Revista Veterinarul nr 24-25 by Revista Veterinarul

știință și practică

nr. 24-25 * anul V * 2014

Special ATI/Laborator Recomandări privind anestezia generală la animale

Succesul...

cu Dr. Livioara Rotariu

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

b UGET

instalat în 24 ore 3 pagini galerie 10 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență

s tart

hosting inclus instalat în 24 ore 4 pagini galerie 20 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență

P remium

instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență

s hop

instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat magazin virtual host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență

EXCLUSIV PENTRU MEDICII VETERINARI

prețuri de la 1 EURO 0733.96.90.91 între orele 09:00 - 17:00 detalii și asistență telefonică gratuită

UN SERVICIU GARANTAT VETERINARUL.RO. Simplu, elegant, la pachet cu asistență tehnică și hosting, poți să ai propriul tau website profesional cu doar 1 Euro. Accesibil pe desktop, laptop, tabletă sau smartphone, cu imagini excepționale, texte elaborate de specialiști în comunicare, monitorizat și administrat de specialiști, poți ține legătura directă cu actualii sau viitorii tăi clienți. Ai la dispoziție website-uri demo, prezentări profesionale realizate exclusiv pentru medici veterinari, cabinete medicale veterinare, pet-shop și farmacii veterinare, activități independente sau alte afaceri veterinare. Totul este organizat modular putând începe cu ce ai urgentă nevoie și să adaugi apoi noi facilități. Un serviciu de blog excepțional, posibilitatea de a face campanii de informare a clienților prin email sau campanii de promovare a produselor și serviciilor oferite. Poți alege o multitudine de facilități utile pentru promovarea și marketingul cabinetului tău menite a crește semnificativ veniturile. Serviciul este destinat exclusiv medicilor veterinari și este supus unor termeni și condiții.

Cuprins

special

animale de companie

ATI / Laborator

animale de rentă

Recomandări privind anestezia generală la animale

Luxația de rotulă tratament chirurgical

Hiponatremia - diagnostic diferențial

Stres şi imunitate

Osteodistrofia hipertrofică

Niveluri ridicate de acizi biliari și amoniac

Niveluri ridicate de creatinină și uree

Diabetul zaharat felin de tip II

Imunofluorescență indirectă

Contracepția la lei

Paramixoviroza porumbeilor

Ruptura ligamentelor încrucișate

Determinarea sexului descendenților

Tehnica însămânţării artificiale

Tetanosul la cabaline și suine

Website, cărți de vizită, flyere și broșuri, afișe, formulare, programe de marketing, programe de promovare pentru afaceri veterinare

Veterinar de SUCCES Succesul: ...suma tuturor realizărilor profesionale

47 3

Veterinarul Adresă corespondență: OP 8 CP 1733 Iași

EDITORIAL

Legi anapoda

Office: 0733 969 091 Fax: 0332 819 688 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro Director Executiv: Iulia Crețu DTP: Bogdan Gavril

DR. IULIAN VIERU

Distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției: Dr. Cosmin Peștean Dr. Adrian Dumitru Dr. Septimu Borbil Dr. Cristina Șerban Dr. Mădălina Roșca Dr. Cristi Moscu Dr. Cornel Stoenescu Dr. Ovidiu Roșu Dr. Cătălin Tudoran Dr. Willi Glaser Dr. Gabriel Frățilă Dr. Novenschi Bogdan Dr. Ana Tudose Dr. Andrei Tudose Fondator: Dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

