RoŞia Montană O publicaţie independentă ce pune in perspectivă dezbaterea despre viitorul aurului la Roşia Montană
eDiŢiA 1
„Oamenii se ceartă de parcă ar fi vorba de două proiecte diferite.”
mAi — iUNie 2014
„sunt douã realitati ¸ diferite.”
Acest ziar este o scurtă publicaţie independentă dedicată dezbaterii pe tema proiectului minier pentru Roşia Montană. Compania RMGC vrea sa deschidă aici „Cea mai mare mină în carieră deschisă din Europa”.
JURNAL AL DeZBATeRii
COMUNITATE - pagina 7
pe 8-11 mai, FAUIMP se intruneste la Roşia Montană - pagina 6
Afectaţi
CUPRiNS:
nu doar local Care sunt cele mai interesante perspective asupra viitorului mineritului românesc? Cum va afecta mineritul peisajul socio-economic Şi local? Mai aŞteptăm sau mergem înainte...
Dezastru sau creșterea eco-nomică sa ne fie soarta ? E clar că opinia comunitații este divizată, de altfel Şi opinia publică în general este divizată. Acest ziar expune cateva dezbateri Şi afirmaţii făcute public cu referire la proiectul propus de Rosia Montana Gold Corp.
VIITOR - pagina 7
Perspective
Ce inseamna Rosia Montana pentru dumneavoastra? pagina 2
Economie
In dialog cu reprezentantul Comisiei Speciale Rosia Montana. pagina 4
Economie
Oamenii vor sa lucreze pagina 10
elDorADo sAu DezAstru? proiect minier Blocajul Media
Nu trecea nici musca pagina 9
Specialistii:
21 de argumente ale Academiei Romane supliment OPINIE
Vom expune amplu opinii despre proiect. Să vedem ce Şi cum, care sunt adversari, care sunt susţinatori! Este un ziar pe trei voci: ce ne spune compania? Cat de împarţită e opinia publica Şi ce parere au cei din comunitatea locală? Ce ne spun specialiŞtii? Avem si un punct de vedere interesant din perspectiva continuitatii nationale, anume cel al specialistilor din Academia Română.
CiTeŞTe mAi DePARTe!
Într-un orAs
minier: cAre e problemA? Peisajul actual de la Rosia Montana- un peisaj in pericol sau unul in curs de dezvoltare
Cum vad oamenii Roşia Montana? (O)
Cum o vad specialiştii? (S) www.goldfutures.com
ECONOMIE - pagina 3
Ce spune compania? (C)
2
Roşia Montană -
mAi- iUNie 2014
PERSPECTIVE
TVR1
EMISIUNEA „Judecă Tu” Data: 23.02.2012 Ce inseamna Rosia Montana pentru Romania? In dezbaterile actuale au fost date raspunsuri venind din partea comunitatii locale, a membrilor societatii civile, a specialistilor si intelectualilor, cat si din partea companiei ce doreste sa inceapa exploatarea aurului. La emisiunea TVR1 "Judeca Tu" din data de 09. 03. 2011, numita "Judeca Tu: Razboiul Aurului" s-a discutat in detaliu despre aspectele economice ale proiectului, despre cum afecteaza acesta comunitatea, despre viitorul Rosiei Montane si al Romaniei.
Eugen David localnic şi preşedinte Alburnus Maior
Alexandru Patruţi preşedinte ANMR
Ştefan Balici ARA (Arhitectura, Restaurare, Arheologie)
Ştefania Simion consultant juridic Alburnus Maior
Călin Caproş localnic şi vicepreşedinte Alburnus Maior
Mircea Toma Active Watch România
Sanda Lungu localnic Roşia Montană
Dragoş Tănase director RMGC
Bogdan Naumovici director de creaţie campania RMGC
Ce înseamnă Roşia Montană pentru dumneavoastră? Cum vad oamenii Rosia Montana? (O)
Cum o vad specialiştii? (S)
O Călin
O Eugen David: „As putea sa spun un singur cuvant- Rosia Montana pentru mine inseamna viata mea, familia mea, muntii mei, cultura mea si un loc in care ma simt foarte bine”.
Caproş: „Rosia Montana inseamna, ca pentru multi alti locuitori care nusi doresc sa plece si sa distruga aceasta localitate, locul in care s-au nascut, locul in care au crescut si locul in care isi doresc si de acum inainte sa traiasca. RM trebuie sa salvata, deoarece dupa 2000 de ani de minerit , eu nu inteleg ca RM sa si dispara din cauza mineritului”.
„ DupA 2000 De Ani De minerit , eu montAnà sà sà nu inteleg cA rosiA montAnà DispArA Din cAuzA mineritului. ” O
Sanda Lungu: „Intradevar, sunt purtatoarea de cuvant a femeilor de la Rosia Montana, am venit aici ca sa -mi sustin parerea, sa sustin locurile de munca de la RM, avem ocazia sa muncim acasa, RM pentru mine inseamna locul unde am sansa sa muncesc eu si copiii mei, este locul unde avem sansa sa ne dezvoltam atat noi cat si locuitorii din zona, din RM si din toate comunele care fac parte din RM”.
„ Familia mea, muntii mei, cultura mea ” „ locul unde am sansa sa muncesc ”
Ce spune compania? (C) dl. Naumovici si am sa schimb putin. Nu e cel mai complex, ci cel mai gigantic act de comunicare pe care Romania l-a
„unul Dintre cele mAi mAri zAcÃmine Auro-ArgintiFere Ale romÂniei” S
Ştefania Simion: „Pentru mine Rosia Montana este ca o casa, deoarece acolo regasesc valori in care cred cu tarie, cred in forta societatii civile care se opune de peste 10 ani impotriva acestui proiect minier profund nelegal si profund destructiv, nu vreau sa traiesc intr-o tara in care un asemenea proiect minier ar fi
S Ştefan Balici: „Pentu mine, este locul prioritar al patrimoniului cultural al Romaniei, in momentul de fata si reprezinta una din cele mai importante valori si care se afla sub o amenintare extrem de grava din cauza prioectului de reluare a mineritului in cariera deschisa”. S Mircea Toma: „Preiau unul dintre cuvintele spuse inainte de www.goldfutures.com
experimentat in ultimii 20 ani, nu comunicarea ar fi cuvantul corect, ci manipulare, este cea mai impresionanta forma de control al constiintei publice pe care Romania a trait-o, datorita intereselor unor companii de a exploata aurul din Romania”.
