinderii
31 Primele de capital – notiune, structura si provenienta. Reprezinta surse generate de operatii de crestere a capitalului prin noi emisiuni de actiuni,fuziune sau aport in natura Primele de emisiune si de aport in natura se creeaza ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica). Noile actiuni se emit la aceeasi valoare nominala pentru a conferi actionarilor aceleasi drepturi. Cuprind: Primele de emisiune Primele de fuziune/divizare Primele de aport Primele de conversie a obligatiunilor in actiuni 32 Rezervele din reevaluare si rezervele - notiuni, structura si constituire. Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul de valoare rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare Valoarea acestor active creste fata de valoarea contabila anterioara,fiind considerata sigura si durabila Rezervele din reevaluare pot fi utilizate pentru cresterea capitalului sau alte destinatii potrivit reglementarilor in vigoare Odata constituite rezervele sunt mentinute atat timp cat bunurile nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare. Rezervele sunt constituite annual din profitul intreprinderii,in limitele prevazute de reglementarile in vigoare.de statut sau conform cu decizia adunarii generale a asociatilor sau asociatilor. Structura rezervelor Rezervele legale Constituite din profitul brut sau primele de capital Destinate protejarii capitalului Rezervele statutare Constituite anual din profitul net Rezervele pentru actiuni proprii Constituite cand o societate si-a rascumparat propriile actiuni pentru mentinerea nivelului capitalului propriu Alte rezerve – nu sunt prevazute de lege sau statut Constituite potrivit hotararii generale a actionarilor Constituite din profitul net cu respectarea prevederilor legale 33 Rezultatul reportat si rezultatul exercitiului - notiuni si continut. Rezultatul reportat reprezinta rezultatul financiar sau partea din rezultat a carei afectare financiara a fost amanata de adunarea generala a actionarilor Rezultatul reportat pozitiv – cazul beneficiilor nerepartizate Rezultatul reportat negativ – pierderi constattate la inchiderea exercitiilor anterioare neacoperite financiar Rezultatul exercitiului (profitul sau pierderea exercitiului financiar) se determina ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile entitatii,inregistrate in perioada unui an calendaristic si imbraca forma de profit sau pierdere. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege Rezultatul negativ se ia in considerare cu semnul minus si diminueaza capitalul propriu 34 Provizioanele - definitie, structura si constituire.
Provizioanele reprezinta pasive cu exigibilitate sau valoare incerta si se constituie pe seama cheltuielilor la sfarsitul exercitiilor financiare,cand anumite cheltuieli sau pierderi pot fi prevazute sau estimate,fara a cunoaste marimea lor exacta si data efectuarii lor Reprezinta datorii care sunt constituite la sfarsitul exercitiului: Recunoasterea provizioanelor se face in momentul in care: O intreprindere are o obligatie curenta (legala sau implicita) generata de un eveniment anterior Este probabilmca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a stinge obligatia respectiva Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei Cazuri tipice de provizioane sunt: Litigii Amenzi Penalitati Despagubiri Daune Cheltuieli pentru activitatea de service in perioada de garantie Cheltuieli pentru reparatii capitale esalonate pe mai multe perioade Provizioanele se pot constitui in: Provizioane pentru pensii si obligatii similare Provizioane pentru impozite Alte provizioane 35 Datoriile - notiuni, structura si continut. Datoriile sunt denumite si capital strain Datoriile sunt surse de finantare externe puse la dispozitie de catre banci,institutii financiare,furnizori,terti pentru care intreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric Reglementarile clasifica datoriile in datorii curente si datorii pe termen lung Datoria curenta este o obligatie care: Se asteapta a fi achitata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii Este exigibila in 12 luni de la data bilantului Datoria pe termen lung este orice fel de alta datorie. Datoriile functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii lor Structura datoriilor: Imprumuturi si datorii asimilate Datoriile financiare ale intreprinderii din: - Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni - Credite bancare pe termen lung Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni - Surse financiare pe termen lung din vanzarea de titluri de credit negociabile - Titlurile de credit sunt obligatiunile-rambursabile la termen sau esalonat si purtatoare de dobanzi Creditele – primite de la banca sau alte institutii - Sunt generatoare de dobanzi - Sunt garantate cu activele intreprinderii - Credite pe termen lung - Credite pe termen scurt (de trezorerie)
Datoriile comerciale – datorii ale intreprinderii create in relatiile de decontare cu furnizorii pentru achizitionari de bunuri,executari de lucrari si prestari de servicii Furnizorii -datoriile echivalente valorii bunurilor,lucrarilor si serviciilor primite de la terti Efectele de platit – titlurile de valoare care atesta obligatia de plata a intreprinderii in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii. Datoriile in cadrul grupului – obligatii datoarate societatilor din cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii cu filialele. Datoriile din interese de participare-datorii generate din relatiile de decontare ale intreprinderii cu societatile asociate Alte datorii sunt reprezentate de: Datoriile fiscale Datoriile salariale Datoriile sociale fata de bugetul statului Datoriile fata de personalul angajat Datoriile fata de asigurarile sociale Datoriile fata de asociati Datoriile fata de creditori diversi 36 Veniturile înregistrate în avans - notiune, structura si continut. Sunt sume incasate in cusul exercitiului in contul unor servicii care vor fi prestate in cursul exercitiului urmator Reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a veniturilor care ii sunt proprii Subventii pentru investitii Veniturile inregistrate in avans Sunt constituite din: Chirii inregistrate in avans Abonamente inregistrate in avans 37 Modificarile bilantului contabil prin prisma ecuatiei dublei reprezentari a patrimoniului. Tranzactiile efectuate de-a lungul perioadei de gestiune produc modificari in structura elementelor patrimoniale existente Tranzactiile produc cresteri sau micsorari Mentinerea in permanenta a egalitatii patrimoniale se face prin respectarea ecuatiei: ACTIV = PASIV Indiferent de modificarile care se produc in bilant,se pastreaza egalitatea bilantiera Tipuri de modificari sunt: Cresterea unui element din activ (+x),concomitent cu micsorarea altui element din activ (-x) Ecuatia este de forma A+x-x=P Cresterea unui element din pasiv concomeitent cu micsorarea altui element din pasiv Ecuatia A=P+x-x Cresterea unui element de activ (+x) concomitent cu cresterea unui element de pasiv (+x) Ecuatia A+x = P+x Micsorarea unui element de activ (-x) concomitent cu micsorarea altui element din pasiv (-x) Ecuatia este de forma A-x = P-x Modificarile elementelor se fac cu aceeasi suma
38 Modificarile bilantiere prin prisma ecuatiei structurilor legate de evaluarea pozitiei financiare a entitatii economice. Mentinerea in permanenta a egalitatii patrimoniale se face prin respectarea ecuatiei: Activ = Capital propriu + Datorii – modificari patrimoniale Indiferent de modificarile care se produc in bilant,se pastreaza egalitatea bilantiera Tipuri de modificari sunt: Cresterea unui element din activ (+x),concomitent cu micsorarea altui element din activ (-x) Ecuatia este de forma A+x-x=C+D Observatii - Egalitatea bilaniera se pastreaza - Modificarea se produce numai in activ - Totalul activului ramane neschimbat Cresterea unui element de capital propriu (+x) si micsorarea altui element din capitalul propriu (-x) Ecuatia este de forma A=(C+x-x)+D Cresterea unui element de datorii (+x) concomitent cu micsorarea altui element din datorii (-x) Ecuatia este de forma A=C+(D-x+x) Cresterea unui element de capital propriu (+x) concomitent cu micsorarea unui element de datorii (-x) Ecuatia este de forma A = (C+x)+(D-x) Micsoararea unui element de capital propriu (-x),concomitent cu marirea unui element de datorii (+x) Ecuatia este de forma A = (C-x)+(D+x) Cresterea unui element de activ (+x) concomitent cu cresterea unui element de capital propriu (+x) Ecuatia este de forma A+x = (C+x)+D Cresterea unui element de activ (+x) concomitent cu cresterea unui element de datorii (+x) Ecuatia este de forma A+x = C+(D+x) Micsorarea unui element de activ (-x) concomitent cu micsorarea unui alt element de datorii (-x) Ecuatia este de forma A-x=C+(D-x) Micsorarea unui element de activ (-x) concomitent cu micsorarea unui element de capital propriu (-x) Ecuatia este de forma A-x = (C-x)+D Modificarile elementelor se fac cu aceeasi suma 39 Structura contului de profit si pierdere Activitatile intreprinderii sunt analizate prin contul de profit si pierdere Prima parte a contului de rezultate al entitatii o constituie veniturile din vanzari si prestari servicii,adica cifra de afaceri. Cifra de afaceri neta Sume din vanzarea de produse si furnizarea de servicii,dupa deducerea reducerilor comerciale,rabaturi,discounturi,TVA si altor taxe Structurile contului de profit si pierdere sunt veniturile si cheltuielile Veniturile si cheltuielile sunt structurate in: rezultate din activitatea curenta a intreprinderii si elemente extraordinare. Contul de profit si pierdere furnizeaza cativa indicatori mai importanti pentru aprecierea performantei intreprinderii:
