Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria III nr. 18 by Revista Veterinarul

știință și practică

nr. 18 * anul IV * 2012

Un an bun ! Echipa Veterinarul

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din Romania www.veterinarul.ro

b UGET

instalat în 24 ore 3 pagini galerie 10 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență

cost 45 euro/an abonați 22euro/an

s tart

hosting inclus instalat în 24 ore 4 pagini galerie 20 imagini upgrade planuri administrare suport și asistență

cost 65 euro/an abonați 45 euro/an

P remium

instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență

cost 175 euro/an abonați 110euro/an renegociere -20%

s hop

instalat în 24 ore pagini nelimitat galerie nelimitat magazin virtual host profesional upgrade planuri administrare suport și asistență cost 335 euro/an abonați 225euro renegociere -40%

Din SepteMbRie 2012 un SeRViCiu exCluSiV pentRu MeDiCii VeteRinaRi - gaRantat VeteRinaRul.Ro. Simplu, elegant și cu asistență permanentă poți să ai propriul tau website profesional. Accesibil pe desktop, laptop, tabletă sau smartphone, cu imagini excepționale, cu texte elaborate de specialiști în comunicare și permanent monitorizat și administrat poți ține legătura directă cu actualii sau viitorii tăi clienți. Ai la dispozitie websiteuri demo, prezentări profesionale realizate exclusiv pentru medici veterinari, cabinete medicale veterinare, pet-shop și farmacii veterinare, activități independente sau alte afaceri veterinare. Totul este organizat modular putând începe cu ce aveți urgentă nevoie și sa adăugați apoi noi facilități. Ai la dispoziție un serviciu de blog excepțional, posibilitatea de a face campanii de informare a clienților prin email sau campanii de promovare a produselor și serviciilor oferite. Alături de aceste avantaje ai posibilitatea să alegi o multitudine de facilități utile pentru promovarea și marketingul cabinetului tău menite a crește semnificativ veniturile și a îmbunătăți activitatea medicală. Websiteul este oferit la cheie cu minim efort din partea cabinetului.

Cuprins Website, cărți de vizită, flyere și broșuri, afișe, formulare, programe de marketing, programe de promovare pentru afaceri veterinare

animale de rentă

animale de companie special

Anesteziere la feline Selecția Protocoalelor Opțiuni chirurgicale osteosinteza fracturilor multiple cu eschile la pisică Informații practice constante fiziologice, hematologice, biochimice la pisici Afecţiunile renale la câine Importanța examenelor de laborator și ecografie în diagnostic Examinarea cardiologică la câine Abcesele dentare la câine Boala grefă contra gazdă la câine și pisică Tratamentul babesiozei la câine - cazuri clinice

10 16 18 22 24 26 28 32

Transferul de embrioni la vacă II Aspecte privind endocrinologia reproducţiei Infecția cu Streptococcus Suis la porcii tineri (parte IV)

36 40

interviurile Veterinarul Afacerile veterinare în România... afaceri în familie și între prieteni

AnimAle sălbAtice Contracepția la animalele sălbatice vaccinul împotriva GNRH

m&m sUpport Program de marketing pentru cabinetele veterinare

Te-ai săturat ca tâmplarii să dea sfaturi despre creșterea și îngrijirea animalelor?

Înscrie-te în programul SENSA Fii expertul de care proprietarii au nevoie

Veterinarul

eDitoriAl

Adresă corespondență: OP 8 CP 1733 Iași

Noi provocări

Fax: 0332 819 688 Mobil: 0740 763 716 0729 463 047 0747 897 703 0763 296 455 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro Director Executiv: Iulia Crețu Redactor șef: Ionuț Lungu DTP: Bogdan Gavril Distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției: Dr. Kondor Attila Dr. Florin Leca Dr. Cristian Moscu Dr. Herman Constantinescu Dr. Raluca Zvorășteanu Dr. Dinu Măhălean Dr. Septimiu Borbil Dr. Gabriel Frățilă Dr. Ovidiu Roșu Dr. Ștefan Bogdan Fondator: Dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

4 Veterinarul

A mai trecut un an de muncă, satisfacții sau crize. Criză economică, politică, suspendări, alegeri electorale și multe altele mai mult sau mai puțin inspirate din realitatea socială sau econoDr. IulIAN vIEru mică. Medicina veterinară este la fel de afectată de situația economică, socială sau politică a întregii țări ca oricare altă profesie liberală sau prestatorii de servicii. Fiecare dintre noi se confruntă zilnic cu această acută lipsă a banilor din partea clienților, cu presiunea furnizorilor, cu taxele și impozitele restante. Partea rea a acestei situații, de parcă ar fi vreuna bună, este că ea nu se va sfârși așa repede. Ce putem face? Este greu de spus. Nu cred că există un medicament care poate fi luat pentru a trata această afecțiune. Nu cred că există sfaturi care pot fi soluții la aceste probleme acum. Este nevoie de multă muncă, imaginație, alocarea de resurse personale, sacrificii și încă multe altele. În final nu ești sigur că tot ceea ce ai făcut va avea vreun rezultat pozitiv. Am avut ocazia pesonală să văd oameni de afaceri de succes care în câțiva ani au ajuns sub zero. Eu personal am simțit gustul amar al eșecului în condițiile în care profiturile realizate nu previzionau vreo cădere dramatică și investeam serios în marketing, management și chiar pregătirea personală. Dar am învățat lecția, am înțeles și am avut puterea să o iau de la capăt. Este greu în România să realizezi o afacere durabilă, de succes. Multe din cele ce ți se întâmplă nu țin de tine sau de capacitatea ta de muncă sau de înțelegerea mecanismelor economiei de piață. Acestea sunt vremurile. Regulile jocului economic se schimbă zilnic. Factorii care influențează economia și afacerile sunt extrem de volatili. Este nevoie de concetrare, determinare și multă voință pentru a nu abdica de la cale. Este greu și așa va fi mult timp. Știind și înțelegând toate acestea, noi, cei de la Revista Veterinarul, am continuat să căutăm soluții, să inovăm sau să implementăm anumite procese care la alții dau roade. Așa au apărut noi facilități, instrumente puse la dispoziție medicilor veterinari pentru a fi folosite. Noi suntem o organizație independentă, non-