„Acolo regasesc valori in care cred cu tarie, cred in forta societatii civile care se opune de peste 10 ani impotriva acestui proiect minier profund nelegal si profund destructiv”
C Dragoş Tănase: „Din punctul meu de vedere, Rosia Montana inseamna aproximativ 6000 de locuri de munca in urmatorii 2-3 ani, intr-o zona in care somajul este de 80 %” C Bogdan Naumovici: „Pentru
mine, este probabil cel mai complex proiect de comunicare de care va avea parte vreun comunicator in Romania, de la grupurile implicate si interesele implicate si emotia cu care se discuta, pana la multitudinea de medii prin care trebuie sa faci asta. Este cu siguranta cel mai complex subiect de comunicare din viata mea profesionala”.
„
Roşia Montană -
3
mAi- iUNie 2014
ECONOMIE
proiect minier intr-un orAs minier:
cAre e problemA?
Daca ati bagat atatia bani ?Presupunem ca rata profitului este foarte mare…
C
Dragoş Tănase: "Cea mai mare patre a banilor raman in Romania. Daca proiectul porneste, asa cum etimam noi, in urmatoarea perioada, observam aceasta cifra de 6,4 miliarde dedolari, pentru statul roman, in timp ce investitorul ia mai putin de jumatate. Constatam ca statul roman ia 66% din valoarea adaugata a acestui proiect, iar
Legat de ingineria matematica pe care o acuza d-l DAVID, cum o companie care participa cu 80%, iar statul roman cu 20%, si spuneti ca beneficiile statului roman vor fi mai mari ?
„creD cA mAtemAticA s-A reinventAt!”
Eugen David- localnic şi preşedinte Alburnus Maior
c a d em
S Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane :"In momentul de fata se prevede o anumita redeventa, deci o parte din suma, o parte din venit, care este foarte mic conform prevederilor actuale, sa revina statului roman. Se uita urmatorul lucru, aurul ca orice resursa minerala este proprietatea statului roman. In practica international, mai ales www.goldfutures.com
•
C Dragoş Tănase: "100 milioane ne-a costat programul de explorare geologica, am construit o serie de facilitati in comunitate, niste situri de relocare, in care am investit 100-150 milioane de dolari, deci in total cam 500 milioane de dolari, cu tot cu campania de informare"
„se uita urmatorul lucru: aurul, ca orice resursa minerala, este proprietatea statului roman.”
ANA
De fapt, cati bani ati bagat?
O Intervine Eugen David: "Cred ca matematica s-a reinventat in ultima perioada, cand 80% are un actionar, 20 % altul si beneficiul se rastoarna.: 80% are beneficiul cel care are 20% actiuni si invers.Dar eu o sa revin la o alta precizare mult mai importanta, eu am mai repetat de multe ori ca acest proiect la ora asta nici nu mai trebuia sa intre in discutia publica.Acuma vin toti si spun ce beneficii aduce proiectul pentru Romania si cate locuri de munca, insa eu vreau sa mentionez altceva.Daca nu era opozitia Alburnus Maior si localnicii de la RM, acuma vorbeam de dezastre ecologice pentru ca mina se inchidea dupa 12 ani."
OM
tem in grafic. In momentul de fata avem astazi angajati peste 500 oameni, avem utilajele in Germania, asteptam sa primim aceste avize,sa putem sa aducem utilajele in Romania.
ia
R
C Dragoş Tănase: "Nu sun-
compania ia 34%.Daca adaugam si efectul de multiplicare in economie, Romania ia 85% iar investitorul 15%.in plus, fata de cele cateva mii de locuri de munca.Proiectul este in primul rand pentru ROMANIA.
•a
Sunteti in grafic?
la petrol dar si la minerale, aur, nichel, metale rare se foloseste asanumita metoda de impartire a productiei,acordul de impartire a productiei. Asta ar insemna ca, din aurul extras, investitorul primeste o parte din productie care sa acopere cheltuielile de investitie, cheltuielile de operare si un profit rezonabil, iar restul productiei sa apartina proprietarului de fapt, statului. In cazul unor tari, aceasta impartire a productiei inseamna pana al 80% din productie revenind statului proprietar. Deci, in cazul aurului, ar insemna ca din aurul extras partea care ar reveni statului roman sa intre direct in visteria de la Banca Nationala. Banca si statul roman nu trebuie sa cumpere acest aur. Ii apartine,iar din aurul pe care-l poseda plateste celui care il exploateaza. " " Mai exista si alte motive de ingrijorare din punct de vedere social, al locurilor de munca. Nimeni nu raspunde la urmatoarea intrebare: Daca in perioada de constructie sunt 2000 de locuri de munca, in perioada de operare raman doar 500 de locuri de munca, ce se intampla cu cele 1500 de locuri de munca, locuri care dispar dupa perioada de 2 ani? O a doua intrebare din punct de vedere social: Cate locuri de munca in perioada de exploatare si in perioada de constructie pot fi ocupate cu persoane din zona, localnici si cati specialist, tehnicieni vor fi adusi din afara? "
C Dragoş Tănase: ”Foarte simplu: din 12 miliarde-valoarea depozitului, ramane o valoare adaugata, pe care statul roman o taxeaza cu redeventa, o taxeaza cu o serie intreaga de impozite,
Dragoş Tănase- director RMGC
„
o taxeaza cu impozit pe profit, impozit pe dividend si mai ia si taxa de participare din acel profit. Asa ajunge statul roman , de fapt, care detine 20% din proiect sa incaseze cam 70%, si investitorul, cu 80%, vine, pune toti banii pentru proiectul respectiv si incaseaza 30% din valoarea adaugata, deci este o matematica foarte simpla pe care i-o pot explica d-lui David in detaliu.”
O Eugen David: ”Deci v-as intreba acest lucru pe dumneavoastra: daca acceptati matematica prezentata de Dl. Dragos Tanase. Eu nu o voi accepta-o niciodata.“
4
Roşia Montană -
mai- iunie 2014
ECONOMIE
NASUL TV
EMISIUNEA Naşul: „Faţă in faţă cu şeful comisiei Roşia Montană” Data: 30.09.2013
Aurul pleaca din tara ca sa se transforme in lingouri in afara tarii...
O
S
MODERATOR: RADU MORAR
INVITAT: DL. DARIUS VALCU – seful Comisiei RM
RM:” Aveti modele similare din alte tari? S-a tot vorbit de redevente , ca nu putem sa avem mai mult de 6%, ca atat e redeventa maxima in Europa.”