Profitul sau pierderea din exploatare Profitul sau pierderea din activitatea curenta Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara Cheltuiala cu impozitul pe profit Rezultatul exercitiului – profit sau pierdere Contul de profit si pierdere analizeaza,evidentiaza si explica intr-o forma analitica performanta intreprinderii prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli si venituri A doua parte a Contului de profit si pierdere o constituie veniturile si cheltuielile care apartin perioadei,altele decat cele aferente activitatii curente Acestea sunt veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare Evenimente extraordinare sunt:cutremurele sau alte calamitati naturale sau expropierea unor active. In notele explicative se vor da explicatii cu privire la valoarea si natura veniturilor si cheltuielilor de natura extraordinara In notele explicative se vor prezenta proprortiile in care impozitul pe profit afecteaza Profitul sau pierderea din activitatea curenta Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara Veniturile se coreleaza cu cheltuielile:la costul bunurilor unele elemente sunt inregistrate ca si cheltuieli concomitent cu inregistrarea veniturilor din vanzarea acestor bunuri 40 Veniturile – notiune si structura. Constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor,care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor sau asociatilor. Veniturile sunt grupate in: Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Veniturile din exploatare provin din: Cifra de afaceri :livrari de bunuri,prestari servicii si executari de lucrari Vanzarea activelor imobilizate Despagubiri primite Subventii pentru investitii Variatia stocurilor de produse finite Productia de imobilizari Venituri financiare Participatii financiare Dobanzi Diferente de curs valutar Reduceri financiare (scounturi) obtinute Veniturile sunt inregistrate in contul de profit si pierdere cand se poate efectua o evaluare credibila a cresterii beneficiilor viitoare ca urmare a cresterii activului sau a unei diminuari a pasivului. In realitate,insa,sunt inregistrate odata cu recunoasterea cresterii activului concomitent cu diminuarea pasivului. 41 Cheltuielile – notiune si structura. Constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului contabil sub forma de iesiri su scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor,care
se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu,altele decat cele din distribuirea lor catre actionari sau asociati. Cheltuielile sunt inregistrate in contul de profit si pierdere cand se poate efectua o evaluare credibila a diminuarii beneficiilor economice viitoare ca urmare a unei diminuari a activului sau a cresteri pasivului. In realitate,cheltuielile sunt inregistrate concomitent cu recunoasterea crestereii pasivului sau diminuarii activului. Cheltuielile sunt grupate in: Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Cheltuielile sunt clasificate dupa natura lor: Cheltuieli din exploatare Cheltuielile cu materia prima,materialele si combustibilul Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu asigurarile sociale Cheltuieli cu serviciile Cheltuieli cu reducerea valorii activelor Cheltuieli cu amortizarile Alte cheltuieli: din vanzarea activelor imobilizate,din despagubiri platite,amenzi Cheltuieli financiare: dobanzi, diferente de curs valutar sconturi acordate. 42 Rezultatul exercitiului financiar – notiune si structura. Rezultatul exercitiului se stabileste lunar sau trimestrial ca diferenta intre veniturile si cheltuielile perioadei,indiferent de data incasarii sau platii lor. Rezultatul curent Rezultatul extraordinar Rezultatul brut al exercitiului Profitul brut Pierdere bruta Se stabileste relatia: ± Rezultat = Venituri – Cheltuieli 43 Definitia contului, necesitatea si functiile contului. Contul este un procedeu al metodei contabilitatii,prezentat intr-o forma speciala,cu ajutorul carora se urmaresc zi de zi in cursul perioadei de gestiune,de regula in expresie valorica,intr-o entitate economica: existenta si miscarea bunurilor economice, sursele de formare a capitalului drepturile de creanta obligatiile fazele proceselor economice Contul este procedeul specific al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se asigura urmarirea si controlul existentei si modificarilor bunurilor economice si a surselor de finantare Contul asigura cunoasterea evolutiei modificarilor,produse zi de zi in masa patrimoniului Cresterea si micsorarea volumului elementelor bilantiere Structura elementelor bilantiere
Tranzactiile in numerar pot afecta sumele din posturile bilantiere prin micsorare sau crestere. Pentru a nu sterge suma si a inscrie alta noua de fiecare data dupa fiecare operatie: Adunam suma majorarilor la suma initiala Scadem suma micsorarilor la suma initiala Diferenta reprezinta noul sold al elementului bilantier Toate aceste operatii se fac cu ajutorul contului care inregistreaza astfel incontinuu,fara sa se stearga nimic. Functiile contului Functia economica Functia statistica Functia de calcul Functia de control Functia de grupare Functia de sistematizare Functia contabila 44 Forma si structura contului. Contul trebuie sa aibe o forma care ii permite reflectarea separata a celor 2 feluri de modificari,pentru cunoasterea totalului fiecareia dintre ele. Forma bilaterala-contul in forma de T Doua parti alaturate si opuse,sub forma de balanta – litera T Se inscriu doua categorii de date informationale:date generale si date specifice Toate cresterile sunt inregistrate intr-una din parti Toate micsorarile sunt inregistrate in cealalta parte Coloana din stanga este coloana de debit (D) Coloana din dreapta este coloana de credit (C) Deasupra barei literei T se scrie simbolul contului si denumirea lui Forma unilaterala Conceputa sa inlature dezavantajele formei bilaterale Datele generale sunt inscrise o singura data Datele specifice sunt alaturate in 2 coloane distincte Se adauga o coloana in plus in care se determina existentele patrimoniale (soldul) contului dupa fiecare operatiune economica inregistrata Forma sah Forma de prezentare a conturilor este adaptata sistemelor informatice de contabilitate Structura contului: Denumirea sau titlul contului Titlul contului exprima continutul economic al elementului bilantier al carui evidenta se tine cu contul respectiv Titlul si simbolul conturilor se stabilesc prin planul general de conturi Simbolurile deriva din pozitia pe care o ocupa contul respectiv in structura planului de conturi Simbolurile faciliteaza identificarea conturilor Explicatia operatiunii economice inregistrate Explicatia descriptiva a tranzactiilor si evenimentelor inregistrate in cont consta in prezentarea naturii operatiei,a persoanelor fizice si juridice implicate,data operatiei,documentul justificativ Explicatia contabila consta in indicarea sub forma de simbol cifric a contului sau conturilor corespondente
Debitul si creditul contului Partea stanga este denumita debit,sumele trecute sunt sume debitoare,D Partea dreapta este denumita credit,sumele trecute sunt creditoare,C Debit inseamna stanga,credit inseamna dreapta. Rulajul contului Este miscarea sau sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont ca urmare a cresterilor si micsorarilor determinat de tranzactii. Rulaj debitor-totalitatea inregistrarilor efectuate in debitul unui cont intr-o perioada de gestiune (RD) Rulaj creditor-totalitatea inregistrarilor efectuate in creditul unui cont intr-o perioada de gestiune (RC) Total sume Total sume debitoare- adunarea rulajelor debitoare cu soldul initial refelectat in cont la inceputul perioadei de gestiune (TSD) Total sume creditoare – adunarea rulajelor creditoare cu soldul initial reflectat in cont la inceputul perioadei de gestiune (TSC) Soldul contului Soldul contului este existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul Se stabileste ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare Soldul poate fi: - Sold debitoar – cand totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare TSD>TSC - Sold creditor – cand totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare TSD<TSC - Sold balansat (cont soldat)-cand TSD = TSC Soldurile finale - se stabilesc la sfarsitul perioadei de gestiune Solduri initiale (Si)-sunt soldurile de la inceputul perioadei de gestiune si sunt soldurile finale ale poerioadei precedente. Inchiderea conturilor – se face prin: trecerea soldului final debitor in creditul contului respectiv trecerea soldului final creditor in debitul contului respectiv 45 Regulile de functionare a conturilor. Au drept scop sa stabileasca: Partea contului (debit sau credit) in care se inregistreaza soldul initial existent Modificarile (cresteri sau micsorari) valorii elementului la care se refera contul Soldul final al contului existent la inchiderea acestuia Au punct de plecare bilantul cu structurile sale Respecta cele doua principii de baza: Dubla reprezentare Dubla inregistrare Conturile de activ – preiau posturile din partea de activ a bilantului si reflecta existenta, miscarea si soldul elementelor patrimoniale de activ Incep sa functioneze prin debitarea cu existentele initiale (soldurile initiale) preluate din activul bilantului initial Se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli Se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli Prezinta sold final debitor sau sunt soldate
Conturile de pasiv-preiau posturile din partea de pasiv a bilantului si reflecta existenta, miscarea si soldul elementelor patrimoniale de pasiv Incep sa functioneze prin creditare cu existentele initiale (soldurile initiale) preluate din pasivul bilantului initial Se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri Se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri Prezinta sold creditor sau sunt soldate. Conturi monofunctionale – sunt conturile care se supun numai uneia din regulile de functionare si devin astfel conturi de activ sau conturi de pasiv Conturile bifunctionale – conturile care se supun ambelor reguli concomitent 46 Dubla înregistrare si corespondenta conturilor Dubla inregistrare presupune inregistrarea concomitenta cu aceeasi suma a oricarei operatiuni economice,oricat de simpla ar fi,in cel putin doua conturi,unul care se debiteaza si altul care se crediteaza. Conturile respective se numesc conturi corespondente Luca Paciolo a promovat si popularizat dubla inregistrare,adica: Fiecarei sume trecute in debitul unui cont ii corespunde aceeasi suma din creditul altuia Corespondenta conturilor este legatura dintre debitul (D) si creditul (C) Conturile care reflecta corespondenta se numesc conturi corespondente 47 Analiza contabila a operatiunilor economico - financiare Analiza contabila consta in cercetarea fiecarei operatiuni economice pe baza documentelor justificative si descompunerea ei in elemente componente,in vederea deducerii conturilor care se debiteaza si a conturilor care se crediteaza. In efectuarea analizei contabile trebuie respectate cele 3 ecuatii fundamentale: Activ = Pasiv Activ = Capital propriu + Datorii Debit = Credit Analiza contabila,etape: Determinarea naturii operatiunii economice Stabilirea continutului tranzactiei ce trebuie inregistrata in contabilitate Determinarea modificarii elementelor bilantiere Stabilirea modificarilor care se produc in structura elementelor bilantiere,continutul si sensul modificarilor,dupa tipul de modificare: A+x-x=C+D;A=(C+x-x)+D ; etc Stabilirea conturilor corespondente Stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia Baza elementelor bilantiere modificate Aplicarea regulilor de functionare a conturilor Debit sau credit,adica determinarea partii din fiecare cont in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia Intocmirea formulei contabile Intocmirea pe baza analizei contabile efectuate,a formulei (egalitatii)contabile. 48 Formula contabila - componenta, mod de scriere si clasificare Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatiuni econoice in conturile corespondente,pe baza dublei inregistrari,sub forma de egalitate valorica. Intocmirea formulei contabile reprezinta scopul final al analizei contabile Formula contabila inregistreaza tranzactiile in contabilitate
