Programul Strategic 2012 anexele 1 si 2 by Revista Veterinarul

Anexa nr. 1

Norme metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012 Notă 1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale; b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele şi oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi administratorii exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor şi abatoare; c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor; d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie; e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta; f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor; g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii; h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analiza si examene de laborator pentru precizarea diagnosticului; i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creşterii 1

mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creşteri a mortalităţii; j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de animale; k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora; l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare animală; m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului, la destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine; n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu frecvenţă redusă; o) data prelevării – data la care a fost prelevată proba; p) incidenţă - reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populaţii de animale, expusă riscului, într-o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat q) prevalenţă - numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populaţie de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinată r) confidenţă – intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variaţia valorilor obţinute pe un eşantion dintr-o populaţie variabilă; s) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu defect; t) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate; u) expertiza suplimentară - analiza contraprobei/contraprobelor recoltată/recoltate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea propritarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti sau în cadrul laboratoarelor naţionale de referinţă; contraproba sigilată rămâne la dispoziţia proprietarului, care trebuie să o păstreze în condiţii corespunzătoare şi o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligaţiei direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de a impune, în termenele prevăzute de legislaţie, măsurile necesare asupra animalului şi exploataţiei în care se găseşte acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acţiunilor sanitar - veterinare publice cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012. 2. Animalele vii importate din ţări terţe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecţie la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoţitor conform prevederilor Decizia 97/794/CE a Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a anumitor modalităţi de aplicare a Directivei 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din ţări terţe. 2

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop. 4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii. 5. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a intrării în exploataţie. 6. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii: a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare; b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli; c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior acţiunii de examinare clinică. 7. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate; orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare. 8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării. 9. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită. 10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie şi se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat vaccinarea. 11. La bovine, ovine, caprine, suine şi ecvidee, acţiunile sanitare-veterinare publice din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, suportate de la bugetul de stat, se efectuează numai pe animale ce au fost identificate si inregistrate conform legislaţiei în vigoare. 12. La carnasiere domestice, acţiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, se efectuează numai la animalele care deţin carnete de sănătate, gestionate de către Colegiul Medicilor Veterinari, înseriate şi numerotate potrivit alocării marjelor de serii şi de numere de 3

către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele şi prenumele proprietarului/deţinătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul, satul şi judeţul), specia (câine/pisică), codul de identificare - după caz, rasa, sexul, vârsta, culoarea şi semnele particulare ale animalului; seria şi numărul carnetelor de sănătate sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acţiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plăţii acestora; fiecare consiliu judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti al Colegiului Medicilor Veterinari trebuie să deţină evidenţa carnetelor de sănătate şi să o furnizeze direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. 13. Costurile manoperei de vaccinare şi tuberculinare, manoperei de prelevare a probelor, analizelor şi examenelor de laborator necesare realizării în exploataţiile nonprofesionale a acţiunilor sanitar - veterinare publice din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, se asigură din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. 14. Contravaloarea tuberculinei aviare şi mamifere, a vaccinului contra rabiei şi a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor şi acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum şi a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor sanitar – veterinare publice din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, pentru toate tipurile de exploataţii, se suportă din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. 15. Costurile manoperei de prelevare a probelor pentru realizarea în exploataţiile comerciale inclusiv a celor de tip A a acţiunilor sanitar veterinare publice din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, se asigură de către proprietarii acestora. 16. Costurile analizelor şi examenelor de laborator pentru realizarea în exploataţiile comerciale, inclusiv a celor de tip A, a acţiunilor sanitare veterinare din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor se asigură din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012. 17. Manopera de identificare şi înregistrare a animalelor neidentificate, care au depăşit vârsta maximă prevăzută de legislaţia în vigoare pentru identificarea şi înregistrarea lor, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile suportându-se de către proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile pct. 6 din capitolul VIII al anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 341/2012 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2012. 18. Prin excepţie de la prevederile pct. 13 şi 15, proprietarii animalelor suportă costurile aferente: a) manoperei de prelevare a probelor, analizele şi examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor; b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele şi examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de 4

carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice; c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi analizele şi examenele de laborator aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerţului intracomunitar; d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele şi examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale si comerciale ale animalelor de companie; e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele şi examenele de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol; f) prelevării contraprobei, analizei şi examenului de laborator efectuate in vederea expertizei suplimentare; g) activităţilor încadrate în definiţia supravegherii pasive cu exceptia examinării clinice dispusă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli declarabile, prelevarea de probe, analiza şi examene de laborator pentru precizarea diagnosticului h) contravalorii vaccinului şi manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; i) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice; j) deparazitării animalelor pentru echinococoză; k) operaţiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar; l) supravegherii sanitar - veterinare a materialului seminal congelat din import; m) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora pentru: i) ecvideele provenite din import, comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţară; ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigaţii ulterioare necesare privind circulaţia ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor şi serului provenite de la ecvidee, în conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protec ie cu privire la anemia infec ioasă ecvină în România; iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei mişcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc exploataţia şi au trecut 90 zile de la testare. n) manoperei de prelevare a probelor aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru: i) avortul salmonelic al iepelor; ii) fascioloza; iii) trichomonoza bovină; iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; v) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD; vi) rinopneumonia ecvină; 5

vii) bruceloza la canide; viii) bruceloza la iepuri; ix) moluşte gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode; x) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze; xi) toxoplasmoza; xii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere; xiii) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice; xiv) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare; xv) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare; xvi) paratuberculoza la animalele provenite din import sau comerţ intracomunitar, în perioada de aşteptare şi până la stabilirea statusului de exploataţie liberă de paratuberculoză; xvii) micoplasmoza respiratorie aviară. 19. Analizele şi examenele de laborator în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 al Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legisla ia privind hrana pentru animale i produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. 20. Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice. 21. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 22. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective. 23. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări. 24. Vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni. 25. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. 6

26. În perioada testării animalelor din exploataţiile care nu sunt calificate ca libere de boli, este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ. 27. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine. 28. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale. 29. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat. 30. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti trebuie să elaboreze grafice detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2012, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, şeful serviciului economic, şeful laboratorului sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 31. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor ţintă existente la data efectuării acţiunii se va avea în vedere ca toate animalele ţintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele ţintă au fost supuse testării. 32. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii. 33. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora. 34. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări. 35. În situaţia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii. 36. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condiţiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar şi să întocmească dosarele de calificare pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare pentru tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină. 7

37. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să monitorizeze statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină. 38. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă. 39. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ţine cont ca produsele biologice achiziţionate care se utilizează să asigure imunitate obligatoriu pentru cel putin perioada dintre acţiuni. 40. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare. 41. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostin in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr – un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor şi Protejarea Sănătăţii - EDQM şi OrganizaţiA Mondiale pentru Sănătatea Animală. 42. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi ai municipiului Bucureşti şi cei ai posturilor de inspecţie la frontieră suspicionează introducerea pe piaţă, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) şi/sau de câine (canis lupus familiaris), precum şi ale produselor care conţin asemenea blănuri, aceştia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat. ABREVIERI AA-PAS – albastru alcian ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor BND - Baza Naţională de Date CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor CMV - Colegiul Medicilor Veterinari DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon 8

GPS – sistem de poziţionare globală HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină Hb - hemoglobină IA - influenţa aviară IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LEB – leucoză enzootică bovină LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de Referinţă LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti NTG – număr total de germeni OMSA – OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii PAS – periodic acid schiff PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină TCS – Test comparativ simultan TIA – toxiinfecţie alimentară TU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UE – Uniunea Europeană 9

CAPITOLUL I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE 1.1 FEBRĂ AFTOASĂ Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Grupa de animale ţintă - animale din specii receptive, domestice şi sălbatice. România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii si produse ale acestora provenite din tari ce nu au statut de indemnitate fara vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (graniţele României cu ţările terţe, târguri de animale vii, expoziţii, porturi, aeroporturi). SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă

Supravegherea activă Supravegherea serologică - Pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau în trimestrul I.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop. Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de sânge, defalcat în mod egal între judeţele aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul acestor judeţe, probele vor fi recoltate din efectivele aflate în localităţi de frontieră. Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor sau acolo unde se înregistrează o mortalitate ridicată la tineret. 10

Supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru serotipurile O, A şi Asia 1. Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se retestează. Probele ce rămân pozitive se supun investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006. 1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ Scop: menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză bovină I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior. 3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test. 4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind 11

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior. 3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test. 4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine. 8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două săptămâni înaintea testării. 11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare. 12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. 13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau în abator: 12

5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform alin. (1), art. 15 al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două săptămâni înaintea testării. 11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. 13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau în abator:

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. 3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras: acele exploataţii oficial libere de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza: 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reacţionat negativ la ultimele două teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.* 2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la 13

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 . 2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. 3. Dacă prezenta tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, acea exploataţie oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza: 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.* 2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la

testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-γIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului. 7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator. 14

testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-γIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului. 7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator; Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului. 13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA. D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină. E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-γIFN). I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei; d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 15

12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.

D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină. E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-γIFN). I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei; d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice. 8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul biologic. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post-mortem, se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.** III. Supravegherea în exploataţiile în curs de calificare

Supraveghere activă 1. Exploataţiile care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2011 dar care au rezultate negative la tuberculinare, vor fi testate prin TU de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză conform prevederilor lit. B lit. b) din anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 2. Calificarea exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză va fi obligatoriu finalizată la 31.12.2012. 3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploataţii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat. IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare Supraveghere pasivă 1. Bovinele destinate comerţului intracomunitar/exportului în ţări terţe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mişcării, test de premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru comerţ intracomunitar sau export în ţări terţe, de către medicul veterinar oficial, în 16

intervalul de 30 de zile anterior expedierii din exploataţia de origine, sau în centrul de colectare. 2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU. V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat Supraveghere pasivă Sunt exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere. VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice Supraveghere pasivă 1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-γIFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii. 2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs-γIFN). 3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon (EIAs-γIFN) se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor. 4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obţinut rezultate pozitive la testele menţionate la alin. 2. VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic Supraveghere pasivă Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare. * Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial. ** Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali. 1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii şi calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial indemnă de leucoză enzootică bovină. I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea 17

menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină. 3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciţi. 4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină. 5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA. 7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, DSVSA aprobă o altă prelevare. 8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează. 9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. 11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat 18

statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină. 3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică. 4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină. 5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA. 7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, DSVSA aprobă o altă prelevare. 8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează. 9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. 11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;

până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras supuse asanării prin extracţie: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. 19

b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a)., în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

B. În exploataţiile contaminate supuse asanării prin extracţie: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010. C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină. D. Inspecţia în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.* 20

8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină. D. Inspecţia în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda RomanwskyGiemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*

III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare: Supraveghere pasivă Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploataţie calificată oficial indemnă de leucoză enzootică bovină. * În unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali. 1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă porcină africană SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice şi mistreţi. Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror alte eventuale puncte de risc. După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Supravegherea activă Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine.

Supravegherea serologică

Supravegherea virusologică

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive se analizează imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se notifică imediat ANSVSA. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ pentru această boală, sunt testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană. LNR monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA raport privind numarul testelor şi rezultatul acestora. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. Testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică. Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul IDSA. 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.5. TURBAREA SAU RABIA Scopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi sălbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei in România. Grupa de animale ţintă: Toate animalele susceptibile la infecţia cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă: Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii. Supravegherea activă: a) Prin examinare clinică obligatorie şi punerea sub observaţie timp de 14 zile a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 Observarea modificărilor de comportament care pot Administratori ferme, proprietari exploataţii induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului. nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale; medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi organizaţii non-guvernamentale. Grupa de animale ţintă: Animale care au muşcat şi/sau zgâriat.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

1. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare si ucise se distrug în întregime nejupuite. 3. După eliminarea animalelor pozitive, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, si suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucţiunile de utilizare a acestuia.

b) Prin examene de laborator la Grupa de animale ţintă: animalele moarte/ suspecte şi ucise, Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. care au manifestat tulburări de Prelevarea probelor, transportul spre laborator se comportament ce pot fi atribuite realizează cu respectarea strictă a Ordinului rabiei. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, boala cahectizantă a caprioarelor şi listerioză, în funcţie de specie. Investigaţii de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală: 1. examen prin IFD; 2.Inoculare intracerebrală a şoarecilor; 3. Examen histopatologic; 4. Inoculare pe culturi celulare, dacă este cazul; b) confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE. c) Supravegherea circulaţiei tulpinilor Grupa de animale ţintă: virale Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive. Se prelevează probe o dată pe an de LSVSA din cazuistica anuală a judeţului respectiv şi se transmit către LNR în funcţie de prelavenţa bolii în judeţ.

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. 2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA cu metode acreditate desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul IDSA. 3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei anuale a bolii. Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA care notifică rezultatele la ANSVSA.

1.6. ANTRAX Scop: supraveghere şi control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la om. SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa Medicul veterinar oficial din cadrul Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, cazurilor de boală. DSVSA. ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către receptive din fondul cinegetic. DSVSA. II. Supraveghere activă. 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor Probele prelevate se examinează bacteriologic: Examenele de laborator pentru 24

suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent. INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus precizarea diagnosticului se realizează anthracis). la LSVSA agreate, sub coordonarea Animalele rămase în exploataţii vor putea părăsi LNR pentru Antrax din IDSA. exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu Tulpinile de Bacillus anthracis izolate excepţia dirijării spre sacrificare. la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare. Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA, resectiv IDSA.

MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului. 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

1.7. BOALA DE NEWCASTLE /PSEUDOPESTA AVIARĂ SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII NONPROFESIONALE (gospodării ale populaţiei) (1) Supravegherea activă Grupa de animale ţintă: galinaceele vaccinate din exploataţii nonprofesionale . Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II a, la galinaceele din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări. Se vor recolta cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populaţiei. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul utilizat; c) data vaccinării; d) data prelevării probelor e) sistemul de creştere Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoţire. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la D.S.V.S.A. judeţeană/Bucureşti aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingenţă al României şi cu Manualul Operaţional

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII COMERCIALE (2) Supravegherea activă Grupa de animale ţintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociatiile de profil si alte pasari ţinute in captivitate în exploataţii inregistrate/autorizate sanitar veterinar. În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA. a) În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, testarea imunităţii postvaccinale se recomandă după vaccinarea a 2-a şi a 4-a; la fiecare serie se preleveaza 30-50 probe; b) În exploataţiile de pui de carne, testarea imunităţii postvaccinale se recomandă după vârsta de 28 de zile; la fiecare serie se preleveaza 30 probe/ferma Costul testelor se suportă de către fermier. Supravegherea serologică - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle. Investigatii virusologice -in cazul suspiciunii de boala -in cazul obtinerii de titruri neuniforme de anticorpi si mai mari de 1/512 la examenul serologic la pasarile vaccinate; -supravegherea virusologica a porumbeilor aflati in evidenta asociatiilor de profil se efectueaza pe tampoane cloacale, la o prevalenta de 10% cu o confidenta de 95% ( 25 probe ). Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/2006, cu

Planul de contingenţă al României şi cu Manualul Operaţional. 1.8 TIFOZA AVIARĂ SUPRAVEGHERE 1 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări: a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări; b) exploataţii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploataţii de prepeliţe; e) exploataţii de fazani; f) exploataţii de potârnichii; g) exploataţii de raţe. 3. Serotip relevant: Salmonella gallinarum. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor ce sunt supravegheată este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5.Programarea caledaristică pe săptămâni, a recoltării de probe pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din 1 aprilie 2011 de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie. 2. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie- în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru puloroză aviară. 5. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) Toate efectivele pentru producţie, b) În efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate bacteriologic; c) În zona limitrofă exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie 27

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au ce au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA . 3. Depistarea Salmonellei gallinarum se efectuează folosind îmbogăţirea directă cu bulion cu selenit- cisteină. Preîmbogăţirea neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă cu bulion RappaportVassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Muller Kauffman-tetrationat-novobiocin (MKTTn) este utilizată pentru probe (ex. embrioni), unde este de aşteptat ca flora concurentă să fie minimă. 4. Contravaloarea examenelor de laborator si investigatiilor necesare supravegherii este suportata de către administratorul/proprietarul de păsări. 5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10 probe. 6. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate. 8.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile

rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodariile individuale; d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; e) În efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului; f) În exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel: 6. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu. 7. Pentru ferme de părinţi: a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu; b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; c) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/proprietarul de păsări.Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.

1.9 PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) SUPRAVEGHERE 1 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări: a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări; b) exploataţii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploataţii de prepeliţe; e) exploataţii de fazani; f) exploataţii de potârnichii; g) exploataţii de raţe. 3. Serotip relevant: Salmonella pulorum. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor ce sunt supravegheată este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE. 2. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru puloroză aviară. 5. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) toate efectivele pentru producţie, b) în efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate bacteriologic; c) în zona limitrofă exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodariile individuale; d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; e) în efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului; f) în exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel: 6. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe 29

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au ce au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA . 3. Depistarea Salmonellei pulorum se efectuează folosind îmbogăţirea directă cu bulion cu selenitcisteină. Preîmbogăţirea neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Muller Kauffmantetrationat-novobiocin (MKTTn) este utilizată pentru probe (ex. embrioni), unde este de aşteptat ca flora concurentă să fie minimă. 4. Contravaloarea examenelor de laborator si investigatiilor necesare supravegherii este suportata de către administratorul/proprietarul de păsări. 5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10 probe. 6. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella pulorum la controlul oficial se elimină. 7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate. 8.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop

de probe pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

de fecale; c) pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu. 7. Pentru ferme de părinţi: a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu; b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; c) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/proprietarul de păsări.Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/ administratorului, cu aprobarea DSVSA.

1.10 MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ (M.R.A.) SUPRAVEGHEREA PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE 1 Supraveghere activă se impune conform prevederilor Deciziei 2011/214/UE. Grupa de animale ţintă: păsari domestice din exploataţii comerciale de reproducţie. Tipul probelor recoltate: a) probe de sânge de la pui de găină şi de curcă de o zi; b) embrioni morţi în coajă şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 examene clinice; examene serologice: RSAR sau ELISA; examene anatomopatologice; embrioteste efectuate la LSVSA pe câte 10 embrioni morţi în coajă şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile; e) confirmarea bolii prin teste de biologie moleculară efectuate de LNR din cadrul IDSA. Recoltarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial a) b) c) d)

1.11. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale ţintă porci domestici şi sălbatici 30

SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Supraveghere activă

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor Decizia 2000/428/CE a Comisiei din 4 iulie 2000 de stabilire a procedurilor de diagnosticare, a metodelor de prelevare de probe şi a criteriilor de evaluare a rezultatelor testelor de laborator pentru confirmarea şi diagnosticul diferenţial ale bolii veziculoase a porcului şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. 1. Întrucât, din punct de vedere al manifestărilor clinice evidente într-un efectiv de porcine, nu se poate face distincţie între boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă, recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA. 2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul LNR din IDSA.

1.12. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale ţintă specii de animale receptive domestice şi sălbatice. SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă

Supravegherea activă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.

1.13 PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă bovină. SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 În cazul în care, România se va afla în La dispoziţia ANSVSA vor fi efectuate În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR situaţia unui risc epidemiologic. inspecţii clinice, testări serologice şi din cadrul IDSA.Pentru examene virusologice de morfopatologice. Zonele şi ţintele vor fi diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea stabilite în cadrul grupului de experţi constituit ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau 32

de ANSVSA

internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.14 PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Examinarea clinică

Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor de liberă practică sau oficiali. epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 33

vaccinare. În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie. Supravegherea serologică

Supravegherea virusologică

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă din cadrul IDSA. semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.15. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină. SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare. 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA) şi microbiologice.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la LNR din cadrul IDSA. 34

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare 4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

1.16. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de variolă ovină şi caprină. SUPRAVEGHERE 1 1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. 2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor, aflate pe teritoriul Romaniei: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările şi completările ulterioare. Nu există manual de diagnostic în domeniu.

3. Morfopatologică şi virusologică: în caz de suspiciune a bolii şi la animale importate din tari libere de boala dar cu risc epidemiologic de vecinatate.

Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati ţintă, precum şi a celor taiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. Efectuarea de examene necropsice şi morfopatologice prin metoda HE, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA. Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină.

1.17. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pesta africană a calului. SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare Supravegherea activă 1. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii Medicul veterinar oficial din cadrul statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, DSVSA informaţii şi notificări făcute de fermier. 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

1.18. BOALA AUJESZKY Scop: supraveghere şi control în scopul monitorizării bolii. SUPRAVEGHERE 1 Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

PRECIZĂRI TEHNICE 2

Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

1.19. PARATUBERCULOZA PARTUBERCULOZA LA BOVINE Scop: screening. I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale de bovine Supraveghere pasivă 1.Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi /sau IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A Supraveghere pasivă 1. Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a tuturor 37

tuturor bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 21 de zile de la TCS. 2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1, efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. 3. Toate animalele pozitive la tuberculina de tip aviar si negative la ELISA se vor examina bacteriscopic. 4. Animalele pozitive bacterioscopic se vor supune prevederilor de la pct. 2. 5. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. 6. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. 7. Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate de două ori la interval de un an cu rezultate negative. 8. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 30 de zile de la TCS. 2. Bovinele în vârstă de peste 24 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbţie (screening), cu asigurarea prevalenţei de 1% şi confidenţei de 95%. 3. Toate animalele recţionate pozitiv la testul serologc prin ELISA cu faza de absorbţie se izolează şi se testează prin ELISA de confrimare. 4. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1 şi pct. 3, efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. 5. Toate animalele pozitive la tuberculina de tip aviar si negative la ELISA se vor examina bacteriscopic. 6. Animalele pozitive bacterioscopic se vor supune prevederilor de la pct.4. 7. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. 8. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. 9. Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate de două ori la interval de un an cu rezultate negative. 10. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

III. Supravegherea bovinelor de creştere şi reproducţie introduse prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe. Supraveghere activă 1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină. 2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea II. 38

IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de bovine Supraveghere activă 1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a taurilor şi bivolilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV. 2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea II. PARATUBERCULOZA LA OVINE ȘI CAPRINE I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de ovine şi caprine domestice inclusiv în exploataţiile comerciale tip A Supraveghere activă A. 1. Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de absorbţie, a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină. 2. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 12 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbţie (screening), cu asigurarea prevalenţei de 1% şi confidenţei de 95%. 3. Toate animalele recţionate pozitiv la testul serologc prin ELISA cu faza de absorbţie se izolează şi se testează prin ELISA de confirmare. 4. Toate animalele pozitive la ELISA se vor examina bacteriscopic. 5. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 4 efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. 6. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. 7. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. II. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate şi se trimit la laborator pentru examene morfopatologice şi bacterioscopice probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. III. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale de ovine şi caprine în vederea asigurării cerinţelor de certificare în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 8/2006, cu modificările ulterioare Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea paratuberculozei în populaţia de ovine şi caprine. 2. Anunţarea cazurilor clinice de boală. 3. Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. Ovinele şi caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: 39

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) paratuberculoza nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni; c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b). IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de berbeci şi ţapi Supraveghere activă 1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a berbecilor şi ţapilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, cu 14 zile înainte de şi după campania de montă. 2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea I. V. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale. 2. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente de intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic. 3. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

1.20. BRUCELOZA LA BOVINE Scop: recunoşterea României ca stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină. I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se efectuează un test serologic la un interval de minimum 3 luni

şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în 2011.* 2. În caz de suspiciune prelevările de probe se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. 4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica OIE) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC vor fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic. 5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.

B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. Supraveghere pasivă 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser

a) trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni; b) un test serologic pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în 2011. 2. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare de la alin. 1. se face pe baza analizei cost beneficiu efectuată între DSVSA – LSVSA şi exploataţiile comerciale de bovine. 3. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie, în exploataţiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada trasabilităţii animalelor care depun laptele la un muls.*** 4. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză sau LSVSAJ desemnate/agreate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA . 5. Graficul de recoltare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR pentru bruceloză din cadrul IDSA. 6. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea serologică pe probe de sânge prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; Orice test de confrimare trebuie să se efectueze pe probe de sânge recoltate de la fiecare animal. 7. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica OIE) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC vor fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic. 8. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 9. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 7, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc. B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. Supraveghere pasivă 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic 41

sanguin la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.** 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat. Supraveghere activă 1.Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge. 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză. 3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare. 4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu. 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după: (a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica OIE), (b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale. 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.**

prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.** 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat. Supraveghere activă 1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.** 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză. 3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare. 4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu. 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după: (a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica OIE), sau (b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale. 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp. 7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. 42

7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. 9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.

9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.

III. Testarea animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Supraveghere pasivă 1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.** 2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă. 3. Probele se examinează prin RFC (tehnica OIE). 4. Cazurile pozitive şi neconcludente se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. 5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul I prin RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenului bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge. 6. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 43

7. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară. IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe. Supraveghere pasivă 1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puţin de o paietă din lotul provenit din acelaşi ejaculat, dacă acesta conţine mai puţin de 100 de paiete. 2. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie. 3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali. 4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat Supraveghere pasivă Sunt exceptaţi de la testare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere. VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic Supraveghere pasivă 1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obţinute prin vânătoare. 2. Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). 3. De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a). 4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. 5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. * Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. ** Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial. *** Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial. 1.21. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis) Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de Brucella melitensis SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Pe tot teritoriul ţării. 44

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi

Supravegherea pasivă Examinarea clinică

Supravegherea activă A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic o dată pe an. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toti masculii necastraţi; b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; d) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale; e) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale;

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic in directia brucelozei.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica OIE). 45

muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella. Melitensis). 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

f) toate animalele nou introduse în exploataţie.

Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic.

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/ bacteriologic după caz: a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine (abomas, splină, pulmon); b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal); c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară); d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă Roz Bengal si RFC (tehnica OIE). practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 46

1.22. EPIDIDIMITA INFECTIOASĂ, RESPECTIV INFECŢIA CU BRUCELLA OVIS Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 290/2006. Supravegherea în exploataţiile de ovine cu destinaţia de creştere şi reproducţie 1. Supraveghere pasivă a. Monitorizarea epididimitei infectioase în populaţia de ovine. b. Anunţarea cazurilor clinice de boală. c. Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Berbecii pentru reproducţie cu destinaţia export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) să provină dintr-o exploataţie în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni; b) să fi fost ţinuţi în permanenţă în această exploataţie timp de 60 de zile înainte de expediere; c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuşi cu rezultate negative unei reacţii de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. 3. Animalele cu rezultate pozitive la testul serologic se castrează. 4. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis. 5. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 7. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 9. Costurile programului de control al Epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale. 1.23. BRUCELOZA LA PORCINE Scop: eradicarea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Pe tot teritoriul ţării. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea 47

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,

Supravegherea pasivă

precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică.

Supravegherea activă Supravegherea serologică: A.În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate: 1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial; 2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an; 3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort; 4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. B. In exploataţiile nonprofesionale: 1. 10 % din scroafe, o dată pe an; 2. toţi masculii necastraţi, trimestrial; 3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat,

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE). 1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal in vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis). 5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 48

vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

după 7-14 zile de la avort; 4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. C. Animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

D. În abator: 1. animalele vii: se examinează antemortem şi post-mortem; 2. carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar. E. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare.

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.

F. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE), 10 % din scroafe si toti vierii.

Serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

1.24. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la reproducători SUPRAVEGHERE 1 I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. II. Supraveghere activă 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii 1. Prin examene de laborator pe probe de se ţin în repaos sexual 7 zile. secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru 2. De la femelele care au avortat se trimit la montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la laborator avortoni şi învelitori placentare. interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

1.25. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii publice SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor referitoare la Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, incidenţa cazurilor de boală. păsări din ferme Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. II. Supraveghere activă prin examene Recoltarea de probe de fecale proaspete, de laborator masa intestinală/probe cecumuri şi organe 50

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar

de la ovine, porcine şi păsări

oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică.