4 Veterinarul

nr. 24 și 25

www.veterinarul.ro

Personal, am o mare nedumerire. De ce facem lucrurile de-a îndoaselea? În toate țările europene există legi care reglementează obligativitatea microcipării carnivorelor. De mult mai mult timp decât în România (în unele). Și ai noștri au făcut o lege. Acum nu discut despre interesele financiare din spatele acestei legi care se văd de la o poștă, indiferent ce argumente para-științifice aduc unii sau alții dintre inițiatori sau cei 2-3 importatori de microcipuri "agreați". Este până la urmă o lege interesantă care totuși poate să aducă ceva bani în plus în buzunarele medicilor veterinari privați. Asta cu o condiție. Ca oamenii să plătească microciparea câinilor. Deci, finaciar, câștigă toată lumea. Și inițiatorii și cei care trebuie să o pună în practică (dar mai ales importatorii, asta ca o paranteză). Doar că... Peste 90% din câinii din România nu vor fi microcipați. Și sunt perfect convins că este o cifră reală. Păi să ne gândim unde sunt cei mai mulți câini. În mediul rural și prin orașele patriei sub formă de maidanezi. Crede cineva din cei care au inițiat legea că o bătrână cu o pensie de 370 de lei (așa cum a amenințat guvernul că e cea mai mică pensie) care are în fundul curții o potaie va vrea ea vreodată să plătească "chestia aia cum îi zice" adică microcipul. "Da ce e aia maică, că nu înțeleg?". Este o glumă bună, o asemenea idee. Dar dacă nu vrea să microcipeze atunci medicul veterinar nu mai poate să vaccineze antirabic câinele. Deci vaccinăm antirabic să protejăm populația și încălcăm legea nefăcând microciparea sau respectăm legea și nu facem vaccinarea fără să microcipăm și ne doare "în fundul curții" de rabie? Și aici mai este o completare. Medicii concesionari, care sunt altă specie decât medicii cu cabinete pentru vaccinarea antirabică ar trebui să primească bani de la stat prin concesiunea circumscripției unde activează. Deci nu vor lua banii de vaccinare. Dar banii de vaccinare nu acoperă și microcipul. Așă că revenim la "fundul curții". Ce este de făcut? Unii deja au spus: "nu se face vacinarea fără microcipare, nu se face vacinarea nu dăm banii de la stat." Este o dilemă excelentă. Sunt curios cum se va rezolva. Probabil în stilul românesc autentic. Să lăsăm să treacă și anul astă și mai vedem. Și dacă apare rabie? Și dacă cineva se contaminează cu acest virus luându-l de la un câine care nu a fost vaccinat deoarece nu avea bani proprietarul de microcip? Dacă s-ar fi vrut cu adevărat să se realizeze microciparea poate ar fi trebuit să se lase piața liberă, să apară microcipuri care costă cu mult mai puțin decât acestea "agreate"; poate ar fi trebuit să nu mai fie diferențele de genul concesionar/cabinet privat când e vorba de manopere plătite de la buget; și în final poate ar trebui totuși inițiatorii de legi în domeniul veterinar să se facă sesiuni de consultare cu practicienii și poate așa vor apărea și în România legi ușor de aplicat nu ușor de scris de la birou negociind avantaje. Oare greșesc?

Relații publiCe & ComuniCaRe

Strategia de conținut social media pentru cabinetele veterinare Ce transmitem vis-a-vis de noi și serviciile noastre ? Continuăm seria articolelor legate de social media și discutăm, așa cum rămăsese din numărul trecut, despre strategia de conținut. Vom aborda problema elaborării unui plan editorial și despre resursele necesare generării unui conținut de calitate.

Crearea unui plan editorial Planul editorial vă va ajuta să aveți o viziune de ansamblu asupra strategiei dvoastră de comunicare prin canalele social media. De asemenea, veți reuși să generați un conținut de calitate, armonios cu un impact pe o perioadă mai mare de timp. Pe lângă obținerea de rezultate imediate, veți reuși, prin intermediul conținutului, să transmiteți informații utile pentru publicul dvoastră țintă. Gândiți-vă la subiectele pe care doriți să le abordați în ansamblul lor și luați în considerare relațiile dintre acestea, astfel încât conținutul să fie abordat gradual. Dacă este iarnă, abordați subiecte legate de îngrijirea câinilor pe timp de iarnă, dacă este sezonul cald abordați problemele medicale specifice acestui sezon. Integrați articolele în calendarul sărbătorilor, luând în considerare modul în care comportamentul alimentar din anumite perioade al stăpânilor, poate afecta sănătatea animalelor de companie. Tot ceea ce publicați pe website-ul dvoastră, veți putea programa ca postare în social media, astfel încât, la final, totul să se lege ca într-o rețea complexă. Mesajele vor avea un nucleu comun, vor transmite același valori și vor trebui să fie redactate în același stil. Un exemplu de plan editorial pentru cabinetele veterinare va fi disponibil în cursul de utilizare a facebookului pentru cabinetele veterinare de pe website-ul veterinarul.ro.

Resursele pe care le aveți Înainte de a crea conținut nou, luați în considerare conținutul pe care deja îl aveți în cadrul cabinetului pe care îl re-

prezentați. Mă refer aici la articole publicate pe website, la pozele cazurilor pe care le-ați avut în cabinet, filmulețele pe care le-ați realizat, broșurile sau articolele publicate pe website-uri sau în reviste de specialitate. Exploatarea și valorificarea resurselor disponibile vă vor ajuta în procesul de creare de conținut. Veți reuși să aveți consistență în mesaje și, mai mult de atât, veți contribui la generarea de subiecte de discuție, fără a vă îndepărta de la strategia pe care ați stabilit-o. Puteți folosi, ca resurse pentru comunicarea în social media, orice descriere a unui serviciu pe care îl aveți în cabinet, orice explicare a unor termeni medicali veterinari, avantajele sau dezavantajele unei anumite proceduri medicale, recomandările privind noi tehnici de diagnosticare, rezultatele unor studii despre care ați citit sau pe care le-ați realizat

dvoastră în cabinet. Nu trebuie să omiteți faptul că pagina de social media nu este un site de prezentare al cabinetului. Este un spațiu comun, unde mii de oameni așteaptă să găsească lucruri de interes pentru ei. A vorbi majoritatea timpului despre tine și despre ce faci tu nu este cea mai eficientă cale de a atrage fani/clienți/simpatizanți. În numărul viitor vom vorbi despre munca pe care o implică mesajele publicate în social media, precum și despre metodele de măsurare, analiză și evaluare ale rezultatelor.