Formula contabila,parti componente: Stanga –cont corespondent debitoar Dreapta-cont corespondent creditor Semnul „=‟ care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente Semnul „%‟ utilizat in sensul de urmatoarele,atunci cand in formula contabila intra in corespondenta mai mult de doua conturi Cand se debiteaza un cont catre mai multe creditoare,adica suma din contul debitoar se imparte catre mai multe creditoare: suma debitoare = totalul sumelor creditoare Cand din mai multe conturi debitoare se trec sumele intr-un singur cont creditor: totalul sumelor debitoare = suma creditoare Cand din mai multe conturi debitoare sumele trec catre mai multe conturi creditoare: totalul sumele debitoare = totalul sumelor creditoare Sumele inscrise in conturile corespondente Conturile care se debiteaza se aseaza in stanga semnului egal,deoarece debitul este partea stanga a unui cont Conturile care se crediteaza se aseaza in dreapta semnului egal, deoarece creditul este partea dreapta a unui cont Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele contabile si a altor elemente (explicatia descriptiva): Data la care a avut loc operatiunea economica Documentul justificativ care sta la baza operatiunii economice Explicatia operatiunii economice Formula contabila,clasificare: In functie de numarul conturilor corespondente Formule contabile simple - Tranzactia genereaza modificari numai la doua elemente bilantiere - Un cont se debiteaza,un cont se crediteaza - Modelul este Cont debitor = Cont creditor suma Formule contabile complexe Formule contabile compuse-tranzactia genereaza modificari la mai mult de doua elemente bilantiere - Doua sau mai multe conturi se debiteaza si un cont se crediteaza Modelul este : % Conturi debitoare = Cont creditor Suma - Un cont se debiteaza si doua sau mai multe conturi se crediteaza Modelul este: Cont debitor = % Conturi creditoare Suma Dupa scopul care se intocmesc Formule contabile de inregistrare curenta Formule contabile de corectare (formule de stornare) - Formule contabile de stornare in negru constau in anularea inregistrarii efectuate anterior gresit,astfel: Se inverseaza conturile corespondente din formula contabila respectiva Se intocmeste formula contabila corecta Se inregistreaza formula contabila corecta Dezavantaje : stornarea in negru poate conduce la denaturarea rulajului conturilor si la stabilirea unor corespondente ireale intre conturi
-
Formule contabile de stornare in rosu constau in anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit,astfel: Inregistrarea unei noi formule contabile Sumele noii formule contabile vor avea sumele inscrise in rosu Sumele noii formule contabile pot fi inscrise si in negru incadrat in chenar Inscrierea in rosu (sau negru in chenar) are semnificatia minus Inscrierea in rosu (sau negru in chenar) are ca efect anularea sumei inscrisa anterior in mod eronat 49 Planul de conturi si clasificarea conturilor. Planul de conturi – reprezinta un tablou al tuturor conturilor,al intregului sistem de conturi,in cadrul caruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si simbol cifric fiind incadrat intr-o clasa si grupa. Se asigura astfel uniformitate si unitate de continut,functie,denumire si simbolizare a conturilor In simbolizarea conturilor se foloseste sistemul zecimal Planul de conturi continut: Clasa 1 – conturi de capital Sunt conturi cu functia contabila de pasiv – conturi de capitaluri (10),rezultatul reportat (11),rezultatul exercitiului financiar (12),subventii pentru investitii (13),provizioane (15),imprumuturi si datorii asimilate (16) Clasa 2 – conturi de imobilizari Sunt conturi cu functia contabila de activ – imobilizari necorporale (20),imobilizari corporale (21),imobilizari in curs de executie si avansuri pentru imobilizari (23),imobilizari financiare (26),amortizari privind imobilizarile (28),ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor (29) Clasa 3 – conturi de stocuri si productie in curs de executie Sunt conturi cu functia contabila de activ-stocuri de materii prime si materiale (30),productia in curs de executie (33),produse (34),stocuri aflate la terti (35),animale (36),marfuri (37),ambalaje (38),ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie (39). Clasa 4 – conturi de terti Sunt conturi de datoriii cu functia contabila de pasiv (furnizori)-furnizori si conturi asimilate (40),ajustari pentru deprecierea creantelor (49) Sunt conturi de creante cu functia contabila de activ (clienti)-clienti si conturi asimilate (41) Sunt conturile – bifunctionale-personal si conturi asimilate (42),asigurari sociale,protectia sociala si conturi asimilate (43),bugetul statului,fonduri speciale si conturi asimilate (44),grup si actionari/asociati (45),debitori si creditori diversi (46),conturi de regularizare si asimilate (47),decontari in cadrul unitatii (48) Clasa 5 – conturi de trezorerie Conturile au in general functia contabila de activ-investitii pe termen scurt (50),conturi la banci (51),casa (53),acreditive (54), Bifunctionale - viramente interne (58) Pasive – ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (59) Clasa 6 – conturi de cheltuieli
Conturile sunt asimilate functiei contabile de activ,deoarece micsoreaza capitalurile proprii – cheltuieli privind stocurile (60),cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (61),cheltuieli cu alte servicii executate de terti (62),cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate (63),cheltuieli cu personalul (64),alte cheltuieli de exploatare (65)cheltuieli financiare (66),cheltuieli extraordinare (67),cheltuieli cu amortizarile,provizioanelesi ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare (68)cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite (69) Clasa 7 – conturi de venituri Conturile sunt asimilate functiei de pasiv,deoarece majoreaza capitalurile proprii-cifra de afaceri neta(70),variatia stocurilor (71),venituri din productia de imobilizari (72),venituri din subventii de exploatare (74),alte venituri din exploatare (75)venituri financiare (76),venituri extraordinare (77),venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare (78). Clasa 8 – conturi speciale Conturile in afara bilantului (80),care folosesc metoda de inregistrare in partida simpla (inregistrarile se fac in debitul si creditul unui singur cont,fara folosirea de conturi corespondente) - Angajamente acordate (801) - Angajamente primite (802) - Alte conturi in afara bilantului (803) - Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe (804) - Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte neajunse la scadenta (805) Contul Bilant (89)care folosesc partida dubla,adica corespondenta conturilor asigura deschiderea si inchiderea tuturor conturilor, iar dupa efectuarea inregistrarilor,acesta se soldeaza. - Bilant de inchidere (891) - Bilant de deschidere (892) Clasa 9 – conturi de gestiune Sunt conturi folosite optional pentru organizarea contabilitatii de gestiune si cuprind: - conturi de decontari interne (90) decontari interne privind cheltuielile (901) decontari interne privind veniturile (902) decontari interne privind diferentele de pret (903) - conturi de calculatie (92) cheltuieli ale activitatii de baza (921) cheltuielile activitatiilor auxiliare (922) cheltuieli indirecte de productie (923) cheltuieli generale de administratie(924) cheltuieli de desfacere (925) - conturi costul productiei.(93) Costul productiei obtinute (931) Costul productiei in curs de executie (933) Clasificarea conturilor Dupa continutul economico financiar-se are in vedere natura elementelor patrimoniale si procesele economice pe care le reflecta
Conturi de bunuri economice Conturi de surse Conturi de cheltuieli Conturi de venituri Dupa natura contabila –(continutul economico-financiar determina functia contabila a conturilor) Conturi de activ- sold activ Conturi de pasiv-sold pasiv Conturi bifunctionale –sunt conturi de activ sau pasiv in functie de soldul de la sfarsitul perioadei de gestiune Dupa sfera de cuprindere Conturi sintetice - Conturi ce reflecta in etalon valoric situatia globala a mijloacelor, surselor si proceselor economice - Sunt conturi de baza - Formeaza contabilitatea sintetica - Soldurile lor finale sunt transpuse in bilant (conturi permanente) Conturi analitice - Conturi care detaliaza existenta si evolutia elementului patrimonial al unei entitati. - Sunt conturi dezvoltatore ale conturilor sintetice - Detaliza mijloacele,procesele si sursele economice reflectate de catre conturile sintetice - Totalitatea conturilor analitice formeaza contabilitatea analitica Inchiderea conturilor.Conturi permanente si conturi temporare Conturi permanente,numite si conturi bilantiere,sunt conturile ce reprezinta elementele bilantului – active,capitaluri proprii si datorii La sfarsitul perioadei de gestiune,conturile permanente suporta procedural operatiunea de inchidere - Se stabilesc soldurile finale - Soldurile finale ale perioadei de gestiune devin solduri initiale ale perioadei urmatoare Conturi temporare,numite si conturi de procese,sunt conturile de cheltuieli (cl.6) si venituri (cl.7) care fac obiectul contului de rezultate (121) profit si pierdere. Conturile de venituri-se calculeaza total sume creditoare Conturile de cheltuieli – se calculeaza total sume debitoare Conturile de venituri si cheltuieli sunt de fapt subdiviziuni rezultatului exercitiului. Conturile sunt inchise prin contul 121 Profit si pierdere,stabilind soldul acestuia. Se inchid prin transferea totalulului sumelor din fiecare cont temporar catre contul de cliring (compensare) Conturile temporare de venituri si cheltuieli nu prezinta sold initial sau final,pentru ca ele sunt soldate la sfarsitul perioadelor de gestiune. 50 Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare Balanta de verificare – balanta conturilor - este un procedeu specific metodei contabilitatii care asigura: Verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor in conturi Legaturile dintre conturile sintetice si bilant
