știință și practică
nr. 26-27 * anul VI * 2015
Special Animale de companie
Succesul...
cu dr. Violeta Elena Simion
Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro
b UGET
instalat în 24 ore 3 pagini galerie 10 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență
s tart
hosting inclus instalat în 24 ore 4 pagini galerie 20 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență
P remium
instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență
s hop
instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat magazin virtual host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență
EXCLUSIV PENTRU MEDICII VETERINARI
prețuri de la 1 EURO 0733.96.90.91 între orele 09:00 - 17:00 detalii și asistență telefonică gratuită
UN SERVICIU GARANTAT VETERINARUL.RO. Simplu, elegant, la pachet cu asistență tehnică și hosting, poți să ai propriul tau website profesional cu doar 1 Euro. Accesibil pe desktop, laptop, tabletă sau smartphone, cu imagini excepționale, texte elaborate de specialiști în comunicare, monitorizat și administrat de specialiști, poți ține legătura directă cu actualii sau viitorii tăi clienți. Ai la dispoziție website-uri demo, prezentări profesionale realizate exclusiv pentru medici veterinari, cabinete medicale veterinare, pet-shop și farmacii veterinare, activități independente sau alte afaceri veterinare. Totul este organizat modular putând începe cu ce ai urgentă nevoie și să adaugi apoi noi facilități. Un serviciu de blog excepțional, posibilitatea de a face campanii de informare a clienților prin email sau campanii de promovare a produselor și serviciilor oferite. Poți alege o multitudine de facilități utile pentru promovarea și marketingul cabinetului tău menite a crește semnificativ veniturile. Serviciul este destinat exclusiv medicilor veterinari și este supus unor termeni și condiții.
Cuprins
special
animale de companie
animale de fermă
animale exotice
Corpii străini radiotransparenți
12
Infestația cu helminiți ascaridioza porumbeilor
34
Diagnosticul și terapia bolilor oro-farigiene la ofidieni
36
Toxoplasmoza
16
Ulcerul gastric la bovine
44
Iepurii - considerente generale, nutriție și contenție
40
Tratamentul chirurgical al fracturii de calcaneu la pisică
20
Pot fi eliminate antibioticele la animalele de rentă
45
Bolile respiratorii la porci (I)
48
Hernia abdominală la caii aduți - aspecte clinice și terapeutice
54
Endoscopia - alternativă de diagnostic diferențial în bolile gastro-intestinale
24
Medicina bazată pe dovezi și formularea predicțiilor în oncologia animalelor de companie
26
Diagnosticuri după semnele clinice
30
Website, cărți de vizită, flyere și broșuri, afișe, formulare, programe de marketing, programe de promovare pentru afaceri veterinare
Veterinar de SUCCES Succesul: ...să îți urmezi visele, muncind pentru ele
67 3
Veterinarul Adresă corespondență: OP 8 CP 1733 Iași Office: 0733 969 091
EDITORIAL
Teme de meditațiedreptul la opinie
Fax: 0332 819 688 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro Director Executiv: Iulia Crețu DTP: Bogdan Gavril Distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției: Dr. Ana-Maria Daneliuc Dr. Cristina Roxana Dr. Ovidiu Roșu Dr. Bogdan Novenschi Dr. Ciprian Radu Dr. Ștefan Bogdan Dr. Laurențiu Tudor Dr. Constantinescu Herman Dr. Ionel Matei Dr. Liviu Gaiță Dr. Kondor Attila Dr. Kui-Bogdan Szende Dr. Wili Glaser Fondator: Dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian
Influențe și interese personale și de grup există în orice economie, fie că este comunistă, capitalistă sau feudală. Până la urmă și în junglă, cel mai puternic grup de lei face legea în detrimencelorlați lei sau DR. IULIAN VIERU tul a sărmanelor ierbivore. Desigur că medicina veterinară nu este în afara acestei legi. Ne gurvernează, fie că vrem, fie că nu. Dar diferența dintre junglă și societatea umană este că noi, oamenii, avem ceea ce se cheamă rațiune. Adică, abilitatea de a judeca ce este bine sau rău și de a acționa în consecință. Ca urmare, probabilitatea ca un grup de interese să acționeze pe o perioadă nedeterminată, permanent și preponderent într-o anumită zonă sau direcție, este mică. Dovadă este căderea comunismului. Cine ar fi crezut că interesul reprezentat de o mână de oameni, liderii comuniști, va avea o soartă atât de sumbră. Revoluția Franceză, Războiul de Independență și crearea SUA sunt alte exemple și ele pot continua. Esența acestor evenimente este aceeași. În societatea umană, opinia celor mulți de cele mai multe ori a făcut să se schimbe istoria. Despre cine și cum a făcut să se coaguleze o idee care s-a transformat în revoluție sau a dus la schimbări sociale majore, este o altă discuție. Dar, până la urmă, acea revoluție sau evoluție, s-a realizat prin participarea fiecărui individ din societate cu o opinie personală, coagulată în final într-o opinie colectivă. Dacă la Revoluția Franceză protestatarii nu ar fi avut o opinie pe care au susținut-o public, ieșind în stradă și ar fi comentat-o doar în familie la gura sobei, nu am mai fi avut acum conceptul de republică. La fel și cu „revoluția” noastră autohtonă. Indiferent cine ar fi „coordonat-o” sau planificat-o, dacă nu ar fi fost oamenii care au avut o opinie susținută public, nu cred că ar fi fost vorba de vreo schimbare de regim. Revenind la sistemul nostru, veterinar, nu înțeleg totuși de ce nu apar opiniile. Suntem oare lipsiți de opinie? Nu cred, deoarece permanent când mă întâlnesc, colegii îmi relevă tot felul de opinii despre medicamente, circulația acestora, modul de organizare al profesiei etc. Suntem oare lipsiți de curaj? Nu cred, de-
4 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
oarece văd mai mereu comentarii răutăcioase și cu invidie făcute de colegi către colegi prin mediile sociale sau pe diverse site-uri, unele chiar războaie serioase. Cu toate acestea, nu înțeleg de ce, aceeași oameni nu au opinii publice ferme despre cum să fie reglementată circulația medicamentului, cum să fie organizată profesia, cum fie organizate farmaciile, și alte chestiuni de importanță fundamentală pentru profesie. CMVRO, mi-a făcut impresia că, se chinuie pur și simplu să afle părerea medicilor veterinari. Mulți colegi îmi spun că există tot felul de interese obscure prin CMVRO și că unii urmăresc numai ca anumite interese să le fie rezolvate. Bun, înțeleg acest punct de vedere care este posibil să fie adevărat, cum de altfel este posibil să nu fie adevărat. Este ușor să acuzi și să vezi numai teorii ale conspirației peste tot. Dar acel „eu” sau acel „noi” din cadrul profesiei au avut curaj să scrie o scrisoare deschisă către conducerea CMVRO prin care pur și simplu să își expună părerea și argumentele referitor la aceste chestiuni sau la altele care sunt la fel de importante? Nu am de gând să formulez vreo opinie sau vreun curent de idei. Doar încerc să aduc în discuție importanța opiniei ca parte a dialogului constructiv. Dacă conducerea CMVRO nu cunoaște direct interesul fiecărui medic veterinar sau a grupurilor de interese, atunci cum poate fi făcută răspunzătoare de deciziile pe care le ia. Indiferent care sunt acestea. Dorim să credem că suntem o societate democratică, dar nu facem nimic pentru a o întări. Dorim ca în deciziile care sunt luate cu privire la profesia noastră să fie reflectat și interesul nostru. Așa și noi am făcut ceva ca interesul nostru să fie cunoscut de factorii decidenți? Nu. Ne mulțumim să comentăm pe la colțuri, pe la întâlnirile sponsorizate de unii sau de alții și eventual să nu ne audă multă lume. Dacă apare vreunul care strigă mai tare propriile opinii, ne întoarcem toți cu spatele la el și ne facem că nu e cu noi. Am participat de-a lungul anilor la tot felul de întâlniri organizate de organizațiile din domeniul medical veterinar: sindicate, patronate, colegii, firme, etc. În marea majoritate a acestor întâlniri un personaj principal vorbea, sau mai bine spus exprima anumite idei, mai mult sau mai puțin personale și ceilalți ascultau. Termina de vorbit toți se ridicau și plecau. Și gata, asta era tot. Și, toți așteptăm să se întâmple ceva bun sau vreo minune. continuarea pe www.veterinarul.ro
RelațII publICe & COmunICaRe
Ce înseamnă ROI-ul pentru campania ta pe Facebook Unul dintre cei mai importanți termeni în business este ROI-ul. Randamentul investiției (ROI) este, în lumea financiară, un instrument folosit pentru măsurarea eficienței oricărei investiții. ROI-ul are la bază o formulă matematică după care poate fi calculat.
ROI= (Câștiguri în urma investiției Costul investiției)/Costul investiției Cu alte cuvinte, dacă vei reuși să crești rentabilitatea păstrând în același timp investiția la fel, atunci vei reuși să crești profitul. Deoarece formula ROI-ului are doar două intrări, cea de câștiguri generate de investiție și costul investiției, aceasta este o modalitate simplă de a măsura și compara campaniile de marketing. Acum, tot ce trebuie este să luăm câștigurile pe care le-am avut în urma investițiilor prin campaniile noastre social media - valoarea câștigului generat de campaniile social media pe care le-am desfășurat și să le punem în formula ROI-ului.