1.26. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR Scop: controlul bolii. Supravegherea în exploataţiile comerciale Supravegherea activă: I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II. b) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV şi se testează la LSVSAJ abilitate şi/sau LNR din IDSA. II. Testarea bovinelor în exploataţiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar: Supraveghere activă 1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker. 2. Se notifică în prealabil direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la intenţia de aplicare a unui program de vaccinăre; notificarea va fi însoţită de specificaţii privind tipul de vaccin utilizat şi schema de vaccinare. 3. DSVSA transmit la ANSVSA graficul notificărilor privind vaccinarea. 1.27. TRICHOMONOZA BOVINĂ Scop: supraveghere în vederea nediseminarii agenţilor abortigeni SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 1.Supraveghere clinică a 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu efectivelor de bovine de prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. reproducţie în special la montă şi 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în 51

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 2.Supraveghere prin examene de laborator. 3.Monitorizarea datelor relevante despre boală.

repaus sexual 7 zile. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit de către agentul economic/importator la laborator, în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe. 4. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

1.28. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 290/2006. Supravegherea în exploataţiile de caprine destinate creşterii şi reproducţiei Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populaţia de caprine. b) Anunţarea cazurilor clinice de boală. c) Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietarii declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la lit. b). 3. Costurile programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale. * Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial.

1.29 MAEDI –VISNA Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 290/2006. Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea bolii în populaţia de ovine. b) Anunţarea cazurilor clinice de boală. c) Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la lit. b). 3. Costurile programului de control pentru Maedi – Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale. * Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial. 1.30. ECHINOCOCOZA Scop: controlul şi eradicarea bolii SUPRAVEGHERE 1 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui 1. Medicul veterinar de ANSVSA nr. 25/2008. liberă practică 2. Se efectuează examene de laborator pe probe fragmente de organe cu formaţiuni chistice împuternicit şi/sau prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. medicul veterinar prin examen macroscopic şi microscopic. oficial din cadrul 3. Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele definitive DSVSA. 53

aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator. 3. Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISAcoproantigen.

pentru evidenţierea adulţilor de Echinococcus spp. 4. Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen 5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme. 6. Examenul de identificare a speciilor de Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA. 7. Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. 8.În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. 9. După stabilirea sursei de infectare, este obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la testul Elisa copro antigen. 10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare (examene copro-parazitologice), LSVSA şi/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA.

1.31. DURINA Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE 1 1.Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an; 2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Examen serologic prin RFC (tehnica OIE).

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medic veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la IDSA.

Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică supravegherea medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la IDSA.

sub

1.32

ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

Scop: eradicarea anemiei infecţioase ecvine I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere anemie infecţioasă ecvină de anemie infecţioasă ecvină 1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploataţiile nonprofesionale, se realizează o dată pe an. Excepţie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, la un interval de 6 luni. 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. 3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: a) armăsarii folosiţi temporar în staţiunile de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine; b) armăsarii din staţiunile de montă, la autorizare şi de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociaţii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, la un interval de 6 luni; 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la 3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de acelasi animal. însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul 5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor moarte în de microcip se menţionează şi dangaua. perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial şi se lucrează la LSVSA acreditate sau la secţia 55

de morfopatologie din IDSA, după caz.

microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelasi animal.

6. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz. 7. Proprietarul animalului/animalelor reacţionat/reactionate pozitiv la testul Coggins este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.

5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial şi se lucrează la LSVSA judeţene acreditate sau la secţia de morfopatologie din IDSA, după caz. 8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 6. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a de boală se ucid. paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz. 9. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din 7. Proprietarul animalului/animalelor reacţionat/reactionate pozitiv la expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, testul Coggins este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee transportul probei/probelor DSVSA aprobă o altă prelevare. sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii. 10. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Anemie Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraprobă se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid. 9. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor DSVSA aprobă o altă prelevare. 10. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Anemie Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraprobă se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate 56

Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României. C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate. 3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011 în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 48/2011, se supun testării prin testul 57

Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile. Exploataţiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010. C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate. 3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011 în conformitate cu prevederile prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 17/2011, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 48/2011, se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile; testarea se continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile.

Coggins la un interval de 90 zile; testarea se continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile. D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare. Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA. F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.

G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare supravegherea, controlul şi eradicarea AIE. privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE. H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine, cu respectarea următoarelor condiţii: 1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine; 2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul naţional de eradicare a anemiei infecţioase ecvine şi nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009; 3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare şi se înscriu în baza de date SIIE; 4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinaţie fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataţie; 5. DSVSA Tulcea stabileşte, de comun acord cu abatorul de destinaţie, data la care va avea loc transportul; data se stabileşte cu 7 - 10 zile înaintea derulării transportului intenţionat; 6. DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinaţie despre data transportului; 7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinaţie, DSVSA din judeţele de tranzit şi abatorul de destinaţie despre desfăşurarea transportului, graficul şi ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor; 8. abatorul de destinaţie confirmă recepţionarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinaţie a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat; 9. abatorul de destinaţie instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine; 10. DSVSA de la locul de destinaţie transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat. Transportul de ecvidee este însoţit de următoarele documente: a) certificat sanitar veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 cu modificările şi completările ulterioare; la rubrica “Data şi rezultatul ultimului test pentru anemie infecţioasă ecvină” se înscrie următoarea menţiune: “ecvidee expediate în conformitate cu prevederile Punctului 1.32, litera H din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. ............/2012 (se înscrie numărul prezentului ordin); b) paşaport; c) document referitor la informaţii privind lanţul alimentar. I. Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacţiei serului martor pozitiv, iar citirea finală şi interpretarea rezultatelor să fie efectuată la 48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE/2011.

1.33. MORVA Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică şi post mortem prin examenul bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Examen clinic 2.Examen alergic 3. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE) Tipul probelor: sânge condiţionat pentru exprimare ser sanguin 4. Efectuarea de examene necropsice, histopatiologice (metodele HEA/HEV) 5. Examenele bacteriologice, pe probe de organe, ţesuturi.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial. 2. Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial 3. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii 4. Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA. 5. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

6. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 1.34. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 I. Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale 1. Monitorizarea este efectuată se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului de medicii veterinari oficiali preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi din cadrul DSVSA, din LNR completările ulterioare. pentru arboviroze din cadrul 2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul IDSA, precum şi din cadrul West Nile la cabaline sunt: ANSVSA. a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; 60

zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală. 2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

3. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. 4. Rezultatele pozitive la testarea serologică precum şi detecţia genomului viral, la animalele receptive cu semne clinice, confirmă existenţa unui focar de boală în localitatea respectivă.

e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a mişcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) mişcări de pedalare; g) paralizie. 4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele, micotoxine. 3. Probele prelevate de la animalele vii cu semne 2. Probele de ser, sânge pe clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, anticoagulant şi organele recoltate sunt reprezentate de ser pe coagul şi sânge pe de catre medici veterinari de anticoagulant. Probele de ser vor fi testate pentru libera practica imputerniciti vor fi detecţia imunoglobulinelor G (păsări) şi a expediate, în vederea testării, la imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de sânge pe IDSA. anticoagulant vor fi testate pentru detecţia genomului viral prin examen PCR în cazul în care rezultatele testarilor serologice au avut rezultate pozitive. Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi măduva spinării (cabaline) respectiv creier, inimă şi intestin (păsări). Acestea vor fi testate în direcţia detecţiei genomului viral prin examen PCR.

5. În localităţile pentru care s-a dispus notificarea la Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acţiune, Probele vor fi testate la IDSA. OIE, respectiv Polizeşti, Esna (jud. Brăila) şi loc. va fi raportat la populaţia de cabaline din localităţile Nuntaşi (jud. Constanţa), în vederea declarării respective, asigurând o depistare a infecţiei la o statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%. la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie (3 acţiuni). Examenele pot fi efectuate şi pe probe recoltate pentru supravegherea anemiei infecţioase ecvine. În cazul în care la prima acţiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităţile de mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne neschimbat şi nu se vor mai recolta probe în lunile august şi octombrie. Similar se va proceda şi în cazul celei de a doua acţiuni. 1.35 DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD) Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 1.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru 1. Supravegherea de laborator se realizează prin reproducţie. ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, 2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR. virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: la reproducţie. a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, 62

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA.

prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; 1.36. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

Supraveghere activă 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul competentă în conformitate cu prevederile art. preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la cerinţele de sănătate animală pentru animalele norma sanitară veterinară respectivă. de acvacultură şi produsele acestora, precum şi Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. animalelor acvatice aprobată prin Ordinul 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de modificările şi completările ulterioare, precum examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării şi de către serviciile de sănătate a animalelor, modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia conformitate cu prevederile art.10 din Norma 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind sanitară veterinară aprobată prin ordinul orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale respectiv. bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice a Consiliului. pentru depistarea bolii clinice, conform 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederilor art. 10 din Norma sanitară prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului completările ulterioare. ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei de salmonide sau în mediul natural. hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 63

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.37. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

1.38. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităţii competente. 2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic. Supraveghere pasivă Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere

Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi în cazul supravegherii active.

Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active.

1.39. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Supraveghere activă 1.Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 1. Medicul veterinar de liberă practică 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul împuternicit şi/sau medicul veterinar 65

competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în mediul natural.

preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin PCR; 2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR, secvenţiere şi IF.

1.40. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare. 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu

471/2002 şi concomitent cu bolile SHV şi NHI.

identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.41. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic; 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1.42. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie Autorităţii Competente în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau oricarei creşteri a mortalităţii exploataţii sau în mediul natural.

a a a în

2. Efectuarea anchetei epizootologice în

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 67

cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR şi secvenţiere.

1.43. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic; 2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic, examen micologic; 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

1.44. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere; sau, 2.3.Detecţie virus prin IF în amprente tesut şi PCR .

1.45. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se mortalităţii în toate exploataţiile şi în examinează populaţia de salmonide şi se prelevează mediul natural, se realizează prin recoltarea probe pentru diagnostic. de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor recolta înotătoarele. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere si diagnostic prin examen microscopic direct şi examen morfometric. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1.46. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu 70

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut şi examen histopatologic.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.47. HAPLOSPORIDIOZA Scop: Supravegherea bolii 1.48. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Notificarea imediată, obligatorie a efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX Autorităţii Competente în cazul a apariţiei lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin mortalităţii în exploataţii sau în mediul Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. natural. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2. Efectuarea anchetei epizootologice în prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a 79/2008 cu modificările şi completările şi oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, de moluşte bivalve sau în mediul natural, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin conform art. 29 din Norma sanitară Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu veterinară aprobată prin Ordinul modificările şi completările ulterioare. preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic.

1.49. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Supraveghere activă 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu 1. Medicul veterinar de liberă practică 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin împuternicit şi/sau medicul veterinar 71

competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările şi ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic şi PCR.

1.50. MICROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI Scop:Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 72

oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic, examen microscopic în amprente ţesut.

1.51. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE Scop:Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

1.52. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. practică împuternicit şi/sau medicul 73

competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic şi PCR.

1.53. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

1.54.CARAPIOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii

SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui. 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului in traheile toracice, la LSVSA; 2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

1.55. LOCA AMERICANĂ Scop: Supravegherea boli Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.56. LOCA EUROPEANĂ 75

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

2 Supraveghere pasivă În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. veterinar oficial din cadrul 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni DSVSA şi/sau IDSA. de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 2. Examenele se efectuează la 3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA. LSVSA şi/sau la LNR din 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui cadrul IDSA, astfel: examen ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. AP şi bacteriologic complet, pentru diagnostic

1.57. NOSEMOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.58. VARROOZA ALBINELOR 76

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a sporilor Nosema sp. 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

1.59. TROPILELAPSOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Supraveghere pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către In caz de suspiciune supraveghere DSVSA. prin diagnostic de laborator. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 1.60. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP 77

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau DSVSA. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe şi/sau IDSA. recoltate pentru varrooză. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: IDSA. pentru supraveghere şi diagnostic - examen 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu AP şi microscopic de identificare a prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. parazitului. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.61. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către Supraveghere pasivă DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei constituie din: creşteri a mortalităţii în exploataţii se a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III prelevează probe pentru diagnostic complet sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 de laborator. fluturi vii/ probă; b) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.62. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE 78

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristaleleor poliedrice; 2.2. pentru diagnostic – examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

Scop: Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; b) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere examen anatomopatologic şi bacterioscopic; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

1.63. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop:Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; 2.2.) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis; 2.2. pentru diagnostic examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

1.64. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE Scop:Supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 2.2.) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere examen anatomopatologic şi microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic examen anatomopatologic şi micologic complet.

1.65 AGALAXIA CONTAGIOASĂ Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei Supraveghere pasivă Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni; c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la lit. b).

1.66 LIMFADENITA CAZEOASĂ 80

Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei Supraveghere pasivă Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni; c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la lit. b). 1.67 ADENOMATOZA PULMONARĂ Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei Supraveghere pasivă 1. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie: b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la lit. b). 2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE 2.1.

ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. 2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar – veterinară zonală. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală SUPRAVEGHERE 1 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz. 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul 82

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA. Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducţie, recoltarea ambalarea şi transportul se face de către medicul

în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar – veterinară zonală, după caz. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3.1. LEPTOSPIROZA SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea datelor relevante despre boală.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă I. La bovine: 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) grippothyphosa; g) australis; h) autumnalis; i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine din import/comerţ intracomunitar:

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-

Examenele se efectuează LSVSA şi/sau după caz LNR din cadrul IDSA

la la

cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 1421 zile de la producerea avortului; f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic. II. La cabaline: 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri: a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

a) pomona; b) ichterohaemorrhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) ballum; g) sejroe; h) bataviae; i) australis; j) grippothyphosa; k) autumnalis. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippothyphosa; 84

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA Medicul veterinar de liberă practică

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 1421 zile de la producerea avortului f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. 3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

f) australis. 2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine 1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la: a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;

Medicul practică 1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) hardjo; 85

veterinar

liberă

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală; e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 1421 zile de la producerea avortului; g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic. IV. La câini 1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe. 2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. 3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

e) grippothyphosa; f) australis. 2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni 86

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

instalarea fenomenelor de autoliză. INSPECŢIE ABATOR I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecţiei ante- şi post - mortem. II. CARNEA ŞI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEA, metoda Levaditti. III. MĂSURI: 1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. 2. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Carnea şi organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial.

3.2. FEBRA Q SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă: 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic. Supraveghere activă: 1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. 2 Pentru confirmare se

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda RomanowskyGiemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

A. Pentru confirmare în efectivele de bovine: 1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează: i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare; ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din 87

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere este efectuată de fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Probele pentru confirmare se recoltează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

aplică precizările tehnice din coloana nr. 2.

izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. 2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici 1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale. 2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă : i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. În caz de suspiciune, se efectuează examene 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de Prelevarea probelor: medicul virusologice - teste de biologie moleculară. tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal. veterinar de liberă practică. 2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului Probele se testează la LNR din preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi cadrul IDSA completările ulterioare;

3.5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ 89

Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 1. În caz de suspiciune: Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda Probele se recolteză de medicul a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. veterinar de liberă practică probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ; împuternicit. b) avortonii se examinează prin examen Examenele de laborator se efectuează morfopatologic şi virusologic. la LNR din IDSA. 2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului Medicul veterinar oficial. prin comerţ intracomunitar sau import din ţări preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi Examenele de laborator se terţe se examinează serologic (ELISA) un procent completările ulterioare; efectuează la LNR din IDSA. de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot. 3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Monitorizarea datelor relevante despre boală. Supravegherea activă 1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor retesta 1. Supraveghere serologică a: prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi interval de cel puţin 15 zile. depozite, o dată pe an, cu minim o lună 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra înainte de autorizare şi începerea campaniei arteritei virale ecvine. de montă; 3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate 2. Pentru circulaţia intracomunitară / export negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare peste 180 de zile se testează serologic prin şi/sau PCR pe probe de material seminal seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de 4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă 90

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

sport şi 21 de zile pentru ecvinele de sunt castraţi. producţie/reproducţie, cu plata de către 5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. proprietar. 6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Examenele se efectueaza la la LNR preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările din cadrul IDSA. ulterioare 3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Monitorizarea datelor relevante despre boală

Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze AnimaleIDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3. 91

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

3.8. TULAREMIA Supraveghere pasivă. 3.9. BRUCELOZA LA CANIDE Scop: eradicarea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă 1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere. 2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator. 2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.10. BRUCELOZA LA IEPURI Scop: eradicarea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, 1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu 2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de Roz – Bengal. testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, 2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici metoda HEA, metoda Brown şi Brenn. morţi. 3.Organe de la iepuri morţi, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză pentru examen bacteriologic 92

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la

3. În abator: a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem; b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

MĂSURI 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

LNR din cadrul IDSA. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru

diagnostic.

IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară diagnostic prin examen bacteriologic. veterinară aprobată prin Ordinul 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3.13. MIXOSOMIAZA Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de ciprinide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3.16. IHTIOFTIRIAZA Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

3.17. CRIPTOBIAZA Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic.

3.18. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de moluşte bivalve şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

3.19 MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de gasteropode şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3.20. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în populaţiile de batracieni se realizezază similar specificaţiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze; 2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.

3.21. PESTA RACILOR Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile prevederilor În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi a mortalităţii în exploataţii sau în mediul pct. 10 lit. a) din Norma sanitară natural se examinează populaţia de crustacee veterinară aprobată prin Ordinul şi se prelevează probe pentru diagnostic preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările şi modificările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen micologic.

3.22. AMIBIAZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe 2. Prelevarea probelor se efectuează în pentru diagnostic. conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

3.23. BRAULOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3.24. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Supraveghere pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe de către DSVSA. pentru diagnostic. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct; 2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

3.25. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

100

3.26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3.27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

101

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere examen anatomopatologic şi microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic examen anatomopatologic şi micologic complet.

3.28. LISTERIOZA Scop: supravegherea bolii SUPRAVEGHERE 1 Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR I. ANIMALE VII ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Înspecţia ante- şi post-mortem se Supraveghere prin examene de laborator. efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară competentă. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/monitorizare/recoltate de probe. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IISPV după caz, pentru testare.

3.29. TOXOPLASMOZA SUPRAVEGHERE 1 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte examene de laborator, pe probe 102

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 3.30. CĂRBUNELE EMFIZEMATOS Scop: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE 1. BACTERIOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente pt: 1.1. BOALA LYME 1.2. RUJET 1.3. STREPTOCOCIE 1.4. STAFILOCOCIE 1.5. YERSINIOZĂ 1.6. CHLAMYDIOZA AVIARĂ 1.7. COLIBACILOZĂ 2. MICOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente pt: 2.1. ASPERGILOZĂ 2.2. DERMATO-MICOZĂ 3. VIROZE 3.1. BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO) 3.1.1. SUPRAVEGHERE În cazul în care într-o localitate este diagnosticată infecţia cu virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo la om, vor fi aplicate următoarele măsuri: i) în localitatea respectivă se va efectua un screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo; ii) depistarea imunoglobulinelor G (IgG) este urmată de efectuarea unui screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru identificarea imunoglobulinelor M (IgM) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo; iii) depistarea imunoglobulinelor M (IgM) este urmată de colectarea de căpuşe de la animale şi din habitatele propice dezvoltării vectorului în scopul identificării speciilor. 103

3.1.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. 2. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor M (IgM) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. Probele vor fi recoltate de la alte animale decât cele testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG). 3. Colectarea căpuşelor se realizează săptămânal, timp de 2 luni consecutiv, în perioada de activitate a vectorilor (martie – octombrie). 4. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3.1.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Probele de capuse şi sânge se recoltează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi special instruiţi de către DSVSA. 2. Probele prelevate pentru examenele serologice sunt testate în cadrul LNR pentru arboviroze din IDSA. 3. Identificarea genurilor şi speciilor de căpuşe şi evaluarea distribuţiei specifice a acestora se realizează în cadrul LNR pentru vectorii bolilor la animale şi ai zoonozelor din IDSA. 4. Rezultatele examenelor serologice şi a evaluării entomologice vor fi transmise de IDSA către ANSVSA. 5. ANSVSA va dispune transmiterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în localitatea respectivă, către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. 6. Probele de sânge şi căpuşe se recoltează de către medicul veterinar oficial. 3.2. ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente 3.3. ENCEFALITA JAPONEZĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente 3.4. ENCEFALITA DE CĂPUŞE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente 3.5. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente 4. PARAZITOZE 4.1. CISTICERCOZA BOVINĂ 4.1.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate ţinand cont de locurile de elecţie a parazitului. 4.1.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 104

2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic şi microscopic. 4.1.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.2. CISTICERCOZA PORCINĂ 4.2.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate ţinând cont de locurile de elecţie a parazitului. 4.2.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic şi microscopic. 4.2.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.3. TRICHINELOZA 4.3.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 4.3.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor şi larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploataţiile nonprofesionale destinate consumului familial. 3. Se efectuează examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploataţiile comerciale. 4. Supravegherea speciilor receptive porc, mistreţ, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic şi/sau digestie artificială. 105

4.3.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la, cabinete medicale veterinare, LSVSA, IDSA şi LNR. 4.4. LEISHMANIOZA 4.4.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare a vectorilor. 4.4.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 4.4.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.5. FASCIOLOZA 4.5.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală şi gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 4.5.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic – ELISA, pe probe ale aceluiaşi animal, datorită ciclului biologic al parazitului. 3.Examenele copro-parazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 106

4.5.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA şi/sau LNR din IDSA 4.6. FILARIOZE 4.6.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. 4.6.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, culicoizii, simulidele. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 4.6.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.7. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELR 4.7.1. SUPRAVEGHERE .Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 4.7.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 4.7.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

107

4.8. BALANTIDIOZA 4.8.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 4.8.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 4.8.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.9. HEMOSPORIDIOZE 4.9.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. 4.9.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenţierea paraziţilor (Babesia Anaplasma, Theileria, Piroplasma) prin examen microscopic al frotiurilor fixate şi colorate, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 2. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuşe ixodide 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică 4.9.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

108

4.10. SARCOCISTOZA 4.10.1. SUPRAVEGHERE Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. 4.10.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor din ţesut muscular prin trichineloscopie. 4.10.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.11. TENIAZE 4.11.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la speciile receptive. 4.11.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaţiei şi/sau sedimentării, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 4.11.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.12. THELAZIOZA 4.12.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. 4.12.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examen microscopic al secreţiilor lacrimale, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 109

4.12.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA 4.13. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI, PARAZIŢII ANIMALELOR 4.13.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive 4.13.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor şi speciilor de ectoparaziţi prin examen microscopic în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 4.13.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.14. COCHLIOMYIA HOMINIVORAX 4.14.1. SUPRAVEGHERE 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 4.14.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 4.14.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 4.15. CHRYSOMYA BEZZIANA 4.15.1. SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 4.15.2. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 4.15.3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 110

4.16. ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente 4.17. PNEUMOCISTOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive, notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE 1. SUPRAVEGHEREA SANITAR - VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT SUPRAVEGHERE 1 Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

111

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente; 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau IDSA.

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Monitorizarea datelor 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare Medic veterinar de liberă privind supravegherea pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de practică si/sau medicul mamitelor. lactaţie, la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de exploataţii de animale producătoare de veterinar oficial. lapte. 2. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamaţii vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de aşteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor. SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea documentelor privind asigurarea calităţii apei, în fermele de animale.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis ANSVSA de DSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medic veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

112

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultura, precum şi din ape curgătoare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

Medic veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI, DE NECESITATE SUPRAVEGHERE 1 1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării. 3. Prin verificarea eficienţei decontaminării, în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate. 4. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de Medicul veterinar oficial DSVSA.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIE A MEDIULUI 7.1.

URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataţiile de animale; c) livrările de animale şi produse; d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 113

incinte; e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) potabilitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor; n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică; o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. p) protecţia mediului. q) controlul şi supravegherea privind: (i) vânzările şi cumpărările de animale; (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie; (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002; b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor; c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003; e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate; 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

114

7.2. PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR Supraveghere 1

1. Protecţia România

animalelor

Precizări tehnice 2

din Cadrul legal Animale cu sau fără deţinător : Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Protecţia animalelor în timpul Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine, păsări: transportului Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97; Regulamentul Consiliului 1255/1997/CE privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de aşteptare şi de modificare a planului de itinerar prevăzut în Anexa la Directiva Consiliului 91/628; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii, cu completările şi modificările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală 115

Precizări de execuţie 3

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare implică proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană care se ocupă cu în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor. Medici veterinari oficiali. Persoana responsabilă de animale, şoferul/ însoţitorul transportului de animale vii şi orice altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. 3. Protecţia găinilor ouătoare

Găini ouătoare, ouă consum: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin găini ouătoare, care transpune Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 135/2010 privind monitorizarea sistemelor de creştere a găinilor ouătoare pentru producţia de ouă de consum, în conformitate cu legislaţia europeană specifică; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitarveterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de protecţie cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea şi manipularea animalelor.

4. Protecţia puilor crescuţi Pui crescuţi pentru producţia de carne: pentru producţia de carne Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne, care transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

116

5. Protecţia porcinelor

Porcine: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, care transpune Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Protecţia viţeilor

Viţei: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, care transpune Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecţia viţeilor; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Protecţia viţeilor - determinarea Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei în vârstă de o lună şi până la 6 După caz, probele pot fi recoltate de concentraţiei de Hb luni. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Analizele se realizează în cadrul LSVSA, de către un specialist de laborator 7. Protecţia animalelor de fermă bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, pasari de curte, cu exceptia După caz, medici veterinari de liberă din speciile neacoperite de gainilor ouatoare si puilor de carne, curcanilor, struţilor, palmipedelor, practică sau oficiali. Asigurarea şi legislaţie specifică (bovine animalelor de blană: menţinerea condiţiilor de bunăstare adulte, ovine, caprine, cabaline, Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările cuprinde proprietarii şi deţinătorii de pasari de curte, cu exceptia ulterioare; animale, fermierii precum şi orice altă gainilor ouatoare si puilor de Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare persoană implicată în creşterea, carne, curcanilor, struţilor, veterinare privind protecţia animalelor de fermă, care transpune Directiva îngrijirea, manipularea animalelor. palmipedelor, animalelor de 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor de blană,) fermă; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările 117

ulterioare. 8. Protecţia animalelor în timpul Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine, păsări: tăierii şi uciderii Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii care transpune Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecţia animalelor în momentul sacrificării sau uciderii; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 74/2009 privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006.

Medici veterinari oficiali. Orice persoană implicată în operaţiuni cu animale şi în mod special persoana care execută operaţiunea de ucidere.

9. Protectia animalelor sălbatice Animale sălbatice: în captivitate Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi acvariilor publice, cu Supraveghere pasivă şi activă; modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 1999/22/CE tuberculinare la speciile a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini susceptibile zoologice.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

10. Protecţia companie

animalelor

de Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

11. Protecţia animalelor folosite Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice: în scopuri experimentale sau Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în ştiinţifice. scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului 118

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi orice persoană implicată în utilizarea animalelor folosite în scopuri experimentale sau

apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea ştiinţifice Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice

Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice: Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi orice persoană implicată în efectuarea procedurilor pe animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

7.3. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare a animalelor a) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor b) Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor c) Expertiza sanitar - veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

119

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Analizele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

d) Expertiza sanitar - veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve: (i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Capitolul II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, cu amendamentele ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Identificarea amplasării şi delimitarea 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul geografică a zonelor de producţie veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea prelevează moluşte bivalve. probe pentru detecţia contaminanţilor bacterieni 2. Evaluarea surselor de poluare 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa şi Tulcea microbiologică şi a cantităţii de poluanţi şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: 3. Stabilirea numărului de staţii de 2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 şi 1.24 din recoltare şi a frecvenţei de recoltare a Capitolul I al Anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei probelor. din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru 4. Prelevarea probelor se realizează produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi la pct. (27) din conform prevederilor prevederilor Cap. preambulul Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 IX lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) şi decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al veterinară aprobată prin Ordinul Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.

120

(ii) biotoxine marine SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Supraveghere activă 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit Supraveghere prin producţie moluşte bivalve. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examene de laborator a 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare Constanţa şi Tulcea prelevează probe pentru detecţia zonelor de producţie a a probelor. biotoxinelor marine moluştelor bivalve în 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din conformitate cu Cap. II lit. pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice cadrul IDSA, astfel: A alin. (2)-(5) din anexa de fitoplancton. 2.1. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în nr. II la Regulamentul 4. Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. Anexa III la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu (CE) nr. 854/2004, cu B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară amendamentele ulterioare. amendamentele ulterioare. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. (iii) icre embrionate SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Supraveghere prin diagnostic de 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de laborator. către DSVSA. 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate. e) acţiuni profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinfecţie; f) controlul ecarisării

121

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie. 2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

122

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 1.1.

