Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria II nr. 12

l „Succesul în medicina veterinară… să poți garanta pentru sănătatea consumatorilor“ - dr. CorneLiu Maier

O voce l O comunitate l O viață

știință și practică

nr.

12

Veterinarul

l „Succesul… multă muncă, dăruire profesională, dragoste față de profesie, oameni și animale“ - dr. Constantin MihăiLă

anul III, 2012

SPECIAL succes

l „Succesul…măsura în care se poate trata pacientului animal după standarde etice și profesionale similare cu pacientul uman” - dr. Liviu Gaiță

revistă acreditată de Colegiul Medicilor veterinari din românia

TOTUL PENTRU

imaginea ta

Scrie un articol pentru proprietari, creează-ţi un blog sau o pagină web, participă activ la SENSA, actualizează-ţi profilul în Directorul Veterinar, scrie un articol în Revista Veterinarul Știinţă și Practică.

Veterinarul Adresa corespondență: OP 11 CP 2429 Iași Fax: 0332 819 688 Mobil: 0740 763 716 0729 463 047 0747 897 703 0763 296 455 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro

Director: Iulia Crețu Redactor șef: Iulia Blănaru DTP: Bogdan Gavril Manager distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu

Editorii ediției: dr. Viorel Andronie dr. Alin Bîrțoiu Iulia Blănaru dr. Radu Roatiș Chețan Cristian Cucolaș dr. Liviu Gaiță dr. Aurelian Ghișa dr. Corneliu Maier dr. Constantin Mihăilă dr. Cristian Molnar dr. Bogdan Novenschi Consiliul Director Veterinarul PMVPR Președinte: dr. Bogdan Novenschi Vicepreședinte: dr. Ilie Muscalu Fondator: dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian Publicație oficială a Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România

04 Veterinarul

n

EDITORIAL

Avem nevoie de elite în medicina veterinară?

Unii ar întreba „la ce ne folosește?“, alții ar spune „asta ne mai trebuie acum!“. Părerile sunt împărțite într-o profesie care are element central concurența personală între medici. Nu e normalul această situație, dar așa este la noi. Nimeni nu ne-a spus pe băncile facultății că vom activa într-o profesie profund concurențială, dar într-o concurență bazată pe compararea rezultatelor activității medicale și nu analizată de noi, ci de clienți. Este dificil de explicat acest lucru de oameni care au fost educați în spiritul „conlucrării maselor“, „bunul întregului popor“ sau “economia socialistă”. Noi la rândul nostru am asimilat o astfel de formare. Probabil după mai mulți ani de capitalism concurențial, generațiile următoare vor avea șansa să fie pregătite pentru a face față la astfel de confruntări concurențiale.

Dar până atunci rămânem ancorați în veșnicile „comentarii“ sau „analize ale activității“ malițioase și de cele mai multe ori de prost gust care se sfârșesc cu atacuri personale și bârfe dezgustătoare.

Atunci veți spune „păi vezi, la ce ne mai trebuie elite? ca să avem ce bârfi, comenta sau certa?“.

Problema elitelor trebuie privită din cu totul alt unghi. O profesie care are în centrul activității omul asociat cu capabilitățile, cunoștințele profesionale și experiența practică demonstrată are nevoie de elite la fel cum este esențial aurul pentru a justifica valoarea monetară. Aici nu vorbesc de valoarea științifică și elitele științifice. La noi se confundă aceste două elemente care sunt profund diferite. Din această cauză facultățile încearcă să eclipseze medicii practicieni iar aceștia din urmă refuză să mai credibilizeze acțiunile universitarilor chiar a doua zi după ce au părăsit facultatea. Medicina veterinară în România are nevoie de elite științifice, valori de marcă ale progresului, valori ale învățământului care garantează succesul creării unui bun practician. Medicina veterinară din România are cumplită nevoie de elite autentice din rândurile practicienilor care să demonstreze valoarea și unicitatea profesiei, rolul ei pentru societate și contribuția ei pentru dezvoltarea socială și evoluție. Societatea, oamenii de rând au nevoie de elite locale, de oameni dintre ei pe care să îi recunoască ca fiind elite și care sunt lângă ei atunci când au nevoie de sprijin.

Medicina veterinară din România are nevoie de astfel de elite practice care să fie recunoscute, apreciate și încurajate de propria lor breaslă. Rolul lor pentru societatea medicală veterinară este de a arăta restului societății că în rândurile noastre există valori deosebite, că avem resurse să asigurăm societății umane siguranță, sănătate și conviețuirea în deplină armonie cu elementele naturii. Noi, societatea medicală creând elite, promovându-le și recunoscându-le valoarea nu facem altceva decât să ne consolidăm poziția în societate. Societatea va avea încredere că noi, medicii veterinari, contribuim eficient la dinamica societății și că oferim membrilor societății garanția și siguranța reușitei grupului din care facem parte. Poate considerați că acceptarea reușitelor unui coleg constituie o slăbiciune a voastră sau un element concurențial care vă va zdruncina afacerea.

Greșit. Tocmai promovarea și acceptarea unor astfel de elite în viața profesională vă va creiona ca membru al unei comunități științifice și practice puternice, pline de oameni capabili, fermi și elitiști care sunt un motor social puternic. Noi ne creăm propriile elite și nu societatea. Tot noi le promovăm, le etalăm valoarea și le acceptăm ca forță motrică. Restul societății va accepta de facto această situație și va lua ca atare, din mâinile noastre ca experți și le vor admira.

Promovați în rândul clienților reușita operatorie a unui coleg, o inovație adusă de un coleg sau implicarea socială a unor colegi de breaslă. Lăudați-i, elogiați-i și explicați ce important este pentru societate acțiunea lor. Cum protejează ei societatea, cum au ajutat ei la descoperirea unor noi tratamente. Ce credeți că va spune clientul dvs? Va gândi multe dar un gând îi va rămâne cu siguranță: „ce chestie, uite ce lucruri interesante fac medicii veterinari și cum se mai laudă între ei, cum se ajută“.

Din aceste motive avem nevoie de elite. Acesta este rolul lor. Cel mai important este faptul că toți putem și avem ce să comunicăm societății despre reușitele și rolul nostru social. Cu toții suntem obligați moral să veghem la sănătatea populației umane și ne-umane acolo unde ne facem treaba. Trebuie să ne facem cunoscute realizările, reușitele, gândurile și să găsim căi de a ne înfrâna pornirile mai puțin lăudative.

www.veterinarul.ro

dr. Iulian Vieru

COMUNICARE Un blog este un instrument foarte simplu și eficient de comunicare, pe care îl poți folosi ușor, pentru a menține website-ul tău mereu actualizat și pentru a face clienții să urmărească articolele (posturile, în termeni de ”specialitate”) de pe acesta.

De ce ar trebui să am un blog?

Mare parte din cei care folosesc deja această cale de comunicare se referă la blog ca la un jurnal, pe care îl actualizează cu articole relevante pentru proprietarii de animale din punct de vedere al informației împărtășite.

Blogurile sunt ușor de creat și de întreținut, și atașate website-ului cabinetului, sunt o modalitate gratis de ține legătura cu clienții.

Ce legătură are blogul cu social media?

Blogurile, exact ca și social media sunt o unealtă care atrage trafic pe website-ul tău. Dacă deja te-ai obișnuit să relaționezi cu proprietarii de animale pe facebook, îți va fi ușor să te acomodezi cu blogul. Pentru a reuși mai ușor, extinde subiectele conversațiilor pe care le ai cu proprietarii de animale scriind scurte articole educaționale. Spune oamenilor despre blogul tău prin intermediul facebook-ului, al twitter-ului, pe pagina ta web și chiar pe flyerele pe care le ai la recepția cabinetului. Astfel, îți vei redirecționa clienții către acesta, și în cele din urmă îi vei aduce la tine la cabinet.

Din punct de vedere tehnic, blogul ar trebui să conțină o varietate largă de facilități sociale, printre care amintim: componenta de comentarii, posibilitatea de abonare la articole (rss-urile), posibilitatea de a partaja conținutul direct pe platformele de social media etc.

Fiecare cabinet care deține deja un website ar trebui să aibă pe acesta o secțiune separată de blog, care să se adreseze în mod direct actualilor și potențialilor clienți ca unor oameni reali.

Blogurile nu sunt făcute pentru comunicate de presă ci mai degrabă pentru a purta o conversație deschisă cu cititorii acestuia.

Medicii care nu dețin website-uri pot folosi platforme specializate de blog, cum sunt wordpress.org sau blogger.com pentru a deschide o cale de comunicare cu proprietarii de animale.

Nu există nici un fel de reguli care să trebuiască respectate la blogging. Poți scrie practic despre orice, atâta vreme cât

este de interes pentru proprietarii de animale. Desigur, ar trebui să menții o linie profesională și să scrii folosind o tonalitate care să reflecte filosofia și valorile cabinetului tău. Poți scrie zilnic, săptămânal sau lunar, în funcție de timpul pe care îl ai la dispoziție. Nu compune articole lungi, scrie scurt și la obiect, ideal este până în 600 de cuvinte.

Pentru a fi ușor de urmărit și reținut, folosește bulleturile. Pozele merg de minune în orice articol, cititorii apreciind imaginile ca supliment al textului. Începe prin a scrie despre practicile pe care le ai în cabinet, dacă nu știi ce subiecte să abordezi. Fă o planificare a articolelor pe care vrei să le postezi pe un calendar, ca să îți fie ușor să te ții de treabă.

Dacă nu ai foarte mult timp la dispoziție, poți face bloggingul o activitate de grup. Implică medicii de la cabinet în

acest proiect și pune-i să scrie despre diverse subiecte pe care le pregătești pentru ei.

Website-ul tău va câștiga trafic, proprietarii de animale vor fi corect infomați iar tu îți vei fideliza clienții existenți și vei câștiga astfel alții noi.

Veterinarul.ro oferă posibilitatea tututor medicilor veterinari, abonați ai revistei să realizeze un blog profesional pe website-ul nostru, în mod gratuit. Detalii despre modul de realizare al blogului și cum puteți deveni posesorul unui blog pe www.veterinarul.ro obțineți dacă trimiteți un email pe office@veterinarul.ro cu titlul blog sau detalii blog .

Orice articol postat pe www.veterinarul.ro este cotat cu 10 puncte în SNEC. Mult succes!

Iulia Crețu

05

P.M.V.P.R. Anul 2011 a însemnat pentru PMVPR, un examen de maturitate. După doi ani de la înființare, timp în care organizația a trecut prin mai multe provocări, am reușit totuși să ne cristalizăm obiectivele, să ne organizăm și să demarăm câteva proiecte majore, zic eu importante pentru medicina veterinară privată din România.

Astfel, suntem în faza finală a Proiectului “Ambulanța Veterinară”, demarat în anul 2010, deja mașinile sunt aproape dotate și urmează să “intre în pâine”.

P.M.V.P.R. la vremea bilanțului

Î

n anul 2011, PMVPR a organizat un congres în care au existat dezbateri pe teme de maxim interes pentru medicina veterinară privată, congres care s-a dovedit de succes, deoarece feedbackul a fost unul pozitiv, acest gen de manifestare unde membrii pot interveni în dezbatere, cu propuneri și sugestii pentru dezvoltarea activității medical-veterinare private, fiind unul de succes în mai toate organizațiile profesionale ale medicilor veterinari practicieni din Europa.

O realizare majoră a organizației a fost acceptarea ca membru cu drepturi depline în cea mai prestigioasă organizație a medicilor veterinari practicieni europeni, (UEVP), din cadrul FVE. Acest succes a venit după doi ani de muncă susținută, în care PMVPR a demonstrat că este o organizație serioasă, a participat la toate sesiunile de lucru și adunările generale ale FVE și UEVP și a susținut în permanență medicina veterinară privată din România.

Acceptarea ca partener de dialog social de către ANSVSA, printr-un protocol oficial, participarea activă a PMVPR la modificarea legislației care reglementează circulația medicamentului de uz veterinar prin acceptarea numeroaselor propuneri făcute și introducerea acestora în proiectele de acte normative, sunt de asemenea dovada faptului că PMVPR a avut o activitate susținută și în direcția susținerii și promovării intereselor medicilor veterinari practicieni.

Pentru anul 2012 PMVPR își propune să finalizeze cu succes proiectele începute, să dezvolte noi programe de susținere a investițiilor în medicina veterinară în special în mediul rural, să dezvolte programe de specializare, instrumente moderne de marketing și ma-

06 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

nagement veterinar, programe care să ducă la creșterea calității actului medical și a performanțelor cabinetelor veterinare. De asemenea, ne propunem programe comune cu fermierii și crescătorii de animale, programe care să ducă la creșterea încrederii acestora din urmă în medicii veterinari.

Sperăm că ne-am convins membrii că au făcut o alegere bună înscriindu-se în PMVPR și să convingem cât mai mulți medici veterinari din sectorul privat să ni se alăture.

Profit de ocazie să urez multă sănă-

tate tuturor medicilor veterinari, succes în activitatea pe care o desfășoară și le doresc ca prin activitatea lor să ridice prestigiul profesiei de medic veterinar.