Legatura intre conturile sintetice si conturile analitice Centralizarea datelor contabilitatii curente Balanta de verificare se prezinta sub forma unui tabel in care: Se inscriu datele valorice preluate din conturi Se obtin egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor Se exprima echilibrul permanent intre date Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o entitate patrimoniala Balanta de verificare are inscrise in coloanele sale pentru fiecare cont: Soldurile initiale Rulajele perioadei curente Totalul sumelor Soldurile finale de la sfarsitul perioadei (lunii) pentru care se intocmeste balanta respectiva Functiile balantei de verificare Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi Functia de legatura intre conturile sintetice si bilant Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice Functia de centralizare a existentelor,miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale Functia de analiza a activitatii economice 51 Clasificarea si întocmirea balantelor de verificare Dupa natura criteriilor pe care le contin Balante de verificare a conturilor sintetice Balante de verificare a conturilor analitice Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind Balante de verificare cu o egalitate – de sume sau de solduri Prezinta doua coloane perechi de total sume debitoare si creditoare (TSD si TSC)-balanta sumelor.Verifica egalitatea ΣTSD = ΣTSC Prezina doua coloane perechi de solduri finale debitoare si creditoare (SFD si SFC)-balanta soldurilor.Verifica egalitatea ΣSFD = ΣSFC Balante de verificare cu 2 egalitati Prezinta patru coloane - Doua coloane perechi pentru total sume TSD si TSC - Doua coloane perechi pentru total solduri SFD si SFC Este rezultatul combinarii balantei de verificare a sumelor cu balanta de verificare a soldurilor Verifica egalitatile ΣTSD = ΣTSC si ΣSFD = ΣSFC Balante de verificare cu 3 egalitati Prezinta 6 coloane - Doua coloane perechi pentru soldurile initiale SID si SIC - Doua coloane perechi pentru rulaje RD si RC - Doua coloane perechi pentru solduri finale SFD si SFC Verifica egalitatile: Σ SID = Σ SIC; ΣRD = ΣRC; ΣSFD = ΣSFC Balante de verificare cu 4 egalitati Prezinta 8 coloane - Doua coloane perechi pentru total sume precedente sau solduri initiale TSPD si TSPC sau SID si SIC - Doua coloane perechi pentru rulaje RD si RC - Doua coloane perechi pentru totalul sumelor TSD si TSC
- Doua coloane perechi pentru soldurile finale SFD si SFC Verifica egalitatile ΣTSPD = Σ TSPC sau Σ SID = Σ SIC; ΣRD = ΣRC; ΣTSD = ΣTSC; ΣSFD = ΣSFC Dupa prezentarea grafica Forma tabelara Forma matriciala Balanta de verificare sah 52 Definitia, functiile si clasificarea documentelor contabile Documentele contabile sunt acte scrise in care se consemneaza tranzactiile, evenimentele si alte operatii economice,in momentul si la locul efectuarii lor,cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca suport de inregistrare in contabilitate Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea datelor ei pe baza de acte scrise. Nici o operatie economica nu se poate inregistra in contabilitate fara un act scris. Functiile elementelor contabile: Functia de consemnare Functia de acte justificative Functia de verificare a activitatilor desfasurate Functia de asigurare a integritatii patrimoniului Functia de calculatie Functia juridica Clasificarea documentelor contabile Dupa modul de tiparire Tipizate Netipizate Dupa modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational Documente justificative Registre contabile Documente contabile de sinteza 53 Documentele justificative - notiune, continut, întocmire, prelucrare, verificare si arhivare. Orice operatiune economico-financiara efectuata,se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document,care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,dobandind astfel calitatea de document justificativ (L82/91) Continutul documentelor justificative- variaza in functie de caracterul operatiilor consemnate Reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se intocmesc Elemente obligatorii comune tuturor categoriilor de documente Elemente specifice documentelor contabile Elemente principale sunt: Denumirea documentului Numarul si data documentului Denumirea si sediul intreprinderii,serviciului,sectorului care a intocmit documentul Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei Continutul operatiei economice sau financiare Temeiul legal al efectuarii operatiei Datele cantitative si/sau valorile aferente operatiei economice si financiare efectuate Semnaturile persoanelor care raspund,avizeaza,aproba operatia Intocmirea documentelor justificative se face: Pe formulare tipizate
Suporturi tehnice de informatii in care continutul,forma si formatul sunt prestablite Contin informatii fixe si variabile - Fixe – au caracter repetitiv,comun la toate formularele - Variabile – specifice conditiilor concrete operatiilor Structurate prin gruparea in asezarea informatiilor fixe si spatii pentru completarea cu informatii variabile - Forma tabelara - Forma de grupare pe zone Formatul formularului – marimea standardizata a suportului Pe formulare netipizate Suporturi de informatii in care continutul,forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate,iar folosirea lor este la latitudinea intreprinderii Completarea documentelor justificative se face Manual Automatizat – folosind tehnica de calcul Prelucrarea documentelor justificative Sortarea documentelor pe categorii de operatii Exprimarea in etalon monetar a marimii naturale,cantitative a operatiilor economice Precontabilzarea documentelor justificative prin centralizarea mai multor documente justificative in documente cumulative pentru operatii de aceeasi categorie Verificarea documentelor justificative Are scopul sa descopere eventualele erori,actiuni ilegale sau incorecte Asigura exactitatea si realitatea datelor inregistrate in contabilitate Verificarea de forma,aritmetica si de fond Inregistrarea in contabilitate a datelor Contarea documentelor justificative inscrierea simbolurilor conturilor in care se incadreaza operatia Inregistrarea se face document cu document din documente centralizatoare Arhivarea documentelor justificative Trebuie sa asigure depozitarea si conservarea acestora in siguranta deoarece sunt documente care servesc la controlul operatiilor economice efectuate Documentele justificative se claseaza intr-o anumita ordine strict determinata pentru a fi usor gasite Pastrarea in bune conditii Arhiva curenta – documente ale anului curent,in fiecare sector sau compartiment Arhiva generala – pentru anii precedenti,in arhiva entitatii 54 Registrele contabile - structura, continut, completare si gestionare. Principalele registre care se folosesc in contabilitate sunt: registrul jurnal,registrul inventar si registrul cartea mare. Datele consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registrele contabile Registrele contabile se prezinta sub forma: Registre legate Fise Situatii
Registrul-jurnal Este documentul contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile,in mod cronologic,zi de zi,pe masura efectuarii lor in timp,operatiile economico- financiare,operatiile patrimoniale,prin respectarea succesiunii documentelor,dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Se prezinta sub forma de: Registru-jurnal general Registre-jurnal auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura - Registru de cumparari - Registru vanzari - Registru de casa Nota de contabilitate sau nota contabila Periodic,lunar,totalul jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul-jurnal general Registrul Cartea Mare – document contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar Operatiile contabile incrise in registrul-jurnal,direct sau prin grupare pe conturi corespondente Stabileste lunar situatia fiecarui cont soldul initial rulajele debitoare rulajele creditoare soldurile finale Formele registrului cartea mare sunt: Fise de cont pentru operatii diverse – dosar,fisier Fise de cont pe conturi corespondente-dosar,fisier Cartea mare centralizatoare-format legat Cartea mare foloseste la intocmirea balantei de verificare Registrul inventar – document contabil obligatoriu,in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv,grupate in functie de natura lor si centralizate pe conturi si grupe de conturi,pana la nivelul posturilor din bilant pe baza: Listelor de inventariere Proceselor verbale de inventariere 55 Documentele contabile de sinteza - necesitate, continut, întocmire, aprobare,transmitere si publicare. In vederea utilizarii datelor contabile in procesul decizional privind activitatea entitatii economice se impune centralizarea si sintetizarea lor,pentru asigurarea informatiilor necesare tuturor utilizatorilor Datele inregistrate in conturi sunt centralizate si prezentate ca un tot unitar sub forma indicatorilor economico-financiari Centralizarea si sintetizarea se face cu ajutorul documentelor contabile de sinteza Reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari ce caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Documentele contabile de sinteza sunt situatiile financiare anuale Bilant Contul de profit si pierdere Tabloul fluxurilor de trezorerie Tabloul variatiei capitalurilor proprii Note explicative Documentele de sinteza anuale sau bianuale se depun la Ministerul Justitiei - Oficiul National al Registrului Comertului si Ministerul Finantelor Publice - ANAF