DARIUS VALCU:”Este maxima." RM :”Impotriva acestui proiect nu s-a creat nici o actiune paramilitara, dovada ca toate mitingurile cu zeci si sute de mii de romani, au fost foarte pasnice. Paramilitar,vorbim de acei mineri sub acoperire, pentru ca acolo,sestie foarte clar, ca cel putin 4, pe care nu i-am identificat, ca mari mineri, nu sunt mineri. N-au minerit in viata lor.Sunt pur si simplu angajati de lux ai Gold Corporation, cu salarii foarte mari, unul dintre ei si-a vandut si casa, la un prêt urias." RM:Cum e in mina muzeu?" DV:” Nu e vorba de o mina muzeu, e vorba de niste galerii romane, care au fost descoperite pe o suprafata de 70-80 de metri si se doreste in continuare sa fie
„ Deci argumentul, sunt cei 5,2 miliarde de dolari, pentru ca cele 1000 de locuri de munca pe care le vor crea, nu reprezinta mare lucru.”
redate publicului pe o distanta de 7 km. Atat doreste firma. Ele se intind pe o distanta de 140 km, sa vedem si partea pozitiva si partea negativa, nu-i asa? ” RM:” Dar credeti ca mai ramane ceva in picioare cu 20 de explozii zilnice?” DV:”Firma se obliga ca 7 km sa fie redati circuitului turistic, dar restul pana la 140 km dispar. “ RM: ”Eu va intreb, douazeci de detonari la RM vor mai lasa vreo casa din apropiere in picioare?” DV:”Rosia Montana este o localitate cu 16 sate, dintre care , doua dintre ele dispar definitiv,oamenii vor fi stramutati de acolo pe o suprafata de 20% din teritoriul localitatii , unde se vor desfasura activitati miniere.” RM: ” Iese o revolutie, va spun. Poporului roman ii trebuie sa stie doar ca Gold Corporation a cheltuit 12 mil. de dolari, si din banii mei si ai nostri, ca sa cumpere publicitate la televiziunile care sa taca si sa nu transmita protestele din tara . Aceasta este o chestiune
DV: ”Un argument de luat in seama este partea economica. Daca acesti bani de care se vorbeste real, pot sa ajunga in vistieria statului roman, sunt un argument puternic.” RM: ”Ati avut vreo firma vreodata?Ati putut sa garantati in fata familiei ca acea firma va face profit?Singurul lucru cert, sunt datoriile.Ce stim astazi cu siguranta, este ca plecam cu minus 1 miliard de dolari. Mai este sigur ca aurul pleaca din tara ca sa se transforme in lingouri in afara tarii.” DV: ” Asta nu e sigur, deoarece daca va aparea o facilitate care va putea sa proceseze acest aur, se va face in tara. Deci argumentul, sunt cei 5,2 miliarde de dolari, pentru ca cele 1000 de locuri de munca pe care le vor crea, nu reprezinta mare lucru.” RM:” Deoarece este vorba de 19 ani,profitul ar fi de 250mil. dolari pe an, bani pe care i-am putea lua din eradicarea evaziunii fiscale. Problema cea mai importanta este ca s-a luat foarte multa spaga de la Gold Corporation.”
„ Deoarece este vorba de 19 ani, profitul ar fi de 250 milIarde $/an, bani pe care i-am putea lua din eradicarea evaziunii fiscale ” .
de siguranta nationala. Deja eu nu mai cred in Gold Corporation si in nici o exploatare pe care sa o faca vreodata statul roman. Dvoastra stiti cine sunt adevaratii proprietari ai lui Gold Corporation? Vedeti ce grav e?” RM: ” Puteti sa-mi dati un argument, de ce trebuie sa facem acest bussines astazi, acum?”
www.goldfutures.com
O
Radu Morar, Nasul TV:
„Dar credeti ca mai ramane ceva in picioare cu 20 de explozii zilnice?” S
DariusValcu,Comisia Speciala:
„Firma se obliga ca 7 km sa fie redati circuitului turistic, dar restul pana la 140 km, pur si simplu, dispar.”
Roşia Montană -
Ce spun oamenii?
Apel cAtre moti: ,
5
mAi- iUNie 2014
Voi, care nu v-aţi plecat în faţa celor care, în alte veacuri, au vrut să vă răpească tradiţiile, limba şi obiceiurile! Voi, care nu v-aţi plecat în faţa dictaturii ceauşiste, a furtului de pământ şi a cenzurii totalitarismului!
www.goldfutures.com
Voi, care aţi trăit în bună pace şi înţelegere cu celelalte etnii şi împreună aţi lucrat pentru bunăstarea Apusenilor şi a Ardealului! În ultimii 15 ani, toate partidele care autrecut pe la guvernare au lins cizma companiei
Roşia Montană Gold Corporation, acceptând un proiect minier cu cianuri care vă va lăsa fără locuri de muncă, va otrăvi apa şi pământul, va distruge istoria, va nenoroci Apusenii şi va duce aurul în celălalt capăt al lumii!"
6
Roşia Montană -
mai- iunie 2014
ACTIVISM
Al 4-lea forum împotriva megaproiectelor inutile impuse s-a tinut , intre 8-11 mai 2014 la Rosia , Montanã In urma cu patru ani, a avut loc primul forum international impotriva megaproiectelor, localizat la Susa Valley in Italia in (2011), apoi la Notre-Dame-des-Landes (2012) in Franta si la Stuttgart (2013) in Germanuia. Anul acesta, Forumul impotriva megaprojectelor inutile s-a tinut la Roșia Montană, intre 8 si 11 mai 2014. After the Susa Valley in Italy in (2011), Notre-Dame-des-Landes (2012) in France and Stuttgart (2013) in Germany, the Forum against Unnecessary Imposed Mega Projects will be held in Roșia Montană, between 8th and 11th of May 2014.