nr. 18 n www.veterinarul.ro

profit și de aceea ne permitem să inovăm permanent. Fiind independenți ne permitem luxul de a fi imparțiali față de toți actorii de pe piața veterinară, de a analiza "la rece" și a găsi mecanisme de aplicat. În tot acest timp, cei peste 3 ani de când activăm am devenit liderii informațiilor de calitate atât în segmentul tipărit cât și în cel online, pe internet. Putem spune ca mii de medici veterinari, zeci de mii de proprietari de animale se informează din paginile noastre. Am reușit să creăm o punte de o anumită calitate între toți acești actori ai pieții veterinare: medici veterinari, firme furnizoare și consumatori de servicii veterinare. Astfel, mulți medici veterinari, utilizând instrumentele oferite au reușit să navigheze mai ușor prin aceste ape tulburi ale economiei de criză. Nu spunem că am găsit soluția perfectă. Dar cu instrumentele oferite de noi, un medic veterinar poate aplica planuri de intervenție asupra propriei afaceri. Punem la dispoziție cele mai performante pagini web existente acum pentru internet. Oferim cele mai elegante posibilități pentru ca un cabinet veterinar să își poată face imagine: sigle, cărți de vizită, flyer, fluturași. Puteți să descărcați imagini pentru a le configura ca propriile reclame și a le afișa în cabinet. Puteți tipări la prețuri de tipografie orice material promoțional sau tehnic de care aveți nevoie în cabinet. Oferim posibilitatea să publicați articole pentru proprietarii de animale sau articole tehnice pentru a dobândi puncte necesare în pregătirea continuă dar și pentru a vă crea o imagine pozitivă pe piață. Realizăm cadrul pentru a participa la cursuri practice online în condiții tehnice deosebite. Puteți găsi și compara produsele oferite de furnizori în cel mai complet index veterinar creat vreodată. Lista facilităților poate să continue și cu siguranță va fi dezvoltată de echipa Veterinarul. Totul este acum la îndemâna medicului veterinar pentru a-și creiona succesul. Știm că este dificil pentru un medic veterinar, să utilizeze mecanisme și mijloace de marketing și management. Nu este un domeniu ignorat ci pur și simplu un medic veterinar are de gestionat extrem de multă informație veterinară De aceea din 2013 oferim și suportul necesar, asistența tehnica pentru a implementa în cabinete programe performante de marketing si management. Aceasta pentru a veni mai aproape de nevoile medicului veterinar. Știm că este greu, că aceste mecanisme sunt dificil de implementat dar sunt esențiale pentru o afacere veterinară.

relAții pUblice & comUnicAre Faceți cunoștință cu toți cei care se află în spatele telefonului, a paginii web sau a revistei tipărite. Această minunată echipă tehnică care plecând de la o idee a transformat totul într-o pasiune.

Noi, echipaVeterinarul

el eSte aMoS

joS eSte SaRa Cândva am fost doi, apoi trei, apoi patru, astăzi fiind toți aceștia. Unii au venit, alții au plecat ca în orice organizație dinamică. Mulți colegi au contribuit la creșterea acestei reviste. Unii încă mai contribuie și astăzi cu toate că nu fac parte din stafful tehnic. Pe toți aceștia iam amintit periodic în paginile revistei și le mulțumim pentru tot ceea ce au făcut pentru ca această idee să continuie și să crească. Acestora se adaugă și cei peste 150 de editori pentru care ar fi necesare zeci de pagini doar pentru a le prezenta contribuția. Ei sunt stafful medical dacă putem să îl numim așa. Fără implicarea lor, prin articolele scrise și împărtășirea experienței lor, revista ar fi doar o foaie de hârtie goală. Toți acești colegi au înțeles spiritul acestei reviste și mai mult decât atât, ei au decis să contribuie cu experiența lor la dezvoltarea medicinii veterinare Românești. Și spunem noi, au reușit într-un mod demn de cel mai înalt respect. Cu fiecare articol scris, cu fiecare experiență împărtășită se deschid noi punți de comunicare și noi idei și soluții se conturează în zona practicii medicale. Pe aceștia îi cunoașteți prin articolele și expunerile din cadrul revistei, sau în viața de zi cu zi, ca și colegi. Dar pentru a cunoaște mai bine pe cei care sunt aici și învârt mecanismele ce duc la apariția revistei în forma tipărită și a website-ului, să îi prezint: Ana Maria Crețu - sau “domnișoara

de la abonare” și distribuție. Ana Maria este persoana care vă răspunde permanent la unul din telefoanele redacției. Cu ea stabiliți toate detaliile abonării sau livrării revistei. Ea "încasează" toate livrările ratate sau nemulțumirile. Radu Crețu - departamentul de abonare și distribuție. Radu este serviciul suport și de asistență și cu greu reușește să țină pasul cu ritmul alert impus de Ana. Dacă la telefon auziți o altfel de voce, decât a Anei să știți că este Radu care a reușit în acea zi să actualizeze baza de date și "a ieșit în lume". Bogdan Gavril - tehnoredactor cu o experiență de invidiat în domeniu editării și tehnoredactării publicațiilor media. El este responsabilul cu “adunatul și pusul” în pagină a materialelor tipărite. El vă ajută în realizarea tuturor materialelor de promovare necesare într-un cabinet și prezentate pe plus.veterinarul.ro. Are cel mai mare calculator din redacție și toții ne uităm "chiorâș" la el. Ionică Lungu - zis și "inginerul". Este în fapt inginer și inginerește la Veterinarul TV care cu greu înaintează prin zăpada și înghețul economiei de piață. În “timpul liber” este redactorul șef. Cu siguranța în 2013 veți auzi mult mai multe despre ceea ce a pus la punct în 2012 și noile servicii pentru medicii veterinari. Ionuț Maluțan - softistul - cel care inginerește alături de Ionică la Veterinarul TV dar și la websiteurile noastre. Când nu merge pagina web să vă gândiți

cu drag la el. Și noi facem la fel. Cristi Condrea - numit "contabilul". Adică cel cu banii, justificări, deconturi, facturi etc. știți voi cum e. Mihaela Condrea - office manager ca să fim măcar cu un membru în tipul organigramelor marilor organizații. Ea se ocupă cu ce avem toți nevoie și gestionează toate programele derulate . Iulian Vieru - adică fondatorul. Pe el cu siguranță îl cunoașteți sau îl citiți în editorialele pe care le scrie în fiecare număr. De la el a pornit totul. El este "vinovatul" cu apariția Revistei Veterinarul, cu "ideile" pe care le punem în aplicare și este “voluntarul nr. 1”. Și în final eu - Iulia Crețu. Toți de pe aici mă denumesc "directoare" dar mi se pare o titulatură cam mare. Iulian și Bogdan îmi spun CEO, zicând ei că așa sună important și astfel se simt într-o mare corporație. Cert este că dacă aveți vreo problemă, realizați vreun contract cu revista sau trimiteți spre publicare materiale atunci cu siguranță vom discuta împreună. Aceștia suntem noi. “O organizație nonprofit, independentă și liberi să inovăm fără compromisuri". Și nu ne oprim aici.