Se publica in Monitorul Oficial 56 Sistemele de organizare a înregistrarilor în contabilitate. Sistemul de inregistrare contabila reprezinta modul de organizare si de prelucrare a datelor in scopul obtinerii informatiilor – in expresie valorica-privind starea si miscarea elementelor patrimoniale. Sistemul clasic Sistem simplu Nu implica divizunea muncii contabile Utilizat in entitati economice mici Sistemul centralizator (centralizat) Sistem evoluat Utilizat de entitati economice cu activitate complexa Genereaza numeroase operatiuni economico-financiare Impune diviziunea muncii in activitatea contabila Impune folosirea a numeroase registre jurnal auxiliare: Registrul de cumparari Registru de vanzari Registru de cont la banci Registru de casa Registru operatii diverse Forme de inregistrare in sistemul centralizat Inregistrarea pe jurnale – sistemul de jurnale si carti-mari Inregistrarea maestru-sah – dezvoltarea pe conturi corespondente a rulajelor debitoare si creditoare Inregistrarea informatica – adaptarea formelor contabile si lucrul folosind tehnica electronica de calcul 57 Notiunea de evaluare în contabilitate. Evaluarea – procedeu al contabilitatii care consta in cuantificarea,in expresie baneasca a existentei,miscarii si transformarii elementelor patrimoniale,in scopul refelectarii acestora in contabilitate. Evaluarea (E) consta in produsul dintre etalonul cantitativ (Q) si etalonul banesc (Eb) E = Q x Eb Etalonul cantitativ – se exprima in unitati naturale,natural-conventionale sau in unitati de timp Etalonul banesc – termen de evaluare generalizator de forma: Costurilor Preturilor Tarifelor Valorilor 58 Formele etalonului banesc (costurile, preturile, tarifele si valorile). Etalonul banesc Costurile – sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor,lucrarilor sau serviciilor. Costul este sacrificiul facut in scopul de a detine un anumit bun sau serviciu si poate fi masurat prin numerarul cheltuit,proprietatea transferata serviciile prestate Costul este: - ansamblul de cheltuieli incorporabile care corespund unui calcul privind o functie sau o parte a intreprinderii,obiect,prestare de servicii sau grup intr-un anumit stadiu,altul decat cel final
-
suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun,efectuarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu - un consum de mijloace orientat spre un scop bine determinat - un sacrificiu de resurse sau valoare - un indicator sintetic ce caracterizeaza calitatea,eficienta,modul in care sunt gestionate fondurile gospodaresti. Costul este consumul de resurse date in consum,cheltuiala este plata (achizitionarea) acestor resurse Costul de productie cuprinde: - Costuri materiale directe – cheltuieli directe privind materiile prime - Costuri salariale directe – cheltuieli directe privind forta de munca - Costuri indirecte de productie Cheltuieli generale de productie Cheltuieli comune Regia de productie Costul non-productie (costul in afara productiei) - Costuri de vanzare (costuri de distributie) Costuri de promovare a produsului pe piata - Costuri administrative Costurile managementului care nu pot fi asociate sferei productiei si nici vanzarii: salariile personalului executiv, functionarilor,contabilitatii. Costul produsului – este costul a asociat fabricarii sau achizitionarii bunului si este atasat obiectului de cost pana in momentul vanzarii - Costul material direct - Costul salarial direct - Cost indirect de productie Costul perioadei este altul decat costul produsului si include: - Publicitatea - Salariile personalului administrativ - Comisioane pentru vanzari - Chirii Preturile – suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute Preturi de vanzare – sunt preturi pentru furnizor Preturi de cumparare (de achizitie) preturile pentru cumarator - Preturi cu ridicata - Preturi cu amanuntul Calculul preturilor se face pornind de la costul complet Tarifele – elemente banesti asemnatoare preturilor,folosite pentru evaluarea lucrarilor executate serviciilor prestate munca salariatilor Tarifele – se formeaza asemanator preturilor Se formeaza pornind de la costurile de productie Lucrarile si serviciile nu necesita cheltuieli de desfacere Valorile – au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile Tin seama de pretul pietii la un moment dat Forme de valori - Valoarea actuala sau de inventar - Valoarea de piata
59 Principiile evaluarii elementelor patrimoniale (bilantiere). Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a componentelor patrimoniului Evaluarea este cuantificarea si masurarea in expresie baneasca a marimii mijloacelor materiale creantelor plasamentelor angajamentelor cheltuielilor veniturilor rezultatelor obtinute Evaluarea are in vedere componentele: Obiectul evaluarii Etalonul monetar Pretul Principiul stabilitatii unitatii monetare Potrivit costului istoric retratat,in functie de indicele inflatiei Indicele inflatiei este raportul procentual intre indicele cresterii preturilor de consum din luna decembrie si indicele preturilor de consum din luna cand a avut loc intrarea in patrimoniu a obiectului respectiv Se inmulteste valoarea bunului de patrimoniu cu indicele inflatiei Metoda valorii actuale Evaluarea elementelor patrimoniale in functie de valoarea actuala estimata cu ocazia inventarierii patrimoniului sau in urma reevaluarii activelor Principiul costului istoric Evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor justificative Principiul prudentei Estimarea cu precautie a elementelor patrimoniale pentru prevenirea supraevaluarii elementelor patrimoniale si subevaluarii cheltuielilor si pasivelor evitarea stabilirii nejustificate de rezultate financiare supradimensionate evitarea de sarcini fiscale mari si dividende fictive evitarea decapitalizarii intreprinderii Principiul permanentei metodelor 60 Evaluarea curenta a elementelor patrimoniale (la intrarea si iesirea bunurilor în si din patrimoniu). Evaluarea la intrare – este evaluarea la prima inregistrare in contabilitate Are la baza costul istoric Valoarea de utilitate Bunuri intrate in patrimoniu prin aport in natura,cu titlu gratuit sau prin donatie Valoarea este data de pretul pietii,utilitatea pentru intreprindere,gradul de uzura si amplasarea acestuia. Costul de achizitie Bunuri procurate cu titlu oneros Valoarea este data de: - Pretul de cumparare - Cheltuieli de transport-aprovizionare
- Taxe nerecuperabile - Alte cheltuieli accesorii - Reduceri comerciale primite Costul de productie Bunurile produse in intreprindere Valoarea este data de - Costul de achizitie al materiilor prime consumate - Alte cheltuieli directe de productie - O cota parte a cheltuielilor indirecte de productie - Dobanzile la creditele bancare contractate,aferente perioadei Evaluarea la iesire – este evaluarea la data incetarii recunoasterii in contabilitate Se face la valoarea de intrare Se mai poate face – pentru bunurile de natura stocurilor sau titlurilor de valoare – prin una din metodele: Metoda costului mediu ponderat Metoda primul intrat-primul iesit (FIFO adica first in – first out) Metoda ultimul intrat-primul iesit (LIFO adica last in – first out) 61 Evaluarea elementelor bilantiere la inventariere si la închiderea exercitiului financiar. Evaluarea bunurilor la inventariere La valoarea actuala (de utilitate sau de inventar) Are loc in momentul inventarierii elementelor patrimoniale,cel putin odata pe an (L82/91) Se constata faptic existenta valorii activelor si pasivelor patrimoniului Valoarea atribuita se numeste valoare de inventar-este expresia valorii actuale si se estimeaza in functie de pretul pietii,utilitatea bunului,gradul de uzura si amplasamentul acestuia Pentru imobilizarile necorporale,valoarea de inventar este egala cu valoarea contabila de intrare minus amortizarea Pentru stocuri,valoarea de inventar este egala cu valoarea ultimului lot intrat Valoarea de inventar a creantelor si datoriilor (exclusiv TVA deductibila) este egala cu termenii cluzelor din contract Pentru lichiditatile in valuta,creantele sau datoriile in valuta,valoarea de inventar se stabileste la cursul de schimb existent la sfarsitul exercitiului financiar Pentru efectele comerciale negociate public,titluri imobilizate,titluri de plasament,valoarea de inventar se stabileste la cotatia de pe piata de la sfarsitul exercitiului financiar Valoarea de inventar a disponibilitatilor banesti este egala cu valoarea contabila de intrare Valoarea de inventar a creantelor si datoriilor incerte si in litigiu se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat sau de plata. Evaluarea bunurilor la inchiderea exercitiului financiar Evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare (contabila sau cost istoric),pusa de acord cu rezultatele evaluarii la inventariere. Pentru elementele patrimoniale de activ - Diferentele in plus la inventariere nu se inregistreaza,elementul ramane la valoarea de intrare - Diferentele in minus se pun pe seama cheltuielilor: Amortizari
Provizioane Pentru elementele patrimoniale de pasiv - Diferentele in minus nu se inregistreaza,elementul ramane la valoarea de intrare. - Diferentele in plus se inregistreaza pe seama cheltuielilor Provizioane 62 Reevaluarea elementelor bilantiere. Reevaluarea Consta in modificarea si inlocuirea valorilor de intrare (contabile,la cost istoric) ale elementelor bilantiere cu valoarea lor actuala (curenta). Este generata de inflatie Reevaluarea se efectueaza in principal la imobilizarile corporale Reevaluarea – efecte: Diferenta rezultata se reflecta in structurile de pasiv,in cadrul capitalurilor proprii Produce un element distinct denumit “rezerve din reevaluare”. Creste sau diminueaza capitalurile,dupa cum reevaluarea este pozitiva sau negativa 63 Notiunea si clasificarea inventarierilor patrimoniale. Inventarierea este un procedeu de verificare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale ale entitatii sub aspect cantitativ,calitativ si valoric. OMF 1753/2004-Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de activ si de pasiv ale fiecarei unitati si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu,apartinand altor persoane fizice sau juridice,in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale,care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei unitatii pentru respectivul exercitiu financiar. Clasificarea inventarierilor Dupa momentul in care se efectueaza Periodice Anuale Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale Generale Partiale Dupa modalitatea de efectuare Totale Prin sondaj In functie de conditiile in care se desfasoara Ordinare Extraordinare 64 Functiile inventarierii patrimoniului. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate Pune de acord scripticul contabil cu realitatea Se verifica bunurile inutilizabile,creantele vechi si neincasate,comenzile sistate Se iau masuri pentru Preintampinarea sau limitarea pagubelor Cresterea vitezei de rotatie Sporirea eficientei Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului Situatia neta a patrimoniului = active inventariate – datorii inventariate Functia de calcul si evidenta a stocurilor,consumurilor si vanzarilor Iesiri din depozite = Stocuri initiale+Intrari din cursul lunii-Stocuri finale