Pe 8-11 mai, la Roșia Montană a avut loc a 4-a ediție a Forumului împotriva Proiecte Mega impuse inutile. Edițiile anterioare au avut loc în Val di Susa ( Italia ) , Notres Dame des Landres ( Franța ) și Stuttgart ( Germania ) . Prin găzduirea acestui forum , Rosia Montana se alătură comunităților din Europa și din întreaga lume care luptă împotriva acestui tip de proiecte distructive , vreme ele sunt mine de aur , negustor sau uraniu , fracturi hidraulice , aeroporturi , trenuri de mare viteză , tuneluri sau în alte proiecte de infrastructură . Un sistem politic și economic bazat numai pe profit și interesul marilor corporații ne face să ne căutăm de solidaritate , nu numai a cetățenilor între frontierele noastre , dar dincolo de ele . A 4-a ediție a Forumului împotriva inutile impuse Mega Proiecte reunește activiști și membri ai comunităților afectate din Marea Britanie , Franța , Italia , Spania , Turcia , România , Maroc , Tunisia , Ucraina , Bulgaria , Polonia , Slovacia . În cele trei zile de ateliere de lucru și dezbateri , vom căuta soluții la problemele noastre , vom ajunge să ne cunoaștem mai bine și vom intari legăturile dintre noi . Proiectul Roșia Montană nu este un proiect de infrastructură de
transport ca cele mai multe dintre celelalte proiecte majore prezentate până acum de către mișcarea . Roșia Montană este amenințată de cel mai mare proiect de exploatare a aurului cu cianură în Europa , în beneficiul companiei canadiene Gabriel Resources și în detrimentul vieții , comunitățile și mediul oamenilor . Ca toate celelalte proiecte mega , mina de aur de la Roșia Montană este prezentată de către companie și guvernul român ca un instrument pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă ; a fost promovat prin mijloace de corupție , exhumări ilegale , minciuna , înșelăciune, prin intimidare sau represiune . Ci o mișcare local, național și internațional puternic se opune proiectului din 2000 . A devenit cea mai mare lupta socială și de mediu împotriva politicilor neo-liberale economice guvernului român . Mișcarea împotriva fracturării hidraulice este , de asemenea, în creștere . Una dintre cele mai recente preocupări ale mișcării împotriva proiectelor de mega impuse inutile este proiectul de acord TTIP ( Transatlantic Comerț și Investiții parteneriat ) între SUA și UE - ca a semnat un acord - care dă cale
liberă mai ales la iresponsabil si distructiv minei de aur de companii canadiene " . Această a patra ediție a forumului a prilejuit extinderea ariei de probleme discutate spre chestiuni precum exploatarea gazelor de șist. Sunt tot mai multe lupte care se confruntă cu aceleași probleme. Am admis faptul că suntem supuși cu toții represiunii din partea statelor și respingem incriminarea activiștilor. Discuțiile au dus la aprofundarea reflecțiilor privitoare la relația dintre politică și mișcările sociale. Participanții au condamnat în unanimitate acorwww.goldfutures.com
durile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană și Canada și Uniunea Europeană (Parteneriatul Comercial și Investițional Transatlantic TTIP și Acordul Economic și Comercial Cuprinzător CETA). Hotărârea noastră de a ne duce mai departe lupta și vizăm în continuare întărirea rețelei noastre și utilizarea în comun a resurselor activiștilor (grupul de traducere WIKA, website-ul nou creat sau hărțile comune). Această rețea ne va permite să luptăm cu succes împotriva tuturor megaproiectelor și să construim o lume a egalității și solidarității. Fiecare forum este, de asemenea,
un loc unde avem experiența unor noi moduri de a trăi în comunitate și de a ne spori nivelul de conștientizare la nivel externw. Noi, reprezentanții mișcărilor care luptă împotriva megaproiectelor inutile impuse, îi încurajăm pe oameni să acționeze. Așadar, mesajul nostru către comunități este: GET UP, STAND UP!
Roşia Montană -
Forumul s-a ţinut în inima istorică a României Pentru prezenta ediţie specială, transcriem, mai jos, câteva dintre lucrurile spuse la manifestaţiile din ţară împotriva legii speciale şi a proiectului Roşia Montană, de către unul dintre cei mai reprezentativi lideri ai rezistenţei din comună, si gazda al celui de-al patrulea forum international impotriva megaproiectelor, ce s-a tinut chiar in curtea acestui localnic, Eugen David:
[8 mai, Roşia Montană, FAUIM 4] „... Bine ai venit, Europa, la Roşia Montană! Imi place enorm numele asta de "megaproiecte impuse si inutile..." [17 august, Roşia Montană, FânFest] „... capul meu care nu s-a plecat în faţa niciunui politician, în faţa niciunui omde nimic din ţara asta, se pleacă în faţa voastră! Sunteţi minunaţi! Roşia Montană nu e de vânzare. /.../ Simt acea energie şi forţă incredibilă a acestui festival. Bine aţi venit să vă luaţi doza de libertate de la Roşia Montană! Hai să le demonstrăm [politicienilor]că totuşi şi noi gândim şi nu suntem proştii lor, ai manipulărilor lor, ai jocurilor de culise şi perversiunilor.” [8 septembrie, Cluj-Napoca] „Mă bucur extraordinar că o cauză ca Roşia Montană a trezit societatea civilă cu adevărat – o societate civilă care îşi dă seama că tot aplecând capul, până la urmă va fi mai multă libertate în puşcării decât cum vor ei să ne aducă. Trebuie să ne luptăm pentru libertăţile noastre individuale, să nu-i lăsăm să ne ducă acolo unde vor ei. Pentru asta eu la Roşia Montană sunt în protest de paisprezece ani de zile şi n-am cedat o zi. Probabil va trebui să stăm treipatru luni, cinci, şase, dar vă garantez că dacă ieşim în stradă şi ne cerem drepturile vom învinge. Ăsta e mesajul meu /.../ Roşia Montană este inima istorică a României, n-are nimeni voie să se atingă de ea.” [15 septembrie, Bucureşti] „... şi ca să nu fim acuzaţi de parteneriat politic, cerem demisia, anticipat, tuturor guvernelor care vin şi a clasei politice care se vor agăţa vreodată de Roşia Montană. Anticipat, să nu facem deosebire pentru niciunul.” [22 septembrie, Câmpeni] „M-am simţit bine şi la Bucureşti, şi la Cluj, şi mă simt bine şi aici în faţa moţilor. Vreau să vă transmit un mesaj: la nimeni nu trebuie să-i fie frică de glonţ. Trebuie să-i fie frică de propria lui indecizie şi propria lui frică. Atâta timp cât vă e frică, vor veni şi vă vor călca în picioare. /.../ Nu, nu vă mai faceţi iluzii şi să vă mai întâlniţi cu politicienii. Ei au deja stabilit programul, au stabilite deciziile şi [îi mai poate opri] doar forţa străzii din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea, Sibiu... şi dacă vreau să vă fac o hartă aproape toată ţara sare în aer. /.../ Să-i lăsăm în beznă totală pe politicieni... şi doar să le arătăm numărul mare care iese în stradă pentru a apăra viaţa, natura şi libertatea. /.../ Eu am 14 ani la Roşia Montana. Ce m-a făcut să rezist? Vă spun sincer: vacile mele, ferma mea. Şi leam spus la toţi: e cea mai mare şi cea mai bună afacere – atâta timp cât va fi lumea asta pe pământ, va fi nevoie de mâncare. /.../ Sper ca Bucureştiul şi Clujul să fi început treaba şi noi s-o terminăm. Ar fi cel mai onorabil lucru al moţilor din Munţii Apuseni. Eu cred că a sosit momentul ca şi oamenii simpli, după 23 de ani în care tot ei şi-au impus punctul de vedere şi ne-au făcut fel şi fel de legi şi tot timpul au câştigat ei... ar fi momentul să mai câştigăm şi noi.”
