Veterinarul pet nr2

Veterinarul

Pet ANUL II NR. 2

ACREDITATĂ CMVRO 2015

ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN

Pagina 1

DIRECTORUL VETERINAR )

Disponibil ,si pe Mobil sau Tableta, îl puteti , accesa gratuit pe www.director.veterinarul.ro

Pagina 2

Veterinarul Pet

Veterinarul Pet ANUL II NR. 2

recomandate

8 32 42

Transylvania Animal Care

76

Dihorul, animal de companie

Medicină veterinară socială

Pentru Shar Pei, cu dragoste

Cristi Moscu scrie despre această rasă

Animalele de companie nu sunt plușuri

Să oferi un animal de companie cadou de Paște este o idee bună sau nu?

Ce trebuie să avem în vedere înainte de a ne lua un dihor

12

Educație veterinară în școală

„Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele”, spunea Mahatma Gandhi acum mai bine de 60 de ani. La fel de adevărat acum, ca și atunci.

Pagina 3

Veterinarul Pet

ANUL II NR. 2 Adresa corespondență OP 8, CP 1733, Iași Office 0733 969 091 Email office@veterinarul.ro Web www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro www.practic.veterinarul.ro www.pet.veterinarul.ro www.ferma.veterinarul.ro www.business.veterinarul.ro Director executiv Iulia Crețu Distribuție și abonamente Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției Dr. Ștefan Alexandru Dr. Ludovic Bacușcă Mihai Măcinic Dragoș Măntoiu Dr. Cătălin Mitra Dr. Cristi Moscu Dr. Monica Niță Dr. Vasiu Iosif Dr. Raluca Zvorășteanu DTP Bogdan Gavril Revista editată de Asociația Euroveterinarian Revistă acreditată CMVRO 2015

Pagina 4

Veterinarul Pet

cuprins POVEȘTI 8 Transylvania Animal Care 12 Educație veterinară în școală 17 Centrul de endoscopie veterinară și chirurgie minim invazivă Blue Vets București

CAI 26 Primul ajutor la ecvine

GENERALE 32 Pentru Shar-Pei, cu dragoste 42 Animalele de companie nu sunt plușuri 44 Câinele meu se joacă, sau este agresiv?

CÂINI 48 Îngrijirea câinilor 52 De ce labradorii sunt mai interesați de mâncare decât alte rase?

56 Boala paradontală la animalele de companie 58 Rabia (turbarea)

PISICI 62 Stropirea cu urină la pisici 66 De ce pisicile de interior au nevoie de deparazitare?

68 Peritonita infecțioasă felină 70 Prezentare rasă: pisica Exotic Shorthair

ALTE ANIMALE DE COMPANIE 82 Îngrijirea broaștei țestoase leopard 86 Comportamentul normal al papagalului 88 Castrarea și sterilizarea la iepurii de companie

DIRECTORUL VETERINAR 94 Cabinete veterinare 96 Asociații Chinologice Teritoriale 100 Cluburi naționale de rasă

DIRECTORUL VETERINAR PROMOVEAZĂ-TE ÎN DIRECTORUL VETERINAR SAU CĂUTĂ UN CABINET VETERINAR ÎN ORAȘUL TĂU

✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

N

u rata ocazia de a te promova prin intermediul Directorului Veterinar. Fie că este vorba de o canisă, felisă sau cabinet veterinar, Directorul Veterinar oferă o valoare ridicată pentru banii dvoastră. Pentru a face lucrurile simple, am creat un pachet de promovare care acoperă toate nevoile dvoastră, fie că sunteți crescător de animale de companie sau medic veterinar.

Revista Veterinarul Pet este singura revistă dedicată proprietarilor de animale de companie, scrisă de medici veterinari români.

Echipa Revistei Veterinarul, rețea din care face parte integrantă și Directorul Veterinarul a acumulat de-a lungul anilor tehnologia și cunoștințele necesare pentru a da sens promovării serviciilor cabinetelor veterinare, precum și pentru a distribui mesajul acestora către potențialii clienți.

Director web Galerie imagini Căutare după oraș Link către pagina web Prezentare video Localizare GPS Promovare afacere pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul

de ce să te înscrii în directorul veterinar

1

• • • • • • • •

2 • • • •

Pentru că esti conștient că afacerea ta are nevoie permanentă de o promovare inteligentă, făcută o de o mână de profesioniști, dar care să nu te coste o avere.

Pentru că poți să îți descrii pe larg cabinetul, să iți dai toate datele de contact, programul de lucru, ai galerie foto și video

Pentru că ai localizare pe harta interactivă și Google Street View, clienții pot obține indicații despre cum să ajungă la cabinet, direct de pe pagina ta de prezentare a directorului

Pentru că website-ul are o variantă adaptată pentru mobil, și vei fi găsit ușor, de către clienții care te caută de pe telefon

Pentru că vei fi promovat pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul către cei 14.200 de fani o dată pe săptămână

Pentru că vei putea beneficia de un articol pe website-ul veterinarul.ro, în care să îți descrii pe larg cabinetul, să prezinți echipa sau orice altceva dorești să expui despre afacerea ta

Pentru că poți schimba prezentarea regulat, poți adăuga ofertele speciale pe care le ai la cabinet sau la shopul online iar noi vom anunța promoția pe Facebook

Pentru că vom realiza, o dată pe an, împreună cu tine un newsletter pe care îl vom trimite proprietarilor de animale înscriși în baza noastră de date din zona în care îți desfășori activitatea.

În plus, te promovezi gratuit în Revista Veterinarul Pet: Reclamă pe o pagină A4

Cupon reducere pentru potențialii clienți

Prezentarea cabinetului preferențial în lista de cabinete din județul tău

Poți publica articole dedicate proprietarilor de animale

Cel mai mic n preț/a an 100 lei/

sună la 0740.763.716 sau scrie-ne pe office@veterinarul.ro Pagina 5

www.veterinarul.ro

Veterinarul Pet Ghidul de sănătate al animalelor tale de companie

cele mai noi și cele mai bune informații pentru cei mai buni prieteni ai noștri

Pagina 6

Veterinarul Pet

11 Motive să te abonezi la !

Veterinarul PET

1.

Singura revistă pe care o găsești

mereu. Suntem 100% online, 24/24!

2.

Singura revistă despre câini, pisici

și alte animale de companie!

3.

Singura revistă cu sfaturi expert

de la medici veterinari români!

4.

Afli cum să îți îngrijești animalele de

companie în fiecare sezon!

5.

Găsești răspunsuri la întrebări

de genul De ce face animalul meu acest lucru?

6.

Citești povești amuzante cu animalele

de companie ale cititorilor noștri!

7.

Afli care rase de pisici sau câini

se potrivește stilului tău de viață!

8.

Te pui la curent cu ultimele tehnici

de tratament!

9.

Ai acces nelimitat la resursele

website-ului aferent revistei!

Abonează-te azi! www.veterinarul.ro 0740-763-716

10.

Ca medic veterinar primești 15

puncte SNEC la fiecare abonament, revista este acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România!

11.

Revista poate fi răsfoită

gratuit!

Pagina 7

Un nou concept de medicină veterinară la Cluj

Transylvania

ANIMAL CARE

cabinetul veterinar deschis persoanelor care nu își permit asistență veterinară

Să faci din protecția și bunăstarea animalelor un mod de viață este absolut

normal pentru Anca Georgescu, Raluca Ionaș, Anna Kiss și Csaba Fulop. Cei patru sunt inima unui cabinet medical veterinar social din Cluj, deschis anul trecut. Povestea cabinetului Transylvania Animal Care începe în cadrul fundației Emfodo, creată la Cluj în 2013 și având susținere financiară elvețiană.

Pagina 8

Veterinarul Pet

Pagina 9

Emfodo, începutul poveștii

Cabinet veterinar social - TAC

Timp de doi ani, cei patru inimoși de la TAC au reușit, împreună cu 15 colegi să sterilizeze și castreze peste 6000 de câini din opt localități din județul Cluj.

Cabinetul veterinar, gândit ca o sursă de autofinanțare pe termen lung a asociației se adresează persoanelor care nu își permit să meargă la medicul veterinar cu animalul lor de companiei, din cauza lipsei veniturilor. Prețurile cabinetului au fost gândite în așa manieră încât să reprezinte o medie între prețul manoperei și prețul mediu al pieței. Adică prețuri pentru servicii medicale veterinare pe care să și le permită oricine, dacă locuiește în ClujNapoca sau prin apropiere.

Când, la începutul anului 2015, proprietarii fundației Emfodo au decis să înceteze activitatea organizației, nucleul medical a decis să negocieze cu aceștia donarea unei părți din echipamente pentru ca activitatea să continue. Așa a început Transylvania Animal Care să existe, întâi ca și activitate voluntară de sterilizare și tratament în localități din județul Cluj și Hunedoara, apoi ca societate cu răspundere limitată, parte a asociației cu același nume.

Tratamente gratuite în cadrul programelor de sterilizare ale asociației Prețuri sociale nu înseamnă gratis sau pe datorie însă. Activitățile gratuite se desfășoară doar în cadrul asociației, care are programe de sterilizare și tratamente în parteneriat cu alte organizații din Cluj sau Hunedoara. De regulă aceste campanii se desfășoară în localitățile din județ și sunt anunțate pe paginile de Facebook ale celor care le organizează.

Oamenii din spatele TAC Când stai de vorbă cu Anca Georgescu, și o întrebi despre Transylvania Animal Care, ai impresia că vorbești despre protecția și bunăstarea animalelor comunitare cu un personaj dintr-un film. N-apuci să notezi șirul organizațiilor în care a lucrat, că îți și spune, dechis, aproape simțindu-i zâmbetul că n-a găsit ce spera în nici una din organizațiile în care a activat.

Pagina 10

Veterinarul Pet

Anca Georgescu este omul din spatele cuvintelor la Transylvania Animal Care și a lucrat în trecut atât în presă, - trei ani la emisiunea Arca lui Peter Madaras, de pe TVR Cluj, dar și în ONG-uri destinate protecției și bunăstării animalelor. Le-a părăsit convinsă fiind că în ONG-uri se pot întâmpla lucruri, dacă există „ajutor civil”.

Anca, alături de medicii veterinari Raluca Ionaș și Anna Kiss și de asistentul veterinar Csaba Fulop își fac meseria ca să te facă parcă să înțelegi că există lucruri mai presus de bani, atunci când vine vorba de îngrijirea animalelor ce nu au avut norocul de a fi adoptate de familii înstărite. Au fiecare din ei experiența lucrului cu animale comunitare sau cu animale din gospodăriile din mediul rural și au acasă, adoptați, cel puțin un câine comunitar.

Așa s-a născut conceptul de medicină veterinară socială, un concept destul de greu de înghițit de către mediul veterinar românesc, aflat și el la început de drum în epoca capitalistă.

Pagina 11

Medicul veterinar Ludovic Bacușcă, alături de revista „Veterinarul Pet”

Educație veterinară în școală Pagina 12

Veterinarul Pet

„Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele”, spunea Mahatma Gandhi acum mai bine de 60 de ani. La fel de adevărat acum, ca și atunci. Împreună cu medicul veterinar Ludovic Bacușcă din Iași, am organizat o oră de educație veterinară la Școala Ștefan Bârsănescu din Iași. Inițiativa a avut ca scop învățarea celor mici despre comportamentul responsabil vis-a-vis de animalul de acasă.

Pe parcursul orei interactive, aceștia au aflat câteva noțiuni de bază ale îngrijirii animalelor de companie și au înțeles ce înseamnă să fii medic veterinar și ce pregătire este necesară pentru a putea profesa în acest domeniu.

Elevii clasei a III-a au fost extrem de curioși în privința îngrijirii corecte a câinilor și pisicilor și au pus o mulțime de întrebări legate de comportamentul acestora medicului veterinar. Copiii au aflat că primirea unui animăluț în casă presupune, pe lângă bucuria de a avea un partner de joacă și o serie de responsabilități, pe care trebuie să și le asume pentru a avea

un companion sănătos și fericit.

Medicul Bacușcă le-a explicat elevilor de ce este important să fie susținută o igienă strictă, atunci când se joacă cu pisicile sau câinii, vorbindu-le despre paraziții interni și externi ale acestora și transmiterea lor. Copiii au primit la finalul ore o diplomă de mic veterinar și o broșură cu informații legate de îngrijirea corectă a animalelor de companie.

Potrivit unui studiu publicat în luna ianuarie a acestui an de către o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, în Jurnalul de Psihologie a Dezvoltării Aplicative, copiii care au în casă un animal de companie au dezvoltat relații mai strânse cu acesta decât cu frații și au avut mai puțin conflicte cu rudele.

Beneficiile adoptării unui animal de companie în familie sunt, potrivit cercetătorilor surprinzătoare: copii dezvoltă relații mai strânse cu acestea decât cu rudele, dezvoltând astfel o capacitate de empatie mai mare. Copiii sunt conștienți de faptul că animalul nu le poate răspunde, de aceea simt că nu pot fi judecați și se destăinuie mai ușor.

Pagina 13

e

p w.

te

e t.v

ar

n ri

.ro l u

SFATURI

w

w

UTILE PENTRU CEI CARE AU

ADOPTAT PENTRU PRIMA OARĂ UN CÂINE

Deci ai cumpărat/adoptat un câine și l-ai adus acasă. Ce urmează acum?

Câinii sunt ființe inteligente, sensibile și grijulii care necesită atenția și îngrijirea ta, și desigur, un dresaj potrivit. Folosește următoarele sfaturi ca un punct de plecare pentru mulți ani de iubire blănoasă!

1

ASCULTĂ-ȚI CÂINELE

Învață care sunt semnele de disconfort, agresivitate, anxietate, chef de joacă și toate celelalte.

2

FII AFECTUOS

Nu te concentra doar pe părțile negative! Ai grijă să te și distrezi alături de câinele tău. Joacă-te cu el, îmbrățișează-l și ai grijă ca acesta să afle ce “câine minunat este”.

3

CÂINELUI ÎI PLACE?

Jucării, recompense, mâncare, joacă, fiecare câine este diferit. Nu presupune că îi place doar pentru că ambalajul sau reclama spun că așa este.

SPUNE DA

DA

În loc să spui câinelui “nu”, încearcă să îi spui ce ar trebui să facă.

“Stai”, “șezi”, “culcat”, “dă laba” au mai mult sens pentru acesta decât “nu fă asta”.

5

FII CONSECVENT

Toată lumea din casă trebuie să trimită același mesaj. Fie că este vorba de ora mesei sau de timpul de plimbare sau de orice altă rutină, câinii adoră rutina.

Pagina 14

Veterinarul Pet

4

e

p w.

te

e t.v

ar

n ri

.ro l u

w

w

6

FII REALIST

Dresajul câinelui ia timp, mai ales dacă încerci să le schimbi comportamentul lor natural. Oferă-i câinelui timp să învețe și asigură-te că ai așteptări realiste.

Oferă-i hrană bună

7

Oferă-i o hrană de calitate câinelui tău. Cheltuie un pic mai mult pe mâncarea pentru câine și vei economisi bani cu vizitele la medicul veterinar mai apoi.

8

FII PERSEVERENT

Vrei că Bruno să nu mai latre când arunci jucăria? Nu îi mai arunca jucăria când latră! Câinii învață prin repetiție și iar repetiție! Dacă Bruno se comportă cum vrei, asigură-te că știe acest lucru.

BRAVO!

Recompensează-l

9

Câinii răspund la mângâieri, joacă, exercițiu fizic și multe altele. Nu trebuie să îi oferi recompense de fiecare dată când face ceva bine.

De cele mai multe ori, o mângâiere afectuoasă pe cap, cu apelativul “bravo, BĂIETE!” va fi la fel mulțumitoare.

10

LĂSĂ-L LIBER

Nu prea devreme, însă! Câinii trebuie să învețe care comportament este acceptabil și care sunt locurile din fiecare cameră din casă. Începe prin a-l lăsa în câteva camere din casă și apoi învață-l încet încet în toate celelalte.

Nu uita că un câine fericit este acela care primește dragostea familiei, atenția de care are nevoie, îngrijirea medicală veterinară de care nevoie și mâncarea potrivită! Un câine este o responsabilitate pe termen lung, nu un moft de sărbători sau un cadou nedorit!

Fii un stăpân responsabil!

Campanie inițiată de Revista Veterinarul Pet! Pagina 15

Pagina 16

Veterinarul Pet

Centrul de Endoscopie și Chirugie Minim Invazivă Blue Vets București Începând cu 1 septembrie, proprietarii de animale din București se pot bucura de serviciile pe care medicul veterinar Constantin Ifteme și echipa sa le pun la dispoziția acestora.

D

otat cu aparatură de înaltă performanță, Centrul de Endoscopie si Chirurgie Minim Invazivă este o premieră în România. De altfel, doar cinci astfel de centre mai există în Europa, medicina veterinară de avangardă fiind la început de drum și aici. În cadrul centrului, clienții pot beneficia de servicii de endoscopie veterinară cât și de chirurgie laparoscopică în

cavitatea abdominală și pelvină.

Serviciile sunt relativ scumpe, prețul unei endoscopii de diagnostic plecând de la 500 de lei, în timp ce o intervenție mai complicată putând ajunge la 4000 de euro.

Ce înseamnă endoscopia veterinară pentru cei care dețin animale de companie și de ce este important că un astfel de serviciu este disponibil acum și în România urmăriți în materialul video din articol.

Pagina 17

Animale sălbatice

– reabilitare, ecologie și conservare – Asociația „Wilderness Research and Conservation”

A

m promis încă de la primul număr al revistei Veterinarul Pet că vom prezenta în fiecare ediție a acestei publicații o asociație de protecție a animalelor/a mediului activă în România.

Pagina 18

Veterinarul Pet

Ne-am oprit în acest număr la Wilderness Research and Conservation, o asociație ale cărei proiecte atrag atenția asupra impactului negativ pe care omul îl are asupra diversității mediului.

Dragoș Măntoiu, unul din fondatorii asociației ne-a povestit despre principalele proiecte ale organizației, despre persoanele implicate în acestea și despre importanța educației în protecția și conservarea biodiversității.

Nevoia de a interveni pentru a ajuta animalele sălbatice vine de la continua expansiune a elementelor antropice în mediul natural.

Pierderea serviciilor ecosistemice oferite de animalele sălbatice duce la costuri foarte mari pentru a suplini acele elemente. Un exemplu concret este lipsa prădătorilor de ungulate din Marea Britanie, unde se găsesc turme de sute de căprioare, care consumă orice lăstar din drumul lor. Anumiți pădurari folosesc garduri pentru a exclude acele animale din parcelele pe care le au în subordine, pentru a reuși să asigure dezvoltarea optimă a arborilor. Poate acest exemplu pare foarte îndepărtat de țara noastră, însă propunerile recente axate pe dezvoltarea economică a României pot avea grave repercusiuni asupra animalelor sălbatice, dacă acestea nu sunt integrate în mod responsabil în mediu.

Cine suntem? În contextul de mai sus, am pornit o nouă asociație de protecția animalelor sălbatice, din anul 2015,

denumită Wilderness Research and Conservation (WRC). Scopul acesteia este de a reduce impactul negativ adus de om asupra biodiversității prin studii concrete asupra unor probleme importante, deseori studiate insuficient de către actorii responsabili. Aceasta este compusă din geografi, geologi, speologi, ecologi, biologi, veterinari, web designeri, fotografi și programatori. Ne-am dorit o echipă diversificată pentru a putea face față unor provocări complexe și pentru a găsi soluții optime pentru fiecare domeniu de interes.

Directorul asociației este Dragoș Ștefan Măntoiu, un geograf cu un interes puternic în domeniul biologiei (doctorand biologie - ISER, Academia Română, tema lilieci și eoliene).

Ce facem?

Ne implicăm în proiecte de conservare din stadiul de reabilitare a unui animal sălbatic protejat până la studii macroecologice legate de schimbări climatice sau fragmentarea habitatelor.

Pagina 19

Proiectele de reabilitare ar fi cele de lucru efectiv cu oamenii și cu animalele sălbatice rănite – hands on approach. Acestea pot avea un impact local asupra unei populații și aduc beneficiul educației publicului interesat, însă controlul e total pierdut din momentul în care animalele sunt reabilitate și eliberate.

Pagina 20

Veterinarul Pet

Protecția și Studiul Liliecilor Programul Protecția și Studiul Liliecilor (Facebook), demarat de Wilderness Research and Conservation împreună cu Fundația Visul Luanei, București (Cezar Bolica Nr. 12 – Clinica de Reabilitare a

Animalelor), este un exemplu întins pe trei ani de activitate (2013 – prezent), unde oamenii care au de a face cu lilieci în casă sau la muncă și nu doresc să îi mai aibă prin preajmă sau nu pot fi convinși că acest lucru prezintă beneficiile unei somn fără țânțari, sunt îndrumați să ia o decizie bună pentru lilieci și acceptabilă pentru ei.

Există mai multe tipuri de intervenții pe care acest program le oferă. În cazul recepționării unui animal rănit, există o echipă de medici veterinari condusă de Irina Corbu și Roșu Ovidiu, care este disponibilă 24/7 pentru cazuri sensibile, o echipă de voluntari și studenți la medicină veterinară care realizează deplasări pentru a colecta animalele din casele oamenilor, pentru a le hrăni și pentru a le asigura necesarul supraviețuirii în captivitate și o echipă de conștientizare și educație, care se asigură ca voluntarii care asistă la hrănirea liliecilor, pleacă cu informații

corecte despre importanța acestor animale. Vara sunt câteva specii comune (Pipistrellus pipistrellus, Vespertilio murinus, Nyctalus noctula). De obicei, daca animalul nu este rănit, primește hrană și este eliberat în căsuțele montate de noi în Grădina Botanică, în curtea Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București sau în Parcul Natural Văcărești, unde plănuim să construim împreună cu administrația, o casă permanentă pentru lilieci. Pe timp de iarnă, intervențiile sunt la nivel de colonie.

Acolo problema este că dacă acea colonie este stresată foarte mult în timpul excluderii sau mutării, necesită o hrănire constantă și monitorizare până când resursa trofică naturală este suficient de abundentă (primăvara). Liliecii sunt aduși la clinică, marcați, hrăniți și cântăriți. Apoi se țin statistici pentru fiecare eveniment de hrănire, organizat o dată la două săptămâni. Oricine este binevenit Pagina 21

să îi hrănească și să învețe mai multe despre ei, în limita locurilor disponibile din clinică. Se parcurge protecția muncii și se semnează acceptul de înțelegere a riscurilor. În caz de mușcătură, se recomandă vaccinul antirabic și antitetanos.

Eliberările sunt mereu un prilej de sărbătoare, dar și nici un Crăciun nu este la fel fără o colonie de lilieci care să îți zbiere prin pereți.

