21 minute read
IL-31 în astm și BPOC
IL-31 in asthma and COPD
Ioana‑Corina Bocșan1, Honey Calebrant2, Ioana‑Adriana Muntean3, Raluca‑Maria Pop1 , Sergiu Pașca1, Maria Neag1, Diana Deleanu3, Anca‑Dana Buzoianu1
Advertisement
1. Disciplina de Farmacologie, Toxicologie și Farmacologie Clinică, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj‑Napoca, România 2. Departamentul de Dermatologie, County Hospital, Kalmar, Suedia 3. Disciplina de Alergologie și Imunologie, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj‑Napoca, România Autor corespondent: Ioana‑Corina Bocșan; e‑mail: bocsan.corina@umfcluj.ro
ABSTRACT
Background and aim. Cytokines represent key mediators in the onset and persistence of inflammatory process, in asthma and COPD. IL-31, which belongs to the IL-6 family, might act in a similar way as IL-6 at the beginning of the inflammatory process. Its role in atopic skin diseases has already been demonstrated, but there are conflicting results related to its role in respiratory allergic diseases. The aim of this study was the evaluation of IL-31 plasmatic level in patients with asthma or COPD and its correlation with clinical and lung function parameters. Materials and method. A total of 40 consecutive patients with bronchoobstructive diseases were included in the study. Twenty-two patients presented asthma and 18 patients had COPD. The evaluation included: the number of exacerbations in the last year, disease severity, spirometry. The plasmatic levels of IL-31 were determined in all patients. Results. The mean age was higher in patients with COPD (43.4±13.3 vs. 64.94±6.95 years old; p=0.003). COPD was most frequently observed in males (77.8% vs. 26.3%; p=0.004), while asthma was diagnosed frequently in females (72.7% vs. 22.2%). IL-31 was significantly higher in patients with asthma (median 1269 pg/ml [338.36-2785.99)] versus COPD [median 481.79 pg/ml [178.74-1402.72]; p=0.015). IL-31 was positively correlated with the number of exacerbations in the last year (R=0.456; p=0.033) and asthma severity (R=0.541; p=0.009) and negatively correlated with FEV1 (R=-0.413; p=0.05) in patients with asthma. In patients with COPD, the number of exacerbations was negatively correlated with vital capacity (R=-0.523; p=0.026), but there were no correlations between the IL-31 level and the clinical and functional parameters. Conclusions. IL-31 had increased plasmatic levels in patients with asthma. IL-31 may play a role in the severity and regression of lung function in asthmatic patients, but not in COPD patients. Keywords: asthma, IL-31, COPD REZUMAT
Introducere și scop. Citokinele reprezintă mediatori-cheie în inițierea și persistența răspunsului inflamator atât în astm, cât și în BPOC. IL-31, care aparține familiei IL-6 de citokine, ar putea acționa similar cu IL-6, fiind implicată mai probabil în inițierea procesului inflamator. Rolul său în bolile alergice cutanate a fost deja demonstrat, dar rezultatele sunt contradictorii în ceea ce privește implicarea sa în bolile respiratorii alergice. Scopul studiului de față este acela de a evalua nivelul plasmatic al IL-31 la pacienții cu astm sau BPOC și corelarea sa cu manifestările clinice și parametrii funcționali respiratori. Materiale și metodă. 40 de pacienți cu boală bronhoobstructivă au fost incluși în studiul de față: 22 de pacienți cu astm și 18 pacienți cu BPOC. Pacienții au fost evaluați clinic la includerea în studiu și s-au analizat numărul de exacerbări de boală în ultimul an anterior prezentării, severitatea bolii și funcția pulmonară evaluată prin spirometrie. Nivelul plasmatic al IL-31 a fost analizat la toți pacienții. Rezultate. Vârsta medie a fost mai mare la pacienții cu BPOC (43,4 ± 13,3 față de 64,94 ± 6,95 ani, p = 0,003). BPOC a fost mai frecvent diagnosticat la bărbați (77,8% față de 26,3%, p = 0,004), în timp ce astmul bronșic a fost mai frecvent la femei (72,7% față de 22,2%). IL-31 a fost semnificativ mai mare la pacienții cu astm față de cei cu BPOC [1269 (338,36-2785,99) pg/ml versus 481,79 (178,74-1402,72)] pg/ml (p = 0,015). La pacienții astmatici, IL-31 s-a corelat pozitiv cu numărul de exacerbări din ultimul an (R = 0,456, p = 0,033) și cu severitatea bolii (R = 0,541, p = 0,009), respectiv s-a corelat negativ cu FEV1 (R = –0,413, p = 0,05 ). La pacienții cu BPOC, numărul exacerbărilor a fost corelat negativ cu capacitatea vitală (R = –0,523, p = 0,026), dar nu au existat corelații între nivelul IL-31 și parametrii clinici și funcționali. Concluzii. IL-31 este crescută la pacienții cu astm. IL-31 poate reprezenta un marker de apreciere a severității și regresiei funcției pulmonare la pacienții astmatici, dar nu și la pacienții cu BPOC. Cuvinte-cheie: astm, IL-31, BPOC
Introducere
Bolile pulmonare cronice reprezintă o patologie complexă, cu morbiditate și mortalitate semnificative, în ciuda unor terapii de generație nouă care pot asigura un control adecvat al bolii. Astmul bronșic și BPOC-ul afectează aproximativ 1 miliard de oameni, iar în țările în curs de dezvoltare prevalența acestor două boli este în creștere, fie din cauza condițiilor de viață, fie din cauza diagnosticului întârziat și a inaccesibilității la terapiile moderne(1,2) .