7
mAi- iUNie 2014
Comunităţile Locale refuză noile proiecte de minerit cu cianură Judeţul Hunedoara a fost cel mai puternic industrializat judeţ din România în perioada comunistă. Minerit, siderurgie, combinate chimice, confecţii, baraje, industria alimentară, exploatarea forestieră, aur şi alte metale, construcţii de utilaje grele – sunt doar câteva exemple de ramuri industriale care au „înflorit” aici în perioada de după război. Potenţialul turistic al judeţului, deşi extrem de generos (din punct de vedere istoric, cultural, al mediului), a fost lăsat deoparte, accentul căzând pe industrie, care producea şi poluare masivă. Însă, după ce industria comunistă a dispărut, natura a început să se refacă, să profite de pe urma schimbării contextului istoric şi social. Iar oamenii – mai cu seamă cei de la sat – s-au reorientat către activităţi care nu doar să le susţină traiul, ci să fie benefice şi mediului: agricultură, agroturism, ecoturism, proiecte culturale sau legate de tradiţii şi meşteşuguri. Dar pe agenda autorităţilor judeţene şi a unor companii (străine sau cu capital străin) stau mai multe proiecte miniere, în diverse stadii de obţinere a licenţelor de explorare şi exploatare. Resursele miniere vizate sunt în primul rând aurul şi argintul, judeţul Hunedoara fiind parte, cu o regiune destul de extinsă, dintr-un cadrilater aurifer cu potenţial ridicat. Astfel, potrivit MiningWatch România, sunt vizate localităţi ca Bucureşci, Buceş, Crişcior, Brad, Vaţa deJos, Certej, Băiţa, Baia de Criş, Vălişoara, Dealul Mare, Deva, Muncel. La Musariu, lângă Brad, există deja informaţii despre prospecţiuni care se fac pe teren, iar la Deva este deja cunoscut faptul că firma Deva Gold realizează lucrări de foraj care cuprind inclusiv zone locuite de la marginile oraşului capitală de judeţ. În contextul în care localnicii s-au orientat tot mai mult către agricultură, turism şi activităţi conexe, nepoluatoare, ideea repornirii activităţii miniere în judeţ e privită cu ochi critici. Nicu, culegător de ciuperci, fructe de pădure şi de melci, în timpul www.goldfutures.com
FAUIM- Rosia Montana
„„cÂnD cÂnD strici un DeAl, DAi pADureA lA o pArte, FAci Acolo sAntier, nu mAi Ai ce sA vezi. numAi DAcA vrei sA vezi ApocAlipsA.”
Dorina Laza- fermier de langa Brad
liber (el fiind zugrav de profesie), spune că pădurile şi dealurile din judeţ au de toate: ”Toată lumea are de unde culege. Să te apuci să aduci iar industrie acum, aici, înseamnă să omori iarăşi natura”, este de părere omul, care a auzit, de ici – colo, zvonuri despre proiecte miniere posibile în judeţ. Dorina Laza este un mic fermier de lângă Brad, care, împreună cu întreaga familie, lucrează în agricultură. Familia a reuşit să câştige, pe meritul propriu, două proiecte cu ajutorul cărora a dezvoltat şi dezvoltă în continuare sere de legume, cultivate în pământ sănătos şi cu mult suflet. "Eu sunt un om care a trăit 10 ani la oraş şi care s-a întors în satul unde m-am născut, pentru că am simţit dorul. Şi miam dorit ca şi copiii mei să poată trăi frumos şi sănătos, la sat, cu condiţiile de la oraş. Fondurile europene ne ajută în acest sens, şi dacă tot avem acest sprijin, să mergem mai departe cu el, nu să favorizăm minele. Eu am auzit câte ceva despre proiecte miniere în judeţ, dacă stau să mă gândesc bine sunt foarte aproape de noi, este vorba ca în zona Bradului să se deschidă ceva. Nu sunt de acord cu deschiderea de mine, nu pentru că n-aş fi avut mineri în familie, chiar am avut, dar pentru că ne ocupăm cu agricultura, pe mine mă deranjează felul cum ar urma să se exploateze.” Agricultoarea, care are în plan,
pe viitor, să dezvolte şi proiecte de agroturism, se teme pentru viitorul unor astfel de afaceri în zonă: În momentul când strici un deal şi dai pădurea la o parte şi faci acolo un şantier, nu mai ai ce să vezi. Numai dacă vrei să vezi apocalipsa.” Din punctul ei de vedere, ar fi păcat ca munţii noştri să devină bătaia de joc amunora care vor să îi exploateze cu brutalitate. „Să le sugem toată bogăţia şi să ne trezim noi că nu mai avem nimic? Eu cred că ar trebui să rămână o rezervă şi pentru urmaşii noştri.”, spune Dorina Laza. În judeţul Hunedoara, dincolo de proiectele individuale ale micilor fermieri sau lucrători în agroturism, există şi proiecte de anvergură, care vizează dezvoltarea ecoturismului, o realitate ce nu ar putea exista în condiţiile revenirii industriei grele în regiune. Ţara Haţegului şi Parcul Naţional Retezat fac parte din cele nouă regiuni din toată România care şi-au depus candidatura pentru titulatura de destinaţie ecoturistică şi realizează eforturi complexe în acest sens. În judeţ există mai multe arii protejate, care au un excepţional potenţial turistic. Una dintre aceste arii este Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, cu al cărui administrator, dr. Cristian Ciobanu, am stat puţin de vorbă despre posibilitatea deschiderii unor proiecte miniere şi cum ar influenţa acestea activităţile.
