lucrări originale REVISTA SOCIETĂŢII ROMÂNE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
IL-31 în astm și BPOC IL-31 in asthma and COPD Ioana‑Corina Bocșan1, Honey Calebrant2, Ioana‑Adriana Muntean3, Raluca‑Maria Pop1, Sergiu Pașca1, Maria Neag1, Diana Deleanu3, Anca‑Dana Buzoianu1 1. Disciplina de Farmacologie, Toxicologie și Farmacologie Clinică, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj‑Napoca, România 2. Departamentul de Dermatologie, County Hospital, Kalmar, Suedia 3. Disciplina de Alergologie și Imunologie, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj‑Napoca, România Autor corespondent: Ioana‑Corina Bocșan; e-mail: bocsan.corina@umfcluj.ro
ABSTRACT
REZUMAT
Background and aim. Cytokines represent key mediators in the onset and persistence of inflammatory process, in asthma and COPD. IL-31, which belongs to the IL-6 family, might act in a similar way as IL-6 at the beginning of the inflammatory process. Its role in atopic skin diseases has already been demonstrated, but there are conflicting results related to its role in respiratory allergic diseases. The aim of this study was the evaluation of IL-31 plasmatic level in patients with asthma or COPD and its correlation with clinical and lung function parameters. Materials and method. A total of 40 consecutive patients with bronchoobstructive diseases were included in the study. Twenty-two patients presented asthma and 18 patients had COPD. The evaluation included: the number of exacerbations in the last year, disease severity, spirometry. The plasmatic levels of IL-31 were determined in all patients. Results. The mean age was higher in patients with COPD (43.4±13.3 vs. 64.94±6.95 years old; p=0.003). COPD was most frequently observed in males (77.8% vs. 26.3%; p=0.004), while asthma was diagnosed frequently in females (72.7% vs. 22.2%). IL-31 was significantly higher in patients with asthma (median 1269 pg/ml [338.36-2785.99)] versus COPD [median 481.79 pg/ml [178.74-1402.72]; p=0.015). IL-31 was positively correlated with the number of exacerbations in the last year (R=0.456; p=0.033) and asthma severity (R=0.541; p=0.009) and negatively correlated with FEV1 (R=-0.413; p=0.05) in patients with asthma. In patients with COPD, the number of exacerbations was negatively correlated with vital capacity (R=-0.523; p=0.026), but there were no correlations between the IL-31 level and the clinical and functional parameters. Conclusions. IL-31 had increased plasmatic levels in patients with asthma. IL-31 may play a role in the severity and regression of lung function in asthmatic patients, but not in COPD patients. Keywords: asthma, IL-31, COPD
Introducere și scop. Citokinele reprezintă mediatori-cheie în inițierea și persistența răspunsului inflamator atât în astm, cât și în BPOC. IL-31, care aparține familiei IL-6 de citokine, ar putea acționa similar cu IL-6, fiind implicată mai probabil în inițierea procesului inflamator. Rolul său în bolile alergice cutanate a fost deja demonstrat, dar rezultatele sunt contradictorii în ceea ce privește implicarea sa în bolile respiratorii alergice. Scopul studiului de față este acela de a evalua nivelul plasmatic al IL-31 la pacienții cu astm sau BPOC și corelarea sa cu manifestările clinice și parametrii funcționali respiratori. Materiale și metodă. 40 de pacienți cu boală bronhoobstructivă au fost incluși în studiul de față: 22 de pacienți cu astm și 18 pacienți cu BPOC. Pacienții au fost evaluați clinic la includerea în studiu și s-au analizat numărul de exacerbări de boală în ultimul an anterior prezentării, severitatea bolii și funcția pulmonară evaluată prin spirometrie. Nivelul plasmatic al IL-31 a fost analizat la toți pacienții. Rezultate. Vârsta medie a fost mai mare la pacienții cu BPOC (43,4 ± 13,3 față de 64,94 ± 6,95 ani, p = 0,003). BPOC a fost mai frecvent diagnosticat la bărbați (77,8% față de 26,3%, p = 0,004), în timp ce astmul bronșic a fost mai frecvent la femei (72,7% față de 22,2%). IL-31 a fost semnificativ mai mare la pacienții cu astm față de cei cu BPOC [1269 (338,36‑2785,99) pg/ml versus 481,79 (178,74‑1402,72)] pg/ml (p = 0,015). La pacienții astmatici, IL-31 s-a corelat pozitiv cu numărul de exacerbări din ultimul an (R = 0,456, p = 0,033) și cu severitatea bolii (R = 0,541, p = 0,009), respectiv s-a corelat negativ cu FEV1 (R = –0,413, p = 0,05 ). La pacienții cu BPOC, numărul exacerbărilor a fost corelat negativ cu capacitatea vitală (R = –0,523, p = 0,026), dar nu au existat corelații între nivelul IL-31 și parametrii clinici și funcționali. Concluzii. IL-31 este crescută la pacienții cu astm. IL-31 poate reprezenta un marker de apreciere a severității și regresiei funcției pulmonare la pacienții astmatici, dar nu și la pacienții cu BPOC. Cuvinte-cheie: astm, IL-31, BPOC
Introducere
Primit: 13.10.2021 Acceptat: 17.10.2021
Bolile pulmonare cronice reprezintă o patologie complexă, cu morbiditate și mortalitate semnificative, în ciuda unor terapii de generație nouă care pot asigura un control adecvat al bolii. Astmul bronșic și BPOC-ul afectează aproximativ 1 miliard de oameni, iar în țările în curs de dezvoltare prevalența acestor două boli este în creștere, fie din cauza condițiilor de viață, fie din cauza diagnosticului întârziat și a inaccesibilității la terapiile moderne(1,2). Bolile bronhoobstructive pulmonare sunt afecțiuni cu etiologie multifactorială în care atât factorii genetici, cât și cei de mediu joacă un rol crucial(3). Sunt afecțiuni extrem de eterogene, ceea ce face dificilă selecția terapiei optime. ANUL V v NR. 3 v OCTOMBRIE 2021
Deși sunt afecțiuni cu manifestări și prognostic diferite, în ambele boli se decelează un răspuns inflamator cronic. În BPOC, inflamația cronică se caracterizează prin creșterea numărului de neutrofile, macrofage și de limfocite B și T în căile aeriene(4). La pacienții cu astm bronșic este descrisă o varietate de mecanisme fiziopatologice, chiar dacă manifestările clinice sunt similare(5). Eterogenitatea complexă a astmului este determinată de multitudinea de celule și mediatori implicați în patogeneza bolii(6). Variabilitatea clinică inter‑ și intraindividuală este sugerată de mecanisme fiziopatologice diferite. În astmul bronșic, în special cel alergic, decelăm un răspuns inflamator mediat Th2, dar există și fenotipuri de astm în care ambele căi de răspuns, Th1 și Th2, sunt prezente(5,6).
107