Bolile bronhoobstructive pulmonare sunt afecțiuni cu etiologie multifactorială în care atât factorii genetici, cât și cei de mediu joacă un rol crucial(3). Sunt afecțiuni extrem de eterogene, ceea ce face dificilă selecția terapiei optime. Deși sunt afecțiuni cu manifestări și prognostic diferite, în ambele boli se decelează un răspuns inflamator cronic. În BPOC, inflamația cronică se caracterizează prin creșterea numărului de neutrofile, macrofage și de limfocite B și T în căile aeriene(4). La pacienții cu astm bronșic este descrisă o varietate de mecanisme fiziopatologice, chiar dacă manifestările clinice sunt similare(5). Eterogenitatea complexă a astmului este determinată de multitudinea de celule și mediatori implicați în patogeneza bolii(6). Variabilitatea clinică inter- și intraindividuală este sugerată de mecanisme fiziopatologice diferite. În astmul bronșic, în special cel alergic, decelăm un răspuns inflamator mediat Th2, dar există și fenotipuri de astm în care ambele căi de răspuns, Th1 și Th2, sunt prezente(5,6) .
Citokinele reprezintă mediatori-cheie în generarea și persistența procesului inflamator. Ele sunt sintetizate și eliberate în fazele inițiale ale procesului inflamator atât în astm, cât și în BPOC. Sunt responsabile de recrutarea altor celule inflamatorii și de activarea moleculelor de adeziune(7). În astmul bronșic alergic s-a observat că o serie de citokine determină producția de IgE specifice, între acestea regăsindu-se IL-4, IL-5 și IL-13(8). Terapiile țintite anti-IL-5 și anti-IL-4/IL-13 au condus la un control optim al astmului sever, însă există cazuri care nu prezintă un fenotip inflamator tipic răspunsului Th2. În BPOC însă, cercetările s-au axat în principal pe studiul citokinelor proinflamatorii specifice răspunsului de tip Th1 – și în special asupra TNF-α. TNF-α este un activator al NF-κB, ceea ce ar putea amplifica răspunsul inflamator. Dar lipsa de răspuns a pacienților cu BPOC la terapia anti-TNF-α se datorează mai probabil implicării altor citokine proinflamatorii în cascada inflamatorie(3) .
În ultimii ani, un interes deosebit a fost reprezentat de studiul IL-31 și IL-33 ca posibili markeri ai inflamației în astm. IL-31 aparține familiei de citokine IL-6, fiind produsă în special de limfocitele Th2 și în concentrație mai mică de mastocite și de celulele dendritice. Acționează asupra receptorilor specifici IL-31R, principalele sale ținte fiind fibroblastul și eozinofilul(8). Însă recent au fost identificate și alte izoforme ale IL-31, care sunt molecule solubile sau prezintă structură similară cu a altor citokine de tip Th1(8,9). Receptorul pentru IL-31 este exprimat în special în tegumente și endoteliu, sugerând faptul că IL-31 ar putea juca un rol principal în reglarea funcțională la aceste niveluri(8). Unele studii sugerează că IL-31 stimulează citokinele proinflamatorii și reglează proliferarea celulară și remodelarea tisulară(9,10). IL-31 a fost intens studiată în bolile cutanate mediate Th2, cum ar fi dermatita atopică(8), însă recent a fost studiată și în patogeneza astmului bronșic. IL-31 este implicată în procesul inflamator și de remodelare de la nivelul căilor aeriene(11) . Nivelul de IL-31 este semnificativ mai mare în serul și în lichidul bronhoalveolar la pacienții cu astm comparativ cu voluntarii sănătoși, nivelul său fiind corelat cu severitatea bolii(12). Moaaz et al. au raportat rezultate similare și la copiii astmatici, niveluri crescute de IL-31 fiind decelate la cei cu fenotipul atopic(13). În ceea ce privește rolul IL-31 în procesul inflamator din BPOC, datele lipsesc.