ANTRAX

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 1 2 3 Scop :Păstrarea indemnităţii 1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile Medicul veterinar de liberă practică teritoriale prin aplicarea vaccinării receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea împuternicit. şi a măsurilor de biosecuritate. condiţiilor fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni; 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător. 3. In cazul apariţiei unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa inca o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA. 1.2. BOALA DE NEWCASTLE /PSEUDOPESTA AVIARĂ VACCINAREA PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE Se execută: A. Primavara: 1. vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionati în sezon, la vârsta de 3-4 saptamâni; 2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent. B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral. 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de DSVSA. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu

VACCINAREA PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE ŞI ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle 1. Pui de carne: a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene; b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut; c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile. 2. Găini de reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer; 123

individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, împuterniciţi. Costul vaccinului şi al manoperei va fi proprietar.

b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil; c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. suportat de către 3. Găini ouătoare Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer; b) vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil; c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni. B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimile 12 luni Pui de carne: a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene; b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul D.S.V.S.A. care este obligată sa verifice existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. Pentru exploataţiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii. Costul vaccinului şi a manoperei va fi suportat de către fermier. II. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii. Costul vaccinului şi a manoperei va fi suportat de către proprietar. 124

1.3. TURBAREA SAU RABIA CONDUITA DE EXECUŢIE 1 Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare profilactica la animalele de companie, domestice şi sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul Romaniei. Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar. În conformitate cu prevederile: 1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoaşterea vaccinurilor antirabice; 2. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie 1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale sălbatice. Vaccinarea antirabică se realizează, o dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni. Deţinerea unui carnet de sănătate cu vaccinarile antirabice completat la zi este obligatorie, lipsa acestuia se va sanctiona conform prevederilor legale in vigoare.

Vaccinarea antirabica in cadrul miscarii intracomunitare se realizeaza conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi Regulamentului (UE) nr. 388/2010, cu modificarile ulterioare. Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la locul unde s-au născut, fără să intre în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de mama vaccinata antirabic Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE, se eliberează şi se completează paşaportul în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.8/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care 125

NIVELUL EXECUŢIEI 3 Medicul veterinar de liberă practică imputernicit realizează vaccinarea profilactică a câinilor şi pisicilor inclusiv câinii de stână şi a animalelor sălbatice.

Propietarul animalului/animalelor de companie. Gestionarea carnetelor de sanatate: CMV. Medicul veterinar de libera practica imputernicit.

Medicul veterinar oficial al DSVSA. Medicul veterinar de libera practica.

stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori domestici, precum şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi legalizarea acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare. 2.Nerealizarea prevederilor legale privind vaccinarea antirabica a speciilor definite in Anexa I a Regulamentului (CE) 998/2003 se sancţionează conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005, cu modificarile şi completările ulterioare. 3.Se vor respecta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările ulterioare. 2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, se efectueaza pe baza anchetei si la cererea medicului veterinar oficial.

Manopera de vaccinare: medicul veterinar de liberă practică imputernicit.

SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR 1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar. 2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate. 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitar - veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA, astfel:

126

Nr. crt.

TIPUL DE MONITORIZARE

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. 1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei. 1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei animalelor. a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. 1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

127

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA. 1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

128

CAPITOLUL II PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A ANUMITOR BOLI ŞI ZOONOZE, APROBATE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU ANUL 2012, ÎN CONFORMITATE CU DECIZIA 2011/807/UE DIN 30 NOIEMBRIE 2011 DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI DE APROBARE A PROGRAMELOR ANUALE ŞI MULTIANUALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR FINANCIARE DIN PARTEA UNIUNII PENTRU ERADICAREA, COMBATEREA ŞI MONITORIZAREA ANUMITOR BOLI ALE ANIMALELOR ŞI A ANUMITOR ZOONOZE, PREZENTATE DE STATELE MEMBRE PENTRU 2012 ŞI ANII URMĂTORI 1.

Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2012

Supravegherea în exploataţiile comerciale Exploataţii comerciale autorizate 1 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor. 2. Lunar - medicul veterinar oficial. II. Supravegherea serologică 1. pasivă a) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat; b) - pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

Exploataţii comerciale de tip A 2 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor. 2. Lunar - medicul veterinar oficial. II. Supravegherea serologică 1. pasivă a) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat; b) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

129

2. activă (‫)٭‬ Se efectueaza prin recoltareade probe de sânge pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel: a) toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator; b) de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%. III. Supravegherea virusologică 1. pasivă Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele tehnologice normale, se recoltează de la aceştia (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată) probe de organe pentru efectuarea de teste PCR. Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR. De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR. Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR. 2. activă- (in cazul implementării sistemului canalizat) a) pentru efectuarea testelor PCR se vor recolta probe pe EDTA, cu o prevalenţă de 5% şi un grad de confidenţă de 95% de la vieri de reproducţie, scroafe de reproducţie şi porci graşi în vederea aprobării exploataţiei pentru Sistemul Canalizat; b) probe pe EDTA recoltate suplimentar, pentru efectuarea testelor PCR, care sunt analizate pe cheltuiala proprietarului (**).

2. activă (‫)٭‬ Se efectuează prin recoltarea de probe de sânge pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel: a) toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator; b) de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%. III. Supravegherea virusologică 1. pasivă Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele tehnologice normale, se recoltează de la aceştia (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată) probe de organe pentru efectuarea de teste PCR. Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR. De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR. Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

(‫ )٭‬Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor comerciale se va realiza în perioadele martie-aprilie şi octombrie-noiembrie, de catre medicul veterinar oficial. (**) a) In cazul exploataţiilor comerciale care funcţionează dupa principiul “totul plin - totul gol” se prelevează în mod randomizat probe de sânge pe EDTA, înainte de începerea livrării porcilor la abator (cu 7 - 10 zile) pentru testarea în laboratoare acreditate prin RT-PCR, pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95% - nu se prelevează probe de sânge de la mai mult de 30 porci. 130

b) In cazul în care exploataţiilor comerciale funcţionează după principiul fluxului continuu se prelevează probe de sange pe EDTA lunar de la porcii cu varsta de 140 -160 zile pentru testarea la laboratoare acreditate prin RT-PCR pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95% - nu se prelevează probe de sânge de la mai mult de 30 porci. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale Exploataţii nonprofesionale

1 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (‫)٭‬ 2. Medicii veterinari oficiali în cadrul controalelor oficiale, cu completarea fişei de inspecţii. (‫)٭٭‬

Exploataţii nonprofesionale: - în zona de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale; - pe un cordon de 3 km in lungul graniţei terestre a României cu Ucraina şi Serbia; - în jurul punctelor de trecere a frontierelor de stat la graniţa României cu Moldova; - în zona de 1 km in jurul târgurilor; - în griduri (care nu sunt incluse în zonele de 3 şi respectiv 1 km) 2 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (‫)٭‬ 2. Medicii veterinari oficiali la exploataţiile din care se prelevează probe pentru supravegherea activă . (‫)٭٭‬

II. Supravegherea serologică 1. pasivă Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.

131

Exploataţii nonprofesionale în raza de 4 - 10 km în jurul exploataţiilor comerciale incluse in sistemul canalizat

3 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (‫)٭‬ 2. Medicii veterinari oficiali la exploataţiile ţintă din care se prelevează probe pentru supravegherea activă . (‫)٭٭‬ II. Supravegherea serologică 1. pasivă Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.

III.Supravegherea virusologică Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate: 1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate. 2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice. 3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.

2. activă (‫)٭٭٭٭‬ Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA prin prelevarea de probe de sânge,cu o prevalenţă de 5% si cu o confidenţă de 95%(‫)٭٭٭‬, din exploataţiile selectate aletoriu din fiecare localitate, conform prevalenţei de 5% si confidenţei de 95%. III. Supravegherea virusologică Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate: 1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate. 2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice. 3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.

2. activă (‫)*٭٭٭٭‬ Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA prin prelevarea de probe de sânge,cu o prevalenţă de 5% si cu o confidenţă de 95%(‫)٭٭٭‬, din exploataţiile selectate aletoriu din fiecare localitate, conform prevalenţei de 5% si confidenţei de 95%. III. Supravegherea virusologică Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate: 1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate. 2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice. 3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni. 2. Activă Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează tonsile si splina de la porcii sacrificaţi pentru consum propriu în cursul anului şi cu o prevalenţa de 5% şi o confidenţă de 95% la cei sacrificati in luna decembrie.

(‫ )٭‬În oricare din situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale va completa o fişă de inspecţie conform modelului stabilit în ordinul 136/2010, va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi va solicita informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Fişele de inspecţie se vor completa la verificarea oricărui tip de exploataţii comerciale şi în cele non-profesionale. Dacă medicul veterinar d cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie. DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei. (‫ )٭٭‬Controalele oficiale se efectuează lunar, pe baza programului stabilit şi aprobat de către conducerea DSVSA. Controalele oficiale se efectuează în exploataţiile cuprinse în programul de supraveghere la aceaşi dată când s-a programat recoltarea de probe în cadrul supravegherii active. Medicul veterinar oficial efectuează inspecţia şi completează fişa de inspecţie. La controlul oficial al exploataţiei medicul veterinar 132

oficial va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi va solicita informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Dacă nu s-au găsit animale bolnave sau moarte, medicul veterinar oficial stabileşte animalele de la care se prelevează probe de către medicii veterinari de liberă practică in coordonarea şi sub responsabilitatea medicul veterinar oficial. Dacă se identifică animale moarte sau bolnave cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, efectuează ancheta epidemiologică şi recoltează probe pentru inclusiv pentru teste virusologice. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale bolnave cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie. DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei. (***) Din exploataţiile stabilite se vor recolta probe pentru realizarea confidenţei şi prevalenţei stabilite de la animale alese aleatoriu din cadrul următoarelor categorii de animale existente în exploataţie (dacă nu au fost vaccinate până în anul 2009 când s-a sistat vaccinarea): a) vier de reproducţie; b) scroafe de reproducţie; c) tineret peste 4 luni. (‫ )٭٭٭٭‬Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor nonprofesionale se va realiza în perioada martie-aprilie. Pentru localitatile din zona de 3km din jurul exploatatiilor comerciale incluse in sistemul canalizat aceasta supraveghere se va realiza trimestrial. (‫ )*٭٭٭٭‬Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor nonprofesionale se va realiza în perioada martie-aprilie. Supravegherea la mistreţi În fondurile de vânătoare în care s-a sistat vaccinarea în anul 2009

În fondurile de vânătoare în care în anul 2011 s-a efectuat vaccinarea (zona de 10 km de-a lungul frontierei de stat cu Ukraina şi Moldova) 1 2 I. Supravegherea serologică I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal de la toţi mistreţii 1. prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal la toţi mistreţii vânaţi cu vârsta între 6 luni şi doi ani. vânaţi cu vârsta între 6 luni şi un an (*). Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice. prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice. Se vor folosi următoarele teste serologice: Se vor folosi următoarele teste serologice: 1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid 1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal; toracoabdominal; 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite 133

din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral, pe probe prelevate de la: a) mistreţii găsiţi morţi; b) toţi mistreţii vânaţi indiferent de vârstă.

2. Testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1 a) şi b) 3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe: a) organe: splină, tonsile, limfonoduri; b) stern.

(*) Se va realiza in trimestrul IV. Supravegherea în abatoare 1. În abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din exploataţiile comerciale însoţiţi de certificat de sănătate. 2. Supravegherea se va face prin inspecţie ante- şi post-mortem. 3. In cazul porcilor găsiţi morţi pe durata transportului şi în cazul animalelor care în urma inspecţiei ante-mortem au fost depistate ca bolnave, cu febră sau semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, se recoltează organe respectiv sânge pe EDTA pentru RT- PCR . 4. Supravegherea serologică a tuturor scroafelor şi vierilor din exploataţiile comerciale sacrificaţi în lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie.

134

2. Programul de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2012 SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII NONPROFESIONALE (1) Supraveghere activă Păsări domestice – galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut – „localităţi ţintă”. Criteriile şi factorii de risc sunt: a) Prezenţa mai multor specii de păsări de curte în aceeaşi exploataţie, în special prezenţa raţelor şi gâştelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice. (b) Situarea gospodăriilor populaţiei deţinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataţii avicole comerciale. (c) Prezenţa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaţă mai îndelungată şi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataţie (cum ar fi găinile ouătoare). (d) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-‐ar putea aduna păsările migratoare de apă. (e) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea locurilor de odihnă şi reproducţie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice- RIHA H5/H7. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice: – teste de biologie moleculara; – izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice. Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII COMERCIALE ŞI PĂSĂRI SĂLBATICE (2) Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice cu excepţia puilor de carne, din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate. Criteriile şi factorii de risc sunt: (a) Situarea exploataţiei avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-‐ar putea aduna păsările migratoare de apă. (b) Situarea exploataţiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii-‐ţintă menţionate în partea 2 din anexa II la Decizia nr. 367/2010/U.E. (c) Exploataţiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploataţiile în care păsările domestice sau alte păsări captive sunt crescute în aer liber.. (d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploataţia avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale şi utilizarea apei de suprafaţă. (e) Activităţi comerciale intense, inclusiv importurile şi mişcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice - RIHA H5/H7. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice: – teste de biologie moleculara; – izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice. Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile comerciale, aparţine medicului veterinar oficial. Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană. 135

Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei Supraveghere pasivă aviare se realizează în toate judeţele, astfel încât probele să fie Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ţinta, considerate reprezentative pentru întreaga ţară. specificate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din gripei aviare la păsările de curte şi la păsările sălbatice. exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, În interesul coerenţei legislaţiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi considerare cerinţele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a responsabilitatea medicului veterinar oficial. Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu în ceea ce priveşte concepţia supravegherii şi procedurile de prelevare de probe. transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: Europeană. 1.Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. 2. Recoltarea de probe de la păsări sălbatice bolnave şi moarte (speciile „ţintă” menţionate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE) şi testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparţine medicului veterinar oficial. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaţiilor virusologice: – izolare de virus; – tipizare; – secventiere; – analize filogenetice. Supravegherea pasarilor salbatice din speciile „ţintă” cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite pasari bolnave sau moarte, conform Anexei II la Decizia 2010/367/UE. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi si autoritatile veterinare competente teritorial. 136

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012 Obiectivul programului:Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducţie adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium şi Salmonella Virchow. SUPRAVEGHERE 1 1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în 137

elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2011/807/UE. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat şi frecvenţa: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pentru fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret – fiecare efectiv din exploataţie (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se recoltează minimum 2 perechi de 138

LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene– antibiotice şi sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA. 7. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

B. Programul de control oficial DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

“tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată): 1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală populată), sau ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare. Se prelevează următoarele categorii de probe: i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată); 139

ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. 2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acţiunile de decontaminare, după care se recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de 140

găini de reproducţie din România pentru anul 2011 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. 4. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 Obiectivul programului: Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte SUPRAVEGHERE 1 1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Comisie (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Regulamentului (UE) nr. 200/2010; 3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare; 141

4. Lista actualizată a exploataţiilor precum şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.

4. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia 2011/807/UE; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui România pentru anul 2012 se testează în cadrul LSVSA în ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. completările ulterioare 5. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. 6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 7. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA. 8. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

142

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ; Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“). Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploataţiile cu cel puţin 1000 de păsări; b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium; c) când se suspectează o infecţie cu S.Enteritidis sau S.Typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut în Anexa II partea D punctul 4 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul dintre 143

efectivele din exploataţie; e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. În cadrul controlului oficial se recoltează: 1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“), plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100g. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se 144

vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. 5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium. SUPRAVEGHERE 1 1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a 145

producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu- aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

Regulamentului (CE) nr. 1091/2005; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012, aprobat prin Decizia 2011/807/UE .

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate Animale-IDSA pentru tipizare serologică. cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

146

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

B. Programul de control oficial probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii; b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol); c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d) ori de câte ori este necesar. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi 147

prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. 6. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012 6.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngăşat pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium. SUPRAVEGHERE 1 1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de

PRECIZĂRI TEHNICE 2

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia 2011/807/UE. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui 148

S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrăşat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

B. Programul de control oficial –

ANSVSA nr. 79/2008, completările ulterioare.

modificările

şi

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion. Prelevarea oficială de probe de realizează: 149

antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 5.Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

a)anual din cel puţin 10% din exploataţii; b)din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. Enteritidis şi/sau Typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol); c)din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d)ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion. În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. 150

6.2. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducţie pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium SUPRAVEGHERE 1 1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 584/2008; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie, aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare şi furajere – Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în 4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor conformitate cu prevederile Ordinului antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de modificările şi completările ulterioare control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile 151

incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.. 7. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) – DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat şi frecvenţa: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate): 1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau 2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau 3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale 152

B. Programul de control oficial DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). Prelevarea oficială de probe de realizează prin: A. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţie: 1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămâni; 2. din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată întrun efectiv anterior; 3. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie de elită, străbunici şi bunici; 4. ori de câte ori este necesar. Se recoltează următoarele probe: a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). B. Prelevarea oficială pentru confirmare 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. 2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la 153

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA care au obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. 7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2012 Scopul: evidenţierea lipsei circulaţiei virale I. Supravegherea serologică Supraveghere activă A. 1. Supravegherea serologică, în perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere pentru bluetongue pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE: - pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95% din mai până în octombrie (în perioada de activitate vectorială); - pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 15% şi o confidenţă de 95% din noiembrie până în aprilie (în perioada liberă de vectori). 154

2. Supravegherea serologică se realizează pe efective ţintă desemnate în interiorul unor unităţi epidemiologice (localităţi ţintă) care sunt reprezentate de pătrate cu dimensiunea de de 25/25 km respectiv cu suprafaţa de 525 km pătraţi, stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din cadrul IDSA. 3. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8o C). 4. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE, cu amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului 2011 sau vor ieşi în cursul anului 2012. 5. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue. 6. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue. 7. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA; testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din IDSA. 8. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. 9. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. B. 1. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie, seropozitive prin vaccinare sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%. C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare testarea serologică, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

155

II. Supravegherea entomologică Supraveghere activă 1. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue. 2. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides: a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE. b) în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue, capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc. 3. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS. III. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice Supraveghere pasivă 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă; b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare; c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare; d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi. 3. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. 8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012 8.1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2012 Obiectiv: Recunoasterea Romaniei cu risc controlat pentru ESB la OIE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE 1 2 I. Supraveghere 1. Supraveghere şi/sau

PRECIZĂRI TEHNICE 3 1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB 156

NIVELUL EXECUŢIEI 4 1. Medicii veterinari care observă

pasivă Semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. 3. măsuri în caz de suspiciune/ confirmare.

reprezinta animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la punctul 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice; 3.Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA şi LNR-EST din cadrul IDSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA; 4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST; 5. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 4, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind rezultatele supravegherii pasive a ESB. 6. În cazul în care se suspicionează doar ESB, capul de la bovinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu 157

bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificarii toate părţile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune; 7.În cazul în care se suspectează şi alte boli decât ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB şi obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 8.De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime şi se efectuează obligatoriu investigaţii complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz. 9. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă. 10.În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 158

II. Supraveghere activa Pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României, se efectueaza teste de depistare la animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST.

1.Supraveghere prin examene de laborator. 2.Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

11.Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA. 12. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art.12 din Regulamentul CE nr. 999/2001, prevăzute la punctul 10, încetează. 13. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art.13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 1.Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă, tipul de test rapid si rezultatele testelor efectuate se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST; 2. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevazute la punctul 1, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea activă a ESB pentru fiecare grupă ţintă. 3.Se prelevează probe de creier de la toate bovinele din următoarele grupe ţintă supuse testării pentru supravegherea ESB: a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman ( tăieri normale) în vârsta de peste 30 luni; b) bovine cu semne clinice la inspectia antemortem în vârsta de peste 24 luni; c) bovine sacrificate de urgenţă în vârsta de peste 24 luni; d) bovinele moarte în vârsta de peste 24 luni; e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârsta de peste 24 luni, conform 159

1.medicii veterinari morfopatologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru supravegherea ESB; 2. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele ţintă. 3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor cap.I din anexa Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA . 4. Medicul veterinar oficial sau după

prevederilor art. 6 şi Capitolului A, partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 4. Sacrificarea de urgenţă a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viaţă este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferinţe, numai cu respectarea prevederilor Capitolului VI, Secţiunea I din anexa III, la Regulamentul (CE) nr.853/2004, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 5.Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obişnuit: i. în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar; ii.în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST; iii.în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1, în baza art.4 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală. 6.Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la pct. 3. 160

caz, medicul veterinar de liberă practică are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat “Tabel nota de însoţire a probelor”, stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalul să corespundă cu datele înscrise în paşaportul animalului şi cu cele din Baza Naţională de Date. 5.Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/ sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.

7.Prelevarea şi testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 8.De la toate bovinele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 11 de mai jos şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 9.În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare. 10.Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul A, punctul 1, litera a din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 11.Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.1 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/ 2001, cu amendamentele ulterioare. 12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap.I din anexa Ordinului nr. 25/2008. 161

13. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA si IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 14.Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 15.DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibila pentru testare sau ca sunt examinate animalele cu varsta neeligibila pentru testare. 16. DSVSA realizează numarul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2012 pentru supravegherea ESB. Supravegherea, controlul şi eradicarea ESB se realizează în conformitate cu Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei 2011/807/UE. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII

Se examinează ante- şi postmortem.

1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor; 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform 162

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR -

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali.

prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3.Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. 4. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Medicii veterinari oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea contaminării cărnii capului cu ţesut din SNC.

EST din IDSA

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene. 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 8.2. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile la rumegătoarele mici (scrapia la ovine si caprine) pentru anul 2012 Obiectiv: Realizarea ţintelor de testare stabilite de ANSVSA pentru îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare SUPRAVEGHERE 1 I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

2 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a

3 1.Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevazute la 163

4 1. medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din

respective a unor teste de depistare bolii. punctul 1, ovinele/caprinele care au prezentat un în laborator. 3. măsuri în caz de suspiciune/ rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie confirmare. sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice; 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA şi LNR-EST din cadrul IDSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA; 4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST; 5. Dupa verificarea si centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 4, LNR-EST transmite ANSVSA raportul lunar final privind rezultatele supravegherii pasive; 6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune; 7. În cazul în care se suspectează şi alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, atunci capul animalului se va trimite 164

cadrul DSVSA. 2.În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care examinează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină, după caz animalul viu sau în cazul sacrificării toate părţile corpului animalului până ce DSVSA judeţeană decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează capul animalelor suspecte de EST şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene şi prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare EST şi obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST. 8.De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă. 9.În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 10.Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, prevăzute la punctul 9, încetează. 12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art.13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu 165

amendamentele ulterioare. II. Supraveghere activă: 1. Supraveghere prin examene de 1.Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul 1. medicii veterinari Pentru a determina evoluţia şi laborator. testelor rapide efectuate la ovinele şi caprinele din morfopatologi din cadrul prevalenţa formelor de EST pe 2. Supraveghere şi/sau grupele ţintă, tipul de test rapid şi rezultatele DSVSA, nominalizaţi prin teritoriul unei ţări se efectuează monitorizare conform prevederilor testelor efectuate se transmit prin raport lunar de decizie a directorului teste de depistare la animalele care Regulamentului (CE) nr. către DSVSA la LNR-EST; executiv al acesteia, pentru nu au fost semnalate ca fiind bănuite 999/2001, cu amendamentele 2. După verificarea şi centralizarea rapoartelor supravegherea scrapiei; de a fi infectate cu o formă de EST. ulterioare. prevăzute la punctul 1, LNR-EST transmite la 2.Medicul veterinar de liberă 3. Genotiparea ovinelor conform ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea practică împuternicit şi/sau prevederilor Regulamentului activă pentru ESB pentru fiecare grupă ţintă. după caz medicul veterinar Parlamentului European şi al 3.Se prelevează probe de creier de la toate ovinele oficial prelevează probe de Consiliului nr. 999/2001/CE, cu şi caprinele din următoarele grupe ţintă supuse la ovinele şi caprinele din amendamentele ulterioare, şi ale testării pentru supravegherea EST: grupele ţintă. Ordinului preşedintelui ANSVSA a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman 3. Recoltarea probelor de nr. 133/2005 privind aprobarea în vârstă de peste 18 luni; creier se realizează cu truse Normei sanitare veterinare care b) ovine/caprie care nu sunt sacrificate în de unică folosinţă cu stabileşte cerinţele minime pentru vederea consumului uman în vârstă de peste 18 respectarea prevederilor cap. studiul genotipurilor de proteine luni; I din anexa la Ordinul nr. prionice la rasele de ovine. c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de 25/2008, numai de medicii 4. Efectuarea testelor moleculare eradicare a bolii în vârstă de peste 18 luni, veterinari instruiţi de discriminatorii conform conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, personalul abilitat din cadrul prevederilor Regulamentul (CE) 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. LSVSA. nr. 999/2001, cu amendamentele 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 4.Medicul veterinar oficial ulterioare. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează sau după caz, medicul conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din veterinar de liberă practică anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu împuternicit are obligaţia amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor completării, verificării, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la semnării şi parafării om: formularului tipizat “Tabel i. în spaţii special amenajate în abatoare autorizate nota de însoţire a probelor”, sanitar veterinar; stabilit de LNR-EST, care ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor însoţeşte probele prelevate EST ; la LSVSA şi/sau după caz, iii. în spaţii destinate prelevării de probe din incinta la LNR-EST din cadrul unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor IDSA pentru testare, astfel intermediare categoria 1 şi de incinerare care încât datele înscrise să 166

recepţionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 corespundă realităţii, iar alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005. vârsta animalului să 5. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel corespundă cu cea din Baza încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup Naţională de Date. în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de 5.Examinarea probelor se producţie sau orice alte caracteristici. Probele realizează numai la LSVSA prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare şi/ sau după caz, la LNRregiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în aceeaşi EST din cadrul IDSA, pe turmă trebuie evitată pe cât posibil. baza arondării stabilite de 6.Prelevarea probelor de creier se realizează imediat ANSVSA. după sacrificare şi în cel mai scurt timp după 7.Medicul veterinar oficial moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la zonal împreună cu animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind reprezentanţi din cadrul vârsta, precizate la punctul 3. DSVSA judeţene întocmesc 7.Prelevarea şi testarea probelor de creier de la ovine ancheta epidemiologică. şi caprine care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 8. De la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele ţintă supuse testării pentru EST, cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST” înscrise la pct. 9 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală şi limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare şi discriminare a suşelor. 9. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”, indiferent de vârstă, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi se trimite capul nedeschis la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale 167

pentru EST. 10. De la animalele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 16 de mai jos şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 11.În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare. 12.Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul A, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001. 13. În cazul în care prezen a ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c), DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la capitolul A, partea II., punctul 2.3, litera a din anexa III la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 14. DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul A, partea II, punctul 2.3, litera b, c, d şi f din anexa III la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c), cu informarea scrisă a ANSVSA. 168

15. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieşit mai mult de doi incisivi permanenţi în gingie la care s-a confirmat scrapie şi care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispoziţiile din anexa VII punctul 2.3 litera (b) punctul (i) sau (ii) sau punctul 5 litera (a) sunt testate prin selectarea unui eşantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eşantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 16. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.2 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 17. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap.I din anexa Ordinului nr. 25/2008. 18. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 19.Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suşelor responsabile de infecţiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR EST din cadrul IDSA. 20.Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului 169

(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141. 21. Genotiparea obligatorie a unui eşantion minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecţie, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează ţinând cont de vârsta, rasa, tipul de producţie de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi ovinele vii, conform instrucţiunilor transmise de ANSVSA. 22. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă măsurile de eradicare din Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 23. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scarpie de LNREST şi pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA. 24.DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare. 25.DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveaze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare. 26. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de 170

ANSVSA în baza populaţiei de ovine şi caprine existentă în fiecare judeţ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2012 pentru supravegherea EST. INSPECŢIA ANIMALELOR 1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării Medic veterinar oficial din ABATORIZATE bolii se realizează conform prevederilor Ordinului cadrul DSVSA. preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările I. ANIMALE VII şi completările ulterioare. Se examinează ante şi post- 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, mortem. aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. II. CARNE şi ORGANE 1. Medic veterinar oficial Examinarea carcaselor se din cadrul DSVSA. efectuează în unităţi de tăiere 2. Examinare la LSVSA autorizate sanitar-veterinar, de şi/sau după caz, la LNR din către medici veterinari oficiali. cadrul IDSA. Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012, aprobat prin Decizia 2011/807/UE. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

171

8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE 1 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

NIVELUL EXECUŢIEI 4

I. Supraveghere pasivă

1.Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor; 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul C, punctul 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Orice persoană care observă cervide cu comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentru bovidee, cervide şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

1.Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele ţintă, tipul de test rapid şi rezultatele testelor efectuate se transmit prin raport lunar de către DSVSA la LNREST; 2.După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 1, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea activă pentru BCCC pentru fiecare grupă ţintă. 3.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2.„Specia-ţintă” este reprezentată de cerbul roşu (Cervus elaphus) sălbatic şi de crescătorie; 3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă: a) cervidee sănătoase vânate, b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare, 172

1. medicii veterinari morfopatologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru supravegherea BCCC; 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele ţintă. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor cap. I din anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 4.Responsabilul ESB/ EST din

c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală, d) cervidee rănite sau ucise pe şosele. e) cervidee moarte/ucise, conform prevederilor Deciziei Comisiei nr.182/2007, cu amendamentele ulterioare; 4.Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta. 5.Prelevarea şi testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 6. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/ infirmării rezultatului; 7. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; Toate părţile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; 8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap.I din anexa Ordinului nr. 25/2008. 10. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la cervide şi alte specii de rumegătoare mici 173

cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC. 5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/ de confirmare.

sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 12.Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE şi ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 13. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în lanţul alimentar comercial şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor. INSPECŢIA ANIMALELOR 1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării Medic veterinar oficial din ABATORIZATE bolii se realizează conform prevederilor Ordinului cadrul DSVSA. preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi I. ANIMALE VII completările ulterioare. Se examinează ante şi post- 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se mortem. distrug, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. II. CARNE şi ORGANE 1. Medic veterinar oficial din Examinarea carcaselor se cadrul DSVSA. efectuează în unităţi de tăiere 2. Examinare la LSVSA şi/sau autorizate sanitar-veterinar, de după caz, la LNR din cadrul către medici veterinari oficiali. IDSA. 174

9. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2012 SUPRAVEGHERE 1 Vaccinarea profilactica antirabică cu momeli vaccinale a populatiei de vulpi de pe intregul teritoriu al Romaniei prin distributie aeriană şi manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu modificările si completarile ulterioare. Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, prin distribuţie aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, respectiv 20 doze vaccinale/campanie/km2. Se vor evita localităţile, luciurile de apă, autostrăzile, etc. În aceste zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, intrarea în vizuină. Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze vaccinale/campanie/km2 .