Proiectele la nivel global sunt deseori de cercetare fundamentală sau aplicată, precum studiul schimbărilor climatice asupra populațiilor de lilieci din zona sud estică a Europei sau menținerea permeabilității carnivorelor mari în Munții Carpați în contextul construirii unor autostrăzi care vor segmenta populațiile.

Schimbările climatice pot duce la mutarea arealelor speciilor către nord. Acest lucru a fost de mult observat dar aparent el se amplifică și poate pune probleme serioase tuturor speciilor de animale sălbatice dependente de un anume tip de habitat. Cauza principală este creșterea temperaturii medii

Pagina 22

Veterinarul Pet

anuale și intensificarea fenomenelor meteorologice cu caracter extrem.

Ce putem face noi?

E relativ simplu. Informații privind distribuția animalelor sălbatice există, sunt publice, dar le și generăm din cercetări proprii în teren. Folosim sisteme geografice informaționale (GIS) pentru a modela distribuția potențială a speciilor de interes, le identificăm un tipar optim de distribuție în funcție de condițiile climatice actuale și proiectăm acel tipar optim în predicții spațiale pe 30, 50, 80, 100 de ani distanță, pe diferite scenarii de evoluție economică (spre exemplu – business as usual – amplificarea gazelor cu efect de seră și creșterea ratei de schimbări climatice sau scăderea acesteia prin alternativa energiei verzi, cu o amprentă de carbon mai scăzută).

Comparăm rezultatele cu rețelele de conservare la nivel comunitar (EU – Natura 2000) și formulăm recomandări pentru a genera

viitoare noi arii naturale protejate în zone cu o potențială concentrare a faunei.

Dezvoltarea infrastructurii, o provocare pentru faună Diminuarea permeabilității speciilor cheie de animale sălbatice, în momentul apariției unui nou proiect de infrastructură, poate duce la segregarea populațiilor, la scăderea diversității genetice și în timp, la extincții locale.

Cel mai apropiat proiect similar față de România a fost autostrada Egnatia din Grecia, unde habitatele optime ale ursului din Munții Pindului au fost fragmentate.

Pe lângă faptul că animalele au

încercat să traverseze autostrada, suferind mortalități și generând pagube materiale dar și perideri de vieți umane, în timp au existat raportări ale unor dispariții complete ale speciei din habitatele optime existente înainte de construcția autostrăzii.

Master-planul de transporturi din România include multiple treceri ale Munților Carpați. Acest lucru este necesar dezvoltării economice a țării, dar sunt propuse și elemente de reducere a fragmentării habitatelor și menținere a conectivității speciilor de tip umbrelă (urs, lup, râs, cerb), precum ecoducte sau poduri verzi.

Primele trei astfel de structuri sunt construite în prezent pe autostrada Lugoj – Deva.

Pagina 23

Succesul acestor măsuri de reducere a impactului este unul crucial pentru supraviețuirea populațiilor de animale sălbatice din Munții Carpați.

Ce facem noi în toată această poveste?

Colectăm probe genetice pentru carnivorele mari din zone sensibile (Sibiu – Pitești), sub îndrumarea celor de la ACDB (Asociația Conservării Diversității Biologice) dar și a cercetătorilor din cadrul Senckenberg Research Institute and Natural History Museum, Frankfurt, Germania. Încercăm să observăm dacă structura genetică a populațiilor se va schimba în timp și dacă vom avea treceri mai rare la nivelul proiectului de infrastructură.

Folosim GIS pentru a genera căi optime de conectivitate, folosind cele mai puțin costisitoare rute de mișcare, optimizate pentru ecologia fiecărei specii. Acest lucru ne permite concentrarea observațiilor Pagina 24

Veterinarul Pet

în teren în zonele sensibile dar și propunerea unor ecoducte pentru a permite acelor animale să traverseze acolo unde au nevoie.

Eolienele și liliecii De ce sunt eolienele periculoase pentru lilieci? În momentul în care acestea funcționează, omoară un anumit număr de lilieci, în funcție de poziția acestora în mediu (spre exemplu eolienele din rutele de migrație ale liliecilor vor avea un impact mai mare). În cadrul firmei EPC Consultanță de mediu au fost realizate observații sistematice asupra funcționării unor parcuri eoliene din Dobrogea. S-a observat rata săptămânală de mortalitate, numărul de contacte de ultrasunete în dreptul turbinelor dar și parametrii climatici pentru fiecare turbină.

Au fost realizate corelații statistice care au permis luarea unei măsuri de reducere a impactului. Anumite turbine au fost încetinite în perioade cu vânt scăzut, optim pentru zborul

liliecilor, având o pierdere economică de sub 1% din producția anuală de energie și un câștig de peste 80% de mortalitate redusă la lilieci. Măsura a continuat doi ani de zile, iar WRC a realizat studii generale luând în calcul toate mortalitățile raportate la nivelul județelor Tulcea și Constanța.

Au fost identificate turbine eoliene care ar putea pune în pericol mai mult populațiile de lilieci rezidenți sau migratori, iar aceste propuneri au fost incluse în Ghidul de Bune Practici pentru parcurile eoliene din România. Au fost realizate studii împreună cu Institutul de Speologie „Emil Racoviță” și Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research, Berlin, Germania, pentru a identifica rutele de migrație și pentru a aproxima zona din care aceștia provin. A fost colectată blană de la animalele găsite moarte în cadrul parcurilor eoliene din Dobrogea, din cadrul altor colonii de lilieci dobrogeni, cu ajutorul colegilor de la S.E.O.P.M.M. Oceanic Club Constanța, dar și din București (Protecția și Studiul Liliecilor, Visul Luanei). Analizele izotopice (deuteriu) au identificat o proveniență aproximativă în nordul Ucrainei, sudul Rusiei, demonstrând faptul că acest tip de impact în cadrul parcurilor eoliene, este transfrontalier și poate duce la o destabilizare a populațiilor de lilieci pe un areal foarte mare.

Educație Când vorbești despre conservarea animalelor sălbatice, câteodată lumea înțelege că bagi animalele în conserve de metal le vinzi la piață. Este foarte complicat să transmiți un mesaj coerent unui public care observă aceste animale drept element dat de divinitate, care trebuie controlate și stăpânite de om, fără un drept, poate doar cel etic uman (nu aș vrea să îi fac rău, dar nici nu îmi pasă dacă moare la un șanț distanță, măcar nu e vina mea).

Tot ce facem încercăm să dăm mai departe. Prin proiectele de tip hands on approach (reabilitarea liliecilor), studiile de conectivitate a carnivorelor mari sau cele de modificare a arealelor în funcție de schimbările climatice, încercăm să atragem noi oameni interesați, precum studenți din domeniul științelor vieții dar și liceeni (doi ani de participare în cadrul evenimentelor Noaptea Europeană a Cercetătorilor – Proiectul 5 Științe).

Ne puteți scrie oricând pe Facebook (Wilderness Research and Conservation) pentru orice idee de colaborare sau pentru a adera la unul din proiectele menționate mai sus.

Pagina 25

Primul ajutor la ecvine

CE SĂ AI LA TINE ȘI CUM SĂ FOLOSEȘTI Pagina 26

Veterinarul Pet

Ștefan Alexandru, editor colaborator

A

proape nimic nu este mai înfricoșător decât să îți găsești calul rănit și să nu știi ce să faci, în special dacă ești la distanță mare de casă. Ceea ce urmează este un scurt ghid pentru a putea face față la unele urgențe obișnuite și lucrurile esențiale ce trebuie să le conțină o trusă de prim ajutor pentru călătorie.

Ce trebuie să aveți în trusa de prim ajutor: Numărul medicului veterinar Hartă Stetoscop Termometru Foarfece Lanternă și baterii Castron incasabil Mănuși din latex Materiale pentru bandajare (tampoane telfa, tifon, rolă hârtie din bumbac, bandaj fexibil, bandaj elastic, bandă, leucoplast – ar fi bine dacă straturile interioare ar fi sterile) u Soluție exfoliatoare antiseptică (de ex. Betadina) u Ser fiziologic steril u Pense hemostatice u Clește u Atele (de ex. 6ʺ PVC împărțite în jumătate) u Unguent oftalmic u Scutece sau alte suporturi absorbabile u Seringă sterilă (20 ml sau mai mare, fară ac) u u u u u u u u u

Castronul incasabil și seringa sterilă sunt pentru apă sau ser fiziologic și sunt utilizate pentru clătirea rănilor. Pensele hemostatice sunt pentru a curăța murdăria și resturile din plăgi.

Soluția exfoliatoare antiseptică ar trebui să fie folosită doar pentru curățarea plăgilor până la diluarea acesteia într-o culoare de ceai slab și nu ar trebui folosită în jurul ochiului.

Unguentul oftalmic poate fi folosit și pentru alte răni, nu numai pentru ochi. În final, scutecul poate fi folosit pentru a absorbi sângele sau alte fluide. În general, este mai sigur să sunați medicul veterinar sau la un centru de specialitate decât să vă tratați singur calul. Cel mai important, rămâneți calm.

Dacă sunteți nervos (destul de normal), sunați un prieten pentru ajutor.

Pagina 27

Ce să faci cât aștepți Ai sunat medicul veterinar. În timp ce aștepți, sunt câteva lucruri care le poți face pentru a-ți ajuta calul cu privire la următoarele probleme.

COLICA Continuați să plimbați calul dacă este posibil, acest lucru ajută la disconfort și la defecare. Calului îi poate fi permis să se întindă dacă este obosit.

Scoateți hrana astfel încât să nu agraveze blocajul. Monitorizați orice semn vital cunoașteți (ritm cardiac, culoarea mucoaselor).

Administrați medicamente doar dacă medicul veterinar le recomandă.

SUGRUMAREA:

Îndepărtați hrana și apa. Mențineți calul calm și relaxat.

Pagina 28

Veterinarul Pet

RĂNILE Curățați orice plagă contaminată cu apă de la robinet sau ser fiziologic steril. Acoperiți cu un bandaj uscat și curat. Verificați când a avut calul dumneavoastră ultimul rapel pentru tetanos. Nu aplicați unguentul oftalmic pe rană (decât dacă este indicat de către medicul veterinar) înainte de sosirea medicului veterinar.

ȘCHIOPĂTATUL Găsiți o coardă de extensie, dacă vor fi necesare radiografii. În cazul în care calul încearcă să cadă, puneți-l într-un stand și îndepărtațivă. În cazul în care calul se poate deplasa către hambar destul de bine, mutați-l într-un stand lângă apă și electricitate. În cazul în care calul ar putea avea o fractură și acesta este aproape de hambar,

stați acolo; în cazul în care calul dumneavoastră este în afara padocului, încercați să găsiți o cale de a aduce rulota către cal.

SISTEMUL NERVOS Puneți calul într-un stand care să aibă minimul de obiecte (inclusiv îndepărtarea fânului și a cerealelor pentru a reduce șansa de a se îneca) sau într-un spațiu mic singur.

Asigurați-vă ca toată lumea să părăsească standul sau spațiul pentru a evita rănirea și încercați să reduceți stimulii (de ex. evitați mutarea altor cai, zgomotul, luminile).

SISTEMUL RESPIRATOR Minimalizați exercițiile și stresul. Dacă există riscul să se ștranguleze, încercați să izolați calul, harnașamentul acestuia și să îndepărtați îngrijitorii. Luați

temperatura calului dacă acesta este obișnuit. Dacă hambarul sau calul este încins, puneți apă rece de-a lungul coloanei vertebrale și/ sau pieptului. Apa rece și curată ar trebui să fie întotdeauna disponibilă pentru cal, în special într-o urgență.

OCHII Puneți calul dumneavoastră într-un stand întunecat. Sistemul urinar (de ex. efort la urinare, urină decolorată): luați ritmul cardiac. Colectați urina daca el/ea urinează. Nu obosiți calul.

PROBLEME DE REPRODUCERE Dacă este prezent sângele, încercați să localizați de unde provine (verificați atât iapa cât și armăsarul). Luați semnele vitale cu care sunteți obișnuit. Dacă penisul este prolabat, aplicați apă rece Pagina 29

SUNAȚI MEDICUL VETERINAR DACĂ: Semne vitale Normal

Sunați dacă

Temperatură 37 – 40 °C

peste 38 °C

Ritm cardiac* 30 – 44 bpm *ritmul cardiac este mai mare la mânji

peste 50 bmp

Frecvența respiratorie 8-12 bpm

peste 30 bpm

Mucoase roz, umede

altă culoare decât roz

Timpul de reumplere capilară 1-2 secunde

mai mare de 3 secunde

folosind un furtun pentru a reduce umflătura.

Legați coada iepei. Curățați vulva iepei cu săpun delicat și apă. Deschideți membranele dacă mânzul este vizibil sau dacă vedeți un sac gros roșu. Păstrați placenta (ar trebui eliminată până la trei ore).

fatală dacă o porțiune de intestin este răsucită pentru șase ore sau mai mult; rănile pot ajunge până la articulații, tecile tendoanelor, piept sau abdomen; poate apărea fractura orbitală; caii neurologici se pot răni singuri sau pot răni alte persoane; o rupere incompletă sau fractură poate deveni completă; și mânjii pot deveni foarte bolnavi întrun timp scurt.

MÂNJII

IMPORTANT

Mulgeți iapa dacă este în siguranță să o faceți. Țineți mânzul liniștit în cazul în care este fătat prematur.

Pregătirea pentru situații de urgență la hambar. u Trusa de prim ajutor u Telefoanele medicului veterinar u Numele/ telefoanele prietenilor care pot ajuta u Direcții clare la centrul de sesizare. u Informații pentru transport u Planul pentru evacuarea de urgență.

PROBLEME DE FĂTARE

În general gândiți-vă de două ori cu privire la: l Administrarea medicamentelor.

Fenilbutazona poate ascunde semne care medicul veterinar le folosește pentru a evalua problema.

Fenilbutazona și Banamina sunt periculoase când sunt administrate intramuscular și Xilazina este dăunătoare oamenilor. l Interferarea cu un cal cu tulburări neurologice, un armăsar, o iapă în timpul fătării, sau un mânz în timpul fătării. Așteptare – colica poate fi Pagina 30

Veterinarul Pet

u

www.royalfriesian.ro

Pagina 31

PENTRU

Shar Pei CU DRAGOSTE

Medicul veterinar Cristi Moscu ne-a vorbit despre câinii din rasa Shar-Pei, despre problemele de sănătate ale acestora, metodele de îngrijire corecte și despre dragostea pe care o are pentru câinii din această minunată rasă.

Pagina 32

Veterinarul Pet

Pagina 33

Pagina 34

Veterinarul Pet

M

i-am început ucenicia ca stăpân de Shar-Pei în anul 2000, cu o cățelușă de patru luni adusă din Ungaria. Era un exemplar superb, corect cutat, cap tipic, diluat (culoare deschisă, egal diluată), o simfonie a rasei, până îi examinai gura și observai un brevignatism inferior destul de pronunțat. „Dar nu contează, mi-am spus... nu o arbitrez, o iubesc oricum, are un temperament minunat, nu mă interesează defectul”. La montă nu am ajuns cu ea, deoarece, la doi ani și jumătate s-a produs brusc dezastrul. Bine că nu a făcut pui.

S-a instalat din senin blocajul renal, trei săptămâni nu a urinat absolut deloc, apoi s-a stins într-o agonie groaznică. Aceste trei săptămâni de chin ale Lilei, căci așa-i spuneam, m-au marcat definitiv. La doi ani și jumătate a murit prin insuficiența renală provocată de amiloidoză, o boală genetică cruntă, transmisibilă deci de la o generație la alta. Sărmana nu avea nici o vină. Atunci mi-am dat seama de riscul reprezentat de achiziționarea puilor de Shar-Pei din surse necunoscute. Crescătorii responsabili ai rasei lupta pentru obținerea unor exemplare corecte din punct de vedere fizic, comportamental și ce este mai important, fără tare și boli genetice. Nu există încă teste genetice care să identifice exemplarele purtătoare ale acestor boli genetice. Din această cauză identificarea exemplarelor purtătoare ale acestor boli genetice se poate face doar în momentul în care animalul manifestă boala. De aceea, accidental, apar astfel de exemplare chiar și în crescătoriile recunoscute. În acest caz, crescătorul responsabil fie returnează banii proprietarului, fie înlocuiește puiul bolnav cu unul sănătos. În același timp, crescătorul stopează reproducția pe linia genetică respectivă.

Nu trebuie să confundați crescătorii afiliați la Asociația Chinologică Română cu samsarii sau înmulțitorii de câini. Aceștia nu fac selecție de rasă, activitatea lor având numai substrat bănesc.

Dar care sunt caracteristicile rasei?

Acestea se găsesc publicate în standardul FCI nr. 309, al rasei SharPei. De regulă stăpânul iubitor vede numai calitățile exemplarului deținut, însă adevărata valoare o apreciază arbitrul chinolog în ringul expozițional.

Pentru oricare dintre noi contează mai puțin istoricul rasei, faptul că își are originea în China și derivă din rasa Chow.

Pentru doritorul de pui, probabil contează aspectul cutat, pentru deținător probabil contează în primul rând menținerea sănătății câinelui, iar pentru cel care a „pierdut” un Shar-Pei, cu siguranță contează experiența prin care a trecut și învățarea din greșeli. Trebuie în primul rând conștientizat că este vorba de o rasă dificilă iar motivația de a deține Shar-Pei Pagina 35

e important să fie una puternică, pentru a nu da bir cu fugiții de la primele provocări, existând un număr foarte mare de abandonuri. Nu deținem Shar-Pei fiindcă e la modă, ci pentru că suntem responsabili și capabili de a ne îndeplini misiunea în ciuda faptului că încă nu avem tradiția creșterii acestei rase, ea fiind o rasă relativ nouă, nu demult în pragul dispariției, în anii ‘70, existând doar câteva exemplare în Hong-Kong.

A fi stăpân de Shar-Pei este de multe ori o misiune dificilă, consumatoare de timp, energie și bani.

Bolile Shar-Pei-lor Bineînțeles că puiul de Shar-Pei este „o achiziție de impuls”, pe care îl văd și îl vreau, însă pentru a nu regreta, trebuie să facem întâi puțină cercetare, să scotocim internetul în căutare de informații deoarece cărți de profil nu avem, trebuie să vorbim cu deținători și crescători ai rasei. Trebuie știute din start care sunt problemele de sănătate ale rasei și cu care din păcate este posibil să vă confruntați. Aici amintesc doar câteva: febra familială a Shar-Peilor (FSF), amiloidoza, entropionul, cancere.

Pentru a evita pe cât posibil aceste probleme, puiul nu se achiziționează din pet shop-uri sau de la diverși vânzători, de la care nu putem obține informații importante precum: l Felul în care arată părinții, ce probleme de sănătate au, ce longevitate are linia din care provin, care le este temperamentul; l Care sunt cauzele majore de moarte în linie. Media lor de viață este de 8-10 ani, dar sunt exemplare care mor mai devreme; l Sunt deparazitați și vaccinați.

Crescătorii răspund acestor întrebări, vă pot îndruma corect către medici veterinari

Pagina 36

Veterinarul Pet

familiarizați cu rasa și problemele ei, oferă garanție asupra sănătății puiului achiziționat.

Achiziționarea unui Shar-Pei În momentul achiziției, puiul trebuie să fie deja microcipat și înscris în RECS numele crescătorului, acest lucru condiționând obținerea pedigree-ului puiului. Conform legii, câinii care au pedigree pot să devină reproducători, iar cei fără pedigree trebuie obligatoriu castrați. Posesorul de cuib care solicită bani în plus pentru eliberarea pedigreeului puiului, trebuie evitat.

Nici un crescător adevărat nu vinde puiul fără pedigree și nu cere bani în plus pentru acest act. Crescătorul poate avea două variante de preț, chiar la același cuib, deoarece există pui de calitate show și pui de calitate pet. Ambele calități au pedigree,

Temperament Este de preferat ca puiul ales să nu fie sperios, căutând să se ascundă la vizionări, ori să fie prea gălăgios.

Fiind în general firi suspicioase, este necesar ca în primele 6 luni de viață să

lucrați mult cu puiul, să întâlnească frecvent persoane noi, să fiți lider și să aibă încredere deplină în dumneavoastră. În aceste 6 luni îi veți forma comportamentul de și pe viață. Dacă nu vă permiteți să-i alocați acest timp, este mai bine să renunțați la achiziție sau să așteptați o perioadă potrivită.

Aportul dumneavoastră în formarea comportamentului companionului este crucial. Trebuie știut că un Shar-Pei speriat nu poate fi constrâns spre a i se aplica o manoperă medicală sau de igienizare și că el se va lupta să scape până la moarte. Deci dacă educația deficitară, lipsa de încredere, temperamentul neechilibrat și încercarea cu orice preț de a aplica cu forța o

manoperă se însumează, rezultatul poate fi fatal pentru acel exemplar și este de preferat ca manopera respectivă să se facă sub anestezie.

Timp de 10-14 zile după ce ajunge în casa dumneavoastră, alimentația va fi obligatoriu similară cu cea din canisă.

Hrana industrială specială pentru pui este foarte bună până pe la vârsta de 4-6 luni, apoi este de preferat a se administra hrană pentru adulți.

Până la trei luni, cățelul va primi trei mese pe zi, iar treptat către șase luni va fi hrănit doar de două ori pe zi, preferabil numai cu hrană uscată. Nu-i administrați resturi de la masă, friptură, carne de porc sau oase de pasăre. Singurele oase permise sunt încheieturile mari de vită, crude.

Dacă după achiziționarea cățelului, apar secreții oculare excesive, chiar purulente, acesta stă cu ochii închiși, este cazul prezentării lui la cabinet pentru consult. Întârzierea prezentării, în unele cazuri poate chiar să compromită vederea. În primele săptămâni sau luni de viață frecvența entropionului, adică rularea pleoapei către interior este ridicată.

La vârstă mică, se preferă remedierea entropionului prin aplicarea firelor tractoare sau a capselor. Operația corectoare, dacă este cazul se amână pe cât posibil către vârsta de 8 luni, în ideea dezvoltării complete a craniului.

Îngrijirea acasă Puiul trebuie obișnuit acasă cu manoperele de igienizare comune, precum cea a urechilor, a ghearelor, manopere care trebuie însușite de la medicul veterinar. Nu utilizați niciodată Pagina 37

pentru curățarea canalului auricular bețișoarele igienice, canalul fiind de regulă foarte strâmt și puteți răni cățelul sau să pierdeți tamponul de vată în conduct.

De asemenea, administrarea în casă a medicației nu trebuie să fie o problemă, încă de mic, cățelul trebuie obișnuit să accepte administrarea de tablete, picături sau pomezi.

Baia trebuie făcută cât mai rar, când câinele chiar este murdar sau miroase deranjant. O spălare frecventă îndepărtează sebumul protector de pe piele și predispune prin uscăciune la iritații, mâncărimi și dermatite, câinele se va scărpina iar fenomenele vor crește în intensitate.