Studiul de față are ca obiectiv principal evaluarea nivelului plasmatic al IL-31 și corelarea acestuia cu manifestările clinice și funcția pulmonară la pacienții cu astm sau BPOC.
Materiale și metodă
Studiul de față este un studiu analitic transversal care a inclus 40 de pacienți cu boală bronhoobstructivă pulmonară. Protocolul de studiu a fost aprobat de Comisia de Etică a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca. Fiecare pacient a semnat consimțământul informat anterior includerii în studiu.
Pacienții au fost împărțiți în două subgrupuri, în funcție de diagnosticul de boală: 18 pacienți cu BPOC și 22 de pacienți cu astm.
Criteriile de includere au fost: pacienți de peste 18 ani, cu diagnostic de novo de astm bronșic sau BPOC. Criteriile de excludere au fost: alte boli bronhoobstructive cronice, rinita alergică drept unică manifestare a atopiei, bronșite acute sau cronice infecțioase, alte boli autoimune cu componentă inflamatorie, astm sau BPOC care au primit anterior tratament cronic cel puțin trei luni anterior prezentării. Diagnosticul pozitiv de astm bronșic sau BPOC, precum și evaluarea severității bolii s-au stabilit pe baza criteriilor menționate în ghidurile de diagnostic și tratament(14,15) .
La includerea în studiu, pacienții au fost evaluați clinic. Din anamneză s-au înregistrat: datele demografice – vârstă, sex, mediul de locuit (urban/rural); debutul bolii; tipurile de simptome și severitatea acestora; antecedentele familiale de boală bronhoobstructivă; comorbiditățile; factori de risc asociați – fumatul.
Pe baza severității simptomelor s-a stabilit gradul de severitate al bolii.
După evaluarea clinică s-a efectuat explorarea funcției pulmonare prin spirometrie și s-au înregistrat următorii parametri: capacitate vitală, VEMS și PEF.
Probele de sânge (5 ml de sânge recoltat fără anticoagulant) s-au prelevat la vizita de includere în studiu. Probele prelevate au fost centrifugate în prima oră după recoltare timp de 5 minute, la 3000 rpm și s-a separat serul. Serurile astfel obținute au fost stocate la –80 °C până în momentul determinării. IL-31 a fost determinată din ser prin metoda ELISA (ELISA duoset R&D, USA). Probele și standardele au fost pregătite și diluate conform specificațiilor producătorului. S-au considerat limitele de detecție cele specificate de producător, iar valorile normale au fost considerate cele obținute la voluntarii sănătoși și au fost menționate de producător în manualul de utilizare.
Prelucrarea statistică
Datele obținute au fost incluse în tabele Excel și ulterior au fost analizate cu ajutorul programului de statistică SPSS version 20 (Chicago, IL, USA). Datele au fost exprimate ca variabile continue sau nominale. Variabilele nominale au fost exprimate sub formă de procente. Pentru variabilele continue s-a testat distribuția normală/nonnormală cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov și au fost exprimate ca medie și deviație standard.
Testele statistice utilizate au fost selecționate în funcție de tipul de distribuție a datelor. S-a utilizat testul Mann-Whitney pentru analiza univariată a variabilelor continue. Testul ANOVA s-a utilizat în cazul comparării mai multor grupuri. Pentru a analiza corelația între doi parametri numerici s-au utilizat coeficienții de corelație Pearson/Spearman. Testul chi pătrat s-a utilizat pentru a compara două variabile nominale. Nivelul de semnificație statistică a fost stabilit la o valoare p < 0,05.
Rezultate
Datele demografice ale pacienților incluși în studiu sunt prezentate în tabelul 1.