ROI în social media = (Câștigurile generate de investiție - Costul investiției în social media)/ Costul investiției în social media. Simplu, nu-i așa? Pare extrem de simplu la prima vedere să introduci niște cifre și să vezi dacă rentabilitatea investiției este mare sau nu. De fapt, lucrurile în social media nu sunt chiar așa de simple. Adică, dacă este simplu să cunoști valoarea investiției, atunci când vine vorba de valoarea câștigurilor generate de investiție treburile se complică nițel. Două întrebări apar cu privire la câștigurile generate de investiția în social media și anume: cum definești câștigurile din social media și cum le dai valoare financiară acestora. Câștigurile generate de social media sunt câștigurile obiectivelor tale în social media. Câștigul în social media este valoarea pe care ți-a adus-o campania pe care ai avut-o pe rețelele sociale. Valoarea poate fi cuantificată în bani, dacă scopul campaniei tale sunt vânzările shopului online pe care îl ai pe website-ul cabinetului, de exemplu. Sau poate fi un câștig de imagine, dacă obiectivul campaniei tale pe facebook este una de creștere a gradului de conștientizare a brandului. Trebuie să rețineți că numărul de Fani,
Followers, Like-uri sau comentarii nu sunt obiective de campanie social media. Pot exista câțiva parametri de performanță, vă putem da o scurtă listă de potențiali indicatori: l Creșterea numărului de vizite unice pe website-ul cabinetului; l O schimbare a numărului de mențiuni negative/pozitive; l Creșterea timpului petrecut pe website-ul cabinetului veterinar - Time on page în Google Analytics; l Număr crescut de articole shareuite, tweet-uite. Atât investiția, cât și câștigurile trebuie măsurate însă în aceeași monedă, adică leul. 100 de like-uri nu au, în fond, nici o valoare, dacă la finalul campaniei nu aduc câștig. Indicatorii de performanță pe care i-am dat drept exemplu mai sus sunt informații metrice intermediare, ne pot arăta eventualele schimbări în comportamentul publicului nostru țintă. În final, trebuie să luați în considerare faptul că ROI-ul este strâns legat de valoarea pe viață a unui client. CLV (Customer Lifetime Value) este venitul generat de către un individ în perioada în care este client al unui brand. Adică, în cazul nostru, atâta vreme cât este client al cabinetului sau al shopului online, sau chiar al farmaciei pe care o aveți în cadrul cabinetului. Metoda clasică este destul de simplă: atunci când se știe câte vânzări produce un client în timpul relației cu cabinetul vete-
rinar - să spunem - 1 client = 1 achiziție pe lună în valoare de aproximativ 100 lei x 1 an de zile = 1200 lei per client. Se poate stabili și cât se poate cheltui cu achiziția unui client, adică CPS – cost per sale. Pe urmă, se iau acţiunile întreprinse. De exemplu: Folosiți campaniile plătite pe Facebook? Cât investiți într-o campanie? Care e rata de conversie? - Câți clienți vă aduce campania? Dacă din 100 de lei investiți se câștigă un client acest lucru permite aflarea costului acestei acțiuni pentru acel client; Cât din CPS-ul total pentru un client reprezintă costul acestei acțiuni? Cele două ar trebui să fie echivalente. Mulți din cei care folosesc social media pentru promovarea serviciilor veterinare consideră că este greu să măsori rezultatele campaniilor în acest mediu. Însă, dacă de la început sunt stabilite foarte clar obiectivelede ce se dorește campania, cui se adresează ea, cât timp va dura etc. Rezultatele campaniei sunt niște calcule matematice simple, ce se reduc la investiție și la rata de conversie a acesteia.
IulIa Crețu
5
Dezastrele naturale și One Health - suntem pregătiți? Dezastrele naturale precum inundațiile, cutremurele sau orice alte fenomene climaterice extreme provoacă sever sănătatea și bunăstarea oamenilor, animalelor și ecosistemului.
mare, animalele trebuie salvate împreună cu proprietarii lor, pentru a evita creșterea riscurilor în perioada de criză și de asemenea pentru a ajuta comunitatea locală să se recupereze rapid după aceea.
FVE, alături de Președinția din Latvia a Uniunii Europene, cu sprijinul Comisiei Europene au organizat o conferință legată de stadiul de pregătire și managementul unei astfel de situații de criză. Aproximativ 90 de participanți s-au implicat activ în discuții, recunoscând faptul că oamenii, animalele și mediul sunt interconectate, pledând pentru necesitatea abordării conceptului One Health ca parte din întregul exercițiu. Mecanismele de protecție civilă ar trebui să considere interacțiunile om-animal ca un factor major pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a asigura un răspuns de succes în caz de dezastre. Dezastrele naturale sunt în mod natural fenomene fizice cauzate fie de debutul rapid sau lent al unor evenimente care pot fi geofizice (cutremure, alunecări de teren, tsunami și activitate vulcanică), hidrologice (avalanșe și inundații), climatologice (temperaturi extreme, secetă și incendii), meteorologice (cicloane și furtuni, valuri) sau biologice (epidemii de boli și epidemii de insecte/animale). Datorită creșterii populației de oameni și animale, precum și datorită schimbărilor climatice, interacțiunile dintre oameni, animale și mediu devin din ce în ce mai dificil de identificat și de gestionat. Un pericol nu conduce în mod automat la dezastru. Pericolele sunt naturale sau induse de om, dar dezastrele sunt 6 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
Hrana și siguranța alimentară pot fi grav compromise în timpul unui dezastru natural. Trebuie să fim bine pregătiți și antrenați pentru a răspunde eficient în timpul crizei.
provocate de om, pentru că populația nu este pregătită să răspundă și nu este în măsură să facă față. Consecințele multor dezastre se agravează din cauza managementului defectuos al reurselor naturale și din cauza degradării ecosistemului ca urmare a intervențiilor umane. Prin urmare, accentul ar trebui pus pe gestionarea riscurilor în loc de răspunsul în caz de dezastru. Un animal într-un dezastru poate fi o victimă, un pericol, o sursă de hrană, un salvator sau o santinelă. Îngrijirea sănătății și bunăstării animalelor a fost identificată ca fiind un răspuns semnificativ la decalajul de capacitate. Este recunoscut faptul că majoritatea deținătorilor de animale doresc să salveze animalele lor și își asumă riscuri pentru a face acest lucru. Proprietarii de animale de companie s-ar pune pe ei sau pe alții în pericol pentru a-și salva animalele, în timp ce fermierii încearcă să își salveze animalele deși sunt conștienți de faptul că după terminarea crizei, acestea vor fi dificil de recuperat. Prin ur-
www.veterinarul.ro
Gestionarea deșeurilor și a cadavrelor este una din principalele probleme cu care se confruntă autoritățile locale pe perioada crizei. Recuperarea după un dezastru natural durează mult timp atât pentru societate cât și pentru mediu. Sănătatea mentală a persoanelor care sunt afectate în mod direct este un aspect care nu ar trebui trecut cu vederea. Restaurarea rapidă va ajuta comunitățile locale să se recupereze cât de repede posibil. De aceea, faza de recuperare trebuie privită cu multă atenție și inclusă în planurile de pregătire. Pregătirea și răspunsul în caz de dezastre ar trebui să se bazeze pe abordarea că toate dezastrele încep și se termină local, de aceea ar trebui gestionate cât mai aproape de nivelul local. Pentru a putea face asta, planificarea și pregătirea trebuie să aibă loc la toate nivelurile local, național și la nivelul Uniunii Europene - cu posibilitatea de a partaja resurse între jurisdicții, după necesități. Evaluarea riscurilor - managementul riscurilor - comunicarea riscurilor sunt legate între ele. Ar trebui să fie pus un accent egal
știri
noutăți veterinare la pregătirea și reducerea riscurilor. Rolul medicului veterinar în managementul dezastrelor este esențial și include protejarea sănătății animalelor și bunăstarea, protecția sănătății umane și a mediului și a contribuției acestora la restabilirea condițiilor sociale și economice. Comunicarea este de o importanță vitală. Trebuie studiate cu atenție instrumentele moderne de comunicare ce trebuie folosite pentru a îmbunătăți pregătirea și coordonarea acțiunilor. Componentele implicate în gestionarea dezastrului sunt diverse și necesită un răspuns organizat cu o abordare multidisciplinară. Populațiile pot fi responsabile și trebuie să se implice în aceste acțiuni. Dezvoltarea coalițiilor care implică toate autoritățile de stat, organizațiile non-guvernamentale și operatorii privați ne-ar ajuta să avem o abordarea mai cuprinzătoare de pregătire și răspuns. Guvernele trebuie să investească în membrii comunităților locale, în special în medicii veterinari și alți profesioniști, care au o valoare deosebită în ceea ce privește consilierea privind siguranța alimentară și sănătatea publică, transferul și adăpostul animalelor.
Puncte de acțiune de luat în considerare de autorități și părțile interesate Dezastrele naturale și cele provocate de om necesită un angajament multidisciplinar pentru a obține o eficiență optimă și o eficacitate în planificarea, atenuarea, răspunsul și recuperarea în astfel de situații. Modelul One Health poate contribui la eficiența pregătirii și gestionării prin evitarea duplicării eforturilor, mai ales în timpul fazei de salvare ce este sensibilă la timp. Pregătirea pentru eventualitatea unui pericol natural trebuie să includă evaluarea adecvată a riscurilor; schimbul de experiență de la evenimentele anterioare; planificarea pen-
tru răspunsul bine coordonat rapid la apariția evenimentului; restaurarea rapidă a comunității locale și a mediului, după perioada de criză. Trebuie înființate rețele de răspuns de urgență cu sistem One Health inclus în mod clar. Planificarea, comunicarea și colaborarea sunt esențiale pentru pregătirea pentru dezastre. Practicarea și efectuarea de exerciții care implică organizații atât din sectorul veterinar cât și din cel umanitar, vor ajuta la creșterea nivelului de pregătire și răspuns în cazul dezastrelor, ceea ce va duce la salvarea vieților oamenilor și animalelor. Abordarea One Health trebuie inclusă în mecanismele de protecție civilă și trebuie să includă o colaborare cât mai bună cu serviciile veterinare. Avem nevoie de o evaluare științifică în cadrul One Health pentru a asigura o mai bună identificare a lacunelor, a vitezei de răspuns, a deciziilor rapide și coordonarea eficientă a acțiunilor tuturor operatorilor, autorităților naționale și europene. Trainingul, exercițiile și lecțiile învățate, diseminarea cunoștințelor, astfel cum se prevede în articolul 13 din decizia nr. 1313/2013 UE a Parlamentului European și Consiliului privind un Mecanism de Protecție Civilă al Uniunii, ar trebui să fie cadrul conceptului One Health și ar trebui să includă componenta de animale. O formare mai bună pentru o hrană mai sigură ar putea fi un alt instrument util pentru consolidarea pregătirii serviciilor veterinare în Uniunea Europeană. Organizațiile internaționale, OIE, FAO, UNISDR sunt chemate pentru îmbunătățirea gradului de pregătire, prin dezvoltarea standardelor și îndrumărilor, bazate pe o abordare holistică - o abordare One Health pentru a obține o rezistență mai largă și un management al dezastrelor, pentru a promova sănătatea și bunăstarea animalelor, protejarea sănătății umane și pentru a ajuta în restabilirea economică și socială atunci când are loc un dezastru.