Dr. Bogdan Novenschi Președinte PMVPR

medical

Cele mai moderne sisteme pentru radiodiagnostic Radiografie Radiografie digitală

3 costuri reduse

Sisteme Sist eme CR

CR Computed Computed Radiography Radiography

Examion CR 3X-PRO 9 Design

compact 9 Simplu

de utilizat și ușor de întreţinut

9 Fiabil și robust

Kodak CR PoC 360/ Vita 45/Vita 25 9 Accesibil

9 Design compact

9 Imagini de înaltă calitate

Sist Sisteme eme R RX X portabile portabile

Sistem RX digital cu detector flat-panel 9 Direct

Conversion Technology 9 Imagine

la câteva secunde după expunere 9 Calitate

excelentă a imaginii și valori monocrome dinamice 9 Control

integrat al generatorului și al detectorului 9 EXAMION

AQS Software

VETERINAR DE SUCCES

Realizări şi provocări tot mai mari pentru medicii veterinari Pentru noi toţi, medicii veterinari, anul 2011 a fost un an greu, plin de nenumărate provocări şi greutăţi cărora am reuşit să le facem faţă.

M

edicii veterinari din cadrul direcţiilor judeţene au avut o contribuţie majoră la punerea în practică a programelor naţionale şi la asigurarea tuturor cerinţelor pe care legislaţia europeană şi naţională din domeniu le impun. La final de 2011, întregul corp profesional de elită al medicilor veterinari şi-a putut prezenta realizările de importanţă strategică pentru România: reluarea comerţului intracomunitar şi a exportului de carne şi produse din carne de porc, de la 1 ianuarie 2012, prelungirea perioadei de tranziţiei pentru alinierea la standardele comunitare a laptelui de vacă materie primă până la 31 decembrie 2013, şi alocarea de către Comisia Europeană a 6.380.000 de euro pentru cofinanţarea programelor de monitorizare, eradicare şi control a unor boli ale animalelor şi a unor zoonoze.

Nu în ultimul rând, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, care şi-au făcut datoria cu onestitate şi corectitudine, au contribuit la realizarea programelor naţionale, beneficiind de întregul sprijin al conducerii Autorităţii, inclusiv prin asigurarea, în cadrul Programului Naţional Strategic, a plăţii la timp şi în totalitate a sumelor aferente prestaţiilor.

Conducerea ANSVSA, în ciuda perioadei de criză prin care trece România, a reuşit ca această situaţie grea să nu îi afecteze pe oameni, inclusiv la nivelul salariilor, care au fost asigurate şi plătite la timp.

Pentru 2012, ne propunem reluarea comerţului cu porci vii pe piaţa UE şi a exportului către ţări terţe, prin aplicarea unui program intensiv de monitorizare şi control pentru PPC la nivel naţional.

Dorim, astfel, obţinerea pentru România

08 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

a statusului de ţară liberă de PPC, ceea ce va conduce la modificarea Deciziei 855/2008 şi va permite reluarea comerţului de carne şi produse din carne de porc pe piaţa UE şi a exportului către ţări terţe.

Tot în cursul acestui an pregătim alinierea, la finalul perioadei de tranziţie, la standardele şi cerinţele europene pentru laptele crud de vacă. Astfel, vom aplica măsuri şi vom demara programe menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii laptelui crud de vacă, a sistemului de colectare a laptelui de vacă şi la modernizarea şi dezvoltarea fermelor agricole, în acord cu cerinţele şi reglementările europene.

De asemenea, în acest an vom elabora programe de monitorizare, control şi eradicare a unor boli şi zoonoze, pentru anul 2013, cu cofinanţare, prin care vom demonstra, argumentat, necesitatea alocării unor sume mai mari. În condiţiile în care este asigurat, fără probleme, bugetul necesar funcţionării instituţiei noastre, se impune stringent schimbarea unor mentalităţi în sensul adoptării unor abordări pro-fermier şi pro-industrie, a sprijinului profesional constant pe care suntem datori să-l acordăm fermierilor şi celor din industria de profil. Subliniez că trebuie să înţelegem că relaţia noastră cu fermierul şi creşterea numărului de animale este în avantajul tuturor şi, în fond, este menirea de bază a nobilei noastre profesii. Actul medical veterinar este esenţial în asigurarea prestigiului social al profesiei noastre şi este motivul pentru care noi suntem respectaţi în societate şi de aceea, unul dintre vectorii principali ai activităţii noastre va fi cel de control al circuitului medicamentelor de uz veterinar doar de către medicii veterinari, oferirea unei garanţii a sănătăţii animalelor, a sănătăţii publice şi întărirea şi relansarea sectorului creşterii animalelor, la nivelul posibilităţilor reale ale României.

Folosesc acest prilej pentru a dori, tuturor colegilor mei din ţară, indiferent în ce sistem îşi desfăşoară activitatea, multă sănătate, alături de toţi cei dragi, şi un an plin de realizări şi împliniri!

De asemenea, gândurile mele bune se îndreaptă şi spre colectivul redacţional al excelentei Reviste VETERINARUL! Vă mulţumesc tuturor şi vă rog să nu uitaţi nici o clipă ceea ce spunea marele Pasteur: “Medicul salvează vieţi, medical veterinar salvează omenirea!”

Dr. Radu ROATIŞ-CHEŢAN Preşedinte-secretar de stat al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

C.M.V.R.O.

Colegiul Medicilor Veterinari, între realizări și planuri de viitor Anul 2011 a fost un an plin pentru Colegiul Medicilor Veterinari din România. Dovadă stă raportul de activitate al Biroului Executiv al Colegiului, pe care domnul președinte Viorel Andronie l-a pus la dispoziția revistei noastre, pentru publicare.

R

edăm mai jos realizările CMVRO, așa cum apar ele în raportul pe 2011.

Administrativ - sediu CMVRO fonduri proprii: l Amenajarea unui birou dedicat activității proiectelor; l Amenajarea unui spațiu de arhivare și pentru servere; l Amenajarea sediului ASMVB în compensarea spațiului cedat CMVRO; l Achiziționarea a trei calculatoare, echipamente audio, tv, foto, comunicare, echipamente de securizare și monitorizare pentru echipa de intervenție; l Modernizarea website-ului www.cmvro.ro.

Administrativ - sediu CMVROfonduri europene l Trei laptopuri, licențe și antivirus; l Trei modemuri de conectare la internet; l Un videoproiector; l Un flipchart; l Un ecran de proiecție; l Un aparat de îndosariat; l Aparat de laminat și ghilotină; l Realizarea website-ului proiectului „Perfecționarea resurselor umane din medicina veterinară“, derulat între octombrie 2010 și iunie 2012 l Achiziționarea unui autoturism 8+1 în valoare de 36.547,59 euro fără TVA Administrativ - sedii județene - fonduri europene l 42 laptopuri, licențe, antivirus l 42 modemuri l 42 videoproiectoare l 42 flipcharturi l 42 ecrane de proiecție l 8 imprimate laser pentru 8 filiale

10 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

Administrativ secretariat Număr documente transmise prin intranet 2006 2007 2008 2009 19 36 17 64

2010 135

2011 187

Număr documente intrate/ieșite 2006 2007 2008 1730 1482 1218

2010 3279

2011 4732

2009 2188

Număr certificate de conformitate eliberate 2007 2008 2009 2010 104 149 85 134

2011 137

Număr de înregistrări unități medical veterinare în Registrul Unic 2006 2007 2008 2009 2010 2011 1065 709 385 497 589 726

Administrativ - situație membri MVLP MVO MVM INV CER IND ALIM LAB. P PENS. SOM. Total

2000 2246 695 211 14 123 12 274 240 8235

Administrativ - sedii județene - fonduri CMVRO l Abonament internet pentru fiecare filială plătit lunar din fonduri CMVRO Restanțe privind înregistrarea în baza de date au următoarele filiale: Bistrița Năsăud Botoșani Brașov Giurgiu Mehedinți Sălaj

C.M.V.R.O. În 2011, s-au realizat protocoale de colaborare instituțională cu Guvernul României, Departamentul Afacerilor Europene - IMI servicii, Compania Națională România Digitală, Ministerul Educației și Cercetării și Federația Patronatelor Medicilor Veterinari.

Biroul executiv al colegului a avut 10 ședințe, 6 întâlniri cu ANSVSA, 3 întâlniri cu asociațiile crescătorilor de bovine: Holstein Ro și Federația Națională a crescătorilor de Bovine, o întâlnire cu Banca Mondială. De asemenea reprezentanții CMVRO au participat la nenumărate evenimente precum: Ziua Profesiilor Liberale organizată de UPLR, au avut trei participări la ședințele FSVR, două participări la Consiliile generale ale AGMVR, o participare la congresul PMVPR, patru participări la întâlnirile de lucru ale Asociației Medicilor Veterinari specializați în patologia aviară, o întâlnire cu ICPBMV, o participare la întâlnirea cu decanii FMV, patru participări la ședințele Comisiei pentru Administrație a Camerei Deputaților, patru participări la ședințele Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților. În 2011, CMVRO a susținut menținerea ANSVSA și a laboratoarelor sanitare veterinare de stat în structura actuală prin demersuri față de SGG și Guvern. Biroul executiv al CMVRO a adus argumente tehnice prin care a susținut actuala formă de organizare în teritoriu a sistemului veterinar de stat și păstrarea de către ANSVSA a calității de coordonator și proprietar a bazei de date pentru identificarea animalelor. În 2011 s-au adoptat următoarele hotărâri: Hotărârea 16 privind organizarea concursului de medic primar veterinar, hotărârea 18 privind modificarea Hotărârii 12 cu privire la taxe, Hotărârea 19 privind adoptarea Ghidului de eutanasie a animalelor, Hotărârea 20 privind organizarea filialelor județene ale CMV, Hotărârea 21 privind modificarea organizării concursului de medic primar veterinar, hotărârea 22 privind înscrierea CMV în EVERI și UEVP la FVE. Totodată CMVRO a adoptat hotărărea 23 privind Sistemul Național de Educație Continuă pentru anul 2012 și hotărârea privind lista bolilor incurabile la câine.

Reprezentanții CMVRO au elaborat propuneri atât pentru programul strategic 2011 cât și pentru cel din 2012 și au organizat patru întâlniri ale CN la București, Alba Iulia și Gura Humorului. Împreună cu BRD au realizat un parteneriat de susținere a medicului veterinar pentru dez-

12 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

voltarea rurală din România.

Organizarea concursului de medic primar veterinar a fost un real succes.

Din 515 medici veterinari înscriși, 502 au promovat iar 13 au fost absenți. Doar în trei județe din România nu s-a înscris nici un candidat: CL, IF și T. Pe plan internațional, CMVRO a participat la Adunarea Generală FVE de la Palermo cu doi reprezentanți, la Adunarea Generală a FVE - noiembrie 2011 cu trei reprezentanți, la săptămâna AMVI Internațional, Cremona , mai 2011 - trei reprezentanți, instruirea CE-IMI aprilie 2011, Bruxelles cu doi reprezentanți și la vizita de studiu din Anglia - noiembrie 2011 cu un reprezentant. Zece reprezentanți din partea CMVRO au mers la primul workshop de bunăstare pentru medicii veterinari practicieni organizat la Budapesta, în septembrie 2011 și unul la workshopul pe aceeași temă de la Barcelona, din decembrie 2011.

Colegiul Medicilor Veterinari a început o politică intensă de informare a medicilor veterinari din România prin editarea buletinul informativ 10/2010 în 5000 de exemplare și distribuirea acestuia fiecărui absolvent 2011 al facultăților de medicină veterinară din toată țara. De asemenea, din 2011 apare Revista Veterinaria, editată și tipărită de CMVRO, distribuită gratuit cu finanțare exclusiv din sponsorizări. În 2011, colegiul a editat și transmis prin intranet și email, Infovetul, buletin de informare lunară a medicilor veterinari români. Au fost transmise 24 de newslettere celor 2400 de medici veterinari abonați la emailul colegiului.

Totodată s-au inițiat o serie de demersuri legislative în domeniul identificării obligatorii a câinilor, cu plata de către proprietar și pentru legea gestionării câinilor fărăp stăpân.

CMVRO a tipărit 4.5 milioane de carnete de sănătate pentru câini și pisici, pentru vaccinarea obligatorie antirabică acțiune realizată cu plata de la buget. În 2011 s-au realizat o serie de propuneri legislative - precum propunerile tehnice pentru controlul bolilor pentru perioada 2012 - 2016, proiecte de ordine ale președintelui ANSVSA cu privire la: rețeaua de epidemiosupraveghere a bolilor, utilizarea și controlul substanțelor stupefiante și psihotrope în medicina veterinară, notificarea și comercializarea cosmeticelor pentru animale, notificarea și comercializarea furajelor complementare și a furajelor cu scopuri nutriționale speciale, circulația și comercializarea produselor medicinale veterinare, produce-

rea și comercializarea furajelor medicamentate. În cadrul programului finanțat din fonduri europene s-au inițiat cursuri TIC, la care s-au înscris 166 de medici veterinari. Județele cu un număr foarte mare de medici veterinari: Vaslui, Arad, Dolj, Vâlcea, Ilfov. Toate costurile de transport, cazare, masă, sală de curs, plata lectorilor sunt suportate de către CMV din fonduri europene.