Spălarea trebuie făcută cu șampoane speciale pentru câini, care nu usucă pielea foarte tare și utilizarea balsamurilor hidratante este chiar recomandată.

Shar-Pei-ul sforăie și trebuie făcută diferențierea clară cu problemele respiratorii, mai ales în primele luni de viață, iar în cazul în care se suprapune tusea și alterarea stării generale, verificarea la cabinet este obligatorie. Shar-Pei-ul are un repertoriu de sunete specific, cu care trebuie să vă obișnuiți- sforăituri, horcăieli, scuturări de cute și fălcuțe. Atenție, persoanele sensibile la zgomote, chiar nu pot dormi cu un Shar-Pei foarte sforăitor în cameră.

Năpârlirea poate sa fie agresivă, cu goluri în blană, mâncărimi și un miros mai pronunțat al câinelui.

A nu se confunda năpârlirea, care este fiziologică, cu eczeme și dermatite de diverse naturi.

Pagina 38

Veterinarul Pet

Din trusa de sertar a oricărui stăpân de patruped și în special de Shar-Pei nu trebuie să lipsească termometrul. În orice raport de stare proastă a animalului, făcut medicului veterinar, este instructiv de menționat acestuia temperatura corporală măsurată intrarectal, în condițiile de acasă.

Din nefericire, un procent mare de Shar-Pei manifestă febră de origine necunoscută, iar o parte dintre aceștia prezintă FSF, adică febra familială a Shar-Pei-lor.

Afecțiunile rasei Febra Familială a Shar-Pei-lor este o tulburare inflamatorie ereditară. Febra episodică este cel mai important și consistent semn clinic al acestei afecțiuni.

Temperatura crește de obicei la 40,5-41,5°C și durează în general 12-36 de ore. Un alt semn clinic comun care însoțește episodul febril este umflarea unei articulații, de obicei cea a

jaretului. Umflarea articulației jaretului Pe lângă FSF, amiloidoza, adică depunerea mai este cunoscută ca sindromul jaretului patologică în țesuturi, în special în zona umflat, Swollen Hock Syndrome (SHS). medulară a rinichilor, în ficat, dar posibil și în Acest edem dureros fierbinte poate alte organe a unei proteine denumite amiloid, implica de asemenea articulațiile carpiene care în cele din urmă, prin acumulare (echivalentul încheieturii mâinii) și buzele. strivește la propriu celulele organului Câinii în criza de FSF au aspect tipic de respectiv și îl blochează funcțional, este o animal bolnav, evită mișcarea și atunci când entitate patologică predominantă la Shar-Pei o fac pare că, „merg pe ouă”. Frecvent comparativ cu alte rase. Dacă în acumularea au dureri abdominale și spinarea curbată. de amiloid, procesul este cronic, întins Pot apărea și tulburări gastrointestinale, pe perioade de luni sau ani, cu instalarea cum ar fi voma ușoară și diareea. Această lentă a insuficienței de organ, în sindromul Febră Familială a Sharșocului toxic streptococic, Peilor face parte dintr-un Când achizitionați deznodământul poate fi fatal în sindrom mai larg, denumit un Shar-Pei, pe interval de câteva ore până la 48 lângă cute și Shar-Pei Autoinflammatory de ore, iar o intervenție medicală Disorder adică al tulburărilor bot borcănat, se rapidă și corectă nu poate adaugă la pachet autoinflamatorii ale Shargaranta trecerea cu bine peste și băluțe.

Un bun Pei-lor. Acest sindrom episod. stăpân nu e scârbit are asociate mai multe de ele. Băluța să manifestări, pe lângă FSF Succint, v-am prezentat fie cu tine! putând include amiloidoza, câteva dintre dificultățile artrita, otita recurentă, medicale ale rasei pe care mucinoza cutanată, posibil sper că nu le veți împărtăși ca și alte manifestări precum sindromul experiență alături de cățelul pe care îl aveți, jaretului umflat- Swollen Hock Syndrome sau pe care îl veți avea. Ceea ce trebuie (SHS), cu sau fără febră, predispoziția să primiți de la Shar-Pei este un dar de către mastocitom agresiv, dermatită suflet, este bucuria de a trăi o iubire fără alergică, celulită, sindromul socului margini, pură, necondiționată. În lumea toxic streptococic / fasceita necrozantă, Shar-Peiului, dumneavoastră, veți fi Centrul limfangită, limfedem, limfangiectazie (cei Universului. trei L), vasculite, boli inflamatorii intestinale.

Pagina 39

)

Semnele aversiunii fata de , zgomot la câini

Tremura/urechile pe spate

Lipicios

59%

63%

Se plimba/este nelinistit

Se ascunde

56%

Plânge/scheauna/ latra

44%

17%

45%

Se face mic

Hiperatent

37%

44%

Încearca sa fuga/ fuge

Gâfâie

Se linge pe bot/ casca

15%

30%

Roade/distruge mobila/peretii etc

5%

infografic: zoetis.ro

Pagina 40 www.zoetis.com Veterinarul Infografic preluat

Pet

Zoetis lansează medicamentul Sileo

pentru aversiunea față de zgomot a câinilor

D

ouă studii randomizate, raportate la studiile din domeniul clinic au găsit Sileo a fi sigur și eficace, potrivit Zoetis Inc. Exploziile și fluierele din zilele de Crăciun sau Revelion pot deveni mai puțin deranjante pentru câinii cărora li s-a administrat o nouă prescripție medicală de la Zeotis Inc.

Compania Florham Park, N.J., a scos pe piață Sileo (gel bucofaringian cu dexmedetomidină), un tratament aprobat de Administrația de medicamente și alimente ale Statelor Unite FDA precum și de Agenția Europeană a Medicamentului pentru aversiunea față de zgomot la câini.

O singură doză de Sileo administrată la 30 până la 60 de minute înainte de declanșarea evenimentului zgomotos, generator de anxietate, este eficient pentru două sau trei ore, afirmă reprezentanții Zoetis. Proprietarii de câini pot utiliza seringi pre-umplute acasă pentru a administra gelul între obraz și gingie, loc în care este absorbit medicamentul. Aversiunea față de zgomot este des întâlnită la câini, spune medicul veterinar Karen L Overall, VMD, Ph.D., Dipl. ACVB. „Frica de zgomot poate afecta aproape jumătate din câini în decursul vieții acestora,” afirmă Dr. Overall. „Este una din cele mai întâlnite probleme de comportament canin și înrăutățește alte afecțiuni de comportament.

Patologia comportamentală este progresivă, astfel încât detectarea, diagnosticul și tratamentul timpuriu sunt esențiale.”

Zoetis raportează că Sileo este primul tratament aprobat FDA pentru aversiunea față de zgomot la câini. Comparat cu sedarea, Sileo permite câinilor să funcționeze normal, adaugă compania. „Cunoaștem faptul că aversiunea față de zgomot a fost identificată ca fiind dificilă de tratat, stresantă pentru proprietarii de animale și traumatică pentru câinii acestora”, afirmă Shelley L. Stanford, DVM, MS, MBA, director de grup al serviciilor veterinare profesionale pentru animalele de companie la Zoetis. „Sileo funcționează în modul în care medicii veterinari și proprietarii de animale au nevoie să funcționeze, calmând câinii în timp ce le permite acestora să interacționeze în mod normal cu familia.”

Potrivit Zoetis, este posibil ca medicamentul să nu fie potrivit pentru toți câinii. Spre exemplu, animalelor care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii severe, boli renale sau hepatice, ar trebui să nu li se administreze Sileo.

Sileo este vândut în Statele Unite sub acordul de licență al dezvoltatorului de medicamente european Orion Pharma din Finlanda.

Pagina 41

ANIMALELE DE COMPANIE

NU SUNT PLUȘURI Un cățel sub un brad de Crăciun. O pisică blănoasă în ghetuțele de Moș Nicolae. Pare o idee bună.

La fel și un iepuraș sau un hamster de Paște.

Pagina 42

Veterinarul Pet

Poate vrei să oferi un animal unui prieten sau unui membru al familiei, pentru că tu consideri că respectivul de acest lucru are nevoie.

Oamenii care fac cadou animale de companie o fac, cu siguranță, crezând că fac o faptă bună și au cele mai bune intenții. Din păcate însă, gestul este unul care se poate sfârși tragic, pentru animalul de companie.

Deși este adevărat că animalele de companie sunt niște prieteni extraordinari, ei sunt și o adevărată responsabilitate. Cei care primesc un câine sau o pisică drept cadou de sărbători nu plătesc pentru aceștia, însă cadoul nu este deloc gratis.

Să ai un animal de companie înseamnă o responsabilitate pe termen lung, cu investiție de bani și energie, care poate depăși așteptările celor care primesc un astfel de cadou.

Printre costurile care trebuie luate în considerare:

Mâncare l Jucării și pat l Îngrijire medicală veterinară l Cheltuieli spălat/tuns/curățat glande l Timp dedicat plimbărilor zilnice, dresajului, și pentru joacă l Cheltuieli cu cazarea în perioada vacanțelor pensiuni speciale sau costuri suplimentare la unitățile de cazare.

Unii oameni nu vor animale de companie deloc sau nu vor un animal de companie acum. Iar cei care își doresc un animal de companie, trebuie să ia în considerare toate aspectele legate de temperamentul, întreținerea și potrivirea cu întreaga familie. Un l

animal de companie nepotrivit poate însemna abandonul sau darea spre adopție a acestuia.

Unele animale suferă de singurătate, după ce bucuria și noutatea trec. De regulă, acesta este cazul iepurașilor de Paște.

O adopție reușită necesită timp de gândire. Animalele pot fi cumpărături sub impuls, exact ca orice alt cadou. Însă, cei care cu adevărat își doresc un animal de companie trebuie să ia în considerare o mulțime de aspecte, înainte de a face această alegere.

Dacă știți că un membru al familiei/ un prieten își dorește un animal de companie, nu-i faceți cadou respectivul animal. Căutați mai degrabă câteva cărți despre îngrijirea, temperamentul și problemele de sănătate ale respectivului animal și oferiți-o în dar. Cadoul va fi cu adevărat apreciat și nu va fi în pericol de a fi abandonat!

Pagina 43

Câinele meu se joacă sau este agresiv?

Dr. Alexandru Ștefan, medic veterinar

Pagina 44

Veterinarul Pet

C

iobănescului meu german îi place să își pună gura în jurul gâtului altor câini. El nu mușcă, dar alți proprietari spun că acesta este un comportament agresiv. Nu cred că el este agresiv și nu a rănit niciun câine. Ar trebui să mă îngrijorez?

RĂSPUNS: Joaca oferă câinelui oportunitatea de a-și face prieteni, de a practica limbajul corporal și de a elimina energia suplimentară. Joaca deseori implică comportamente similare cu cele pe care câinii le folosesc în întâlnirile agresive, precum urmărirea și săritura asupra altor câini, atingerea cu botul și mârâitul.

Un mod de a diferenția joaca de agresivitate este de a fi atent la maniera în care câinele comunică cu alți câini. Câinii folosesc semnale menite să le arate altor câini când o acțiune anume este realizată în joacă.

Invitația la joacă prin aplecare este un exemplu al acestui tip de comunicare. Cercetarea realizată de Marc Bekoff a arătat faptul că un câine este mai probabil să facă o astfel de invitație prin a se apleca cu partea anterioară – în care

câinele își ridică spatele și își lasă partea anterioară ușor – chiar înainte sau după o mișcare de joacă pe care un alt câine ar putea să o interpreteze ca și agresivitate. Acest aspect semnalizează alt câine că acesta este doar un joc.

Cum trimit câinii semnalul de joacă Sunt mai multe semne de joacă care trebuie urmărite – aplecările, de exemplu, care se pot transforma în sărituri pe labele din față mai puțin exagerate pe măsură ce câinii se obișnuiesc unul cu altul, și mișcările de săritură și de relaxare pe care câinele le-ar arăta în mod normal, precum săriturile ineficiente în aer în momentul în care aleargă Într-o joacă de succes, câinii vor face cu rândul, jucând diferite roluri; aceștia vor începe să se joace prin a

se fugări unul pe altul, de exemplu, și apoi, după o perioadă de timp, vor schimba rolurile și cel care urmărește va lua rolul celui care este urmărit. Inversările de roluri sunt rareori egale, dar există de obicei o inversare a rolurilor și unele egalități în roluri.

Alte semne ale unui joc sănătos este ceea ce Patricia Simonet numește „Râsul câinelui”. Zâmbetul câinelui este o expirație forțată similară cu respirația normală dar cu o frecvență mai mare. Câinii care se bucură de joacă vor lua de asemenea pauze scurte pentru a se calma și a se regrupa înainte de a se întoarce la joc.

Tot timpul, limbajul corporal al câinelui ar trebui să fie calm, deseori cu ochii relaxați și gura deschisă care arată ca și cum câinele ar zâmbi. Câinii se autolimitează atunci când se joacă, utilizând doar o parte din puterea lor, din viteza sau puterea de a mușca. Când toți câinii care sunt implicați în joc emit aceste semnale, cel mai probabil interacțiunea se bazează pe joacă.

Este joacă sau agresivitate?

Eșuarea în a comunica poate conduce la o ruptură a jocului. În orice situație de joacă, comunicarea trebuie să fie de ambele părți și ambii câini trebuie să se distreze.

Pagina 45

În timp ce unele comportamente ar putea fi de joacă pentru un câine, acestea pot fi de intimidare pentru alt câine și ar putea cauza conflictul. Câinii care sunt prea nerăbdători și nu au aptitudinea de a citi și a răspunde la indiciile subtile ale altor câini ar putea să se joace agresiv chiar dacă alt câine emite semnale prin care acesta necesită puțin spațiu.

Comportamentul câinelui dumneavoastră - gura deschisă pe gâtul sau umărul altul câine – este un comportament care poate fi adecvat în joacă dacă este mutual între câini și este acompaniat de semnalele corecte. În cazul în care câinele dumneavoastră își pune botul pe alt câine în timp ce se joacă, dar nu recunoaște semnele celuilalt câine de a se retrage, joaca nu mai este mutuală.

Celălalt câine ar putea să perceapă câinele dumneavoastră ca o amenințare și să răspundă prin semnale de avertizare; în cazul în care câinele eșuează în a lua aminte de acestea, joaca poate deveni cu rapiditate o altercație.

Orice mișcare de joacă în care câinele își utilizează dinții asupra pielii altui câine, în special cu orice tip de scuturare, poate fi interpretată ca și agresivitate de alt câine, chiar dacă aceasta era pentru joacă. Acest lucru se aplică în special pentru câinii de diferite dimensiuni; chiar și o apucare și o scuturare în joacă a unui câine de talie mare ar putea leziona – sau chiar omorî – un câine de talie mică. În timp ce acest aspect este foarte rar, este totuși posibil; din acest motiv câinii mici și mari sunt separați în două zone diferite de joacă în parcurile pentru câini din majoritatea țărilor europene

Pagina 46

Veterinarul Pet

civilizate. În timp ce este posibil ca animalul dumneavoastră să se joace într-un mod agresiv, este mai probabil ca proprietarul altui animal să nu înțeleagă modul în care joaca câinelui funcționează. Unele comportamente, precum punerea botului pe umărul altui câine sau încălecarea altui câine, sunt deseori percepute ca și comportamente agresive în parcurile pentru câini (de proprietari, nu neapărat de câini). Totuși, dacă alte comportamente de joacă adecvate sunt prezente și ambii câini sunt relaxați și se bucură de întâlnire, aceste comportamente pot face parte dintr-un schimb sănătos de joacă.

Din acest motiv, este esențial să privim limbajul corporal al ambilor câini și nu doar o mișcare de joacă pentru a determina dacă aceasta este adecvată sau agresivă. În cazul în care observați câinele încălecând alt câine și nu puteți decide dacă celălalt câine este speriat sau vrea să se joace, prindeți ambii câini și țineți-i. Lăsați celălalt câine liber și vedeți dacă se mișcă spre câinele dumneavoastră pentru a continua joaca sau fuge în altă direcție. Dacă vine spre câinele dumneavoastră și exprimă un comportament de joacă, cel mai probabil situația este de joacă și întâlnirea poate continua.

Dacă aveți vreun dubiu cu privire la modul în care este comportamentul câinelui, jucăuș sau agresiv, contactați medicul veterinar pentru o consultație sau adresați-vă unei persoane specializate în comportamentul animalelor sau în dresajul acestora.

“MĂREȚIA UNEI NAȚIUNI ȘI PROGRESUL EI MORAL POT FI

MĂSURATE PRIN FELUL ÎN CARE SUNT TRATATE ANIMALELE“ WWW.VET-ZONE.RO

Spital Veterinar Multidisciplinar Rândunelelor Nr. 94, Constanta Program Non Stop 0241 626 259

Pagina 47

Ce trebuie să știm ...

ÎNGRIJIREA T CÂINILOR

rebuie să fiți conștienți că acești mici prieteni dragi nu pot spune că îi doare, nu pot să ne arate ce nevoi stringente au, nu pot să ne răspundă la întrebări.

Depinde doar de dvs să fiți un proprietar responsabil, bine informat, care să observe la timp orice problemă apărută și care să poată lua cea mai bună decizie în ceea ce privește viața și sănătatea acestor prieteni.

Pagina 48

Veterinarul Pet

CONTROLUL PARAZIȚILOR Este indicat tratamentul regulat al câinilor împotriva puricilor, în special în timpul lunilor călduroase de vară.

Din moment ce paraziții pot supraviețui departe de gazdă, este de asemenea importantă și deparazitarea mediului de viață al animalului. Căpușele sunt de asemenea paraziți ce se hrănesc cu sângele gazdei, fixându-se pe pielea câinelui, în special în zona capului.

Animalul trebuie obișnuit cu examinarea atentă a capului pentru căpușe după plimbări prin iarbă înaltă.

Viermii reprezintă paraziți interni care pot trăi în plămâni, intestine sau în inima animalului; cea mai bună metodă de prevenție o reprezintă o tabletă care i se administrează câinelui la fiecare șase luni.

INFESTAȚIA CU PURICI ȘI CĂPUȘE Simptome

Dacă animalul se scarpină intens, este posibil să fie infestat cu purici. Aceștia devin vizibili atunci când se face o cărare în blana animalului pentru vizualizarea pielii. Acești paraziți arată ca niște boabe mici maronii, însă și prezența unor puncte mici negre pot fi un semn de infestație în asociere cu o piele iritată și

roșie. Căpușele arată și se simt la palpare ca niște mici negi pe pielea animalului.

Tratament

Simptome

Acestea sunt diferite în funcție de fiecare tip de vierme. Viermii pulmonari cauzează probleme respiratorii precum tuse persistentă, în timp ce viermii care se dezvoltă în intestinele câinelui pot cauza scădere în greutate, diaree și anemie caracterizată prin gingii palide.

Viermii pot fi de asemenea vizibili în fecalele câinelui.

Tratamentul anti-purici se găsește sub forma mai multor produse cu aplicare pe partea posterioară a gâtului animalului; atât mediul de viață cât și celelalte animale din apropiere trebuie de asemenea tratate. Căpușele se îndepărtează manual; este o Tratament sarcină dificilă și de aceea este Câinii trebuie deparazitați indicat în acest caz și sfatul periodic împotriva nematozilor veterinarului. (viermi rotunzi) și a teniilor (viermi plați). Medicul veterinar poate oferi consultanță în RÂIA AURICULARĂ acest caz.

Simptome

Mâncărimea persistentă și tendința de scărpinare a urechilor cu labele sau scuturarea viguroasă a capului sunt de obicei simptome ale infestației cu râie auriculară. În acest caz trebuie verificat interiorul canalului auricular pentru prezența unor puncte închise la culoare și a unei cantități însemnate de cerumen maroniu. Secrețiile pot mirosi neplăcut.

Tratament

Unele produse anti-purici cu aplicare cutanată pot fi eficiente și în tratamentul râiei auriculare. În acest caz este necesară opinia unui medic veterinar. În cazul unei infestații masive, medicul poate recomanda soluții otice.

SEMNE ALE STRESULUI ȘI DURERII Cu cât ne cunoaștem mai bine animalul, cu atât mai ușor ne va fi să descoperim ceea ce este normal, ce este anormal sau dacă acesta experimentează suferință sau durere. Descoperirea precoce este importantă, de aceea proprietarii de animale trebuie să învețe să recunoască semnele de suferință -chiar și o schimbare aparent nesemnificativă a aspectului sau comportamentului câinelui poate indica o afectare a sănătății sale. Atunci când se observă ceva neobișnuit, trebuie făcută o programare la medic. Este mai bine să prevenim decât să tratăm.

Pagina 49

APETIT

Atunci când câinele refuză să mănânce sau capătă un apetit exagerat, este întotdeauna recomandată investigarea cauzelor oricăror modificări ale obiceiului de hrănire.

GINGII PALIDE

Aspectul gingiilor animalului sunt foarte grăitoare atunci când vine vorba despre sănătatea generală a acestuia.

Dacă sunt palide, acest lucru poate însemna că animalul este anemic sau se află într-o stare de șoc.

GÂFÂIAL A

Este normal ca un câine să gâfâie, mai ales după efort fizic. Totuși, gâfâitul excesiv poate indica supra-încălzire sau alte probleme, precum pneumonie sau viermi cardiaci. În acest caz este necesară contactarea medicului veterinar.

RIDICAREA UNUI MEMBRU

Dacă animalul ține un membru ridicat deasupra solului, este necesară verificarea acestuia pentru răni sau pentru obiecte străine rămase înfipte între pernițe.

Ridicarea unui membru mai poate fi un semn al unor probleme musculare, articulare sau osoase.

lucru poate indica intenția acestuia de a-și ameliora durerea sau disconfortul. În acest caz zona respectivă trebuie verificată pentru răni deschise. Linsul mai poate fi un indicator al stresului și anxietății.

CERȘITUL ȘI FURAREA HRANEI

Cel mai eficient mod de a împiedica un câine să fure mâncare sau să cerșească este evitarea oricărei situații care să-i permită acest lucru. În plus, acesta trebuie hrănit doar în bolul său și mereu în același loc. În cazul în care acest comportament apare, câinelui trebuie să i se dea o comandă fermă de alungare. De asemenea, vor exista situații când hrana pur și simplu va fi accesibilă pentru a fi furată de către câine. Animalul trebuie lăudat și recompensat întotdeauna atunci când nu profită de apariția unei asemenea oportunități.

CERȘITUL

Cerșitul poate fi prevenit LINGEREA E XCESIVĂ devreme în timpul vieții prin Dacă animalul linge obsesiv o refuzarea stăpânului de a-și anumită zonă a corpului, acest hrăni animalul din farfuria Pagina 50

Veterinarul Pet

sa sau de pe masă. Trebuie evitată înfometarea animalului.