NIVELUL EXECUŢIEI 3 Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie manuală la vizuină se va realiza prin gestionarii fondurilor cinegetice instruiti de catre medicii veterinari oficiali ai DSVSA.

Supraveghere activă: se vor preleva probe Grupa de animale ţintă: de la vulpile împuşcate in scop de evaluare vulpi din mediul silvatic. postvaccinală. Prelevarea de probe de vulpi impuscate dupa cel putin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se recoltează 8 vulpi/km2/an.

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz. 2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate şi/sau LNR din cadrul IDSA.

Evaluarea activităţii de vaccinare antirabică Examenul virusologic prin testul de imunofluorescenţă la vulpi: directă (IFD) se realizeaza la toate vulpile adulte impuscate in scop de evaluare a activitatii de vaccinare antirabica la vulpi.

3. Testele ELISA pentru determinare a titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină şi identificarea si caracterizarea a genomului specific virusului rabic se

175

1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea efectuează la LNR din cadrul IDSA. cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. Manopera de vaccinare: medicul veterinar Se vor recolta de la vulpile vânate in scop de evaluare a de libera practica imputernicit. eficientei vaccinarii dupa cel putin 45 de zile de la finalizarea activitatii de distribuţie, probe pentru testarea nivelului de anticorpi. 2. Identificare si caracterizare a genomului specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpina salbatica Materialul supus investigaţiei este reprezentat de probe omogenat creier provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescenţa directă (IFD). Vaccinarea animalelor domestice cu risc din Se efectueaza pe baza anchetei si la cererea medicului focare de rabie confirmate: veterinar oficial. Medicii veterinari oficiali. Controlul oficial al realizarii activitatii de distributie a vaccinului antirabic sub forma de momeli vaccinale.

Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004, conform procedurilor ANSVSA.

Sancţiuni:

conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005, cu Medicii veterinari oficiali. modificările ulterioare

10. Programul României pentru creşterea rezistenţei ovinelor la EST pentru anul 2012 Obiectiv: a) evaluarea incidentei genotipurilor ovinelor sensibile la EST şi implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice si eliminarea acestora din efectiv; b) constituirea unei populaţii initiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli; c) realizarea de studii de genotipare a ovinelor din rasele Karakul si Merinos din România

176

SUPRAVEGHERE 1 Screening

CONDUITA DE EXECUŢIE 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

NIVELUL EXECUŢIEI 4

Programul de creştere a rezistenţei ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control şi eradicare a EST la rumegătoarele mici. Programul urmăreşte constituirea unei populaţii iniţiale de ovine din rasele Karakul si Merinos cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creşterii frecvenţei haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin din aceste rase, reducând, în acelaşi timp, prevalenţa haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determina sensibilitate la scrapie. Acest program de genotipare a ovinelor şi de determinare a susceptibilităţii la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, iniţial a berbecilor de reproducţie, în strânsă legătură cu programul naţional de control al bolii şi creearea fermelor de reproducţie în care să fie folosiţi la montă numai berbecii rezistenţi genetic la scrapie. Astfel, scopul programului pe termen lung este identificarea tuturor ovinelelor cu cel putin o alela ARR, aplicarea reproductiei selective pentru cresterea rezistentei turmelor la EST şi creşterea frecvenţei alelei ARR in populatia de ovine de pe teritoriul Romaniei.

1.Programul urmăreşte examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducţie din rasele Merinos şi Karakul, crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României pentru determinarea genotipului lor în relaţie cu rezistenţa la EST; 2. DSVSA realizează o verificare iniţială a statusului sanitar veterinar al exploataţiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare şi a inspecţiilor clinice şi testelor specifice de laborator, unde este cazul. 3.Berbecii pentru reproducere din rasele Karakul şi Merinos care participă la program vor fi supuşi unui test de genotipare pentru identificarea genotipul, cu respectarea cerinţelor minime prevăzute la Capitolul B, Partea 2, punctul 2 din anexa VII la Regulamentul(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 4.ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerin ele stabilite la Capitolul B, Partea 2, pct. 2 lit. (c) şi (d) din anexa VII la Regulamentul(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare în scopul protejării raselor şi caracteristicilor de producţie. 5. Recunoaşterea rezistenţei la scrapie a efectivelor de ovine din rasele Karakul şi Merinos se acordă numai pentru efectivele participante în program şi care îndeplinesc cerinţele acestuia şi se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenţi provin exclusiv din berbeci cu genotipul

1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducţie din rasele Karakul şi Merinos crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României, odată cu prelevarea de probe de sânge pentru supravegherea brucelozei (B. Ovis). 2.Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare iniţială a statusului sanitar veterinar al exploataţiilor care participă la program.

177

ARR/ARR, conform prevederilor Capitolul B, Partea 3, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 6. DSVSA realizează certificarea berbercilor participanţi la program care au fost supuşi unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucţiunilor tranmise de ANSVSA. 7. Selectarea berbecilor pentru reproducere din rasele Karakul şi Merinos pentru testele de genotipare se va face în baza instrucţiunilor transmise de ANSVSA. 8.Genotiparea şi studiile de epidemiologie moleculară vor fi efectuate în Biroul de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală; 9.Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiţii speciale, cu sistem vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant. Tubul şi acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal. Nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanţă anticoaguiantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacţiile enzimatice ulterioare; 10.Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare; 11.Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie a animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăseşte şi în tabelul nominal anexat la nota de însoţire a probelor. Pentru uşurinţă, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal 178

anexat la nota de însoţire a probelor; 12. Pe nota de însoţire se înscriu atât data, cât şi ora prelevării, cât şi codul de identificare al animalului, rasa, sexul şi vârsta animalului pentru a se putea face o statistica pe baza rezultatelor (pe rase, sexe etc.). 13.Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracţia în condiţii optime a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare; 14. după prelevare, probele se păstrează în condiţii de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore până la procesarea acestora. Acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor către laborator; 15.dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare, până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor către laborator. 16. Raport transmis la LNR-EST privind cerinţele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, punctul 2, lit.a,b,c din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, conform instrucţiunilor ANSVSA. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 16, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul final privind cerinţele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, punctul 2, lit.a, b şi c din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 17. DSVSA realizează inspecţii periodice sau inopinate în exploataţiile participante la program si sancţionează nerespectarea implementării programului, pe teritoriul judeţului. 179

18. DSVSA organizeze campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociaţiilor de crescători şi altor instituţii cu atributii în implementarea programului cu privire la obiectivele, conţinutul şi măsurile prevăzute în acesta. 19. DSVSA furnizează la cerere informaţii relevante crescătorilor de ovine interesaţi în achiziţionarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie. 20. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploataţiilor participante la program prin efectuarea de inspectii regulate (la fiecare 4 luni), precum şi inspecţii neaşteptate.

180

CAPITOLUL III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR Nr crt. 1

Examen de laborator1 2

Pesticide organoclorurate

Substanţa 3

Pesticide organoclorurate şi PCB indicatoare (ICES-7)

Grupa de furaje/ matrici2 4 Materii prime furajere: cereale boabe şi subproduse; leguminoase boabe şi subproduse; seminţe întregi şi subproduse oleaginoase; Materii furajere obtinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făina de peşte, hidrolizate proteice de peşte)

Control (probă planificată)

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Grăsimi şi uleiuri Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, peşti de crescătorie, iepuri

Tip supraveghere

Control (probă planificată)

Unităţi controlate / operatori 5 Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi furnizoare/ depozite Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat

Referenţial interpretare rezultate3 Regulamentul (UE) nr. 574/2011 al Comisiei din 16 iunie 2011 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de nitriţi, melamină, Ambrosia spp. şi transferul de anumite coccidiostatice sau histomonostatice, precum şi de consolidare a anexelor I şi II

Examene corespunzătoare matricilor indicate.

2 Pentru furajele combinate, în procesele verbale de prelevare se vor menţiona, în toate cazurile, date cu privire la specia, categoria, varsta animalelor ţintă (in zile, saptamani, luni, corespunzatoare speciei) acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiza . Ex.: Bovine - vaci lapte, vitei 4 luni; Pasari – pui carne 21 zile; puicute ouatoare 16 sapt.; Porci – tineret la ingrasat peste 2 luni, scrofite reproductie etc. 3

Actele normative se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, UE şi internaţională. Fiecare regulament european include alte referinţe care amendează documentul iniţial

181

Aflatoxina B1

Deoxynivalenol – DON

Materii prime furajere: cereale boabe şi subproduse; leguminoase boabe şi subproduse; seminţe întregi şi subproduse oleaginoase;

Control (probă planificată)

Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, peşti de crescătorie, iepuri

Control (probă planificată)

Cereale boabe şi subproduse

Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsari, cabaline, peşti de crescătorie, iepuri 2.

Micotoxine

Zearalenona

Cereale boabe, subproduse

Furaje combinate pentru porci, rumegatoare OchratoxinaA

Cereale boabe, subproduse

Furaje combinate pentru porci, păsări

Fumonisina B1+B2

Cereale boabe, subproduse 182

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă

Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare

Recomandarea Comisiei nr. 576/2006 Regulamentul (UE) nr. 574/2011

planificată) Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, peşti de crescătorie, iepuri T-2

Control (probă planificată)

Ovăz şi produse din ovăz Monitorizare (probă selectivă)

Plumb, Cadmiu, Arsen, Mercur 3.

Metale grele Arsen

Plumb, Cadmiu, Arsen, Mercur

Materii prime furajere: cereale boabe şi subproduse; leguminoase boabe şi subproduse; seminţe întregi şi subproduse oleaginoase Materii prime furajere: furaje vegetale uscate (făinuri din lucernă, trifoi şi iarbă); furaje vegetale şi subproduse derivate din transformarea industrială (pulpă sfeclă de zahăr uscată, melasată, etc,) Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făina de peşte, hidrolizate proteice de peşte)

Plumb, Cadmiu, Arsen, Mercur

Materii prime furajere: Furaje de origine minerală (carbonaţi, fosfaţi, oxizi)

Plumb, Cadmiu, Arsen

Aditivi furajeri: grupele funcţionale: compuşi de oligoelemente, lianţi, agenţi antiaglomeranţi

Plumb, Cadmiu,

Premixuri de aditivi furajeri 183

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Control (probă planificată)

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control

de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi furnizoare şi depozite Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi furnizoare/depozit e Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Arsen

(complexe/zooforturi, premixuri vitamino-minerale)

Plumb, Cadmiu, Arsen, Mercur

Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, peşti crescătorie, iepuri

Plumb

Furaje simple: furaje fibroase şi grosiere; murate, verzi

Plumb, Cadmiu, Arsen, Mercur

Furaje pentru cabaline

Nitriţi

Materii prime furajere: furaje vegetale uscate (făinuri din lucernă, trifoi şi iarbă) Furaje simple: furaje fibroase şi grosiere; murate, verzi Nitriţi Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine : făina de peşte Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, pasări, cabaline, peşti crescătorie, iepuri

Impuritati botanice : Seminţe de buruieni, plante toxice Seminte de plante invazive cu potential

Seminţe şi coji, fructe de buruieni nemăcinate, nezdrobite şi plante cu conţinut de alcaloizi,

Materii prime furajere: cereale boabe; leguminoase boabe; seminţe întregi oleaginoase

(probă planificată)

producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale şi crescători Exploataţii Comerciale Exploataţii Comerciale Unităţi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat Regulamentul (UE) nr. 574/2011

184

alergen Alte substanţe nedorite (dăunători)

glicozizi şi alte substanţe toxice

Ambrosia artemisiifolia

Claviceps spp. (Cornul secarei) 6.

Constituienţi de Identificarea origine animală microscopică a constituenţilor (interdicţia de de origine furajare cu PAP animală proteine animale procesate)

Materii pime furajere: cereale boabe (mei, sorg, grâu, secară, orz); seminţe întregi oleaginoase (soia, floarea soarelui, rapiţă, in)

Control (probă planificată)

Alte seminte şi fructe: amestecuri de grăunţe şi seminţe nemăcinate pentru păsări (inclusiv porumbei, pasări de colivie, păsări de expoziţie)

Control (probă planificată)

Cereale boabe (grâu, ovăz, orz, secară, triticale) Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine

Premixuri de aditivi furajeri: Premixuri complexe si/ sau zooforturi (cu conţinut de proteină brută de peste 5%)

Grăsimi animale

185

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Import atori Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de furaj combinat

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005 privind măsurile pentru implementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă

Furaje combinate pentru păsări, porci

Furaje combinate pentru rumegătoare

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport înregistrate4 Exploataţii comerciale

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă

Exploataţii nonprofesionale Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport înregistrate Exploataţii comerciale

Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate.

186

Amestec de uruieli pentru rumegătoare amestec unic

Melamina

Melamină

Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf Produse din soia sau pe baza de soia (şroturi de soia, hidrolizate din soia) Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făina de peşte)

Substanţe

Substanţe cu

interzise ca

acţiune

aditivi furajeri5

antimicrobiană,

Furaje combinate pentru păsări (pui de găina, curcani, raţe); porci; rumegătoare (bovine, ovine, caprine); iepuri

promotori de

Utilizarea substanţelor interzise ca aditivi furajeri este ilegală pentru toate matricile şi unităţile prevăzute

187

planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare Exploataţii nonprofesionale Exploataţii comerciale Exploataţii nonprofesionale Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor

creştere

10.

11.

Substanţe coccidiostatice pentru furaje nevizate (nonţintă – transfer inevitabil)

Substante cu actiune histomonostatic a si coccidiostatică

Substanţe coccidiostatice pentru furaje vizate (ţintă)

Monensin, Narasin, Salinomicin, Nicarbazin, Lasalocid

Gosipol

Gosipol liber

Recomandarea Comisiei 925/2005

Furaje combinate pentru păsări (pui de găina, prepeliţă, curcani, raţe); porci; rumegătoare (bovine, ovine caprine); cabaline; iepuri;

Furaje combinate 6pentru păsări (pui pentru îngrăşat, puicuţe pentru ouat, curcani, prepeliţe, fazani )

Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare ; iepuri (cu conţinut declarat de subproduse din seminţe de bumbac)

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Exploataţii comerciale

Monitorizare (prelevare la suspiciune )

Unităţi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Registrul comunitar al aditivilor pentru hrana animalelor Community Register of Feed Additives – categ. 5 Coccidiostatice conform Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Probele de furaje combinate prelevate vor fi etichetate (specie, vârstă, categorie) însoţite de fişe tehnice cu precizarea substanţei utilizate, denumirea comercială, rata includerii, acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză, pentru verificarea conformităţii cu regulamentele de autorizare şi punere pe piaţă

188

12.

Acid cianhidric

13.

Cupru total7 Zinc total

Cupru total Zinc total

14.

Microorganisme patogene

Salmonella spp.

Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare (cu conţinut declarat de subproduse din seminţe de in, manioc)

Monitorizare (prelevare la suspiciune)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

Furaje combinate pentru porci

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat

Materii prime furajere: seminţe întregi de oleginoase (soia boabe tratată termic) şi subproduse (şroturi de: soia, floarea soarelui, rapiţă, in, bumbac)

Control (probă planificată)

Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf

Control (probă planificată)

Regulamentul (CE) nr. 1334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a condiţiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de oligoelemente Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr.249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice,

Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni

189

Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi producătoare de furaj combinat

substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făină de peşte, hidrolizate proteice de peşte)

190

Control (probă planificată)

Unităţi furnizoare şi depozite Unitati producatoare de furaj combinat

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002

Monitorizare (probă selectivă) Probe din etapa de producţie primară (praf)

Enterobacteriac eae

Furaje combinate pentru păsări, porci

Monitorizare (probă selectivă)

Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făina peşte, hidrolizate proteice de peşte)

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de furaj combinat, transportor, unitatea de răcire (granulare) Unităţi producătoare de furaj combinat

Unităţi producătoare de furaj combinat

Directiva 2003/99/CE SR EN ISO 6579/AC 2007 Directiva 2003/99/CE Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr.249/358/2003 Directiva 2003/99/CE Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 Directiva 2003/99/CE

Clostridium perfringens

15.

Dioxină, furani şi PCB asemănătoare

Materii furajere obţinute prin procesarea peştelui sau vieţuitoarelor marine (făină de peşte, hidrolizate proteice de peşte)

Control (probă planificată)

Listeria monocytogenes

Nutreţuri murate: Silozuri şi semisilozuri

Monitorizare (prelevare la suspiciune)

Suma PCDD şi PCDF, PCB

Uleiuri vegetale şi subprodusele acestora

Control (probă planificată)

191

Unităţi furnizoare / depozite Unităţi producătoare de furaj combinat Unităţi furnizoare / depozite Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de furaj combinat

Directiva 2003/99/CE

Regulamentul (UE) nr. 574/2011

dioxinelor

asemănătoare dioxinelor

NOTĂ : Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de supraveghere; Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, sau ca urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiţie etc; Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată etc.

CAPITOLUL IV SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE Tipul unităţii 1 Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare – produse biologice de uz veterinar Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare.

Frecvenţă Precizări de execuţie 2 3 Conform Programului anual de Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi Evaluare GMP(1) şi ori de câte ori nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV. este necesar (2) Controlul calităţii produselor 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV; medicinale veterinare – conform 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; Planului de prelevare şi testare (3) 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. Conform Programului anual de Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV. este necesar (2) Controlul calităţii produselor 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV; medicinale veterinare – Conform 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; Planului de prelevare şi testare (3) 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. 192

Importatori de produse Conform Programului anual de biologice de uz Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori veterinar din tari terte este necesar (2) Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare şi testare (3)

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV. 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Depozite produse La importatori şi distribuitori medicinale veterinare produse medicinale veterinare DSVSA imunologice - Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2). La importatori şi distribuitori DSVSA produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice – Semestrial şi ori de câte ori este necesar (2)

Farmacii şi farmaceutice veterinare

Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare şi testare (3) puncte Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2) Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare şi testare (3)

1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. DSVSA 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Note: (1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie - good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, reglementare şi controlul activitaţii farmaceutice veterinare din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele ANSVSA. Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, cu 193

modificările şi completările ulterioare, urmărind cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse medicinale pe baza evaluării riscului. (2) În toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar; b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar; c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar; d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare. Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene. DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, reglementare şi controlul activitaţii farmaceutice veterinare din cadrul ANSVSA. (3) 1. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piaţă sunt produse de calitate. 2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele: a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă; b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate; c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată; d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare; e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate. 3. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape: a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România; b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate; c) Testarea produselor medicinale veterinare; d) Raportarea rezultatelor obţinute. a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se fac pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu excepţia produselor medicinale veterinare imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de ICBMV sau de autoritatea competentă din alt stat membru UE, în conformitate cu cerinţele EDQM şi OIE. 194

Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se fac pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcţie de punctajul obţinut la analiza riscului. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din 3 capitole, după cum urmează: - capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională - producători interni; - capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională - producători din ţări terţe; - capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională - producători din Uniunea Europeană. Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se fac pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor farmaceutice, datelor legate de producător şi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului şi distribuţia pe piaţă. Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator, astfel cum este prevăzut în tabelul de mai jos. Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim şi acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei. Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor, pentru toate elementele: incidenţă, expunere şi efecte nocive. b) Prelevarea produselor medicinale veterinare Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România şi iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv. Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de transport şi conservare. c) Testarea produselor prelevate Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor - EDQM. d) Raportarea rezultatelor obţinute La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare. Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză. Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţii, autorizate prin procedura naţională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate. 5. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcţia de specialitate şi se postează pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat. 6. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare, precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. 195

7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat iniţial. Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Pentru atribuirea punctajului pentru factorii E - J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de fabricaţie ale produsului. Factor A B C D E F G H I J

Factori asociaţi incidenţei Produs medicinal generic sau original Produse cu stabilitate sensibilă Complexitatea calităţii unui produs Produs recent autorizat Sursele materiei prime Modificare recentă la specificaţii Un loc nou de fabricare sau un nou producător Concluziile controalelor BPF Retrageri după piaţă a unui produs recent Nr. părţilor implicate în producţia MP şi PMV TOTAL INCIDENŢĂ

Opţiuni de notare 0, 2 0, 2 0, 1, 2 0, 1 0, 2 0, 1 0, 1, 2 0, 1, 2 0, 1, 2 0, 1 0 - 17

K L

Factori asociaţi expunerii Gradul de distribuţie al produsului Circumstanţe economice speciale TOTAL EXPUNERE

0, 1, 2 0, 2 0-4

M N O P Q R

Factori asociaţi efectelor secundare adverse Cale de administrare Indicaţii terapeutice limitate Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei Tratament de lungă durată Populaţie ţintă vulnerabilă Impuritate toxică TOTAL EFECTE SECUNDARE

0, 1 0, 1, 2 0, 2 0, 1 0, 1 0, 2 0-9

196

Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului Notă: BPF - bună practică de fabricaţie; MP - materii prime; PMV - produse medicinale veterinare. CAPITOLUL V CONTROLUL OFICIAL AL UNITĂŢILOR CARE UTILIZEAZA PRODUSE MEDICINALE VETERINARE EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ 1. BOVINE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice Urină Ţesut muscular

Locul de prelevare

Fermă Abator

Categoria de animale Viţei Tineret bovin Vaci

Referenţial interpretare rezultate Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora în animale vii şi în produse de origine animală şi de abrogare a Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi a Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor 197

Tiroidă Urină

Fermă Abator

Viţei Tineret bovin Vaci

Ser Urină 3.

A3 Ţesut muscular

Fermă Abator

Urină Ţesut hepatic

Fermă Abator

Urină Ţesut hepatic

Fermă Abator

Ţesut muscular

Abator Fermă

Viţei Tineret bovin Vaci

Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci

Viţei Tineret bovin Vaci

reziduuri în produsele de origine animală importate din ţări terţe Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor beta-agoniste în creşterea animalelor Community Reference Laboratories - CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Directiva 96/22/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei 198

Urină 7.

B1 a

B1b

B2a

10.

Viţei Tineret bovin Vaci

CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010

Abator

Viţei Tineret bovin Vaci

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010

Abator

Viţei Tineret bovin Vaci

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul 874/2010 EC Regulamentul 108/2001 EC Regulamentul 885/2010 EC Regulamentul 101/2009EC Regulamentul976/2008 EC Regulamentul 1118/2010 EC Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva Consiliului 96/23/CE Decizia 2005/34/CE. CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 582/2009(diclofenac) Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 CRL Guidance Paper 2007

Ţesut renal Ţesut muscular Ţesut renal Ţesut muscular Ţesut hepatic Ţesut hepatic

Abator

Ţesut hepatic

Abator

Ţesut muscular

Abator

Tineret bovin Vaci Viţei

Ţesut renal

Abator

Tineret bovin Vaci Viţei

Ţesut hepatic Ţesut muscular

Abator

Tineret bovin Vaci

B2b

B2c 11.

12. B2d 13.

B2e

Vitei Tineret bovin Vaci

199

14.

B2f

15.

B3a

16.

B3b

17.

18.

Urină Ţesut muscular Ţesut hepatic Ţesut renal

Abator

Ţesut gras

Abator

Ţesut gras

Abator

B3c

Ţesut muscular

B3d

Tesut heptic Ţesut renal

Abator

Tineret bovin Vaci

Vitei Tineret bovin Vaci

Tineret bovin Vaci

Tineret bovin Vaci Viţei

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European i al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală i animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European i al Consiliului prin întocmirea anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanţii din alimente Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

200

2. PORCINE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice

Locul de prelevare

Urină Ţesut muscular

Fermă Abator

Tiroidă Urină

Fermă Abator

Urină

Fermă Abator

A3 Ţesut muscular

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 Directiva 96/22/CE CRL Guidance Paper 2007

Tesut hepatic 4.

Urină Ţesut hepatic

Fermă Abator

Urină Ţesut hepatic

Fermă Abator

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 201

Ţesut muscular Urină Intestine Ţesut renal Ţesut muscular

Abator Fermă PIF Constanţa Sud PIF Otopeni Abator

B1 a

B1 b

Ţesut renal Ţesut muscular Ţesut hepatic

Abator

B2a

Ţesut hepatic

Abator

10.

B2b

Ţesut hepatic

Abator

11.

B2c

Ţesut muscular

Abator

12.

B2d

Ţesut renal

Abator

B2e

Ţesut hepatic Ţesut muscular Urină

Abator

13.

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Decizia Comisiei 994/2002 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul 874/2010 EC Regulamentul 108/2001 EC Regulamentul 885/29010 EC Regulamentul 101/2009EC Regulamentul 976/2008 EC Regulamentul 1118/2010 EC Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 202

Ţesut renal

CRL Guidance Paper 2007

14.

B2f

Ţesut hepatic

Abator

15.

B3a

Ţesut gras

Abator

Ţesut gras

Abator

Ţesut muscular

Abator

Tesut hepatic Ţesut renal

Abator

16.

B3b

17.

B3c

18.

B3d

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL GUIdance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

3. OVINE/CAPRINE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice

Locul de prelevare

Ţesut muscular

Abator

Tiroidă Urină

Abator

Urină Ţesut hepatic

Abator

Urină Ţesut hepatic

Abator

Ţesut muscular

Abator

Ţesut renal Ţesut muscular

Abator

Urină Ţesut muscular

B1a

B1b

Ţesut renal Ţesut muscular Ţesut hepatic

B2a

Ţesut hepatic

Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Directiva 96/22/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 204

10.

B2b

Ţesut hepatic

Abator

11.

B2c

Ţesut muscular

Abator

12.

B2d

Ţesut renal

Abator

13.

B2e

Ţesut hepatic Ţesut muscular

Abator

14.

B2f

Urină Ţesut muscular Ţesut hepatic

15.

B3a

Ţesut gras

Abator

16.