nt a t r o imp
CURSURI ONLINE
Lista Cursurilor Online Acreditate de CMVRO cu 10 puncte pe www.veterinarul.ro: 1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii 2. Principalele afecțiuni podale la bovine 3. Consultația cabalinelor partea I-a 4. Operația cezariană la carnivorele domestice 5. Operația cezariană la capră în condiții de teren 6. Operația cezariană la oaie în condiții de teren 7. Operația cezariană la scroafă în condiții de teren 8. Operația cezariană la vacă în condiții de teren 9. Cardiologie - noțiuni introductive 10. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică 11. Afecţiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita 12. Ovariectomia la scroafă 13. Abordare și Anestezie la Animalele Sălbatice 14. Curs Managementul veterinar pentru Start Up 15. Curs Marketing -modul întâi 16. Ajustarea ongloanelor 17. Tetanosul la suine 18. Răspunsul imun 19. Inflamația 20. Stările de hipersensibilitate 21. Stările de hipersensibilitate 22. Ecografia la iapă 23. Ecografia la vacă 24. Ovariohisterectomia la cățea 25. Însămânțarea artificială 26. Castrarea la armăsar 27. Trichineloza 28. Stomatologie pentru animalele de companie 29. Relații Publice - abordări creative
Detalii puteți afla accesând pagina www.veterinarul.ro, secțiunea cursuri. Contactați-ne pentru ajutor utilizând sistemul de asistență și suport online sau la
0733 96 90 91
Succes! 7
Pisicile se relaxează pe fond muzical Sursă foto: Margaret Melling, Editor, JFMS
Este unanim acceptat faptul că muzica conferă numeroase beneficii. Un organism de cercetare a indicat faptul că aceste beneficii se extind chiar și la pacienții sub anestezie generală și includ durerea percepută, anxietate și stresul. Potrivit unui studiu publicat în Jurnalul de Medicină și Chirugie Felină de clinicieni veterinari de la Universitatea din Lisabona și o clinică din apropierea orașului Barreiro din Portugalia, muzica este benefică pentru pisici în mediul chirurgical. Dar nu toată muzica este benefică pisicilor, acestea au cele mai multe beneficii de pe urma muzicii clasice. Autorul principal al articolului, Miguel Carreira, explică: „În sălile de chirurgie de la facultatea unde predau și în centrul medical privat unde îmi petrec timpul operând, muzica ambientală este mereu prezentă și este un element important în promovarea unui sentiment de bunăstare întregii echipe, animalelor 8 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
și proprietarilor acestora. Diferitele genuri muzicale afectează persoanele în mod diferit. În timpul consultațiilor am observat, de exemplu, că cele mai multe pisici apreciază muzica clasică, în special compozițiile lui George Handel și devin mai calme, încrezătoare și tolerante în întreaga evaluare clinică. După ce am citit despre influența muzicii asupra parametrilor fiziologici la om, am decis să pun la punct un protocol de studiu pentru a investiga dacă muzica ar putea avea efecte fiziologice asupra pacienților mei în timpul operațiilor”. Clinicienii au studiat 12 pisici de sex feminin supuse unor intervenții chirurgicale pentru sterilizare și au înregistrat rata lor respiratorie și diametrul pupilei în diferite etape pentru a evalua profunzimea anesteziei. Pisicile, cărora le-au fost puse căști, au fost întâi supuse la 2 minute de liniște (ca și control), urmate aleator de câte 2 minute de „Adagio pentru coarde (Opus 11)” de Barber,
www.veterinarul.ro
„Thorn” al lui Natalie Imbruglia și „Thunderstruck” a lui AC/DC. Rezultatele au arătat că pisicile erau într-o stare mai relaxată (determinată prin valorile mai mici ale frecvenței respiratorii și diametrul pupilei) sub influența muzicii clasice, la muzica pop producând valori intermediare. Prin contrast, muzica heavy metal a produs cele mai ridicate valori, indicând o situație mai stresantă. Clinicienii au tras concluzia că utilizarea anumitor genuri muzicale în sălile de operații poate permite o reducere a dozei de agent anestezic necesar, reducând astfel riscul de efecte secundare nedorite și astfel, promovând siguranța pacientului. Dr. Carreira și colegul său plănuiesc să continue studiile prin observarea influenței muzicii asupra altor parametri fiziologici, inclusiv a cortisolului si catecolaminei, la câini, precum și la pisici. În viitor, ei speră să încorporeze tehnici mai sofisticate, cum ar fi un RMN-ul funcțional și electroencefalografia în investigațiile lor.
știri
noutăți veterinare Noutăți DiN iNDustria VeteriNară Zoetis introduce MeloxicaM, un nou MedicaMent pentru ecvine În luna iunie a acestui an, Zoetis a anunțat introducerea Contacera® 15 mg/ml suspensie orală în portofoliul său de antiinflamatoare non-steroidiene pentru ecvine. Contacera® conține meloxicam, substanță activă care deține avantaje demonstrate față de Fenilbutazonă pentru ameliorarea inflamației și durerii musculoscheletice la caii de peste șase săptămâni. Contacera® este ușor de administrat, putând fi amestecat cu alimentele sau injectat direct în gură, pentru a asigura conformitatea. Este disponibil în flacoane de 100 ml sau 250 ml, cu o seringă de măsurare și un adaptor de seringă.
paos mamar, cu sau fără antibiotic intramamar și oferă o barieră inertă în canalul mamelonului pentru a reduce în mod substanțial riscul de infecție bacteriană a ugerului în timpul perioadei uscate.
Studiul a inclus 89 de cai sănătoși din șase clinici veterinare din Marea Britanie, admise pentru proceduri chirugicale elective de rutină.
Cepralock este furnizat în tuburi cu duze scurte concepute pentru a evita riscul de rănire a mameloanelor și de administrare incorectă, dincolo de canalul mamelonului. Lansarea a fost însoțiță de training gratuit pentru medici veterinari și fermieri. Trainingul include diagnostigarea și analiza de date și va fi axat pe administrarea corectă a produsului și eliminarea acestuia după fătare, ceea ce va face posibilă o asistență medicală corectă din partea veterinarilor. Martin Behr, consultant tehnic MSD a declarat: „Un singur caz de mastită are un cost estimat între 50 - 250 de lire. În Marea Britanie, incidența mastitei este de 50 -60 cazuri la 100 de vaci pe lactație. Un program de repaos mamar corect aplicat, inclusiv cu utilizarea corectă a produselor de etanșare a mameloanelor va reduce semnificativ incidența mastitei clinic, oferind un randament evident al investițiilor”.
cepralock - un nou produs Msd MSD Animal Health lansează un nou produs din gama celor de control al mastitei - Cepralock. Cepralock este un produs de etanșare a mamelonului la bovine și va completa portofoliul de produse intramamare, alături de Cepravin DC al companiei MSD Animal Health. Cepralock este perfect pentru utilizarea în re-
în cazul anesteziei generale la cai. Un studiu randomizat, prospectiv și folosind metoda orb - realizat de medicul veterinar Polly Taylor, specialist RCVS în anestezie veterinară - a comparat nivelul durerii postoperatorii la cai folosind ca premedicație fie buprenorfină, fie butorfanol, într-un cadru clinic general.
Butorfanolul este des folosit în procedurile pe cabaline din cauza familiarității și a valorii acestuia în consolidarea sedării induse de alpha2. Cu toate acestea, ca analgezic, butorfanolul este cel mai puțin eficient opioid. Există de asemenea percepția că butorfanolul are un impact mai mic asupra stimulării locomotoare și depresia motilității intestinale, decât alte opioide. Acesta este posibil să fi contribuit la utilizarea aproape exclusivă a AINS pentru a gestiona durerea în perioada postoperatorie. Caii din cadrul studiului au arătat mai puțină durere postoperatorie după buprenorfină decât cu butorfanolul ca premedicație. Buprenorfina nu a provocat efecte nedorite mai mult decât butorfanolul. Buprenorfina este ingredientul activ din analgezicul Vetergesic - licențiat de Ceva Animal Health.
Buprenorfina, potrivitĂ pentru analgeZia la cai Un studiu recent a arătat că folosirea opioidului buprenorfina, înainte de anestezia generală are ca efect o mai bună analgezie postoperatorie decât în cazul folosirii butorfanolului. Aceasta acționează fără a cauza o perturbare fiziologică mai mare decât este de așteptat 9
mulțumirile și aprecierile noastre contribuției aduse științei și practicii medicale veterinare românești
promovăm experți și practicieni români
Veterinari pentru Veterinari
Editorii Veterinarul
Dr. cristina roxana
Dr. bogDan novenschi
Dr. oviDiu roȘu
Dr. ciprian raDu
medic veterinar
medic veterinar
medic veterinar
medic veterinar
Dr. Ștefan bogDan
Dr. laurențiu tuDor
Dr. constantinescu herman
Dr. ionel matei
medic veterinar
medic veterinar
medic veterinar medic veterinar
Dr. konDor attila
Dr. liviu gaiță
Dr.willi glaser
medic veterinar
medic veterinar
medic veterinar
Te-ai săturat de căutat medicamente, echipamente, consumabile?
INDEXUL VETERINAR
versiunea 2.1
tot ce este necesar pentru un cabinet veterinar într-un catalog interactiv cu peste 5.000 de pagini/8.000 produse Disponibil pe CD versiunea 2.1 GRATUIT la reabonare sau prin comandă contra cost la telefon 0733.96.90.91
special
animale de companie
corpii străini radiotransparenți
Dr. AnA-MAriA DAneliuc Centrul de radiologie Radiologie 4VET
Corpii străini sunt unele dintre cele mai comune cauze ale ileusului mecanic. Unii corpi străini radiotransparenți pot prezenta un pattern de gaz caracteristic ce permite recunoașterea radiologică (știuleți de porumb, sâmburi de fructe). Uneori și materialul textil poate fi vizibil secundar gazului ce rămâne blocat în acesta. Totuși, în majoritatea cazurilor, semnele radiologice sunt nespecifice și strâns legate de obstrucția mecanică totală/ parțială determinată de corpii străini. Gradul de destindere al intestinelor este de obicei mai mare în cazul obstrucțiilor distale. Obstrucțiile parțiale pot să nu producă distensie intestinală. Gradul de destindere crește pe măsură ce trece timpul; inițial, cranial de obstrucție se acumulează mai mult gaz decât fluid, însă odată cu cronicizarea, producerea și acumularea de fluide tind să fie mai mari. Prezența semnului de sedimentare indică o obstrucție cronică, însă este nespecifică pentru cauza care a determinat obstrucția. În unele cazuri de obstrucție acută sau proximală, aspectul radiografic poate să fie normal.