65 Masurile organizatorice si lucrarile contabile ce se executa în etapa de pregatire a inventarierii. Masurile organizatorice Conducatorul entitatii constituie prin dispozitie scrisa o comisie centrala de inventariere si mai multe comisii operative Se sigileaza caile de acces in gestiuni Se sisteaza operatiunile de intrare-iesire din gestiuni Se ia responsabilului de gestiune declaratie scrisa din care sa rezulte: Daca are in gestiune bunuri nereceptionate sau care nu apartin gestiunii Daca are documente de receptie-eliberare a bunurilor neinregistrate sau nepredate la contabilitate Daca a primit sau eliberat bunuri fara documente justificative Daca are cunostinta de plusuri sau minusuri in gestiune Se identifica locurile in care sunt depozitate bunurile care se inventariaza Se grupeaza bunurile pe sortimente si pe categorii de preturi Se separa bunurile degradate de cele primite in custodie Se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare Se afiseaza la loc vizibil programul si durata inventarierii. Lucrari contabile Se inregistreaza in contabilitatea sintetica si analitica toate documentele justificative-fise de magazie,rapoarte de gestiune Se verifica exactitatea inregistrarilor prin: Balante analitice Balante sintetice Confruntarea datelor din evidenta contabila cu cele din evidenta operativa Se bareaza si se vizeaza ultimele operatiuni din fisele de magazie si rapoartele de gestiune 66 Constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale ce se inventariaza. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz, iar acolo unde inventarierea prin cântărire ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective (ciment, produse agricole etc., în vrac) se procedează la stabilirea stocurilor prin calcule tehnice. Stocurile stabilite, prin aplicarea procedeelor de mai sus, se trec în liste de inventariere, întocmite separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe persoane responsabile de gestionarea lor. Liste de inventariere separate, se întocmesc si pentru : - bunurile care nu apartin gestiunii inventariate, dar au fost localizate în cadrul lor; - bunurile necorespunzătoare calitativ (degradate); - bunurile fără miscare (greu vandabile) si de prisos; - creantele si datoriile incerte sau în litigiu. Pentru fiecare bun inventariat se înscriu, potrivit coloanelor listei de inventariere, următoarele elemente: denumirea bunului, codul, unitatea de măsură, pretul de evidentă si acolo unde este cazul si indicatorii calitativi. Listele de inventariere se completează citet, fără stersături si răzături sau intercalări de rânduri, iar spatiile rămase libere se barează. Corecturile, care intervin în listele de inventariere, se certifică prin semnăturile membrilor comisiei. Elementele patrimoniale de activ si pasiv, la care nu se pot efectua inventarieri fizice, existenta lor se verifică pe baza datelor din contabilitate (metoda constatării indirecte), asa cum este cazul mijloacelor fixe date cu chirie, bunurilor materiale lăsate în păstrarea
furnizorilor, mărfurile expediate si refuzate de către clienti, bunurile trimise spre prelucrare la terti. De asemenea, acest procedeu al constatărilor indirecte, se aplică si în cazul verificării: - disponibilitătilor bănesti aflate în conturi la bănci, pe baza extraselor de cont; - creantelor si obligatiilor unitătii, pe baza extraselor de cont, confirmate de terti. Plusurile si minusurile constatate la inventar, se evaluează la valoarea de intrare în patrimoniu a bunurilor respective, denumită valoare contabilă. În vederea asigurării unei imagini fidele a pozitiei financiare si a performantei entitătii,evaluarea elementelor de activ si pasiv, inventariate, se face astfel: imobilizările si bunurile materiale de natura stocurilor se evaluează la valoarea actuală,denumită valoare de inventar; bunurile depreciate, fără miscare si de prisos se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element, stabilită în functie de utilitatea bunului în entitatesi de pretul pietei; creantele si datoriile se evaluează la valoarea nominală; creantele si datoriile incerte sau în litigiu se evaluează la valoarea lor de utilitate, stabilită în functie de valoarea probabilă de încasat, respectiv de plată; disponibilitătile, creantele si datoriile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a exercitiului; titlurile de natura imobilizărilor financiare se evaluează la valoarea de utilitate pe care o reprezintă pentru întreprindere, iar investitiile pe termen scurt (titlurile de plasament) se evaluează la cursul mediu al ultimei luni de la bursă sau la valoarea probabilă de negociere (pretul posibil de încasat). În contabilitatea entitătii, elementele inventariate rămân înregistrate la valoarea de intrare în patrimoniu (valoarea contabilă). În cadrul lucrărilor de închidere a exercitiului si întocmirii bilantului contabil se compară valoarea de intrare sau contabilă (Vc) cu valoarea de utilitate (Vu), stabilită pe baza inventarului si se pot constata următoarele situatii: Pentru elementele de activ: Vu > Vc - în acest caz, conform principiului prudentei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ, nu se fac înregistrări în contabilitate cu diferentele constatate în plus, elementele îsi mentin valoarea de intrare; Vu < Vc - în acest caz, există o depreciere relativă a elementelor patrimoniale si se înregistrează în contabilitate pe seama cheltuielilor cu amortizările sau ajustările pentru depreciere/pierdere de valoare, după caz, activele rămânând înregistrate la valoarea de intrare. Pentru elementele de pasiv: Vu < Vc - în acest caz, conform principiului prudentei, prin care nu se admite subevaluarea elementelor de pasiv, diferentele negative constatate nu se înregistrează în contabilitate, elementele îsi mentin valoarea de intrare; Vu > Vc - în acest caz, diferentele constatate în plus se înregistrează în contabilitate prin constituirea provizioanelor, valoarea pasivelor mentinându-se la valoarea lor de intrare. Rezultatele si concluziile finale ale inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere, după confirmarea de către compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, într-un proces verbal de inventariere, care trebuie să contină, în principal, următoarele elemente: - data întocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul si data actului de numire a comisiei; - gestiunile inventariate, data începerii si terminării operatiunilor de inventariere;
- rezultatele inventarierii - respectiv situatia plusurilor si minusurilor constatate; - concluziile si propunerile comisiei cu privire la: cauzele diferentelor constatate si eventualele persoane responsabile; volumul stocurilor de produse depreciate, fără miscare si greu vandabile; creantele si datoriile incerte sau în litigiu; casări si declasări de bunuri; conditiile de păstrare,depozitare, conservare si asigurarea integritătii bunurilor din gestiuni; constituirea de provizioane, amortizări suplimentare si ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în cazul constatării unor astfel de fenomene. 67 Stabilirea si înregistrarea în contabilitate a diferentelor constatate la inventariere. După încheierea operatiunilor de inventariere si întocmirea procesului verbal, acesta se prezintă în termen de trei zile administratorului entitătii care are obligatia ca în următoarele cinci zile să solutioneze propunerile făcute, după ce în prealabil au fost vizate de conducătorii compartimentelor financiar contabil si juridic. După aprobare, procesele verbale se remit compartimentului de contabilitate, unde se pun de acord datele din contabilitate cu realitatea din teren, consemnată în listele de inventar. În cazul plusurilor si minusurilor constatate la sortimentele confundabile ale aceluiasi bun, acestea se pot compensa, dacă privesc aceeasi gestiune si aceeasi perioadă de timp (dintre două inventarieri). Regularizarea rezultatelor inventarierii, respectiv a plusurilor si minusurilor rămase după efectuarea compensărilor si acordării eventualelor scăzăminte, diferă în functie de natura elementelor patrimoniale,cauzele diferentelor si prevederilor legislative. De regulă, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul entitătii, iar lipsurile se impută persoanelor vinovate. După înregistrarea plusurilor si minusurile constatate, soldurile conturilor de bunuri trebuie să corespundă cu realitatea faptică, stabilită la inventariere. 68 Registrul de inventar, document contabil de sintetizare a rezultatelor inventarierii. Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu în care sunt trecute sintetizat toate elementele componente ale patrimoniului entitătii, constatate faptic la inventariere sub aspect cantitativ,calitativ si valoric. Datele din listele de inventariere sau alte documente, se înscriu în registrul inventar, după ce au fost prelucrate, centralizate si grupate, în functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil. Astfel, în structura registrului inventar se cuprind mai întâi elementele patrimoniale de activ, continuând cu cele de pasiv si terminând cu bunurile ce nu apartin entitătii, dar aflate temporar în cadrul acesteia (închiriate, în păstrare etc.). Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea activitătii, la încetarea activitătii, precum si în cazul epuizării filelor, situatie în care se deschide un nou registru. Constituie probă în justitie în cazul unor litigii. Bibliografie: Contabilitate (Baze) – Prof.univ.dr.Gheorghe Dumitru Contabilitate Baze si proceduri – Conf.univ.dr.Cicilia Ionescu Bazele contabilitatii – Conf.univ.dr.Chirita Caraiani (coord),Conf.univ.dr.Lavinia Olimid (coord)
vdiancu@gmail.com Prof. univ. dr. GHEORGHE DUMITRU
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil ConstanŃa Specializarea :Management Anul I ZI, FR, ID, sem. I.