FURATUL HRANEI DE L A PROPRIETAR

Câinii sunt pofticioși, prin urmare mâncarea noastră nu trebuie lăsată nesupravegheată. Dacă animalul are tendința de a fura din coșul de gunoi, trebuie folosit un container cu capac și nu trebuie lăsat ca acesta să refuleze în afară.

15 Plante

Periculoase pentru

animalele de companie SAGO PALM

TISA

RICINUL IEDERA

POTHOS

CRINUL

CYCLAMEN

AMARYLLIS

LALEAUA

ȘEFLERA CRINUL PĂCII

LEANDRU BRÂNDUȘA

CRIZANTEMA

traducere: www.pet.veterinarul.ro

AZALEA

Pagina 51

Pagina 52

Veterinarul Pet

De ce Labrador retriever-ii sunt mai interesați de mâncare decât alte rase

P

roprietarii de câini spun medicilor veterinari că Labradorii sunt întotdeauna interesați de mâncare și noile studii arată că ar putea exista un adevăr biologic în această afirmație.

Un studiu realizat în luna mai a anului trecut pentru metabolismul celular face legătura cu alterarea genelor specific descrisă la labradori și raportată la retriever-ii de apartament cu privire la comportamentul de motivare ridicată pentru mâncare, descriind prima genă asociată cu obezitatea canină.

De asemenea, variația apare mai frecvent la labradorii aleși pentru asistență și ar putea explica de ce aceste animale par să fie mai antrenabili cu recompense alimentare.

Labradorii sunt mai interesați de mâncare și tind să fie mai obezi decât animalele din alte rase, indiferent de proprietar. „De fiecare dată este ceva mai comun la o rasă decât la alta, ceea ce ne face să credem că genetica este implicată”, spune Eleanor Raffan, un medic veterinar chirurg și genetician la Universitatea Cambridge, care înainte de a studia câinii, a studiat obezitatea umană. Începând cu un eșantion inițial de 15 labradori obezi și 18 slabi, Raffan și colegii ei au selectat trei gene legate de obezitate pentru examinare, toate fiind cunoscute în afectarea greutății la oameni. Această primă analiză a descoperit o variația a unei gene numite POMC. La cei mai mulți câini obezi, o secțiune de ADN a fost amestecată la

sfârșitul genei. Deleția este suspectă pentru împiedicarea abilității câinelui de a produce neuropeptide β-MSH și β-Endorfină, care sunt de obicei implicate în oprirea senzației de foame după o masă.

La oameni, variantele comune ale POMC au fost asociate cu diferite greutăți corporale. „Există chiar unele cazuri rare de persoane obeze care nu dispun de o parte similară a genei POMC, care lipsește la câini”, spune Stephen O’Rahilly, director adjunct la Wellcome Trust – Medical Research Council Institute of Metabolic Science și autor senior la acest studiu.

La un eșantion mai mare de 310 labradori retrieveri, Raffan și colegii ei au descoperit o serie de comportamente canine asociate cu deleția POMC. Nu toți labradorii cu variație ADN au fost obezi (unii au fost obezi și fără a avea mutația), dar în general deleția a fost asociată cu greutatea crescută și, conform studiului, câinii afectați au fost mai motivați de mâncare prin a le cere proprietarilor mai multă mâncare frecvent, prin atenția sporită în timpul meselor și prin adunarea resturilor mai des. În medie, deleția POMC a fost asociată cu o creștere în greutate de două kilograme.

Pagina 53

Comportament obsesiv pentru mâncare „Am găsit ceva la circa un sfert din labradorii de companie care se potrivesc direct cu un motiv biologic pentru comportamentul obsesiv pentru mâncare raportat de proprietari”, spune Raffan. „Sunt mulți câini motivați de mâncare în eșantion care nu au mutația, dar totuși încă există un efect frapant”. Cercetătorii au găsit că deleția POMC apare la aproximativ 23% din labradorii retriever, rezultat bazat pe un eșantion de 411 câini din UK și US. Din alte 38 de rase, deleția a apărut la retrieverii cu blana scurtă, raportat la Labrador retrieverii cu greutate și comportament care au fost asemănător afectați.

De notat este faptul că deleția POMC a fost mult mai comună la 81 de câini labrador retrieveri de asistență incluși în studiu, cu o incidență de 76% la acești câini. „Inițial nu am avut niciun motiv să credem că acești câini de asistență ar fi un grup diferit”, spune Raffan. „A fost surprinzător. Este posibil ca acești câini să fie mai motivați de hrană și, prin urmare, mult mai probabil să fie selectați pentru programul de creștere a câinilor de asistență, prin care se cunoaște că aceștia sunt antrenați prin folosirea recompenselor”.

Dar rezultatele ar putea fi doar un concept oferit de date, avertizează Raffan. „Noi încă nu ne-am uitat la câinii mici pentru a ne întreba dacă

Pagina 54

Veterinarul Pet

aceștia sunt mult mai probabili pentru a se califica în a fi un câine de asistență, dacă aceștia ar avea mutația”, spune ea.

Implicații terapeutice umane Studiul adaugă progresiv cunoștințe cu privire la motivele biologice care conduc la creșterea în greutate. „Comportamentul câinilor care au această mutație este diferit”, spune Raffan. „Puteți ține un câine care are această mutație suplu, dar trebuie să fiți mult mai rapizi în gândire – trebuie să fiți mult mai riguroși cu controlul porțiilor și trebuie să fiți mult mai rezistenți la câinii care cerșesc. Dacă mențineți suplu un Labrador care este motivat de hrană, ar trebui să vă apreciați pentru că este mult mai greu pentru dumneavoastră decât pentru cineva care are un câine mai puțin motivat de hrană”. Avansând, Raffan și colegii ei au investigat de asemenea și potențialele implicații terapeutice la oamenii cu obezitate.

Impactul mutației POMC a fost greu de cercetat până acum datorită faptului că la șoareci și șobolani, animale care sunt de obicei utilizate pentru a studia obezitatea, gena este destul de diferită față de cea a oamenilor. „Cercetările avansate la acești Labradori obezi ar putea să ajute nu numai bunăstarea animalelor de companie, ci ele de asemenea dețin lecții importante pentru sănătatea umană”, spune O’Rahilly.

sănătate

animale de companie Îngrijire medicală de excepţie, pusă în slujba clienţilor și pacienţilor noștri, pe care îi tratăm cu respect, compasiune și integritate.

Bdul Lacul Tei nr.56, BucureSti Mobil: 0765 130 147 Fix: 021 243 12 89

Sunați-ne 0765 130 147 sau vizitați-ne www.qincyvet.ro

Cabinet Veterinar • Consultaţii • Consiliere • Endoscopie • Analize laborator • Ecografii • Chirurgie • Vaccinări • Deparazitări

Salon Cosmetică • Periat • Pieptănat • Descâlcit • Tăiat unghii • Toaletare urechi • Vidare glande perianale • Toaletare zona genitală • Toaletare zona ochilor

Servicii stomatologice • Tratamente profilactice • Detartraj • Extracţii

Pagina 55

Boala parodontală la animalele de companie dr. Raluca Zvorășteanu

Î

n general uităm că animalele sunt predispuse la aceleași boli ca și noi și în unele cazuri, chiar mai grave. Aceeași situație este și în cazul afecțiunilor parodontale. De fapt, parodontita este cea mai întâlnită afecțiune a animalelor adulte, dar poate fi prevenită.

Pagina 56

Veterinarul Pet

Ce este boala parodontală?

Boala parodontală nu este diferită la animale față de om. Reprezintă distrugerea osului, a țesutului și a structurii care ține dintele în alveolă. Este cauzată de infecția bacteriană care pătrunde sub gingival.

Evoluează cu distrugerea osului de jur împrejurul rădăcinii dintelui provocând mobilitatea acestuia și dureri dentare.

Câinii și pisicile cu afecțiuni avansate periodontale în general necesită operații pentru extracția mai multor dinți.

De unde știu dacă animalul meu are boală parodontală?

Adevărul este că nu știți. Din nefericire, cu timpul apar indicatori precum respirația urât mirositoare sau pierderea dinților(fiind semne avansate de boală). Singura modalitate de a preveni și a diagnostica boala în stadiul incipient este consultul stomatologic regulat, detartrajul sub anestezie, unde medicul poate evalua și curăța cavitatea bucală. Radiografia dentară este obligatorie deoarece identifică pierderile osoase, buzunarele periodontale și alte boli care implică rădăcina dinților și țesutul înconjurător.

Detartrajul fără anestezie poate preveni boala periodentală?

Nu. Detartrajul fără anestezie nu aduce beneficii sănătății cavității bucale animalului dumneavoastră. Scalarea dinților face doar să pară mai albi, în aparență. Această procedură nu elimină bacteriile de sub gingie și de suprafața dintelui, permițând plăcii bacteriene să se atașeze mult mai rapid de suprafața dinților.

Detartrajul fără anestezie este periculos deoarece vă dă o falsă senzație de curățire a cavității bucale, lăsând boala parodontală nedetectată și netratată.

Cum pot să previn boala parodontală?

Sunt două componente importante în prevenirea bolii parodontale a animalului dumneavoastră: s Periajul dentar, efectuat zilnic acasă; sD etartrajul profilactic anual, efectuat de către medicul veterinar.

Periajul dentar rămâne cheia prevenției plăcii bacteriene și a tartrului, încetinește avansarea bolii parodontale. În ajutor vin dietele, bețișoarele de mestecat, aditivii (care se pun în apa de băut), consilierea veterinară cu privire la sănătatea cavității bucale.

Detartrajul anual este important pentru întreținerea stării de sănătate a animalului.

Procedurile stomatologice sub anestezie permit medicului veterinar să vadă și să examineze fiecare dinte, să efectueze proba perio-dentală de jurul fiecăruia, în plus radiografia evaluează structura dinților.

Când faceți regulat evaluarea cavității bucale împreună cu curățarea cavității bucale, începerea bolii periodontale poate fi sesizată fără ca aceasta să facă daune.

Animalul dumneavoastră de companie vă va mulțumi că are dinți sănătoși!

Pagina 57

Rabia (turbarea) Dr. Vasiu Iosif Spitalul de Urgente Veterinare Cluj Napoca

A

fecțiune virală, fatală care evoluează cu polioencefalită la organismele cu sânge cald, inclusiv la om. Virusul rabic face parte din genul Lyssavirus familia Rhabdoviridae. Virusul pătrunde în organism prin mușcătura sau zgârietura produsă de animalele turbate.

Contactul virusului cu mucoasele

Pagina 58

Veterinarul Pet

constituie de asemenea o cale de contaminare. De la poarta de intrare virusul se replică în miocite și se deplasează centripet către joncțiunile neuromusculare cât și către sistemul nervos central (SNC) prin intermediul fluidului intra-axonal din neuroni periferici. În final, virusul se deplasează centrifug prin intermediul neuronilor periferici, senzitivi și motori către extremități.

Boala afectează sistemul nervos cauzând encefalită clinică (paralitică sau furioasă) cât și glandele salivare (exces de salivă, saliva conținând cantități considerabile de virus rabic).

Organismele odată infectate, vor prezenta invariabil semne clinice de boală. Prevalența (numărul de cazuri) este din fericire scăzută cu excepția zonelor enzootice, precum țările din lumea a 3-a unde rata de vaccinare la câini și pisici este foarte scăzută. Această boală este înregistrată și semnalată pe tot globul, cu excepția Australiei, Hawaii, Japonia și unele părți din Scandinavia.

Simptome și tipuri Evoluția clasică a bolii cuprinde 3 stadii progresive –prodromală, furioasă și paralitică. La 90% din pisicile infectate apare doar forma furioasă. Inițial, de cele mai multe ori, apar modificări de comportament precum anxietate, agresivitate sau din contră, docilitate exagerată, nervozitate și izolare de restul mediului.

Semnele se accentuează și astfel animalele devin foarte agresive: mușcă, ling intempestiv obiectele din jur, mușcă eventualele plăgi prezente pe propriul corp, dromomanie, excitabilitate, iritabilitate, lătratul devine mai gros, anizocorie și pupile dilatate fără răspuns la schimbările de lumină.

Urmează starea de dezorientare, incoordonare a mișcărilor, convulsii și în final paralizie. Hiper-salivația (producție crescută de salivă)

poate fi exacerbată de paralizia mandibulară și faringiană cât și de prezența sialoreei (imposibilitatea de a înghiți saliva). În unele cazuri se pot înregistra pusee febrile.

Moartea survine la toate animalele infectate în decurs de 7-10 zile de la apariția semnelor clinice.

Din păcate, în ultimul timp cazurile de boală cu exprimare atipică sunt mult mai frecvente decât cele cu exprimare clasică.

Diagnostic Animalele care creează suspiciunea de turbare sunt examinate doar prin inspecție.

Folosirea celorlalte metode de consult și diagnostic se aplică doar în cazul în care există și alte afecțiuni concurente, însă cu toate măsurile de precauție necesare limitării expunerii personalului de specialitate la o eventuală infecție cu virusul rabic.

Prezența rabiei, mai ales în zone endemice nu trebuie exclusă la niciun animal nevaccinat care prezintă semne nervoase sau afișează un comportament neobișnuit. Pentru animale, diagnosticul de certitudine se pune doar cu ajutorul imunofluorescenței directe din probe recoltate de la nivelul creierului, cât și prin bioprobă.

Tratament Animalele suspecte sunt ținute în carantină respectând legislația în vigoare. În România, animalele Pagina 59

suspecte de rabie (orice mamifer care mușcă sau zgârie) trebuie puse sub observație 14 zile de la data mușcăturii și/sau a zgârieturii.

Medicul veterinar avizat eliberează 4 adeverințe tip în ziua 0 (ziua când animalul a produs suspiciunea de rabie), 5, 10 și 14. Virusul rabic se poate elimina prin salivă cu maximum 10 zile înainte să apară semnele clinice de turbare, motiv pentru care animalele suspecte se țin sub observație 14 zile de la data creării suspiciunii de rabie.

Animalele care au fost mușcate pot fi ținute până la 6 luni în carantină, în funcție de legislația fiecărei țării.

NU EXISTĂ TRATAMENT ÎN RABIE. Animalele care prezintă semne clinice suspecte de turbare se eutanasiază fiind apoi trimise către laboratoarele de specialitate, avizate pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de turbare.

Prevenire Singura metodă eficientă de prevenție o reprezintă vaccinarea cățeilor și a pisicilor, începând cu vârsta de 3 luni, urmat de un rapel la vârsta de 1 an , apoi din an în an. În țări precum Anglia, deoarece boala nu a fost semnalată, vaccinarea nu este obligatorie. În țări precum India însă, unde incidența bolii este crescută și sunt înregistrate numeroase fatalități la om din cauza rabiei, vaccinarea animalelor se practică de două ori pe an.

Virusul rabic nu este foarte Pagina 60

Veterinarul Pet

rezistent în mediu. La 1 oră după mușcătură, virusul cantonat pe părul animalelor moare după o oră de expunere la aer. Totuși, este recomandat să se efectueze dezinfecție cu clor 1:32 diluție asupra cuștilor, instrumentelor, suprafețelor și a tuturor vaselor cu care a intrat în contact animalul suspect de turbare.

Note personale Persoanele mușcate sau zgâriate trebuie să se spele imediat și foarte conștiincios cu apă și săpun la nivelul plăgilor, ca apoi să meargă în cel mai scurt timp posibil la spitalul uman de Boli Infecțioase.

Animalul care produce suspiciunea de turbare trebuie dus în cel mai scurt timp posibil la cea mai apropiată unitate sanitar veterinară.

RABIA ESTE O ZOONOZĂ (BOALĂ CU TRANSMITERE DE LA OM LA ANIMAL) ȘI NU CUNOAȘTE TRATAMENT. INVARIABIL, TOȚI PACIENȚII DIAGNOSTICAȚI CU RABIE (INCLUSIV LA OM) MOR. Dată fiind experiența din clinică, iubitorii de animale sunt expuși extrem de mult la acest risc. Eforturile de a ajuta animalele de pe stradă, fără stăpân, fără o evidență clară asupra statusului imunologic reprezintă un risc major pentru sănătatea lor cât și a familiilor.

Nu de puține ori am întâlnit persoane care au adus de pe stradă în clinică câini și pisici cu semne nervoase, animale

care în timpul manevrelor de contenție a iubitorilor de animale, au mușcat sau au zgâriat. În lumina acestor circumstanțe, medicul veterinar este constrâns să instituie carantina de 14 zile, iar dacă unitatea veterinară la care apelează inițial proprietarul nu are posibiltatea să mențină sub observație in situ animalul, clientul este constrâns să adopte câinele sau pisica cel puțin pentru perioada amintită. Această situație poate crea premise care pun în dificultate ambele tabere.

De multe ori acești pacienți sunt aduși in extremis, iar după câteva zile de terapie, sucombă. În acest caz cadavrul trebuie trimis la DSV (Direcția Sanitar Veterinară) pentru efectuarea testelor necesare. Astfel, proprietarul și medicul veterinar sunt nevoiți să întocmească o declarație care să includă detalii încă din momentul găsiri animalului și până la decesul acestuia, cât și o listă cu toate persoanele care au intrat în contact cu animalul suspect de rabie.

Aceste acte sunt apoi predate DSV-ului.

ATENȚIE! RABIA ESTE O BOALĂ CARE AFECTEAZĂ ATÂT OMUL CÂT ȘI ANIMALELE ȘI NU CUNOAȘTE TRATAMENT. TOȚI PACIENȚII DIAGNOSTICAȚI CU O ASTFEL DE BOALĂ MOR! Pagina 61

STROPIREA CU URINĂ LA PISICI

C

e este stropirea cu urină? Acesta este un comportament de marcare teritorială, executat de către animalele adulte. Încă există dezbateri legate de scopul stropirii cu urină, însă se crede că acest lucru facilitează comunicarea la distanță dintre motani, pentru a coordona diverse deplasări într-un teritoriu prin marcarea traseului și pentru evitarea unor confruntări agresive.

Pagina 62

Veterinarul Pet

Totuși, nu există dovezi care să arate că felinele care investighează marcajele cu urină ale altor feline s-ar retrage sau le-ar evita pe celelalte. Pot fi culese informații legate de momentul în care aceste marcaje au fost făcute, deoarece adulmecarea și postura de răspuns pot varia în funcție de vechimea petei de urină. Simțul mirosului este atât de important pentru capacitatea de supraviețuire a pisicilor, încât acestea posedă un al doilea organ pentru miros, numit Organul Vomeronazal sau Organul lui Iacobson, care le oferă posibilitatea să „guste” efectiv anumite mirosuri.

Acest organ cuprinde două mici deschideri aflate în spatele incisivilor superiori, pe plafonul cavității bucal e, care provin de la cavitatea nazală.

Pisica își deschide gura și absoarbe aer prin cele două deschideri; expresia facială pe care aceasta o exprimă în acel moment este un tip de grimasă, fiind supranumită „RĂSPUNS FLEHMEN”.

Instinctul stropirii cu urină s-a adaptat probabil pentru a îndeplinii nevoile pisicilor domestice sterilizate, reflectând starea emoțională a animalului.

Pisicile pulverizează urină în situațiile de stres social, probabil pentru a-și mări șansele de supraviețuire ca strategie de adaptare la stres, sau ca formă de eschivare de la activități mai dificile.

Adesea putem observa motanii pulverizând urină pe tufe de arbuști, garduri sau alte obiecte. Este un comportament normal pentru o pisică să stropească cu urină în aceste circumstanțe, totuși, dacă o pisică începe să stropească cu urină în interiorul casei, acest lucru indică faptul că acesta nu se simte în siguranță și că ceva îi cauzează anxietate.

Cum arată când o pisică pulverizează cu urină?

Prezentarea clasică a împrăștierii urinei implică ca pisica să se răsucească cu posteriorul către o suprafață verticală, de obicei după ce miroase zona respectivă foarte intens și prezintă un „RĂSPUNS FLEHMEN”. Pisica sta cu coada ridicată și tremurător ridică un sfert din partea posterioară.

Pisica ar putea călca cu labele din spate în timp ce stropește un jet de urină (de obicei mai puțin de 2 ml). Unele jeturi de urină pot fi eliberate pe suprafață orizontală (de obicei obiectele sau articolele de îmbrăcăminte de pe podea), ori într-o poziție ghemuită sau împroșcând din picioare.

cu urină, includ echipamente electrice, perdele cu lungime completă, pungi de plastic și articole de îmbrăcăminte.

Doar motanii stropesc cu urină?

Atât motanii cât și pisicile femele sunt capabile să stropească cu urină, deși frecvența este mai mare la motani. De asemenea, incidența crește la animalele nesterilizate, sugerând faptul că acest lucru ar putea fi facilitat de către hormonii sexuali, furnizându-se astfel informații despre prezența animalului care a marcat și despre statusul lui reproductiv.

Aproximativ 90 % dintre motanii nesterilizați și 95 % dintre pisicile nesterilizate dau dovadă de o reducere semnificativă a frecvenței de marcare după sterilizare/ castrare.

Urmele de pulverizare pot fi destul de greu de găsit, trebuie să fii doar conștient de miros.

Uneori tot ce poți vedea este o mică prelingere de substanță lipicioasă maro pe parchet, radiator sau ușă. Alte ținte preferate pentru pulverizare Pagina 63

Este o problemă frecventă? În cadrul unei populații de pisici sterilizate, se estimează că 10 % dintre motani și 5 % dintre pisici practică marcarea teritoriului cu urină.

Incidența marcării într-o gospodărie este direct proporțională cu densitatea pisicilor din acel loc. Probabilitatea marcării cu urină crește direct proporțional cu numărul de pisici din gospodărie, până la 86 % în cazul a cel puțin 7 pisici (unele studii arată o probabilitate de 100 % în populații cu cel puțin 10 pisici.

Ce este de făcut dacă pisica mea împroașcă cu urină prin casă?

Primul lucru care trebuie făcut în acest caz este să contactați veterinarul. Dacă pisica este foarte tânără și încă nu a fost sterilizată, atunci cea mai probabilă cauză este aceea că pisica a devenit matură din punct de vedere sexual. Sterilizarea la această vârstă va preveni probabil recurența marcării și va împiedica explorarea liberă a teritoriilor vecine, luptele și gestațiile nedorite; puteți apela la sfatul veterinarului în acest caz.

Trebuie evitată preconcepția că fiecare marcare cu urină are la bază o motivație comportamentală primară, deoarece bolile care provoacă durere localizată sau disconfort pot determina pisica să adopte o poziție favorabilă marcării pentru a urina. Studiile arată faptul că până la 30 % dintre pisicile care se prezintă la veterinar pentru sterilizare pot suferi de o problemă medicală deja existentă, ca de exemplu cistită, sau afecțiune a tractului urinar inferior felin, așa cum mai este aceasta denumită. În acest caz medicul veterinar poate recomanda teste de urină pentru pisicile afectate, sau alte teste pentru excluderea altor afecțiuni. Odată ce problemele medicale au fost excluse, medicul veterinar vă poate recomanda un expert în comportamentul animalelor (etolog).