Cursurile sunt organizate după cum urmează: l 22-30 2011 noiembrie București l 8-16 2011 decembrie Galați l 23-31 ianuarie 2012 Brașov l Februarie 2012 București l Martie 2012 București, Iași l Aprilie 2012 Arad l Mai 2012 Craiova l Iunie 2012 Cluj-Napoca l Iulie 2012 Baia Mare l Septembrie 2012 Iași

Numărul total de cursanți care vor fi selectați este de 154 și participanții vor primi certificat CNFPA recunoscut de MEC și MMPS. Au fost organizate în 2011 un număr de 19 seminarii acreditate de către CMV la care au participat un număr de 2215 de medici veterinari.

Au fost acordate ajutoare financiare unor colegi cu probleme grave de sănătate în valoare de 60.755 lei.

Pe parcursul anului 2011 reprezentanții CMVRO s-au confruntat cu unele probleme: implicarea redusă a unor membri, lipsa de reacție, atitudine, promptitudine, comunicare deficitară către membri, numărul redus de unități vizate anual, numărul redus de unități verificate anual, încasarea deficitară a cotizației, cooperarea redusă cu AGMVR în realizarea seminariilor, propunerile reduse privind cadrul legal, cooperarea deficitară cu unele DSVSA-uri și uneori cu ANSVSA. Pentru 2012, CMVRO își propune îmbunătățirea relațiilor de colaborare cu ANSVSA, colaborări mai strânse cu alte organizații profesionale și cu asociațiile crescătorilor de animale, promovări legislative privind aspectele deficitare din activitatea medicului veterinar: circulația produselor medicinale veterinare, identificarea și mișcarea animalelor, certificarea veterinară etc, creșterea calității sistemului de pregătire continuă și creșterea responsabilității medicului veterinar care efectuează acțiuni din Programul Strategic.

VETERINAR DE SUCCES

Succesul… măsura în care se poate trata pacientului animal după standarde etice și profesionale similare cu pacientul uman Un medic respectat de proprietarii de animale și recunoscut pentru ajutorul pe care îl oferă în tratarea, sterilizarea sau castrarea animalelor fără stăpân este fără îndoială un medic veterinar de succes.

Doctorul Liviu Gaiță, recomandat de iubitorii de animale ca un doctor excepțional și foarte sufletist spune că mândria cea mai mare a lui o reprezintă medicii veterinari cu care a lucrat și care îl reprezintă cu succes acolo unde activează.

Când ați început cariera de medic veterinar și dacă vă amintiți care au fost primele echipamente pe care le-ați achiziționat?

Eu sunt inginer de aviație de formație și am profesat mai apoi ca și consultant în management. M-am hotărât să mă înscriu la facultatea de medicină veterinară în 1996, 1997, în urma experienței directe pe care am avut-o cu animalele. Împreună cu dr. Dragoș Tudose am deschis în 2000 primul cabinet veterinar ORTOVET. Primele echipamente au fost ecograful și instalația de biochimie automată, achiziționate în leasing în 2004, o investiție care și-a dovedit repede utilitatea.

Care au fost primele obstacole pe care le-ați avut de depășit în activitatea dvoastră?

Obstacolele - lipsa unui spațiu de desfășurare a activității, o relativă încetineală a mediului profesional în a introduse metode de diagnostic și terapie

14 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

conform normelor occidentale, lucruri care au început să se schimbe începând cu 2004- 2005 într-un ritm năucitor.

Câte ore dedicați pregătirii continue?

Formația pe care o am la bază implică o pregătire profesională continuă la nivel de obligativitate.

Sunt obișnuit să caut și să parcurg literatura nouă apărută. Din păcate, programul solicitant nu îmi permite să realizez zilnic planul pe care mi-l propun, și anume cel puțin o oră pe zi.

Cât timp dedicați activității medicale și cât părții administrative pe care o presupune conducerea unui cabinet?

Nu am ajuns la Ortovet la un stadiu care să mă degreveze de activitatea medicală, este un obiectiv pe care mi-l propun pentru anul 2012. Trei sferturi din timp

mi-l dedic organizării și sarcinilor administrative și doar un sfert activității medicale. Experiența pe care o am în management m-a ajutat să fiu liber de stresul că există tehnici și mijloace de management pe care poate nu le cunosc și din cauza cărora activitatea nu merge bine. Pe de altă parte, mi-am format o atitudine față de abordarea organizatorică și managerială care promovează flexibilitatea și încurajarea inițiativei personale.

Câți angajați aveți în acest moment și care este programul pe care îl aveți la clinică?

Avem 15 salariați dintre care șase sunt medici veterinari. Clinica nu este deschisă non stop, acesta este de asemenea un obiectiv pe care îl consider foarte ambițios pentru anul 2012. El se va materializa numai când voi avea resursa umană cu experiență și exepertiză suficientă pentru a face față cu brio urgențelor într-o tură de noapte. Nu sunt de acord cu permanentizarea programului de lucru cu ajutorul studenților sau a personalului de nivel doi, fără suficientă pregătire. Pentru că noaptea nu vine lumea la vaccin sau curățat urechi. Noapte vin urgențe pentru care și un medic cu experiență poate avea dificultăți în a le face față. Încurajați medicii veterinari cu care lucrați să studieze, le oferiți poate, în timpul zilei o jumătate de oră sau o oră liberă să citească sau să se documenteze?

Cu fiecare stabilesc trimestrial obiective de dezvoltare personală care includ și teme de aprofundare. După care îi încurajez să împărtășească spre întregul

colectiv ceea ce au aflat nou sau ceea ce au cules din experiența proprie pe subiectele pe care s-au focalizat în perioada respectivă. Binențeles că de multe ori se acumulează o discrepanță mare între plan, între ceea ce s-a planificat și ceea ce s-a realizat. Dar atitudinea și abordarea de principiu este că sistematic fiecare are una două teme de aprofundare.

Care credeți că este definiția succesului?

Nu cred că este o definiție unică, este un câmp vast de stabilire a unor obiective pe care fiecare medic veterinar consideră că este important. În măsura în care atinge acele obiective poate să confirme succesul. În ceea ce mă privește tratarea pacientului animal după standarde etice și profesionale similare cu pacientul uman a reprezentat de la început și motivația și obiectivul și preferința față de care măsor succesul.

nu am reușit să le rezolv. Există și un succes cert pe care îl reprezintă toți tinerii care au lucrat în ORTOVET și cu care în momentul de față mă mândresc cu ce fac pretutindeni unde activează.

Care ar fi cele 5 lucruri pe care ar trebui să le știe un medic veterinar proaspăt absolvent de facultate când se gândește la o carieră în domeniu?

Eu i-aș sfătui pe absolvenții de facul-

tate de medicină veterinară din România să deschidă un manual pentru asistenți veterinari de la o facultate americană și să pășească motivați dar moderați în profesie. Să evite infatuarea și automulțumirea, care sunt principalele capcane care apar după primele succese terapeutice. Să respecte însoțitorii animalelor, sfat pe care trebuie să mi-l dau și mie însumi, pentru că de multe ori mă descopăr că am o slăbiciune în acest sens.

Vă considerați un medic veterinar de succes?

Când mă gândesc la ce am făcut nu îmi vin în minte decât cazurile pe care

15

VETERINAR DE SUCCES

Succesul… multă muncă, dăruire profesională, dragoste față de profesie, oameni și animale Are experiență atât în practica de animale mari, cât și în cea de animale de companie. A deschis un spital veterinar de toată mândria la Deva și spune că succesul său se datorează muncii, perseverenței și echipei de medici veterinari cu care lucrează. Dr. Constantin Mihăilă este un medic veterinar pe care îl recomandă realizările sale și care recunoaște că sistemul veterinar din România este în plină transformare.

Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic?

Am terminat Facultatea de Medicină Veterinară în anul 1994 la USAB Timișoara. Am făcut parte din prima promoție de medici veterinari care a făcut obligatoriu 6 ani de studiu, după care mam angajat la DSV Deva. În acel an au fost angajați toți absolvenții de la Cluj și Timișoara în cadrul DSV Deva, după care am fost repartizați pe locurile libere existente în județul Hunedoara.

După 3 luni de stagiatură în laboratorul DSV Deva, am fost repartizat la CSV Bacia, unde după 6 luni am dat examen pe post și am obținut funcția de medic veterinar șef circumscripție. În acest loc am lucrat exact 3 ani și 3 zile. În acea perioadă, rețeaua sanitar-veterinară nu era privatizată, eram angajați la stat. Primele cazuri la circa sanitar veterinară au fost cele legate de tratamente medicale, reproducție, chirurgie etc, în special la animalele de fermă. Fiind crescut de mic copil cu animale în gospodăria părintească, am fost foarte familiarizat cu problemele satului românesc din acea vreme și m-am adaptat foarte repede. Am răspuns la toate solicitările pe linie veterinară, fiind foarte încântat și mulțumit de profesia de medic veterinar. După 6 luni de profesie am castrat primul armăsar și tot în acel

18 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

an am fost nevoit să fac prima operație de reticulită traumatică la o bovină.

Toate aceste reușite mi-au dat încredere în mine și m-au determinat să lucrez tot mai mult, fiind foarte multe zile de vară în care sfârșitul programului de lucru era la orele 20-21 seara.

Cum a fost începutul, care au fost primele aparate pe care le-ați achiziționat?

După primul an am fost trimis de către DSV Deva, pentru o perioadă de 3 luni, la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pentru studii postuniversitare de perfecționare în asistență sanitar veterinară. Aici am fost foarte încântat să văd cu alți ochi (aceia de medic veterinar) tot ceea ce înseamnă diagnostic și tratament în cadrul clinicilor veterinare.

Cu toate acestea, am constatat că există în mine o dorință de a lucra în alt cadru profesional și pentru aceasta am

luat hotărârea de a mă privatiza. Consider că un factor major în luarea acestei decizii a constat și faptul că, începusem paralel cu profesarea pe animale mari să lucrez și pe animale de companie. Am început să îndrăgesc foarte mult și această nouă activitate.

Din luna februarie 1997, m-am privatizat. Activitatea a început prin deschiderea unei farmacii veterinare și a unui cabinet veterinar în orașul Deva în care lucram zilnic 10-12 ore. La scurt timp am mai angajat un medic veterinar.

După acea perioadă au urmat alte extinderi ale activității: deschiderea unui depozit veterinar în Deva, concesionarea CSV Deva, iar în luna februarie a anului 2010, am inaugurat în Deva deschiderea Spitalului veterinar Andivet cu program NON-STOP. În primi ani după deschiderea cabinetului veterinar activitatea a fost foarte intensă, datorită faptului că aveam solicitări pentru deplasări pe teren la ani-

male mari (cezariene la bovine, castrări la armăsari etc.), dar și datorită programului de cabinet pentru animale de companie, care îmi ocupa foarte mult timp.

Ulterior, am reușit formarea unei echipe de medici veterinari foarte bună, cu medici care au fost în practică veterinară în timpul studenției și au avut rezultate bune în timpul facultății. În anii 2006-2008, am efectuat masteratul la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca cu susținerea lucrării „Hernia perineală la câine“. În anul 2011, în urma examenelor efectuate de Colegiul Medicilor Veterinari la nivel național, am obținut titlul de medic veterinar primar. În anul 2008 m-am înscris la doctorat la USAB Timișoara, tema studiului fiind aspectele clinice și terapeutice în neoplazii la câine și avându-l ca îndrumător pe domnul Profesor Doctor Bolte Simion.

După primul an de studiu am fost nevoit sa întrerup doctoratul, pentru finalizarea lucrărilor la Spitalul veterinar Andivet. În primii ani de activitate ca medic veterinar în cabinet am participat la primele cursuri de ecografie care s-au organizat în acea perioadă și am achiziționat, tot atunci, un ecograf veterinar de care am fost foarte încântat și mulțumit, atât datorită creșterii nivelului calității actului medical, a numărului de clienți și nu în ultimul rând datorită satisfacției materiale. Sigur că, la ora actuală, la nivelul Spitalului veterinar Andivet dispunem de aparatură modernă la nivelul laboratorului (aparate de biochimie, hematologie, urină, bacteriologie etc.), aparat Rontgen modern, sală de operaţii dotată cu aparatură ultramodernă, ambulanță cu dotările necesare pentru a oferi atât tratament de urgență animalelor accidentate sau aflate în stare de șoc cât și deplasarea acestora în condiții corespunzătoare de monitorizare până la Spitalul veterinar.

Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru din viața dumneavoastră? Încă mai lucrez 10-12 ore pe zi, deoarece 10-20% din timp trebuie să-l dedic și pentru managementul Spitalului, dar și celorlalte activități veterinare pe care le desfășor. Îmi permit însă, ca 3-4 ore pe zi și sfârșitul de săptămână să mi-l aloc întotdeauna pentru familie (soția și cei doi copii ai mei).

Cât la sută din timpul dumneavoastră acordați pregătirii continue?