BAZELE CONTABILITĂłII TESTE ce se notează cu 8 puncte 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Care din formulele contabile de mai jos exprimă prelucrarea şi transformarea materialelor consumabile în obiecte de inventar şi reprimirea acestora de la terŃi a. 303=351 b. 303 = 354 c. 302 =351 Ce semnifică formule contabilă % = 401 303 4426 a. înregistrarea costului prelucrării efectuate de terŃi pentru transformarea materialelor în obiecte de inventar cu TVA colectat b. înregistrarea costului materialelor de natura obiectelor de inventar c. înregistrarea costului prelucrării efectuate de terŃi pentru transformarea materialelor consumabile în obiecte de inventar cu TVA deductibilă Ce semnifică formula contabilă 601 = % 10.000 301 9.000 308 1.000 a. materiale prime se dau în secŃie pentru consum la preŃ standard cu diferenŃe nefavorabile b. materiale prime se dau în secŃie pentru consum la preŃ standard c. materiale prime se dau în secŃie pentru consum la preŃ standard cu diferenŃe favorabile Ce semnifică formula contabilă : 5121 = % 506 7642 a. vânzarea obligaŃiilor la costul de achiziŃie b. vânzarea obligaŃiilor cu diferenŃe de preŃ favorabile c. vânzarea obligaŃiilor cu diferenŃe de preŃ nefavorabile Ce semnifică formula contabilă %=401 605 4426 a. înregistrarea cheltuielilor cu materiale consumate şi apă consumată b. înregistrarea facturii de energie electrică cu TVA colectat c. înregistrarea facturii de energie electrică cu TVA deductibil Ce semnifică formula contabilă % = 404 2131 4426 a. achiziŃia unui utilaj de la furnizori de imobilizări cu TVA deductibil b. achiziŃia unui utilaj de la furnizori de imobilizări cu TVA colectat c. achiziŃia de utilaj de la un furnizor Ce semnifică formula contabilă 601 = % 10.000 301 11.000 308 1.000 a. materiale prime se dau în consum la preŃ standard cu diferenŃe nefavorabile b. materiale prime se dau în consum la preŃ standard
8.
9.
10. 11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
c. materiale prime se dau în consum la preŃ standard cu diferenŃe favorabile Ce semnifică următoarea formulă contabilă: % = 506 5121 6642 a. vânzarea de obligaŃiuni la preŃ de achiziŃie b. vânzarea de obligaŃiuni cu diferenŃe de preŃ nefavorabilă c. vânzarea de obligaŃiuni cu diferenŃa de preŃ favorabilă Ce semnifică formula contabilă 421 = % 4312 4314 4372 a. reŃinerea din salarii a contribuŃiilor sociale b. reŃinerea din salarii a contribuŃiilor la şomaj c. reŃinerea din salariu la sfârşitul lunii a contribuŃiilor la asigurări sociale, sănătate şi şomaj Care din formulele contabile de mai jos exprimă înregistrarea cheltuielilor cu salariile la sfârşitul lunii: a. 641=421 b. 641 = 423 c. 641 = 425 Ce semnifică formula contabilă % = 213 281 6583 a. scoaterea din gestiune a unui utilaj amortizat integral b. scoaterea din gestiune a unui utilaj amortizat parŃial c. scoaterea din gestiune a unui utilaj neamortizat Ce semnificaŃie are următoarea formulă de calcul 4427 = % 4426 4423 a. regularizarea TVA la sfârşitul lunii când TVA colectată > TVA deductibilă b. regularizarea TVA sfârşitul lunii când TVA deductibil >TVA colectată c. regularizarea TVA la sfârşitul lunii, iar societatea are de recuperat TVA de la buget Ce semnifică formula contabilă : 413 = 4111 a) decontarea efectului comercial primit de la clienŃi b) acceptarea unui efect comercial pentru sume de încasat c) stingerea creanŃei de la clienŃi Ce semnifică formula contabilă 4111 = % 701 4427 a) vânzarea de produse clienŃilor cu TVA colectat şi factura b) vânzarea de produse clienŃilor cu TVA colectat, fără factură c) vânzarea de produse clienŃilor pe baza avizului de expediŃie Ce semnifică formula contabilă 6868= 169 a) înregistrarea primelor de rambursare aferentă împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni b) decontarea primei de rambursare pentru obligaŃiile aflate la debitori c) amortizarea primei de rambursare Ce semnifică formula contabilă % = 4426 4427 4424 a) regularizarea TVA la sfârşitul lunii când TVA colectat > TVA deductibil b) regularizarea TVA la sfârşitul lunii când TVA deductibilă > TVA colectată c) regularizarea TVA la sfârşitul lunii, iar societatea are vărsat TVA la buget Ce semnifică formula contabilă: 4311=423
18. 19.
20.
21.
22. 23.
24.
25.
26. 27.
28.
29.
a. ajutoare materiale pe seama cheltuielilor întreprinderii b. înregistrarea ajutoarelor materiale pe seama asigurărilor sociale c. contribuŃii la asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale Care din formulele contabile de mai jos exprimă ajutoare materiale plătite din cheltuielile societăŃii: a. 4311=423 b. 641 =423 c. 6458 = 423 Ce semnifică formula contabilă 169=161 a. înregistrarea primei de rambursare aferente obligaŃiunilor emise b. amortizarea primei de rambursare c. decontarea primei de rambursare Ce semnifică formula contabilă 418 = % 701 4428 a. livrări de produse finite cu factura b. livrări de produse către clienŃi răi platnici c. livrări de produse finite fără factură (pe bază de aviz de expediŃie) Ce semnifică formula contabilă : % = 408 371 4428 a) achiziŃii de mărfuri cu factură b) achiziŃii de mărfuri cu aviz de expediŃie c) achiziŃii de mărfuri de la furnizori Care din operaŃiile de mai jos exprimă înregistrarea impozitului pe dividende: a) 457 = 446; b) 635 = 446; c) 668 = 446 Ce semnifică formula contabilă 131= 7584 a) înregistrarea subvenŃiei pentru investiŃii primite de la buget b) restituirea subvenŃiei pentru investiŃii c) trecerea subvenŃiei pentru investiŃii la venituri Ce semnifică formula contabilă: 461 = % 7583 4427 a) vânzarea unei mobilizări (utilaj) pe bază de factură b) vânzarea unei mobilizări pe bază de aviz de expediŃie c) vânzarea unor active circulaŃie pe bază de factură Ce semnifică formulele contabile: 607 = 371 4282 = % 758 4427 a) lipsuri de mărfuri constate la inventariere incluse pe cheltuielile unităŃii b) lipsuri de mărfuri constate la inventariere, ce se impută vinovaŃilor c) lipsuri de obiecte de inventar imputate vinovaŃilor Care din formulele contabile de mai jos exprimă operaŃia de încasare de la debitori a unor sume necuvenite: a) 5121 = 4111; b) 5121 = 461; c) 5121 = 462 Ce semnifică formula contabilă : 161 = 505 a) anularea obligaŃiilor răscumpărate şi stingerea împrumutului b) răscumpărarea obligaŃiilor emise c) restituirea împrumutului din emisiuni de obligaŃiuni Ce semnifică formula contabilă : 418 = % 707 4428 a) vânzare de mărfuri pe bază de aviz de expediŃie b) vânzare de mărfuri către clienŃi incerŃi c) vânzare de mărfuri pe bază de factură Care din formulele contabile de mai jos exprimă operaŃia de plată a unor sume încasate şi necuvenite
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38. 39.