IulIa Crețu

mulțumirile și aprecierile noastre contribuției aduse științei și practicii medicale veterinare românești

promovăm experți și practicieni români

veterinari pentru veterinari

Editorii Veterinarul

Dr. Septimiu BorBil

Dr. BogDan novenSChi

Dr. mĂDĂlina rOșCa

Dr. Cristian mOsCu

medic veterinar

Dr. tuDOse ana

Dr. tuDOse anDrei

Dr.aDrian Dumitru

Dr. COsmin Peștean

medic veterinar

Dr. willi glaser

Dr. OviDiu rOșu

Dr. COrnel stOenesCu

Dr. Cătălin tuDoran

medic veterinar

Iuliana Tudor recomandÄ&#x192; produsele Romvac!

Studiu privind sănătatea purceilor - o mai bună înțelegere a răspunsului imun la paraziții intestinali

detectate la unsprezece zile de la infectare. Acestea sunt responsabile pentru moartea celulară a celulelor infectate și par să aibă o funcție de memorie imunologică în ceea ce privește coccidiozei porcine neonatale. Ambele tipuri de celule T au fost detectate în mod semnificativ mai devreme la purceii infectați decât la cei neinfectați. La purceii sănătoși, celulele T încep să se stabilească în intestin de la aproximativ a treia săptămână de viață. “Înainte de acest studiu, nu știam care celule T au jucat un rol în cursul sau în dezvoltare a bolii. Rolul lor exact în intestine de animale, cu toate acestea, rămâne neclar”, spune Gabner. “Cystoisospora suis afectează celulele epiteliale în intestin și distruge bariera naturală împotriva agenților patogeni. Acest lucru provoacă infecții secundare, probabil. Noi încă nu știm dacă celulele T reduc daunele la nivelul mucoasei intestinale sau dacă ele provoacă daune celulelor intestinale”.

SiStemul imunitar înnăScut activat

Parazitologii de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena sunt mai aproape de înțelegerea procesului din spatele coccidiozei neonatale porcine. Boala afectează purceii în primele zile de viață și poate provoca diaree severă. Parazitul Cystoisospora suis afectează mucoasa intestinale de așa natură încât amenință creșterea și supraviețuirea porcilor. Cercetătorii au analizat acum răspunsul imun la infecție. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul de Imunologie Parazitologică. Coccidioza neonatală porcină este o infecție parazitară gravă a purceilor care afectează grav mucoasa intestinală, ceea ce duce la diaree și la reducerea aportului nutrițional. Infecția reduce creșterea animalului și iar infecțiile secundare pot duce la creșterea mortalității, boala este astfel responsabilă pentru pierderile economice substanțiale în fermele de porci afectate. Dezvoltarea sistemului imunitar la purceii nou-născuți nu este suficientă pentru a face față paraziților. Din acest motiv, o infecție la scurt timp după fătare dă naștere unui țesut intestinal slăbit, cu consecințele corespunzătoare. Prin comparație, Cystoisospora suisis este absolut inofensivă pentru porcii adulți și sistemul lor imunitar, explică autorul Simone Gabner. Celulele imune ale sistemului imunitar cresc mai repede în intestinele purceilor afectați decât în cele ale purceilor sănătoși. Oamenii de știință de la Institutul de Parazitologie de la Vetmeduni Viena au investigat cum sistemul imunitar în curs de dezvoltare al purceilor răspunde la o infecție cu Cystoisospora Suis. Au fost infectate, pentru studiu, 25 de animale cu vârsta de trei zile și au fost studiate, comparativ, cu 26 de animale sănătoase. Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de celule ale sistemului imunitar din intestine de la ambele grupuri pe parcursul primelor zile de viață. Niveluri ridicate de celule delta gamma T, un tip de celule ce recunosc leziunile tisulare și activează sistemul imunitar au fost descoperite la purceii infectați, la doar patru zile după infectare. Celulele T citotoxice au fost 8 Veterinarul

nr. 24 și 25

www.veterinarul.ro

Gabner și colegii ei au cercetat de asemenea diferiți receptori ai sistemului imunitar înnăscut în purcei precum și substanțe de semnalizare care joacă un rol în răspunsul inflamator. La doar patru zile de la infectare, cercetătorii au descoperit expresii crescute ale anumitor receptori patogeni TLR-2 și NOD2 și molecule semnalizare implicate în reacții inflamatorii TNFα în intestinul animalelor infectate. Parazitul declanșează astfel activarea sistemului imunitar. “Cercetarea noastră arată care căi de semnalizare ar putea fi implicate. Răspunsul imun începe chiar mai devreme. Acesta este un lucru care trebuie investigat în studiile viitoare. Suntem cu un pas mai aproape de o mai bună înțelegere a bolii “, spune Gabner.