IulIA CrEțu

mulțumirile și aprecierile noastre contribuției aduse științei și practicii medicale veterinare românești

promovăm experți și practicieni români

veterinari pentru veterinari

Editorii Veterinarul

Dr. KonDor attila

Dr. FlorIN lECA

medic veterinar

medic veterinar Doctor’s Vet Univers

Dr. CrIStIAN moSCu medic veterinar Cabinet Veterinar Miuța

Dr. rAluCA zvorĂștEANu

Dr. DINu mĂhĂlEAN

Dr. SEptImIu borbIl

Dr. oViDiU roȘU

medic veterinar Qincyvet

medic veterinar Clinvet serv,Baia Mare

CMVI DR. BORBIL Clinică Medicală Veterinară Cluj Napoca

medic veterinar Asociația Vier Pfoten

Spitalul Veterinar K2 Sfântu Ghorghe

Dr. gabriel frățilă

Dr. Ștefan bogDan

medic veterinar primar

Dr. hErmAN CoNStANtINESCu

medic veterinar primar, MS, PhD.

Felocell CVR™ vaccin pentru pisici ofera protectie eficienta

Vaccin eficient si de incredere pentru pisici – Ambalaj convenabil de 25 doze – Ambalaj transparent – Dozele de vaccin au capace in culori usor de identificat – Etichete care se scot cu usurinta

LJ272011

Tel: 0264 418 677 Fax: 0264 413 777

Servicii Publice Piata Cipariu nr. 9, Cluj Napoca, Romania

Congresul AmvAC/ roSAvA 2012

Gândit ca o soluție de marketing strategic pentru medicii veterinari, website-ul www.plus.veterinarul.roprezintă serviciile complete de webdesign, print și creare imagine pentru cabinetele veterinare. Mediul online este într-o continuă dezvoltare, dacă înainte era nevoie doar de o prezență online cu un simplu website, acum nevoia de informație a făcut ca totul să fie interconectat. Proprietarii de animale caută informații pe internet, interacționează între ei și cu medicii în mediul online, caută sfaturi expert pe rețele sociale și apreciază deschiderea medicilor veterinari cu care colaborează în acest fel. De aceea, am creat posibilitatea pentru medicii veterinari, ca, fără nici un fel de efort, să își poată realiza un website, conectat la Facebook, Twitter, Youtube, să aibă cărți de vizită, flyere sau broșuri cu o imagine unitară care să îi servească în menținerea unei legături cu clienții și să își poată realiza propriile afișe, personalizate pentru cabinet. Niciodată nu primești a doua șansă de a crea o primă impresie pozitivă. De aceea, propunem medicilor veterinari soluții integrate de imagine - website, flyere, broșuri, cărți de vizită, creare logo, afișe, pentru ca dumneavoastră să vă puteți concentra pe activitățile medicale, iar noi pe marketingul acestora. Este ceea ce noi facem cel mai bine. Vizitați-ne pe www.plus.veterinarul.ro, studiați oferta, modelele existente pentru fiecare din serviciile pe care vi le propunem, alegeți-vă ce vă place și contactați-ne.

Website, cărți de vizită, flyere și broșuri veterinare la cheie 8 Veterinarul

Am ales să dedicăm două pagini congresului de la AMVAC, care a avut loc în noiembrie 2012 la Sinaia pentru a relata medicilor veterinari din România ce înseamnă pregătire profesională continuă, realizată în cadrul unui eveniment profesionist. Organizație dedicată științei și practicii în domeniul veterinar, AMVAC a ajuns la ce-a de-a șaptea ediție de congres și se mândrește, după cum spun însiși, cu peste 1000 de participanți la workshopuri și seminarii. Cu peste 50 de prelegeri în cele două zile dedicate congresului susținute de peste 30 de lectori, profesori și practicieni din Franța; Marea Britanie, SUA și România, congresul AMVAC a reușit să adune la un loc și o expoziție veterinară. Medicii veterinari au putut astfel lua legătura direct cu producătorii și distribuitorii de medicamente, produse veterinare și echipamente din domeniu. Mai jos aveți câteva interviuri cu președintele, vicepreședintele și trezorierul AMVAC.

Dr. Nicolaevalentin președintele AMVAC

”În această ediție a șaptea, am reușit să aducem în România lectori de seamă din Statele Unite, Danny Scott, dermatolog, unul din cei mai renumiți dermatologi din lume, pe care am reușit să îl prezentăm medicilor veterinari după 10 ani de încercări. L-am avut pe Rick Lecouteur, care este de notorietate în medicina neurologică, deci este unul din lideri, pe Gilles Dupre, profesor la Viena, specialist pe țesuturi moi. Din Marea Britanie avem invitați pe Pip Boydel, care este al treilea an consecutiv în România și vine voluntar, deci invitat al AMVAC-ului, pe Peter Van Dogen pe radiologie și pe Michael Day pe imunologie, care este și în board-ul FECAVA și în board-ul WSAVA. De asemenea am avut invitat pe cardiologie pe doctorul Jean Francois Rousselot, fost președinte al AFVAC Franța. Congresul a fost organizat pe principiul celui european, în care simultan sunt patru prelegeri și dorim ca specialistul din România, medic veterinar de animale de companie să-și aleagă specializarea, să se ducă pe ceea ce îl interesează”.