8
trAnsilvAniA
Roşia Montană -
mAi- iUNie 2014
CIANURĂ
poAte Fi DistrusA
PESTE APUSENI
Tudor Bradatan, Mine Watch:
1.000 de locuri de muncă din fabricile de mobilă (și furnizorii acestora de lemn și cherestea), sunt amenințate cu dispariția dacă proiectul minier de la Roșia Montană va începe. Sorin Sălăgean (patronul uneia dintre fabricile de mobilă) a arătat cât se poate de clar riscul de a-și pierde clienții din țările vestice (care nu vor mai cumpăra mobilă dintr-o zonă rău famată, la fel cum cum nu mai cumpără din Ucraina, după dezastrul de la Cernobîl). ”Ne considerăm discriminați de atenția pe care politicienii români o acordă unui interes privat, în timp ce investitorii locali, care au creat peste 1.000 de locuri de muncă în domeniu, sunt ignorați. Am investit 4-5 milioane de euro în aceste afaceri, cifra de afaceri trece de 7-8 milioane de euro, și nu am beneficiat de niciun sprijin. Cine își asumă răspunderea pentru dispariția acestor locuri de
”Mai multe iniţiative ale oamenilor politici încearcă să schimbe legislaţia curentă ce reglementează activitatea companiilor de minerit. Primul proiect depus în acest sens este cel al ”cuplului” GreblăRuşeţ din 2009 şi conţine numeroase excepţii de la actuala legislaţie, făcând practic posibilă exploatarea oricărui zăcământ în orice condiţii. În prezent sunt supuse spre dezbaterea parlamentului nu mai puţin de patru iniţiative similare ce încearcă să acorde mineritului un statut special, netezind calea companiilor miniere către un proces de avizare lipsit de grija oricăror refuzuri din partea autorităţilor. Din analiza acestor versiuni de modificare a legislaţiei ne putem da seama de câteva direcții urmărite de companiile din industria minieră. În primul rând vor să obţină foarte uşor proprietăţile private necesare activităţii lor. Modificările urmăresc ca operatorii minieri să poată dispune de case şi terenuri după bunul plac, adică să le confişte de la proprietari prin metoda de expropriere pe care statul o foloseşte atunci când sunt construite autostrăzi sau căi ferate. Transferul de proprietate se consemnează atunci când proprietarului îi va fi virată în cont o sumă pe care operatorul minier o consideră justificată. Dacă proprietarul nu este mulţumit acesta poate să se adreseze justiţiei pentru a contesta suma, dar nu şi dreptul de proprietate asupra imobilului deja expropriat.
muncă?”, spus Sorin Sălăgean, într-o întâlnire cu membrii Comisiei Speciale parlamentare pentru Roșia Montană. 4.720 de persoane sunt beneficiari direcți ai veniturilor celor 638 de pensiuni și hoteluri autorizate în zonă. În primul semestru al anului 2013, în aceste unități au fost cazați 45.000 de turiști, din care peste 20% străini, în creștere netă față de anul trecut.
„noi Am creAt Aceste locuri De muncA FArA legi speciAle si FArA DezvoltAreA Drumurilor'' președintele Asociației de Proprietari de Pensiuni din Apuseni
inFormeAzA-te!
Între poluare istorică şi locuri de muncă Sorana OLARU ZAINESCU
Exploatarea de stat de la Roșia Montană s-a închis în 2007 deoarece statului român, odată cu intrarea în UE, nu i s-a mai permis să subvenționeze minele neprofitabile. Închiderea minei s-a realizat pe baza unui plan de închidere și a alocării de către Guvernul României a unei sume de aproximativ 30 de milioane de Euro pentru refacerea mediului, eșalonați pe o perioadă de 5 ani. Au trecut deja 6 ani de la închiderea minei și poluarea istorică de la Roșia Montană este tot acolo, spre deliciul RMGC care își poate justifica importanța de investitor stra-
tegic și spre disperarea oamenilor care trăiesc în zonă. Lucrările de închidere și ecologizare odată implementate ar fi generat locuri de muncă, pe o perioadă determinată, pentru foștii mineri, ajutându-i pe aceștia să facă mai ușor tranziția spre un viitor fără minerit, într-o comunitate care face pași spre normalitate. Dar vasalitatea statului român în fața intereselor corporatiste s-a manifestat și în acest caz, prin blocarea efectivă a ecologizării: nu se pot emite în paralel avize și aprobări pentru lucrările RMGC de deschidere a unei noi exploatări și pentru lucrările Minvest. Deși există banii alocați și toată documentația necesară pentru a rezolva poluarea istorică de la Roșia Montană și a începe o alternativă viabilă de dezvoltare fără minerit, statul român alege să nu o facă. Zeci de locuri de muncă și bani investiți direct în comunitate se pierd pe fondul unor discuții inutile despre fantasmagoricele locuri de muncă și beneficii ale proiectului minier al RMGC.
În al doilea rând, schimbările legislative urmăresc scoaterea proiectelor miniere de la avizarea de către autorităţile de mediu, cultură sau cele locale. Acest lucru înseamnă că nu vor mai exista dezbateri publice, orice monument, fie el biserică veche sau muzeu, va putea fi distrus, iar proiectele miniere s-ar face indiferent de comunitate.”
Actiune De protest 17 aprilie 2013, Zürich, Elevţia 20 de membri ai Campaniei Salvaţi Roşia Montană au desfăşurat o acţiune de protest în faţa Hotelului Park Hyatt din Zürich, Elveţia, unde avea loc Forumul European al Aurului. www.goldfutures.com
4
Roșia Montană
Roşia Montană -
9
mai- iunie 2014
MEDIU
COMUNITATE
NASUL TV
TVR 1
LOVITURA DE EMISIUNEA Profesioniştii” ¸ STAT Rosia „“Profesionistii” Montana Data : Data: 09.09.2013 06.09.2013 pla acum este un dezghet fortat de strada.Inca mai sunt televiz‐ iuni care nu tin cont de realitate. Ei vand in continuare o minciuna, stand cu ochii in‐ chisi.”
Radu Moraru- Nasul TV RADU MORARU:” Presedin‐ tele ALBURNUS MAIOR, Eu‐ gen David, un om care ar trebui sa fie in prezent in toate man‐ ualele de educatie civica din Romania, un om care a luptat singur atatia ani a declarat ca “ am castigat o batalie,nu si
Mircea Toma- Active Watch Romania razboiul, protestele vor contin‐ ua pana cand vor fi indeplinite toate solicitarile noastre.”Cei din RM, nu militeaza doar pen‐ tru ei,ci sa se opreasca toate ex‐ ploatarile cu cianuri de pe teri‐ toriul Romaniei.D-le MIRCEA TOMA, ce a monitorizat agen‐ tia zilele acestea?” MIRCEA TOMA, presedintele ACTIVE WATCH: ”Eu cred ca e mai relevant daca ne uitam cu mai multi ani in urma, cand am vazut blocada emotionala care a fost impusa cu o eficienta de care si Ceausescu ar fi fost man‐ dru.Nu trecea nici musca cu in‐ formatii , altele decat cele pe care si le dorea RMGC-ul in‐ spre publicul larg.Ce se intam‐
„În prima
EV : “D-nule Sintimbrean, ati fost 30 de ani in ROSIA MON‐ TANA, inginer geolog, ati locuit acolo, ati lucrat acolo cale de atatia ani, daca d-voastra nu cunoasteti situatia sau zona, atunci cine sa o cunoasca?”
EV: ”Dupa o viata de munca ca geolog la ROSIA MONTANA, v-ati cucerit dreptul de a avea un punct de vedere pe marginea subiectului ROSIA MONTANA.”