Corpii străini liniari Sunt reprezentați de orice tip de material incluzând ață, sfoară, plastic, material textil și pot fi întâlniți atât la câine cât și la pisică, la acestea din urmă însă mult mai frecvent. Corpii străini liniari reprezintă o problemă chirurgicală importantă. Pentru că un astfel de corp străin să determine simptomatologie clinică un capăt- cel proximal, trebuie să fie fix, cu porțiunea distală liberă pentru a provoca 12 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
Fig.1 Corp străin radiotransparent (sâmbure de piersică) la nivel duodenal. Stomac și duoden proximal destinse cranial de un corp străin cu interiorul ocupat de gaz cu aspect ovoid.
www.veterinarul.ro
special
animale de companie
Toxoplasmoza DR. CRISTINA ROXANA medic veterinar
Toxoplasmoza este o boală produsă de un parazit unicelular numit Toxoplasma gondii ce se întâlnește la aproape toate animalele cu sânge cald, însă gazda primară este reprezentată doar de familia felidelor. În ciuda răspândirii ubicvitare și a seroprevalențelei mari (până la 30% în populația umană și până la 40% în populația de pisici), acesta produce rar boală evidentă clinic la pisică sau la om.
EtiologiE și patogEnEză Protozoarul T.gondi a fost prima oară descris în anul 1908 și prezintă 3 serotipuri. Felidele, cele domestice precum și cele sălbatice, reprezintă singura gazdă definitivă pentru acest parazit, în timp ce omul și alte mamifere sunt gazde intermediare. Ciclul biologic este complex și prezintă 3 stadii de dezvoltare: tachizoiții (formă rapidă de proliferare), bradizoiții (formă chistică) și sporozoiții (oochiști). (Figura 1)
Pisiciile se infestează prin consumul de oochiști din materii fecale, prin consumul de bradizoiți din produse și subproduse din carne infestată sau prin transfer transplacentar de tachizoiți (mamă-făt). Inițial, T.gondi inițiază replicarea la nivel intestinal. Bradizoiții liberi sau eliberați din oochiști în urma digestiei realizate în stomac și intestinul subțire invadează epiteliul intestinal, se replică și noi oochiști sunt eliberați. Noii oochiști sunt eliberați prin materii fecale începând cu a-3-a zi postinfestare și continuă să fie diseminați în mediu până la 20 de zile. În mediul extern în 1-5 zile devin activi (oochiști sporulați), rămâ-
nând viabili și capabili de infestare până la câteva luni. De regulă, pisicile dezvoltă imunitate încă de la o primă infestare, fiind considerate imune până la 6 ani după ce au trecut prin boală. Gazdele intermediare se infestează fie prin consumul de carne crudă cu oochiști sau insuficient preparată termic (carnivorele) sau prin consumul accidental (din apă, de pe coaja fructelor, legumelor) de materii fecale ale pisicilor (omnivorele și ierbivorele). Ciclul de replicare reîncepe și bradizoiții și sporozoții eliberați în intestin diseminează pe cale sangvină și limfatică. Noii tachizoiți formați ulterior vor infesta diverse țesu-
Figura 1 – Ciclu de multiplicare T.gondi 16 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
turi (frecvent la nivel muscular, hepatic, cerebral) în cadrul cărora se vor multiplica intracelular cauzând necroze locale. În acest stadiu poate apărea mortalitatea la organismele debilitate (cei foarte tineri și/sau cu imunodeficiență); în timp ce indivizii imunocompetenți vor dezvolta un răspuns imun mediat celular puternic, controlând astfel infestația limitând tachizoiții la chistizare în țesuturi sau blocând ciclul de replicare în stadiul de bradizoiți. Chisturile sunt de mărime microscopică însă păstrează viabili sute de bradizoiți pentru ani de zile. Mortalitatea apare în cazul infestațiilor masive datorită particularităților deosebite ale T.gondi. Parazitul prezintă un mecanism anti-apoptotic ce îi permite persistența și replicarea, precum și capacitatea de a iniția autofagia celulelor organismului gazdă.
SIMPTOMATOLOGIE Pisicile adulte, imunocompetente, pot controla proliferarea tachizoițiilor astfel încât boala se manifestă subclinic,
fără semne notabile. În schimb, puii de pisică, animalele debilitate și cele imunocompromise (indivizi FIV, FeLv, PIF pozitivi) care nu pot limita multiplicarea și migrarea sistemică a tachizoițiilor vor dezvolta semne clinice severe ce pot duce la mortalitate. Cel mai frecvent apar: adenopatia generalizată, miozita, pneumonia interstițială, miocardita, necroza hepatică localizată, meningoencefalomielita, uveita și corioretinita. Frecvent, toxoplasmoza evoluează cu febră, dispnee, diaree, apetit diminuat, incoordonare în mers, pareze și convulsii. În cazul puilor de pisică infestați transplacentar mortinatalitatea ajunge până la 60%. Cei ce supraviețuiesc manifestă boala acut, generalizat, cu simptome ce includ: febră, anorexie, dispnee și icter.
DIAGNOSTIC Anamneza joacă un rol important în diagnosticul de suspiciune al toxoplasmozei la pisică. Examenul clinic al animalului precum și examenele paraclinice
uzuale (hemoleucograma, examen biochimic, examen coproparazitologic) ajută la conturarea acestui diagnostic. În general, pisicile ce prezintă clinic boala vor prezenta leucopenie cu neurtopenie și limfopenie, valori crescute ale alanintransferazei (ALT/GPT) și aspartataminotrasferazei (AST/GOT). Cu toate acestea, au existat numeroase cazuri în care răspunsul imun mediat celular a dus la o creștere a WBC (leucocitoză). Examenul coproparazitologic poate releva prezența oochiștilor, însă în lipsa lor nu putem abandona diagnosticul de toxoplasmoză deoarece diseminarea lor este limitată (maxim 20 zile postinfestare). Diagnosticul de confirmare se poate face, în lipsa evidențierii oochiștilor în materiile fecale prin serologie (evidențiere IgG sau IgM), PCR și/sau imunofluorescență. Prin determinarea anticorpilor putem diferenția o infestare cronică (IgG) față de una acută, activă (IgM). Nivelul ridicat (detectabil) al IgM din sânge se atinge la o săptămână postinfestare și persistă până la 3 luni, în timp ce valori crescute de IgG putem detecta de la 2-4
Figura 2 – Infestația cu T.gondi la om
17
săptămâni și până la un an postinfestare. Postmortem, examenul histologic din țesutul/organul afectat (frecvent pulmon, ficat, creier) poate confirma diagnosticul de toxoplasmoză prin punerea în evidență a tachizoiților.
ZoonoZĂ Toxoplasmoza ca zoonoză reprezintă un risc pentru persoanele cu sistem imunitar disfuncțional precum și pentru femeile însărcinate. Infestația apare uzual prin consumul de carne și subproduse de carne cu oochiști insuficient preparate termic (în special porc, miel și vânat), prin ingestia accidentală de oochiști din materii fecale de pisică (fructe, legume nespălate), prin manifestarea unei igiene precare (contact mână-gură în timpul sau după grădinarit, curățarea litierelor pisicilor) sau transplacentar mamă-făt. (Figura 2) În cazul indivizilor cu imunodeficiență (ce urmează un tratament imunosupresiv, HIV pozitivi) T.gondi se localizează preponderent la nivel cerebral rezultând în dezvoltarea meningoencefalitei. Toxoplasmoza a fost asociată cu diferite probleme medicale comportamentale, precum deficitul de atenție dobândit, sindromul obsesiv-compulsiv și chiar schizofrenia. De asemenea, numeroase studii realizate în ultimii ani demonstrează o legătură directă între acestă boală și comportamentul suicidal. „Crazy cat lady syndrome” este denumirea pe care cercetătorii au propuso pentru sindroamele comportamentale asociate toxoplasmozei. Mai des întâlnite sunt însă hipertrofia ganglionilor limfatici, afecțiunile oculare și ale sistemului nervos, bolile respiratorii și cardiace. În ceea ce privește femeile însărcinate, tachizoiții migrează transplacentar cauzând toxoplasmoza congenitală a fetusului. În aceste cazuri, în lipsa tratamentului adecvat sau în urma unui răspuns incomplet la acesta, poate apărea avortul. Nounăscuții afectați pot manifesta retard mental de diferite grade, pierderea auzului și/sau orbirea. Actualmente nu există nici un vaccin care și-a demonstrat eficacitatea în cazul toxoplasmozei la om.
TraTamenT Tratamentul adecvat impune un prognostic favorabil, excepție făcând pisicile cu un sistem imunitar debilitat, precum și puii nou-născuți cu infestații transplacentare. 18 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
Clindamicina s-a dovedit a fi tratamentul de elecție în cazul toxoplasmozei. Se recomandă un protocol terapeutic de 21 zile în doză de 25-50 mg/kg a 24 h. De asemenea, o combinație de Sulfasalazina (15-25 mg/kg) și Pirimetamina (0,44 mg/kg) s-a dovedit a fi eficientă în tratarea toxoplasmozei, fără însă a putea eradica infestația din organism.
Prevenție și riscuri Deși opinia publică generală consideră că expunerea ca și proprietar de pisici reprezintă cea mai importantă cale de a contacta toxoplasmoza, numeroase studii epidemologice realizate până în prezent relevă faptul că, cel mai frecvent, omul se infestează prin consumul de carne cu oochiști insuficient tratată termic sau de fructe și legume nespălate. Astfel, cea mai bună prevenție în cazul toxoplamozei este respectarea regulilor de igienă primară. Oochiștii de T.gondi rezistă în carne și subprodusele acesteia până la 67°C si -13°C. În plus, proprietarii de pisici sunt sfătuiți să curețe litiera cu mănuși și să nu își hrănească animalul de companie cu carne crudă. Adițional, pentru pisicile cu habitat extins, care au acces în mediul exterior testarea periodică (serologie, examen coproparazitologic) este recomandată. Ironia constă însă în faptul că pisicile pozitive reprezintă un risc mai
www.veterinarul.ro
mic în transmiterea bolii deoarece rar sunt depistate în faza de eliminare activă, iar ulterior imunitatea dobândită le face nesusuceptibile la infestări ulterioare până la 6 ani. Bibliografie 1. Hill D, Dubey JP., 2002. Toxoplasma gondii: transmission, diagnosis and prevention. Clinical Microbiology and Infection: the Official Publication of the European Society of Clinical Microbiology and Infectious Diseases 8 (10): 634–40 2. J. P. Dubey, 2010. Toxoplasmosis of Animals and Humans, Second Edition. CRC Press. ISBN 978-1-42009237-0. 3. J.P.Dubey, Lindsay DS, Speer CA, 1998. Structures of Toxoplasma gondii Tachyzoites, Bradyzoites, and Sporozoites and Biology and Development of Tissue Cysts. Clinical Microbiology Reviews 11 (2): 267–299. 4. Jaroslav Flegr, 2011. Pozor, Toxo!. Academia, Prague, Czech republic. ISBN 978-80-200-2022-2. 5. Montoya JG, Liesenfeld O., 2004. Toxoplasmosis. Lancet363 (9425): 1965–76. 6. Klaus, Sidney N., Shoshana Frankenburg, and A. Damian Dhar, 2003. Chapter 235: Leishmaniasis and Other Protozoan Infections. In Freedberg et al. Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine. (6th ed.). McGraw-Hill 7. Louis M Weiss; Kami Kim, 2011. Toxoplasma Gondii: The Model Apicomplexan. Perspectives and Methods. Academic Press. ISBN 978-0-08-047501-1. 8. Montoya JG., 2002. Laboratory diagnosis of Toxoplasma gondii infection and toxoplasmosis. The Journal of Infectious Diseases. 185 Suppl 1: S73–82. 9. Sukthana Y.,2006. Toxoplasmosis: beyond animals to humans. Trends Parasitol. 22 (3): 137–42.