B3b

Ţesut gras

Abator

17.

B3c

Ţesut muscular

Abator

18.

B3d

Tesut hepatic Ţesut renal

Abator PIF Constanţa Sud

Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul 874/2010 EC Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

205

4. CABALINE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice

Ţesut muscular

Urină

Urină Tesut muscular 3.

Locul de prelevare

Abator

Urină Ţesut hepatic

Abator

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Directiva 96/22/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 206

8. 9.

B1a

Ţesut muscular

Abator

Ţesut renal Ţesut muscular

Abator

Ţesut renal Ţesut muscular Ţesut hepatic

Abator

B2a

Ţesut hepatic

Abator

B2c

Ţesut muscular

Abator

Ţesut renal

Abator

Ţesut muscular

Abator

B1b

10. 11.

B2d

12.

B2e

13.

B2f

Urină Ţesut muscular

Abator

14.

B3a

Ţesut gras

Abator

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 207

15.

B3b

Ţesut gras

Abator

16.

B3c

Ţesut muscular

Abator

B3d

Tesut hepatic Ţesut renal

Abator

17.

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

5. PĂSĂRI Nr. crt. 1.

Grupa de substanţe

Matrice

Locul de prelevare

Ţesut muscular

Fermă Abator

Ţesut muscular

Fermă Abator

Ţesut muscular Ficat

Fermă Abator

CRL Guidance Paper 2007

Ţesut hepatic

Abator Fermă PIF Constanţa Sud

Ţesut hepatic

Abator Fermă PIF Constanţa Sud

Ţesut muscular Ser sanguin

Abator Fermă

B1a

Ţesut muscular

Abator PIF Constanţa Sud

B1b

Ţesut muscular Ţesut hepatic

10.

B2a

Abator Ţesut hepatic

Ţesut hepatic

11. B2b

Abator

Abator PIF Constanţa Sud

B2c

Ţesut muscular

Abator

B2e

Ţesut muscular Ţesut hepatic

Abator

14.

B2f

Ţesut hepatic

Abator

15.

B3a

Ţesut gras

Abator

16.

B3b

Ţesut gras

Abator

17.

B3c

Ţesut muscular

12.

13.

Abator Abator

Ţesut hepatic 18.

B3d

Regulamentul976/2008 EC Regulamentul 1118/2010 EC Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010, Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

Observaţii: Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic in ferma, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE. 6. ACVACULTURĂ Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice Peşte de

Locul de prelevare Fermă piscicolă

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE 210

crescătorie 1.

Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă

Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă

Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud PIF Otopeni Fermă piscicolă

A4 3.

B1a

Peşte de crescătorie

B1b

Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă

B2a

Peşte de crescătorie

B3a

Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă

B3c

Fermă piscicolă PIF Albiţa, , PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa, PIF

Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificarile si completarile ulterioare Directiva 96/22/CE a Consiliului CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 211

Otopeni, PIF Siret

10.

B3d

11.

B3e

Peşte de crescătorie

Abator

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 i HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

Peşte de crescătorie

Ferma piscicola PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

Decizia 2004/25/CE CRL Guidance Paper 2007

7. LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice Lapte

Locul de prelevare Fermă PIF Moravita

A6 Lapte

Fermă

Lapte

Fermă

Lapte

Fermă

Lapte

Fermă

Lapte

Fermă

B1a

B1b

B2a

B2e B2f

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE 212

6. 7.

B3a

Lapte

Fermă

B3b

Lapte

Fermă

B3c

Lapte

Fermă

10.

B3d

Lapte

Fermă, PIF Albita, PIF Moraviţa, PIF Siret

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

8. OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ Nr. crt.

Grupa de substanţe

Ouă

Locul de prelevare Fermă Centru colectare

Ouă

Fermă Centru colectare

Matrice

Fermă Centru colectare 3.

Ouă

B1a

Ouă

Fermă Centru colectare

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 37/2010 Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 213

Ouă 5.

B2a

Fermă Centru colectare Fermă Centru colectare

B2b

Ouă

B3a

Ouă

Fermă Centru colectare

9. VÂNAT DE CRESCĂTORIE Nr. crt .

Grupa de substanţe

Matrice

Locul de prelevare

Ţesut muscular

Abator

Ţesut muscular

Abator

Abator Tesut muscular

Ţesut hepatic

Abator

Ţesut hepatic

Abator

Ţesut muscular

Abator

Ţesut muscular

Abator

Ţesut muscular Ţesut hepatic

Abator

B1a

B1b

Ţesut hepatic 9.

B2a

10.

B2b

Ţesut hepatic

Fermă Centru colectare

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Directiva 96/22/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE a Comisiei Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul CE 37/2010 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 37/2010 Decizia 2003/181/CE a Comisiei CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul 37/2010 EC Regulamentul 874/2010 EC Regulamentul 108/2001 EC Regulamentul 885/29010 EC 215

Ţesut muscular

Abator

Ţesut muscular, Ţesut hepatic

Abator

B2e

13.

B3a

Ţesut gras

Abator

Ţesut muscular

Abator

14.

B3c

11.

B2c

12.

Fermă 15.

B3d

Regulamentul 101/2009 EC Regulamentul976/2008 EC Regulamentul 1118/2010 EC Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

Tesut hepatic

Observaţii: Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE. 10. VÂNAT SĂLBATIC Nr. Grupa de substanţe crt. 1. B3a

Ţesut gras

Ţesut muscular

B3c

Matrice

Referenţial interpretare rezultate Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

216

11. MIERE Nr. crt.

Grupa de substanţe

Matrice

Miere

Locul de prelevare Centru colectare PIF Albiţa, PIF Constanţa Sud, PIF Halmeu, PIF Sculeni, PIF Siret

Referenţial interpretare rezultate Directiva Consiliului 96/23/CE Decizia 2005/34/CE a Comisiei Regulamentul (UE) nr. 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Decizia 2003/181/CE

B1a

Miere

B1b

Miere

B2c

Miere

B2f

Miere

Centru colectare

B3a

Miere

Centru colectare

Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 CRL Guidance Paper 2007 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 901/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Directiva Consiliului 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul CE 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

B3b

Miere

Centru colectare

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

B3c

Miere

Centru colectare

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

Observaţii generale: 217

Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin. In cazul matricilor multiple, se va recolta alternativ o singura matrice, urmarindu-se ca pe tot parcursul anului sa fie recoltate toate matricile specificate. Substanţele de analizat din cadrul grupei/subgrupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial, numai in situatia în care exista informaţii referitoare la tratamentele aplicate. Menţiuni: a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, acestea se vor trimite catre un laborator subcontractat de catre IISPV, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală; b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite, la solicitarea beneficiarului catre un laborator subcontractat de IISPV, prin grija autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat; c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize. d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV si ANSVSA , în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 95/2007.

CAPITOLUL VI Acţiuni privind inspecţia animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională Acţiunile privind inspecţia animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională se realizează în conformitate cu prevederile Capitolului VIII al anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 341/2012.

218

Anexa nr. 2

Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2012 CAPITOLUL I Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor de origine animală SECŢIUNEA 1 DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENŢI ZOONOTICI LA ANIMALE ŞI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt. 1

Boala 2

BRUCELOZA*

Strategia şi conduita de execuţie 3 I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor se

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru Brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent 219

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 4 în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

III. LAPTE I. ANIMALE VII

CAMPILOBACTERIOZA*

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE 1. Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare DSVSA, şi analiza acestora se efectuează în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, denumit în continuare IISPV, şi în cadrul laboratoarelor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare LSVSA, desemnate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, la propunerea IISPV. III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi 220

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/ porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

I. ANIMALE VII 3.

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

Precizări tehnice*** 4 consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. I. ANIMALE VII A se vedea prevederile prezentului capitol. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervidee destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme. IV. MĂSURI SPECIFICE 221

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ORGANE

ŞI

Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. I. ANIMALE VII

4. LISTERIOZA*

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE, PRODUSE DIN

Precizări tehnice*** 4 Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă; b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă - LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaţia carnivorelor.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. a) La animalele suspecte În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore. II. b) Produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, alte categorii de alimente gata pentru consum recoltate “la raft” din reţeaua de vânzare cu amănuntul: Recoltarea de probe de alimente gata pentru consum, definite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi în 222

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1. Inspecţia post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

Precizări tehnice*** 4 Secţiunea 4 lit. A pct. 1, 2 şi 3 din prezentul capitol, este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la LSVSA şi IISPV. III.

MĂSURI

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul depistării L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală gata pentru consum, recoltate “la raft” - din reţeaua de vânzare cu amănuntul şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi în Secţiunea 4 lit. A pct. 1, 2 şi 3 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman. 3. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenţa L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală gata pentru consum, recoltate “la raft”, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a produselor de origine animală, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje - SRAAF. 4. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală gata pentru consum, se trimit la IISPV pentru confirmare. 5. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact 223

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

I. ANIMALE VII

5. SALMONELOZA*

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante - mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE SUBPRODUSE COMESTIBILE

şi

1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor, precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitarveterinar, de către

Precizări tehnice*** 4 alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella spp., în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi efectuarea de analize, după cum urmează: A. Recoltarea de probe de carne “la raft” - din reţeaua de vânzare cu amănuntul, pentru testarea Salmonella spp. ca şi criteriu de siguranţă a alimentelor Programul de control pentru Salmonella spp. şi recoltarea probelor de carne introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale Secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol. Probele de carne prelevate vor fi analizate în cadrul LSVSA. B. Recoltarea de probe din abatoare, pentru testarea Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic 1. De la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, prin metoda nedistructivă, cu ajutorul bureţilor abrazivi, pentru testarea 224

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

3 medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Verificarea şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. 3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA. III. OUĂ Verificarea recoltarea de probe efectuează în centre colectare, centre

şi se de de

Precizări tehnice*** 4 Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi ale Secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol; 2. De la carcasele de păsări se recoltează porţiuni din pielea gâtului, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat de ANSVSA. Recoltarea probelor este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. III. MĂSURI: A. În cazul identificării Salmonella spp. ca şi criteriu de siguranţă a alimentelor, în probele de alimente de origine animală recoltate “la raft” vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul depistării Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium în probele de carne recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, în Secţiunea 4 lit. A pct. 4, 5, 6, 7 şi 24 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman. 2. În cazul depistării altor serotipuri de Salmonella spp., cu excepţia Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium, în probele de carne recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, în Secţiunea 4 lit. A pct. 4, 5, 6, 7 şi 24 din prezentul capitol, carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 3. În cazul depistării Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium în probele de alimente de origine animală recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, în Secţiunea 4 lit. A, subpct 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 şi 23 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman. 4. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare, ca urmare a depistării altor 225

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

3 ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol.

4 serotipuri de Salmonella spp., cu excepţia Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium, în probele de alimente de origine animală recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi în Secţiunea 4 lit. A, subpct 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 şi 23 din prezentul capitol, pot fi puse în consum uman numai acele alimente de origine animală care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat într-o unitate autorizată conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, recoltate la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi ale Secţiunea 4 lit. B pct. 1 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a animalelor; d) carnea şi organele provenite de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline la care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca şi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor sanitar veterinare.

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol. V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Secţiunea

B. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic I. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de ungulate domestice, vor fi aplicate următoarele măsuri:

II. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de pasăre, vor fi aplicate următoarele măsuri: 226

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 9 din prezentul capitol

Precizări tehnice*** 4 1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pielea gâtului, recoltate de la carcasele de pasăre (broileri şi curcani) la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, ale Secţiunii 4 lit. B pct. 2 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a păsărilor; d) carnea şi organele provenite de la carcasele de pasăre la care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca şi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor sanitare veterinare¸ e) în cazul loturilor de păsări (broileri şi curcani), destinate abatorizării, care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. 2. Este obligatorie menţionarea, în documentul ce cuprinde informaţiile privind lanţul alimentar la păsări, a rezultatelor probelor recoltate în cadrul Programelor Naţionale de Control al Salmonelozelor Zoonotice, conform prevederilor Capitolului II din Anexa nr. 1. C. În cazul suspicionării sau identificării Salmonella spp. în ouăle de consum vor fi aplicate următoarele măsuri: a) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium), conform prevederilor Anexei nr. 1 Capitolul II pct. 4 - Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare, sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum 227

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice*** 4 uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium; b) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor; b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008; c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul din sectorul alimentar, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. D. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. de către DSVSA, în produsele alimentare de origine animală, destinate consumului uman, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. E. Abatoarele de ungulate domestice şi de păsări au obligaţia de a notifica fermele/exploataţiile furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post mortem, precum şi asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea prevalenţei Salmonella spp. în ferme. F. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de alimente de origine animală, recoltate “la raft” - din reţeaua de vânzare cu amănuntul, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor/produselor de origine animală, prin SRAAF. 228

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 I. ANIMALE VII Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp. II. CARNE

TRICHINELOZA*

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II.CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă. 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare. Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp. se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele 229

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

Precizări tehnice*** 4 suspecte. d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a) un control

program de al testelor 230

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

utilizate decelarea spp;

pentru Trichinella

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care 231

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

3 manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va achita în conformitate cu prevederile legale în vigoare. I. ANIMALE VII bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: 7.

TUBERCULOZA* (produsă de Mycobacterium bovis)

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ORGANE

şi

1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de 232

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. În cazul în care nu sau constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. III. LAPTE CRUD A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte.

Precizări tehnice*** 4 suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem. III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator; b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare; c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman; d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman. III. MĂSURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la 233

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

I. ANIMALE VII Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ* 8.

II. CARNE a) Recoltarea de probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC), de către medici veterinari oficiali, din abatoare, conform programului specific

Precizări tehnice*** 4 procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1.

II. CARNE 1. Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din abatoare, iar analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de ANSVSA. 2. Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de către ANSVSA. Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC) trebuie stocate la IISPV pentru confirmare şi colecţie. III. MĂSURI Carne 234

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. b) Recoltarea de probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine, de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA.

Precizări tehnice*** 4 1. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC) în probele recoltate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, la nivelul abatoarelor, carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. În 2. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC), carnea tocată de bovine şi ovine, carnea tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează. 3. Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.

III. LAPTE CRUD

235

Nr. crt. 1

Boala 2

RABIA **

Strategia şi conduita de execuţie 3 I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE Inspecţia post mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. I. ANIMALE VII

BOTULISMUL **

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolului I din Anexa nr. 1. III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe 236

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

3 tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

10.

II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Precizări tehnice*** 4 şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.

Controlul organoleptic al recipienţilor in vederea identificării eventualelor modificări ulterioare obţinerii, verificarea 237

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

închiderii acestora, termostatarea, de către medicii veterinari oficiali. Controlul modului în care sunt respectaţi şi monitorizaţi parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali. I. ANIMALE VII

11.

LEPTOSPIROZA **

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ORGANE

şi

Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; 238

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 4 c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.

III. LAPTELE

I. ANIMALE VII 12. TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium bovis)

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 239

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

3 oficial. II. CARNE ORGANE 1. porcine, cabaline

şi

ovine,

a) Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecţia post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

Precizări tehnice*** 4 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

c) În cazul în care nu sau constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. 240

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

2. păsări Pasările se supun inspecţiei post mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

241

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia şi conduita de execuţie 3 I. ANIMALE VII Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

13.

14.

YERSINIOZA **

ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

II. CARNE 1.Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - porcine: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. LA NIVELUL ABATOARELOR 1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate 242

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

4 pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

I. ANIMALE VII

15.

CISTICERCOZA **

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ORGANE

ŞI

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: 243

Nr. crt. 1

16.

Boala 2

ANTRAX ** (B-051)

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

3 2. Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

4 a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

I. ANIMALE VII

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1.

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ORGANE

şi

Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

244

Nr. crt. 1

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

personalul oficial.

auxiliar

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare: * Zoonoze care trebuie monitorizate; **Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică. *** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR: 1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului. 2. a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta. b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. 3. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de control, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală - OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

245

SECŢIUNEA 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR Nr. crt.

Categorie

UNITATEA

1 1.

PRIN AUDIT, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE*** I . AUDIT - medicii veterinari din cadrul Biroului de Trasabilitate şi Siguranţa Alimentelor de Origine Animală al DSVSA II. Verificare, supraveghere - medicii veterinari oficiali din cadrul unităţilor sau/şi CSVSA Categ. III Categ. II Categ. I 2 3 4

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele Precizări Natura probei prevăzute la Secţiunea 4 din prezentul capitol tehnice**

Categ. III 6

Categ. II 7

Categ. I 8

Unităţi cu activitate generală

a) Depozit frigorific

b) Unitate de reambalare

c) Piaţă angro

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Săptămânal Lunar

Trimestrial

I. Lunar

Semestrial

Trimestrial

II. Săptămânal Lunar

Trimestrial

I. Semestrial

18 luni

Anual

II. Săptămânal Lunar

Trimestrial

Produse depozitate care necesită regim termic

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

Produse alimentare de origine animală

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

Produse expuse la vânzare

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

246

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate O dată pe semestru pentru fiecare categorie de

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

9 1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă şi de igienă a procesului tehnologic de fabricaţie, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele

produse 2.

Carne de ungulate domestice

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

a) Abator II. Permanent

Permanent

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Secţiunii 1 pct. 5 şi Secţiunii 4 lit. B din prezentul capitol.

247

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe

O dată pe trimestru conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

ulterioare, după cum urmează: O dată pe a) verificarea semestru pentru fiecare categorie siguranţei produsului şi, de organe respectiv, a comestibile conformităţii destinată alimentului din comercializării punct de vedere către microbiologic cu consumatorul criteriile de final, pe specii. siguranţă prevăzute în Regulamentul O dată pe (CE) nr. semestru 2073/2005, cu conform amendamentele reglementărilor ulterioare; Uniunii b) verificarea Europene în siguranţei vigoare sau produsului şi, programelor respectiv, a specifice conformităţii aplicate alimentului din suplimentar în punct de vedere cazul unităţilor microbiologic cu autorizate pentru export în criteriile de siguranţă care ţări terţe nu sunt prevăzute de O dată pe lună , legislaţia conform comunitară, dar reglementărilor care sunt Uniunii cuprinse în Europene în vigoare, în baza legislaţia naţională; programului specific elaborat c) obţinerea de de ANSVSA**** informaţii privind statusul microbiologic a O dată pe lună unor alimente conform comercializate programelor pe piaţă; specifice

aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în Statele Unite ale Americii

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

b) Unitate de tranşare

II. Permanent Permanent

Permanent

Carne tranşată

248

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

d) verificarea criteriilor de igienă a procesului prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi a sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/ rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post - tratament termic); e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/loturilor suspicionate;

Carne de pasăre şi de lagomorfe

Semestrial I. Lunar

Trimestrial

a) Abator

b) Unitate de tranşare

Carne de vânat de crescătorie

II. Permanent

Permanent

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Permanent

Permanent

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Probe de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri şi curcani) pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Secţiunii 1 pct. 5 şi Secţiunii 4 lit. B din prezentul capitol.

Carne tranşată

Carne de vânat de crescătorie

a) Abator II. Permanent

Permanent

249

O dată pe trimestru, conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru, conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

O dată pe trimestru, conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne tranşată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală

Carne de vânat salbatic

Carne tocată, carne preparată şi carne separată mecanic

b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat de crescătorie

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranşată

II. Permanent

Permanent

a) Unitate care manipulează carnea de vânat salbatic

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Permanent

Permanent

b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat salbatic

I. Lunar II. Permanent

Trimestrial Permanent

Semestrial Permanent

Carne tranşată

a) Unitate de carne tocată

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

II. Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse finite

250

O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe trimestru din carnea tranşată

O dată pe semestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe semestru din carnea tranşată O dată pe trimestru O dată pe pentru fiecare trimestru categorie de pentru fiecare produse. categorie de produse. O dată pe semestru O dată pe an pentru fiecare pentru fiecare specie şi categorie specie şi de carne tranşată categorie de carne tranşată O dată pe trimestru O dată pe conform semestru prevederilor conform Regulamentului prevederilor (CE) nr. 2073/2005, Regulamentului cu amendamentele (CE) nr. ulterioare 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

O dată pe an pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe an din carnea tranşată

se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date O dată pe trimestru pentru comparabile, fiecare categorie necesare autorităţii de produse. sanitare O dată la 18 luni veterinare locale. În stabilirea pentru fiecare strategiei de specie şi recoltare categorie de DSVSA trebuie carne tranşată să ţină cont de O dată pe an următoarele conform principii de: prevederilor Regulamentului a) recoltare randomizată şi (CE) nr. reprezentativă 2073/2005, cu pentru lot; amendamentele b) recoltare ulterioare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de

exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

251

b) Unitate de carne preparată

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Permanent

Săptămânal

Lunar

c) Unitate de carne separată mecanic

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse din carne

Unitate de procesare

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

II. Permanent

Permanent

Moluşte bivalve vii

a) Centru de colectare

I. Lunar II. Săptămânal

Trimestrial Lunar

Semestrial Trimestrial

Moluşte bivalve vii Apă de contact

b) Centru de purificare

I. Lunar II. Saptămânal Semestrial

Trimestrial Lunar

Semestrial Trimestrial

Anual

La 18 luni

Moluşte bivalve vii Apa de contact Peşte si produse din pescuit

Peşte şi produse din pescuit

a) Vas fabrică

Produse finite

252

O dată pe trimestru O dată pe conform semestru prevederilor conform Secţiunii 4 din prevederilor prezentul capitol şi Secţiunii 4 din ale Regulamentului prezentul (CE) nr. 2073/2005, capitol şi ale cu amendamentele Regulamentului ulterioare (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare O dată pe semestru O dată pe an pentru fiecare pentru fiecare categorie de carne categorie de separată mecanic carne separată mecanic O dată pe trimestru O dată pe comform semestru prevederilor comform Secţiunii 4 din prevederilor prezentul capitol şi Secţiunii 4 din ale Regulamentului prezentul (CE) nr. 2073/2005, capitol şi ale cu amendamentele Regulamentului ulterioare (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare O dată pe trimestru, O dată pe conform semestru, prevederilor conform Secţiunii 4 din prevederilor prezentul capitol Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe trimestru O dată pe semestru

O dată pe an conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol şi ale Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru pe fiecare specie, conform prevederilor

O dată la 18 luni pe fiecare specie, conform prevederilor

O dată pe an pe fiecare specie, conform prevederilor

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie de carne separată mecanic O dată pe an comform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol şi ale Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare O dată pe an, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an

Secţiunii 4 din prezentul capitol b) Vas congelator

Semestrial

Anual

La 18 luni

c) Unitate de produse proaspete din pescuit cherhana

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

II. Săptămânal

Lunar

Trimestrial

Produse proaspete din pescuit

d) Unitate de procesare a produselor din pescuit

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Materii prime

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie

II. Săptămânal

Lunar

Trimestrial

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

Peşte si produse din pescuit

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din

e) Centru de colectare a peştelui

Peşte si produse din pescuit congelate Peşte si produse din pescuit

253

O dată pe semestru pe fiecare specie O dată pe semestru pentru fiecrare specie O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol

Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an pe fiecare specie

Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată la 18 luni pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe semestru pentru fiecare categorie O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol

O dată pe an pentru fiecare categorie O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor

prezentul capitol

f) Fermă de acvacultură cu centru de colectare a peştelui integrat

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

Peşte si produse din pescuit

g) Piaţă de licitaţie

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse valorificate

II. Lunar I. Trimestrial

Trimestrial Semestrial

Semestrial Anual

II. Lunar

Trimestrial

Semestrial

a) Centru de colectare a laptelui materie primă

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

II. Lunar

Trimestrial

Semestrial

b) Unitate de procesare a laptelui materie primă

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

II. Permanent

Săptămânal

Lunar

h) Piaţă de desfacere 10.

Lapte crud şi produse din lapte

Produse valorificate Lapte crud materie primă

Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

254

prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe trimestru O dată pe pentru fiecare semestru categorie de pentru fiecare produse obţinute, categorie de conform produse prevederilor obţinute, Secţiunii 4 din conform prezentul capitol prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată semestru de O dată an de la la 1% dintre 1% dintre comercianţi comercianţi O dată semestru de O dată an de la la cel putin 1% 1% dintre dintre comercianţi comercianţi O dată pe trimestru, O dată pe pentru 1% din semestru, obiective care pentru 1% din livreaza cea mai obiective care mare cantitate de livrează cea mai lapte - determinarea mare cantitate parametrilor din de lapte Regulamentul (CE) determinarea nr. 853/2004 parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obţinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute

Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Secţiunii 4 din prezentul capitol O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi O dată pe an, pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute

11.

12.

13.

14.

c) Unitate de procesare a produselor lactate

I. Trimestrial

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

a) Centru de ambalare a ouălor b) Unitate pentru producerea ouălor lichide

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

c) Unitate de procesare a ouălor

Pulpe de broască şi melci Grăsimi animale, untură, jumări

Ouă şi produse din ouă

Stomacuri prelucrate, vezici şi intestine

Semestrial

Materie primă intrată la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, produse finite Ouă

O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

Anual Semestrial

Ouă şi/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

Ouă si/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

Unitate de procesare

I. Trimestrial

Anual

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

Materii prime şi produse finite

O dată pe trimestru pentru materii prime şi produsele finite

O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe semestru pentru materii prime şi produsele finite

a) Centru de colectare a grăsimilor animale b) Unitate de procesare a grăsimilor animale

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

Materii prime

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie în parte O dată pe an pentru fiecare categorie în parte

Unitate de procesare

I. Trimestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru fiecare categorie în parte O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte O dată pe semestru pentru fiecare categorie de

Semestrial

II. Săptămânal Lunar

Anual

Semestrial

255

O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe an pentru materii prime şi produsele finite

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute

produse obţinute 15.

16.

17.

Gelatină

Colagen

Alte activităţi

a) Centru de colectare a materiilor prime pentru gelatină b) Unitate de procesare a gelatinei

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pentru fiecare categorie in parte

O dată pe an pentru fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe an pentru fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie de produse obţinute

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute

a) Centru de colectare a materiilor prime pentru colagen b) Unitate de procesare a colagenului

I. Trimestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

Semestrial

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Semestrial

Produse finite

a) Unitate de procesare a mierii de albine şi/sau a altor produse apicole

I. Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime şi produse finite

II. Lunar

Trimestrial

Semestrial

b) Mijloc de transport al alimentelor de origine animală

Anual

De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie în parte

O dată pe O dată pe an pe semestru pe fiecare categorie fiecare în parte categorie în parte O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an pentru mierea semestru pentru pentru mierea intrată la procesare mierea intrată la intrată la şi/sau fiecare procesare şi/sau procesare şi/sau categorie de fiecare fiecare categorie produse in parte categorie de de produse in obţinute produse in parte parte obţinute obţinute Probe de sanitaţie în caz de suspiciune

* În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri: A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă. 1. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte;

256

b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolelor/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 2. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 5. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză; 6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat); 7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat; 9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare. 1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră iau următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare; În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare. C. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

257

4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat. ** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 9) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează: 1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu. *** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoştinţa operatorului, în care vor înscrise aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc. **** Se vor recolta probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări (broileri şi curcani), din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Salmonella spp., elaborat de ANSVSA.

Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează produse de origine animală, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Biroului de Trasabilitate şi Siguranţa Alimentelor de Origine Animală al DSVSA Denumirea societăţii comerciale Sediul societăţii comerciale Adresa unităţii de producţie Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia Număr de autorizare Categoria 1. Caracteristicile unităţii

Data auditului: Medic veterinar oficial:

Criteriile de evaluare 1a

Dată construcţiei sau a renovării semnificative Condiţii generale de întreţinere a unităţii şi echipamentelor

Evaluare

Punctaj

Construcţie nouă (0)

Renovare recentă (10)

Relativ recenta (20)

Veche (30)

Foarte bune (0)

Bune (20)

Acceptabile (40)

Insuficiente (70)

Factor de corecţie

0.12

258

Total

Nota

2. Capacitate de producţie

2b 3. Caracteristicile produsului

Dimensiunile unităţii şi capacitatea de producţie Aria de distribuţie a produselor Categoria de alimente Destinaţia utilizării

4. Sistemul de autocontrol

4b 5. Criterii specifice

Proceduri preoperaţionale Program HACCP Trasabilitatea

5a Criterii microbiologice 5b

6. Antecedente 6a

Istoric - nereguli sau neconformităţi constatate în verificările anterioare

Foarte mici (0)

Mici (15)

Medii (30)

Mari (50) 0.1

Locală (0)

Naţională (15)

Comunitară (30)

Ţări terţe (50)

A (0)

B (15)

C (30)

D (50)

Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gatirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C şi D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

Complete şi implementate (0)

Necesită completări şi sunt implementate (15)

Necesită completări şi sunt implementate parţial (20)

Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40)

Carenţe minore (15)

Carenţe majore (40)

Inadecvat, neaplicat (60)

Sistem elaborat, parţial implementat (15)

Sistem în curs de elaborare şi implementare (30)

Sistem neelaborat şi neimplementat (50)

Plan de control elaborat şi parţial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30)

Plan de control neelaborat şi neimplementat (50)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (60)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (100)

Aplicat şi adecvat (0) Sistem elaborat şi implementat (0) Plan de control elaborat şi respectat (0) Nesemnficati ve sau formale (0)

Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului: 1. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte; 2. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;

259

0.18

0.2

3. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte. Clasificarea alimentelor in funcţie de risc: 1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peşte uscat; 2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne; 3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări şi lagomorfe, carne tocată şi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile, peşte proaspat, fileuri de peşte, ouă; 4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peşte preparate, icre, produse din peşte afumate, marinate, moluşte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.