nr. 18 n www.veterinarul.ro

știri

noutăți veterinare

Dr. Andreitimen vicepreședinte AMVAC ”Calitatea speakerilor este foarte importantă, atunci când vorbești despre un eveniment veterinar. Desigur, colegii își doresc tot mai mult informație veterinară de calitate. Eu zic că am reușit de la an la an să îmbunătățim calitatea speakerilor și în plus, temele propuse sunt de mai strictă specialitate și atunci trebuie lectori dedicați care au lucrat foarte mult cu domeniul respectiv. Am avut doi trei lideri mondiali în domeniul veterinar și acesta este un lucru grozav. Criza prin care trece România se resimte și în domeniul veterinar, dar numărul celor care au ajuns la AMVAC a fost în creștere de la an la an, nu o creștere uriașă, dar eu zic că suntem pe drumul cel bun”.

lansare carte GHID PRACTIC

Dr. Cristi mătură trezorier AMVAC

”Evoluția AMVACului a fost peste așteptări. Am plecat de la un grup de 10 oameni, mergeam să ne întâlnim abia reușind să ne plătim benzina, motorina și cazarea și am ajuns să adunăm o mie și ceva de medici, practicieni în zona de animale de companie. Dacă multă vreme am considerat că un medic veterinar poate să țină liniștit managementul cabinetului, am ajuns să spun că la un anumit nivel, trebuie să te ții fie de una, fie de cealaltă. Trebuie să știi foarte multă economie, să știi să conduci oameni, să relaționezi atât cu echipa, cât și cu clienții și să poți să îți drămuiești fiecare ban pe care îl ai”.

În cadrul congresului AMVAC din noiembrie 2012 organizat la Sinaia, a fost lansată cartea ”Ghidul practic de chirurgie a aparatului genital la mamiferele domestice” scrisă de Conf. Dr. Alexadru Diaconescu, Dr. Dan Eugen Gâscă și de Dr. Andrei Tudose. Apărută în condiții grafice deosebite, cartea reprezintă un instrument practic și de orientare rapidă a medicului veterinar în selectarea variantei optime de intervenție în funcție de diverse conjuncturi profesionale. ”Această lucrare cuprinde modalitățile practice pentru intervenții chirugicale pe aparatul genital al femelelor și masculilor din toate speciile de mamifere de interes economic, precum și anumite speciii de animale de companie sau de agrement”, a spus Prof. Univ. Dr. Nicolae Constantin, de la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Cartea este apărută la editura Curtea Veche și poate fi comandată pe adresa: office@veterinarul.ro. 9

special

pisici

Anestezierea la feline Selecția Protocoalelor

edarea/Anestezia la feline este necesar să fie realizată, sigură și eficientă, ținând cont de parametrii fiziologici dar și de cei fiziopatologici specifici fiecărei afecțiuni care necesită această operațiune. I. Stabilizați animalul în funcție de trierea listei de probleme înainte de administrarea anestezicului. II. Scopul anesteziei este de a menține, dacă nu de a îmbunătăți oxigenarea, perfuzia și îndepărtarea deșeurilor de pe toate țesuturile în timpul procedurii.

III. Protocolul bază de urmat pentru anestezia majorității animalelor este descris în cele ce urmează: A. Premedicația este administrată fie IM sau IV și constă în următoarele: 1. Un medicament sedativ sau anxiolitic, cum ar fi fenotiazina sau benzodiazepină; 2. Un medicament analgezic, de regulă opioid, agent alpha-2, sau amândouă; 3. Un medicament anticolinergic, cum este glicopirolatul, dacă este necesar: a. Glicopirolatul este folosit la proce10 Veterinarul

durile oftalmice, la animalele cu boli gastrointestinale, leziuni ale sistemului nervos central sau boli cervicale sau laringeale. b. Glicopirolatul nu este folosit la animalele cu boli cardiace, hipertiroidism, boli pancreatice, la animalele cu stări anxioase sau animalele nervoase sau în stare de șoc. c. Atropina nu mai este folosită pentru premedicația de rutină din cauza abilității sale de a induce potențiale tahicardii, de a spori riscul tulburărilor sistemului nervos central și din cauza potențialului său profund pentru ileus.

administrat în oxigen sau mixturile de oxigen-oxid azotos via agenților vaporizatori specifici. D. Blocada locală sau regională a nervilor este administrată de regulă după inducție. E. Agenții nonsteroidali antiinflamatori sunt administrați preoperatoriu, intraoperatoriu și postoperatoriu. F. Infuzia anumitor agenți (morfină, fentanil, lidocaină sau ketamină) poate fi administrată pre - intra- sau post operator pentru a reduce administrarea agenților inhalanți mai potenți, ca ajutor în anxioliză, promovează relaxarea musculară și oferă analgezie.

B. Un agent de inducție este de obicei administrat intravenos. 1. Agentul de inducție poate fi administrat alături de premedicație în protocoalele pentru o intervenție chirurgicală electivă (de exemplu ketamină, butorfanol și medetomidină combinate și administrate împreună intramuscular). 2. Agenții de inducție obișnuiți includ: ketamină, combinații de ketamină/benzodiazipină, tiopental, combinații opioid/benzodiazipină, propofol și etomidat.

i. Animalele cu afecțiuni pulmonare sau toracice

C. Un agent de menținere, de regulă isofluran sau sevofluran este de obicei

A. Efuziunea intratoracică și/sau acumularea aerului sunt îndepărtate înainte

nr. 18 n www.veterinarul.ro

G. Dozele sugerate de agenți se găsesc în tabelul anexat articolului.

opțiuni MeDiCaMentoaSe pentRu CazuRile pRobleMă

administrării inhalantului. B. Gazele din sângele arterial ajută la determinarea severității disfuncției respiratorii. C. Preoxigenarea este esențială pentru a reduce hipoxemia administrării agentului de inducție. D. Sedarea de regulă îmbunătățește oxigenarea, ar putea înrăutăți hipercarbia. E. Dozele mici de anticolinergice și ketamină sunt utile pentru bronhodilatare. F. Agoniștii opioizi ai receptorului mu, precum hidromorfonul și fentanilul pot cauza deprimare respiratoriu marcată. 1. Folosirea lor este justificată pentru prevenția și tratamentul durerii. 2. Este recomandată monitorizarea oximetriei sângelui. 3. Poate fi necesară ventilația mecanică cu presiunea parțială a dioxidului de carbon din aerul terminal expirator >50 mm Hg. G. Ventilația cu frecvențe înalte și volume joase de gaz inhalat și expirat în timpul unui ciclu respirator este utilă în prezența unor leziuni intratoracice sau a unor leziuni pulmonare extinse. H. Blocada locală sau regională a nervului (analgezie intercostală, interpleurală sau epidurală) este recomandată pentru a oferi un confort excelent și pentru a evita efectele adverse ale opioidelor.

ii. Animale cu afecțiuni respiratorii superioare. A. Minimizează stressul pentru a îmbunătăți oxigenarea și a scădea anxietatea dispneii. 1. Acepromazina eliberează de stress și îmbunătățește circulația sângelui. 2. Combinația de medetomidină în doze mici cu opioide ușoare (butorfanol sau buprenorfină) eliberează anxietatea, oferă analgezie este antitusivă și este reversibilă.