Particip aproximativ la toate acțiunile și manifestările privind pregătirea profesională continuă (AMVAC, Work-Sho-

puri, seminarii organizate la nivel județean, congrese internaționale etc). Organizăm și noi, în cadrul Spitalului veterinar Andivet, prezentări și workshopuri pentru angajații noștri, cât și pentru medicii din cabinetele veterinare din județ, cu care colaborăm foarte bine, având invitați lectori cu experiență din domenii diverse – inclusiv management și marketing.

Cum definiți succesul din perspectiva dumneavoastră?

Succesul, din punctul meu de vedere înseamnă multă muncă, dăruire profesională, dragoste față de profesie, oameni și animale, dar nu în ultimul rând acel talent, acel har cu care suntem binecuvântați de Dumnezeu pentru a face această profesie frumoasă.

Chiar dacă și această profesie trece, și ea, printr-o criză economică și printr-o dinamică a schimbărilor greu de perceput de către noi toți, o consider deosebit de frumoasă, deoarece, comparativ cu medicina umană, plaja activităților în care ne desfășurăm noi activitatea ca medici veterinari este mult mai diversă.

Vă considerați un medic veterinar de succes?

Prin realizările pe care le-am efectuat până la această dată, mai ales prin deschiderea Spitalului veterinar Andivet, în urmă cu doi ani, mă consider un medic veterinar de succes. Acest succes trebuie să-l împart cu echipa de medici veterinari pe care o coordonez și cu care lucrez foarte bine, formând o echipă de succes.

Din punct de vedere personal, consider că succesul unui medic veterinar al unei clinici sau a unui spital veterinar, depinde în mare măsură de întreaga echipă, de pregătirea profesională a echipei, de dăruirea acesteia și nu în ultimul rând de succesul întregii echipe.

Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce

ați face la fel? Ce ați schimba?

Dacă ar fi să aleg o profesie la ora actuală, o spun cu sinceritate, ar fi tot profesia de medic veterinar și aceasta deoarece consider că această vocație (de medic veterinar) este cea care mi se potrivește cel mai bine, iar alegerea facultății înainte de 89, neterminând un liceu de profil agricol, ci unul energetic, am făcut-o din convingere și dragoste sinceră pentru animale. În prezent sunt la al IV lea mandat de secretar în cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din județul Hunedoara și am văzut toate transformările și schimbările suferite de profesia noastră în această perioadă, atât la nivelul asistenței veterinare pe animalele de rentă cât și pe cele de companie. Consider că în acești 22 de ani s-au realizat schimbări importante și că lucrurile nu se opresc aici. Odată cu manifestările de pregătire continuă medicii veterinari din țara noastră sunt familiarizați cu noile tehnici de diagnostic și tratament folosite în alte țări mai dezvoltate din punct de vedere economic și științific. Tot mai mulți medici veterinari încep să se specializeze în domenii cât mai bine definite ale medicinei veterinare, iar aceasta nu poate însemna altceva decât progres.

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 „reguli“ fundamentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește să deschidă un cabinet?

Primul lucru pe care consider că trebuie să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate este următorul: să știe cât mai multă medicină veterinară, deoarece experiența și timpul îl vor învăța să fie și un practician bun. l Să fie un medic veterinar bine pregătit și să fi făcut o stagiatură de minim 2-3 ani în cadrul unui cabinet veterinar; l Să dea dovadă de dăruire profesională și de răbdare – deoarece rezultatele nu vor apărea chiar din prima zi de lucru; l Să fie corect față de clienți și în relațiile cu aceștia, iar față de colegi să respecte principiile de etică și deontologie profesională; l Să iubească animalele, dar să aibă înțelegere și față de proprietarii acestora și de nevoile lor; l Să fie atent permanent cu pregătirea profesională și să-și aloce din puținul timp rămas și pentru aceasta în fiecare zi și nu în ultimul rând să nu uite de dotarea cabinetului cu aparatură. În plus, să fie informat la zi cu toate noutățile ce apar în cadrul profesiei.

Cu mulțumiri, Dr. Mihăilă Constantin

19

VETERINAR DE SUCCES Povestea nefardată a echipei de fotbal Sănătatea Cluj și a medicului veterinar Aurelian Ghișa și crezul lui sportiv: „Ne pasă de fotbal. Niciodată prea mult. «Noi să fim sănătoși»!“.

C

lujul își imprimă vocea tot mai apăsat în lumea fotbalului. „Ora exactă se va da aici în 2012“, e incantaţia, cu doza specifică de mândrie tipic ardeleană, rostită de suporterul de fotbal de sub Feleac. „U“ a așezat fotbalul clujean pe hartă, CFR l-a definit apoi în Europa. Dar noua minune e Sănătatea Cluj. O poveste zămislită acum 25 de ani, întreţinută de pasiunea pentru minge a unui grup de medici veterinari, cu doctorul Aurelian Ghișa, în rol de Guardiola. Sau Messi. Doar Ghișa, la 47 de ani, e încăpăţânat să le facă pe amândouă.

Nu-s ei premergătorii „tiki-taka“, sunt doar „virușii verzi“ de la Sănătatea. „«Ura, noi să fim sănătoși!»“, e îndemnul cu care Ghișa, Gașpar, Kis, Pâglișan, Miclăuș sau Nicula și-au croit și-n 2011 drumul spre surpriza anului în Cupei României! Duelul cu Steaua, din șaisprezecimi, la 18 ani de la primul contact al medicului veterinar, originar din Turda, Aurelian Ghișa, cu Sănătatea Cluj.

L-au auzit în toamna trecută și urmașii lui Lăcătuș sau Iordănescu, colegi de vestiare, la Buzău, cu „virușii lui Ghișa“. „Uneori mă mir și eu de ce am fost și unde am ajuns. În ’93, am intrat la echipă ca jucător pentru că iubeam mult fotbalul și lucram la Avicola Cluj ca veterinar iar halele unde munceam erau în comuna Florești, aproape de terenul de antrenament al Sănătăţii“, povestește începuturile șeful „virușilor“, cum e poreclit Ghișa de toată tagma medicilor veterinari din zonă.

Dar și din ţară. „Păi, ei sunt fanii noștri în primul rând. Pe oriunde merge echipa, peste tot, există câte unul gata să ne dea o mână de ajutor. Păi, cu Steaua, o seară de cazare din drumul spre Buzău, unde am jucat în Cupă, ne-a fost gazdă doctorul Neagu, de la Râșnov“, devoalează legătura de sânge a „virușilor verzi“ de la Cluj cu lumea veterinarilor din ţară. Şi așa e și la deplasările din Liga a III-a! „Prietenii mei, medici, de la Satu Mare, Brașov sau Bistriţa, nici nu concep să nu trecem pe la ei dacă află că Sănătatea are joc în orașul lor. Am devenit un brand naţional, subiect de mândrie chiar și pentru ei“, mărturisește doctorul Ghișa. Iar povestea stă să prindă muguri noi. Nebunia doctorului e să se vadă măcar în Liga a II-a! Între două drumuri la clienţii de produse veterinare și antrenamentele cu echipa lui.

20 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

9

E poziţia ocupată de Sănătatea Cluj în clasamentul Ligii a III-a, seria C6, după finele turului

Ce au în comun „principiile furajării eficiente la vaci“ şi o jambieră? Dar o seringă şi o apărătoare de joc?

Răspunsul e simplu:

Ghişa şi viruşii lui. „Verzii“ de la Cluj Performanţele „virușilor verzii” cu Ghișa la cârmă l În 2005, la 19 ani de la înfiinţare, Sănătatea devine „majoră” și face pasul spre Liga a III-a din Liga a IV-a. l În 2007, Sănătatea erupe în Cupa României, elimină Someșul Ileanda (4-1), Minerul Iara (2-1), Victoria Carei (2-1), Gaz Metan Mediaș (1-0), Unirea Al. Iulia (3-2), UTA (1-0), dar pierde în optimi cu Dinamo (0-4). l În 2009, Sănătatea face furori în Cupă, elimină „U” Cluj și ajunge iar în șaisprezecimile competiţiei, dar pierde cu FC Timișoara. l În iarna lui 2010, „virușii” ies învingători în turneul memorial „Laza Janos” de la Bekescsaba. l „Virușii“ lui Ghișa ies iar la lumină în toamna lui 2011 și fac furori în Cupa României. Înving pe rând Unirea Florești (C6) (3-1), Seso C. Turzii (C6) (1-0), FC Bihor (L2) (1-0), dar Steaua (L1) (0-4) pune capăt aventurii.

Tari la fotbal, primii la deratizări Cu ce se ocupă unii din jucătorii Sănătăţii? Explică medicul Ghișa. „Cu unii am făcut cea mai tare echipă de deratizare din judeţ, nu glumesc. Chiar se pricep foarte bine, sunt cunoscuţi. În toamnă au avut pe «mână» tot complexul studenţesc «Hașdeu». Igiena a peste 50.000 de studenţi a fost pe mâinile lor“, se destănuie Aurelian.

Ale cui mâini? „Ale lui Gașpar, Nicula, Hoca sau Kis”, completează medicul. Toţi patru piese de bază în trupa „virușilor“, ultimul jucător cu state vechi în fotbal, chiar la concitadina CFR Cluj. Şi nu oricând, ci chiar după promovarea CFR-ului în Liga I în 2004. Colegi în iarbă dar și la muncă.

Toţi sunt „coechipieri“ la Sănătatea Servicii Publice S.A., tocmai firma ce susţine echipa de fotbal și, implicit, pasiunea „virușilor” în fotbalul profesionist.

Dom’ președinte e tot medic veterinar!

Le sunt aproape, uneori chiar și financiar. Îi încurajează la meciuri. Şi nu doar atât. Da, grupul medicilor veterinari din Cluj dar și din ţară le e și susţinător de nădejde. Președintele onorific al clubului de la Cluj e tocmai septuagenarul Sechel Ioan Zaharie. „Mi-a fost șef la Avicola Cluj, când eram tânăr. El a susţinut mult echipa asta când eu eram doar jucător. Ni s-a alăturat apoi și când am început să o conduc. O minte sclipitoare, de mare ajutor...“, explică, pe un ton grav, Ghișa. Nici n-ai cum altfel, medicul Sechel nu glumește când vine vorba de sport. E o pasiune veche. O știu prea bine sportivii de la Universitatea Cluj, de di-

9

milioane de euro e cifra de afaceri a „Sănătatea Servicii Publice S.A. Cluj”, firma doctorului Aurelian Ghişa

Prietenii mei, medici, de la Satu Mare, Braşov sau Bistriţa, nici nu concep să nu trecem pe la ei dacă află că Sănătatea are joc în oraşul lor. Am devenit un brand naţional, subiect de mândrie chiar şi pentru ei.

Aurelian Ghişa, medic veterinar, patron-jucător la Sănătatea Cluj

Ghişa, coleg cu Doboş la Turda!

Născut lângă Turda, în satul Copăceni, Ghişa a jucat la juniorii lui Arieşul Turda, coleg de apărare cu Toni Doboş sau Stelian Gherman. După ce a terminat studiile superioare la USAMV Cluj, Ghişa s-a angajat ca medic veterinar în 1989. „Eu am prins revoluţia în fermele de la Avicola, la Floreşti”, rememorează Ghişa, care a revenit la pasiunea lui în 1993, când s-a legitimat ca fotbalist la Sănătatea Cluj.

nainte de Revoluţie. Avicola Cluj era unul din susţinătorii „grei“ ai „șepcilor roșii“. Între timp, „virușii“ l-au deturnat și i-au dat funcţie la Sănătatea.

Şi olandezii veterinari s-au făcut „viruși verzi” cu acte Renumele lor s-a dus peste mări și zări. Din Canada, în Olanda, nu-s puţini cei ce știu de numele Sănătăţii. O spun

actele. Cele contabile. Cum așa? Păi, Maurits Regouin e unul din fanii declaraţi ai Sănătăţii mai ales când vine vorba de întocmirea bugetului înainte de startul sezonului. „E directorul fimei olandeze de produse veterinare, Dopharma, cea care se implică financiar la noi la echipă“, se confesează Ghișa, care s-a ales și cu un cadou de la olandez odată cu serbarea celor 25 de ani de la înfiinţare a echipei.

Un amical în 2012 cu echipa olandeză de primă ligă, NAC Breda. Ei sunt omologii „virușilor“ din Ţara Lalelelor. Dopharma cotizează la „Armata Galbenă“, „Perla Sudului“ pentru olandezi.

„Transfer medic veterinar, cu state de fotbalist” Febra pentru fotbal nu-l lasă pe Ghișa nici când stă cu prietenii medici la masă sau o simplă cafea. „I-aș «transfera» pe toţi la mine, dar nu pot sau nu vor ei.

Unii chiar nu înţeleg nimic din fotbal și nu vreau să-i forţez. Pur și simplu le place altceva. Nu-i judec“, povestește doctorul Ghișa care adună vară de vară sau iarnă de iarnă studenţi la probe de joc la echipa lui. „Am avut și mulţi care erau medici veterinari în devenire dar nu au fost păstraţi după probele de joc. De ce? Nu știu. Antrenorul știe. Eu nu mă bag peste munca lui. Nu-i fac scandal nici când nu mă bagă să joc!“, explică Ghișa, care la 47 de ani a bifat un record.