ADVANCE VD Articular Care
cursurile veterinarul.ro
29 cursuri acreditate animalederentă
animaledecompanie
1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii; 2. Principalele afecțiuni podale la bovine; 3. Consultația cabalinelor partea I-a ; 4. Operația de cezariană la capră în condiții de teren; 5. Operația de cezariană la oaie în condiții de teren; 6. Operația de cezariană la scroafă în condiții de teren; 7. Operația de cezariană la vacă în condiții de teren; 8 . Afecţiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita; 9. Ovariectomia la scroafă ; 10. Ajustarea ongloanelor; 11. Tetanosul la cabaline și suine; 12. Ecografia la iapă; 13. Ecografia la vacă; 14 Însămânțarea artificială; 15. Castrarea la armăsar; 16. Trichineloza
1. Operația cezariană la carnivorele domestice; 2. Cardiologie 1 noțiuni introductive; 3. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică; 4. Anestezia la animalele sălbatice;5 . Răspunsul imun; 6. Inflamația; 7. Stările de hipersensibilitate 1; 8. Stările de hipersensibilitate curs 2 ; 9. Ovariohisterectomia la cățea; 10. Stomatologie la animalele de companie.
business 1. Curs Managementul veterinar pentru Start Up; 2. Marketingul în cabinetele medicale veterinare; 3. Relații Publice - abordări creative Cursuri online acreditate de către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC. Detalii pe www.veterinarul.ro, meniul cursuri sau la telefon 0733.96.90.91
animale exotice
Diagnosticul și terapia bolilor oro-faringiene la ofidieni Dr. laurențiu tuDor medic veterinar
Patologia reptilelor include în zona oro-faringiană boli ale cavității bucale, ale faringelui și a deschiderii orale esofagiene. Consecutiv afectării acestor zone în general se constată anorexie, salivație (uneori cu scurgeri de salivă filantă), leziuni la nivelul limbii uneori chiar cu paralizie linguală, gingivite evolutive, iar în formele avansate se ajunge până la pierderea dinților și eroziuni bucale grave. La ofidieni în mod particular patologia orofaringiană are cel mai adesea etiologie bacteriană și mai rar cauze virale, fungice sau parazitare.
Virozele oro-faringiene evoluează mai frecvent în perioadele de trecere de la sezoanele reci la sezoanele calde, acestea favorizând acțiunea unor virusuri Herpes la nivel gingival. La șerpii întreținuți în captivitate stomatitele cu Herpesvirus apar cel mai des în perioadele de reproducere, suprapunându-se peste probleme ale metabolismului general (în aceste perioade șerpii refuză hrănirea) și o serie de disfuncții imunitare. Diagnosticarea precoce permite intervenția terapeutică rapidă, în general fiind recomandate administrări de acyclovir sub formă de unguente care se aplică zilnic în toată regiunea bucală. Se poate utiliza chiar preventiv la femelele care inițiază perioada reproductivă, de regulă 2 – 3 administrări gingivale la interval de 48 ore. Diagnosticul tardiv presupune suprapunerea unor factori bacterieni sau micotici care complică leziunile. În aceste situații este necesară administrarea de acyclovir pe cale generală (doze de
Recoltarea tampoanelor cu exsudat bucal pentru examen microbiologic și confirmare diagnostic 36 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
până la 80 mg/kg) în paralel cu antibiotice sau chimioterapice pentru a combate infecțiile secundare. Administrarea de doze mari de acyclovir la speciile de șerpi veninoși conduce frecvent la inapetență (refuză orice fel de hrană) fiind obligatorie administrarea de fluide prin gavaj pentru a preveni deshidratarea și pentru a limita apariția unor probleme metabolice agravante. Micozele oro-faringiene nu sunt foarte des diagnosticate la ofidieni. De regulă, se produc candidoze bucale la șerpii vivipari în ultima perioadă de creștere a puilor, când femelele încetează hrănirea (situații mai frecventă la specii de viperide și colubride) și manifestă disfuncții imunitare severe. Se pot produce candidoze sau aspergiloze oro-faringiene care manifestă tendința de extindere la nivel sistemic în cazul cazării șerpilor în terarii care nu oferă condiții optime de microclimat (în general acestea apar dacă umiditatea este prea mare sau temperatura este prea scăzută). În cazul viperidelor am constatat cazuri de stomatite cu Chrysosporium sp. care se grefează pe leziunile generate de administrarea hranei în formă congelată (nu este complet decongelată și rămân cristale mari de gheață) sau hrana care conține fragmente ascuțite de oase. Diagnosticul este relativ simplu, clinic fiind ușor de identificat glositele și gingivitele cu depozite albicioase abundente, formarea de crevase pe toată suprafața mucoaselor, uneori fiind identificate chiar sângerări bucale spontane. Se recoltează tampoane de exsudat faringian și se confirmă diagnosticul prin examene de laborator. Protocoalele terapeutice trebuie să includă administrarea de antifungice (fluconazol 5 mg/kg, ketoconazol 25 mg/kg sau nistatină 100.000 U.I./kg) asociate cu antibiotice cu spectru larg pentru a preveni asocierile bacteriene secundare. În formele avansate șerpii nu se mai pot hrăni, fiind necesară susținerea metabolică cu fluide administrate prin gavaj. Este importantă debridarea și îndepărtarea depozitelor formate pe mucoase și badijonarea sau ungerea cu ungvente cu antifungice (eventual asociate și cu antibiotice cu spectru larg). Parazitozele oro-faringiene sunt rare,
animale exotice
Iepurii - considerente generale despre rase, comportament, nutriție și contenție Dr. Ștefan BogDan medic veterinar
Iepurii au devenit și în România animale de companie destul de des întânite. Medicamentele dedicate speciei au început să recupereze din handicap iar iepurii încep să facă parte semnificativă din numărul de cazuri tratate de medicii veterinari. Proprietarii de iepuri ca animale de companie se așteaptă ca medicii veterinari să asigure un standard ridicat de îngrijire și investigații pentru aceștia. Și totuși, bănuim că patologia clinică a acestei rase este documentată de practician mai rar decât în cazul pacienților felini sau canini. Iată de ce am început să prezentăm din acest număr al revistei câteva informații importante legate de iepuri, de comportamentul și contenția acestora, urmând ca în numerele viitoare să lărgim aria subiectului cu valorile hematologice normale, diagnostice diferențiale, radiografii normale, urgențele și altele.
Rase comune și varietăți l Iepurii nu sunt rozătoare, ei sunt lagomorfe;
l Multe rase de iepuri în diverse culori și combinații de blană sunt populare ca animale de companie; l Cele mai întâlnite rase de iepuri ca animale de companie: Angora: Engleză, Franceză, Germană; Pitic: Florida White, Pitic olandez, Polonez; iepuri din rasa cu urechi blege, berbec: francez, englez, olandez sau mini. l Iepurii din rasa cu urechi blegi, berbec, au urechi care pot atinge podeaua atunci când iepurele se ridică în două lăbuțe; mini-lop se referă la dimensiunea urechilor, nu la dimensiunea iepurelui. l Alte rase de iepuri ca animale de companie: Chinchilla, Olandez, Alb de Hotot, Alb neozeelandez, Gigant flamand, Rhinlanders. l Rase de iepuri de laborator: Olandez, Alb Neozeelandez, Lop francez. l Rase de iepuri de carne: Gigantice: Uriaș Belgian, Marele Alb, Californian, Himalayan. l Rase de iepuri pentru blană: Rex, Angora.
Comportament: Iepurii sunt animale de companie tăcute, plăcute și blânde; cei mai mulți dintre iepurii de casă au dispoziții docile. Bocăneala din lăbuță este folosită ca și metodă de prevenire - ca un semnal de avertisment. Cecotrofia - reingestia crotinelor este
Fig. 3 40 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
necesară, este un act fiziologic normal deosebit de important în hrănirea iepurelui, de obicei are loc în zorii zilei. Crotinele moi, denumite și cecotrofe au forma de ciorchini de 4 mm, legate cu un mucus. Culoarea suprafeței este verzuie, iar iepurele le înghite fără să le mestece. Ele ajung în stomac și se amestecă cu hrana proaspăt ingerată, de unde ajung în intestin. Aici sunt absorbite elementele nutritive conținute în acestea. Iepurii elimină și o cantitate mare de crote dure, sferice, cu diametrul de circa 1 cm, cu un conținut mare de fibre. Iepurii pot fi învățați în lesă, cu ham și să facă la litieră. Pentru că iepurii tind să-și mănânce așternutul, cel mai bine este să se folosească lucerna, produse de hârtie, fân, turbă sau scoarță de plop. Sunt bune și așternuturile pentru pisici, dar trebuie evitate cele de lut, cele parfumate, știuleții, rumegușul de pin sau de cedru. Masculii, uneori și femelele pot stropi cu urină atunci când sunt stresați sau nervoși.