2. Vâscozitatea crescută a secrețiilor agravează obstrucția căilor respiratorii. C. Preoxigenarea este importantă, dar este de puțin ajutor dacă obstrucția (paralizia laringeală, polipul nasofaringian) este severă. 1. Nu trebuie folosite măștile în cazurile obstrucțiilor căilor respiratorii superioare, mai puțin dacă animalul le tolerează. 2. Măștile agravează stressul, hipoxia și hipercapnia. 3. Este sugerat un alt tip de oxigenare, în acest caz: a. Capătul circuitului de respirație să fie ținut la nările sau la gura animalului. b. Linia de oxigen directă de la debitmetrul de oxigen este ținut similar. c. Linia de oxigen este direcționată

1. Bronhodilatația crește potențial presiunea inspiratorie negativă. 12 Veterinarul

D. Tuburi traheale potrivite (mai mici decât se așteaptă), aparate de aspirație și kituri de traheostomie trebuie să fie disponibile înainte de inducție. E. Combinațiile de ketamină și benzodiazepină, precum și propofol administrat cu atenție, pot fi agenți de inducție potriviți. F. În cele mai multe cazuri, extubarea postoperatorie este întârziată cât mai mult posibil la animalele cu leziuni nazale. G. În mod ironic, mare parte din animalele cu afecțiuni inflamatorii farin-

agenți pReaneSteziCi și aneSteziCi Cu Dozele SugeRate la Feline Medicamente

Doză

Agenți Preanestezici Anticolinergici Glicopirolat

0.003-0.007 mg/kg SC, IM, IV

Sedative și tranchilizante Acepromazina

0.01-0.03 mg/kg SC, IM, IV

Diazepam

0.1-0.5 mg/kg IV

Midazolam

0.1-0.5 mg/kg SC, IM, IV

Analgezici sedativi Medetomidină

0.005-0.030 mg/kg SC, IM, IV

Dexmedetomidină

0.002-0.015 mg/kg SC, IM, IV

Analgezici opioizi Butorphanol

0.1-0.2 mg/kg SC, IM, IV

Buprenorphine

0.02 mg/kg SC, IM, IV

Morfină

0.2-0.5 mg/kg SC, IM

Hydromorphone

0.1 mg/kg SC, IM, IV

Oxymorphone

0.1 mg/kg SC, IM, IV

Fentanyl Remifentanil

B. Anticolinergicele sunt de obicei necesare pentru a combate creșterea tonusului vagal, dar evitați dozele mari și repetați dozarea.

către „camera” gulerului Elizabetan. d. Oxigenul poate fi administrat întro cușcă pentru oxigenoterapie.

0.003-0.005 mg/kg SC, IM, IV 0.001-0.003 mg/kg/IV

Medicamente Antiinflamatoare Nonsteroidale (numai parenteral) Meloxicam

0.2-0.3 mg/kg SC, IM, IV

Carprofen

2.2 mg/kg SC

Ketoprofen

1 mg/kg SC, IM, IV*

nr. 18 n www.veterinarul.ro

agenți pReaneSteziCi și aneSteziCi Cu Dozele SugeRate la Feline Medicamente

Doză

Agenți simpli și combinați de inducție Thiopental

6-10 mg/kg IV până își face efectul

Propofol

3-6 mg/kg IV până își face efectul

Ketamină și diazepam sau ketamină și midazolam

3 mg/kg ketamine with 0.3-0.5 mg/kg diazepam sau midazolam IV până își face efectul

0.005 mg/kg fentanyl with 1 mg/kg etomidate IV§ 0.3 mg/kg midazolam with 0.01 mg/kg fenMidazolam și fentanyl tanyl IV§ mg/kg midazolam or diazepam with 0.1 Midazolam sau diazepam și oxymorphone sau 0.3 mg/kg oxymorphone sau hydromorphone hydromorphone IV§ 5 mg/kg ketamine, 0.025 mg/kg medetomiKetamine, medetomidine și butorphanol dine, și 0.2 mg/kg butorphanol IM|| Fentanyl și etomidate

Anestezia locală sau regională Infiltrare perilezională sau perineurală cu lidocaină Infiltrare perilezională sau perineurală cu bupivacaine

2-3 mg/kg SC 0.2-0.5 mg/kg SC 0.05 mg/kg morphine cu 0.1 mg/kg bupivacaine sau 0.1 mL/kg soluție salină

Epidural Rată perfuzări continue Lidocaină

0.005 mg/kg/min IV

Ketamină

0.01 mg/kg/min IV

Morfină

0.002 mg/kg/min IV

Fentanyl

0.3 µg/kg/min IV

Remifentanil

0.1 µg/kg/min IV

LEGENDĂ * S-au întâlnit cazuri de hemoragie, la folosirea preoperatorie și intraoperatorie a ketoprofenului. Dacă este folosit preoperatoriu, se administrează și postoperator și asigurați-vă de capacitatea adecvată de coagulare înainte de administrare. § - Medicamentele sunt administrate succesiv, cu al doilea medicament administrat până își face efectul. ”Până își face efectul” implică administrarea agenților până ce se observă relaxarea laringeală și depresia sistemului nervos central || - Folosit pentru procedurile elective chirurgicale. geale sau laringeale se oxigenează mai bine dacă sunt extubate mai devreme, atâta timp cât este avută grijă la potențialul lor pentru aspirație.