E cel mai vârstic jucător de fotbal care a evoluat în Cupa României, după 1990, în faza șaisprezecimilor. Cu Steaua a prins 14 minute, pe final. „Se vede că a făcut fotbal profesionist”, a fost cel mai frumos cadou primit de Ghișa de la adversarul direct, stelistul Martinovic.

Articol realizat de Cristian Cucolaș cristian.cucolas@protv.ro

21

VETERINAR DE SUCCES

O zi la GreenPoint Trade Nu-i nici un secret că o companie care are ca fundament pasiunea pentru lucrurile bine făcute, ajunge să fie una de succes atunci când toți cei implicați împărtășesc aceleași valori. Ne-am petrecut o zi la Greenpoint Trade și vă dezvăluim modul de lucru din spatele birourilor, vă povestim despre cultura organizațională a companiei și cum se definesc ei pe piața veterinară din România.

Activitatea de birou „Ne începem activitatea în jurul orei 9.00“, ne spune zâmbind Doina Roman, managerul firmei. ”Ne strângem de pe la

22 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

8.30 aici, discutăm despre produsele care au apărut, despre evenimentele din ziua precedentă și de planurile pe ziua respectivă“, mai adaugă aceasta.

tribuie aceeași marcă de hrană de animale de companie din Rusia, Ucraina, Bulgaria și țările scandinave.

Două tipuri de angajați Profil de companie Greenpoint Trade este o companie 100% românească care se ocupă de comercializarea de produse destinate animalelor de companie și care are o linie specializată de produse pentru medicii veterinari: de la diete până la kituri de diagnostic, echipamente de ecografie performante, instrumentar și mobilier medical.

Compania activează pe piața din România din 2002 și are o cifră de afaceri de aproape un milion de euro. În ultimul an, a avut cele mai bune rezultate la vânzările de diete, depășind firmele care dis-

„În structura companiei există oameni care sunt de pregătire medici veterinari și pe care i-am căutat mult și i-am luat prin selecții și sunt poziționați în două categorii mari: cei care stau în primul plan și sunt agenții de vânzări, reprezentanți medicali pe anumite zone, ei sunt în prima linie, frontul. Ei se luptă, ei aduc cele mai bune rezultate în firmă. Apoi există ca la toată lumea backoffice, pozițiile de marketing și persoanele care se ocupă de lucruri deosebite: precum autorizările produselor pe care le importăm, traducerea prospectelor, a intrucțiunilor de folo-

VETERINAR DE SUCCES

sire“, ne dezvăluie Doina. Totodată, aceștia din urmă se ocupă de relațiile pe care firma le are cu furnizorii și clienții. „Primul lucru care se întâmplă de regulă la birou sunt scuzele de întârziere, apoi încep telefoanele, emailurile, noutățile legislative și munca de cercetare“.

Munca la Greenpoint Trade implică o relaționare zilnică cu medicii veterinari și implică de asemenea o muncă de cercetare pentru că trebuie să îi aduci acestuia cele mai bune informații și mai complete legate de diverse afecțiuni și modalitatea lor de tratare.

Legislație sinuoasă „Nu-i ușor să imporți produse noi și necesare pe piața din România, autorizările sunt sinuoase, costurile sunt mari iar informațiile legate de proceduri sunt neclare. Satisfacția cea mai mare o ai atunci când te uiți și vezi că produsele sunt apreciate iar clienții finali, proprietarii de animale sunt încântați și mulțumiți. Pentru unele produse de succes în afară, mai ales în zona de vitamine, autorizarea este practic imposibilă pentru un importator, din cauza costurilor uriașe pe care le implică procesul“, arată Doina.

Compania are o activitate susținută pe mediile de socializare, imaginea aces-

24 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

teia fiind promovată prin intermediul concursurilor interactive pentru medicii veterinari. „Pe Facebook de exemplu, cei care ne urmăresc nu sunt doar medici, avem și crescători și proprietari de animale care sunt interesați de informații și sfaturi și pentru care ne dorim să ducem o politică de educare. Această activitate este o altă parte a zilei“, explică aceasta.

Sprijinirea medicilor veterinari Compania are o politică strictă cu privire la distribuirea produselor pe care le comercializează prin susținerea medicului veterinar. „Nu vrem să tăiem lanțul: distribuitor - importator - medic veterinar - proprietar sau crescător. Așa este corect deontologic să se realizeze comercializarea de produse speciale destinate proprietarilor de animale, prin medicul veterinar. Vindem diete, antiparazitare în cabinetele veterinare, care sunt responsabile de sfătuirea corectă a proprietarilor cu privire la produsele pe care le recomandă“, mai arată Doina. Firma Greenpoint Trade are realizate parteneriate cu mai multe cabinete din țară, pentru care s-au găsit soluții persoanlizate de sprijin.

Fie că a fost o politică de amenajare, fie una de dotare, medicul veterinar parte-

ner Greenpoint Trade a găsit mereu un ajutor în companie.

Greenpoint Trade în vânzări Pe partea de vânzări, zilele nu seamănă una cu alta. Ne povestește chiar directorul de vânzări al companiei, Cătălin Chirsanov. „Putem începe programul la patru dimineața, dacă mergem în țară, sau la nouă, dacă venim la birou pentru că avem treabă aici. Mergem în cabinetele medicilor cu care noi colaborăm, asistăm la operații sau studiem despre produsele din portofoliu“, ne explică Cătălin. Secretul unei zile reușite în vânzări este să vinzi ceva în care crezi, așa cum spune Cătălin. Ziua se încheie atunci când toate planurile sunt realizate, nu-i oră fixă la vânzări.

Final de zi Cea care închide lumina în firmă este managerul companiei, care se desparte de treburile zilnice cu greu, târziu spre seară. „Colegii mei știu că aici nu există absurditate cu privire la program. Se lucrează până la cinci, eu însă încalc regula. Închid firma când ochii îmi dau semne că ar trebui să-i las să se odihnească“, ne spune Doina râzând.

VETERINAR DE SUCCES

Succesul... noțiune abstractă care definește recunoașterea proprietarilor de animale Are o experiență de peste 25 de ani în practicarea medicinii veterinare și un cuvânt greu de spus, atunci când este vorba de sănătatea animalelor. Muncește cu drag de profesie, împărțind eficient timpul scurt între fermă, facultate, Colegiul Medicilor Veterinari și cursurile pe care le susține în toată țara.

Profesorul Alin Bârțoiu spune că succesul apare atunci când muncești și ești bine pregătit în domeniul în care activezi, astfel putând să realizezi o activitate medicală veterinară de calitate.

Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic?

Am început să lucrez ca medic veterinar la 01.10.1987, după terminarea studiilor la FMV București, la Întreprinderea Agricolă de Stat Clejani, jud. Giurgiu, într-o fermă de vaci de lapte. Am ajuns aici deoarece la acea vreme, după terminarea studiilor erai repartizat obligatoriu în producție. Cei care învățau bine în facultate puteau primi două repartiții: în producție și în cercetare. Eu am primit repartiția în producție la IAS Clejani iar cea în cercetare la Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești. Din acest punct de vedere pot spune că atunci am fost un om fericit datorită faptului că la aceeași unitate lucra și soția mea (absolventă a ASEului), care fusese repartizată aici cu un an înainte. Fericirea mea a fost de scurtă durată, deoarece la începutul anului 1988 conducerea de partid și de stat de la acea vreme a tăiat repartițiile în cercetare a trebuit să lucrez în continuare la IAS Clejani, până în anul 1990, când datorită revoluției din decembrie 1989 am putut participa la concursul pentru ocuparea unui post de asistent la disciplina de Reproducție, Obstetrică, Patologia Repro-

25 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

ducției la FMV București.

Primele două cazuri tratate de mine, în calitate de medic veterinar au fost reprezentate de o vacă diagnosticată cu comă puerperală și o vacă care a prezentat indigestie prin împâstare. Vaca cu indigestie prin împâstare am diagnosticat-o și tratat cred ca în a doua sau a treia zi după ce m-am angajat ca medic veterinar, respectiv în 3-4 octombrie 1987. Venind dimineața la fermă, unul din îngrijitori mi-a spus că are o vacă balonată, care nu mănâncă. Am mers în grajd, crezând că este vorba de un meteorism rumenal acut, când acolo am găsit o vacă cu un abdomen enorm, cifozată, cu respirație dispneică, dar la palpare și percuție nici urmă de gaz ci o împâstare cum rar mi-a fost dat să văd și după aceea. Nu am mai încercat nici un tratament conservator deoarece mi-a fost teamă să nu induc și o indigestie gazoasă sau spumoasă, deoarece îngrijitorul îmi spusese că acea vacă mâncase mult porumb plantă întreagă care încă era verde, și am trecut imediat la executarea ruminotomiei. Am reușit să degajez rumenul, care era plin cu plante întregi de porumb (am evacuat cam patru roabe de conținut rumenal solid) și am recuperat vaca care era și gestantă și care a reușit să ducă gestația până la final. A fost prima ruminotomie executată în acea zonă, de aceea asistența a fost foarte numeroasă, așteptându-se ca în final eu să spun că nu se poate rezolva afecțiunea și să o trimit la abator. Mai mult, în timp ce eu executam intervenția chirurgicală, pe lângă locul unde operam a trecut și șeful ciobanilor de la ferma de oi a IAS-ului, care în momentul în care a văzut ce făceam a exclamat „altă vacă care va pleca la abator“. În acel moment, orgoliul meu de veterinar tânăr a răbufnit și l-am întrebat „Dacă vaca trăiește îmi dai o oaie, facem pariu“. La care el a răspuns „Da, pentru că nu va trăi“. După două săptămâni l-am chemat în fermă să vadă vaca și mi-am luat oaia.

Cel de-al doilea caz mai important a

apărut pe 01ianuarie 1998, imediat după revelion. De data aceasta nu a fost o vacă din fermă ci vaca unui om din sat care nu a avut altă treabă decât să fete în noaptea de anul nou, iar dimineața după primul muls să facă comă puerperală. M-am trezit dimineața devreme cu o femeie la poartă, care știa că sunt medic veterinar și care își smulgea părul din cap că după fătare, îi moare vaca. M-am dus să văd despre ce este vorba și m-am speriat și eu când am văzut vaca în decubit cu capul întors spre flancul stâng și care părea că nu respiră. Prima tendință a fost să spun că este moartă deoarece nu reacționa, mișcările respiratorii nu se evidențiau, prezenta enoftalmie, dar la poartă erau adunați toți vecinii și trebuia să fac ceva.

Am început să ascult cordul și am văzut că funcționa și în acel moment am pus diagnosticul de comă puerperală (febră vituleră). Am administrat Gluconat de calciu intravenos și am introdus încet aer în mamelă iar la circa 20 minute vaca s-a ridicat în picioare. Rezolvarea acestui caz a fost spectaculoasă dar până ce am văzut vaca ridicată, pe mine m-au trecut toate transpirațiile deoarece îmi era teamă că am greșit diagnosticul sau tratamentul, că nu reușesc să salvez animalul, ceea ce ar fi fost foarte grav pentru mine tânăr medic veterinar dornic de afirmare. În rest, în fermă de la început m-am ocupat de activitatea curentă specifică medicului veterinar: distocii, retenții ale învelitorilor fetale, diarei și bronhopneumonii la viței, afecțiuni podale etc.

Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru din viața dvoastră?

Nu am ținut niciodată această evidență, dar de foarte multe ori lucrez șapte zile din șapte, inclusiv sâmbăta și duminica. Nu pot spune că am zile tipice de lucru deoarece activitățile sunt diversificate. În zilele în care nu ies la fermă sunt la facultate la ora 8, îmi țin orele de curs și lucrări practice, intru la consultații, tratamente și operații în clinică, discut și lu-

crez cu studenții și doctoranzii la temele de cercetare ale lor și ale mele, particip la ședințe și alte activități ale facultății și ale Colegiului Medicilor Veterinari (unde sunt vicepreședinte), iar după amiaza și seara studiez și scriu. În zilele în care am ieșiri la fermă, în jur de ora șase dimineața plec către ferme, unde lucrez în domeniiile mele de competență, de cele mai multe ori cu studenții sau doctoranzii, iar seara mă întorc la facultate unde-mi rezolv problemele curente sau continui să citesc sau să scriu. Oricum de multe ori mă prinde orele 20-21 în facultate.

Cum reușiți să combinați activitatea didactică cu cea practică?

Prin multă muncă și o bună organizare și foarte important faptul că ceea ce fac, fac cu plăcere. De altfel, eu consider că pentru un cadru didactic clinician este foarte important să nu piardă contactul cu practica, iar în cazul nostru activitatea practică înseamnă să poți lucra în domeniul de competență pe care îl ai atât întrun cabinet veterinar pentru animale de companie cât și într-un dispensar veterinar rural sau într-o fermă de animale de rentă, altfel spus să te afli în piața veterinară. Cea mai bună recunoaștere a valorii profesionale a unui profesor este atunci când colegii practicieni te solicită pentru rezolvarea unor cazuri sau situații apărute în activitatea curentă.