AS: “Sunt doua realitati diferite. O realitate a celor care cunosc zona si o realitate a celor care propagandistic n-au niciun in‐ teres sa spuna ca darama vreo biserica. Cariera de suprafata in care am lucrat pana in 1975 ara‐ ta ca dupa un bombardament atomic. Cariera parasite , utilaje ruginite, o zona arida in varful muntelui Cetate, o suprafata de 30.000 mp, adica 3 hectare, pe cand proiectul care urmeaza a se realiza este pe 2000 hectare. In urma exploatarii rezulta o groapa care are diametrul de 8 km si adincime de la 200 la 400 m. …Initial, au facut un calcul si au aproximat la 352 de mil‐ ioane de tone de minereu la ROSIA MONTANA, cu un continut de 1.3 g/tona, ulterior au refacut calculul si au ramas pe 218 milioane de tone cu un continut de 1.5 g/tona din care extrag 330 tone de aur si 1600 tone ae argint. Durata de ex‐ ploatare este de 17 ani. Ce dez‐ voltare durabile este asta de 17 ani? Deci, ne trezim cu o zona arida care nu mai prezinta nici‐ un interes nici pentru omul obisnuit”
AS: ”Mineritul nu mai e posibil la ROSIA MONTANA fara ca sa mutileze mediul.”
EV: “Cum ati explica unui copil, ce este ROSIA MON‐ TANA”
EV: “D-voastra mi-ati povestit ca ati participat la SIBIU, la un simpozion care se numea “ROSIA MONTANA - EL DO‐ RADO SAU APOCALIPSA” Sa simplifi cam la maxim subiectul ROSIA MONTANA. Oamenii se cearta parca ar fi vorba de doua proiecte diferite.”
AS: “Rosia Montana este foarte frumoasa, cu peisaje naturale deosebite, cu dealuri, cu pla‐ touri, cu munti care au inaltimi intre 1000 -1200 m. Prin aceas‐ ta exploatare se decapiteaza 4 mari munti din ROSIA MON‐ TANA. CETATEA, care a fost de fapt decapitate in 1970 cand
RM:” N-am vazut niciodata asa o comanda de a bloca mediatic atatea zeci de mii de romani. In prima seara a fost blocaj medi‐ atic total.
searã a fost blocaj mediatic „ total.
"Mineritul nu mai e posibil la Rosia Montana fara ca sa mutileze mediul.”
„ Mineritul nu mai e posibil la Rosia Montana fara A Fi mutilat mediul”
Aurel Santimbreanu- inginer geolog timp de 22 ani AS : ”22 de ani am fost inginer sef, conducatorul tehnic al aces‐ tei exploatari si, ca geolog, am cunoscut si cunosc in detaliu acest zacamant faimos din tim‐ puri preistorice, de cand scitii scoteau din aluviunile aurifere ale raului Aries. … “
www.goldfutures.com
a inceput exploatarea de la suprafata, CARNICUL, JI‐ VADOAIA si ORLEA. Cei pa‐ tru munti, dispar cu efecte si asupra zonelor invecinate. Aco‐ lo se vor detona cantitati mari de exploziv. Este un zacamant aurifer cotat ca fiind cel mai mare din Romania si din Eu‐ ropa, care se preteaza a fi ex‐ ploatat la suprafata. Exploatarea in subteran implica cheltuieli foarte mari.” EV: “Rosia Montana, e o locali‐ ate atestata documentar de 1880 de ani, nu e de ici de colo…” AS: “Datorita tablei cerate 18 care este datata 6 februarie anul 131. Sunt niste tablite din lemn de brad ceruite, care cu stilul au fost scrise si au fost descoperite in minele din Rosia Montana dupa 16 secole. Tablitele cerate sunt actul de nastere a poporu‐ lui roman” EV: ”Si adevarul care este? In locul asta de o frumusete ex‐ traordinara, in inima asta istori‐ ca a Romaniei, unde am inteles ca sunt si galeriile romane, peste 100 km de galerii, azi aproape inaccesibile, deci, ade‐ varul este ca in locul asta unde lumea merge in vacante,merge din cand in cand, si ca acei oa‐ meni care locuiesc acolo s-au simtit pe buna dreptate, dupa ce au fost inchise minele, parasiti. N-au fost implicate in nimic, nici un program de munca.” AS: “Oamenii vor sa lucreze.” AS:”Insa, a vrea sa lucreze ii una si daca-i posibil, ii alta. Compania GOLD CORPARA‐ TION, a cumparat 80% din proprietatile din Rosia Montana. A dat sume fabuloase. La Rosia Montana au fost probleme in familii. De obicei, capul familiei nu a vrut sa vanda proprietatile si copii au fortat parintii sa vanda, sa ia banii, sa-si cumpere masini.”