laptele matern, o SurSă de protecție Studii anterioare efectuate de grupul de cercetare au arătat că anticorpii de protecție împotriva coccidiozei neonatale procine sunt transferați la purceii de lapte prin laptele matern direct după fătare. Scroafele care au fost expuse la agentul patogen produc anticorpii respectivi de care purceii ar putea beneficia mai apoi. În cadrul studiului următor, cercetătorii au mers chiar mai departe. Au infectat în mod deliberat scroafe cu paraziți în timpul gestației, în scopul de a crește nivelul de anticorpi la animalele materne. Scopul a fost de a furniza purceilor pe cât de mulți anticorpi posibil din laptele matern, în primele zile de viață. Această vaccinare a laptelui a fost un succes. Purceii de la scroafe infestate au prezentat o evoluție mai puțin severă decât purceii de la scroafe neinfectate. Cu cât o scroafă a tranferat purceilor săi mai mulți anticorpi, cu atât simptomele prezentate de purcei au fost mai slabe. Journal Reference: Simone Gabner, Hanna Lucia Worliczek, Kirsti Witter, Florian R. L. Meyer, Wilhelm Gerner, Anja Joachim. Immune response to Cystoisospora suis in piglets: local and systemic changes in T-cell subsets and selected mRNA transcripts in the small intestine. Parasite Immunology, 2014; DOI: 10.1111/pim.12116

știri

noutăți veterinare FVE - 10 Principii de certificare veterinară meni simpli, pentru a fi ușor de înțeles. 5. Certificatele nu trebuie să utilizeze cuvinte sau fraze care sunt capabile de mai multe interpretări. 6. Certificatele trebuie să fie:

Certificatul veterinar, fiind o declarație oficială a medicului veterinar, joacă un rol important în prevenirea și controlul sănătății animalelor, în problemele sociale și în problemele legate de sănătatea publică. Certificatele trebuie să fie clare și de încredere. Din acest motiv, FVE a întocmit un document ce reprezentă principiile de bază ale certificării veterinare. Lucrarea a fost publicată în 1998. Acum, 15 ani mai târziu, a venit timpul ca organizația să revizuiască și să actualizeze documentul orginal. Grupul de lucru statuar al FVE a propus următoarele 10 principii pentru certificarea veterinară. Aceste 10 principii reprezintă cele mai bune practici în certificarea veterinară. 1. Medicii veterinari trebuie să certifice numai acel aspecte pe care le cunosc, care pot fi determinate sau atestate, fie personal, fie de către un alt medic veterinar, care are cunoștințe personale în aspectelor în discuție și este autorizat să furnizeze certificatul. 2. Medicii veterinari nu trebuie să emită un certificat care ar putea ridica probleme legate de un posibil conflict de interes. 3. Medicii veterinari nu trebuie să lase presiunile comerciale, financiare sau de orice altă natură să intervină pentru a compromite imparțialitatea lor. 4. Certificatele trebuie scrise în ter-

a. Produse pe o coală de hârtie, sau, în cazul în care este nevoie de mai mult de o pagină, într-o formă în care paginile să facă parte dintr-un tot integrat și indivizibil. b. Având un număr unic, precum și o înregistrare într-un registru, certificatele trebuie păstrate de către persoana emitentă sau de către instituția sau organizația la care medicul lucrează. 7. Veterinarii ar trebui să semneze doar certificate scrise într-o limbă pe care o înțeleg. 8. Certificatele trebuie să identifice în mod clar subiectele de certificare. 9. Medici veterinari trebuie să semneze doar certificate originale. Acolo unde este legal sau atunci când există o cerere oficială pentru o copie a certificatului, marcată ca atare, aceasta poate fi oferită. 10. Atunci când semnează un certificat, medicii veterinari trebuie să se asigure că: a. Semnătura este lizibilă. b. Certificatul poartă nu numai semnătura, dar, în scris cu litere de tipar, numele, calificarea, adresa, dacă este necesară și ștampila oficială sau ștampila cabinetului. c. Certificatul poartă data la care a fost semnat și emis și, în cazul în care este cazul, perioada pentru care certificatul va rămâne valabil. d. Nici o parte a certificatului nu este lăsată albă, astfel încât să poată fi completată de orice altă persoană decât medicul veterinar. e. Certificatul nu conține ștergeri sau modificări, decât cele parafate și apoi ștampilate de către medicul veterinar de certificare.

nt a t r o imp

CURSURI ONLINE

Lista Cursurilor Online Acreditate de CMVRO cu 10 puncte pe www.veterinarul.ro: 1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii 2. Principalele afecțiuni podale la bovine 3. Consultația cabalinelor partea I-a 4. Operația cezariană la carnivorele domestice 5. Operația cezariană la capra in condiții de teren 6. Operația cezariană la oaie în condiții de teren 7. Operația cezariană la scroafă în condiții de teren 8. Operația cezariană la vacă în condiții de teren 9. Cardiologie - noțiuni introductive 10. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică 11. Afecţiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita 12. Ovariectomia la scroafă 13. Abordare și Anestezie Animale Sălbatice 14. Curs Managementul veterinar pentru Start Up 15. Curs Marketing -modul întâi 16. Ajustarea ongloanelor 17. Tetanosul la suine 18. Răspunsul imun 19. Inflamația 20. Stările de hipersensibilitate 21. Stările de hipersensibilitate 22. Ecografia la iapă 23. Ecografie vacă 24. Ovariohisterectomia la cățea 25. Însămânțarea artificială 26. Castrarea la armăsar 27. Trichineloza 28. Stomatologie pentru animalele de companie 29. Relații Publice - abordări creative