www.veterinarul.ro
Nutriție Iepurii sunt ierbivori și se hrănesc întruna - sunt rozători profesioniști. Dieta recomandată zilnică include: l Fân din iarbă sau iarbă proaspătă vara. Fânul de lucernă nu este recomandat pentru majoritatea iepurilor maturi cres-
Fig. 4
nare să fie acoperită cu un material ne-alunecos, acoperită cu o pătură sau cu un prosop. Iepurilor nu le place la înălțime, examinarea poate fi așadar făcută cu medicul veterinar așezat pe podea sau pe un scaun și plasarea unui prosop în poala sa. Fig. 3, Fig 4. După scoaterea iepurelui din cușca în care a fost transportat și punerea lui pe masa de consultație, este important să se respecte curbarea naturală a spatelui, arcuit descendent, pentru a preveni răsucirea și de asemenea este important să nu fie întins în lungime, ce ar genera riscul de luxație vertebrală sau de fracturi. Fig. 5. Înainte de examinarea în sine, este important să se calmeze iepurele. Acest lucru poate fi realizat cu ușurință prin mângâierea ușoară peste cap și corp și prin acoperirea ochilor. Unii iepuri sunt capabili să se liniștească în așa măsură încât încep
42 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
să toarcă sau să scrâșnească din dinți. Imaginile de mai jos prezintă metode generale și sigure de contenționare a iepurelui. Asistentul stă de o parte a mesei și se apropie de iepure din lateral sau din spate cu mișcări lente și calme. În funcție de experiența medicului veterinar, mărimea și greutatea iepurelui, abordările pot fi ușor diferite. Ca o regulă generală: iepurele nu trebuie lăsat niciodată fără supravegehere pe masa de examinare. Fig. 6 Iepurele stă într-o postură compactă, cu două mâini amplasate ușor peste umerii săi. O examinarea bună se poate face doar pe un iepure calm. Acest lucru este imposibil atunci când contenția este prea strânsă iar iepurele va încerca să muște și să zgârie mâinile care îl țin și să scape. Astfel, chiar și iepurii agresivi sunt contenționați ușor iar asistentul este păzit de eventuale tentative de a fi mușcat.
O altă posibilitate este de a ține iepurele cu o mână pe umeri, iar cu cealaltă pe partea posterioară.Fig. 7 Dacă iepurele este timid sau foarte sperios, asistentul poate acoperi ochii și urechile acestuia cu ambele mâini. Procedura calmează iepurele, prin prevenirea contactului vizual cu mediul. Se evită de asemenea și tentativele de evadare.Fig.8, Fig. 9, Fig. 10 Iepurii sunt animale curioase din fire și au tendința de a cerceta mediul nou. Se poate întâmpla astfel ca iepurele să se ridice pentru a inspecta noul mediu. O mână plasată ferm pe spate și membrele posterioare va face iepurele să se oprească și să se ghemuiască. Fig. 11, Fig. 12. Dacă trebuie examinat abdomenul, iepurele este ținut ferm din zona pieptulului, susținând partea inferioară a corpului. Acest tip de contenție poate fi executat și stând pe un scaun. Fig. 14
Fig. 6
Fig. 10
Fig. 7
Fig. 11
Fig. 14
Fig. 8
Fig. 12
Fig. 15
Fig. 9
Fig. 13
Fig. 16
n
www.veterinarul.ro
chirurgie
Hernia abdominală la caii adulți aspecte clinice și terapeutice Hernia abdominală este penetrarea organelor interne printr-un defect sau o deschidere anatomică în peretele abdominal. La caii adulți, hernia abdominală inlude hernia ventrală, incizională și hernia dobândită, inghinală/scrotală.
Hernia ventrală Cel mai des întâlnită la iepele gestante, în ultimul parte a gestației. Sunt predispuși caii de rasă grea.
Hernia incizională - eventrație Este o complicație a celiotomiei ventrale întâlnită la 10 - 15% din cai. Nu există predispoziție de rasă sau sex. Eventrația se poate dezvolta până la trei luni după celiotomia ventrală, dar formele acute se dezvoltă la 8 zile de la intervenția chirugicală.
Hernia ingHinală/Hernia scrotală Hernia inghinală semnalează trecerea intestinului și/sau omentumului prin inelul vaginal în canalul inghinal. Hernia scrotală descrie prezența conținutului herniei în scrot. Jejunul distal și ileonul sunt cel mai frecvent implicați dar și colonul și omentumul pot hernia. Hernia inghinală și cea scrotală apar de regulă la armăsari, dar au fost raportate și cazuri izolate de hernie inghinală la iepele sterilizate. Rasele grele de cai pot fi cel mai frecvent afectate de hernie, atât ca predispoziție de rasă, cât și ca hernie dobândită.
Hernia incizională O scurgere maro serosanguină din incizie și o creștere progresivă de lichid peritoneal drenat sunt observate frecvent înainte de dehiscență. Se observă o umflare ventrală deasupra locului inciziei abdominale. Locurile goale din peretele abdominal dintre suturi pot fi palpate.
Hernia scrotală/inghinală Umflarea scrotului poate fi ușoară la hernia inghinală, dar bine definită la caii cu hernie scrotală. Testicolul de pe partea cu hernia este de obicei mai ferm și mai rece în comparație cu testiculul opus. Durerea poate varia de la ușoară până la o formă severă în funcție de gradul de strangulare intestinală.
cauze și factori de risc Hernia ventrală Apare la iepele gestante, iepele gestante bătrâne și la iepele cu gestație gemelară.Se asociază frecvent cu modificări degenerative în peretele corpului. Poate fi asociat traumei sau hydraallantoisului.
Umflarea și infecția inciziei, durere și endotoxemie postoperatorie, operații repetate și folosirea firelor de sutură cu
Hernia ventrală Iepele cu hernie ventrală merg încet și se întind. Herniile sunt dureroase, de aceea caii care suferă de această afecțiune au un ritm cardiac și o rată respiratorie crescute. Se poate observa o umflătură mare peste flanc sau în zona abdomenului ventral caudal. Orientarea pelvisului și a glandei mamare este normală. Pot apărea semne de colici, dacă conținutul herniei este compromis. n
nr. 26 și 27
n
Hernia inghinală/scrotală Hernia inghinală/scrotală urmează adesea activității de reproducție sau ca urmare a exercițiilor atletice obositoare. Inele vaginale mari pot predispune la hernie, dar poate apare și la cai cu inele vaginale mici spre normale.
diagnostice diferențiale Hernia ventrală ruptură de tendon prebubic Semnele clinice sunt similare, cu toate acestea pelvisul devine înclinat cranioventral. Deplasarea cranioventrală a ugerului poate duce la ruptura alimentării cu sânge, care poate fi observat în lapte. Hernia incizională Infecție rană postoperatorie, edem peri-incizional sever, serom, iar formarea sinusirilor este ușor de diferențiat de hernia incizională - peretele abdominal fiind intact la palpare și la examinarea ecografică.
Hernia incizională
semne
54 Veterinarul
crom predispun la formarea herniei după celiotomie.
www.veterinarul.ro
Hernia inghinală/scrotală Torsiunea cordonului spermatic, epididimită infecțioasă sau orhită, tromboză
animale sălbatice
Îndepărtarea chirurgicală a unui antlerom la un căprior (Capreolus capreolus)castrat tardiv
dr. ovidiu roșu medic veterinar
Introducere Masculii din familia cervidelor își schimbă coarnele în fiecare an în funcţie de activitatea hormonilor androgeni, care sunt influenţaţi de perioada de lumină a zilei (fotoperiodism). Coarnele cervidelor sunt formaţiuni osoase diferite structural de coarnele celorlalte specii de animale. Dacă la celelalte specii se dezvoltă direct din craniu precum niște mâneci de natură cheratinică, cele ale cervidelor se formează dintr-un pedicul (periost antlerogenic), ce se mineralizează și se transformă în os (Fig 1 [4]). În zonele temperate, coarnele noi încep să crească primăvara, dezvoltânduse sub o membrană catifelată până în toamnă, când aceastea se descuamează, iar ţesutul se mineralizează și capătă aspectul osos. După terminarea perioadei de rut, iarna, acestea cad și sunt progresiv înlocuite de unele noi [4]. Creșterea, descuamarea membranei și căderea coarnelor sunt influenţate de nivelul de testosteron al gonadelor, nivel care fluctuează în funcţie de durata zilei. Dacă pe timpul primăverii și verii, coarnele cresc datorită nivelului scăzut de testosteron, toamna, în perioada de rut, testosteronul crește și se produce o ischemie a membranei catifelate de pe coarne. Ischemia asociată cu descuamarea oprește hrănirea și creșterea coarnelor. Acestea mai rezistă câteva luni pe capul masculilor până când se detașează și cad de la nivelul pediculilor (Fig 2 [4]).
Fig. 1 1
IstorIc Un căprior în vârstă de 2 ani crescut în captivitate și castrat la un an, a început să dezvolte formaţiuni amorfe și papilomatoase la nivelul ambelor coarne, carac-
MaterIale șI Metode
Fig. 2 56 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
teristice antleroamelor: creșteri tumorale benigne ale coarnelor cervidelor, care în principal sunt cauzate de un dezechilibru al hormonilor sexuali [1,2,3]. Coarnele căpriorului nu au căzut în iarnă și pe parcursul a patru luni (martie-iunie 2015) au crescut căpătând progresiv forme similare unor ciorchini catifelaţi de consistență dură, ce au acoperit mare parte a feţei (Foto 1). Datorită invazivității și creșterii accelerate a formaţiunilor papilomatoase, a infectării și supurării zonei, și a apatiei progresive datorate incapacităţii de a vedea corespunzător și de a evita obstacole, s-a decis amputarea coarnelor și a formaţiunilor adiacente.
Căpriorul a fost evaluat la aproximativ 40 de kg și a fost tranchilizat în scopul transportului cu 0,05 mg/kg medetomidină cu ajutorul sarbacanei. Efectul s-a produs în 10 minute, căpriorul așezându-se sternal și cu capul aplecat. Ochii au fost acoperiţi cu un prosop, animalul fiind capabil să-și ridice capul, dar nu să și reacţioneze la manipulările
relații publice
Strategia de PR - extras din Cursul Relații Publice 1. Cum să-ți faCi reClamă fără prea multe Costuri A ști să îți faci reclamă înseamnă să atragi atenția publicului tău țintă - în cazul dvoastră al proprietarilor de animale - prin orice mijloc de comunicare în masă astfel încât să obții fie un articol despre afacerea ta, fie un material video despre afacerea ta, fie un viral pe internet distribuit prin diverse site-uri de social media. Ca să atragi atenția mass-media, trebuie să știi că există atenție pozitivă, și atenție negativă. Dacă un proprietar de animale recurge la un canal de informare - ziare, posturi tv - pentru a se plânge de serviciile tale - vei avea parte de publicitate negativă. Dacă unul din serviciile pe care le oferi sau una din intervențiile pe care le-ai făcut are ceva inedit, care trebuie spus, pentru informarea publicului - o nouă tehnică chirurgicală- o operație care nu s-a mai făcut până acum, un serviciu nou oferit proprietarilor de animale - castrări gratuite la cel de-al doilea câine deținut - sterilizări gratuite pentru pisici, toaletare gratuită pentru câini și pisici , abonamente anuale pentru animalele de companie. Dacă faci ceva care este inedit, actual, este de interes pentru publicul respectivului canal mass media, atunci cu siguranță vei atrage atenția presei, care va scrie/ publica materiale despre tine. Dacă faci ceva ilegal, imoral sau care aduce atingere principiilor după care se ghidează lumea, atunci din nou vei reuși să atragi atenția presei. De data aceasta însă, publicitatea va fi una negativă.