Considerați oportună investiția într-un spital veterinar dotat modern pentru animale mari în România în acest moment? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

Consider că este oportună această investiție cu o singură condiție, medicii care lucrează în acel spital veterinar să fie bine pregătiți, mai ales în patologia ecvină, deoarece aceste animale au valori de piață mari. Pentru ca un spital de animale mari să fie rentabil, caii de sport sau agrement trebuie să reprezinte majoritatea cazurilor tratate. Pe lângă aceasta, trebuie să mai existe o condiție, proprietarii de animale să fie sau să fie făcuți conștienți de costurile destul de mari pe care le implică diagnosticul și tratamentul acestora. De aceea, o altă fațetă a activității unui medic veterinar trebuie să o reprezinte educarea crescătorilor.

Cum ar trebui să-și organizeze activitatea un medic veterinar de animale mari de succes?

Depinde de locul în care medicul respectiv își exercită profesiunea, dacă are

contract cu o fermă sau face clinică rurală în micile gospodării, deoarece modul de organizare este diferit. În fermă, accentul activității veterinare se pune pe asigurarea bunăstării animalelor și productivitate pe când în cazul micilor gospodării apare în plus și este foarte pregnantă dragostea proprietarului pentru calul sau vaca sa. De multe ori în aceste mici gospodării contează numai salvarea vieții animalului chiar dacă productivitatea se reduce. În ferme, medicul veterinar, pe lângă activitatea specifică medical veterinară trebuie să urmărească și condițiile de întreținere, alimentație și management, să aducă la cunoștința celor cu putere de decizie deficiențele constatate din acest punct de vedere și acolo unde poate, să intervină pentru rezolvarea acestora. Nu trebuie să facă rabat sub nici o formă de la asigurarea condițiilor optime de întreținere pentru animale, deoarece în final aceste nereguli se răsfrâng tot asupra activității sale.

Atunci când din diferite motive proprietarii sau cei cu putere de decizie nu pot asigura în totalitate aceste necesități, medicii veterinari trebuie să informeze despre pierderile economice generate de această stare de fapt. Din punct de vedere al activității sanitare veterinare în ferme, medicul veterinar trebuie să realizeze la timp acțiunile de imunoprofilaxie, să aibă tot timpul în centrul atenției activitatea de reproducere a animalelor (deoarece în fermele comerciale aceasta este cea care poate genera profit sau pierderi majore în economia fermei) și să intervină prompt în toate situațiile pentru rezolvarea diferitelor afecțiuni apărute.

De foarte multe ori întârzierea intervenției într-un caz de boală se poate solda cu pierderea capacității productive a animalului sau cu moartea acestuia. Pentru medicul veterinar care lucrează numai în cabinet, acesta trebuie să-și cunoască foarte bine pacienții dar și proprietarii de animale. Activitatea sa trebuie organizată astfel încât să poată interveni oricând pentru rezolvarea cazurilor care apar în activitatea curentă în zona sa de acțiune.

Bineînțeles că aici există diferențe în funcție de zonă, de activitățile în care este implicat (este numai medic de liberă practică sau are și contracte pentru acțiunile sanitare veterinare din programul strategic etc.). Este foarte important ca acesta să vadă cazurile de care se ocupă, în fiecare zi, în așa fel încât tratamentul să fie administrat conform protocoalelor terapeutice specifice. De asemenea și aici

trebuie urmărite aspectele legate de alimentație, întreținere etc.

Un lucru extrem de important pentru medicii veterinari, inclusiv pentru cei de animale mari îl reprezintă abilitatea de a comunica cu proprietarii de animale, de a-i face să înțeleagă necesitatea asigurării bunăstării animalelor pentru menținerea sănătății lor și aplicarea mijloacelor terapeutice și a acțiunilor de imunoprofilaxie, atunci când este necesar.

Cum definiți succesul din perspectiva dumneavoastră?

Din perspectiva mea succesul, pentru un medic veterinar, este o noțiune abstractă care definește recunoașterea proprietarilor de animale și a colegilor că ai intervenit corect și la timp și ai reușit să recuperezi un animal. Succesul, consider că apare atunci când muncești și ești bine pregătit în domeniul în care activezi, astfel putând să realizezi o activitate medicală veterinară de calitate.

Vă considerați un medic veterinar de succes?

Nu. Mă consider doar un medic veterinar care încearcă să-și exercite cât mai corect profesia.

Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce ați face la fel? Ce ați schimba?

Dacă ar fi să o iau de la capăt m-aș orienta tot către activitatea clinică, deoarece consider că aceasta oferă cele mai mari satisfacții profesionale, chiar dacă nu întotdeauna în condiții dintre cele mai ușoare. Ce aș schimba? În primul rând modul de a mă pregăti în sensul că aș încerca să beneficiez la maxim de mobilitățile externe existente în prezent, mobilități care nu existau în perioada studenției mele, în așa fel încât atunci când termin studiile să cunosc cât mai bine situațiile cu care mă pot confrunta în practică. Din experiența mea pot spune că studenții care au participat la programele de mobilități externe au revenit cu o concepție mult schimbată despre ce înseamnă medicina veterinară și ce trebuie să facă un medic veterinar pentru a rezista pe piața muncii.

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate?

Primul lucru pe care trebuie să îl știe un medic veterinar tânăr este că această profesiune trebuie să-ți placă, să te simți atras de către ea, altfel nu poți lucra în domeniul veterinar.

26

VETERINAR DE SUCCES

Dr. Ghişa: „Un bob de pasiune şi o mare echipă!“ La 17 ani de la prima factură, Dr.-ul Aurelian Ghișa conduce la Cluj un business cu o cu cifră de afaceri în șapte cifre…cu final în euro. Cum a atins succesul un medic veterinar din Copăceni pornind de la așternutul de paie?

Secretele afacerii cu produse de uz veterinar ce au urcat Servicii Publice S.A în topul firmelor de profil din România Dle Ghișa, cum a continuat povestea de dragoste cu medicina veterinară odată cu finalul studiilor?

N-am să uit niciodată startul…În vara lui ‘89, am terminat „medicină veterinară“, la Cluj. M-au trimis stagiar la IAS Poiana Turda, Ferma “Viișoara”. Nu cea din „Toamna Bobocilor” deși mi-ar fi făcut plăcere să lucrez în hală cu Draga Olteanu Matei (râde)...În octombrie, mau mutat la ferma de vaci...Aici m-a prins pe mine Revoluţia! Acolo am ajuns și prima dată „șef “! Dar „n-am făcut prea mulţi pureci“ , că m-am mutat apoi la Avicola Cluj, dar după un concurs serios...nu glumă! Și, așa, începea pentru mine o nouă etapă, total necunoscută, deoarece creșterea și bolile păsărilor era un domeniu total diferit. Eram absolvent de studii superioare dar a trebuit să pun iar „burta pe carte“, apăreau probleme noi, neîntâlnite în facultate. Era o altă lume! Ce drag mi-e și acum când îmi aduc aminte...Frumoase vremuri... În ’92, apoi, am devenit medic epizootolog la fermele de creștere a broilerilor și fermele de păsări reproducţie ale Avicolei Gilău, inclusiv staţia de incubaţie! A fost prima provocare a vieţii, serios! În această perioadă a apărut în fermele avicole, bursita infecţioasă aviară!!! Pfuuu, ce greu mi-a fost. Trei ani am luptat cu blestemata asta de boală, încercând să găsesc momentul optim de vaccinare. A fost perioada în care am acumulat cea mai multă experienţă în avicultură...Atunci m-am simţit medic!

28 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

Bine, și pasul spre business când laţi făcut?

Privatizarea Avicolelor, devenite falimentare între timp, a fost momentul meu. Simţeam că trebuie să-mi caut locul meu și numai al meu. Era în ’95 când mi s-a oferit șansa să devin distribuitor de medicamente de uz veterinar.

E poate momentul meu de cotitură, ce m-a făcut ceea ce sunt astăzi eu ca entitate juridică (oftează).

Mai ţineţi minte de ce v-aţi bătut cu capul în primele clipe? ...(un moment de pauză). Da, în primul rând denumirea companiei mă dezavantaja la început. Ea a fost creată într-un moment în care erau licitaţii în Cluj pentru activităţile de DDD și am crezut că numele companiei ar putea fi un atuu în obţinerea contractului. Dar totul a fost doar o poveste... și a rămas să mă orientez spre domeniul produselor

veterinare, o lume plină de necunoscute atunci. Pentru mine, dar și pentru ceilalţi.

Apoi, un alt moment important a fost începerea colaborării cu Romvac Company SA, când deveneam primul lor distribuitor pe Transilvania. Nu le fac PR, dar așa e! Apoi, primul contract cu un partener străin... compania „Chemifarma Italia“... Ce momente...

Dar hai să îţi zic cea mai frumoasă clipă, onest vorbind...Prima factură emisă! A fost sărbătoare!Am emis-o celor de la Transavia, în ‘95. De atunci, și noi și ei am rămas împreună. Poate și pentru că am crescut unul lângă celălalt (îi revine zâmbetul).

Apropo, cum arată o zi din viaţa medicului veterinar- manager- fotbalist-tată, Aurelian Ghișa?

Hai să îţi zic ce le spun eu clienţilor mei, la dispoziţia cărora stau 24 de ore

din 24. „Domnilor, Ghișa e de la 8.30 la firmă. Are 40 de oameni, n-are ce face, trebuie să stea între ei. Sunt o echipă bună, nu trebuie să-i dojenesc, știu ce au de făcut fiecare în parte. Dacă nu-s la birou, sunt în depozit. Dacă nici acolo nu mă prindeţi, atunci sigur sunt la un alt client. Dacă nu aţi dat de mine... De asta, am telefon mobil. Mi-e deschis tot timpul, așa că nu aveţi cum să nu mă prindeţi“.

Bine, asta până la 17.00. Aici, apare o mică pauză. Sunt plecat „pe teren“. Așa cum scria și Rică Răducanu pe bară când juca fotbal. Da, sunt la fotbal, la echipa mea, Sănătatea Cluj. Joc atacant...când mă bagă antrenorul. Aţi auzit sigur de „Virușii verzi“ de la Cluj!

Apropo, aștept și alţi medici veterinari să-mi facă concurenţă! (râde iar cu poftă). Încercăm să continuăm activitatea din firmă cu activitatea sportivă în timpul liber, iar pentru aceasta am creat 3 echipe de fotbal, în care sunt angrenaţi 80% din angajații companiei: o echipă în Liga a III-a – „Virușii verzi“ cu performanţe notabile în Cupa României, o echipă de Liga a IV-a și o echipă pentru fotbal pe teren sintetic precum și o secție de tenis de câmp.

Deci putem accepta orice provocare SPORTIVĂ la orice nivel de la oricare dintre companiile veterinare.

Unii spun că sunteţi managerul unei companii de succes în mediul veterinar. Care credeţi că sunt secretele unei afaceri de succes?

Ei, vorbește lumea…nu te lua după gura ei (continuă, amuzat). E ca la fotbal!

Totul stă în echipă! Pune un bob de pasiune apoi adună oameni flexibili, neapărat dedicaţi meseriei. Organizează-i! Fă-i să fie atenţi, prompţi la solicitările clienţilor…Și vezi ce iese!? Mie-mi merge, mi-a ieșit…Sper și vouă!

Cum ar defini succesul medicul veterinar născut la Copăceni dar împlinit financiar la Cluj sau București?

Un car de clipe fericite, frumoase, atât în viaţa profesională cât și în cea de familie. Mă consider un om împlinit. Am avut șansa să cunosc succesul profesional dar asta e bazată pe o familie minunată.

Așa mi-a dat mie Dumnezeu...(se oprește niţel, privește o fotografie cu familia de pe birou). Lili (n.a- soţia) e braţul meu drept, acasă dar și la firmă. Avem împreună două fete pasionate de sport și de animale care deja îmbrăţișează și studiază medicina veterinară la USAMV Cluj. Ce pot să-mi doresc decât să-i văd fericiţi și plini de viaţă pe cei apropiaţi, prieteni, cunoscuţi?!!

Noi avem în firmă și un slogan, de multe ori îl auzi când ne e greu, dimi-

30 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

neaţa sau după o zi dură de muncă...“Noi să fim sănătoși!“. L-am făcut și slogan la echipa de fotbal...

Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce aţi face sau ce aţi schimba?

Lucrurile s-au derulat destul de bine până în prezent, încât nu știu dacă aș putea să mă gândesc la o altă variantă a existenţei mele...Chiar nu pot! Dar aștept oricând păreri noi, sugestii...Mă găsiţi la birou, în depozit...sau pe teren. Și la telefon răspund...

Care este primul lucru pe care aţi dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 „reguli“ fundamentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește să-

și deschidă un cabinet?

Nu vreau să fac eu pe „profesorul“, nu-mi stă în fire...nu-mi iese...Însă, dacă aș putea da 5 poveţe unui învăţăcel în meseria asta, ele ar suna cam așa: Fă-o cu pasiune sau las-o baltă! Învaţă zilnic, de la omul de afaceri și până la femeia care sortează ouăle în fermă...

Teoria e baza, dar practica te pune în valoare. Fii indrăzneţ!