Pagina 64

Veterinarul Pet

Pisica mea nu arată stresul?

Pisica domestică este o specie independentă (responsabilă pentru propria supraviețuire) și nu își etalează în mod special emoțiile, deoarece acest lucru ar face-o vulnerabilă la atac.

Acest lucru face din pisici niște experte în a-și ascunde boala, durerea sau disconfortul. Totuși aceste semne există, însă sunt foarte subtile; deseori stresul poate fi identificat doar prin modificări ale comportamentului animalului.

Cu siguranță, marcarea cu urină semnifică o problemă sau un neajuns al pisicii.

Ce mi-ar putea speria pisica?

Nu toate pisicile răspund la presiune prin marcarea cu urină, deoarece acest răspuns este influențat și de temperamentul animalului. În general, pisicile pot fi deranjate de către alte pisici, oameni sau de către mediul în care trăiesc. Niște factori care provoacă stres pot fi: Conflicte cu alte pisici din gospodărie; Populație densă de pisici în afara casei; Invazia neașteptată a casei de către o pisică străină (de exemplu, intrarea acesteia pe geam sau printr-o din ușiță); l Decorarea sau reamenajarea casei (modificarea teritoriului pisicii); l Noi membrii ai familiei (de exemplu, nounăscuți, chiriași, un nou câine); l Absența stăpânului sau modificări în programul de lucru al acestuia; l Pedepse nejustificate; l Contact excesiv sau forțat din partea oamenilor; l l l

Există ceva ce poate fi făcut până la intervenția medicului veterinar?

După consultarea cu medicul veterinar, cea mai bună opțiune este să așteptați ca acesta să evalueze

situația propriu-zisă și să facă recomandări personalizate în funcție de fiecare situație și animal în parte, raportate la circumstanțele respective.

Totuși există câteva repere care v-ar putea ajuta între timp: l Curățați zonele marcate cu soluții-pudră biologic-active cu concentrație 10 %, clătiți bine înainte de uscare,apoi pulverizați alcool medicinal. l Poziționați în zonele marcate cu urină boluri noi pentru hrănire și lăsați în acestea o parte din rația zilnică de hrană a pisicii dvs. l Simultan, folosiți sprayul Feliway pentru marcarea zonelor stropite cu urină, respectând instrucțiunile producătorului. l Folosiți pulverizatorul Feliway® pentru a reduce stresul și anxietatea. l Asigurați existența litierelor individuale pentru fiecare pisică în parte, și încă una în plus. l Împrăștiați aceste litiere în diverse locuri din casă, departe de zonele cu hrană, apă sau culcușuri. Dacă în gospodărie există mai multe pisici, asigurați TUTUROR pisicilor aceleași facilități în parte (câte un culcuș, câte un bol pentru apă, hrană, câte un panou pentru tocirea unghiilor, câte o litieră, câte un sisal sau ansamblu pentru pisici, jucării separate) și câte un exemplar din fiecare obiect, adițional. l Dacă pisicile atentează la perdelele lungi, după curățarea acestora, fixați-le mai sus

temporar, în așa fel încât să evitați stropirea lor recurentă.

Dacă pisicile dvs. au observat afară, prin geam sau uși de sticlă, alte pisici străine, se recomandă fixarea pe porțiunea inferioară a acestor geamuri a unor plăci din plastic opac sau carton, pentru a se preveni contactul vizual cu pisicile din afară.

Pisica mea a încetat acum să mai marcheze cu urină, după o activitate de câteva săptămâni – mai este cazul să contactez un veterinar?

Marcarea cu urină poate fi temporară, în funcție de prezența sau absența factorului de stres. De multe

ori problema reapare, și cu cât amânați mai mult rezolvarea acesteia, cu atât mai mult se va complica situația.

Marcarea cu urină este un comportament dificil de rezolvat, din moment ce acesta provine dintr-o nevoie primară a speciei, iar de multe ori factorul de stres se poate afla în afara zonei dvs. de influență (de exemplu, pisicile străine de afară). Totuși, înaintea unui eveniment stresant anticipat, folosirea unui pulverizator Feliway® poate fi utilă pisicilor care prezintă antecedente în a-și marca cu urină teritoriul în situații de anxietate sporită.

Problema poate fi diminuată sau limitată pentru satisfacția dvs., însă aveți nevoie de îndrumare în ceea ce privește bunăstarea pe termen lung a animalului.

Pagina 65

Pagina 66

Veterinarul Pet

De ce pisicile de interior au nevoie de deparazitare?

Mulți oameni asociază viermii cu amintiri mai puțin plăcute din copilărie, cu glumele răutăcioase ale colegilor care aruncau sau ascundeau viermi morți în bănci/cărți sau caiete.

Prin urmare, gândirea despre viermi tinde să conțină o cantitate de emoție pentru mulți dintre noi. Nu putem să credem că pisica noastră iubită de interior ar putea avea viermi. DAR pisica noastră are frecvent viermi și alți paraziți.

Cum apare acest aspect?

99% din totalul puilor de pisică devin infectați cu viermi de la pisica mamă, în timpul alăptării și prin contact cu așternutul. O parte dintre acești viermi vor închista și vor deveni latenți la nivel muscular și nu vor putea fi distruși de către antiparazitare.

În momentul în care sistemul imunitar al pisicii devine stresat ca urmare a unei boli, a gestației sau chiar a îmbătrânirii, o parte dintre acești viermi juvenili se vor activa și vor migra în tractul intestinal unde vor începe reproducerea. De asemena, pisicile se pot infecta prin contactul cu pământul de flori. Într-un studiu efectuat recent s-a demonstrat că în 15% din pământurile pentru flori au fost găsite ouă de paraziți.

Multe pisici vor urmări și consuma insecte precum moliile și gândacii, care de asemenea pot transporta o serie de paraziți. Pisicile de interior, care sunt vânători puternici și prind șoarecii care se strecoară în casă în special în anotimpul rece, adesea își mănâncă prada și devin astfel infectate cu tenii. Chiar și cele mai sedentare pisici de interior pot deveni infestate cu purici, având în vedere faptul că puricii pot veni în interior prin fixarea lor pe oameni. În momentul în care pisica se toaletează, aceasta înghite puricii și devine infectată cu tenii.

Ultimele dar nu cele din urmă, sunt larvele de viermi cardiaci purtate de țânțarii din marea majoritate a țării. Țânțarii intră în multe case – cine nu a fost supărat de un bâzâit enervant? Țânțarii infectați cu viermi cardiaci mușcă pisicile de interior, acestea dezvoltând ulterior boala cardiacă parazitară.

Această boală poate cauza simptome de tip astmatic sau chiar stop cardio-respirator.

Astfel, protejați-vă pisica de acești paraziți prin administrarea lunară a unui antiparazitar extern procurat de la medicul dumneavoastră veterinar și deparazitați pisica vânătoare de gândaci și rozătoare de 3-4 ori pe an cu un antiparazitar intern!

Pagina 67

Peritonita infecțioasă felină

Dr. Vasiu Iosif Spitalul de Urgente Veterinare Cluj Napoca

P

eritonita infecțioasă felină este o boală virală, letală, cu un debut insidios. Animalele prezintă febră persistentă ce nu răspunde la tratament, în țesuturi se organizează piogranuloame și în cavități se acumulează exudate.

Pagina 68

Veterinarul Pet

Virusul este transmis prin fecale, această cale reprezentând cea mai importantă rută de contaminare. Corpul reacționează prin formarea de anticorpi cât și de complexe antigen anticorp care sunt transportate de către macrofage în peretele vaselor sangvine cât și în spațiul perivascular. În spațiul

perivascular virusul se replică dând naștere astfel formei uscate a bolii, cu piogranuloame pe suprafața organelor interne (cavitatea abdominală, toracală, craniană, globii oculari).

Forma umedă este definită de prezența acumulărilor exudative în cavitățile corporale (abdomen, torace, sistem nervos, globi oculari).

Pot fi afectați și fetușii producând mortinatalitate.

Boala este întâlnită pe tot globul.

Simptome și tipuri Unele familii sau linii de pisici par să fie mult mai receptive decât alte pisici la infecția cu PIF. Cea mai mare incidență este întâlnită la indivizii cu vârste cuprinse între 3 luni2 ani. Incidența crește și la indivizii cu vârste de peste 10 ani. Pacienții geriatrici sunt cei mai predispuși.

Debutul bolii este marcat de pierdere în greutate, o scădere graduală a apetitului, puii se opresc din dezvoltare, balonare graduală a abdomenului (aspect de abdomen în butoi) cu febră persistentă, fluctuantă care nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. Tabloul clinic este foarte complex, în funcție de organul afectat. Adesea se observă prezența icterului, acumulări exudative pleurale cât și abdominale, la palpația abdomenului se pot sesiza în anumite cazuri prezența

de formațiuni nodulare pe suprafețele organelor. Globii ocularii pot fi de asemenea afectați. Sunt descrise și episoade cu semne nervoase la indivizii cu granuloame situate la nivelul sistemului nervos central.

Diagnostic Diagnosticul se bazează pe semnele clinice, anamneză și rezultatul testelor de laborator. Se recomandă astfel efectuarea unui screening biochimic, abdomino- și toracocenteză (lichid galben pai, vâscos, cu fibrină, gravitate specifică 1.030-1.040, concentrație proteinică > 3.5 g/dl), examen ecografic, laparoscopie și în ultimă instanță laparotomie exploratorie.

Triada hiperglobulinemie, titru seric de anticorpi FcoV >160 acompaniat de limfopenie, prezintă o valoare ridicată pentru diagnosticul pozitiv de PIF, la indivizii cu semne clinice de boală. Se pot efectua și teste sofisticate precum RT-PCR, PCR sau Imunohistochimie.

Tratament Tratamentul în astfel de cazuri este iluzoriu. Totuși, pentru a elibera din presiunea acumulată în cavități, se poate recurge la centeză.

S-au încercat tratamente cu antiinflamatoare steroidiene, interferon și antibiotice, însă

nu au dat rezultate. Invariabil, pacienții cu semne clinice tipice de boală, mor. Schemele de vaccinare nu au dat rezultate.

Prevenire Incidența acestei boli este crescută însă puține feline fac forma clinică. Mai puțin de 10% din pisicile cu vârste <3 ani fac forma clinică. La vârsta de 5-7 săptămâni, când anticorpii maternali scad, puii se infectează cu virusul FCoV direct de la mame purtătoare și eliminatoare de virus. Înțărcarea la vârste fragede (4-5 săptămâni) poate împiedica transmiterea de la mamă la pui. Pisicile ținute în casă ar trebui să li se restricționeze accesul în exterior, iar dezinfecția minuțioasă a mediului poate reduce la minim riscul infecției cu FcoV.

Note personale Experiența din clinică sugerează, matematic, că orice tentativă de terapie este sortită eșecului. După stabilirea diagnosticului de peritonită infecțioasă felină, proprietarii ar trebui informații fără întârziere despre prognosticul infaust. Toate eforturile ar trebui depuse pentru limitarea suferinței pacienților.

Pagina 69

Pagina 70

Veterinarul Pet

Exotic Shorthair Dr. Monica Nită O rasă cu o istorie de numai 50 de ani, Exotic Shorthair, supranumită și Persana cu păr scurt (Shorthaired Persian), este o rasă de pisici populară printre cei care duc o viață mai calmă. Această pisică are și o latură jucăușă, dar preferă să se alinte și să se relaxeze în marea parte a zilei. Perfectă pentru casele din mediul urban sau pentru traiul liber din zonele rurale, pisicile din rasa Exotic Shorthair sunt frumoase și pufoase atunci când sunt admirate, regăsindu-se, în plus, și printre rasele cele mai afectuoase.

O Persană fără pretenții, pisica Shorthair este de asemenea și ușor de îngrijit, cu o blană bogată, însă cu năpârlire minimă.

Trăsături fizice Exotic Shorthair poate fi descrisă pe scurt ca fiind o pisică Persană cu părul scurt, deoarece întrunește toate standardele rasei Persane, mai puțin aspectul blănii. În timp ce pisica Persană posedă o blană lungă și deasă care necesită periaj zilnic pentru prevenirea încâlcirii și formării de smocuri încâlcite, pisicile din rasa Exotic au o blană de lungime medie, deasă și moale, cu un strat interior gros. Aceste pisici nu necesită periaj zilnic, nici nu năpârlesc excesiv; de fapt, pierd atât de puțin păr, încât sunt considerate ca fiind o rasă care nu năpârlește. Periajul săptămânal este

necesar doar pentru înfrumusețarea animalului și pentru a preveni pe cât se poate înghițirea ghemelor de păr. Blana pisicii Exotic este atât de deasă, încât o face să pară mai mare decât este în realitate, însă, oricum, este o pisică de talie mare.

Pisicile din rasa Shorthair pot atinge la maturitate chiar și 8 kg, însă rămân destul de mici în înălțime.

Are aspectul unei pisici robuste, cu membre scurte și solide care mențin un corp rotund și musculos.

Pisica este doar compactă, nu grasă, greutatea sa fiind atribuită densității mari a oaselor.

Continuând către cap, gâtul sugerează conformația atletică: scurt și gros, terminat cu un cap de dimensiuni impresionante. Pisicile din rasa Exotic sunt acceptate cu orice tipar sau orice culoare a blănii, inclusiv cu pete de culoare (precum pisica Siameză), albe, tigrate și în variantă calico.

Fața acestor pisici este identică cu a Persanelor, respectând aceleași standarde ale rasei.

Există două trăsături prin care se diferențiază pisicile din rasa Exotic Shorthair. Această rasă este considerată brahicefalică, ceea ce înseamnă că are un craniu scurt și lat, lucru reflectat și de către față, cu nas turtit. Altă caracteristică naturală a acestei rase, care îi și sporește popularitatea, este aceea că expresia feței pisicii adulte își păstrează aspectul juvenil, cu ochi Pagina 71

mari, rotunzi și larg deschiși, cu urechi mici, nas scurt, toate acestea dispuse pe un cap mare și rotund.

Acestă „drăgălășenie”, alături de ușurința cu care poate fi îngrijită și de natura sa plăcută și jucăușă, fac din pisica Exotic Shorthair una dintre primele opțiuni ale iubitorilor de pisici.

Această rasă nu este predispusă în mod special la boli și anormalități genetice, iar acest fapt se datorează în special precauțiilor pe care și le-au luat creatorii rasei la începutul formării acesteia. Dar fiind o rasă brahicefalică, prezintă problemele normale care rezultă din apropierea exagerată a ochilor față de nas. Astfel, canalele lacrimale au tendința să refuleze, lăsând urme de-a lungul feței. Acest lucru Pagina 72

Veterinarul Pet

se remediază ușor, folosind o cârpă umedă. Mai pot exista, de asemenea, probleme ocazionale ale sinusurilor sau probleme ale alinierii dentiției, datorită mandibulei foarte scurte și a înghesuirii dinților.

Nările scurte oferă acestor pisici o sensibilitate mai mare la căldură.

Temperaturile crescute pot duce la probleme respiratorii, iar acest lucru, alături de grosimea blănii, vor determina pisicile din rasa Shorthair să caute mereu locuri răcoroase.

Deși pisicile din rasa Exotic Shorthair adoră contactul cu oamenii și petrec mult timp alintându-se în brațele cuiva, aceasta va căuta, de asemenea, frecvent, locuri în care să se poată răcori, precum podele fără covoare, cărămizi sau gresie.

Personalitate și temperament Primele pisici din rasa Exotic erau ceva mai active decât pisicile Persane datorită selecției pentru genele ce reprezentau blana scurtă, însă, în ultimele patru decenii, de când a fost creată această rasă, pisicile Exotic Shorthair au început să semene din ce în ce mai mult cu rudele lor Persane în ceea ce privește comportamentul și aspectul. Încă sunt mai active decât rudele lor, iar prin natura lor liniștită și atitudinea calmă, sunt ideale pentru familii cu sau fără copii, din mediul urban sau rural. Aceste pisici se înțeleg bine cu alte animale, însă preferă compania oamenilor. În

liniște, cu o voce suavă atunci când trebuie să se exprime, pisica Exotic Shorthair vă va întâmpina când ajungeți acasă și vă va face să vă simțiți bine-venit, urcându-se în poala dvs. cu mulțumire.

Pisicile din această rasă știu să aprecieze lucrurile simple din viața lor. O sfoară sau o minge din hârtie sunt suficiente pentru a le menține fericite. Ele evită să sară pe sus și nici nu se avântă prin casă dărâmând tot ce se află pe rafturi.

Activitatea lor preferată constă în a se dezmierda pe lângă proprietar și de a fi mângâiată. Se află printre cele mai afectuoase și loiale pisici, niște adevărate animale de companie.

Pagina 73

Sănătate și afecțiuni specifice rasei Toate pisicile prezintă potențialul de a dezvolta probleme ereditare, în același mod în care oamenii pot moșteni boli de la părinții acestora.

Orice crescător care susține că pisicile din această rasă nu prezintă probleme de sănătate sau afecțiuni genetice, fie minte, fie nu este conștient de caracteristicile rasei. Evitați orice crescător care nu oferă un certificat de garanție a sănătății pisoilor, care susține că această rasă este complet liberă de probleme de sănătate sau care vă spune că puii pe care îi crește sunt ținuți izolați din motive de sănătate.

Pisicile din rasa Exotic prezintă probleme de sănătate ereditare care pot oferi îngrijorare atunci când nu există precauție la cumpărarea pisoilor. Aceste probleme includ boala rinichilor polichistici și tendința la urolitiază cu oxalați de calciu. Crescătorii responsabili iau măsuri pentru a evita aceste probleme. Exotic Shorthair trebuie să fie pisici viguroase, capabile să respire normal și să producă lacrimi în cantități normale.

aceste gene sunt ușor de depistat Boala rinichilor polichistici este și înlăturat. Cereți de la crescător o afecțiune ereditară ce cauzează un document scris care să ateste mărirea în volum a rinichilor și că ambii părinți ai pisoilor sunt disfuncții ale acestora. Pot fi liberi de chisturi renali, care pot fi observați la ecografie chisturi detectați prin ecografie abdominală încă de la vârsta de 12 luni, deși sau printr-un test genetic. Dacă insuficiența renală poate apărea mult unul dintre părinți este detectat cu mai târziu. Crescătorii cu prestigiu gena acestei boli, lucru posibil în încearcă să elimine din programul cazul unei linii de pisici valoroase, de reproducere genele cauzatoare cereți dovada că pisoii pe care doriți de boală polichistică renală. Din să-i cumpărați au avut un rezultat fericire, există teste genetice, iar negativ la testarea genetică.

Pagina 74

Veterinarul Pet

Pisicile din rasa Exotic Shorthair prezintă probleme respiratorii datorate aplatizării feței și sunt sensibile la căldură excesivă. Au nevoie să trăiască într-un mediu cu ventilație adecvată, protejate de vremea foarte caldă. Rețineți faptul că multe companii aeriene pot refuza să transporte aceste pisici în zona cargo (care nu este recomandată nici din alte motive) datorită potențialelor probleme respiratorii, sau chiar morții subite,

care pot apărea în condiții de stres.

Rețineți faptul că, după achiziționarea unui pisoi, aveți posibilitatea de a-l proteja de cea mai frecventă problemă de sănătate, și anume obezitatea.

Menținerea greutății optime a pisicilor din rasa Exotic Shorthair este unul dintre cele mai ușoare moduri de a-i proteja sănătatea.

Acordați din plin circumstanțe preventive pentru a asigura un trai sănătos pisicii dumneavoastră.

Pagina 75

Dihorul animal de companie?

Pagina 76

Veterinarul Pet

C

el mai probabil, mulți dintre noi, la auzul cuvantului „dihor”, ne gândim imediat la perioada copilăriei, când mergeam în vacanță, în vizită la bunicii din provincie și auzeam cum dihorul a dat buzna în cotețul găinilor și a făcut ravagii. Dar, oare, v-ați gândit vreodată că dihorul poate fi și un animal de companie îndrăgit, care devine din ce în ce mai popular ?

În Statele Unite ale Americii, popularitatea dihorului a început să crească încă din anii ‘80, ajungând să fie supranumit „Animalul de companie al anilor ‘90”, iar la ora actuală, se estimează că numărul dihorilor, animale de companie, din USA a ajuns la zece milioane. Și la noi în țară, dihorul a început să devină din ce în ce mai popular, numărul lor, ca animale de companie, estimându-se, la ora actuală, la câteva mii.

Dihorul domestic (Mustela putorius furo) a fost domesticit de mai bine de 2500 de ani, iar numele său provine din latinescul „furritus” care înseamnă „hoț mic”.

Ca și caracteristici, dihorii măsoară 50 cm, în medie, în lungime și cântăresc între 0,5-2,0 kg. Culorile dihorilor sunt variate, incluzând : maro, negru, albinos și argintiu.

Aceștia își petrec, de regulă, între șaisprezece și optsprezece ore din zi dormind, fiind mai activi la răsărit și la apus (fiind animale crepusculare).

Față de strămoșii lor, dihorii sălbatici, care sunt animale solitare, cei domestici pot trăi în grupuri.

Ce trebuie să avem în vedere înainte de a ne lua un dihor ?

Dihorii sunt animale incredibil de curioase și vor mirosi fiecare colțișor din casă. Țineți închise zonele periculoase (debarale, subsoluri), astupați toate găurile din locuință și nu le lăsați la îndemână substanțe periculoase, ascunzând totodată obiectele din burete sau cauciuc, deoarece sunt favoritele lor și, cu siguranță, vor ronțăi puțin din ele.

Asistența medicală este, iar, o problemă care trebuie luată în considerare, dihorii fiind animale care necesită controale veterinare periodice, fiind predispuși la diferite afecțiuni, al căror tratament poate fi de multe ori costisitor, în timp ce găsirea unui medic veterinar specializat pe astfel de animale exotice poate reprezenta o adevărată aventură.

Dihorii au obiceiul de a mușca, mai ales în prima parte a vieții, când sunt pui. Multe persoane nu iau în seamă acest lucru și, atunci când se văd într-o astfel de situație,

Pagina 77

intră în panică și nu au răbdare să îi dezvețe de acest obicei. Pentru că fiecare dihor are o personalitate diferită, nu se poate estima timpul în care poate fi dezvățat, mai ales dacă noul stăpân nu a mai avut de a face cu alte animale până atunci De asemenea, dihorii au un miros specific, mai ales masculii, până când sunt sterilizați.

Multe persoane nu găsesc acest miros deranjant, însă există totuși un mic procent de persoane, care nu îl suportă.