III. Animalele cu instabilitate cardiovasculară A. Stabilizarea balanței de lichide înainte de inducerea anesteziei este critică. 14 Veterinarul

1. Acumulările de lichid pulmonar, pleural sau abdominal sunt drenate (cel puțin parțial) cu diuretice adecvate înaintea procedurilor sau administrării oricărui agent. 2. Este necesară normovolemia către hipovolemia cu presiune sangvină adecvată (adică o presiune Doppler de la 60 70 mm Hg).

nr. 18 n www.veterinarul.ro

B. Preoxigenarea este esențială. 1. Se evită desaturarea și hipoxemia care are loc cu preanestezia și folosirea agentului de inducție. 2. Ameliorează ușor anxietatea și angina pectorală, mai ales la pisică. 3. Oxigenul este un vasodilatator pulmonar și cardiac puternic, ce îmbunătățește funcția cardiacă. C. Alegerea premedicației trebuie făcută cu grijă. 1. Opioidele și benzodiazipinele sunt medicamente ce pot fi folosite la premedicație. 2. Morfina este foarte benefică pentru anxioliză, durere anginoasă și redistribuirea volumului vascular de la circulația pulmonară prin intermediul vasodilatației periferice. 3. Anticolinergicele și acepromazina trebuie evitate. 4. Când perfuzia miocardică scăzută este prezentă (în cardiomiopatii de exemplu la pisică), pot fi indicați agenții alpha-2 (Lamont et al., 2001, Lamont et al., 2002) 5. Agenții alpha-2 nu trebuie folosiți la nici un animal cu bradiaritmie sau cardiomiopatie dilatată, deoarece pun viața în pericol. D. Agenții de inducție sunt administrați. La pisică a. Sunt evitate ketamina și combinațiile de ketamină/benzodiazepină. b. Opțiunile adecvate sunt fentanilul, fentanilul și midazolamul, propofol în doze mici și etomidat. E. Agentul inhalant preferat pentru îmbunătățirea circulației miocardice a sângelui este izofluranul. F. Blocada locală sau regională a nervului, cum ar fi administrarea epidurală de opioide, este utilă pentru a oferi o analgezie perfectă și pentru a evita depresia respiratorie asociată cu folosirea opioidelor sistemice. G. Afecțiunile pericardice necesită o intervenție unică înainte de inducția anesteziei.

iV. Animale cu afecțiuni renale. A. Animalele cu insuficiență renală acută nu ar trebui să fie sedate sau anesteziate până ce o hidratare, un volum și un status electrolit și o presiune sangvină, adecvate, nu sunt atinse. B. Animalele cu insuficiență renală

trebuie să fie hidratate înaintea sedării și anesteziei. C. Este sugerată o premedicație minimă cu folosirea medicamentelor cel mai puțin probabile să diminueze debitul cardiac (de ex. benzodiazepinele, opiaceele etc). 1. Opiodele preferate sunt hidromorphone sau oxymorphon; Metaboliții morfinei pot acumula cu afecțiunea renală. 2. Acepromazina poate fi benefică permițând vasodilatația aferentă și fluxul de sânge renal crescut. (Bostrom et al, 2003) D. Cea mai mare parte a agenților de inducție și inhalanți reduc rata de filtrare glomerulară prin scăderi în fluxul sanguin renal; prin urmare, menținerea tensiunii arteriale devine primordială pentru succes. E. Opțiunile pentru agenții de inducție sunt limitate. 1. Evitați barbituricele sau medicamentele excretate în principal prin rinichi ( de ex. ketamina). 2. Combinațiile de opioide/benzodiazipine și propofol sunt agenții de inducții preferați. F. Soluția izotonică cristaloidă se administrează într-o rată destul de ridicată (de la 10 - 15 ml/kg/oră IV) pentru a provoca diureza și cu o rată redusă în timp dacă se mențin presiunea sanguină și producția de urină la nivelurile adecvate, dacă este prezentă hipoalbuminemia preexistentă, este recomandată folosirea judicioasă atât a coloizilor cât și a cristaloizilor. G. Ca agenți inhalanți sunt folosiți isofluranul și sevofluranul. H. S-a observat că un produs secundar al interacțiunii sevofluranului cu dioxidul de carbon absorbant, Compusul A, provoacă insuficiență renală la animalele de laborator, dar acest fenomen nu a fost documentat la speciile domestice anesteziate cu sevofluran. I. Coloizii (hetastarch de la 2 la 4 mL/kg/oră IV) sau agenții vasoactivi (dopamina de la 3 la 5 µg/kg/min IV) pot fi adăugați pentru a crește presiunea sanguină sau excreția urinei.

iV. Animalele cu probleme neurologice

A. Există puține dovezi că aceprozamina reduce pragul atacului (Wagner et al, 2003; Blaze, 2005; Brock 1994). B. Deși unii agenți anestezici (ketamina, methohexital, etomidat) par să crească potențialul atacurilor, folosirea aceprozaminei nu pare să facă același lucru (McKelvey and Hollingshead, 2000; Tobias et al., 2006). C. Anticolinergicele sunt utilizate cu moderație; glicopirolatul este preferat în detrimentul atropinei din cauza efectului său modest la creșterea ritmului cardiac. D. Evită anestezicele cunoscute pentru efectul lor de creștere a presiunii intracraniene, cum sunt ketamina, tiletamina și halotanul. F. Benzodiazepinele și barbituricele cu acțiune rapidă, în doze mici, sunt folositoare, datorită efectului lor de menținere a presiunii intracraniene și de reducere a activității neuronale normale. G. Combinațiile de thiopental, propofol, benzodiazepine și fentanil sunt agenți de inducție folositori care acționează pentru a încetini activitatea neuronală și pentru a scădea presiunea intracraniană. H. Sevofluranul este inhalantul preferat pentru menținerea presiunii perfuziei cerebrale. I. Hiperventilația controlată cu monitorizare prin capnografie contracarează efectele agenților inhalatori (vasodilatație centrală) asupra tensiunii intracraniene. J. Este limitată administrarea de lichide pentru menținerea euvolemiei, normal până la hiperosmolaritate, și presiuni sangvine arteriale adecvate. 1. Fluidele sunt de regulă limitate la 2 până la 5 mL/kg/oră IV. 2. Atunci când există o presiune intracraniană crescută sau când se suspicionează hernia tentorială (dilatare papilară, edemul discului optic, bradicardie, bradipnee, respirație apneustică). 3. Terapia cu fluide este oprită pe durata administrării de manitol. 4. Furosemidul poate fi administrat la 1 - 2 mg/kg IV pentru diureză consolidată după terapia cu manitol.