Astm bronșic (n=22) BPOC (n=18)
Vârstă (medie+DS) 43,4±13,3 ani 64,94± 6,95 ani
Sex
M F 27,3% (n=6) 72,7% (n=16) 77,8% (n=14) 22,2% (n=4)
Mediul de locuit
Rural Urban 36,4% (n=8) 63,6% (n=14) 27,8% (n=5) 72,2% (n=13)
Simptom Astm bronșic (n=22) BPOC (n=18) p
Tuse seacă 40,9% 44,4% 1 Tuse productivă 22,7% 16,7% 0,7 Dispnee 77,3% 100% 0,05 Wheezing 59,1% 0% <0,001 Scăderea capacității de efort 72,7% 72,2% 1
Parametru Astm bronșic (n=22) BPOC (n=18) p
Capacitate vitală (CV) 74,16±27,29 51,62±12,75 0,002 VEMS 60,83±29,90 37,68±15,10 0,003 PEF 55,58±27,24 32,14±14,57 0,001
Valorile sunt exprimate ca procent din valoarea predictivă normală.
Vârsta pacienților cu BPOC a fost semnificativ mai mare decât a grupului cu astm bronșic (p = 0,003). Distribuția pe sexe a fost de asemenea semnificativ diferită (p = 0,004). Astmul bronșic a fost mai frecvent observat la femei, în timp ce BPOC a fost semnificativ mai frecvent la bărbați. Mediul de locuit nu a diferit între cele două grupuri de studiu, majoritatea pacienților cu astm și BPOC locuiau în mediul urban (p = 0,737).
Evaluarea clinică inițială a vizat prezența și severitatea simptomelor specifice de astm și BPOC. S-au cuantificat dispneea, tusea, wheezingul și toleranța la efort. Prezența simptomelor la includerea în studiu este redată în tabelul 2. Se observă că tusea, atât cea seacă, cât și cea productivă, este prezentă atât la pacienții cu astm, cât și la cei cu BPOC în procentaje similare. Dispneea este un simptom prezent la toți pacienții cu BPOC, în timp ce wheezingul este prezent doar la pacienții cu astm. Capacitatea de efort a pacienților este afectată similar în cele două grupuri.
Numărul de exacerbări de boală care au condus la prezentarea la camera de gardă sau la medicul specialist a fost semnificativ mai mare la pacienții astmatici comparativ cu cei cu BPOC (p = 0,015). Majoritatea pacienților cu astm bronșic au prezentat forme moderat-severe de boală, 77%
Figura 1. Numărul de exacerbări/an la pacienții cu astm și BPOC
dintre pacienții incluși fiind cu medicație de fond de treapta 3-5. 13,3% au prezentat astm sever (treapta 5). La pacienții cu BPOC s-a observat că formele moderat-severe (treapta 3-4 GOLD) au fost dominante, fiind prezente la 94,5% dintre pacienți. Acest aspect este confirmat și de valorile parametrilor funcționali. Funcția pulmonară este semnificativ redusă la pacienții cu BPOC comparativ cu cei cu astm (tabelul 3).
Nivelul seric al IL-31 a fost semnificativ mai mare la pacienții cu boală bronhoobstructivă comparativ cu voluntarii sănătoși (p = 0,001), fiind semnificativ crescut la pacienții cu astm comparativ cu cei cu BPOC (p = 0,015) (figura 1). Nivelul seric al IL-31 nu se corelează cu prezența unui simptom specific la pacienții cu astm sau BPOC. Însă există o corelație pozitivă între acesta și numărul de exacerbări de astm pe care pacienții le-au avut în anul anterior examinării (R = 0,458, p = 0,033). Nu se constată o corelație între nivelul seric al IL-31 și numărul de exacerbări de BPOC.
Figura 2. Nivelul seric al IL-31 la pacienții cu astm și BPOC
Nivelul seric al IL-31 este mai mare la pacienții cu forme moderat-severe de astm, dar diferența nu este semnificativă statistic (p = 0,08) (figura 2). Nivelul seric al IL-31 nu se corelează cu treapta de severitate la pacienții cu BPOC.