Studiu de caz - dr. Nicolae Bercaru expunere presă În 2010, dr. Nicolae Bercaru realiza prima operație de implantare a unui stimulator cardiac la un câine. Cazul, o noutate medicală veterinară în România a fost acoperit atât în presa scris, cât și de televiziune. http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/b oxi-primul-catel-din-romania-cu-stimulator-cardiac.html 60 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
http://adevarul.ro/news/bucuresti/cainel e - rob o cop - i es e - afara - d ata - z i 1_50bdee7c7c42d5a663d05ff7/index.html
Studiu de caz - medic veterinar malpraxis După nenumărate reușite în domeniul profesional, dr. Lucian Fodor de la clinica veterinară Happy Pet din Timișoara a ajuns în atenția presei din cauza unei plângeri de malpraxis. Cazul, preluat de presa centrală i-a adus medicului veterinar o atenție nedorită de niciunul din profesioniștii din medicina veterinară. http://adevarul.ro/locale/timisoara/veterinarul-s-a-ocupat-cainele-gica-hagiacuzat-malpraxis-moartea-unui-pisic-1_5 3306ec90d133766a830d8e6/index.html Deci, cum poți să te faci cunoscut în mass media? Majoritatea persoanelor care au o afacere, nu neapărat un cabinet veterinar, ci orice tip de afacere trăiesc cu impresia, greșită de altfel, că pentru a reuși să apari în presă, să îți faci publicitatea gratuită și pozitivă pe deasupra- ai nevoie de cunoștințe serioase de marketing și relații publice. Nu este deloc adevărat. Esența publicității constă în cronometrare, inventivitate și perseverență. Trebuie să știi că va trebui să dai dovadă de un pic de creativitate pentru a transforma lucrurile care ție ți se par banale, în evenimente inedite, pentru ca presa să le găsească subiecte interesante. Pentru a obține rezultatele pe care le doriți, trebuie să vă adresați publicațiilor/canalelor media potrivite. Trebuie, de asemenea, ca știrea sau evenimentul pe care doriți să îl promovați, să prezinte interes pentru cineva. Ca medici veterinari, desigur, veți spune că orice material de prevenție prezintă interes pentru proprietarii de animale. De acest lucru nu va trebui însă să îi convingeți pe ei, ci pe editorii de ziar sau redactorii șefi, care trebuie să își dea acordul cu privire la publicarea unui material scris/video despre știrea ta. Majoritatea persoanelor care se
www.veterinarul.ro
ocupă de PR ca mod de viață vă vor spune că este greu, dacă nu imposibil, să te ocupi de imaginea ta, la modul profesionist și că publicitatea nu este pentru oricine, să și-o facă. Eu spun însă că nimeni, mai presus de tine nu va reuși să reprezinte mai bine afacerea pe care o ai în domeniul sănătății animalelor și că nimeni nu se va dedica, mai bine ca tine, creării unei imagini pozitive asupra ei. Pasiunea cu care îți exerciți profesia, entuziasmul pe care îl ai în salvarea pacienților tăi sunt cele care stau în spatele poveștii tale de succes. Cum o vinzi? Nu delega puterea altora, educă-te să o faci singur, pentru că tu ești inima propriei tale afaceri. Trebuie să fii conștient că, pentru a obține rezultate în promovarea afacerii tale în mod gratuit în presă, va trebui să depui atât timp, cât și efort. Cum poți să începi? Poți începe prin a scrie pe o hârtie ce face afacerea ta deosebită de altele. Ce servicii oferi, ce servicii plănuiești să oferi, ce face afacerea ta pentru comunitatea în care îți desfășori activitatea și ce cazuri deosebite ai avut până acum. Dacă răspunsurile la aceste întrebări îți oferă o imagine de ansamblu perfectă asupra afacerii tale, atunci este timpul să te pui pe treabă. Ia ziarele/revistele/săptămânalele din orașul tău la puricat și vezi care dintre ele obișnuiește să publice materiale educative pentru sănătatea populației. Fă o listă cu editorii publicațiilor respective, ia numele redactorilor șefi și realizeazăți o proprie bază de date cu persoane care pot lua decizia publicării unui material scris de tine. Acest lucru presupune, ca să lucrezi organizat, să treci într-un fișier excel câteva date precum: l Numele publicației l Tipul acesteia - Ziar/revistă/săptămânal l Acoperirea acestuia: local, regional, național l Numele persoanei responsabile de categoria sănătate: editor șef, șef departament, redactor șef l Adresa de contact a publicației: adresa de email a responsabilului sau adresa de email oficială a publicației.
carte veterinară PRACTICAL VETERINARY DIAGNOSTIC IMAGING, 2ND EDITION Practical Veterinary Diagnostic Imaging este un ghid esențial și practic despre modalitățile variate de diagnosticare imagistică ce sunt folosite în practica veterinară. Sunt abordate subiecte despre principiile matematice și fizice de bază dar și despre echipamentele și metodele practice utilizate. De asemenea, sunt discutate și tehnicile radiografice utilizate atât la animalele mari cât și la cele mici. Există un capitol separat dedicat ultrasunetelor și tehnicilor avansate de imagistică precum fluoroscopia, tomografia computerizată și rezonanța magnetică. Cartea cuprinde, de asemenea, probleme legate de legislație și siguranță în contextul impactului lor în practica veterinară. Conținând diagrame clare și fotografii, cartea oferă și puncte de revizuire și întrebări pentru auto-evaluare la fiecare capitol pentru a facilita studiul. Este un ghid ideal pentru studenți și asistenți veterinari calificați. Este, de asemenea, o referință pentru studenți și veterinari în practica uzuală care doresc un ghid de bază pentru radiografii și alte modalități de imagistică. Caracteristici cheie: l Tot ce trebuie să știi despre imagistica de diagnostic în practica veterinară într-un limbaj accesibil; l Principiile de bază ale fizicii prezentate în termeni simpli; l Îmbunătățește tehnicile de poziționare cu sfaturi practice pentru cele mai
bune rezultate; Orientări clare cu privire la utilizarea imaginilor digitale pentru a îmbunătăți calitatea și a reduce dozele de radiații pentru pacienți; Site partener cu resurse adiționale (disponibil la www.wiley.com/go/easton/diagnosticimaging) Editura: Wiley-Blackwell Anul apariției: 2012 Nr pagini: 256
GRACEY’S MEAT HYGIENE, 11TH EDITION
ANESTHESIA AND ANALGESIA FOR VETERINARY TECHNICIANS Această carte este un ghid despre principiile administrării anesteziei la animale combinând informațiile esențiale și practice cu ilustrații remarcabile și cu o lizibilitate îmbunătățită. Anesthesia and Analgesia for Veterinary Technicians te pregătește pentru a administra anestezia cu informații privind pregătirea pacienților pre-anestezie, proceduri de inducție, monitorizarea semnelor vitale ale animalelor pe durata anesteziei și îngrijire post-operatorie. Autorii experți în domeniu John A. Thomas, DVM, și Phillip Lerche, BVSc PhD, Dipl ACVA includ și discuții despre acțiunile și efectele secundare ale agenților anestezici, psihologia respirației, a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, răspunsul de urgență, echipamentul de anestezie și tehnicile specializate. Editura: Elsevier Anul apariției: 2010 Nr pagini: 432
64 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
Gracey’s Meat Hygiene este referința definitivă pentru veterinarii ce lucrează în domeniu controlului igienei a cărnii. Această nouă ediție reflectă recentele schimbări semnificative în domeniul științei, legislației și a implementării practice a controlului igienei cărnii în UK, Europa și peste tot în lume de la ultima ediție ce a fost publicată în 1999. Un excelent ghid practic pentru a-i învăța pe studenți despre igiena alimentară la animale, în plus față de bazele anatomiei alimentare, patologiei și boli. Cartea cuprinde capitole noi ce abordează subiecte ca preocuparea sporită atât a publicului cât și a inspectorilor sanitari privind bunăstarea animalelor și a protecției mediului înconjurător. Caracteristici cheie: l Ediție nouă actualizată într-un design bogat în imagini color și ilustrații; l Include conținut nou privind inspecția igienei cărnii ce curprinde componentele sistemului de manangement al siguranței alimentare, precum și al controlului de sănătății și bunăstării animalelor din ferme; l O abordare practică privind sănătatea și siguranța în procesarea cărnii este descrisă prin identificarea pericolelor și explicarea modurilor de control; l Cu contribuții din partea experților veterinari și a celor din industrie, această ediție poate fi folosită atât ca ajutor în predarea studenților cât și ca o referință practică pentru veterinari și a tuturor operatorilor din sectorul alimentar. Editura: Wiley Blackwell Anul apariției: 2015 Nr pagini: 352
Succes... să îți urmezi visele, muncind pentru ele Promovează imaginea medicului veterinar român prin intermediul unei emisuni televizate pe care o realizează, cu o mică echipă, de mai bine de un an. Succesul reprezintă pentru Violeta Simion satisfacțiile din activitatea pe care o desfășoară, atât în media cât și în mediul academic, dar și să descopere mereu noi provocări în profesia pe care a ales-o. Citiți un interviu marca Veterinarul cu doamna conferențiar universitar doctor Violeta Elena Simion. Cum a fost începutul, care erau provocările unei profesii de practician veterinar în 1996? Am fost prima generaţie de studenţi veterinari care au studiat ,,post-decembrist’’ ceea ce a fost cu siguranţă un plus, dincolo de neajunsurile vremii; cel mai mare, a fost cu siguranţă, lipsa accesului rapid la informaţie în general și la cea de specialitate în particular, așa cum nu se întâmplă astăzi. Mai concret spus, nu existau telefoane, abia apăruseră pagerele, iar de PC, internet, google… nici vorbă ! Exista însă multă emulaţie, sete de cunoaștere și o reală pasiune pentru această meserie frumoasă, de medic veterinar. Dacă informaţiile despre animalele de rentă și patologia acestora erau la îndemână, pentru animalele de companie … era momentul în care abia se deschideau primele cabinete medicale în București! Am avut ocazia să lucrez încă din anul II într-un pet shopfarmacie, pionier și el în peisajul capitalei la aceea dată și am rămas fidelă acestui concept având ulterior, inclusiv propria firmă în acest domeniu. Poate mai puţin academic spus, cea mai mare provocare a acelor ani consider că era ,,să știi chiar și ceea ce nu știai încă’’ despre ceea ce va trebui să aplici sau să tratezi și ce medicamente, în ce doze le poţi folosi astfel încât, la final, să ai un animal sănătos și un proprietar fericit.
Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca medic? M-am născut și am crescut într-o familie în care am avut de-a lungul anilor, cred că aproape toate speciile de animale: păsări de curte, porc, oaie, capră, vacă și cal precum și nelipsiţii ,,câinele și pisica’’ specifici unei gospodării. Primele tratamente, încă studentă fiind, au fost aplicate la animalele din curte, mai precis la oi; ulterior, cele mai multe provocări au fost evident către zona animalelor de companie; era momentul importurilor de broaște ţestoase de Florida, de exemplu și apăreau deseori afecţiuni datorate îngrijirii necorespunzătoare sau a unei alimentaţii neadecvate. Totodată, începeau să apară pe piaţa românească produsele comerciale pentru hrana animalelor și, practic cunoscând ,,de la zero’’ acest subiect, m-am orientat către acest segment al medicinii veterinare – alimentaţia animalelor.
La doar doi ani de la începutul carierei dumneavoastră ați început o activitate didactică. Când v-ați dat seama că vă interesează și o carieră în partea universitară? Cum a fost trecerea de la practician la cadru didactic? Au fost chiar ceva mai puţin de doi ani, începând iniţial prin a asista la orele de curs și lucrări practice alături de profesor, la disciplina de Nutriţie și control sanitar veterinar al furajelor, așa cum se numea atunci; în 1998 am devenit preparator, apoi un an mai târziu asistent universitar și am mers câţiva ani în paralel, până în 2003,cu ambele cariere. Odată cu obţinerea titlului de șef de lucrări, din 2004 am ales să urmez doar cariera universitară întrucât timpul nu îmi mai permitea să le îndeplinesc 67
la fel de bine, pe amândouă. A urmat o școală doctorală și încă una postdoctorală în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice ,,Costin Kiriţescu’’ al Academiei Române, obţinerea gradului de conferenţiar universitar și muncă de cercetare specifică activităţii didactice universitare. A fost și este cu siguranţă ceea ce îmi doresc să fac, deși, în activitatea didactică satisfacţiile sunt cu totul altele, mai puţin vizibile, decât în practica veterinară.
Care au la început provocările noii cariere în domeniul universitar? Care sunt acum provocările unei astfel de activități? Consider că cea mai mare provocare în domeniul universitar a fost și este cea de transmitere a unor valori, dincolo de informaţie. O altă provocare, valabilă atunci dar și acum, să fii la zi cu informaţia, cu tehnologia și, dacă s-ar putea, chiar să deschizi drumuri! Am avut satisfacţia formării și a practicării meseriei întrun mediu privat care, anul acesta împlinește 25 de ani de existenţă, iar acest avantaj a fost cu siguranţă unul important; la fel de adevărat însă, este și faptul că a venit ,,la pachet” cu unele dezavantaje – o societate românească care încă nu știe să funcţioneze în acest cadru peste care s-a suprapus o situaţie economică imprevizibilă și mai degrabă în declin decât înfloritoare.
Sunteți cadru universitar dar în același timp dedicați timp din timpul dvoastră liber pentru a promova, prin intermediul unei emisiuni televizate, profesia de medic veterinar. Cum a început acest proiect și care sunt provocările cărora a trebuit să le faceți față? A fost unul dintre avantajele de care vorbeam mai devreme – apartenenţa la o universitate privată care a dezvoltat acest segment al educaţiei, inclusiv prin intermediul televiziunii. A face în ziua de astăzi o emisiune educativă, informativă este o mare provocare, chiar o ,,sinucidere’’ raportându-ne la ce cere piaţa sau mass-media în momentul de faţă. Emisiunea Academia Veterinară a împlinit peste 50 de ediţii și este dedicată în continuare, de mai bine de un an, aducerii în faţa telespectatorilor a unor aspecte interesante din activitatea medicilor veterinari și prezentării unor informaţii utile pentru crescătorii și iubitorii de animale. Nu în ultimul rând, formatul emisiunii a permis prezenţa unor oameni minunaţi, care sunt un exemplu în societate și mai presus, împărtășesc această pasiune pentru necuvântătoare, dincolo de profesia pe care o au și o fac cu o remarcabilă dăruire: Monica Davidescu, Paula Seling, Rita Mureșan, Raluca Aprodu, Steliana Sima, Valeria Arnăutu, Lidia Fecioru, Cristian Ţopescu, Dan Puric, Constantin Bălăceanu Stolnici, Ioan Gyuri Pascu, Andi Vasluianu. Mulţumesc pe această cale, încă odată, în numele
echipei, tuturor invitaţilor care ne-au onorat cu prezenţa; știm că nu le-a fost ușor să rupă din timpul lor pentru a ne fi alături – a fost nu doar o onoare, ci și o plăcere de a petrece clipe mi68 Veterinarul
n
nr. 26 și 27
n
www.veterinarul.ro
nunate, împreună. Nu abordăm subiecte ,,care vând’’, încercăm să păstrăm calitatea informaţiei și totodată să supravieţuim pe piaţă. De altfel, motto-ul emisiunii este ,,să iubim responsabil necuvântătoarele”, iar acest lucru spune tot. A face lucruri responsabile, serioase și cu un buget limitat, mai ales în mass-media, este cu siguranţă o provocare, nu doar pentru România.
Care parte din cariera dvoastră profesională vi se pare cea mai solicitantă? Care vi se pare că vine cu cele mai multe satisfacții? Atunci când vrei să îţi faci corect meseria, nu ai cum să nu te implici, să nu fii solicitat și să nu muncești foarte mult; așa vin și satisfacţiile. În plan academic, satisfacţie înseamnă fiecare generaţie de medici veterinari care absolvă, bucuria lor de a practica acestă meserie și satisfacţia ta că o cărămidă mică din formarea lor ai zidit-o și tu; totodată, rezultatele din cercetare, satisfacţia că ai obţinut un rezultat plecând de la o idee, că poţi împărtăși cu alţi colegii din ţară și din afară această muncă, este o satisfacţie. Ca realizator TV, aș exprima satisfacţia prin faptul că pot arăta și prezenta telespectorilor, rezultate foarte frumoase și nu doar de senzaţie, din activitatea colegilor mei, însă necunoscute decât de către câţiva; de asemenea, satisfacţia că odată preluată informaţia audio-video brută, reușești cu ajutorul echipei – mică în cazul nostru – să predai un material frumos, valoros și competitiv pe piaţă. În general, aflăm doar ca ,,știri’’ despre o boală nou apărută la animale, ce s-a mai găsit la un control prin pieţe sau ce s-a mai întâmplat cu căţelul vreunei vedete; la Academia Veterinară avem o oră întreagă, săptămânal, dedicată mediatizării responsabile a acestei profesii.
Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră? Foarte pe scurt spus: să am încă satisfacţii în activitate, să descopăr încă noi provocări și să am sentimentul clar că nu aș face altceva - acestea consider că definesc pentru mine, succesul.
Vă considerați un medic veterinar de succes? Pentru că vorbim la secţiunea succes, pot să afirm fără rezerve că am fost o generaţie de succes. Etica, pregătirea continuă și pasiunea vor face parte totdeauna din ,,fișa postului’’ de medic veterinar în primul rând și apoi de cadru didactic universitar, în ceea ce mă privește. Mai știu iarăși că poţi să obţii lucruri și să ai satisfacţii în această meserie dacă îţi urmezi visele, muncind pentru ele și crezând în împlinirea lor.
Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce ați face la fel? Ce ați schimba? Nu aș schimba nimic, aș face același lucru beneficiind în schimb de oportunităţile zilei de azi – tehnologia, accesul la informaţie și globalizarea.
Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 "reguli" fundamentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește să deschidă un cabinet? Pentru un proaspăt absolvent – să știe clar că și-a dorit această meserie și că asta va face; ar fi bine ca acest lucru să îl știe încă din primul an ! Ulterior, după absolvire, în funcţie de unde va lucra – avem, ca meserie avantajul unei palete largi de profesare – să respecte Codul de deontologie profesională, să se pregătească continuu și să fie conștient că a fi medic veterinar înseamnă nu doar sănătatea animalelor ci și a omului. Cred că cele 3 reguli sunt suficiente !
IulIa Crețu
69
cursurile veterinarul.ro 29 cursuri acreditate
animalede rentă
animaledecompanie
1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii; 2. Principalele afecțiuni podale la bovine; 3. Consultația cabalinelor partea I-a ; 4. Operația de cezariană la capră în condiții de teren; 5. Operația cezariană la oaie în condiții de teren; 6. Operația cezariană la scroafă în condiții de teren; 7. Operația cezariană la vacă în condiții de teren; 8 . Afecţiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita; 9. Curs Ovariectomia la scroafă; 10. Ajustarea ongloanelor; 11. Tetanosul la cabaline și suine; 12. Ecografia la iapă; 13. Ecografie vacă; 14 Însămânțarea artificială; 15. Castrare armăsar; 16. Trichineloza
1. Operația cezariană la carnivorele domestice; 2. Cardiologie 1 noțiuni introductive; 3. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică; 4. Anestezia la animalele sălbatice; 5. Răspunsul imun; 6. Inflamația; 7. Stările de hipersensibilitate 1; 8. Stările de hipersensibilitate curs 2 ; 9. Ovariohisterectomia la cățea; 10. Stomatologie
business
1. Curs Managementul veterinar pentru Start Up; 2. Marketingul în cabinetele medicale veterinare; 3. Relatii Publice - abordări creative 71 Veterinarul
n
Cursuri online acreditate de către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC. nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro Detalii pe www.veterinarul.ro, meniul cursuri sau la telefon 0733.96.90.91