Detalii puteți afla accesând pagina www.veterinarul.ro, secțiunea cursuri. Contactați-ne pentru ajutor utilizând sistemul de asistență și suport online sau la 0733 96 90 91

Succes! 9

artrologie

Luxația de rotulă tratament chirurgical Dr. ADriAn Dumitru DVM,MRCVS

Rotula este un os sesamoid care este situat la nivelul tendonului mușchilor cvadriceps si care se mișcă pasiv în același timp cu tendonul rotulian. Mișcarea rotulei în troclea femurala este dependentă de structura oaselor membrului pelvin și de direcția impusă de musculatura cvadricepșilor.

uxația rotulei este una din problemele ortopedice cel mai des întâlnite la câini (Johnson 1994, Ness 1996). Se datorează în primul rând anormalităților de creștere, luxația traumatică fiind foarte rar întâlnită. Etiopatogenia luxației rotulei la câine a fost analizată extensiv dar rămâne în continuare puțin înțeleasă (DeAngelis și Hohn 1970, Robins 1990, Hulse 1993, Roush 1993, Tomlinson și Constantinescu 1994, Brinker 1997). O bază genetică a fost sugerată pentru această condiție și a fost confirmată de predispoziția unor rase care au fost reprezentate cel mai des de multe ori prezentând luxație de rotulă la ambele picioare (LaFond 2002). Rotula se poate luxa medial sau lateral.elea şi musculatura subiecţilor afectaţi. Luxația rotulei a fost tradițional recunoscută ca fiind cel mai des întâlnită la câinii de talie mică, dar prevalența luxației rotulei la câinii de talie mare pare a fi în creștere. While Priester (1972) a găsit doar 48 de câini de talie mare (peste 18.2kg) cu luxație de rotulă din 542 câini (9%), Hayes (1994) a descoperit 48 câini de talie mare din 124 (39%) cu luxație patelară. Marea majoritate a literaturii asociază câinii de talie mare cu luxația laterală de rotulă (Olmstead 1993, 18 Veterinarul

nr. 24 și 25

Brinker 1997), oricum luxația medială de rotulă este mai des întâlnită la toate mărimile de câini în comparație cu luxația laterală de rotulă ( Hayes 1994 ). A fost sugerat că luxația medială de rotulă crește presiunea la nivelul ligamentului cruciat cranial conducând la predispoziția acestuia către degenerare și rupere ( DeAngelis si Hohn 1970, DeAngelis 1971, Willauer și Vasseur 1987) . Oricum Hayes ( 1994 ) a descoperit că prevalența degenerării ligamentului cruciat cranial la câinii cu luxație medială de rotulă nu a fost diferită de cei care aveau alte probleme ortopedice la nivelul membrului respectiv. Multe tehnici chirurgicale au fost descrise pentru stabilizarea articulației femuro-rotuliene (Singleton 1969, DeAngelis 1971, Trotter 1980, Tomlinson si Constantinescu 1984). Osteoartrita este una din sechelele comune asociate cu luxația rotulei (Roy 1992). Nu există nici o evidență în ceea ce privește influențarea dezvoltării și progresiei osteoartritei de către metoda de tratament chirurgical aleasă (Willauer și Vasseur 1987, Roy 1992).

ECHIPAMENT NECESAR: l pensa chirurgicală l foarfeca Metzenbaum l foarfeca Mayo l pense hemostatice Mosquito l portac chirurgical l agrafe câmp

www.veterinarul.ro

l câmpuri sterile l bandaj elastic steril l comprese sterile l fierăstrău chirurgical l broșe diferite grosimi 1.2-1.8mm l sarma serclaj diferite grosimi 0.81.2mm l 2 metric (3/0) polydioxanona l 3 metric (2/0) polydioxanona l 2 metric ( 3/0 ) poliglecaprone 25 l 1.5 metric (4/0) poliglecaprone 25

ANESTEZICE NECESARE Premedicația cu acepromazină și morfină sau metadonă este de preferat dacă nu sunt contraindicații. Adițional se vor administra antiinflamatorii nonsteroidiene pre operator. Inducția se realizează cu propofol sau alfaxalone și pacientul este menținut sub anestezie inhalatorie pe tot parcursul operației. Perfuzia cu soluție salină sau ringer este necesară pe tot parcursul anesteziei. Adițional, pentru analgezie, se mai adaugă în perfuzie ketamină (100mg în 500ml soluție perfuzabilă) și lidocaină (120mg in 500 ml soluție perfuzabilă). Anestezia locală postoperatorie se va efectua folosind una din următoarele anestezice locale (lidocaina, bupivacaina, mepivacaina sau ropivacaina) Tab:1. Atenție: trebuie acordată doza corectă de anestezic local pentru a nu se depăși doza toxică. Personal, prefer să folosesc bupivacaina, care are o durată de instalare mai

Fig:1 Pregătirea pacientului pentru operație, se tunde tot părul de la nivelul jaretului până la nivelul bazinului, lateral 3-5cm cranial de creasta iliacă și până la nivelul cozii caudal, pe partea medială se tunde până la nivelul pubisului. Partea distală a piciorului este acoperită cu o mânușă de examinare și bandaj elastic.