Figura 3. Nivelul seric al IL-31 la pacienții cu astm în funcție de treapta de severitate a bolii
Nivelul seric al IL-31 se corelează negativ cu valoarea VEMS la pacienții cu astm (R = –0,413, p = 0,05) și cu valoarea predictivă a capacității vitale la pacienții cu BPOC (R = –0,496, p = 0,041). Nivelurile plasmatice mai mari de IL-31 au fost raportate la pacienții fumători comparativ cu ex-fumătorii la pacienții cu BPOC, însă diferențele nu au fost semnificative statistic. În grupul de pacienți cu astm nu s-a înregistrat niciun pacient fumător, trei fiind foști fumători care au prezentat niveluri mai mari de IL-31 comparativ cu nefumătorii.
Discuție
Studiul de față evaluează rolul IL-31 la pacienții cu astm și BPOC, cu scopul de a investiga posibilul rol al său în patogeneza bolilor respiratorii bronhoobstructive.
Diferite mecanisme fiziopatologice sunt responsabile de inflamația cronică din căile aeriene superioare și inferioare la pacienții cu astm bronșic și BPOC. Manifestările clinice specifice bolii pot să apară în corelație cu aceste modificări fiziopatologice, deși sunt descrise cazuri fără simptomatologie clinic manifestă în care modificări minime inflamatorii sunt prezente în căile aeriene(16) . Există câteva diferențe bine stabilite între elementele celulare și umorale implicate în ambele procese inflamatorii cronice(17). În ambele afecțiuni, răspunsul imun nu conduce la rezoluția răspunsului inflamator, ci contribuie la progresia sa ulterioară. Este bine stabilit că mecanismele de apărare deficitare reprezintă principala cauză a progresiei BPOC, dar în cazul pacienților cu astm dezechilibrul mecanismelor imunoreglatoare reprezintă cauza inflamației cronice(17,18) .
În studiul de față au fost incluși pacienți cu astm și BPOC. Vârsta medie a pacienților cu astm a fost semnificativ mai mare comparativ cu cea din alte studii publicate. Este cunoscut faptul că astmul este o boală a copilăriei, dar poate să apară și la vârsta adultă, în evoluția marșului alergic sau ca astm cu debut tardiv la vârsta adultă(14,19-21) . Acest rezultat poate fi explicat prin faptul că în studiul de față au fost incluși doar pacienți adulți cu forme persistente de astm, deci cu o evoluție de durată. Nu au fost incluși copii. Vârsta medie a pacienților cu BPOC a fost similară cu cea raportată în alte studii(14,21) .
Diferențele de prevalență a bolii între bărbați și femei ar putea fi explicate prin etiologia diferită a bolii. Bolile alergice, printre care și astmul bronșic, sunt mai frecvent întâlnite la femei la vârsta adultă(20,21), similar cu rezultatele obținute în studiul de față. BPOC este semnalat mai frecvent la bărbați, deoarece fumatul este mai frecvent întâlnit la aceștia, fiind bine cunoscut faptul că fumatul reprezintă principala cauză a BPOC(14,21) . Majoritatea pacienților incluși în studiu provin din mediul urban, procentul fiind mai mare în rândul pacienților cu BPOC. Probabil că în mediul urban expunerea la particulele poluante este mai mare decât în zonele rurale, ceea ce explică o severitate mai mare a simptomelor și un număr mai mare de exacerbări care conduc pacientul la medicul specialist. Pe de altă parte, accesibilitatea pacienților la serviciile de specialitate de alergologie și pneumologie este mai mare în mediul urban decât în cel rural.
Simptomele la prezentare au fost asemănătoare, dar au existat și diferențe între pacienții cu astm și cei cu BPOC. Tusea seacă a fost cel mai frecvent întâlnit simptom în ambele grupuri de studiu. Deși se cunoaște că în astm tusea seacă este mai frecvent întâlnită(15,22), în BPOC predomină tusea productivă cu expectorație(14) . Wheezingul a fost complet absent la pacienții cu BPOC, în timp ce dispneea a fost prezentă la toți acești pacienți. Mai probabil, pacienții incluși în studiu nu au prezentat exacerbare în momentul evaluării, ci simptomatologie continuă cronică. La pacienții cu astm, dispneea a lipsit din tabloul clinic la cinci pacienți, mai probabil aceștia prezentând un fenotip de astm tusigen. În urma evaluării simptomatologiei s-a constatat că majoritatea pacienților prezent forme moderat-severede boală în ambele grupuri de studiu, similar cu alte studii anterior publicate(14,15). În general, formele ușoare de astm pot fi tratate și în mediu familial sau pot fi controlate la domiciliu, pe baza unui plan de acțiune în astm prestabilit de către medicul specialist. Pacienții cu BPOC au avut de asemenea forme moderat severe, doar un pacient fiind cu stadiul II. BPOC este o boală cronică progresivă și formele moderat-severesunt cele cu prezentare la medicul specialist pentru evaluare.