Dihorii pot fi învățați să își facă nevoile la lădiță, însă, datorită metabolismului foarte rapid, mănâncă puțin și des, mergând frecvent la toaletă. Din acest motiv, se mai pot întâmpla mici accidente, adică să rateze lădița și să-și facă nevoile într-un colț din cameră, lucru care poate fi destul de neplăcut pentru anumite persoane.

De unde putem achiziționa un dihor?

La ora actuală posibilitățile în acest sens sunt numeroase, de la pet-shop-uri și persoane care cresc astfel de animale și le împerechează, până la crescători autorizați sau chiar adopții în cadrul comunităților de proprietari de dihori (la ora actuală existând diferite siteuri și forum-uri specializate pe dihori sau chiar grupuri pe diferite site-uri de socializare). În România în momentul de față, problema principală este reprezentată de diversitatea genetică redusă, existând astfel Pagina 78

Veterinarul Pet

riscul consangvinizării și de aici diferite probleme de ordin genetic ce derivă din aceasta.

Din acest motiv, tot mai mulți iubitori ai acestei specii preferă să își achiziționeze exemplare de la crescători autorizați din afară pentru a avea siguranța unor animale sănătoase din punct de vedere genetic.

Care este dieta unui dihor?

Dihorii sunt carnivori, în totalitate.

De aceea, dieta lor trebuie să fie bogată în proteine animale și grăsimi, în timp ce carbohidrații nu oferă niciun aport de energie sau calorii.

Există însă diferite firme ce comercializează hrană pentru dihori (unele mai bune, altele mai puțin bune, depinde pe cine întrebi), însă un lucru este cert, și anume că dieta pe bază de carne și de organe neprocesate este cea mai sănătoasă pentru dihori. O dietă deficitară sau necorespunzătoare stă la baza majorității afecțiunilor metabolice.

Cât de des vom vizita medicul veterinar? În primul an de viață, vizitele la medicul veterinar vor fi mai dese. Puii de dihor se vaccinează împotriva maladiei Carré la vârsta

de 8 săptămâni, cu rapel la vârsta de 12 săptămâni, apoi sunt vaccinați antirabic. Vaccinarea antirabică și cea anti-jigodioasă se va repeta anual. Datorită reacțiilor adverse, frecvente în urma vaccinării la dihori, este recomandat ca aceștia să rămână în cadrul clinicii veterinare încă 30 de minute după vaccinare și să fie vaccinați numai cu vaccinuri monovalente de origine murină.

Vaccinurile pe cultură de nurcă sau dihor (majoritatea vaccinurilor polivalente pentru câini) nu trebuie folosite, deoarece pot provoca sero conversie și moarte. Este recomandat ca deparazitarea internă să se facă cu produse aprobate pentru dihori (ex: Advocate pentru pisici până în 4 kg și dihori) pentru prevenirea infestațiilor cu ectoparaziți. De asemenea, se poate opta pentru sterilizarea chirurgicală sau chimică, pentru reducerea mirosului specific al dihorilor și a problemelor legate de agresivitate, în perioada de împerechere. Acest lucru este recomandat mai ales în cazul femelelor, care, având ovulația indusă de actul sexual, pot rămâne în perioada de estru timp îndelungat și, datorită hiperestrogenismului, femela se poate anemia în timp, datorită supresiunii măduvei osoase hematogene de către hormonii estrogeni, afecțiune ce se poate dovedi fatală în timp.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni întâlnite la dihori ?

În cazul dihorilor, afecțiunile pentru care va trebui să apelăm la medicul veterinar sunt numeroase, Pagina 79

însă, printre cele mai frecvente, putem enumera: l

RÂIA AURICULARA – sau otita

parazitară, produsă de un parazit numit Otodectes cynotis . Același microorganism este izolat la câini și pisici, iar boala poate fi transmisă de la o specie la alta. Diagnosticul și tratamentul sunt identice cu cele de la câini și pisici. l VIRUSUL INFLUENZA UMAN – provoacă febră, letargie, anorexie, scurgeri nazale, strănut și depresie.

De regulă, se transmite de la om la dihor, extrem de rar invers.

Tratamentul este unul de susținere, iar recuperarea se produce de obicei în decurs de 7-14 zile. l CORPII STRĂINI GASTRICI – sunt frecvent întâlniți la dihori, din cauza naturii curioase a acestor animale.

Semnele clinice includ anorexie, hiper-salivație, durere abdominală, diaree și vomă. Corpii străini sunt, de regulă, obiecte de cauciuc moale sau plastic, dar pot fi și tricobezoari. Tratamentul constă în înlăturarea chirurgicală sau endoscopică. l

HIPERADRENOCORTICISMUL

– la dihori este cauzat de secreția excesivă a hormonilor sexuali de către glandele suprarenale. Semnul clinic cel mai comun este pierderea părului începând de la coadă și crupă și progresând către flancuri și cap. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice și a măsurării hormonilor sexuali. Există tratament medical și chirurgical. l INSULINOAMELE – sunt foarte întâlnite la dihorii cu vârsta mai mare de 3 ani.

Aceste tumori funcționale ale celulelor pancreatice determină niveluri crescute de insulină, Pagina 80

Veterinarul Pet

cu hipoglicemie consecutivă și semne clinice asociate acesteia precum slăbiciune, letargie, pareza membrelor posterioare, hiper salivație și crize. Sunt posibile tratamentul chirurgical și cel medical, dar nu există vindecare.

Care sunt avantajele și dezavantajele sterilizării dihorilor ?

Castrarea dihorilor este un subiect intens dezbătut atât de specialiști, cât și de către crescătorii de dihori. Principalele probleme sunt reprezentate de mirosul pregnant de mosc și hiperestrogenismul femelelor ce rămân perioade îndelungate în călduri, cât și de faptul că sterilizarea dihorilor este considerată unul dintre principalii factori ai hiperadrenocorticismului.

Studiile arată că în țări precum SUA, unde se obișnuiește sterilizarea dihorilor la vârste foarte fragede (sub 6 săptămâni), procentul

dihorilor diagnosticați cu hiperadrenocorticism este cu mult mai mare decât în țări precum Olanda unde se obișnuiește sterilizarea dihorilor la vârsta de 6 luni. În schimb, procentul cel mai mic este raportat în țări precum Marea Britanie unde nu se practică sterilizarea dihorilor pe scară largă. În ultimii ani, a apărut și o altă variantă, și anume implantul cu acetat de deslorelin. Acesta are avantajul de a opri secreția de hormoni sexuali (astfel gonadele sunt inactive și nu vor mai apărea perioadele de călduri la femele, iar mirosul specific dihorilor va fi diminuat considerabil) fără a predispune animalul la apariția hiperadrenocorticismului. Costul ușor piperat cât și perioada de acțiune a implantului, de 18 luni în medie pot fi considerate dezavantaje, însă pe termen lung se poate dovedi o alternativă mult mai sănătoasă pentru animal, cât și mult mai ieftină pentru bugetul proprietarului (în comparație cu costurile tratamentului pentru hiperadrenocorticism).

de câteva ore libere pentru a-i oferi dihorului atenția și timpul necesar.

Acesta este un animal ce poate sta liber prin casă sau poate fi închis în cușca lui cât timp stă singur, fără ca acest lucru să îl deranjeze. Este totuși un animal care are nevoie de exercițiu fizic și atenție și nu este recomandat să își petreacă tot timpul în cușcă.

De asemenea, datorită firii curioase și a obiceiului de a mușca, mai ales când sunt pui, nu este recomandat persoanelor cu copii mici.

Dacă vă hotărâți totuși să vă luați un dihor drept animal de companie, este recomandat să vă documentați înainte cu privire la aspectele ce țin de creșterea și îngrijirea acestuia, despre avantajele și dezavantajele pe care le prezintă acest tip de animal, precum și despre costurile aferente întreținerii unui astfel de animal.

Mihai Măcinic

Facultatea de Medicină Veterinară – Universitatea „Spiru Haret” mihai@dihori.ro

Căror categorii de oameni li se potrivește dihorul ca animal de companie și cui nu îi este recomandat ?

Dihorul poate reprezenta un animal de companie special, ușor excentric din punctul de vedere al unor persoane, care poate fi recomandat în special celor cu un program mai încărcat, dar care dispun totuși Pagina 81

Broasca Țestoasă Cum să aveți grijă de broasca țestoasă leopard

B

roasca țestoasă leopard este a doua broască țestoasă ca mărime în Africa, pe primul loc situându-se broasca țestoasă Sulcata. Aceste broaște țestoase adorabile se găsesc de-a lungul marginii de sud a Saharei și în sudul Africii din Sudan până în Etiopia. Broaștele țestoase leopard locuiesc în deșertul arid fierbinte, în zone cu tufărișuri sau în savană.

Pagina 82

Veterinarul Pet

Informații despre creștere și alimentație REPRODUCȚIA În momentul în care survine reproducerea, o femelă poate depune până la șase cuiburi într-un an, fiind depozitate opt până la 10 ouă. Ouăle ar trebui să fie ținute în vermiculit la 28ºC, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 80%. Eclozarea apare după 180 de zile de la incubație.

ÎNGRĂDIREA Broaștele țestoase leopard adulte ar trebui cazate în exteriorul casei, la căldură, dacă este posibil, într-un loc uscat. Temperatura pe timp de zi ar trebui să varieze între 26 și 29ºC, cu un punct maxim de 32-35 ºC. Temperatura pe timp de noapte ar trebui să nu scadă sub aproximativ 24ºC.

CAZAREA ÎN EXTERIOR Locurile de cazare împrejmuite ar trebui protejate de prădători, cu ajutorul unor plante ornamentale.

Boxele care sunt în aer liber ar trebui să includă locuri de refugiu din piatră, precum și locuri cu umbră și pentru ascuns.

Broasca țestoasă leopard nu hibernează și acesteia ar trebui să i se ofere încălzire suplimentară în momentul în care temperaturile scad sub 15ºC. Locul de cazare ar trebui să fie ridicat de la sol.

Tampoane de încălzire pentru fătare (pături pentru porc) și încălzitoarele ceramice pot fi suspendate de tavan pentru a putea menține temperatura caldă.

IDEI SUMARE DESPRE GEOCHELONE PARDALIS Media de viață: în medie 20-50 de ani l Media greutății: femele 13.6 kg; masculii până la 20 kg. l Lungimea carapacei: 30-51 cm. l

CAZAREA ÎN INTERIOR Pentru eclozarea corespunzătoare trebuie asigurat un acvariu de 151284 litri cu dimensiunile de 1.2 m pe 0,6 m. Un acvariu ar trebui să includă un încălzitor sub acesta, lămpi de încălzire și lumină cu spectru larg (UVB). Substratul ar trebui să fie constituit dintr-un amestec de pământ cu turbă, mulci de chiparos sau o bucată de gazon.

Având în vedere că cele mai multe reptile sunt pasibile să mănânce așternutul, evitați utilizarea scoarței de copac, a nisipului, a meiului, a cojilor de nucă sau al oricărui substrat care este suficient de mic pentru a fi ingerat. Puneți un bol de apă în incinta țarcului care să fie suficient de mare pentru îmbăiere.

Puneți broaștele țestoase într-un bol larg cu apă caldă de două ori pe săptămână timp de 10 minute pentru a stimula aportul de apă și defecarea.

ALIMENTAȚIA Broaștele țestoase leopard au nevoie de o dietă cu un conținut ridicat de fibre, aceasta constând în principal în ierburi mari, cu frunze, bogate în calciu, vitamina A și vitamina C precum părțile verzi ale păpădiei, varza verde, guliile verzi, muștarul chinezesc, salata romană, Pagina 83

escarolele, andivele și salata cu frunze roșii. Evitați folosirea napului și a spanacului, având în vedere că acestea cuplează calciul din dietă și, prin urmare, împiedică absorbția.

Salata iceberg nu conține valorile nutriționale necesare. Limitați cantitatea de legume care au o cantitate mare de apă. Mărarul, menta, coriandrul și pătrunjelul sunt niște delicii. Broaștele țestoase leopard agreează atât petalele cât și florile, astfel încât este bine să încercați plantele de hibiscus, trifoi, păpădie și frunze din viță de vie fără pesticide și ierbicide. Pulberea de legume împreună cu pudra de calciu cuplează vitamina D3. Se poate amesteca un supliment vitaminic cu mâncarea pentru a ajuta la îmbunătățirea nivelurilor de vitamina A din dietă. Apa proaspătă ar trebui să fie disponibilă tot timpul.

Probleme generale Orice modificare a apetitului sau a defecării ar trebui luate în Pagina 84

Veterinarul Pet

calcul și ar trebui să sunați medicul veterinar.

Aceste probleme includ: ipocalcemia și boala metabolică H osoasă l Pietre ale vezicii urinare l Boala respiratorie l Deshidratare l Leziuni ale ochiului l Dieta carențată l Constipația l Creșterea anormală a carapacei l

Suntem o mini echipă de medici cu experiență câștigată pe parcursul mai multor ani de practică în București și Pitești, aflată într-o continuă pregătire pentru a putea face față cu brio cât mai multor provocări medicale veterinare. Am deschis un cabinet veterinar în Pitești,

Cabinetul Veterinar Discovery

Vet Station.

În cabinetul nostru oferim următoarele servicii: • consultații • microcipări/pașapoarte • medicină preventivă • vaccinări/deparazitări • dermatologie • stomatologie • ecografie • examane laborator • chirurgie Medici veterinari cabinet: Monica Mitra Cătălin Mitra

!

Program: Luni-Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00

!

Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș T: 0765 242 281 sau 0769661856 Pagina 85 www.veterinarpitesti.ro

Concepte importante în comportamentul păsărilor de companie

Comportamentul normal al papagalului

C

omportamentul păsărilor de companie este complex și este crucial ca proprietarii de păsări să aibă o viziune realistă asupra așteptărilor din partea animalelor de companie.

l Papagalii sunt animale sălbatice.

Chiar și păsările crescute în casă nu sunt cu adevărat domesticite și socializarea timpurie este importantă. Nu este necesar însă să hrăniți o pasăre din mână pentru a crea o legătură cu aceasta. De fapt, obiceiul de a achiziționa un pui de pasăre care încă necesită hrănirea din mână este descurajat puternic. l Papagalii sunt specii de pradă cu temeri instinctive față de animalele de pradă. l Păsările nu înțeleg cu adevărat conceptul de stăpân sau subordonat. În schimb, ele se apropie de oamenii din gospodărie ca și cum ar fi o parte din stolul lor. În interiorul stolului, păsările vor încerca să obțină poziția dominantă.

Proprietarii trebuie să se străduie pentru a se stabili ca și lider de stol.

Pagina 86

Veterinarul Pet

l Papagalii sunt foarte sociabili. În sălbăticie, papagalii țin legătura folosind strigăte de contact.

Asigurați-vă întotdeauna că ați întâmpinat papagalul dumneavoastră când intrați în casă și luați-vă la revedere când părăsiți camera. De asemenea, oferiți un răspuns delicat, simplu la strigătul lor de contact.

Papagalii vor oferi ocazional un ciripit și un răspuns scurt precum „iHI” de la dumneavoastră ar fi bun. l Papagalii au simțul vizual extrem de dezvoltat. Aceștia comunică prin intermediul contactului vizual și limbajului trupului. Contactul vizual este un mod important de a comunica cu pasărea dumneavoastră. Când un papagal se comportă urât, folosiți ceea ce analizatorii de comportament adesea numesc „ochiul rău” pentru câteva secunde pentru o

comunicare rapidă și eficientă de dezaprobare. l Papagalii au fost comparați din punct de vedere mental și emoțional cu copiii mici. Ei sunt inteligenți, jucăuși și posesivi.

Ei își pierd atenția repede, au multă energie și se pare că adoră expunerile dramatice. l În final, papagalii empatizează foarte mult. Comportamentul și starea lor poate reflecta energia și starea stăpânilor lor. Calmarea și limitarea energiei noastre este un mod important în a ne calma păsările.

Comportamentul natural l În sălbăticie, papagalii își petrec majoritatea timpului îngrijinduse atât pe ei cât și pe alții

și în căutarea hranei. Distrugerea frunzelor și a fructelor este un comportament natural pentru adunarea mâncării. În captivitate, acest comportament poate se poate manifesta prin aruncarea mâncării, distrugerea culcușului din cușcă sau chiar a mobilei. l Vă puteți aștepta la vocalize zgomotoase (de ex. țipatul) din partea papagalului dumneavoastră, în special dimineața și seara.

Aceste sunete sunt echivalentul expresiei „trezirea și înviorarea!” și „se întunecă, treci la somn!”.

Toate aceste descrieri ale comportamentului papagalilor sunt generalități. Variații în comportament au fost observate printre specii și indivizi, în special când statusul reproductiv variază.

Trăsăturile de personalitate ale unui stăpân de păsări de succes includ: l Consecvența l Răbdarea l Încrederea l Empatia l Umorul l Serenitatea l Dorința permanentă de a învăța

Pagina 87

castrarea și sterilizarea la iepurii de companie Ar trebui să am iepurele castrat?

Î

n majoritatea cazurilor, răspunsul este categoric DA. Dacă nu plănuiți să dați iepurele spre reproducere, atunci castrarea sau sterilizarea va extinde speranța de viață a iepurelui și îl va face un companion mai bun pentru dumneavoastră.

Pagina 88

Veterinarul Pet

l Castrarea/sterilizarea elimină riscul unei gestații nedorite. În locurile cu mai mulți iepuri se pot face greșeli în identificarea sexului și astfel pot să apară gestații nedorite. Castrarea reduce de asemenea riscul falsei sau a pseudo gestației la femele, care poate determina un comportament nedorit precum cuibărirea sau săpatul.

l Castrarea reduce riscul cancerului uterin și al altor boli reproductive. Iepuroaicele nesterilizate adulte prezintă un risc crescut pentru cancerul uterin. În funcție de rasă, incidența cancerului uterin poate fi de până la 60%. l Castrarea/sterilizarea îmbunătățește starea iepurelui. În momentul în care iepurii ajung la maturitatea sexuală, aceștia pot deveni teritoriali, agresivi și distructivi. Aceste modificări duc la manipularea greoaie a iepurelui, la antrenarea dificilă pentru litieră, iar masculii cel mai probabil vor stropi cu urină.

Majoritatea raselor de iepuri ating maturitatea sexuală între 4 și 6 luni de la fătare. Castrarea sau sterilizarea iepurelui la 5 sau 6 luni va reduce considerabil comportamentele nedorite, făcând astfel iepurele un companion mai bun. (Riscul cancerului uterin crește semnificativ după 2 ani; astfel, toate iepuroaicele ar trebui sterilizate înainte).

Pregătirea operației Cea mai importantă pregătire pentru operație este să nu schimbați sub nici o formă rutina iepurelui.

l Nu rețineți hrana iepurelui ca și pregătire pentru operație.

Spre deosebire de câini și pisici, iepurii nu pot vărsa, deci este un risc minim de aspirație în plămâni în timpul anesteziei.

Este mult mai periculos să golim tractusul digestiv, lucru care crește semnificativ riscul stazei gastrointestinale, aceasta din urmă reprezentând o problemă postoperatorie potențial fatală. l Nu schimbați alimentația iepurelui. l Este recomandat să aduceți iepurelui în timpul spitalizării mâncarea sa normală și recompensele favorite. l Minimalizați stresul iepurelui.

Dacă iepurele are o legătură specială cu un alt iepure, atunci acesta ar trebui adus la spital să își viziteze prietenul, dar în prealabil discutați și cu medicul veterinar.

Separarea înainte de operație poate fi traumatizantă și stresantă. Postoperator, iepurii pot fi ținuți separat, astfel încât aceștia să se poată vedea și mirosi. După vindecare, aduceți iepurii împreună.

Îngrijire post operatorie l Mențineți iepurele tăcut și fără abilitatea de a alerga sau a sări. l Manipulați iepurele cu grijă.

Ridicați și cărați iepurele într-un

Pagina 89

mod corect: sprijinind întregul corp și controlând membrele posterioare. Dacă nu sunteți siguri, întrebați personalul veterinar din cabinet care este cea mai bună metodă de a ridica și a căra animalul. l Asigurați-vă că iepurele are suficientă apă și că are hrana favorită precum frunze verzi, fân și plante ierboase. l Monitorizați îndeaproape apetitul iepurelui, aportul de apă și eliminările de fecale. Dacă apetitul este redus sau lipsește, sau dacă apare orice altă problemă, contactați imediat medicul veterinar.

Semne ale durerii Monitorizați iepurele pentru semne ale durerii precum: l Lipsa apetitului l Cifozare (aspect ghebos) l Reticiență la mișcare l Apatie, depresie l Scrâșnet zgomotos al dinților l Gemete sau plânsete Verificați locul inciziei în fiecare dimineață și seară. O înroșire și o umflare moderată sunt

Pagina 90

Veterinarul Pet

normale după operație, dar dacă acestea persistă sau cresc în intensitate contactați imediat medicul veterinar. În plus, materialul seminal poate supraviețui în tractul masculului până la 4 săptămâni.

Prin urmare, masculii ar trebui ținuți separat de femelele nesterilizate minim pentru acest interval de timp.

Părerea ta contează Urmărește-ne pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul sau pe contul nostru de FACEBOOK și participă la chestionarele pe cele mai fierbinți subiecte. Toți care participă, primesc un abonament gratuit AM ÎNTREBAT: Ce te-ar interesa să citești în paginile Revistei Veterinarul Pet în cel de-al doilea număr. Iată care au fost o mică parte din preferințele voastre, de care am ținut cont, la întocmirea sumarului.

///////////////////////////////////////////////// NE-AI RĂSPUNS

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Informații despre deparazitarea pisicilor Ar fi interesant dacă ați scrie Alina T. despre comportamentul câinilor.

Câteodată nu îmi dau seama dacă Arif este agresiv sau jucăuș șide Despre bolile specifice unui aceea evit să îl las în parc să se anumit tip de pisici. joace cu alți câini. Mi-e frică să îl Brândușa Faur las îm compania câinilor și când ne plimbăm pe stradă.

Maria Dascălu Despre broasca țestoasă leopard.

De ce pisicile Caty S. Comportamentul normal stropescu cu al papagalului. urină.

Sfaturi despre Mihaela C. Marian Simion îngrijirea și castrarea iepurilor de apartament.

Gabriela P.

interesa o listă cu cei mai petenți medici, din diferite cializări pentru că e foarte l să găsești medici

Despre bolile care pot fi transmise oamenilor de la câini și pisici.

Mihai Manea

Informații despre dihori și îngrijirea lor.