40.
41.
a) 4111 = 5121; b) 461 = 5121; c) 462 = 5121 Ce semnifică formula contabilă: % = 711 10.000 345 9.000 348 1.000 a) obŃinerea de produse finite la preŃ standard cu diferenŃă favorabilă b) obŃinerea de produse finite la preŃ standard cu diferenŃă nefavorabilă c) ObŃinerea de produse finite din procesul de producŃie la cost de producŃie Ce semnifică formula contabilă : 2112 = 722 a) recepŃia amenajărilor de terenuri efectuate cu forŃe proprii b) reacŃia amenajărilor de terenuri efectuate de terŃi c) reacŃia amenajărilor de terenuri efectuate de întreprindere de specialitate Ce semnifică formula contabilă: % = 401 371 4426 a) achiziŃii de mărfuri fără factură b) achiziŃii de mărfuri cu factură c) achiziŃii de mărfuri pe bază de chitanŃă fiscală Ce semnifică formulele contabile: 581 = 5121 5311 = 581 a) se ridică banii din contul bancar b) se depun banii în contul bancar c) se fac plăŃi din contul bancar Ce semnifică formula contabilă: 5121 = 5191 a) se face plata unui furnizor dintr-un credit bancar b) se primeşte în contul bancar u credit pe termen lung c) se primeşte în contul bancar un credit pe termen scurt Ce semnifică formula contabilă: % = 404 2112 4426 a) recepŃia amenajărilor de terenuri efectuate în regie proprie b) recepŃia amenajărilor de terenuri efectuate în antrepriză (de terŃi ) c) recepŃia amenajărilor de terenuri efectuate de o unitate din cadrul grupului Ce semnifică formula contabilă : 371 = % 378 4428 a) înregistrarea adaosului comercial b) înregistrarea TVA neexigibilă c) înregistrarea adaosului comercial şi TVA neexigibilă, când evidenŃa mărfurilor se Ńine la preŃ cu amănuntul Care sunt elementele patrimoniale din operaŃia de înregistrare a dobânzii aferente unui credit pe termen scurt: a) cheltuieli cu dobânzile şi dobânzi aferente creditului pe termen scurt b) venituri din dobânzi şi dobânzi aferente creditelor pe termen scurt c) cheltuielile cu dobânzile şi dobânzile aferente creditelor pe termen lung Care din formulele contabile de mai jos exprimă restituirea către bancă a creditului pe teremn scurt: a) 5198 = 5121; b) 5191 = 5121; c) 1621 = 5121 Ce semnifică formula contabilă: % = 401 303 4426 a) achiziŃii de materii prime la preŃ de achiziŃie b) achiziŃii de materiale consumabile la preŃ de achiziŃii c) achiziŃii de materiale de natura obiectelor de inventar la preŃ de achiziŃii Ce semnifică formula contabilă : 5311 = % 707 4427 a) vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar b) vânzarea mărfurilor cu decontare prin bancă c) vânzarea mărfurilor pe bază de factură Care din formulele contabile de mai jos exprimă înregistrarea dobânzii aferente unui credit pe termen scurt:
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
a. 5198 = 766 Ce semnifică formula contabilă:
b. 666 = 1692 c. 666 = 5198 % = 456 212 207 a. aport la capital a unei clădiri cu fond comercial; b. aport la capital a unor mărfuri cu fond comercial; c. aport la capital cu fond comercial Ce semnifică formula contabilă % = 401 5950 303 4000 308 1000 4426 950 a. achiziŃii de materiale de natura obiectelor de inventar la preŃul de achiziŃie; b. înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar achiziŃionate la preŃ standard cu diferenŃele nefavorabile; c. înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar achiziŃionarea la preŃ standard cu diferenŃe favorabile. Ce semnifică formula contabilă % = 371 607 378 4428 a. descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute din depozit; b. descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute din magazinul cu amănuntul; c. descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute pe bază de factură. Care din formulele contabile de mai jos exprimă operaŃia de scădere din gestiune a lipsurilor de produse finite imputabile constatate la inventariere: a. 6588 = 345 b. 711 = 345 c. 345 = 711 Ce semnifică formula contabilă: 1041 = % 1012 106 a. utilizarea primei de emisiune pentru creşterea capitalului social şi constituirea de rezerve; b. utilizarea primei de emisiune pentru creştere capitalului social; c. utilizarea primei de emisiuni pentru micşorarea capitalului social. Ce semnifică formula contabilă: % = 401 5950 303 6000 308 1000 4426 950 a. achiziŃii de obiecte de inventar la preŃ standard cu diferenŃe favorabile; b. achiziŃii de obiecte de inventar la preŃ standard cu diferitele nefavorabile; c. achiziŃii de obiecte de inventar la preŃ de achiziŃie. Ce semnifică formula contabilă 711 = % 9000 345 10.000 348 1.000 a. descărcarea gestiunii de produse finite la cost de producŃie; b. descărcarea gestiunii de produse finite la cost de producŃie cu diferenŃe nefavorabile; c. descărcarea gestiunii de produse finite la cost de producŃie cu diferenŃe favorabile. Ce semnifică formula contabilă: % = 401 371 4426 a. achiziŃii de mărfuri de la furnizori cu TVA pe bază de factură; b. achiziŃii de mărfuri de la furnizori cu factură întocmită ulterior; c. achiziŃii de mărfuri de la furnizori pe bază de aviz de însoŃire. Ce semnifică formula contabilă: % = 404 212 207 a. achiziŃia unei clădiri; b. achiziŃia unei clădiri cu fond comercial;
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58. 59.
60.
c. aducerea ca aport la capital a unei clădiri cu fond comercial. Ce semnifică formula contabilă: 602 = % 5000 302 4000 308 1000 a. materiale consumabile date în consum la preŃ standard cu diferenŃe favorabile; b. materiale consumabile date în consum la preŃ de achiziŃie; c. materiale consumabile date în consum la preŃ standard cu diferenŃe nefavorabile. Ce semnifică formula contabilă: 711 = % 10000 345 9000 348 1000 a. descărcarea gestiunii de produse finite la preŃ de producŃie cu diferenŃe nefavorabile; b. descărcarea gestiunii de produse finite la preŃ de producŃie cu diferenŃe favorabile; c. descărcarea de produse finite la cost de producŃie. Ce semnifică formula contabilă: 4111 = % 707 4427 a. vânzări de mărfuri către clienŃi aflaŃi în litigiu; b. vânzări de mărfuri unui client pe baza de aviz de expediere; c. vânzări de mărfuri unui client cu factură. Ce semnifică formula contabilă: % = 2131 2813 6583 a. scoaterea din gestiune a unui utilaj complet amortizat; b. scoaterea din gestiune a unui utilaj amortizat parŃial; c. scoaterea din gestiune a unui utilaj neamortizat deloc. Ce semnifică formula contabilă: 602 = % 5000 302 6000 308 1000 a. materiale consumabile date în consum la preŃ standard cu diferenŃă favorabilă; b. materiale consumabile date în consum la preŃ standard cu diferenŃă nefavorabilă; c. materiale consumabile date în consum la preŃ de achiziŃii. Ce semnifică formula contabilă % = 401 11900 301 9000 308 1000 4426 1900 a. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard cu diferenŃe favorabile; b. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard cu diferenŃe nefavorabile; c. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard. Ce semnifică formula contabilă 5141=5121 a. plata unui furnizor din acreditiv b. deschiderea unui acreditiv în valută c. deschiderea unui acreditiv în lei la dispoziŃia furnizorului pentru livrări de mărfuri Care din formulele de mai jos exprimă plata unui furnizor din acreditiv: a. 404 = 5121 b. 401 = 5411 c. 409 = 5411 Ce semnifică formula 331 =711 a. înregistrarea producŃiei în curs de execuŃie la sfârşitul lunii b. înregistrarea producŃiei executate la sfârşitul lunii c. înregistrarea veniturilor obŃinute din producŃia în curs de execuŃie Ce semnifică formula contabilă % = 401 11.900 301 11.000 308 1.000 4426 1.900 a. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard cu diferenŃă de preŃ nefavorabilă b. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard c. înregistrarea materiilor prime achiziŃionate la preŃ standard cu diferenŃe de preŃ favorabile