Fig:4 A doua etapă a dezinfectării se realizează cu soluție pură de clorhexidina 5% timp de încă 5 minute după care toată suprafața dezinfectată este pulverizată cu spirt.

Fig:2 Dezinfectarea piciorului se realizează în 2 etape, prima etapa efectuându-se în pre operator cu o soluție de clorhexidină 5% diluată cu apă în cantități egale timp de 5 minute, câinele fiind poziționat în poziție ventro-dorsală pentru această procedură.

Fig:5 Pentru prepararea câmpului operator se folosesc 4 câmpuri sterile suficient de mari pentru a acoperi tot pacientul și masa operatorie. Piciorul se ține în continuare suspendat partea distală nefiind sterilă.

Fig:3 După aceea, câinele este mutat în sala de operație unde este așezat într-un jgheab în poziție ventro-dorsală cu piciorul respectiv suspendat pentru a se realiza a doua etapă a dezinfectării.

DEANGELIS, M. (1971) Patellar luxation in dogs. Veterinary Clinics of North America 1, 403-415 DEANGELIS,M.&HOHN, R. B. (1970) Evaluation of surgical correction of canine patellar luxation in 142 cases. Journal of the American Veterinary Medical Association 156, 587-594 Journal of Small Animal Practice_ Vol 47 January 2006 Patellar luxation in large breed dogs DENNY,H.R.&MINTER, H. M. (1973) The long term results of surgery of canine stifle disorders. Journal of Small Animal Practice 14, 695-713 HAYES, A. G., BOUDRIEAU,R.J.&HUNGERFORD,L.L.(1994) Frequency and distribution of medial and lateral patellar luxation in dogs: 124 cases (1982–1992). Journal of the American Veterinary Medical Association 205, 716-720

Succes... ...suma tuturor realizărilor profesionale A căpătat respectul proprietarilor de animale și ale celor care apără drepturile câinilor fără stăpân. Este extrem de populară în mediile de socializare, sute de oameni interacționând cu postările pentru care își face timp zilnic. Livioara Rotariu este un medic veterinar de succes, care, fără îndoială stăpânește arta comunicării cu oamenii care o înconjoară. Un interviu despre cariera medicului Livioara Rotariu, despre provocările pe care le-a întâlnit de-a lungul timpului și despre ce înseamnă succesul în medicina veterinară. Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic? Am început să practic cu adevărat profesia de medic veterinar în anul 2004, când m-am angajat la S.C Salubris Iași , ca medic pentru adăpostul de stat, aflat pe vremea aceea la Miroslava. Până atunci, deși absolvisem facultatea încă din anul 1992 nu avusesem ocazia să lucrez în domeniu, deși mi-am dorit mereu acest lucru. Locurile de muncă avute anterior (respectiv în învățământ, apoi într-o farmacie veterinară cu cabinet), chiar dacă nu m-au făcut să mă simt împlinită din punct de vedere profesional, au reprezentat totuși o etapă importantă din viața mea, dezvoltându-mi abilitățile de a relaționa cu oamenii, acele abilități legate de psihicul uman, de latura pedagogică, pentru care am descoperit că am o reală înclinație. Toate acestea mi-au fost de folos mai târziu, când, lucrând într-un adăpost de câini, de stat, a trebuit să lucrez cu publicul să fac față numeroaselor provocări, să încerc să mulțumesc pe cât posibil pe toată lumea, să lupt cu prejudecăți și mai ales să încerc să schimb mentalități. Misiunea mea ca medic veterinar în adăpostul de stat, în momentul angajării, trebuia să se limiteze strict la operațiile de sterilizare/castrare, act medical care avea ca scop primordial, reducerea treptată a numărului de câini fără stăpân de pe străzile Iașiului. Provocările (medicale) însă, n-au întârziat să apară. Astfel, într-o dimineață, la nici o lună de la demararea proiectului inițiat de autorități, de sterilizare în masă a câinilor, m-am confruntat cu primul caz dramatic care m-a marcat pozitiv, m-a determinat să-mi depășesc limitele și totodată mi-a întărit încrederea în aptitudinile mele profesionale. Este vorba despre o cățelușă care la câteva zile de la sterilizare, în timpul nopții și-a scos firele de la operație provocându-și eventrație și, ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, s-a automutilat, mâncându-și o porțiune de cca 50 cm din intestinul subțire. Nu știu de unde mi-a venit puterea, inspirația, stăpânirea de sine, cert este că toate simțurile mele s-au mobilizat spre un singur țel, acela de a salva acea ființă care se uita în ochii mei cu o privire pentru care nu există cuvinte în a o descrie. A fost prima și ultima operație de enteroanastomoză pe care am făcut-o, reușind să salvez cățelusa aceea. Nu mai făcusem asta niciodată, dar în astfel de situații, nimeni nu te poate ajuta mai mult decât flerul, intuiția proprie, dar fără îndoială și cunoștințele teoretice, care în situații de criză ies parcă la suprafață din străfundurile memoriei, unde erau bine "conservate"! Au urmat multe și variate alte provocări, cazuri inedite, care rând pe rând au contribuit la cumularea unei experiențe medicale veterinare, la care acum 10-12 ani nici nu îndrăzneam să visez măcar.

2. Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru din viața dvoastră? Teoretic, regimul săptămânal de lucru conform CCM, este de 40 de ore. Practic, o zi din viața mea arată cam așa: - trezirea la ora 4:30 - ieșirea din casă la 6, ședință operativă cu directorii (la care participăm toți șefii de servicii din Salubris - un fel de raport de activitate din ziua anterioară), la 7, la sediul Salubris (birouri) cu referate, 67

ceți față în cadrul serviciului? Cum am specificat încă de la început, lucrez la S.C Salubris din anul 2004, moment la care s-a dat în folosință Adăpostul public cu locația în comuna Miroslava, unde ne-am desfășurat activitatea timp de nouă ani. Până în martie 2014, când ne-am mutat (împreună cu 250 de câini) din vechea locație, în noul și mai modernul Adăpost municipal, pus la dispoziție de Primăria Iași, situat la intrarea în Tomești. În cei 9 ani petrecuți la Miroslava m-am confruntat cu multe situații dificile atât de natură medicală cât și de natură administrativă. Eu personal reprezint instituția Salubris, ca șef de adăpost doar din anul 2009, până la acel moment adăpostul fiind coordonat de alți doi colegi de breaslă care între timp s-au orientat spre alte domenii. Ca instituție care deservește populația, a trebuit mereu să căutăm și să găsim o cale care să ”împace" cumva pe toată lumea. Am fost pe rând blamați de unii și lăudați de alții, asta deoarece problema gestionării câinilor fără stăpân este una foarte delicată, iar diplomația a fost și va fi mereu singurul nostru aliat. Aprecierile pozitive la adresa mea ca medic, sunt fără îndoială rezultatul, cum vă spuneam mai înainte, a zeci de ore pe săptămână, mii de ore pe an, din timpul meu liber, alocate informării populației despre ceea ce înseamnă Adăpostul public al municipiului Iași. Am încercat și în mare, am reușit zic eu, să demonstrez că se poate și altfel, că poți fi medic veterinar devotat profesiei chiar și atunci când pacienții tăi nu sunt doar animăluțe cu pedigree, crescute în puf și alintate, că poți și că trebuie să fii OM înainte de a fi medic și de ce nu, că satisfacțiile reușitelor profesionale se pot măsura și altfel decît în conturi uriașe în bănci.

Sunteți unul din cei mai apreciați medici veterinari din sistemul de stat. Cum combinați activitatea veterinară cu cea de de administrare a padocului? Vrând, nevrând, cele două aspecte ale activității mele, cea de coordonare/administrare a adăpostului și cea de medic se întrepătrund în fiecare oră, fiindu-mi imposibil să fac o delimitare și să spun "astăzi, sau acum sunt doar șef de adăpost!, mâine o să fiu doar medic!", - aceasta deoarece "neprăvăzutul" este un factor important care-mi "guvernează" activitatea în fiecare zi. Încerc să aloc timpul cuvenit și pregătirii profesionale continue, însă n-aș putea să cuantific exact acest aspect, științele exacte n-au fost niciodată printre preferatele mele. facturi și alte treburi administrative, la cel târziu ora 9 ajung la adăpost unde rămân până la sfârșitul programului - teoretic până la ora 15, pentru că practic, de multe ori mă prinde ora 16-17 la padoc. În acest răstimp lucrurile se succed cu o viteză amețitoare- fac de toate, de la coordonarea angajaților, operații, dialog cu zeci de persoane, telefonic sau direct cu vizitatorii, până la munca de jos, de hrănire, șters, strâns dupa câini. Ajunsă acasă, prima mea grijă este să descarc și să distribui în rețelele de socializare, pozele făcute peste zi, pentru promovarea la adopție a cățeilor, pentru informare, sau pentru prezentarea celor mai deosebite cazuri medicale, apoi pregătirea pentru ziua următoare - la ora 19 legătura telefonică la padoc cu medicul de serviciu, pentru raport, întocmirea la calculator a diverselor situații, referate, necesaruri etc. De cele mai multe ori mă prinde ora 23 în fața monitorului. Timpul alocat somnului - 5 ore din 24.

Sunteți cunoscută ca fiind un adevărat avocat al animalelor. De cât timp lucrați în cadrul Salubris Iași și care au fost cele mai mari provocări cărora a trebuit să le fa68 Veterinarul

nr. 24 și 25

www.veterinarul.ro

Ați deschis de curând un cabinet veterinar de liberă practică. Care este primul echipament pe care l-ați achiziționat sau care este primul pe care doriți să îl achiziționați? La cabinetul meu privat primul lucru achiziționat a fost masa de operații. În acest moment cel mai mult mi-aș dori un electrocauter profesional.

Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră? Succesul ?- suma tuturor realizărilor profesionale, gândul că misiunea pentru care ai venit pe lume a fost îndeplinită!

Vă considerați un medic veterinar de succes? Îi las pe alții să decidă dacă sunt sau nu un medic veterinar de succes, eu spun doar că sunt mulțumită de ceea ce am realizat până acum.

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 "reguli" fundamentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește să înceapă să practice medicina veterinara?

compasiune, empatie și dragoste față de viitorii lor pacienți. Aș reduce cele 5 "reguli" fundamentale după care să se ghideze tinerii viitori medici veterinari, la 5 cuvinte simple: conștiință, omenie, tenacitate, demnitate și corolarul celor patru atribute la un loc- Profesionalism!

Tinerii absolventi de medicină veterinară, ar trebui să știe că profesia de medic veterinar este incompatibilă cu lipsa de

IulIa Crețu Director Revista Veterinarul

Talon de Abonare Suntem o organizație independentă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri

Acumulează 30 puncte în Sistemul Național de Educație Continuă astfel: 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Știință și Practică + 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Business. AVANTAJE MAXIME: 1. 8 reviste, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul Știință și Practică 2. 4 reviste interactive, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul Business. 3. primești Unicul Catalog INDEX VETERINAR în format CD 4. Accesul GRATUIT pentru abonați la unele CURSURI organizate online pe veterinarul.ro. sau participarea la cursuri cu prețuri speciale pentru abonați. 5. Conexiunea și partajarea de informații veterinare cu peste 2500 de medici veterinari, in Clubul Veterinarul - componenta socialmedia a secțiunii online a revistei www.veterinarul.ro. 6. Accesul la peste 3000 de articole indexate și catalogate pe specii, specializări și cuvinte cheie publicate pe www.veterinarul.ro. 7. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară în Directorul Veterinar cu informații complete, imagini, text și film, alături de

peste 2500 de cabinete medicale veterinare. 8. Realizare website profesional, cărți de vizită sau materiale promoționale, suportând doar costurile de hosting sau de tipărire. 9. Primești 10 puncte SNEC la fiecare articol publicat pe www.veterinarul.ro și 20 puncte la fiecare articol publicat in REVISTA ediția tipărită. 10. Accesul la Veterinarul TV, program de marketing profesional doar pentru abonați - instalare gratuită în cabinet a unui monitor pe care rulează filme pentru proprietarii de animale. (ofertă valabilă în limita stocului disponibil). 11. Vei fi conectat permanent la informația veterinară de ultimă oră primind prin serviciul de Newsletter săptămânal sau ori de câte ori este nevoie informații proaspete iar prin serviciul de Vet Alert vei primi prin sms cele mai fierbinți informații necesare în practică. 12. Partener în programul SENSA, care vă pune în directă legătură cu proprietarii de animale, prin serviciul de asistență și suport pentru aceștia pe veterinarul.ro.

Colecția Veterinarul la zi:

Veterinarul - Știință și Practică

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTELE:

Sună sau trimite SMS la

și

Veterinarul Business

0733.96.90.91

între orele 09:00 - 17:00 și primești asistență telefonică gratuită de la personal specializat în relații publice pentru a alege cel mai bun plan de abonare și pentru a beneficia de toate avantajele abonării

Te-ai săturat de căutat medicamente, echipamente, consumabile?

INDEXUL VETERINAR

versiunea 2.1

tot ce este necesar pentru un cabinet veterinar într-un catalog interactiv cu peste 5.000 de pagini/8.000 produse Disponibil pe CD versiunea 2.1 GRATUIT la reabonare sau prin comandă contra cost la telefon 0733.96.90.91

cursurile veterinarul.ro 29 cursuri acreditate

animalede rentă

animaledecompanie

1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii; 2. Principalele afecțiuni podale la bovine; 3. Consultația cabalinelor partea I-a ; 4. Operația de cezariană la capră în condiții de teren; 5. Operația cezariană la oaie în condiții de teren; 6. Operația cezariană la scroafă în condiții de teren; 7. Operația cezariană la vacă în condiții de teren; 8 . Afecţiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita; 9. Curs Ovariectomia la scroafă; 10. Ajustarea ongloanelor; 11. Tetanosul la cabaline și suine; 12. Ecografia la iapă; 13. Ecografie vacă; 14 Însămânțarea artificială; 15. Castrare armăsar; 16. Trichineloza

1. Operația cezariană la carnivorele domestice; 2. Cardiologie 1 noțiuni introductive; 3. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică; 4. Anestezia la animalele sălbatice; 5. Răspunsul imun; 6. Inflamația; 7. Stările de hipersensibilitate 1; 8. Stările de hipersensibilitate curs 2 ; 9. Ovariohisterectomia la cățea; 10. Stomatologie

business

1. Curs Managementul veterinar pentru Start Up; 2. Marketingul în cabinetele medicale veterinare; 3. Relatii Publice - abordări creative 72 Veterinarul

Cursuri online acreditate de către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC. nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro Detalii pe www.veterinarul.ro, meniul cursuri sau la telefon 0733.96.90.91