Nu fi rigid, ascultă și cugetă. Apoi ia decizii! Dar asumă-ţi deciziile! Nu uita, indiferent de orice obstacol sau tentaţie: EȘTI MEDIC! AI UN DAR APARTE! Interviu realizat de Cristian Cucolaș cristian.cucolas@protv.ro

VETERINAR DE SUCCES

Succesul în medicina veterinară… să poți garanta pentru sănătatea consumatorilor Un medic veterinar respectat și cunoscut de către toți din zona în care își desfășoară activitatea este fără îndoială un medic veterinar de succes.

Prin natura firii, prin convingerile puternice și ajutorul pe care l-a oferit colegilor, adunate la activitatea desfășurată în circumscripțiile sanitar veterinare pe care le are în Bihor, dr. Corneliu Maier demonstrează că medicii veterinari trebuie să fie uniți, indiferent de zona în care își desfășoară activitatea.

Când aţi început cariera de doctor medic veterinar şi care au fost primele cazuri pe care le-aţi avut de tratat ca şi medic?

Septembrie 1996. Două cazuri mi-au rămas în memorie, cazuri pe care le-am tratat în primele zile de practică a profesiei. Îmi amintesc de o fătare distocică la o vacă cu gestaţie gemelară şi de o plagă profundă la o iapă, plagă aflată în zona superioară a membrului pelvin stâng – produsă în pădure unde animalul era folosit la tractat lemne. Nu pot uita cât de tare ploua şi că am lucrat sub o umbrelă, motiv pentru care sutura plăgii a durat peste două ore.

Cum a fost începutul, când v-aţi deschis primul cabinet? Începutul a fost extrem de greu deoarece ca stagiar nu a avut un şef, un medic cu experienţă cu care să mă consult, fiind trimis direct ca şi medic şef de circumscripţie într-o zonă premontană. A fost o provocare ce a devenit în scurt timp plăcută, oferindu-mi mari satisfacţii profesionale. Primul cabinet l-am deschis în septembrie 1999, odată cu privatizarea sistemului veterinar de asistenţă.

Câte ore munciţi pe săptămână şi cum arată o zi tipică de lucru din viaţa dumneavoastră?

Aproximativ 40-50 ore, în funcţie de

32 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

cazuistică şi de acţiunile prevăzute în Programul strategic. În general, o zi de muncă începe prin aprovizionarea cu medicamentele şi materialele necesare desfăşurării activităţii si se continuă cu eliberarea de acte necesare crescătorilor de animale. Începând cu ora 12 se merge pe teren pentru a trata animalele ce nu pot fi aduse la cabinet din diferite motive (imposibilitatea deplasării acestora datorită stării de boală, distanţa mare sau vârsta înaintată a proprietarului).

Cum este activitatea medicală veterinară într-un cabinet din mediul rural?

Complexă, frumoasă, acaparantă.

Care sunt secretele menţinerii unui cabinet la ţară în perioada de criză?

Un bun management, personal serios şi o comunicare foarte bună cu crescătorii de animale.

Cât la sută din timpul dumneavoastră acordaţi pregătirii continue?

Îmi este greu să evaluez în procente timpul acordat dar citesc toate publicaţiile de specialitate apărute în România şi particip la toate congresele organizate de către PMVPR , AGMVR şi AMVAC .

Totodată sunt membru fondator al AVER (medici veterinari cu practică pe cabaline), asociaţie care a organizat în 2010 şi 2011 două congrese de specialitate şi două workshop-uri.

Cum definiţi succesul din perspectiva dumneavoastră?

Pentru mine recunoaşterea rezultatului muncii profesionale de către proprietarii de animale şi colegi este o dovadă a aprecierii efortului depus în apărarea sănătaţii animalelor şi implicit în cea a oamenilor. Când acestea se completează şi cu satisfacţia financiară vorbim, desigur, de succes.

Vă consideraţi un medic veterinar de succes?

Nu. Pentru a fi un medic veterinar de succes în România, şi mai ales pentru

Linia EquinE Aşa cum am promis în numărul trecut, aducem în atenţia dumneavoastră câteva detalii şi despre linia Equine a companiei Chany Nutrition România.

Deşi ultimii ani nu au reprezentat salturi impresionante din punct de vedere al performanţelor sportive, se simte totutşi un trend pozitiv în evoluţia şi revitalizarea acestui segment: creşterea cailor de sport şi agrement. Investiţiile din ultima perioadă în cai de valoare, dar şi implicarea tinerilor veterinari în întreţinerea şi pregătirea acestor nobile animale, nu poate decât să încurajeze şi să stimuleze.

Chany Nutrition vine în întâmpinarea acestor profesionişti cu o gamă nouă de produse, care sunt esenţiale şi benefice atât pentru calul de sport dar şi agrement.

Suplimentarea dietelor cu un produs echilibrat cu Omega 3, Omega 6 este obligatorie. Hrănirea cailor cu cereale, care sunt bogate doar în Omega 6, determină un răspuns proinflamator, ce poate fi observat în cazul artritelor, reacţiilor alergice, EIPH (Penumonia Hemoragică de Efort), laminitelor. Utilizarea unui ulei echilibrat în cei doi acizi Omega 3 şi Omega 6, reduce semnificativ incidenţa afecţiunilor de mai sus, şi nu doar a lor. În general, caii care sunt ţinuţi şi pe păşune au un aport relativ de Omega 3 (iarba conţine 2-3% ulei din care un procent semnifcativ este Omega 3), care are un efect supresor asupra inflamaţiei. Mai mult, prin stimularea producerii de prostaglandine (PGE1), acizii graşi (acidul gama Linoleic – conţinut de Chany EQ-Oil ) intervin indirect în creşterea cantităţii de mucus la nivel intestinal (recomandat în ulcere). Cantitatea recomandată unui cal (10 ml/100 kg GC) nu are impact asupra dietei, şi poate ajunge de multe ori până la 250 ml/animal/zi (în cazul cailor de sport), caz în care se recomandă şi administrarea suplimentară de vitamina E (100 UI pentru 100 ml suplimentari).

Suplimentarea şi chiar hrănirea cailor cu un produs echilibrat în ceea ce priveşte raportul dintre Proteină/Energie-Fibră/Grăsimi este ţinta oricărui crescător. Chany EQ – FineSe este o soluţie ideală pentru corectarea dietelor, atât sub aspectul acestor parametri, dar şi din punct de vedere al acizilor graşi pe care îi conţine. În plus, sursa de seleniu organic (Sel-Plex,Alltech Inc) este un puternic antioxidant (face parte integrantă din sist e m u l antioxidant GPX) şi are un impact semnificativ asupra

funcţiei de reproducţie(spermatogeneză), imunităţii (ex. Ig de la nivelul colostrului) şi a altor sisteme din organism (metabolismul energetic, funcţionarea normală a tiroidei) etc. Cantitatea recomandată unui cal (100 - 200 grame/cap/zi) nu are impact asupra dietei.

Chany EQ – Fines MOS este o soluţie ideală pentru corectarea dietelor, iar componenta MOS (manaoligozaharid) protejează sistemul digestiv faţă de Salmonella şi/sau alte bacterii gram-şi susţine sistemul imunitar local şi general.

Funcţionarea normală a articulaţiilor Reducerea inflamaţiilor Utilizarea eficientă a glicogenului la nivelui fibrei musculare Influenţă pozitivă asupra metabolismului glucozei Funcţionarea normală a sistemului cardiovascular Piele, păr mai lucioase şi mai integre Intensificarea arderii grăsimilor la nivel hepatic Creşterea permeabilităţii celulare a insulinei Echilibru hormonal Spermoatogeneză (creşte numărul de spermatozoizi şi motilitatea lor) Calmarea sistemului nervos Funcţionarea normală a sistemului antioxidant GPX Funcţionarea normală a sistemului digestiv Prevenirea şi reducerea stării de oboseală Întărirea sistemului imun la adulţi şi mânji Spermatogeneza Prevenirea colicilor Combaterea diferitelor tipuri de stres Efect pozitiv asupra stării SN. Director vânzări med. vet. Stoica Cristian 0740763822 cristian.stoica@chany.ro, Chany Nutrition România 0745612564 office@chany.ro

medicii veterinari ce-şi desfăşoară activitatea în mediul rural, majoritatea pacienţilor fiindu-le animalele de interes economic, depinzi şi de factori independenţi de voinţa ta, de ambiţiile tale. Unul dintre aceştia, şi cel mai important, este circulaţia liberă a medicamentului veterinar. Tot mai mulţi proprietari de animale administrează medicamente acestora fără a se consulta cu medicul veterinar şi implicit, fără a respecta timpul de aşteptare necesar fiecărui medicament pentru a fi eliminat din organism. Produsele şi subprodusele de origine animală ajung pe masa consumatorului contaminate cu reziduuri medicamentoase veterinare în 80% din cazuri.

Din acest punct de vedere, deoarece nu pot garanta sănătatea consumatorului prin consumul acestor produse, nu mă consider un medic veterinar de succes.

Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce aţi face la fel?

Ce aţi schimba?

Cred că aş merge pe acelaşi drum ca şi până acum şi la fel cum fac acum, m-aş implica în schimbarea legislaţiei veterinare, în speţă cea a circulaţiei medicamentului veterinar care din punctul meu de vedere, ca specialist, duce în România la un genocid lent.

Care este primul lucru pe care aţi dori să îl ştie un medic veterinar proaspăt ieşit din facultate? Care ar fi cele 5 „reguli“ fundamentale pe care ar trebui să le ştie atunci când se gândeşte să deschidă un cabinet?

Dacă în facultate totul pare roz, deosebit de frumos, în realitate un medic veterinar se confruntă de foarte multe ori şi cu situaţii neplăcute atât prin natura profesiei cât şi a relaţiilor interumane, trebuind să fie de multe ori şi un bun psiholog. Nu există reguli fundamentale deoarece acestea variază în funcţie de tipologia individului care doreşte să-şi deschidă cabinetul, aria de deservire a acestuia, numărul de animale din zonă şi puterea financiară a proprietarilor de animale. Cu toate acestea, câteva reguli de care ar trebui să ţină cont ar fi: să fie un bun manager, să aibă disponibilitate la program prelungit, să fie preocupat continuu pentru evoluţie profesională, să aibă o relaţie bună cu angajaţii şi să fie dispus la efort prelungit.

Iulia Blănaru Redactor Șef Revista Veterinarul

VETERINAR DE SUCCES

Orice lucru bine făcut e un Succes Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic?

Cariera de medic veterinar a început imediat după absolvirea facultății în anul 2003, deși primele cazuri, primele animale bolnave pe care le-am tratat și primele intervenții chirurgicale le-am avut încă din anul 3 de studenție, când după practica de vară pe care am început-o cu domnul dr. Petru Pojar din Cluj (pentru care am un respect deosebit și căruia îi datorez multe din experiențele care au contribuit la inițierea mea în chirurgie), am reușit să practic primele mele intervenții chirurgicale pe vieruși – castrările, în satul bunicilor mei. Tot acolo am tratat și primii cai. În anul 2003 am început ca și doctorand cu frecvență în cadrul Disciplinei de Fiziopatologie de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, apoi din anul 2007 am lucrat în cadrul Autorității Hipice Naționale până când s-a desființat. În anul 2004 mi-am înființat o firmă „CAPRIOLAVET“ specializată în servicii veterinare, însă nu pot să spun că sunt mulțumit de activitatea avută în cadrul acesteia.

Cum a fost începutul, vă amintiți un caz greu cu care v-ați confruntat? Începutul a fost frumos, ca în orice activitate pe care o faci cu plăcere.

Am devenit medic veterinar pentru că îmi plac caii și sunt crescător de cai. Îmi amintesc cum într-o noapte suturam pleoapa superioară a unei iepe din rasa Furioso-North Star la lumina unui led de la brelocul unei chei, cu un ac de sutură improvizat dintr-un ac hipodermic. Cei care mă ajutau dormeau efectiv în picioare, iar mie mi se părea extrem de interesant și provocator să refac acea pleoapă distrusă. S-a vindecat foarte bine, în ciuda condițiilor postoperatorii.

Mă consider foarte norocos pentru că am avut ocazia să văd cum se lucrează în afara granițelor României, la început ca și student, beneficiind de o bursă Erasmus la Facultatea de Medicină Veteri-

36 Veterinarul

n

www.veterinarul.ro

nară din Lisabona în anul 2002, apoi ca și absolvent, tot cu o bursă de studiu la Clinica de Animale Mari de la Ullo din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din Budapesta, în Ungaria în anul 2004.

Mai apoi, fiind coordonatorul unui proiect pentru protecția cailor de muncă din România, proiect susținut de o organizație din Marea Britanie care se numește acum World Horse Welfare, în perioada 2005-2007, am avut de asemenea ocazia să văd ce înseamnă cu adevărat această profesie și care sunt standardele la care trebuie să ne ridicăm.

Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru din viața dvoastră?

Pot doar să vă spun cât muncesc în Anglia pentru că în România e total irelevant… Minim 40 de ore pe săptămână, nimic extraordinar, cât despre maxim greu de spus, dar am avut săptămâni în care mă mulțumeam cu 4 ore de somn pe noapte, și în rest cazuri peste cazuri.