Nivelul plasmatic al IL-31 a fost semnificativ mai mare la pacienții cu astm sau BPOC comparativ cu valorile observate la voluntarii sănătoși, în special la cei cu astm. IL-31 este o citokină care caracterizează răspunsul inflamator de tip Th2 prezent în astm și niveluri crescute în ser au fost detectate și în alte afecțiuni alergice, însă recent s-a ridicat ipoteza că IL-31 ar putea interveni în progresia răspunsului inflamator alergic în căile aeriene(11,23,24). Rezultate similare au fost obținute și în alte studii(11,12,23,24). De asemenea, Lai et al. au observat o corelație pozitivă între nivelul plasmatic al IL-31 și severitatea simptomelor de astm(12). În studiul de față s-a observat o creștere progresivă și proporțională a IL-31 în formele moderat-severe de astm, însă diferențele notate nu au atins pragul de semnificație statistică. Dar numărul de
exacerbări de astm în anul anterior prezentării se corelează cu nivelul plasmatic al IL-31, ceea ce ar sugera o implicare a IL-31 în formele severe de boală. Rezultate similare care au arătat corelarea severității astmului cu nivelul bazal de IL-31 au fost raportate și în studiul lui Lai et al.(12) Nu s-a observat însă o corelare între severitatea BPOC, numărul de exacerbări pe an și nivelul de IL-31, ceea ce demonstrează că IL-31 este o componentă a răspunsului imun de tip Th2 întâlnit în astm, și nu în BPOC. IL-31 este implicată și în reglarea funcției pulmonare, fiind negativ corelată cu parametrii funcționali atât în astm, cât și BPOC. Faptul că IL-31 nu se corelează cu manifestările clinice, dar nivelul său este negativ corelat cu capacitatea vitală la pacienții cu BPOC sugerează faptul că IL-31 intervine în procesul de reparare bronșică, ceea ce determină creșterea rezistenței la fluxul aerian și obstrucția bronșică. Rezultate similare au fost raportate și în studiul lui Lai et al. (12), care au arătat o corelație negativă între valoarea IL-31 și VEMS la pacienții astmatici. IL-31 induce o exprimare crescută a citokinelor de tip Th2, cu augmentarea procesului inflamator cronic și agravarea simptomelor clinice și a parametrilor funcționali respiratori. Astfel, IL-31, responsabilă de menținerea inflamației cronice, poate agrava bronhospasmul, cu apariția wheezingului, fapt observat și la pacienții astmatici din studiul de față. În ceea ce privește rolul IL-31 în BPOC, până în prezent nu au fost publicate date în literatură. Rezultatele acestui studiu confirmă ipoteza că IL-31 acționează în conjuncție cu alți mediatori pentru a stimula progresia inflamației cronice atât în astm, cât și în BPOC, având o influență mai mare în astm, unde predomină răspunsul de tip Th2.
Studiul de față evaluează pentru prima dată rolul IL-31 în două afecțiuni bronhoobstructive cu mecanisme fiziopatologice diferite și uneori intricate. Principala limită a studiului este reprezentată de numărul mic de pacienți incluși în ambele grupuri. Din această cauză, nu s-a putut realiza analiza univariată pe subgrupuri de pacienți (de exemplu, fumători, trepte de severitate etc.). De asemenea, nu s-a evaluat evoluția IL-31 sub tratament specific antiinflamator inhalator.
Concluzii
Nivelul IL-31 este crescut la pacienții cu astm și BPOC, fiind semnificativ mai mare la astmatici. La pacienții astmatici, IL-31 se corelează cu severitatea bolii și cu declinul funcției pulmonare.