SECŢIUNEA a 3 - a CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR**

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE

Nr. crt.

Categoria de produs/ activitate

Unitatea

Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/ monitorizării efectuate de medicii veterinari oficiali, CSVSA, Biroului de Trasabilitate şi Siguranţa Alimentelor de Origine Animală al DSVSA

Recoltare de probe pentru examene de laborator

260

Natura probei

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Secţiunea 4 din prezentul capitol

Precizări tehnice*

Anual pentru fiecare specie

Materii prime

a) Carmangerie

Lunar

Carne

Produse finite

b) Măcelărie

Lunar

Carne proaspătă

261

Semestrial, pentru fiecare categorie de produse, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Anual pentru fiecare specie

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului

c) Centru colectare a vânatului sălbatic

Semestrial în sezoanele de vânătoare

262

din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională; c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă; d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic); e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate; f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor;

d) Centru pentru sacrificarea păsărilor şi/sau lagomorfelor la nivelul fermei

Semestrial

Carcase păsări/lagomorfe

Semestrial, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi

263

circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

264

a) Centru de prelucrare a laptelui integrat în cadrul exploataţiei

b) Centru de prelucrare a laptelui independent 2.

Semestrial

Produse finite

Semestrial

Produse finite

Semestrial

Lapte crud destinat procesării

Semestrial

Lapte crud destinat vânzării directe către consumatorul final

Anual

Igiena suprafetelor ce intră în contact cu peştele

Anual

Peşte

Anual

Peşte şi produse din peşte

Lapte c) Ferme/ Exploataţii de animale producătoare de lapte, care livrează lapte la unităţile de procesare

d) Automate de vânzare directă a laptelui crud

3. Peşte şi produse din pescuit

a) Ambarcaţiune comercială de pescuit b) Punct de debarcare c) Magazin de desfacere - pescărie d) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor e) Ferma piscicolă bazin piscicol, păstrăvărie - care livrează peşte pentru consum uman

Batracieni, gasteropode Anual Peşte

Semestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Semestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare O dată pe semestru, pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte, pentru determinarea criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 O dată pe semestru, pentru determinarea criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 Anual - teste de sanitatie Anual - pentru fiecare specie Anual pentru fiecare categorie de produse Anual - pentru fiecare specie Anual - pentru fiecare specie

Anual

265

Miere

a) Centru de extracţie şi/sau colectare a mierii şi a altor produse apicole b) Stupină c) Magazin de desfacere a mierii

Ouă pentru consum

Alimentaţie publică şi alte activităţi

Centru de colectare a ouălor a) Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi se servesc mâncăruri gătite b) Pizzerie c) Laborator de cofetărie şi/sau patiserie d)Cofetărie/patiserie e) Pensiune turistică f) Unităţi de vânzare prin internet g) Depozit alimentar h) Hipermarket i) Supermarket j) Cantină k) Magazin alimentar l) punct de vânzare mobil, inclusiv automatele de distribuţie a alimentelor

Prepararea mâncărurilor la comandă Produse primare destinate vânzării

Catering a) vânat sălbatic; b) carne pasăre şi lagomorfe; c) peşte proaspăt;

Anual

Miere şi produse apicole

Anual

Miere

Anual

Miere

Anual

Ouă

Anual - în perioada iulie-septembrie Anual - pentru fiecare categorie de miere Annual

Anual

Materii prime şi produse finite

Anual

Materii prime, semipreparate şi produse finite

Anual

Trimestrial Anual Semestrial în cazul

Anual - pentru fiecare categorie de produse

Alimente destinate vânzării către consumatorul final

Produse finite a) vânat sălbatic; b) carne pasăre şi lagomorfe; c) peşte proaspăt; d) melci şi moluşte bivalve;

266

În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare Trimestrial - pentru fiecare categorie în parte În caz de reclamaţii, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

directe

d) melci şi moluşte bivalve; e) ouă; f) miere de albine; g) lapte crud, inclusiv laptele crud vândut direct către consumatorul final prin intermediul automatelor

automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final

9. Staţie spălare şi dezinfecţie mijloace transport al alimentelor de origine animală

Anual

e) ouă; f) miere de albine; g) lapte crud.

Teste de sanitaţie de pe suprafeţele care intră în contact cu alimente de origine animală, pentru verificarea eficienţei operaţiunilor de igienizare a mijloacelor de transport

Semestrial în cazul automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final

În cazul în care în urma verificării/ supravegherii/ monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitaate.

*I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă; 2. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolului/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 3. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 5. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 6. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză; 7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (aw, pH, temperatură etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat); 8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (aw, pH, temperatură, etc.); 9. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA; B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare. 1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, DSVSA, respectiv posturile de inspecţie la frontieră iau următoarele măsuri: a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

267

b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare); 2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare. În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare. II. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului; 5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice, după cum urmează: a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu. **

Vor fi incluse în controlul oficial unităţile înregistrate sanitar - veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi unităţile care deţin atestate pentru fabricarea produselor alimentare de origine animală ce prezintă caracteristici tradiţionale, înregistrate sanitar veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind acordarea de derogări unităţilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale de la cerinţele menţionate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, precum şi de stabilire a procedurii de acordare a derogărilor şi de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor în care se realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale.

268

SECŢIUNEA a 4 – a EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

A. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAŢĂ ŞI AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE ** CRITERII MICROBIOLOGICE DE SIGURANŢĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt

Categoria de alimente . (4)

Nr. unităţi (eşantioane )/ probă (3)

Alimente gata pentru consum destinate sugarilor si produse alimentare gata pentru consum destinate unor scopuri medicale speciale (8) Alimente gata pentru consum, care permit dezvoltarea L. monocytogenes, altele decât cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

Listeria monocytogenes

EN ISO 112901

EN ISO 112902 5

Listeria monocytogenes

269

Referenţial interpretare rezultate (2) 6 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranţă a alimentelor

7 Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

speciale **** (numai categoriile de alimente care se comercializează ca produse finit, fără a mai fi supuse ulterior altor tratamente termice) Alimente gata pentru consum care nu permit dezvoltarea L. monocytogenes, altele decat cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale speciale (8) (9) Carne tocată şi carne preparată destinate consumului în stare crudă Carne tocată şi carne preparată de pasăre destinate să fie consumate gătite Carne tocată şi carne preparată provenite de la alte specii decât păsări, destinate să fie consumate gătite

Listeria monocytogenes

Salmonella

EN ISO 112902

EN ISO 6579

5 Produse din carne destinate consumului în stare crudă, cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau

Salmonella

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Carne separată mecanic 7.

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

270

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

compoziţia elimină riscul de contaminare cu Salmonella 9.

10.

11.

12.

13.

Produse din carne de pasăre destinate să fie consumate gătite Gelatină şi colagen Brânzeturi, unt şi smântână fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare

Lapte praf şi zer praf

Îngheţată, cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau compoziţia elimină riscul de contaminare cu Salmonella (17)

Salmonella

EN ISO 6579

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(20)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

271

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

14.

15.

16.

17.

18.

Produse din ouă, cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau compoziţia elimină riscul de contaminare cu Salmonella Produse alimentare gata pentru consum conţinând ouă crude, cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau compoziţia elimină riscul de contaminare cu Salmonella Crustacee şi moluşte tratate termic

Salmonella

EN ISO 6579

Salmonella

EN ISO 6579

Salmonella

EN ISO 6579

E. coli (13)

ISO/TS 166493

Salmonella

EN ISO 6579

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EU-RL pentru stafilococ

Moluşte bivalve vii şi echinoderme, tunicate şi gasteropode vii (19)

Brânzeturi din lapte crud şi din lapte care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea (21)

Salmonella

272

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

coagulaza pozitiv”(20)

19.

20.

21.

22.

23.

Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratatament termic mai puternic decât pasteurizarea Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale - brânzeturi proaspete din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea Lapte praf pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate copiilor sub 6 luni (18) Formule de început deshidratate şi produse alimentare dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni Formule de continuare deshidratate

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(20)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(20)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii)

Salmonella

ISO/TS 22964

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

273

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

24.

Carne proaspătă de pasăre (22)

25.

Produse din pescuit provenite din specii de peşti asociate cu cantităţi mari de histidină (7)

26.

Produse din pescuit care au fost supuse unui tratament de maturare enzimatică în saramură, fabricate din specii de peşti asociate cu cantităţi mari de histidină (7)

Salmonella typhimurium (23) Salmonella enteritidis

Histamină(25)

EN ISO 6579 (pentru detecţie) Sistemul WhiteKaufmann - Le Minor (pentru serotipizare) HPLC

HPLC

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

B. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE PROCESARE CRITERII MICROBIOLOGICE DE IGIENĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICAŢIE A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităţi (eşantioane)/ probă (3)

Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline (10)

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

Referenţial interpretare rezultate (2)

Etapa căreia i se aplică criteriul de igienă a procesului tehnologic

Număr total de germeni

ISO 4833

274

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare

Enterobacteriaceae

Salmonella

ISO 21528-2

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare

Secţiunea 1 pct. 5 din prezentul capitol

Carcase de păsări, respectiv broileri şi curcani

5 (11)

5 3.

Salmonella/25 g de probă comună din pielea gâtului recoltate la nivelul abatoarelor, conform programului specific elaborat de ANSVSA

EN ISO 6579

Număr total de germeni (12)

ISO 4833

E. coli (13)

ISO 16649-1 sau 2

Număr total de germeni

ISO 4833

5 E. coli

(13)

Carcase după refrigerare

Secţiunea 1 pct. 5 din prezentul capitol

Carne tocată

Carne separată mecanic (14)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

ISO 16649-1 sau 2 275

Sfârşitul procesului de fabricaţie Sfârşitul procesului de fabricaţie

Carne preparată Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate

E. coli

(13)

Enterobacteriaceae

ISO 16649-1 sau 2

ISO 21528-2

(15)

10.

Brânzeturi din lapte sau zer care a fost 5 supus unui tratament termic Brânzeturi din lapte crud şi din lapte care a fost supus unui tratament 5 termic mai slab decât pasteurizarea Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau 5 unui tratatament termic mai puternic decât pasteurizarea Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale - brânzeturi proaspete - din 5 lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic

E. coli (16)

Stafilococi coagulazo-pozitivi

ISO 16649-1 sau 2

EN ISO 68881 sau 2

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Sfârşitul procesului de fabricaţie

În timpul procesului de fabricaţie, când se preconizează că numărul de E. coli este cel mai ridicat În timpul procesului de fabricaţie, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel mai ridicat

În timpul procesului de fabricaţie, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel mai ridicat

Sfârşitul procesului de fabricaţie

Stafilococi coagulazo-pozitivi

EN ISO 68881 sau 2

276

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

decât pasteurizarea

11.

12.

Unt şi smântână fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare

Lapte praf şi zer praf (15)

13.

Îngheţată şi deserturi lactate congelate (17)

14.

Formule de început deshidratate şi produse alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni

15.

Formule de continuare deshidratate

Sfârşitul procesului de fabricaţie

E. coli (16)

ISO 16649-1 sau 2

Enterobacteriaceae

ISO 21528-2

Stafilococi coagulazo-pozitivi

EN ISO 68881 sau 2

Enterobacteriaceae

Bacillus cereus prezumtiv (18)

Enterobacteriaceae

ISO 21528-2

ISO 21528-1

EN ISO 7932

ISO 21528-1

277

Sfârşitul procesului de fabricaţie

16.

17.

Produse din ouă

Produse decorticate şi fără cochilie din crustacee şi moluşte tratate termic

Enterobacteriaceae

ISO 21528-2

E. coli

ISO 16649-3

Stafilococi coagulazo-pozitivi

EN ISO 68881 sau 2

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Sfârşitul procesului de fabricaţie

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Sfârşitul procesului de fabricaţie

C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ALTE CRITERII MICROBIOLOGICE CARE NU SUNT PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităţi (eşantioane)/ probă (3)

Conserve care conţin alimente de origine animală

1 (minim 5 bucăţi)

Criteriile

Metoda analitică de referinţă(1)

Referenţial interpretare rezultate (2)

Examen microbiologic pe medii de cultură adecvate pentru punerea în evidenţă a microorganis melor

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul

7 Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare

SR 8924

278

reziduale vii

Carne proaspătă provenită de la ungulate domestice, inclusiv organe comestibile Carcase de bovine, ovine, caprine şi porcine Carne de vânat sălbatic

Carne de vânat de crescătorie

Carne tocată

Carne preparată

Determinarea toxinei botulinice (26)

SR 13419

Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26)

Metoda USDA – FSIS Metoda ELISA

E. coli generic

Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26)

Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26) Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26) Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26)

Metoda USDA – FSIS

Metoda ELISA

Metoda ELISA Metoda USDA – FSIS

Reglementările USDA-FSIS

279

Unităţi certificate pentru operaţiuni de export în SUA

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de tranşare

Metoda ELISA Metoda USDA – FSIS Metoda ELISA

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de tranşare Unitate de procesare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de carne tocată Unitate de procesare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de carne preparată

Produse din carne

Produse din 8 pescuit proaspete (5).

1 probă cu 3-5 buc

Determinarea speciei de provenienţă a cărnii (26, 27)

Anisakis, paraziţi vizibili

Metoda USDA – FSIS Metoda ELISA PCR Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale Regulamentul (CE) prevăzute de nr. 2074/2005, cu Regulamentele (CE) amendamentele nr. 854/2004 al ulterioare Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a 280

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Vas - fabrică Vas - congelator Unitate de produse proaspete din pescuit (cherhana) Centru de colectare a peştelui Fermă de acvacultură cu centru de colectare a peştelui integrat Piaţă de licitaţie Piaţă de desfacere

Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare

Produse din pescuit preparate (6)

Anisakis, 1 probă cu 3-5 paraziţi buc vizibili

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare a produselor din pescuit

D. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAŢĂ ŞI AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE, PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE*** Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităţi (eşantioane) / probă (3)

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

Referenţial interpretare rezultate (2)

Etapa căreia i se aplică criteriul

Produse din pescuit neprelucrate

Azot bazic volatil total (ABVT)

Carne de pasăre carcase şi părţi din carcase

7/ testul chimic carcase; 5/ testul

Determinarea conţinutului de apă(25)

Metoda descrisă în Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a

Regulamentul (CE) nr. 543/2008

281

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

chimic părţi din carcase

Raport colagenproteină

Carne tocată

Procent de grăsime

SR ISO 1443 SR ISO 1444

Reacţia Kreis

SR 9065-10

Azot uşor hidrolizabil

SR 9065-7

Substanţe grase

SR ISO 1443 SR ISO 1444

NaCl Produse din carne, inclusiv conserve

normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre SR ISO 937 ( proteină) SR ISO 3496 ( colagen)

Raport colagen/proteină

Proteina vegetală(25)

SR 1841/1,2 SR ISO 937 ( proteină) SR ISO 3496 ( colagen)

RT-PCR

282

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 560/1271/339/210/20 06 pentru aprobarea

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, cu completările ulterioare 5.

Lapte crud

Brânzeturi din lapte crud şi lapte sau zer care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea Brânzeturi din lapte care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea

Miere de albine

Punct crioscopic

Decelarea adaosului de lapte de vacă în brânza de oaie, bivoliţă, capră (27)

aciditate

Decelarea adaosului de lapte de vacă în brânza de oaie, bivoliţă, capră(27) HMF (hidroximetilfurfu ral) indice diastazic zahăr invertit zaharoza umiditate

EN ISO 5764 PCR Metoda imunoenzimatică ISO 6091 (metoda de referinţă) ISO 6092 (metoda de rutină) PCR Metoda imunoenzimatică

SR 2418 Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare

Lapte crud de la automatele de vânzare directă către consumatorul final Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

SR ISO 5559

Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea

SR 784

283

E. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE PROCESARE, PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităţi (eşantioane)/ probă (3)

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

20/testul scurgerii carcase, la Carne de pasăre - nivelul Determinarea carcase şi părţi din abatoarelor; conţinutului de carcase 7/ testul chimic apă(25) carcase; 5/ testul chimic părţi din carcase Carne tocată destinată comercializării

Produse din carne, inclusiv conserve

Raport colagen/proteină 1 Conţinut de grăsime

NaCl

Referenţial interpretare Unitatea de la care se prelevează rezultate (2) probele 6

7 Abatoare pasăre, unităţi de tranşare carne pasăre

Regulamentul (CE) nr. 543/2008

SR ISO 937 (proteină) SR ISO 3496 (colagen)

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009

SR ISO 1443 SR ISO 1444

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009

SR 1841/1,2

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al

284

Unitate carne tocată

Unitate de procesare carne

Raport colagen/proteină

Proteina vegetală(25)

SR ISO 937 (proteină) SR ISO 3496 (colagen)

RT-PCR

285

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 560/1271/339/210/2006, cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 560/1271/339/210/2006, cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

nr. 560/1271/339/210/2006, cu completările ulterioare

Lapte pasteurizat

Determinarea activităţii fosfatazei alcaline (25)

ISO 11816-1

Regulamentul (CE) nr. 1664/2006 Regulamentul (CE) nr. 1664/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce priveşte dispoziţiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziţii de aplicare

Unitate de procesare lapte

F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A LAPTELUI CRUD PRIN EXAMENE DE LABORATOR****

Categoria de alimente (4)

Nr. crt. 1

Lapte crud de vacă provenit din exploataţii de vaci producătoare de

Nr. unităţi (eşantioane) / probă (3)

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

Referenţial interpretare rezultate (2)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare

Exploataţii de vaci producătoare de lapte care livrează laptele la unităţile de procesare Centre de colectare a laptelui materie

Număr total germeni

SR EN ISO 4833

(24)

286

Unitatea de la care se prelevează probele

lapte şi procesării

destinat

Lapte crud provenit de la alte specii oaie, capră, bivoliţă provenit din exploataţii de animale producătoare de lapte şi destinat procesării

Număr de somatice

celule

Număr total germeni

SR EN ISO 13366-1/AC sau ISO 13366-2(24)

SR EN ISO 4833

(24)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare

primă Automate pentru vânzarea directă a laptelui crud Exploataţii de animale producătoare de lapte (oi, capre, bivoliţe) care livrează laptele la unităţile de procesare Centre de colectare a laptelui materie primă Automate pentru vânzarea directă a laptelui crud

G. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A OUĂLOR ŞI PRODUSELOR DIN OUĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR***** Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităţi (eşantioane)/ probă (3)

Ouă pentru consum

1 (10 - 15 bucăţi)

Criterii

Metoda analitică de referinţă (1)

Salmonella (coajă şi conţinut )

SR EN ISO 6579/AC

287

Referenţial interpretare rezultate (2)

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul

Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella 2.

Ouă pentru consum

Ouă destinate procesării

Produse din ouă

1 (10 – 15 bucăţi) 1 (10 – 15 bucăţi) 1 (minim 5 bucăţi)

Salmonella (coajă şi conţinut ) Salmonella (coajă şi conţinut ) Determinarea conţinutului în acid lactic

1 (minim 5 bucăţi)

Determinarea concentraţiei de acid butiric 3 OH

SR EN ISO 6579/AC

Regulamentul (CE) nr. 1237/2007

SR EN ISO 6579//AC

Regulamentul (CE) nr. 1237/2007

Metoda imunoenzimatică Metoda imunoenzimatică

Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare

Centru de colectare ouă Centru de ambalare a ouălor Unitate de procesare a ouălor

Unitate de procesare a ouălor

* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toţi parametrii rlevanţi stabiliţi în prezenta secţiune, având în vedere specificul activităţii unităţii. ** Se vor preleva probe de alimente de origine animală introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu amănuntul, ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate, pentru determinarea criteriilor de siguranţă a alimentelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu modificările şi completările ulterioare; *** Se vor preleva probe de alimente de origine animală introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu amănuntul, ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate pentru determinarea parametrilor fizico-chimici prevăzuţi în Secţiunea 4 lit. D din prezentul capitol; **** Se vor preleva probe de lapte crud din centrele de colectare, din exploataţiile de animale producătoare de lapte care livrează lapte la unităţile de procesare, precum şi din automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud, cu frecvenţele stabilite în Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol, pentru determinarea criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare. ***** Se vor preleva probe de ouă pentru consum introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu amănuntul, ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate, pentru determinarea parametrilor prevăzuţi în Secţiunea a 4 lit. G din prezentul capitol. Se vor preleva probe de ouă pentru consum din centrele de ambalare şi din centrele de colectare ouă cu frecvenţele stabilite în Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol. (1)

Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului; 288

(2)

referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale, comunitare şi internaţionale; (3) se va recolta o singură dată numărul de unităţi (eşantioane)/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice, conform rubricii „criterii”; (4) pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât şi indicaţiile referitoare la tipul unităţii din sectorul alimentar autorizată/ înregsitată sanitar veterinar de la care a fost prelevată proba (de ex., abator, unitte de tranşare carne, unitate de procesare carne/lapte/ouă/produse din pescuit, depozit, măcelărie, carmangerie, centru de prelucrare a laptelui, supermarket, etc.), pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, precum şi în conformitate cu Secţiunea 4 din prezentul capitol. (5) produse din pescuit proaspete – toate produsele din pescuit neprelucrate (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament în afară de refrigerare, în vederea conservării; (6) produse din pescuit preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: eviscerarea, decapitarea, porţionarea, filetarea şi tocarea; (7) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unităţi de procesare, depozite frigorifice, nave pescador, unităţi de vânzare cu amănuntul etc. (8) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiţii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum: — produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final); — miere, moluşte bivalve vii. (9) Produsele cu pH ≤ 4,4 sau aw ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 şi aw ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparţinând acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparţine acestei categorii, sub rezerva unei justificări ştiinţifice. (10) Limitele (m şi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice. (11) Cele 5 probe sunt prelevate în conformitate cu normele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi cu frecvenţele stabilite în Secţiunea 2 din prezentul capitol; în cazul izolării Salmonella spp., tulpinile izolate se supun serotipizării pentru detectarea Salmonella typhimurium şi a Salmonella enteritidis, în vederea verificării respectării criteriului microbiologic de siguranţă a alimentelor prevăzut la Secţiunea 4 din prezentul capitol; (12) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore. (13) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale. (14) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din Capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare. (15) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar. (16) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă. (17) Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte. 289

(18)

Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitatea de procesare individuală, lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacţia autorităţii competente, dacă există o astfel de corelaţie între Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). (19) O probă grupată conţinând minimum 10 animale (indivizi). (20) EU-RL - Laborator European de Referinţă pentru stafilococi coagulazo - pozitivi. Metoda europeană de screening pentru detectarea de enterotoxine stafilococice. (21) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacţia autorităţilor competente, că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului, după caz, nu există nici un risc de contaminare cu Salmonella. (22) Criteriul se aplică pentru carnea proaspătă provenită din efective de găini de reproducţie, găini ouătoare, broileri şi curcani pentru reproducţie şi îngrăşare. (23) În ceea ce priveşte Salmonella typhimurium monofazică, numai 1,4, [5], 12:i- este inclusă. (24) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează: a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006; b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. (25) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV. (26) Acest criteriu se aplică în cazul unor suspiciuni, toxiinfecţii alimentare, reclamaţii din partea consumatorilor, etc. (27) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV, incepând cu trimestrul III 2012. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes şi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât şi o cantitate de minim 150 grame din proba pozitivă.

290

SECŢIUNEA a 5 – a DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR Determinări microbiologice

Determinări fizico - chimice

Teste de sanitaţie - metoda ATP total * Potabilitate apă - metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Determinarea eficienţei pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud de vacă *

Examene pentru determinarea: pH-ului, acidităţii, reacţiile Nessler, Kreis şi reacţia pentru determinarea H2S, în funcţie de produs Examene pentru decelarea falsificării smântânii Examene rapide pentru determinarea: nitrţilor, nitraţilor, peroxidazei, fosfatazei, ureei, glucozei, în funcţie de produs

Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator prin metode de analiză standardizate.

SECŢIUNEA a 6 – a SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU CARE VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA Nr. crt. 1.

Produsul

Frecvenţa control ului

Examen microbiologic

Interpretare rezultate

Apă potabilă (1) Apa din reţea publică E. coli Enterococi

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare

Apa din sursă proprie

291

Examen fizico-chimic Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare pH SR ISO 10523 Amoniu SR ISO 5664 Azotiţi SR ISO 6777/A99 Azotaţi SR ISO 7890/1 Cloruri SR ISO 9297

Reţea publică semestrial

Aditivi alimentari şi alergeni

Sursă proprie trimestrial Trimestrial, în baza instrucţiunilor transmise de ANSVSA

Sau metode alternative validate care să îndeplinească condiţiile impuse de prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

E coli Enterococi Cl. perfringes (inclusiv pentru spori) -

Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare

Se vor recolta probe de produse din carne, inclusiv conserve, introduse pe piaţă şi aflate în perioada de conservare, precum şi probe de produse din carne, inclusiv conserve, din unităţile de procesare a cărnii pentru determinare: nitriţi SR EN 12014/3 monoglutam ISO 4134 at de sod iu (2)

Gluten (2) Lapte (2)

3. Materiale utilizate pentru ambalarea produselor de origine animală

Semestrial

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor.

Număr total de germeni SR EN ISO 4833 Bacterii coliforme ISO 4831şi 4832 Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1

Note: 292

ELISA ELISA

(1) (2)

Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV, începând cu trimestrul III 2012.

SECŢIUNEA a 7 – a EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE ÎN OBIECTIVELE SUPUSE CONTROLULUI SANITAR - VETERINAR

Examene Teste de sanitaţie(1)

Teste de sanitaţie(2)

Microbiologic Număr total de germeni Enterobacteriaceae Bacterii coliforme Stafilococ coagulazo-pozitivi

Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol. În unităţile care fabrică produse alimentare gata pentru consum

Listeria monocytogenes (3)

(1)

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor. (2) Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. (3) Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie, iar pentru aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă. Notă: Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se asigură conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

293

SECŢIUNEA a 8 – a CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR - VETERINAR Examene

a) verificare; b) supraveghere; c) monitorizare.

Frecvenţa controlului Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte conform prevederilor secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.

Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.

SECŢIUNEA a 9 – a CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006 AL COMISIEI DIN 19 DECEMBRIE 2006 DE STABILIRE A NIVELURILOR MAXIME PENTRU ANUMITI CONTAMINANTI DIN PRODUSELE ALIMENTARE * Nr. crt 1.