Nu pot să fac un tipar al zilelor de

muncă, și cred că asta îmi place în munca mea. Nu mă plictisesc niciodată pentru că fiecare zi e altfel. Sunt zile în care stau cu un cal și încerc să aflu de ce șchioapătă, și asta îmi ia chiar și 12 ore dacă e ceva complicat, în alte zile nu fac altceva decât vaccinări și stomatologie ecvină sau în alte zile operații diverse pe membre, ligamente etc. Încerc să îmi diversific cât mai mult munca.

Sunteți membru fondator într-o organizație constituită din medici veterinari dedicată sănătății ecvinelor. Ce anume v-a determinat să vă alăturați într-o astfel de organizație și care credeți că sunt principalele dezavantaje ale medicului veterinar român care dorește să se specializeze pe cai? Cum sar putea ele depăși? În primul rând, această organizație era necesară pentru a putea avansa profesional ca și medici specializați pe cai, pentru a putea să ne specializăm pe diversele domenii ale medicinii ecvine și să fim la nivelul așteptărilor proprietarilor de cai. Mă

bucur foarte mult că am reușit să fondăm Asociația Veterinară Ecvină din România și sperăm că vom continua astfel să ridicăm nivelul de pregătire al medicilor veterinari specializați pe cai, dar și al proprietarilor de cai din România.

Dezavantaje putem enumera foarte multe, începând de la lipsurile financiare ale proprietarilor de cai din România și până la lipsa pe piața din România a medicamentelor de bază pentru cabaline, ca de altfel și pentru alte specii. Din discuțiile avute cu colegii medici umani, tind să cred că situația e similară și în medicina umană, însă cred că de vină suntem și noi ca și medici veterinari, pentru simplul fapt că ne complacem în această situație, fiind mult mai ușor să pretinzi că poți să faci un lucru însă nu ai cu ce, decât să te descurci cu mijloacele deja existente. În ceea ce privește caii în mod special, ne confruntăm cu o lipsă a culturii ecvestre, a respectului pentru cal, și consecutiv o lipsă de interes în asigurarea bunăstării cailor în România. De nenumărate ori am fost solicitat să consult cai care, vezi Doamne, erau atât de prețioși pentru proprietari, care ar fi plătit oricât să îi vadă că sunt sănătoși, dar când intri în grajd te lovește un miros de amoniac care îți întoarce stomacul pe dos, caii sunt în balegă până la genunchi, cu răni murdare și infectate, peste care proprietarul pune tot felul de prafuri, spray-uri și unguente, așa de la distanță, nu cumva să se murdărească… Și te apuci și îi speli și îi tratezi și îi îngrijești și fantastic caii se fac bine… dar parcă tot e un pic cam scump în ochii proprietarilor, care au uitat cât au cheltuit înainte pe medicamentele fără nici un efect pentru simplul fapt că lor le-a fost doar lene să facă un lucru esențial: să le pese cu adevărat de soarta cailor!

Ca să depășim toate aceste dezavantaje trebuie să ne informăm noi ca și medici, să ne autoeducăm, și să îi informăm la rândul nostru pe proprietari, să îi educăm, pentru că altfel degeaba o să fim noi în stare să oferim servicii specializate dacă nu o să avem cui!

Ați practicat medicina veterinară o perioadă bună de timp în Anglia. Cum diferă medicina veterinară de acolo de cea din România?

Medicina e una singură indiferent de specie și locație… sau așa ar trebui să fie.

Diferă însă modul în care o privim noi ca și practicanți. Când am ajuns în Anglia, prima impresie a fost că eu am învățat altă medicină veterinară decât englezii…

Cu timpul am realizat că de fapt eu eram cel care vedea altfel lucrurile decât sunt ele în realitate. Și totul pornește de la dragostea pentru animale. În Anglia acest lucru își pune amprenta asupra calității

serviciilor veterinare oferite, care sunt exploatate la maximum pentru a asigura sănătatea animalelor. Aparatură adecvată, intervenții chirurgicale la standarde înalte, posibilități de tratament nenumărate. În România aparatura este ca și inexistentă, cu excepția facultăților de medicină veterinară, unde din păcate se cam pune praful pe aparate și instrumentar, intervenții chirurgicale realizate pe principiul: „Las’ că-i bine și așa, că oricum proprietarul nu are bani“, medicamente disponibile pentru cai – cât să le numeri pe degete... Și toate astea suprapuse peste inconștiența și nepăsarea proprietarilor. Să vă dau un exemplu simplu: în 2009 când am lucrat prima dată în Anglia la o clinică în Lambourn, o regiune numită și „Valea Cailor de Curse“, am asistat la o operație de colică pentru care proprietara a avut de plătit cam 7000 de lire sterline, asta în condițiile în care calul avea 15 ani, și nu valora mai mult de 1000 de lire sterline, asta pentru că ținea foarte mult la cal. În schimb în România, de multe ori am fost efectiv refuzat să tratez cai pentru care proprietarul ar fi avut de plătit 200 de lei, în condițiile în care calul valora 2000 de lei. Mai bine să moară calul decât să plătească 10% din valoarea lui… „Mânca-l-ar câinii!“ cam astea sunt răspunsurile pe care le primești… Și atunci te întrebi ce se întâmplă oare în România? Răspunsul meu este lipsa educației! Dacă noi ca și medici veterinari de cai nu vom avea grijă să ne educăm clienții, și asta se aplică nu numai la cei cu cai ci și la proprietarii de animale de fermă sau animale de companie, în scurt timp nu vom avea obiectul muncii! Sau cum spunea un prieten: „O să ajungem să ne vaccinăm între noi!“ Cât la sută din timpul dvoastră acordați pregătirii continue?

Din păcate mult prea puțin față de cât aș dori. Dar, cel puțin, îmi place să cred că în fiecare zi mă informez și dacă nu învăț ceva nou, măcar îmi reamintesc ce am uitat. Cel puțin o dată pe an merg la un curs în străinătate unde să pot afla ultimele noutăți în ceea ce privește medicina ecvină. În rest, workshop-uri, simpozioane în funcție de ce mă interesează mai mult, în principal chirurgie ecvină, dar nu pot să spun cât timp anume. În UK am ocazia să acumulez aproximativ 50 de ore de pregătire profesională continuă pe an.

Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră?

La întrebarea aceasta o să pot răspunde probabil peste 30 de ani. Cred însă că succesul nu se referă la cantități ci la calități. Orice lucru bine făcut e un succes.

Vă considerați un medic veterinar de succes? Încă e prea devreme ca să pot spune lucrul acesta, însă pot să spun că am avut succes în ceea ce mi-am propus să fac în ultimii 2 ani, ca și medic veterinar. Nu sunt total mulțumit de ceea ce am făcut până la ora actuală, însă eu sper că voi reuși. Provocarea o reprezintă practicarea medicinii ecvine în România! În Anglia acest lucru e mult mai ușor pentru că au avut grijă alții de asta în urmă cu zeci de ani, să pună bazele și să fixeze standardele profesionale.

Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce ați face la fel? Ce ați schimba?

Depinde de la care capăt... Poate că în alte condiții mi-ar fi plăcut să pilotez avioane, nu știu însă ce părere ar fi avut controlorii de trafic aerian...

Din momentul în care am devenit student la medicină veterinară am știut că vreau să mă specializez pe cai și miam concentrat energia înspre a acumula cât mai multe cunoștințe despre medicina ecvină, poate uneori în detrimentul celorlalte specii, însă nu îmi pare rău. Aș proceda exact la fel…

Ce aș schimba? Multe! Dacă acum aș absolvi facultatea, aș pleca cât mai repede din România și aș investi mai mult și aș munci chiar și pentru un mimim necesar, doar să mă pot pregăti mai bine ca și clinician. Aș munci mai mult pentru mine și mai puțin pentru alții.

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 „reguli“ fundamentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește să deschidă un cabinet sau să profeseze în afara granițelor României?

Bună întrebare!

E greu să le concentrezi în doar 5 reguli, dar fără a avea pretenția că le știu exact pe cele mai importante aș putea să le spun câteva din cele care m-au ajutat pe mine: 1. Să muncească din dragoste pentru profesia pe care și-au ales-o pentru că altfel devine un chin.

2. Să își demonstreze abilitățile chiar dacă va trebui să o facă pe gratis, ulterior vor fi apreciați.

3. Să se perfecționeze într-un domeniu al medicinei veterinare și să tindă să devină experți în domeniul ales, doar așa vor reuși să se mențină.

4. Să colaboreze cu alți colegi pentru că niciodată nu poți face totul singur.

5. Nu în ultimul rând, și poate una din cele mai importante reguli, să nu renunțe la visul inițial care i-a îndemnat să devină medici veterinari. Să fie optimiști!

37

De ce este important să scriem articole?

Acest număr este special destinat abonaților și de aceea dorim să clarificăm un aspect deosebit de important pentru un medic veterinar practician abonat al Revistei Veterinarul Știință și Practică. Această revistă împreună cu platforma www.veterinarul.ro sunt un instrument practic pentru medicul veterinar practician. Noi suntem o organizație nonprofit, Asociația Euroveterinarian și ne place să spunem despre noi că „suntem independenți, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri“. Cine ne cunoște de peste trei ani, a văzut întreaga evoluție și știe că de atunci facem același lucru - inovăm pentru medicul veterinar. Creăm permanent instrumente utile și practice care toate au un singur scop - promovarea imaginii și activității medicului veterinar.

Cel mai important aspect al afacerii veterinare este ignorat de majoritatea medicilor practicieni. PROMOVAREA PROPRIULUI NUME ! Numele și renumele unui medic veterinar face întreaga afacere veterinară să funcționeze. Vei avea un nume recunoscut între practicieni, între actualii și potențialii clienți, vei avea succes. Vei sta doar în cabinet așteptând clienți, vei rămâne într-o zonă neutră a succesului. Toți trebuie să luptăm pentru renume medical. Indiferent că e zi sau noapte, că suntem în vacanță sau la un seminar, că suntem la cumpărături sau în cabinet. Fiecare minut e prețios pentru a crea sau a distruge o imagine. În fapt toți

medicii dacă lucrează după aceleași protocoale și cu aceleași medicamente nu pot să aibă decât rezultate pozitive apreciate. Participarea la seminarii, aprovizionarea cu medicamente bune, echipamente performante ajută la acest lucru.

Dar banii îi faceți din renume. Toată afacerea veterinară e clădită doar pe renume. Lumea va sta la coadă să intre la dvs personal deoarece „a auzit“ că sunteți cel mai bun. Și asta indiferent dacă lucrați cu animale mici sau cu animale de rentă. Nu credeți?

Instrumentele create de noi sunt aici pentru a vă ajuta să vă faceți renume. Scrieți articole pentru proprietarii de animale și le vom posta pe website. Primiți 10 puncte CMVRO dar cel mai important sunteți citiți de peste 2000 de cititori zilnic. Scrieți articole științifice și tehnice și le vom publica în revistă. Veți primi 20 de puncte și se va vorbi despre dvs și experiența profesională. Fiți activ în SENSA și veți câștiga încrederea viitorilor clienți. Completați-vă profilul în Directorul Veterinar și veți fi ușor de găsit. Creați-vă o pagină web sau un blog și se va vorbi de dvs. Deveniți o persoană cunoscută și promovați-vă propria persoană, propria imagine. Este la îndemâna oricui. Aveți încredere în noi pentru că suntem aici și vă sprijinim de trei ani și vom face în continuare lucruri bune. Cu curaj și în timp veți culege roadele mai repede decât sperați.

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTA Veterinarul - Știință și Practică 1. Prin plata contravalorii abonamentului la Banca prin Ordin de plată sau Internet-Banking cu următoarele date de contact: ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr.

31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI DOVADA ACESTEIA SCANATĂ PE EMAIL la sau pe fax la 0332819688 împreună cu adresa de corespondență unde doriți să primiți revista sau sunați la unul din numerele de telefon afișate mai jos pentru a confirma toate datele.

2. Prin mandat poștal la Oficiul Poștal de care aparțineți sau la poștaș, specificând următoarele

date de plată: a. tipul abonamentului un an = 150 lei b. ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași c. trimiteți o copie a mandatului poștal de unde să se vadă clar numele persoanei sau cabinetul care a plătit abonamentul și numărul dvs. de telefon pe email la sau pe fax la 0332819688 sau sunați la unul din numerele de telefon afișate mai jos pentru a confirma toate datele.

3. Prin FAN COURIER la doar un telefon distanță.

Este necesar să ne contactați la unul din numerele de telefon afișate mai jos sau la adresa de email

office@veterinarul.ro. Un reprezentant al Revistei Veterinarul vă va răspunde sau vă va contacta și veți comunica adresa dvs. de corespondență unde să primiți revista. La prima livrare, care se va realiza prin FAN COURIER, veți primi primul număr din cele 12 reviste alături de certificatul cu 15 puncte și factura cu suma de 150 lei reprezentând contravaloarea abonamentului pentru un an. Dvs veți achita la curier contravaloarea abonamentului de 150 lei și comisionul FAN COURIER de transport (între 13 - 17 lei în localitățile unde există puncte de lucru). Restul de 11 reviste le veți primi prin serviciile Poșta Română fără nici un cost suplimentar la adresa menționată de dvs.

Telefoanele redacției sunt: COSMOTE.........0763 296 455 VODAFONE......0729 463 047 ORANGE............0747 897 703