Vi. Animale cu boli hepatice A. Premedicațiile și agenții de inducție care sunt puternic legați proteic de receptorii GABA (acidul gamma-aminobutiric) precum benzodiazipinele sau barbituricile sunt evitați la animalele cu encefalopatie hepatică evidentă sau suspectată. B. Opioidele sunt folositoare, dar clearance-ul hepatic este de obicei afectat.

1. Doze mici și administrări mai puțin frecvente sunt de obicei necesare. 2. Calea de administrare preferată pentru opioide este cea epidurală. 3. Remifentanilul este un opioid puternic, cu acțiune rapidă ce este metabolizat de esterazele plasmatice; la animalele cu disfuncție hepatică severă, reprezintă un agent de inducție potrivit și un agent analgezic perfuzabil. C. Hipotensiunea este severă la animalele în stadiul terminal al encefalopatiei hepatice sau a afecțiunii cronice și este de obicei rezistentă la tratament, cu agenți vasoactivi sau vasopresori. D. Din cauza potențialului de hipotensiune arterială severă, coagulare deficitară și hipoalbumenimie, evitați acepromazina. E. Agoniștii alpha 2 pot fi folositori ca premedicație datorită efectelor lor sedative și cardiovasculare de scurtă durată și a efectelor reversibile a acestor agenți. F. Alegerea unui agent de inducție este foarte limitată. 1. Tiopentalul este metabolizat activ de către ficat, așa că se poate aștepta o recuperare de durată dacă deteriorarea hepatică este severă. 2. Propofolul este agentul potrivit, datorită efectului său pe termen scurt și a asimilării hepatice limitate. G. Sevofluranul este metabolizat de către ficat mai mult decât isofluranul, dar amândoi agenții sunt alegeri acceptabile pentru animalele cu afecțiuni hepatice. F. Evitați fluidele ce conțin lactat; soluțiile cristaloide preferate sunt Normosol -R, Plasmalyte sau soluția salină. Bibliografie selectivă 1. Lamont LA, Bulmer BJ, Grimm KA et al: Cardiopulmonary evaluation of the use of medetomidine hydrochloride in cats. Am J Vet Res 62:1745, 2001 2. Perkowski SZ: Anesthesia for the emergency small animal patient. Vet Clin North Am Small Anim Pract 30:509, 2000 3. Wagner AE, Wright BD, Hellyer PW: Myths and misconceptions in small animal anesthesia. J Am Vet Med Assoc 223:1426, 2003 4. McKelvey D, Hollingshead KW: Small Animal Anesthesia and Analgesia. Mosby, St. Louis, 2000 5. Muir WW III, Hubbell JAE, Skarda RT et al: Handbook of Veterinary Anesthesia. 3rd Ed. Mosby, St. Louis, 2000

Dr. ștEFAN bogDAN medic veterinar

special

pisici

opțiuni chirurgicale

în osteosinteza fracturilor multiple cu eschile la pisică Studiu de caz - identificarea animalului: specia: felină; rasa: comună; sexul M; vârsta: 3 ani.

anaMneză Traumatism multiplu prin cădere de la înălţime (etaj 8, după spusele proprietarului). Se pare că s-a atenuat impactul cu solul datorită unui copac aflat pe traiectoria căderii. Animalul a fost deşocat și stabilizat la un cabinet aflat la 50 de km de Baia Mare, ulterior fiind trimis la clinica noastră. În urma efectuării de investigaţii radiologice diagnosticul ortopedic a fost: 1 - fracturi multiple, cominutive cu deplasare diafizară în trimea proximală la femurul drept; 2 - fractură completă cominutivă la nivelul proximal al tibiei membrului drept. (fig.1). S-a decis intervenția chirurgicală

ConDuita opeRatoRie Protocolul operator : NLA; domitoracp-ketamină, urmată imediat după pregătirea câmpului operator de administrarea de analgezic nesteroidian (onsior inj) Fig 1 - Radiografia initială 16 Veterinarul

nr. 18 n www.veterinarul.ro

Dată fiind gravitatea fracturilor și poziţionarea focarelor de fractură, am decis aplicarea unui “hibrid” adică broşă centromedulară la nivelul femurului după deschiderea focarului de fractură, îndepărtarea eschilelor şi reducerea fracturii. La nivel tibial opţiunea a fost utilizarea fixatorilor externi fără deschiderea focarului de fractură, în acest scop s-au aplicat 2 broşe cu filet, una la nivelul crestei tibiale şi una distal la distanţă de 3-4 cm de focarul de fractură, orientarea fiind transversală în directie latero-medială. Suplimentar s-au introdus 2 broşe în unghi de 45 de grade, pentru o mai bună imobilizare și pentru prevenirea unor eventuale mișcări de rotaţie a capetelor de fractură, urmate firesc de alinierea acestora cu ajutorul barei stabilizatoare şi a burdoneţilor adecvaţi. Post-operator s-au administrat analgezice nesteroidiene(onsior oral, 3 doze după schema o zi da o zi nu) şi 7 zile clindamicin în doze uzuale.(fig.2) Evoluţia a fost foarte bună, la cca 3 săptămâni s-a efectuat o radiografie de control, constatându-se formarea normală a calusurilor. (fig.3) S-a decis scoaterea implanturilor după încă 3 săptămâni (la 6 săptămâni post operator), recuperarea fiind totală și fără sechele. (fig. 4)

Fig. 2 Fig 2- prezentare imediat după operație

ConCluzii În fracturile cominutive cu multiple eschile la nivel tibial, procedeul de imobilizare a focarului de fractură cu ajutorul fixatorilor externi poate reprezenta o opţiune de preferat altor tehnici de osteosinteză

Fig. 3

Dr.DINu mĂhĂlEAN medic veterinar Clinvet serv,Baia Mare

Fig. 4

special

pisici

informații practice constante fiziologice, hematologice, biochimice la pisici liChiD CeFaloRahiDian