Grupa de substanţe . Micotoxine

Substanţa

Matricea

Aflatoxine

lapte crud, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

Unitatea de prelevare Exploataţii de animale producătoare de lapte, unităţi de procesare lapte

294

Metoda de analiză Screening Confirmare Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al

Regulamentul (CE) nr. 401/2006

conţinutului de micotoxine din produsele alimentare

Metale grele

Plumb

lapte crud, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

Exploataţii de animale producatoare de lapte, unităţi de procesare lapte

295

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Cadmiu

carne (fără organe) de bovine, ovine, porc şi pasăre ficat de bovine, ovine, porc, pasăre

Abatoare, unităţi de procesare carne

rinichi de bovine, ovine, porc, pasăre

Abatoare, unităţi de procesare carne

muşchi file de peşte cu excepţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările şi completările ulterioare muşchi file de peşte spadă, crustacee cu excepţiile enumerate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările şi completările ulterioare moluşte bivalve, cefalopode (fără organe)

Unităţi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peşte, depozit frigorific, pescării, unităţi de comercializare

carne (cu excepţia organelor) de bovine, ovine, porc şi pasăre carne de cabaline, cu excepţia organelor ficat provenit de la bovine, ovine, pasăre şi cabaline rinichi provenit de la bovine, ovine şi cabaline file de peşte menţionate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Abatoare, unităţi de procesare carne

Unităţi de comercializare

Abatoare Abatoare Abatoare Unităţi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peşte, depozit frigorific, pescării, unităţi de comercializare 296

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Mercur

Staniu

Dioxine, furani şi PCB-uri asemănătoare dioxionelor

Suma dioxinelor şi PCB de tipul dioxinelor

crustacee, cu excepţia cărnii crude de crab, a cărnii din capul şi toracele de homar şi alte crustacee mari asemănătoare (Nephropidae şi Palinuridae) moluşte bivalve

Unităţi de comercializare

cefalopode (fără organe)

Unităţi de comercializare

produse din pescuit şi muşchi file de peşte cu excepţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările şi completările ulterioare alimente conservate (conserve din carne, conserve din peşte) lapte pentru sugari şi lapte de continuare carne şi produse din carne (fără organe) de la bovine, ovine, porcine şi pasăre

Unităţi de procesare, puncte de debarcare, depozit frigorific, unităţi de comercializare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Depozite, fabrici de procesare, magazine alimentare, unităţi de comercializare Depozite, unităţi de comercializare Abator, unităţi de tranşare, unităţi de procesare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

ficat şi produse derivate provenind de la bovine, ovine, porcine şi pasăre

Abatoare, unităţi de procesare, unităţi de comercializare

muşchi file de peşte şi produse din pescuit şi produse derivate, cu excepţia anghilei, muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla) şi produse derivate

Unităti procesare peşte, depozit frigorific, unităţi de comercializare

Unităţi de comercializare

297

Regulamentul (CE) nr. 1883/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al

Regulamentul (CE) nr. 1883/2006 Gazcromatografie de înaltă rezoluţie (RSDR)

lapte crud şi produse lactate

Unităţi de procesare

ouă de găină şi produse din ouă

Centre de ambalare, unităţi de procesare

grăsime de la bovine, ovine, porcine şi pasăre

Abatoare, unităţi procesare grăsimi pentru consum uman

nivelurilor de dioxine şi de PCB-uri asemănători dioxinelor din anumite produse alimentare Bioteste si metode CG/SC

Unităţi procesare grăsimi pentru grăsimi animale consum uman amestecate ulei de peşte (ulei din carne Unităţi de procesare, depozit, de peşte, ulei din ficat de unităţi de comercializare peşte şi uleiuri din alte organisme marine destinate consumului uman) Ficat de peşte şi produse Unităţi de procesare, unităţi de derivate din acesta comercializare 4. Hidrocarburi Benzopiren carne afumată şi produse Unităţi de procesare, unităţi de Regulamentul Regulamentul (CE) nr. aromatice din carne afumată comercializare (CE) nr. 333/2007 333/2007 muşchi file de peşte afumat Unităţi de procesare, unităţi de şi produse din comercializare pescuit afumate, cu excepţia moluştelor bivalve muşchi file din peşte, altul decât cel afumat crustacee, cefalopode, Unităţi de comercializare altele decât cele afumate moluşte bivalve Unităţi de comercializare lapte praf pentru sugari şi Unităţi de procesare, unităţi de lapte praf de comercializare continuare * Notă: Controlul contaminanţilor în alimentele de origine animală se va realiza în baza programului specific elaborat de către ANSVSA.

298

SECŢIUNEA a 10 – a MONITORIZAREA UNOR AGENŢI ZOONOTICI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIRECTIVEI 2003/99/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI DIN 17 NOIEMBRIE 2003 PRIVIND MONITORIZAREA ZOONOZELOR SI A AGENTILOR ZOONOTICI, DE MODIFICARE A DECIZIEI 90/424/CEE A CONSILIULUI SI DE ABROGARE A DIRECTIVEI 92/117/CEE A CONSILIULUI ŞI ALE SPECIFICAŢIILOR TEHNICE ELABORATE DE CĂTRE EFSA, PRECUM ŞI CONFORM CERINŢELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ŢĂRI TERŢE * Nr. crt

1 1.

Categoria de (4) alimente .

Nr. unităţi (eşantioane)/ probă (3)

Carne de pasăre refrigerată (carne tranşată/porţion ată, cu sau fără piele, cu sau fără os)**** Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)** Carne tocată şi ovine, carne

Criteriile

Metoda analitică de referinţă(1)

ISO 10273

Reglementările UE în vigoare Recomandările EFSA Secţiunea 1 pct. 2 din prezentul capitol

Campylobacter spp.

E. coli verotoxigene (VTEC)

Metoda RTPCR, conform specificaţiil or tehnice descrise de EFSA

E. coli verotoxigene (VTEC)

Metoda RTPCR, 299

Referenţial interpretare rezultate (2)

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul

7 Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare Supermarketuri/ Hipermarketuri, conform programului specific elaborat de către ANSVSA Abatoare de bovine/ovine, conform programului specific elaborat de către ANSVSA

Reglementările UE în vigoare Recomandările EFSA Secţiunea 1 pct. 8 din prezentul capitol

Reglementările UE în vigoare

Alimente introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de conservare

tocată amestec, care conţine carne de bovine şi /sau ovine, carne preparată de bovine şi ovine*** Carne tocată şi carne porţionată de bovine

conform specificaţiil or tehnice descrise de EFSA

E. coli verotoxigene (VTEC)

Metoda USDAFSIS

Recomandările EFSA Secţiunea 1 pct. 8 din prezentul capitol

Reglementările USDA-FSIS

Supermarketuri/ Hipermarketuri, conform programului specific elaborat de către ANSVSA

Unităţi certificate pentru operaţiuni de export în SUA

Notă: Monitorizarea unor agenţi zoonotici în alimentele de origine animală se va realiza în baza programelor specifice elaborate de către ANSVSA ** Se vor recolta probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC) numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. *** Se vor recolta probe de carne tocată şi ovine, carne tocată amestec, care conţine carne de bovine şi /sau ovine, carne preparată de bovine şi ovine, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC) numai din supermarketurile/hipermarketurile cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. **** Se vor recolta probe de carne de pasăre refrigerată (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), pentru testarea Campylobacter spp., numai din supermarketurile/hipermarketurile cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Campylobacter spp., elaborat de ANSVSA.

MONITORIZAREA UNOR AGENŢI PATOGENI ŞI A UNOR CONTAMINANŢI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ ÎN POSTURILE DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ, ÎN CONFORMITATE CU PLANUL DE MONITORIZARE PENTRU DETECTAREA REZIDUURILOR, AGENŢILOR PATOGENI SAU ALTOR SUBSTANŢE PERICULOASE PENTRU OM, ANIMALE SAU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR EMIS CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 136/2004 AL COMISIEI DIN 22 IANUARIE 2004 DE STABILIRE A PROCEDURILOR CONTROALELOR SANITAR-VETERINARE LA PUNCTELE DE CONTROL LA FRONTIERĂ ALE COMUNITĂȚII LA IMPORTUL PRODUSELOR PROVENIND DIN ȚĂRI TERȚE

300

Nr. crt. 1.

Locul recoltării probelor

Tipul de produs‫٭‬

Criterii

Metoda analitică de referinţă

Referenţial interpretare rezultate

Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Nord, Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud

Carne pasăre

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Ficat pasăre

Salmonella

EN ISO 6579

Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud

Peşte crescătorie

Listeria monocytogenes

EN ISO 11290-1

Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Nord, Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud

Histamină

HPLC

Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Nord, Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud Postul de Inspecţie la Frontieră Constanţa Sud

Peşte şi produse din pescuit din specii de peşti asociate cu cantităţi mari de histidină Ficat pasăre

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Postul de Inspecţie la Frontieră Moraviţa

Dioxine şi PCB asemănătoare dioxinelor

Gaz cromatografie de Regulamentul (CE) nr. înaltă rezoluţie 1883/2006 (RSDR)

Carne ovină

Dioxine şi PCB asemănătoare dioxinelor

Gaz cromatografie de Regulamentul (CE) nr. înaltă rezoluţie 1883/2006 (RSDR)

Ouă

Dioxine şi PCB asemănătoare dioxinelor

Gaz cromatografie de Regulamentul (CE) nr. înaltă rezoluţie 1883/2006 (RSDR)

‫٭‬Notă: numărul probelor recoltate va fi în conformitate cu Programul cifric al Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor, agenţilor patogeni sau altor substanţe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător emis de ANSVSA.

301

CAPITOLUL II Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală A. Nr. crt. 1.

Denumirea 2.

Aflatoxină (totală şi B1)

EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Produsul

Locul de prelevare

Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe(6) oleaginoase, care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare, cu excepţia alunelor de pământ (arahidelor) şi a altor seminţe oleaginoase destinate măcinării în vederea fabricării de ulei vegetal rafinat Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe (6) oleaginoase şi produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare, cu excepţia: a) uleiurilor vegetale brute destinate rafinării; b) uleiurilor vegetale rafinate. Migdale, fistic şi sâmburi de caise care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare. Migdale, fistic şi sâmburi de caise destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingredient în produsele alimentare. Alune şi nuci braziliene care urmează a fi

Frecvenţa de recoltare a probelor 5.

sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare. Alune şi nuci braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare. Alte nucifere decât migdalele, fisticul, sâmburii de caise, alunele şi nucile braziliene care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare care urmează a fi sortate sau supuse altui tratement fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare. Alte nucifere decât migdalele, fisticul, sâmburii de caise, alunele şi nucile braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare, precum şi produsele prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingredient în produsele alimentare.

frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Supermarket/ Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare hipermarket judeţ, pentru produsele provenind din comerţul intraunional şi producţia autohtonă

Fructe uscate care urmează a fi sortate sau Posturi de inspecţie la supuse altui tratament fizic înaintea frontieră şi Puncte finale consumului uman sau a utilizării ca de import (1) ingrediente în produse alimentare. Depozite de destinaţie (2) Fructe uscate şi produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare. Supermarket/ hipermarket Unităţi 303

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (3)

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din comerţul intraunional producţie/ O dată pe an pentru fiecare unitate pentru

Ochratoxină A

Comercializare la locul de producţie Toate cerealele şi toate produsele derivate Depozit /siloz din cereale, incluzând produsele din cereale procesate, cu excepţia: a) porumbului şi orezului care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare; b) produselor alimentare pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii mici; c) produselor alimentare dietetice cu indicaţie medicală specială destinate în mod specific sugarilor. Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau Depozit /siloz supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare Specii de fructe destinate producerii de Posturi de inspecţie la condimente: frontieră şi Puncte finale a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate, de import (1) întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute, Depozite de destinaţie (2) pudră de ardei iute, cayenne şi boia de ardei; b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper alb sau negru); c) Myristica fragrans (nucşoară); d) Zingiber officinale (ghimbir); e) Curcumalonga (turmeric); Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus Cereale neprocesate Depozit /siloz Toate produsele derivate din cereale Depozit /siloz neprocesate, inclusiv produsele alimentare 304

produse provenind din producţia internă O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)

O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

pe bază de cereale procesate şi cerealele destinate consumului uman direct, cu excepţia: a) produselor pe bază de cereale procesate şi alimentelor pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică; b) preparatelor dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor. Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Cafea solubilă (cafea instant) Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Stafide (currants, raisins şi sultanine) Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Vinuri, inclusiv vinurile spumante şi Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare exclusiv vinurile licoroase şi vinurile cu o frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi de import (1) vinurile de fructe Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare Vinuri aromatizate, băuturi pe bază de ţară de origine, la produsele care nu reprezintă vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri primul import 305

aromatizate

Patulina

Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct Specii de fructe destinate producerii de condimente : a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate, întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute, pudră de ardei iute, cayenne şi boia de ardei; b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper alb sau negru); c) Myristica fragrans (nucşoară); d) Zingiber officinale (ghimbir); e) Curcumalonga (turmeric); Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra, Glycyrrhiza inflate şi alte specii) Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de plante Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în alimente, în special în băuturi şi produse de cofetărie Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi

Ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate vinurilor Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intraunional Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare amănuntul -supermarket/ judeţ, pentru produsele provenite din comerţul hipermarket, magazine intraunional şi import specializate Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)

Unităţi de comerţ cu Semestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare amănuntul -supermarket/ judeţ hipermarket, magazine specializate

Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate sucurilor de fructe Unităţi de fabricare 306

O dată pe an pentru fiecare unitate

fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere Produse solide din mere, inclusiv compot de mere, piure de mere destinate consumului uman direct, cu excepţia: a) sucului de mere şi produselor solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare; b) preparatelor pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare

Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare amănuntul -supermarket/ judeţ, produsele provenite din comerţul hipermarket, magazine intraunional, import specializate Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Supermarket/ hipermarket Unităţi de producţie

Preparate pentru copii, altele decât cele pe Supermarket/ bază de cereale procesate, destinate hipermarket sugarilor şi copiilor de vârstă mică Unităţi de producţie 4.

Deoxinivalenol

Cereale neprocesate Depozit Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului Depozit/siloz neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar Supermarket/ hipermarket Făină de cereale, tărâţe şi germeni Unităţi de morărit comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia: 307

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intraunional, import O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intraunional, import O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intraunional, import şi producţia internă Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

- Alimentelor pe bază de cereale procesate, pentru sugari şi copii de vârstă mică - Fracţiunilor rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 - Fracţiunilor rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), Unităţi de panificaţie şi Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din patiserie judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) cereale şi cereale pentru micul dejun Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse 308

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Paste făinoase uscate Unităţi de fabricare

Zearalenonă

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare amănuntul -supermarket/ judeţ, pentru produsele provenite din import sau hipermarket, magazine comerţul intraunional specializate Cereale neprocesate, cu excepţia Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5) porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă Cereale destinate consumului uman direct

Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare supermarket/ judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) hipermarket, magazine specializate Supermarket/ Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare hipermarket judeţ, produsele provenite din comerţul intraunional şi import Făină de cereale, tărâţe şi germeni Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare comercializaţi ca produse finale judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) comercializate pentru consumul uman direct cu excepţia: a. porumbului destinat consumului uman direct, snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb b. alimentelor pe bază de porumb procesat, pentru sugari şi copii de vârstă mică c. fracţiunilor rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se 309

folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 d. fracţiunilor rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Ulei de porumb rafinat

Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate uleiului Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intraunional Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) cereale şi cereale pentru micul dejun Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare amănuntul - judeţ, pentru produsele provenite din producţia supermarket/ internă, import sau comerţul intraunional hipermarket, magazine specializate Porumb destinat consumului uman direct Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare Snackuri pe bază de porumb şi cereale supermarket/ judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) pentru micul dejun pe bază de porumb hipermarket, magazine specializate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare 310

Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 6.

Fumonisină Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului (sumă de B1 şi neprocesat destinat procesării prin măcinare B2) umedă Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct, cu excepţia: e. cerealelor pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb; f. produselor alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb

Depozit/siloz

judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intraunional şi import Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare supermarket/ judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) hipermarket, magazine specializate

Unităţi de fabricare Unităţi de comercializare

311

O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intraunional şi import

Cadmiu

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10 Cereale Soia Legume

Fructe

Ciuperci

Plumb

Cereale Legume şi leguminoase

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Depozit / siloz Depozit / siloz Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de legume Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit / siloz Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import

312

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import

Fructe

Ciuperci

Uleiuri şi grăsimi vegetale Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe

Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe

Nitraţi

Depozit de legume si leguminoase Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Unităţi de fabricare a vinurilor Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intraunional şi import O dată pe an pentru fiecare unitate O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intraunional şi import O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intraunional

Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate Spanac proaspăt,conservat, îngheţat sau Unităţi de comerţ cu Semestrial, maximum 3 probe din congelat amănuntul -supermarket/ produsele provenite din comerţul hipermarket, magazine import şi producţia internă specializate Depozit alimentar Salată proaspătă cu excepţia salatei de tip Unităţi de comerţ cu Semestrial, maximum 3 probe din „Iceberg” amănuntul -supermarket/ produsele provenite din comerţul hipermarket, magazine import şi producţia internă specializate Depozit alimentar Salată de tip „Iceberg” Unităţi de comerţ cu Semestrial, maximum 3 probe din 313

fiecare judeţ, intraunional,

fiecare judeţ,

10.

11.

12.

13.

amănuntul -supermarket/ produsele provenite din comerţul intraunional, hipermarket, magazine import şi producţia internă specializate Depozit alimentar Rucola Unităţi de comerţ cu Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, amănuntul -supermarket/ produsele provenite din comerţul intraunional, hipermarket, magazine import şi producţia internă, începând cu specializate trimestrul II Depozit alimentar 3 MCPD Proteine vegetale hidrolizate Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare Sos de soia frontieră şi Puncte finale ţară de origine (3) de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Dioxine şi PCB- Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de procesare ulei Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform uri similare şi grăsimi vegetale planului cifric judeţean aprobat, începând cu dioxinei trimestrul II Posturi de inspecţie la Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform frontieră şi Puncte finale planului cifric aprobat, pentru produsele de import (1) reprezentând primul import, începând cu trimestrul II (2) Depozit de destinaţie Lunar maximum 1 probă pe ţară, conform planului cifric judeţean aprobat, pentru produsele provenind din import, care nu reprezintă primul import, începând cu trimestrul II Staniu Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Băuturile conservate, sucurile de fructe şi Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate sucurile vegetale Alimente pentru copii conservate şi Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare alimente pe bază de cereale procesate amănuntul -supermarket/ judeţ, pentru produsele provenite din producţia pentru sugari şi copii de vârstă mică, hipermarket, magazine internă, comerţul intraunional şi import exclusiv produse uscate şi sub formă de specializate praf Depozit alimentar Hidrocarburi Uleiuri şi grăsimi (cu excepţia untului de Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate, trimestrul I, II 314

aromatice policiclice

cacao) destinate consumului uman direct sau folosirii ca ingredient alimentar

uleiului şi vegetale

grăsimilor

şi III

Uleiuri şi grăsimi (cu excepţia untului de Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate, începând cu cacao şi a uleiului din nucă de cocos) uleiului şi grăsimilor trimestrul IV destinate consumului uman direct sau vegetale folosirii ca ingredient alimentar Uleiul din nucă de cocos destinat Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare consumului uman direct sau folosirii ca frontieră (1) ţară de origine (3), începând cu trimestrul IV ingredient alimentar Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4), începând cu trimestrul IV Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit pentru produsele provenind din comerţul intraunional, începând cu trimestrul IV

MONITORIZARE 1.

Acrilamida

Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea Unităţi de comerţ cu Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre consumului imediat amănuntul -supermarket/ judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Chipsuri din cartofi hipermarket, magazine Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru Produse semipreparate pe bază de cartofi/ specializate produsele din import, producţia internă şi comerţ Preparate din cartofi destinate preparării la intraunional domiciliu Pâine Cereale pentru micul dejun Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate 315

Etilcarbamat

Toxina T-2 şi HT-2

Dioxine, furani şi PCB-uri similare dioxinei

Alte produse pe bază de cacao, alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere şi, în Unităţi de fabricare special, rachiul de fructe cu sâmburi şi rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai ales cele din cireşe, prune, corcoduşe şi caise Cereale neprocesate Depozit/Siloz

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ

O dată pe an pentru fiecare unitate (5)

Preparate pe bază de cereale

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare hipermarket, magazine judeţ, pentru produsele din import, producţia specializate internă şi comerţ intraunional Depozit alimentar

Fructe, legume şi cereale

Depozit/Siloz

O dată pe an pentru fiecare unitate (5) începând cu trimestrul IV

Notă: (1) Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. (3) Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale. (4) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri. (5) Depozitele/silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă/comerţ intraunional/import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, consumul, etc. (6) Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite şi nici altfel preparate termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (seminţe de in, chiar sfărâmate), 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate), 1206 (seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) şi produse derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar); seminţe de pepene înscrise la codul 1207 99. 316

Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare; c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 401 din 23 februarie 2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conţinutului de micotoxine din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, Regulamentul Comisiei nr. 1882 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitraţi din anumite produse alimentare, Regulamentul Comisiei nr. 1883 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine şi de PCB de tipul dioxinelor din anumite produse alimentare, Regulamentul Comisiei nr. 333 din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare şi Procedura specifică „Prelevarea probelor de produse alimentare de origine nonanimală în vederea testării micotoxinelor” (cod: PS-06-DTSAONSRA). d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intraunional sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice; f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice; g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: rezultatele anterioare, originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele; h) Monitorizarea acrilamidei, toxinei T2 şi HT2, etilcarbamatului şi a dioxinelor, furanilor şi a PCB-urilor se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior se prevăd în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi privind monitorizarea nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate, Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente şi Recomandarea 2011/516/CE privind reducerea prezenţei dioxinelor, furanilor şi PCB din alimentaţia umană şi animală.

317

B. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE SAU PE BAZA CONTROALELOR OFICIALE CONSOLIDATE

Nr. crt.

Denumirea

Produsul

Cod NC (1)

Ţara de origine/provenienţă

Frecvenţa controalelor fizice şi ale identităţii (%)

Brazilia

100

Brazilia

100

China

PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE Aflatoxină Nuci braziliene în coajă 1. (totală şi B1) Amestecuri de fructe uscate sau de 2. fructe cu coajă care conţin nuci de Brazilia în coajă Arahide 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Fistic

0801 21 00 0813 50 1202 10 90; 1202 20 00 2008 11 94 2008 11 98 2008 11 92 2008 11 96 1202 10 90; 1202 20 00 2008 11 92 2008 11 96 2008 11 94 2008 11 98 0802 50 00 318

China China China China

20 20 20 20

Egipt

Iran

Locul de prelevare 7.

Puncte de Intrare Desemnate

14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

24.

25. 26. 27.

Fistic prăjit în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1kg Fistic prăjit în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg Smochine uscate

2008 19 13

Alune de pădure (Corylus sp.) în coajă sau decojite Fistic Amestecuri de nuci sau fructe uscate care conţine smochine, alune de pădure saui fistic Pastă de smochine şi pastă de alune de pădure Alune de pădure, smochine şi fistic, preparate sau conservate, inclusiv amestecul Alune de pădure, smochine şi fistic sub formă de făină, pudră şi măcinătură Alune taiate în bucăţi, taiate felii sau sparte Migdale în coaja sau decojite care sunt reglementate de „Planul de eşantionare voluntar pentru determinarea conţinutului de aflatoxine (VASP)” stabilit de Consiliul pentru Migdale din California 2006 Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care sunt reglementate de VASP Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care sunt reglementate VASP Amestecuri de nuci sau de fructe

0802 21 00; 0802 22 00 0802 50 00 0813 50

2008 19 93 0804 20 90

2007 99 98

Iran Iran

50 50

Turcia

10, 20, 50

Turcia

2008 19

10, 20, 50 10, 20, 50

Turcia 1106 30 90

10, 20, 50 Turcia Turcia

080211; 080212 SUA

20081913

10 SUA

20081993

10 SUA

081350 319

SUA

28. 29. 30. 31. PRODUSE DE RISC Aflatoxină 1. (totală şi B1)

2. 3.

uscate şi care conţin migdale care sunt reglementate de VASP Migdale în coaja sau decojite care nu sunt reglementate de VASP Migdale prajite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care nu sunt reglementate de VASP Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care nu sunt reglementate de VASP Amestecuri de nuci sau de fructe uscate şi care conţin migdale care nu sunt reglementate de VASP Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Alune în coajă sau decorticate (produse alimentare) Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide (produse alimentare) Condimente uscate (produse alimentare) - Chilli (Capsicum annuum), întreg - Chilli (Capsicum annuum), mărunţit sau măcinat - Produse pe bază de chilli - Myristica fragrans (nucşoară) - Myristica fragrans (macis) - Zingiber officinale (ghimbir)

080211; 080212 20081913

SUA

100

SUA

100

SUA

100

SUA

100

Brazilia (BR)

Azerbaidjan (AZ)

Ghana (GH)

20081993 081350

1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98; 0802 21 00; 0802 22 00 1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10;

0904 20 10; 0904 20 90; India (IN) 0910 91 05; 0908 10 00; 0908 20 00; 0910 10 00; 320

Puncte de Intrare Desemnate

8. 9. 10.

11.

Aflatoxină (totală şi B1) Ochratoxină A Ochratoxină A Aluminiu

Coloranţi Sudan

- Curcuma longa (şofran de India)

0910 30 00;

Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Seminţe de pepene verde (egusi, Citrullus Lanatus) şi produse derivate (2) (produse alimentare) Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) - Chilli (Capsicum annuum), întreg - Chilli (Capsicum annuum), mărunţit sau măcinat Stafide (struguri de vin) (produse alimentare) Tăiţei uscaţi (produse alimentare)

1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98; ex 1207 99 97; ex 1106 30 90; ex 2008 99 99 1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98; 0904 20 10; ex 0904 20 90

Chilli mărunţit sau măcinat Produse pe bază de chilli (curry) Curcuma longa (şofran de India) Ulei roşu de palmier (produse alimentare)

ex 0904 20 90 0910 91 05 0910 30 00 ex 1511 10 90

0806 20 ex 1902

India (IN)

Nigeria (NG)

Africa de Sud (AS)

Peru (PE)

Uzbekistan

China

Toate ţările terţe

Notă: (1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin „ex” (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman direct). 321

(2) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referinţă. Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare; c) Produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; d) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 401 din 23 februarie 2006, cu amendamentele ulterioare şi Procedura specifică „Prelevarea probelor de produse alimentare de origine nonanimală în vederea testării micotoxinelor” (cod: PS-06-DTSAONSRA); e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; f) Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE. C. CONTROLUL OFICIAL AL REZIDUURILOR DE PESTICIDE DIN ȘI/SAU DE PE PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Grupa şi denumirea 1. Reziduuri de pesticide analizate prin

Denumire substanţă activă

Produse de origine nonanimală

2. 3. Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in I FRUCTE: dieldrin)*, Azinfos – metil*, Azinfos-etil*, Acefat*, 1. Citrice: portocale, lămâi, Acetamiprid*, Acrinatrin* Aldicarb (sumă de Aldicarb, mandarine, grapefruit, 322

Locul de prelevare 4. Puncte de inspecţie la frontieră;

Frecvenţa probelor recoltate 5. La primul import al fiecărui furnizor, din

metode multireziduale bazate pe GCMS i LC-MS sau prin metode monoreziduale

Aldicarb Sulfoxid si Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb)*, Atrazin, Azoxistrobin*, Bifentrin*, Bitertanol*, Bromofos*, Bromopropilat*, Buprofezin*, Bupirimat*, Boscalid*, Captan*, Carbendazim (sumă de Benomil si carbendazim exprimată în Carbendazim)*, Clorfenapir*, Clotianidin*, Carbaril*, Carbofuran*, Carbosulfan*, Ciproconazol*, Ciprodinil*, Cihalotrin* Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin alfa*, Clorpirifos*, Clorpirifos – metil*, Clorotalonil*, Cloroprofarm* DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’DDE şi p,p’ DDD exprimată in DDT)*, Deltametrin*, Diazinon*, Dicrotofos, Diafentiuron, Diclorfluanid*, Diclorvos*, Dicofol*, Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton, Difenoconazol*, Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*, Endrin*, EPN*, Epoxiconazol*, Etion*, Etofenprox*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*, Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*, Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fention*, Fenamidon, Flucitrinat, Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*, Heptaclor*, Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH izomerul alfa*, Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*, Hexaflumuron, Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*, Imidacloprid*, Iprodion*, Indoxacarb*, Iprovalicarb* Kresoxim-methil*, Lambda – Cihalotrin*, Lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation (sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*, Metamidofos*, Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb*, Metiocarb-sulfoxid*, Metiocarb-sulfone*, Metomil*, Metribuzin, Mevinfos, Monocrotofos*, Miclobutanil*, Ometoat*, Oxamyl*, Oxadixil*, Oxidemeton-metil* Paration*, Paration-metil*, Penconazol*, Fosmet*, Piraclostrobin*, Prefenofos*, Propamocarb*, Permetrin- (sumă de cis- şi trans-permetrin)*, Pirimicarb*, Pirimetanil*, Pirimifos – metil*, Procimidon*, Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*, Procloraz*, Profenofos*, Propargit*, Propizamid*, Piridaben*, Protiofos, Resmetrin*, 323