Sorina F. Pagina 91

Concursul Veterinarul Pet vedetele noastre Misti Mufy Misha

Chips

Sherlock

Darling Joy Fe

Toby

Finn

Figaro

Minnie

Pagina 92

Veterinarul Pet

Honey Queen of Trodos

Luizic

Pișcoțel

Nor

Puss in Glam

Thomas Neji

errari

Looloo

Pisuca Pagina 93

Cabinete ve DIRECTORUL

LINK:

ALBA ARAD ARGEȘ BACĂU BIHOR BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI BRĂILA BRAȘOV BUCUREȘTI BUZĂU CĂLĂRAȘI CARAȘ-SEVERIN

CLUJ CONSTANȚA COVASNA DÂMBOVIȚA DOLJ GALAȚI GIURGIU Pagina 94

Veterinarul Pet

București Clinica veterinară Ortovet

Telefon: 0216425288, 0314259177 Urgențe în afara orelor de program: 0747776567 Adresă: str. Fetițelor 7, București Program: Luni - Vineri: 9.00 - 20.00 Sâmbătă, duminică și sărbători legale: 10.00 - 14.00 medic veterinar titular cabinet: Liviu Gaiță Email a cabinetului: clinica@ortovet.ro Website: www.ortovet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ ORTOVET/

Cabinet veterinar Doctor’s Vet Univers

Adresă: Str. Gazelei nr.35, Sector 4,București Telefon: 0744776563; 0755208777 Program Luni-Vineri: 09.00 - 21.00 Sâmbătă - Duminică: 10.00 - 14.00 Website: www.doctorvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ vetuniverse

Cabinet veterinar QINCYVET

Telefon: Tel: 021.243.12.89 Mobil: 0765.130.147 Adresă: B-dul Lacul Tei nr. 56, bl. 19, parter, sector 2, București (lângă Parcul Circului) EMAIL: office@qincyvet.ro sau qincyvet@ yahoo.com PROGRAM Luni-Vineri: 09.00 – 20.00 Sâmbătă: 09.00 – 16.00 Duminică: 09.00 – 14.00

medic veterinar titular cabinet: Raluca Zvorășteanu Website: http://www.qincyvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ cabinetveterinar.qincyvet

Cabinet veterinar Sarmivet

Telefon: 0724.576.760 Adresă: Str. Cercului, nr. 3A, subsol, Sector 2, 020779 EMAIL:dr.andrei.caloiu@sarmivet.ro PROGRAM: Luni - Vineri 10:00 - 20.00 Sâmbătă10:00 - 15.00 Duminică Închis Medic veterinar titular cabinet: Andrei Căloiu Website:http://www.sarmivet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ CabinetVeterinarSarmivet

Cabinet Veterinar Miuța

Telefon: 0744.337.941 0212234024 Adresă: Str. Sandor Petofi nr. 11, sector 1, București Email: office@pethome.ro Program: Luni-Vineri 12:00 - 19:00, Sâmbătă, Duminică închis.

Pentru aceste zile sunați la 0744337941 Medic veterinar titular cabinet: Cristian Moscu website: http://pethome.ro/ facebook: https://www.facebook.com/ miuta.cabinetveterinar/?fref=ts

M & M ANIMAL HEALTH VET Clinica Veterinară Adresă:Str. Sg Stefan Crisan nr. 7, București, sector 6 Telefon: 0727.77.27.27; 0747.54.07.9 3 021.264.38.02

eterinare în L VETERINAR Program: Luni-Vineri:09:00 - 21:00 Sâmbătă:09:00 - 14:00 Duminică: 09:00 - 13:00 Website: http://www.mmvet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ MM-Animal-Health-Vet Email: marafet.mirel@yahoo.com

Satu Mare Dr.med.vet. Gabriela KORODI

Adresa: str. Măcinului nr. 26, Satu-Mare Tel./Fax: 0261-763205, Mobil: 0742-635818

Ilfov Cabinet veterinar Arias Vet

Telefon: 0721 325 634 Adresă: Sos Alexandriei nr 64 , bloc D5 , parter, Cornetu Ilfov Program: Luni-Vineri:09:00-20:00 Sâmbătă: 09:00-15:00 Duminică: 09:00-12:00 Website: http://www.ariasvet.ro Facebook: https://www.facebook. com/Cabinet-Veterinar-AriasVet-133256530159 378/

Pitești Cabinet Veterinar Discovery Vet Station Adresă: Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș Telefon: 0765 242 281; 0769 661 856 Program cabinet

Luni- Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00 Duminică: Închis.

Număr telefon urgențe : 0769661856 Website: http://www.veterinarpitesti.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ Discoveryvet/?fref=ts

Iași Cabinet veterinar Freidavet Cabinet 1 „PETRU PONI” Str. Păcurari nr. 103-109 Telefon: 0332.447.173

Cabinet 2 „MUNCA INVALIZILOR” Șos. Păcurari nr. 35 Telefon: 0332.140.719 Program: Luni-Vineri:9:00 am - 7:00 pm Sâmbătă:9:00 am - 3:00 pm Duminică:9:00 am - 12:00 am Email: contact@freidavet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ freidavet.iasi Website: http://freidavet.ro/

Cabinet veterinar Dr. Ludovic Bacușcă

Adresă: Str. Podul de Piatră nr.5, Iași, România Telefon: 0332107733 Program: Luni-Vineri:8:30 am - 6:00 pm Sâmbătă:8:30 am - 3:00 pm Duminică: Închis Website: www.alfasan.ro Facebook: https://www.facebook.com/ alfasanvet/

LINK:

GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ PRAHOVA SĂLAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIȘ TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA Pagina 95

Asociații Chinologice Teritoriale membre Asociația Chinologică Română

Asociația Chinologică Alba

Asociația Chinologică Argus

Adresa de corespondență: str.

Secretariat: Str. Lotrului nr. 10, Pitești,

Asociația Chinologică a județului Bacău

Milenium nr.2, Alba Iulia 510066, AB,

județul Argeș (Piața Ceair în cadrul

Secretariat: str.Războieni nr.34, Bacău

Fax: 0358 819 883,

cabinetului veterinar)

600032, BC, Telefon/ Fax: 0234 582 410

E-mail: office@achalba.ro,

Telefon: 0722-277-291

Adresa de corespondență: str.Războieni

Website: www.achalba.ro

Email: arguspitesti@yahoo.com

nr.34, Bacău 600032, BC

Președinte: Sorin Simuțiu

Website: www.achargus.ro

Președinte: Dr. Axinte Gabriel

Mobil: 0747 497 429,

Adresa de corespondență: str.Crinului,

str.Războieni nr.34, Bacău 600032, BC,

E-mail: canisa_de_apuseni@yahoo.com

Nr.36, Bl. D7, Et.1, Ap.1, Pitești

Mobil: 0745 775 772,

Vicepreședinte Chinotehnic: dr. Horia

Președinte: Mandoiu Ion

E-mail:nasrece@yahoo.com

Moruțan

Mobil: 0722 277 291,

Vicepreședinte organizatoric: Mihai Neculai

Mobil: 0722 582 528,

Email: dr_mandoiu55@yahoo.com

Mobil: 0722 416 068

E-mail: horuiamorutan@yahoo.com

Vicepreședinte Organizatoric: Buda Lavinia

Vicepreședinte chinotehnic:

Secretar: Robert Roman

Str. Vasile Goldis,nr.21-23, Pitești, Argeș

Victor Popescu

Mobil: 0730 65 48 48,

Mobil: 0722 140 508,

Mobil: 0745-182-69 6

E-mail: office@achalba.ro

Email: buda_lavinia@yahoo.com

Secretar: Andi Babliuc

Vicepreședinte Chinotehnic: Saplacan

Mobil: 0744-761-031

Asociația Chinologică Română Arad Secretariat: str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR, Telefon: 0257 214 488,

Roxana Mobil: 0767 394 963, Email: roxanasaplacan@yahoo.com

Asociația Chinologică Metropolitană Oradea Secretariat: str.Cuza Voda nr.22,

Website : www.dog-show.ro

Asociația Chinologică a Municipiului Câmpulung

Adresa de corespondență: C.P. 188 -

Secretariat: str.Principală nr.370,

Website: www.achm-oradea.ro

O.P.3 310085, Arad, AR

Domeniul Mateescu-Vlădești, Vlădeștii de

Adresă de corespondență: str.Cuza Voda

Președinte: Gheorghe Schill

Sus 117840, AG, Telefon: 0248 547 706

nr.22, Oradea

str. M.Eminescu Nr.41, Arad 310085, AR,

Adresa de corespondență: str.Principală,

Președinte: Mitra Valentin Calin

Telefon: : 0257 280 482, Mobil: 0723 283

Nr.370, Domeniul Mateescu-Vlădești,

Mobil: 0740 211 212

888, E-mail: achr.arad@gmail.com

Vlădeștii de Sus 117840, AG

Vicepreședinte organizatoric: Pantea

Vicepreședinte: Gavril Cenădan

Președinte: Mateescu Cosmin

Stelian

str. Malul Mureșului nr.8, Arad 310108, AR,

str. Liniștii nr.13, Com. Aninoasa, Sat

Mobil: 0745 770 386

Telefon: 0257 280 147

Săteni 137005, DB, Mobil: 0723 260 900,

Vicepreședinte chinotehnic: Lazslo Istvan

Vicepreședinte chinotehnic: Colarescu

Fax: 0245 226 384,

Mobil: 0745 944 771

Bogdan

E-mail: agervet99@yahoo.com

Telefon: 0357 426 544,

VicePreședinte: Mateescu Romanița

Mobil: 0727 801 370,

Mobil: 0722 224 014

Asociația Chinologică Bistrița – Năsăud

Email: black_beauty_arad@yahoo.com

Vicepreședinte chinotehnic: Bucur Cosmin

Secretariat: Piața Mică nr.12, Bistrița

Mobil: 0729 033 082

Telefon: 0263 218 996,

E-mail: achr.arad@gmail.com,

Pagina 96

Veterinarul Pet

Oradea, E-mail: oradeadog@yahoo.com,

Mobil: 0740 027386,

Fax: 031 816 6003,

Asociația Chinologică Turda

E-mail: asociatiachin_bn@yahoo.com,

Telefon: 031 805 5778,

Sediul: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33, Turda

Website : www.ach-bn.ro

Mobil: 0771 760 194 Brîndușa,

Secretariat: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33,

Adresa de corespondență: Str.Piața Mică

Mobil: 0772 213 162 Adriana,

Turda, 401104, Județ Cluj

nr.12, Bistrița

E-mail: sponsorizare.achmb@gmail.com,

Telefon: 0264 312 648,

Președinte: Matilda Gubesch

a.metropolitanabucuresti@yahoo.ro,

Fax: 0264 327 214,

Piața Mică nr.12, Bistrița

bucharestkennelclub@yahoo.com;

E-mail: achturda2004@yahoo.com,

Telefon: 0263 218 996,

Website: www.achmb.com

Website : www.achturda.ro

Mobil: 0740 027 386,

Adresa de corespondență: O.P. 13 C.P.

Adresa de corespondență: Str. Timotei

E-mail: gubeschcristina@yahoo.com

95, Sector 1, Bucuresti 014950

Cipariu, Nr. 33, Turda, 401104, Județ Cluj

VicePreședinte: Orza Doina

Președinte: Cristian Ștefănescu

Președinte: Mărgineanu Călin

Mobil: 0742 919 732

Mobil: 0723 537 312,

Mobil: 0744 667 309,

VicePreședinte: Scripcari Traian

E-mail: boyofdracula@yahoo.com

E-mail: pockerkennel@yahoo.com

Mobil: 0744 778 443

VicePreședinte: Dr.Augustin Ionescu

Vicepreședinte chinotehnic: Ing. Balint Ioan

Mobil: 0722 516 398,

Tel. 0751866798; 0264 313 285

E-mail: wolf_point@hotmail.com

Vicepreședinte organizatoric: Mate Gergely

Secretar: Dr.Brîndușa Gheorghiu

Attila

Asociația Chinologică Pro Canis Brașov Mobil: 0724 044 377; 0728 288 574,

Mobil: 0771 760 194,

E-mail: procanisbv@gmail.com,

E-mail: goldenswankennel@gmail.com

Website: www.achprocanisbrasov.ro

Asociația Chinologică „Hobby” Constanța

Adresa de corespondență: C.P. 608

Asociația Chinologică Buzău

O.P. 4 500540, Brașov, BV

Secretariat: str.Marghiloman nr.162,

Constanța

Președinte: Mircea Cenușe

Buzău Mobil: 0730 136 662, 0763 457

Telefon/ Fax: 0341 146 026,

str.Lămâiței nr.85, Brașov 500371, BV,

770, Fax: 0338 814 026,

E-mail: sosanimale@gmail.com

Mobil: 0724 044 377,

E-mail: achbz@yahoo.com

Adresa de corespondență: Str. Dobrogei

E-mail: mircea.cenușe@bridgeguard.ro

Adresa de corespondență: O.P .1 C.P.

nr. 34, Constanța

Vicepreședinte Organizatoric: Zoltan Pal

100, Buzău

Președinte: Constantin Lian

Mobil: 0744 500 241

Președinte: Lionel Zosmer

Telefon/ Fax: 0341 146 026

Vicepreședinte Chinotehnic: Letca Adrian

Mobil: 0730 136 663, 0763 457 770,

Vicepreședinte Chinotehnic: Zeadin Murat,

Mobil: 0723 197 872

E-mail: liozmr@yahoo.com

Mobil: 0723 608 429

Asociația Chinologică Botoșani

Secretar: Cătălina Robe Mobil: 0727 713 843

Secretariat: Str. Dobrogei nr. 34,

Asociația Chinologică Covasna

Telefon: 0231 511 252,

Asociația Chinologică Napoca

E-mail: achbt@yahoo.com

Secretariat: str.Brassai nr.16, Cluj-

nr.10, bl.17,sc.B, ap.13 Sfântu Gheorghe,

Adresa de corespondență: Al.Zorilor nr.6

Napoca Telefon/ Fax: 0264 596 634,

Județ Covasna,

bis, Botoșani 710184, BT,

E-mail: office@achnapoca.ro,

Email:achcovasna@gmail.com,

Telefon: 0231 511 252

Website: www.achnapoca.ro

Website: www.achcovasna.ro

Președinte: Dr.Vasiliu Dorin

Adresa de corespondență: str.Brassai,

Președinte: Kerekes Karoly

Mobil: 0740 171 050;

Nr.16, Cluj-Napoca

0754433297 str.Sporturilor nr.10, bl.17

E-mail: puiuvasiliu@yahoo.com

Președinte: Horatiu Stan

sc.B,ap.13, Sfântu Gheorghe, Județ

VicePreședinte: Buciuleac Iulian

Mobil: 0742 836 940,

Covasna

Mobil: 0744 153 492,

E-mail: horatiustan@yahoo.fr

Email:kerekeskaroly@rdslink.ro

E-mail : iulian_buciuleac@yahoo.com

Vicepreședinte chinotehnic: Spaller Sorin

VicePreședinte: Chirovan Ionuț Bogdan,

Mobil: 0720 350 350,

Mobi:l 0753 436 370

E-mail: sorinspaller@yahoo.com

Email: chirovan.bogdan@yahoo.com

Secretariat: Al.Zorilor nr.6 bis, Botoșani

Asociația Chinologică Metropolitană București

Secretariat: str.Paius David nr.2 Adresa de corespondență: str.Sporturilor

Secretar: Kodolanyi Ildiko

Secretariat: str. Gr. Alexandrescu nr.47,

Mobil: 0749 338 227

Sector 1, București.

Email: kodildi@yahoo.com Pagina 97

Asociația Chinologică Fair Play Dâmbovița

E-mail: animedplus@yahoo.com

Email: achmaramures@gmail.com,

Adresa de corespondență: bd. Decebal

Website: www.achmaramures.ro

Secretariat: bd. Unirii, Bl.44, Târgoviște

nr. 8A, Deva 330011, HD

Secretar: Natalia Cosuleanu

Telefon: 0245 218 323.

Președinte: Dr. Nedelcu Marius

Mobil: 0749 633 322,

E-mail: achdambovita@yahoo.com,

Mobil: 0722 530 881,

Email: achmaramures@gmail.com

Website: www.achdambovita.ro

Telefon: 0254 234 999,

Adresa de corespondență: bd.Traian

Adresa de corespondență: Bd. Unirii,

E-mail: animedplus@yahoo.com

nr.12, Baia Mare

Bl.44, parter, Târgoviște

Președinte: Egidio Bravetti

Mobil: 0721 588 343,

Asociația Chinologică a Județului Ialomița

E-mail: ssilvestriss@yahoo.com

Secretar: Udrea Daniela

Prim VicePreședinte: Marcean Adrian

VicePreședinte: Pană Ionel

Al.Cosminului, Bl.U28,Sc.A, Ap.3, Slobozia

VicePreședinte: Natalia Cosuleanu

Mobil: 0724 168 432

Mobil: 0721-511-141, Fax: 021-223-5686,

Mobil: 0749 633 322,

E-mail:office_achji@yahoo.com,

Email: achmaramures@gmail.com

Website: www.achji.ro

VicePreședinte: Feher Liliana

Președinte: Silviu Stoica

Asociația Chinologică Oltenia

Mobil: 0754 552 873, Email: clinvetserv@hotmail.com

Secretariat: Str. Frații Buzești, Nr. 25,

Adresa de corespondență: bd.Matei

Corp B, Craiova

Basarab nr. 1, Ansamblul PECO, Bl. M3 ,

Mobil: 0740 028 688,

parter, Slobozia 920004, IL,

Asociația Chinologică a Județului Mureș

E-mail: office@acholtenia.ro

Președinte: Stavarache Cristian

Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg. Mureș

Website: www.acholtenia.ro

Mobil:0723 200 388,

540069, MS,

Adresa de corespondență: O.P. Craiova

E-mail: stavacp@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0265 218 582,

8, Ghișeu 2, C.P. 1487

Vicepreședinte organizatoric: Dumitrescu

E-mail:draculadogshow@yahoo.com,

Președinte: Tănăsie Sorin

Marius

Website: www.draculagoldentrophy.ro

Mobil: 0740 028 688,

Telefon: 021 223 4730,

Adresa de corespondență: O.P. 1 – C.P.

E-mail: maracanis@yahoo.com

Mobil: 0769 699 967

128, Tg Mureș 540600, MS

Vicepreședinte Chinotehnic: Dumitrescu

Vicepreședinte chinotehnic: Dan

Președinte: Lokodi Zsolt

Alin

Dumitrescu

Mobil: 0746 218 582,

Mobil: 0721 768 269,

Mobil: 0769 699 656

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com

E-mail: pelendavian@yahoo.com Vicepreședinte Organizatoric: Ionescu Radu Tudor

Asociația Chinologică Hardogs – Județ Harghita

Asociația Chinologică Metropolitană Iași

Toma Vicepreședinte Chinotehnic: Kocsis Attila

Secretariat: str. Romană nr.42, Iași

Secretar: Cifra Imola

700257, IS,

Mobil: 0724 218 582

E-mail: achiasi@gmail.com

Secretariat: str.George Coșbuc nr.50,

Secretar: Andronic Constantin Marius

Miercurea Ciuc 530211, HR, Fax: 0366

Mobil: 0723 553 937,

105 910,

Vicepreședinte Organizatoric: Ing. Romulus

E-mail: marius_andronic@yahoo.com

Asociația Chinologică Semper – Fidelis Prahova Secretariat: str. Mihai Bravu nr. 42 A,

E-mail: hardogs@yahoo.com

Președinte: Andronic Valeriu

Ploiești

Secretar: Dr.Balogh Pal Barna

Mobil: 0723 492 375,

Telefon: 0244 521 806

Președinte: Incze Bela

E-mail: canisa.bismak@yahoo.com

Mobil: 0724 240 681

Mobil: 0723 508 053,

VicePreședinte: Patrău Gheorghe Ștefan

Fax: 0244 518 523,

E-mail: inczebela2@gmail.com

Mobil: 0744 698 631,

E-mail: semperfidelisprahova@yahoo.com,

VicePreședinte: Daniel Szabolcs

Email: gica_patrau@yahoo.com

asociatiachinologicaprahova@yahoo.com,

VicePreședinte: Toderică Mircea

Website: www.achph.ro

Mobil: 0740 072 410

Adresa de corespondență: str. Mihai

Asociația Chinologică a Câinilor de Rasă a Județ Hunedoara

Bravu Nr. 42 A, Ploiești

Secretariat:

Asociația Chinologică Maramureș

bd. Decebal nr. 8A, Deva 330011, HD,

Secretariat: bd.Traian nr.12, Baia Mare

E-mail: ph77ham@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0254 231 477,

Telefon/ Fax: 0262 217 522,

Vicepreședinte Chinotehnic: Ing. Daniel

Pagina 98

Veterinarul Pet

Președinte: Marian Draganescu Mobil: 0723 854 892,

Mobil: 0740 054 055,

Mobil: 0746 317 846 / 0771 706 346

E-mail: adibere@gmail.com

Vicepreședinte Organizatoric: Dr. Victor

Asociația Chinologică Mediaș

Asociația Chinologică Lugoj

Bucur

Secretariat: str. Petofi Sandor nr.24,

Președinte: Toth Alice

Mobil: 0741 140 776,

Mediaș 551003, SB,

str.L.Rebreanu nr.29, Lugoj 305500, TM,

Email: vic_bucur@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0269 839 063,

Telefon: 0256 354 081,

Secretar: Veronica Bucur

E-mail: achm2007@yahoo.com,

Mobil: 0726 087 497,

Telefon: 0244 520 683,

Website: www.achm2007.home.ro

E-mail : achrlugoj@gmail.com

Mobil: 0724 240 681,

Adresa de corespondență: O.P. 3 – C.P.

VicePreședinte: Cristea Herta

Fax: 0244 521 806

65, Mediaș 551210, SB

E-mail: danielmurarescu@yahoo.com

Asociația Chinologică Română Satu Mare

Președinte: Pintea Ștefan E-mail: achm2007@yahoo.com

Asociația Chinologică „JUSTICE” – TULCEA

Secretariat: str. Ady Endre nr.15, Satu

VicePreședinte: Maghiari Ioan

Adresa de Corespondență: Tulcea, str.

Mare

Mobil: 0744 290 924

Isaccei, nr.29, bl.I7, sc.D, ap.14, etj. IV,TL,

Telefon: 0735-196-591

Mobil: 0722 328 103,

E-mail: achjtulcea@gmail.com

Website: www.achrsm.ro

Asociația Chinologică Suceava

Adresa de corespondență: O.P. 1 – C.P.

Secretariat: str. Armenească nr.39,

Președinte: Ivanov Veronica

59, Satu Mare 440280, SM

Suceava 720009, SV,

Mobil: 0743 688 918,

Președinte: Dr. Molnar Zsolt

Telefon: 0230 212 366,

Vicepreședinte coordonator: Miron Nelu

Mobil: 0745 317 281, 0735 196 590,

Fax: 0230 212 366,

Mobil: 0751 137 168

Fax: 0261 716 328,

E-mail: domit19@yahoo.com,

E-mail: nelu_2tl@yahoo.com

Email: drmzsolt53@gmail.com

Website: www.achsuceava.ro

Vicepreședinte organizatoric: Pavel Marius,

VicePreședinte: Szabo Ștefan Csaba

Adresa de corespondență: str.