10
Roşia Montană -
mai- iunie 2014
PERSPECTIVE
Oamenii vor să lucreze TVR 1
„EMISIUNEA Profesioniştii” Data: 06.09.2013
MODERATOR: Eugenia Voda
INVITAT: AUREL SANTIMBREANU – geolog cu vechime de 20 de ani la Rosia Montana EV : “D-nule Sintimbrean, ati fost 30 de ani in ROSIA MONTANA, inginer geolog, ati locuit acolo, ati lucrat acolo cale de atatia ani, daca d-voastra nu cunoasteti situatia sau zona, atunci cine sa o cunoasca?” AS : ”22 de ani am fost inginer sef, conducatorul tehnic al acestei exploatari si, ca geolog, am cunoscut si cunosc in detaliu acest zacamant faimos din timpuri preistorice, de cand scitii scoteau din aluviunile aurifere ale raului Aries. … “ EV: ”Dupa o viata de munca ca geolog la ROSIA MONTANA, v-ati cucerit dreptul de a avea un punct de vedere pe marginea subiectului ROSIA MONTANA.” AS: ”Mineritul nu mai e posibil
2000 hectare. In urma exploatarii rezulta o groapa care are diametrul de 8 km si adincime de la 200 la 400 m. …Initial, au facut un calcul si au aproximat la 352 de milioane de tone de minereu la ROSIA MONTANA, cu un continut de 1.3 g/tona, ulterior au refacut calculul si au ramas pe 218 milioane de tone cu un continut de 1.5 g/tona din care extrag 330 tone de aur si 1600 tone ae argint. Durata de exploatare este de 17 ani. Ce dezvoltare dura-
„Sa simplificam la maxim subiectul Rosia Montana. Oamenii se cearta parca ar fi vorba de doua proiecte diferite.” la ROSIA MONTANA fara ca sa mutileze mediul.” EV: “D-voastra mi-ati povestit ca ati participat la SIBIU, la un simpozion care se numea “ROSIA MONTANA - EL DORADO SAU APOCALIPSA” Sa simplificam la maxim subiectul ROSIA MONTANA. Oamenii se cearta parca ar fi vorba de doua proiecte diferite.” AS: “Sunt doua realitati diferite. O realitate a celor care cunosc zona si o realitate a celor care propagandistic n-au niciun interes sa spuna ca darama vreo biserica. Cariera de suprafata in care am lucrat pana in 1975 arata ca dupa un bombardament atomic. Cariera parasite , utilaje ruginite, o zona arida in varful muntelui Cetate, o suprafata de 30.000 mp, adica 3 hectare, pe cand proiectul care urmeaza a se realiza este pe
1970 cand a inceput exploatarea de la suprafata, CARNICUL, JIVADOAIA si ORLEA. Cei patru munti, dispar cu efecte si asupra zonelor invecinate. Acolo se vor detona cantitati mari de exploziv. Este un zacamant aurifer cotat ca fiind cel mai mare din Romania si din Europa, care se preteaza a fi exploatat la suprafata. Exploatarea in subteran implica cheltuieli foarte mari.” EV: “Rosia Montana, e o localiate atestata documentar de 1880 de ani, nu e de ici de colo…” AS: “Datorita tablei cerate 18 care este datata 6 februarie anul 131. Sunt niste tablite din lemn de brad ceruite, care cu stilul au fost scrise si au fost descoperite in minele din Rosia Montana dupa 16 secole. Tablitele cerate sunt actul de nastere a poporului roman”
minele, parasiti. N-au fost implicate in nimic, nici un program de munca.” AS: “Oamenii vor sa lucreze.” AS:”Insa, a vrea sa lucreze ii una si daca-i posibil, ii alta. Compania GOLD CORPARATION, a cumparat 80% din proprietatile din Rosia Montana. A dat sume fabuloase. La Rosia Montana au fost probleme in familii. De obicei, capul familiei nu a vrut sa vanda proprietatile si copii au fortat parintii sa vanda, sa ia ba-
„A vrea sa lucreze ii una si daca-i „Sunt doua posIbil, realitati diferite” ii alta” bile este asta de 17 ani? Deci, ne trezim cu o zona arida care nu mai prezinta niciun interes nici
pentru omul obisnuit” EV: “Cum ati explica unui copil, ce este ROSIA MONTANA” AS: “Rosia Montana este foarte frumoasa, cu peisaje naturale deosebite, cu dealuri, cu platouri, cu munti care au inaltimi intre 1000 -1200 m. Prin aceasta exploatare se decapiteaza 4 mari munti din ROSIA MONTANA. CETATEA, care a fost de fapt decapitate in www.goldfutures.com
EV: ”Si adevarul care este? In locul asta de o frumusete extraordinara, in inima asta istorica a Romaniei, unde am inteles ca sunt si galeriile romane, peste 100 km de galerii, azi aproape inaccesibile, deci, adevarul este ca in locul asta unde lumea merge in vacante,merge din cand in
cand, si ca acei oameni care locuiesc acolo s-au simtit pe buna dreptate, dupa ce au fost inchise
Roşia Montană -
Ce spun specialiştii?
21 de
argumente CONTRA:
Academia Română se pronunţă asupra proiectului Aceste argumente sunt conforme raportului din 2010 scris de Academia Română despre proiectul minier de la Roşia Montană. Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român, înca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Române în 03.11.2009 si în 27.07.2011). Analiza proiectului de exploatare minieră actualizat prezentat in Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice în luna iunie 2013, efectuată de specialişti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Române de a-şi păstra poziţia exprimata anterior. Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele:
nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
2 Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă.
3 Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.
4 Exploatarea proiectată s-ar face în lipsa unei analize a institutelor de specialitate în domeniu (Institutul Geologic al Romaniei) pentru examinarea valabilităţii cadrului geologic invocat.
1
5
Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi
Desfăşurarea procesului de extracţie este dezavantajos. Valorificarea zăcământului va fi incompleta si inacceptabilă datorita imposibilitatii ex-
11
mAi- iUNie 2014
tragerii ulterioare a elementelor valoroase însoţitoare, care nu au fost clarificate in contractul cu statul roman.
6 Există şi alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, si riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului si efecte catastrofice asupra localităţilor din aval.
7 Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice.
8 Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriase ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute).
9 Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat.
10 Planul de gestionare a deşeurilor, cu detalierea activităţilor ce se vor desfăşura pe Platforma tehnologică după închiderea investiţiei, trebuie sa se completeze nu numai cu activităţi de monitorizare, dar şi cu activităţi curente de operare (de ex.,gestiunea apelor acide), întreţinere, intervenţii de grade www.goldfutures.com
diferite, monitorizare continuă şi periodică, raportare la autorităţi etc. Investitorul apreciază că, la finalul proiectului, costurile totale actuale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD. Nu este dată nicio explicaţie cu privire la această valoare şi nici cum s-a ajuns la ea.
11 Planul de gestionare a deşeurilor nu insistă asupra potenţialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare şi care este pompată în concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc apă reziduală care conţine 66 substanţe chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice.
12 Falimentarea investiţiei - din varii motive - crează un potenţial activ de poluare imens, ieşit de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major în Planul de gestionare a deşeurilor.
13 In legatură cu garanţia privind răspunderea faţă de mediu, investitorul afirmă că va acoperi costurile oricărui eveniment neprevăzut, aşa cum prevăd Directiva UE şi legislaţia română in vigoare. Trebuie arătat că nici în acest caz nu se explică cum au fost făcute calculele, care sunt costurile unitare, cantităţile de materiale, energie, muncă vie etc. Calculele dau impresia că sunt foarte precise, dar la un proiect atât de complex trebuia luată în considerare o abordare stohastică şi nu una simplista, strict deterministă.
na si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung.
16 Nu există garanţia că, la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare şi de operare în zona calamitată.
17 Se constată lipsuri mari în legătură cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte şi studii legate de analiza cost-beneficiu facuta pe baza documentelor UE.
18 Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior.
19 Tările vecine si-au exprimat ingrijorarea şi dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea României la unul dintre programele majore ale Europei 2020, „Dunăre-Delta-Marea Neagra”.
20 Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română si Biserica Romano-Catolica), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură fata de acest proiect.
14
21
Beneficiile economice directe ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 4 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele negative ale proiectului.
Recent, principala organizaţie europeană de patrimoniu, Europa Nostra, si Institutul Băncii Europene de Investiţii au introdus situl minier istoric de la Roşia Montană pe lista „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa”, alături de alte şase monumente din Albania, Cipru, Franţa, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu.
15 Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton si PSA, intr-o forma Europeana moder-