Bibliografie
1. World Health Organization. Chronic Respiratory Diseases.[Internet; cited 2019
March 11]. Available from: https://www.who.int/respiratory/about_topic/en/ 2. Burney P, Jarvis D, Perez-Padilla R. The global burden of chronic respiratory disease in adults. Int J Tuberc Lung Dis. 2015 Jan;19(1):10-20. 3. Barnes PJ. Inflammatory mechanisms in patients with chronic obstructive pulmonary disease. J Allergy Clin Immunol. 2016 Jul;138(1):16-27. 4. Barnes PJ. Targeting cytokines to treat asthma and chronic obstructive pulmonary disease. Nat Rev Immunol. 2018 Jul;18(7):454-466. 5. Russell RJ, Brightling C. Pathogenesis of asthma: implications for precision medicine. Clin Sci (Lond). 2017 Jun 30;131(14):1723-1735. 6. Lambrecht BN, Hammad H. The immunology of asthma. Nat Immunol. 2015;16(1):45-56. 7. Barnes PJ. Asthma. In: Loscalzo J. Harrison’s Pulmonary and Critical Care Medicine. 2nd edition. United States of America:Mcgraw Hill Education;2013.pag 66-76 8. Murdaca G, Greco M, Tonacci A, Negrini S, Borro M, Puppo F, Gangemi S. IL-33/IL-31
Axis in Immune-Mediated and Allergic Diseases. International Journal of Molecular
Sciences. 2019; 20(23):5856. 9. Zhang Q, Putheti P, Zhou Q, Liu Q, Gao W. Structures and biological functions of
IL-31 and IL-31 receptors. Cytokine Growth Factor Rev. 2008, 19, 347–356. 10. Gibbs BF, Patsinakidis N, Raap U. Role of the Pruritic Cytokine IL-31 in Autoimmune
Skin Diseases. Front. Immunol. 2019, 10, 1–6. 11. Ip WK, Wong CK, Li ML, Li PW, Cheung PF, Lam CW. Interleukin-31 induces cytokine and chemokine production from human bronchial epithelial cells through activation of mitogen-activated protein kinase signalling pathways: Implications for the allergic response. Immunology 2007, 122, 532–541. 12. Lai T, Wu D, Li W, Chen M, Yi Z, Huang D, et al. Interleukin-31 expression and relation to disease severity in human asthma. Sci Rep. 2016, 6, 1–9 13. Moaaz M, Abo El-Nazar S, Abd El-Rahman M, Soliman E. Stem Cell Factor and
Interleukin-31 Expression: Association with IgE among Egyptian Patients with
Atopic and Nonatopic Bronchial Asthma. Immunol. Invest. 2016, 45, 87–106. 14. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease(GOLD).Global strategy for the diagnosis,management and prevention of chronic obstructive pulmonary disease 2018[Internet].Chapter 1:Definition and overview.[updated 2018; cited March 11].
Available from: https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2017/11/GOLD-2018v6.0-FINAL-revised-20-Nov_WMS 15. Global initiative for asthma(GINA). Global strategy for asthma management and prevention, 2018. Available from:https://ginasthma.org/wp-content/ uploads/2018/04/wms-GINA-2018-report-V1.3-002 16. Canonica GW, Complati E. Minimal persistent inflammation in allergic rhinitis: implications for current treatment strategies. Clin Exp Immunol. 2009;158:260-271. 17. Saetta M. Airway pathology of COPD compared with asthma. Eur Respir Rev. 1997; 7: 211-215. 18. Stankiewicz W1, Dabrowski MP, Chcialowski A, Plusa T. Cellular and cytokine immunoregulation in patients with chronic obstructive pulmonary disease and bronchial asthma. Mediators Inflamm. 2002 Oct;11(5):307-12. 19. Daneshmandi S, Pourfathollah AA, Pourpak Z, Heidarnazhad H, Kalvanagh PA.
Cytokine gene polymorphism and asthma susceptibility, progress and control level.
Mol Biol Rep. 2012;39(2):1845-53 20. de Marco R, Cappa V, Accordini S, Rava M, Antonicelli L, Bortolami O, et al. Trends in the prevalence of asthma and allergic rhinitis in Italy between 1991 and 2010. Eur
Respir J. 2012;39(4):883-92. 21. de Marco R, Marcon A, Rossi A, Antó JM, Cerveri I, Gislason T, et al. Asthma, COPD and overlap syndrome: a longitudinal study in young European adults. Eur Respir J. 2015;46(3):671-9. 22. Kay AB. Allergy and allergic diseases. N Engl J Med. 2001;344:30-37. 23. Chattopadhyay S, Tracy E, Liang P, et al. Interleukin-31 and oncostatin-M mediate distinct signaling reactions and response patterns in lung epithelial cells. J Biol
Chem. 2007;282:3014–26. 24. Lei Z, Liu G, Huang Q, et al. SCF and IL-31 rather than IL-17 and BAFF are potential indicators in patients with allergic asthma. Allergy. 2008;63:327–32.