Telefon: 0745 075 816

Mobil: 0740 558 528, 0722 674 516,

Armenească nr.39, Suceava 720009,SV

Secretariat: Ivanov Gabriel Nicolae

Președinte: Moroșanu Cristian

Telefon: 0720 440 442

E-mail: office@achrsm.ro,

Fax: 0361 411 828, Email: consulting.a.cs@gmail.com

Telefon: 0230-212-366,

VicePreședinte: Surducan Marinel

Mobil: 0729 414 424,

Mobil: 0744 777 304,

E-mail: domit19@yahoo.com

E-mail: marinsurducan@yahoo.com

VicePreședinte: Cusnir Iulian

Asociația Chinologică a Județului Sibiu

sursa: ach.ro

E-mail: cusnir_house@yahoo.com Secretar: Cramariuc Gabriel Telefon: 0740 497 902,

550182, SB

E-mail: gcrama@yahoo.com

ludosanadi@yahoo.com,

Asociația Chinologică Română Timiș

Website: www.achsibiu.ro

Secretariat: str.Onițiu Virgil, Timișoara

Adresa de corespondență: O.P .1 – C.P.

Telefon/ Fax: 0256 496 940,

136, Sibiu 550179, SB

E-mail: achrtm@yahoo.com,

Președinte: Ludoșan Adrian

Website: www.achr-tm.ro

Mobil: 0722 305 624

Adresa de corespondență: O.P. 5 – C.P.

Telefon: 0369 814 508,

628,Timișoara 300860, TM

E-mail: adi-ludosan@amstaff.ro

Președinte: Radu Daniela

Vicepreședinte chinotehnic: Mihai Hinger

Mobil: 0723 473 828,

Vicepreședinte organizatoric: Bogdan

E-mail: ladyofdracula2006@yahoo.com

Drasoveanu

VicePreședinte: Adrian Bere Semeredi

Secretar: Ioana Titonea

Mobil: 0722 263 690,

Email: office@achsibiu.ro,

Email: auramirauta@gmail.com

Telefon: 0740 120 781,

Secretariat: Piața Mica nr.28, Sibiu Mobil: 0723 649 533,

Președinte de onoare: Mirăuță Adrian

Pagina 99

Cluburi Naționale de Rasă

Website: www.Româniaboxerclub.ro

str. Doinei nr.84, Cluj Napoca 400440,

Adresa de Corespondență: str.Th.Speranța

CJ,

nr.28, Satu Mare 440101, SM

Mobil: 0746 823 328,

Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,

Președinte: Csatari Andreea

Email: wralive@yahoo.com

Lipova, Județ Arad,

str.Th.Speranța nr.28, Satu Mare

Vicepreședinte imagine: Șerban

Email: ewaldmergel@yahoo.com,

440101,SM,

Constantin

Adresa de Corespondență: Calea Timișorii,

Mobil: 0740 586 649,

Mobil: 0722 738 774,

nr.9/bis, Lipova, Județ Arad

Email: nemeth_andi@yahoo.com

E-mail: puiu_serban@yahoo.com

Președinte: Evald Mergel

Vicepreședinte chinotehnic: Stoboran

Vicepreședinte promovare: Iclenzan

Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039

Florin

Bogdan

Vicepreședinte organizatoric: Ioana Milea

Mobil: 0762 313 792,

Email: din.neam.de.transilvania@gmail.com

Asociația pentru câini pontatori din ROMÂNIA

Asociația Crescătorilor de Limieri din România

Carpatin Club România

Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,

Popa nr.2, Bistrița 420164, Județ BN,

Clubul Câinilor de Agrement din România

Lipova, Județ Arad,

Tel/Fax: 0263-233-926,

Secretariat: str.Ion Calvin nr.15, Arad

Email: ewaldmergel@yahoo.com,

E-mail: carpatin_club@yahoo.com,

310085, AR

Adresa de Corespondență: Calea Timișorii,

Website:www.carpatinclub.ro

Mobil: 0726 198 050 , 0740 169 278,

nr.9/bis, Lipova, Județ Arad

Secretar: Sas Lorant Zoltan

Fax: 0257 214 488,

Președinte: Evald Mergel

str.Ghe.Șincai nr.24, Bistrița 420041, BN,

Email: office@ccar.ro

Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039

Mobil: 0727 387 875,

Website: www.ccar.ro

Email: ewaldmergel@yahoo.com

Email: drakulas_pride@yahoo.com

Adresa de Corespondență:

VicePreședinte: Covasintan Traian -

Adresa de Corespondență: str. Sergent

str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR

Emanuel

Major Octavian Popa nr.2, Bistrița 420164,

Președinte: Roberto Schill

Secretar: Bencean Florin - Petru

Președinte Executiv: Bodea Vasile

str.M.Eminescu nr. 41, Arad 310085, AR,

str.Crinilor nr.1, sc.A, ap.11, Bistrița

Mobil: 0726 198 050, 0755 113 800,

420050, BN,

Email: robyschill@yahoo.com

Asociatia Clubul de Copoi Ardelenesc din România

Secretariat: str. Sergent Major Octavian

Mobil: 0745 557 383,

VicePreședinte: Rob Florin

Sediu: Str.Bogdan Petriceicu Hasdeu

E-mail: vasile.bodea@astralnet.ro

bd.Revoluției nr.70, ap.2, Arad 310181, AR

Nr.2, Bl. B8, Ap 3, 510114 Alba Iulia, Alba

Vicepreședinte chinotehnic: Iclenzan Vasile

VicePreședinte: Sorin Rotariu

Președinte: DAN Teodor

str.Independenței nr.81, sc.A, et.4, ap.10,

str. Ana Ipatescu nr.52, Sibiu 550267,

Mobil: 0724 475 222/ 0749 637 241

Bistrița 420151, BN,

Mobil: 0745 578 887,

VicePreședinte I: VALEA Ioan

Mobil: 0724 701 476, E-mail: v.iclenzan@

Email: sorin@cavalier.ro

Mobil: 0726 381 898

gmail.com

VicePreședinte II: SPOREA Vasile

Vicepreședinte organizatoric: Deak Andrei

Clubul Crescătorilor de Corbi

Telefon: 0766 344 036

Petru

Secretariat: Predeal, Str.Eroilor, Nr.12,

Email: copoiulardelenesc@gmail.com

str. Sergent Major Octavian Popa nr.2,

Județ Brașov

Bistrița 420164, BN,

Adresa de Corespondență: str.Eroilor nr.12,

Mobil: 0747 512 405,

Predeal 505300, BV,

Secretariat: str.Th.Speranța nr.28, Satu

Email: carpatinlx@yahoo.com

Mobil: 0747 298 932,

Mare 440101, SM,

Vicepreședinte Economic: Bocean

Email: corbi.club@yahoo.com,

Email: office@Româniaboxerclub.ro,

Cosmin

Website: http://www.corbi.ro

Boxer Club Carpatia

Pagina 100

Veterinarul Pet

Președinte: Fleșieru Sebastian

Președinte de onoare: Bogdan Nițescu

str.Eroilor nr.12, Predeal 505300, BV,

bd.Camil Ressu nr.2, bl R2, sc.2,

Mobil: 0722 998 786,

ap.75,S3, București 031746,

Email: sebastian_flesieru@hotmail.com

Mobil: 0722 684 499

Clubul Național Bucovina al Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasa C.R.B.

Vicepreședinte organizatoric: Cocos Liviu

Președinte: Sorin Dragomir

Adresa de Corespondență: Str.

Mobil: 0723 151 810

str. Grigore Alexandrescu nr.108, ap.2,

Nicolae Labiș nr. 12, 720022 Suceava,

Vicepreședinte chinotehnic: Ionete Cătălin

sector 1, București 010627,

Județ Suceava,

Mobil: 0722 413 991

Mobil: 0740 075 074,

Website: www.clubulnationalbucovina.ro

Email: romano_sdragomir@yahoo.com

Președinte: Gașpar Constantin

Prim VicePreședinte: Mircea Cenuse

bd. Tudoraș Gavril nr.17, bl.B4, sc.C, et.2,

str. Lămâiței nr.85, Brașov 500371, BV,

ap.8, Suceava 720283, SV,

Clubul Național al Crescătorilor de Teckel din România

Mobil: 0724 044 377,

Mobil: 0744 487 833,

Secretariat: str.Decebal nr.34, Ploiești

Email: mircea.cenuse@bridgeguard.ro

Fax: 0231 565 955,

100142, PH

Vicepreședinte Lucru: Liviu Ionescu

E-mail: dr_gasparcv_sv@yahoo.com

Adresa de Corespondență: str. Alexandru

str. Gogu Constantinescu G14/1/3

Vicepreședinte organizatoric: Moroșan Ioan

Odobescu nr.90, Ploiești 100346, PH,

Craiova,

Mobil: 0745 629 546

Email: clubteckel@yahoo.com

Mobil: 0722 688 968

Vicepreședinte chinotehnic: Rusu Ioan

Website: www.clubteckel.ro

Email: cedcro@yahoo.com

Președinte: Petru Muntean

Vicepreședinte chinotehnic: Auneanu

bd.M.Eminescu nr.18, Timișoara 300028,

Stefan

Clubul Ciobăneștilor Rusești și Tchiorny Terrier

Mobil: 0723 444 944,

Mobil: 0722 543 117

Secretariat: bd. Ion Mihalache nr. 317,

Email: dogofdracula@yahoo.com

E-mail: cncgvifor@yahoo.com

bl. 3, ap. 2, sector 1, București 011184

Vicepreședinte organizatoric: Drăgănescu

Adresa de Corespondență: bd. Ion

Marian

Clubul Național de Terrieri

str.Alexandru Odobescu nr.90, Ploiești

Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg.Mureș

București 011184,

100346, PH,

Telefon/Fax: 0265 218 582,

Email: secretariat@club-ccrtt.ro,

Mobil: 0723 854 892,

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com,

Website: www.club-ccrtt.ro

Email: ph77ham@yahoo.com

Website: www.terriers.ro

Președinte: Dr. Florin Ioan Balanica,

Vicepreședinte chinotehnic: Călin Simu

Adresa de Corespondență: str.Târgului

Mobil: 0735 037 810

str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,

nr.2, Tg.Mureș 540069, MS

Vicepreședinte organizatoric: Marcel Dulea

400276, CJ,

Președinte: Lokodi Zsolt

Mobil: 0722 777 982

Mobil: 0733 389 545,

Corunca, Bozeni 110, 547367, MS,

Vicepreședinte chinotehnic: Beznea Dorel

E-mail: simu_calin@yahoo.com

Mobil: 0746 218 582,

str.Ștefan cel Mare nr.82, Vălenii de Munte

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com

106400, PH,

Vicepreședinte Organizatoric: Călin Simu

Mobil: 0722 424 480,

Clubul Național Ciobănesc German

Mihalache nr. 317, bl. 3, ap. 2, sector 1,

str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,

Email: ciobanesccaucazian@home.ro

Adresa de Corespondență: str. Mașina

400276, CJ,

de Pâine nr.20, bl.OD 37, sc.2, et.9, ap.81,

Mobil: 0733 389 545,

București 021131,

Email: simu_calin@yahoo.com

Clubul Terrierilor de Tip Bull din România

Email: romano_sdragomir@yahoo.com,

Secretar: Cifra Imola

Secretariat: Piața Mică nr.28, Sibiu

info@ciobanesc-german.ro,

Mobil: 0724 218 582

550182, SB,

Website: http://www.cncg.ro

Email: office@bulltypeterrier.ro, Pagina 101

Website: www.BullTypeTerrier.ro

Mobil: 0722 409 361,

Președinte: Mustea Petru

Adresa de Corespondență: O.P. 1 – C.P.

Email: goldenswankennel@gmail.com

str. Runc, nr. 13, Vatra Dornei, Suceava,

136, Sibiu 550179, SB

Vicepreședinte organizatoric: Belciug

cod 725700,

Președinte: Adrian Ludoșan

Alexandru

Telefon: 0745 323 142,

str.Săliște nr. 4A, Sibiu 550076, SB,

Mobil: 0722 275 101, 0722 275 713,

Email: petru_mustea@yahoo.com

Mobil: 0722 305 624,

E-mail: alex.belciug@gmail.com

Vicepreședinte Organizatoric: Radu Ion

Email: adi-ludosan@amstaff.ro

Secretar: Monica Roșca

str.Prof. dr. Gheorghe Marinescu nr.1, ap.

Vicepreședinte chinotehnic: Mihai Borzan

Mobil: 0723 245 794,

6, Timișoara, Județ Timis,

Vicepreședinte organizatoric: Cristina Popa

Email: secretariatdmc@molossclub.com

Telefon: 0731 838 842

Vicepreședinte chinotehnic: Sorin Iacob

Adresă de corespondență: Str.

Secretariat: bd Republicii nr.16, Baia

Email: iacob.sorin@gmail.com,

Ciacova nr. 23, 013231 București

Mare 430264, MM,

Mobil: 0758 944 314,

Președinte: Liana Stoicescu

E-mail: dobi@dobermann-club.ro,

0762 355 333

Mobil: 0726 366 655

Website: www.dobermann-club.ro

VicePreședinte organizatoric: Sarina Alcea

Adresa de Corespondență: bd Republicii

România Retriever Club

Telefon: 0722 401 635

nr.16, Baia Mare 430264, MM

Secretariat: Mediaș, cod.551211 str. 1

VicePreședinte chinotehnic: Dr. Anda

Președinte: Csaba Majoros

Decembrie nr. 27, ap. 9,

Florescu

Mobil: 0722 397 770,

Fax: 0269 839 063

Telefon 0722 203 683

Email: csabam@canal7.ro

Email: contact@retrieverclub.ro,

Vicepreședinte Chinotehnic &

Website: www.retrieverclub.ro

Organizatoric: Spaler Sorin

Adresa de Corespondență: Mediaș, O.P

Secretariat: str. Betonierei nr.20, Sector

Vicepreședinte Economic : Cătănescu

3, CP 65

1, București 013094,

Dana

Președinte: Katona Ecaterina Maghiari

E-mail: dacmolossclub@gmail.com,

Email: dana@vibralogix.com

Mobil: 0745 127 514

Website: www.molossclub.com

Vicepreședinte: Damian Simona

Cocker Spaniel Club

Dac Moloss Club

Dobermann Club România

Adresa de Corespondență: Gheorghiu

Mioritic Club România

Brindusa Mariana, București - Bd.

Secretariat: str.V.Onițiu nr.19, Timișoara

Ghencea 42, bl. C25, et. 5, ap. 18

300238, TM,

Președinte: Tenu Andrei

Email: mioritic.club@gmail.com,

Mobil: 0722 373 713,

asociatia.mcr@gmail.com,

E-mail: andrei.tenu@gmail.com

Website: www.mioritic-club.ro

Vicepreședinte Chinotehnic: Brîndușa

Adresa de Corespondență: O.P. 17 –

Gheorghiu

POST RESTANT, Timișoara, TM

Pagina 102

Veterinarul Pet

Tomești, Iași,

Mobil: 0722 229 070

Felise din Asociația felină Sofisticat Crescător de Don Sphynx OF PAULINE’S*RO

Contact: Paula Matei, București Telefon: 0722818017 Email: crin4520002@yahoo.com Website: www.paulinecavia.info

Email: contact@mysings.ro

RO* FLUFFY JOKE

Website: www.mysings.ro

Crescător de Persană & Exotic shorthair /

Crescător de Russian Blue (Albastră de Rusia)

Exotică cu păr scurt Contact : Iulia Gingarasu, Galați Email: iulia_gingarasu@yahoo.com

RO* BLUE BREEZE

RO* NAPOCATS

Crescător de Russian Blue (Albastră de

Crescătorie de Exotic Shorthair

RO* VELVET SKIN

Rusia) și Singapura

Contact: Ciprian Iakab,Cluj-Napoca

Crescător: Ștefan Rusu

Contact : Gabriel Neagoe, București

Telefon: 0757.232.878

Telefon: 0736087337

Email : gabriel_neagoe@yahoo.com

Email: napocats@gmail.com

Email: stefan.rusu@yahoo.com

Telefon : 021 330 91 76

https://www.facebook.com/pages/

RO* NUDE BY NATURE

RO* CENDRE DE ROSES

Contact: Mircea Marinescu Ploiești

Contact: Aida Preda, București

Telefon:0724 581 636 / 0735 285 851

Telefon:0724006149

Email: mm69pit@gmail.com

http://www.cendre-de-roses.ro/

RO*GODDESS BEAUTY

Crescător Ragdoll

Crescător de Sphynx

Crescător: Raluca Biciușca

Napocats/593157834146074?fref=ts

Crescător de Norwegian Forest Cat/Norvegiană de pădure RO*PHOENIX’S CATS Crescător de Maine Coon și Norvegiană de pădure

Telefon: +40 727 062 202

ES* CARPAT RAGDOLLS

Email:office@goddessbeautysphynx.com

Contact: Anca Alexandru, Madrid, Spania

Email: anda@phoenixcats.ro;

Website: www.goddessbeautysphynx.com

Email : alexanca12@hotmail.com

andaporumb@gmail.com

Website : www.carpat-ragdolls.com

Website: www.phoenixcats.ro

Crescător de Persană & Exotic shorthair / Exotică cu păr scurt

RO*WILD FOREST’S Crescător de Norvegiană de pădure

OF SOFTBERRY*RO Crescător: Andreea Tănase Email: andreeatan@gmail.com Facebook: https://www.facebook.com/ SoftberrySphynxCattery?fref=ts

Crescător de Singapura

RO* CAT MAN FELIX

Contact: Anda Porumb, București

Contact: Aurelian & Cora Ionescu, București

Crescător de Persană & Exotic shorthair /

Telefon: 004 0722 492143

Contact: Mirela & Stefan Petcu, București

Exotică cu păr scurt

Email: skogatt_nfo@yahoo.com /

Email: ro_mirela@yahoo.com

Contact: Hortensia Stănescu, București

aurelian@wildforest.ro

Website: www.singapura-cat.ro

Telefon: 004 0723 370135

Website: www.wildforest.ro

Facebook: https://www.facebook.com/

Email: catman_felix@yahoo.com;

MireilleCattery/

catmanfelixcattery@gmail.com

RO* PURGIA Contact : Georgiana Pantus, Galați

https://www.facebook.

Crescător de Maine Coon RO*BRAGX

com/pages/Cat-Man-Felix-

Crescător de Maine Coon

Cattery/657142027697753?fref=ts

Contact: Gabriela & Radu Briban, Pagina 103

București Email: gabrielabriban@yaho.com

RO*PIQUETTE ZINA Crescător de Devon Rex

Email: mg@clicknet.ro

Contact: Ruxandra Maria Voicu, București

Email: piquette_zina@gmail.com/

OF PA-LION’S*RO Crescător de British shorthair(Britanică cu păr scurt)

Email: fucsi17@yahoo.com

georgiana.dorin@gmail.com

Contact: MARIAN și ORSOLYA SANDOR

Website : www.devonrex.ro

Telefon: 0744551799, 0728884051

RO*FUCSICOON’S Crescător de Maine Coon

RO*GRIDDLEBONE’S Crescător de Maine Coon

Contact: Georgiana Dorin, București Telefon: 0722756609

Contact: Marius & Laura Elefterescu,

Crescători de British Shorthair RO*BRITTKIT

București

Crescător de British shorthair (Britanică cu

Telefon:0723164614

păr scurt)

Email: griddlebones@gmail.com

Contact: Teo Paul, București

Website: www.griddlebones.ro

Telefon: 0722308195/ 0765750181

RO*IRIS GLOW Crescător de Maine Coon și proprietar de Ragdoll Contact: Ioana Unteanu, București Email: ioana.unteanu@yahoo.com

RO*MANAH COON’S Crescător de Maine Coon Contact: Severiana Ioniță, București Email: anna_ionita@yahoo.com

Adrian 0723396770, Brigitte 0744780813

RO*CANDICE’S CATS Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt) Contact: Candice & Adrian Dragotă,

Email: thierjungadrian@yahoo.ro, brigittethierjung2005@yahoo.de Facebook: https://www.facebook.com/ britim19

Email: candice_dragota@yahoo.com

Crescători de Bengal RO*ALL ABOUT SPOTS

Website : www.british-shorthair.ro

Crescător de Bengal

București

Contact: Paul Iagaru, București

Telefon:0724343491

Email: iagaru.paul@yahoo.com

RO*GIANTS CATWALK

oradea.ro/

Website: www.brittkit.ro

Contact: Yann & Ana Panco, București

Website: www.maine-coon.ro

Website: http://www.british-shorthair-

Email: teo.paul@gmail.com

RO*PANCO’S Crescător de Maine Coon

ana_panco@yahoo.com

yahoo.com

OF BRITIM*RO Contact: Adrian si Brigitte Thierjung, Timișoara

RO*FURRY FLOYD’S Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Email: info@maine-coon.ro/

Email: mariantel@yahoo.com; orsi_orsy@

RO*MARIO’S TEDDY BEAR Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Contact: Florin și Loredana Lazăr, Baia Mare Telefon: 0765 329 349 Email: lazar_lore@yahoo.com Website : www.bengal.ro

RO*ZALI’S BENGAL Crescător de Bengal Contact: Rodica Zalinescu, Iași Telefon: 0724500284

Contact: Marius și Romina Sauca,

Email: contact@rozalisbengal.ro

Mică felisă de Maine Coon din București

Timișoara

Website: www.rozalisbengal.ro

Crescător: Ana Maria Stefanescu

Marius 0723201307, Romina

Contact: anna@phoenixcats.ro

0733884644

OF WOW FACTOR*RO

Website: www.phoenixcats.ro

Email: marius_sauca@yahoo.com /

Contact: Mihaela Stancu & Madalin

danuletiu_romina@yahoo.com

Tanase, București

Website: www.mariosteddybear.ro

Telefon: 0744816348

Crescător de Devon Rex RO*KING’S ODYSSEY București

RO*SILVER WONDER Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Email: doina.hategan@gmail.com

Contact: Daniela Grigore, Bucuresti,

Website: www.kingsodyssey.ro

Romania

Crescator de Devon rex Contact: Doina & Traian Hațegan,

Pagina 104

Veterinarul Pet

E-mail: wow.factor.cattery@gmail.com Website: www.wow-factor.ro Facebook: https://www.facebook.com/ WOWfactorBengalCattery?fref=ts

Veterinarul Pet www.veterinarul.ro

Pagina 105

Informații veterinare expert 45 de reviste editate 1500 de articole de specialitate 200 editori români

Prima revistă dedicată medicinii veterinare din România Revista face parte din programul "Veterinari pentru veterinari" al Asociației Euroveterinarian, program de promovare și sprijinire a medicilor veterinari români și de propagare a informației veterinare de calitate.

Pagina 106

Veterinarul Pet

www.veterinarul.ro