2. Fructe seminţoase: mere, pere, gutui 3. Fructe sâmburoase:caise, piersici, cireşe, prune 4. Bace şi fructe mici: căpşune 5. Fructe diverse: kiwi, ananas, mango, rodii II LEGUME: 1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, ţelină rădăcină, păstârnac rădăcină, pătrunjel rădăcină, cartofi, 2. Legume fructoase: roşii, castraveţi, pepene verde, pepene galben, pepene amar (Momordica charantia), dovleci 3. Brasicacee: varză, gulii, brocoli, varză creaţă 4. Legume cu frunze: spanac (în stare proaspătă sau congelată), salată 5. Legume păstăi: fasole (proaspătă sau congelată), mazăre, 6. Leguminoase: fasole boabe, 7. Legume cu tulpină: praz, 8. Legume bulboase: ceapă, usturoi 9. Ciuperci: ciuperci de cultură III CEREALE: orez, secară sau ovăz IV PRODUSE PROCESATE: Făină de grâu

Punct final de import

fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri Depozite de O dată pe an de la destinaţie ale fiecare unitate, produselor pentru fiecare ţară provenite de origine, la din ţări terţe produsele care nu şi state reprezintă primul membre ale transport Uniunii Ori de câte ori Europene** situaţia o impune Depozite ale produselor provenite din ţări terţe şi state membre ale Uniunii Europene

Maximum o probă pe an pentru fiecare matrice, pentru produse provenite din ţări terţe şi state membre pentru fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune

Spiroxamin*, Taufluvalinat*, Tiodicarb*, Triadimefon şi Triadimenol* (sumă de triadimefon şi triadimenol)*, Triazofos*, Tebuconazol*, Tebufenpirad*, Tiabendazol*, Tiametoxam (sumă de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, Tolilfluanid*, Tolclofos-metil*, Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin, Tiofanat- metil*, Vinclozolin*, Quinalfos, Zoxamid* Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GCMS i LC-MS sau prin metode monoreziduale

Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in dieldrin), Azinfos – metil, Azinfos-etil, Acefat, Acetamiprid, Acrinatrin Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid si Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb), Azoxistrobin, Bifentrin, Bitertanol, Bromopropilat, Buprofezin, Bupirimat, Boscalid, Captan, Carbendazim (sumă de Benomil şi carbendazim exprimată în Carbendazim), Clorfenapir, Clotianidin, Carbaril, Carbofuran, Carbosulfan, Ciproconazol, Ciprodinil, Cihalotrin, Ciflutrin (sumă de 4 izomeri), Cipermetrin (sumă de 4 izomeri), Cipermetrin alfa, Clorpirifos, Clorpirifos – metil, Clorotalonil, Cloroprofarm, DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD exprimată in DDT), Deltametrin, Diazinon, Dicrotofos, Diclorfluanid, Diclorvos, Dicofol, Difenilamină, Dimetoat, Difenoconazol, Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan), Endrin, EPN, Epoxiconazol, Etion, Etofenprox, Fenclorfos, Fenarimol, Fenitrotion, Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS), Fenhexamid, Fenpropatrin, Fention, Fludioxonil, Folpet, Fosalon, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa, Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta, Hexitriazox, Hexaconazol, Imazalil, Imidacloprid, Iprodion, Indoxacarb, Iprovalicarb Kresoximmethil, Lambda – Cihalotrin, Lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH), Malation (sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation), Metamidofos, Metidation, Metalaxil, Metiocarb, Metiocarb-sulfoxid, Metiocarb-sulfonă, Metomil, Mevinfos, Monocrotofos, Miclobutanil, Ometoat, 324

Vinete*** Banane*** Conopidă sau brocoli*** Struguri de masă*** Suc de portocale*** Mazăre fără păstaie (proaspătă sau congelată)*** Ardei (dulci)*** Grâu*** Ulei de măsline virgin***

Puncte de inspecţie la frontieră; Punct final de import

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri Depozite de O dată pe an de la destinaţie ale fiecare unitate, produselor pentru fiecare ţară provenite de origine, la din ţări terţe produsele care nu şi state reprezintă primul membre ale transport Uniunii Ori de câte ori Europene** situaţia o impune Depozite ale produselor provenite din ţări terţe şi state membre ale Uniunii Europene

Maximum o probă pe an pentru fiecare matrice, pentru produse provenite din ţări terţe şi state membre pentru fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune

Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GCMS i LC-MS sau prin metode monoreziduale

Oxamil, Oxadixil, Oxidemeton-metil, Paration, Paration-metil, Penconazol, Fosmet, Piraclostrobin, Prefenofos, Propamocarb, Permetrin- (sumă de cis- şi trans-permetrin), Pirimicarb, Pirimetanil, Pirimifos – metil, Procimidon, Fentoat, Propiconazol, Procloraz, Profenofos, Propargit, Propizamid, Piridaben, Resmetrin, Spiroxamin, Taufluvalinat, Tiodicarb, Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi triadimenol), Triazofos, Tebuconazol, Tebufenpirad, Tiabendazol, Tiametoxam (sumă de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam), Tolilfluanid, Tolclofos-metil, Trifloxistrobin, Tiacloprid, Tiofanat- metil, Vinclozolin, Zoxamid Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim, Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon, Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă, Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol, Tiabendazol, Tiacloprid.

Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate

Puncte de Intrare Desemnate;

50% din numărul transporturilor de produse originare din Republica Dominicană

fasole verde lungă (Vigna sesquipedalis), 0708 20 00, 0710 22 00, pepene amar (Momordica charantia), 0709 90 90, 0710 80 95, ardei (dulce şi altul decât ardeiul dulce) 0709 60 10, 0709 60 99, 0710 80 51, 0710 80 59,

Carbofuran, Metomil, Ometoat, Dimetoat, Triazofos, Malation, Profenofos, Protiofos, Etion, Carbendazim, Triforin, Procimidon, Formetanat

vinete; 0709 30 00, 0710 80 95 Ardei (altul decât ardeiul dulce) produs proaspăt (Capsicum spp.) 0709 60 99

Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din Tailanda

acefat, carbaril, carbendazim, carbofuran, clorpirifos, clorpirifos-metil, dimetoat, etion, malation, metalaxil,

Plante aromatice proaspete

Puncte de Intrare

20% din numărul transporturilor de

325

metamidofos, metomil, monocrotofos, ometoat, profenofos, protiofos, quinalfos, triadimefon, triazofos, dicrotofos, EPN, triforin Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion, Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron, Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil, Fentoat, Tiofanat-Metil

Frunze de coriandru 0709 99 90 Desemnate; Busuioc (sfânt, dulce) 1211 90 85

produse originare din Tailanda

Portocale proapete 0805 10 20, 0805 10 80, Piersici (cu excepţia nectarinelor) 0809 30 90, Rodii 0810 90 95 Căpşuni 0810 10 00

Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt

Carbofuran (sumă), Clorpirifos, Cipermetrin (sumă), Ciproconazol, Dicofol (sumă), Difenoconazol, Dinotefuran, Etion, Flusilazol, Folpet, Procloraz, Profenofos, Propiconazol, Tiofanat-metil şi Triforin

Produse alimentare – proaspete, refrigerate şi congelate Ardei (dulce şi altul decât ardeiul dulce) (Capsicum spp.) 0709 60 10; ex 0709 60 99; 0710 80 51; ex 0710 80 59 Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Produse alimentare -legume Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil, proaspete, refrigerate sau Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, congelate Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, Triforin, EPN, Triforin fasole verde lungă (Vigna sesquipedalis) 0708 20 00, 0710 22 00 vinete 0709 30 00, 0710 80 95 legume Brasicacee 0704, (varză, conopidă, varză creaţă, gulii, brocolii, etc) 0710 80 95; (morcovi, lăstari de bambus, usturoi, altele,) Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin, Frunze de curry (Bergera/ Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos, Oxidemeton- Murraya koenigii) – Produse metil alimentare - plante aromatice 1211 90 85

Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt

Puncte de Intrare Desemnate;

50% din numărul transporturilor de produse originare din Tailanda

Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din India

Metonil, Oxamil, Carbendazim, Clofentezin, Diafentiuron, Produse alimentare – legume Dimetoat, Formetanat, Malation, Procimidon, Tetradifon, proaspete, refrigerate sau 326

Puncte de Intrare

10% din numărul transporturilor de

Tiofanat-Metil.

congelate

Desemnate;

produse originare din Turcia

Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din India 20% din numărul transporturilor de produse originare din China 10% din numărul transporturilor de produse originare din China

Ardei dulce (Capsicum anuum) 0709 6010, 07108051,

Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos

Roşii 0702 00 00, 0710 80 70 Produse alimentare Bame proaspete ex. 0709 90 90

Triazofos, Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi Pomelo proaspăt triadimenol), Paration-Metil, Fentoat 0805 40 00 Imidacloprid; Fenvalerat şi Esfenvalerat (Sumă De Izomeri RS Frunze de ceai (negru Şi SR); Profenofos; Trifluralin; Triazofos; Triadimefon şi 0902 Triadimenol (sumă de Triadimefon şi Triadimenol), Cipermetrin [Cipermetrin, inclusiv alte amestecuri ale Izomerilor Constituenţi (sumă de Izomeri)].

Puncte de Intrare Desemnate i verde)

Puncte de Intrare Desemnate

Notă: * Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 1274/2011 al Comisiei din 7 decembrie 2011 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 şi 2014 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 325/24 din 08 decembrie 2012. ** Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din ţări terţe, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. *** Produse incluse în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 1274/2011. Precizări tehnice: a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului 327

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală; c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor; d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează activitatea de import şi comerţ intraunional, capacitatea depozitelor, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, programul de autocontrol al operatorului ecomomic,volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, depozit final de import şi depozite de destinaţie, notificările SRAFF şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1274/2011 şi prevederile Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe sau state membre cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice, g) probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; h) în cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; i) orice modificare a legislatiei la nivel european, aplicabilă direct statelor membre va fi luată în considerare în controlul oficial atât în ceea ce priveşte produsele alimentare, modul de prelevare cât şi frecvenţa controalelor fizice. D. CONTROLUL OFICIAL AL UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. crt. 1.

Frecvenţa controlului oficial*

Unitatea 2.

Fabricarea pâinii 328

Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialităţi de panificaţie, etc)

3. 4.

Fabricarea produselor de morărit Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie, produselor "uscate" de panificaţie; produselor pentru gustări, dulci sau sărate. Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

5. 6. 7 8 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare Prelucrarea şi conservarea cartofilor Fabricarea zahărului Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare Prelucrarea ceaiului şi a cafelei Fabricarea condimentelor (maioneză, muştar, oţet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc) Fabricarea altor produse alimentare Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a alcoolului etilic de fermentaţie Fabricarea vinurilor din struguri Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare Fabricarea berii Fabricarea malţului Fabricarea îngheţatei Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice (băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau îndulcite: limonadă, oranjadă, cola, băuturi energizante, băuturi din fructe, ape tonice etc.) Producţia de ape minerale Productia de ape de izvor Producţia de alte ape îmbuteliate Depozite de seminţe de consum Depozite de legume şi fructe Depozite de alte produse alimentare Comerţ cu ridicata Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri / hipermarketuri Supermarket / hipermarket 329

34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

Restaurante inclusiv fast food Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de îmbuteliere, ambalare Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun, tratarea termică a cerealelor prin expandare Unităţi de fabricare a produselor alimentare congelate Unităţi pentru producţia, procesarea şi comercializarea ciupercilor Unităţi de comercializare a produselor alimentere de origine nonanimală congelate

Notă: * Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin contol, menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: 1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată pe lună; 2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată la 2 luni; 3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată la 4 luni; Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de control conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc, nu mai mult de o dată pe an. Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; c) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea neconformităţilor constatate şi data la care se va efectua recontrolul; d) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

330

D1. Criterii microbiologice Nr. crt. c Produsul r t . 1.

Examen de laborator

Legume şi fructe Salmonella tăiate (gata pentru a fi consumate)

Escherichia coli

Sucuri de legume şi Salmonella fructe nepasteurizate (gata pentru a fi consumate)

Escherichia coli

Punctul de prelevare

Frecvenţa recoltării probelor

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate Supermarket/ hipermarket

Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ hranei (catering) Ori de câte ori situaţia o impune Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ hranei (catering) Ori de câte ori situaţia o impune Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Baruri Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ hranei (catering) Ori de câte ori situaţia o impune Sfârşitul procesului de fabricaţie 331

Supermarket/ hipermarket

Seminţe încolţite Salmonella (gata pentru a fi consumate)

Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Baruri Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ hranei (catering) Ori de câte ori situaţia o impune Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate Supermarket/ hipermarket

Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune Apă potabilă Escherichia coli /100 ml Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor Lunar maximum 2 probe din unităţi alese în mod utilizată ca Enterococi (Streptococi a produselor proaspete de patiserie aleatoriu, din fiecare judeţ ingredient fecali) /100 ml Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, Ori de câte ori situaţia o impune fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuşcuş-ului şi a altor produse făinoase similare Fabricarea berii Apa îmbuteliată în Escherichia coli /250 ml Producţia de ape îmbuteliate Semestrial/unitate sticle sau în alte Enterococi (Streptococi Ori de câte ori situaţia o impune recipiente fecali) /250 ml Pseudomonas aeruginosa /250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml Apă minerală Escherichia coli şi alţi Producţia de apă minerală naturală Semestrial/unitate naturală coliformi la 370C / 250 ml Ori de câte ori situaţia o impune 332

şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 0 37 C/ml Apă de izvor Escherichia coli şi alţi Producţia de apă de izvor Semestrial/unitate 0 coliformi la 37 C / 250 ml Ori de câte ori situaţia o impune şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml Alimente gata pentru Listeria monocytogenes Restaurante inclusiv fast food, Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ consum (care conţin Cantine, alte unităţi de preparare a Ori de câte ori situaţia o impune ingrediente de hranei (catering) origine nonanimală) Supermarket / hipermarket Produse alimentare – Salmonella Puncte de Intrare Desemnate 10% din numărul transporturilor de produse originare plante aromatice Punct final de import din Turcia frunze de coriandru Depozite de destinaţie ale produselor 0709 90 90 busuioc 1211 90 85 mentă 1211 90 85

D2. Criterii microbiologice stabilite conform Ordinului preşedintelui Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 27/2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare 333

Nr. crt.

Produsul

Torturi şi prăjituri cu creme, frişcă. Enterobacteriaceae fructe

Condimente şi amestecuri de condimente

Sucuri concentrate şi piure de fructe Enterobacteriaceae şi legumegata altele decat formulele Drojdii şi mucegaiuri de început deshidratate şi produsele alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub şase luni Produse de panificaţie cu umpluturi Enterobacteriaceae Drojdii şi mucegaiuri

Punctul de prelevare

Examen de laborator

Enterobacteriaceae Drojdii şi mucegaiuri

Sfârşitul procesului de fabricaţie Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Sfârşitul procesului de fabricaţie Fabricarea condimentelor şi amestecuri de condimente Unităţi ambalare condimente şi amestecuri de condimente Sfârşitul procesului de fabricaţie Fabricarea sucurilor de fructe şi legume

Sfârşitul procesului de fabricaţie Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Sfârşitul procesului tehnologic Depozite Unităţi de sortare, ambalare Sfârşitul procesului tehnologic Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Restaurante inclusiv fast food Sfârşitul procesului tehnologic Depozite de seminţe de consum

Alune, nuci (miez)

Drojdii şi mucegaiuri

Sandvişuri, mâncăruri tip fast-food şi alte preparate culinare gata de consum

Enterobacteriaceae

Seminţe de consum

Drojdii şi mucegaiuri

Ceai (plantă pentru infuzie)

Drojdii şi mucegaiuri

Sfârşitul procesului tehnologic Unităţi de fabricarea a ceaiului

Paste făinoase (inclusiv cu umpluturi)

Enterobacteriaceae Drojdii şi mucegaiuri

Sfârşitul procesului de fabricaţie Unităţi producţie paste făinoase

334

Frecvenţa prelevării Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an de la fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an de la fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

O dată pe an de la fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an de la fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune

Precizări tehnice: a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul D1 trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale; b) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul D2 trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 27/2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Monitorul Oficial nr. 435 din 22 iunie 2011 c) În punctele de inspecţie la frontieră, punctul final de import şi depozite de destinaţie ale produselor se vor preleva probe de: coriandru, busuioc şi mentă, plante proaspete, provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate sunt suportate de către operatorul economic; d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate; f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice; i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe în urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor; în cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori; 335

j) Orice modificare a legislatiei la nivel european, aplicabilă direct statelor membre va fi luată în considerare în controlul oficial atât în ceea ce priveşte produsele alimentare, modul de prelevare cât şi frecvenţa controalelor fizice. D3. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare Teste de sanitaţie 1.

Suprafeţe de lucru care vin în contact cu produsul alimentar Ustensile, recipiente Utilaje Echipamente de protecţie Mâini

Frecvenţa controlului

Locul de prelevare

Examen microbiologic 4.

Lunar de la maximum 2 Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG) unităţi din fiecare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Bacterii coliforme judeţ, alese aleatoriu preparare a hranei (catering)

Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu Aeromicrofloră Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu Recipienţi de sticlă, metal, Lunar de la maximum 2 material plastic inclusiv capace, unităţi din fiecare capse judeţ, alese aleatoriu Ambalaje polietilenă, polistiren Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Enterobacteriaceae Stafilococ coagulazo-pozitiv Număr total de germeni (NTG) Numărul total de drojdii şi mucegaiuri Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

Precizări tehnice: a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare; b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

336

c) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice; d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării; e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor; f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. E. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE Nr. Produs crt. 1. Grâu1 2. Sucuri de legume2 3. 4.

Maioneze şi sosuri de maioneze3 Vin4

Băuturi alcoolice distilate5

Examen de laborator

Locul de prelevare

Frecvenţa prelevării

Con inutul maxim de umiditate Substanţa uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr), % grade refractometrice, la 20°C, Aciditatea exprimată în acid acetic (%)

Depozit/siloz Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare depozit O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Concentraţia alcoolică Conţinut în zaharuri Conţinutul de hidroximetilfurfural Alcoolului metilic Alcalinitatea cenuşii Extract sec total Acidul malic Acidul tartric Concentraţa alcoolică Alcoolul metilic Esteri

Unităţi de fabricare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ

Unităţi de fabricare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ

337

6. 7. 8.

Bulion şi pastă de tomate6 Ape de izvor7 Ape minerale8

Extract sec total Conţinut de substanţă uscată solubilă Conţinut de bor Conţinut de bor

Unităţi de fabricare Unităţi de îmbuteliere Unităţi de îmbuteliere

O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la fiecare unitate Trimestrial de la fiecare unitate

Notă: 1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică; 2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobarea normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume; 3) pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 495/997/10/2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobarea normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman; 4) pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, precum şi prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului; 5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti; 6) pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei, pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 362/670/107/2002 pentru aprobarea normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. 7) pentru apele de izvor criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare. 8) pentru apele minerale se monitorizează conţinutul de bor în conformitate cu legislaţia specifică reprezentată de Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 şi Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 5/2012 al privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în România. 338

Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor; c) În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării criteriilor de calitate. F. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUSELOR ECOLOGICE Nr. crt. 1.

Denumire parametru testat Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GCMS i LC-MS sau prin metode monoreziduale

Cadmiu

Plumb

Produs controlat Legume Fructe Cereale Vinete* Banane* Conopidă sau brocoli* Struguri de masă* Suc de portocale* Mazăre fără păstaie (proaspătă sau congelată)* Ardei (dulci)* Grâu* Ulei de măsline virgin* Cereale Soia Legume Fructe Ciuperci Cereale Legume şi leguminoase Fructe Ciuperci 339

Locul de prelevare

Frecvenţa recoltării probelor

Posturi de inspecţie la frontieră; Punct final de import

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri Ori de câte ori situaţia o impune

Posturi de inspecţie la frontieră; Punct final de import

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele transporturi Ori de câte ori situaţia o impune

Posturi de inspecţie la frontieră; Punct final de import

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele transporturi Ori de câte ori situaţia o impune

Uleiuri şi grăsimi vegetale Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizat Notă *) Produse incluse în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 1274/2011. Precizări tehnice: a) Produsele ecologice sunt definite conform Regulamentului (CE) Nr. 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) Nr. 2092/91, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentul (CE) Nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, cu modificările şi completările ulterioare. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; c) Nivelurile maxime admise de contaminanţi, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare; d) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală; e) Prelevarea probelor în vederea determinării reziduurilor de pesticide se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor; f) Prelevarea probelor pentru determinarea contaminanţilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1882 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitraţi din 340

anumite produse alimentare, a Regulamentului Comisiei nr. 333 din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare. g) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; h) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; i) În cazul loturilor neconforme de produse ecologice se aplică legislaţia specifică în vigoare pentru produsele ecologice. G. CONTROLUL OFICIAL AL ALERGENILOR DIN PRODUSE ALIMENTARE

Nr. crt.

Alergen

Produs controlat

Alune de pădure (Corylus avellana)

Arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae)

Migdale

Seminţe de susan şi produse derivate

Cereale pentru micul dejun, Musli Produse de patiserie Ciocolată Biscuiţi care nu conţin ciocolată, alune de pădure sau arahide Cereale pentru micul dejun, Produse de patiserie Ciocolată Biscuiţi care nu conţin ciocolată ciocolată, alune de pădure sau arahide Musli Produse de patiserie care nu conţin migdale Cereale pentru micul dejun care nu conţin migdale Produse de panificaţie şi patiserie care nu conţin seminţe de susan şi produse

Locul de prelevare 4

Frecvenţa recoltării probelor 5

Unitaţi de fabricare

Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune (1)

Unităţi de fabricare

Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune (1)

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

341

derivate Produselor alimentare pentru persoanele cu intoleranţă la gluten pâine fără gluten, biscuiţi fără gluten, paste fără gluten, şi altele

Gluten

Unitaţi de fabricare Unitaţi de comercializare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune (2)

Notă; (1) Prelevarea de probe se realizează numai în caz de neetichetare specifică; (2) Prelevarea se realizează numai pentru produsele alimentare care sunt etichetate şi prezintă menţiunea „fără gluten”. Precizări tehnice: a) Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare; b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/biroului de siguranţa alimentelor; d) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. H. CONTROLUL OFICIL AL ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt.

Aditivi /Substanţe interzise

Produsul

Locul de prelevare

Frecvenţa prelevării de probe

Tartrazina (E102)

Paste făinoase Muştar

Unităţi de fabricare 342

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Para Red

Sunset Yellow

Amarant

Eritrozina

Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228)

Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup Boia

Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Fructe si legume deshidratate Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume si fructe conservate in oţet, ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură) Muştar (exclusiv muştar de dijon) Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri, gemuri) Vinuri 343

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de ambalare Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare Depozitul de destinaţie Punct final de import

Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,

10.

11.

Benzoaţi (E210, E211, E212, E213)

Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline) Conserve fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade) Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Mustar Zaharina (E954) şi Băuturi răcoritoare sărurile sale de Na, Ca, K Sosuri Muştar Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade) Acesulfam Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Muştar Coloranţi Sudan Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup

Unităţi de fabricare Depozitul de destinaţie Punct final de import Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Depozitul de destinaţie

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor, Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Punct final de import Unităţi de fabricare

344

O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri

Precizări tehnice: a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, cu amendamentele ulterioare; b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare, e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. I. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND GRADUL DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. crt.

Produsele controlate

Locul de prelevare

Legume şi fructe

Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului Cereale Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten; inulină Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje

Frecvenţa recoltării probelor 4.

Depozite de legume şi fructe / supermarket/ hipermarket, magazine specializate Posturi de inspecţie la frontieră, Punct final de import

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie ale produselor provenite din

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu

345

Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi rafinate, dar nepreparate Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparate Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau părţi din plante Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie (inclusiv mistelă Bere Glucoză şi siropul de glucoză Lactoză şi siropul de lactoză Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai albuminei Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu consumului în această stare Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %, fără adaos de alte materii Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor alimentare umplute Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire

ţări terţe şi state membre ale Uniunii Europene

Unităţi de comerţ cu amănuntul - supermarket/ hipermarket, magazine specializate

346

reprezintă primul transport Ori de câte ori situaţia o impune

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din statele membre şi ţări terţe Ori de câte ori situaţia o impune

(corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului) Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină, amidon sau feculă şi produse similare Porumb zaharat (Zea mays var. Saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid acetic Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401 la 0404 Preparate pe bază de cafea Preparate pe bază de ceai sau maté Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite Drojdii de panificaţie, uscate sau nu 3.

Ciuperci de cultură

Comercializare la locul de producţie Unităţi de prelucrare şi procesare

Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51, 0709 59)

Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate) Posturi de inspecţie la frontieră, Punct final de import Depozite de destinaţie (*)

347

O dată pe an pentru fiecare producător din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune

Depozite de destinaţie

Unităţi de prelucrare şi procesare 5.

Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie

Unităţi de prelucrare şi procesare 6.

Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură (NC 0711 90 60, 0711 59 00)

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie

Unităţi de prelucrare şi procesare 7.

Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie

348

Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre

Unităţi de prelucrare şi procesare 8.

Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie

Unităţi de prelucrare şi procesare 9.

Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 80)

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie

Unităţi de prelucrare şi procesare

Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine Ori de câte ori situaţia o impune Trimestrial de la maximum 2 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din state membre Ori de câte ori situaţia o impune O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Ori de câte ori situaţia o impune

Notă: (*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din ţări terţe, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui 349

Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl. Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; c) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe, state membre sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. J. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND TRATAREA CU RADIAŢII IONIZANTE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. Produs controlat crt. 1 2 1. Condimente

Plante aromatice

Locul de prelevare

Frecvenţa recoltării probelor

3 Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import

4 La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele importuri

Depozite de destinaţie ale produselor provenite din ţări terţe

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import 350

Depozitele de destinaţie Depozite de destinaţie ale produselor provenite din ţări terţe 3.

Ingrediente vegetale uscate

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*) Depozite de destinaţie ale produselor provenite din ţări terţe

O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele importuri O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune

Notă: (*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Precizări tehnice: a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiaţii ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; b) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesulverbal de prelevare; c) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; d) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante şi cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobarea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă; e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. 351

K. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND PREZENŢA ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI Nr. crt. 1.

Produs controlat

Locul de prelevare

Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat din Ucraina

Posturi de inspecţie la frontieră

50% din totalul transporturilor

Punct final de import

Ulei de floarea-soarelui

Posturi de inspecţie la frontieră

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele importuri La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele importuri

Punct final de import

Frecvenţa de prelevare

Precizări tehnice: a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe, cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; e) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei 2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente. L. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND PREZENŢA MELAMINEI ÎN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA Nr. crt.

Produs controlat

Locul de prelevare

Frecvenţa de prelevare 352

Bicarbonat destinat alimentare

amoniu produselor

Produse alimentare care conţin lapte, produse din lapte

Soia

Produse pe bază de soia

Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China

Precizări tehnice: a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră; b) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; c) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; d) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei; e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

353

M. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC 1. Produse constând în soia, care conţin sau sunt obţinute din soia Nr. Crt. 1.

Unitatea 2.

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit

Fabrici de nutreţuri combinate

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Depozite de soia (intermediari) 1.

Modalitate de supraveghere şi control Prin recoltarea de probe pentru examene de Prin verificare laborator Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor

Unităţi de fabricare a uleiului din soia

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi) Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe an pentru fiecare unitate *

354

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de organisme modificate genetic /trimestru din fiecare judeţ

2. Produse constând în porumb, care conţin sau sunt obţinute din porumb Nr. Crt.

Unitatea

Prin verificare Frecvenţa

Depozite de porumb (intermediari)

Unităţi de nutreţuri combinate

Unităţi de ulei din germeni de porumb

Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de porumb şi altele) Unităţi de ambalare/comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din porumb

Modalitate control Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Frecvenţa recoltării probelor

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit* La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică * La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică * La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

O dată pe an pentru fiecare unitate *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din unităţile declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ

355

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ

3. Produse constând în orez, care conţin sau sunt obţinute din orez

Unitatea

Puncte de Inspecţie la Frontieră

Modalitate control Prin recoltarea de probe pentru examene de Prin verificare laborator Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor La toate importurile de produse din orez enumerate în anexa I la Decizia Comisiei 2011/884/UE privind măsurile de urgenţă în La toate importurile de produse din orez enumerate în ceea ce priveşte orezul modificat genetic anexa I la Decizia Comisiei 2011/884/UE privind neautorizat în produsele din orez originare măsurile de urgenţă în ceea ce priveşte. din China şi de abrogare a Deciziei 2008/289/CE.

Notă: * Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii Precizări tehnice: a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat genetic se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic; c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE; în cazul în care se regăsesc şi alte produse ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiţă, bumbac, sfeclă de zahăr, etc., produse autorizate la nivel european şi înscrise în Registrul Comunitar 356

al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic (www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare. d) În cazul în care în urma verificării se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

357