ValoRi FiziologiCe noRMale Valori

Parametru fiziologic

Test

Valoare

Rata inimă (animal tânăr)

130 - 240 bătăi pe minut

Aparență

Rata inimă (animal adult)

100 - 240 bătăi pe minut

Greutate specifică

1.003 - 1.006

Proteine totale

< 25 mg/dL

Rata respiratorie în repaos

38.6 ± 0.50C 26 respirații pe minut (media între 20 - 60)

Volum Urină

10-20 ml/kg corp greutate/zi

Temperatură rectală

Presiunea sangvină sistolică diastolică medie

150 - 170 90 - 120 110 - 140 93 - 95

Oximetrie puls (%)

variază de la 57 - 69 de zile

Gestația

Teste globulina Testul Pandy

Negativ

Ross Jones

Negativ

Glucoza

40 - 80 mg/dL 2.2 - 4.4 mmol/L 60% - 70% din nivelul de glucoza din sânge

WBC

0 - 5/μL

RBC

0 - 5/μL

pui - 26 dinți

Număr dinți

adulți - 30 dinți După ”Schalms Veterinary Hematology” 4th ed. Philadelphia 1986 18 Veterinarul

Clar, transparent

nr. 18 n www.veterinarul.ro

Tip celule

Predominant limfocite mici, rar celule mononucleare mari

ValoRi heMatologiCe noRMale Parametru

Valoare

Hematocrit (PCV) (%)

30 - 45

Hemoglobina (g/dL)

10 - 15

Eritrocite (RBC) (10 /μL) Volumul eritrocitar mediu MCV (fL) Hemoglobina eritrocitară medie (MCH) (pg) Concentrația medie de hemoglobină (MCHC) (g/dl)

ValoRi noRMale SuMaR uRină Parametru

Valoare

Greutate specifică Minimă

1,001

Maximă

1,080

7.5 - 10.5 39 - 55 13 - 17 32 - 36

Limite normale

1.015 - 1.045

6.0 - 7.0

Proteine

0 - urma

Reticulocite %

0-2

Durată viață celule roșii (zile)

Glucoză

Diametru celule roșii (μ)

5.5 - 6.3

Cetone

Leucocite (WBC) (X103/μL)

5.5 -19.5

Sânge ocult

Neutrofile nesegmentate (%)

0-3

Bilirubină

Neutrofile nesegmentate (X103/μL)

0 -0.3

Urobilinogen

Neutrofile segmentate (%)

35 - 75

Unitate Emlich

Neutrofile segmentate (103/μL)

2.5 - 12.5

Limfocite (%)

20 - 55

Limfocite (X103/μL)

1.5 - 7.0

Monocite (%)

0-1

Wallace și Diamond

< 1:32

Raport proteina - creatinină

< 0.7

Raport cortizol - creatinină

1-4 Clearance fracțional

Monocite (X103/μL)

0 - 0.85

Eozinofile (%)

2 - 12

Eozinofile (X103/μL)

0 -1.0

Sodiu

0.24 - 0.96%

Potasiu

6.7 - 23.9%

Bazofile (%)

rar

Clorid

0.41 - 1.33%

Bazofile (X103/μL)

rar

Calciu

0.01 - 0.13%

60 - 66

Calciu

17 - 73%

Volum total sânge mL/kg

special

pisici ValoRi ChiMiCe noRMale ValoaRe

unități CoMune

SiSteMul inteRnațional De unități

Pisică

Unitate

Pisică

Unitate

BUN

10 - 30

mg/dL

3.6 - 10.7

mmol/L

Calciu

8.2 - 10.5

mg/dL

2.0 - 2.6

mmol/L

Clorid

115 - 125

mEq/L

115 - 125

mEq/L

Cobalamin (vitamina B12)

200 - 1680

ng/L

90 - 200

mg/dL

2.3 - 5.2

mmol/L

2000 - 4000

IU/L

2000 - 4000

IU/L

8 - 24

mEq/L

18 - 24

mmol/L

mm Hg

4.8

kPa

Cortizol (RIA)

0.1- 3.5

μg/dL

0.0 - 0.1

μmol/L

CK (CPK)

20 - 120

IU/L

20 - 120

U/L

Creatinina

0.8 - 2.0

mg/dL

70.7 - 176.8

μmol/L

Folat

13.4 - 38

μg/L

Fibrinogen

100 - 400

mg/dL

1-4

g/L

Glucoza

75 - 160

mg/dL

4.1 - 8.8

mmol/L

1 - 10

U/L

1 - 10

U/L

60 - 350 100 - 200

mg/dL mg/dL

0.6 - 3.5 1.0 - 2.0

g/L g/L

IgG

1000 - 2000

mg/dL

10 - 20

g/L

Fier

68 - 215

μg/L

12.2 - 38.5

μmol/L

Lipaza

25 - 250

IU/L

25 - 250

U/L

Presiune O2

70 - 100

mm Hg

10 - 13

kPa

LDH

63 - 273

IU/L

63 - 273

U/L

7.24 - 7.40

Colesterol Colinesteraza CO2 (total) PCO2 (presiune parțială)

GGT Imunoglobuline IgA IgM

Fosfor

2.0 - 6.5

mg/dL

0.6 - 2.1

mmol/L

Potasiu

3.7 - 4.6

mEq/L

3.7 - 4.6

mmol/L

Proteine (totale)

5.4 - 7.8

g/dL

54 - 78

g/L

Albumina

2.1 - 3.3

g/dL

21 - 33

g/L

Globuline

2.6 - 5.1

g/dL

26 - 51

g/L

Globuline α1

0.2 - 1.1

g/dL

2 - 11

g/L

Globuline α2

0.4 - 0.9

g/dL

4.0 - 9.0

g/L

Globuline β1

0.3 - 0.9

g/dL

3.0 - 9.0

g/L

Globuline β2

0.6 - 1.0

g/dL

6.0 - 10.0

g/L

20 Veterinarul

nr. 18 n www.veterinarul.ro

ValoRi ChiMiCe noRMale ValoaRe

unități CoMune

SiSteMul inteRnațional De unități

Pisică

Unitate

Pisică

Unitate

Globuline γ1

0.3 - 2.5

g/dL

3.0 -25.0

g/L

Globuline γ2

1.4 - 1.9

g/dL

14 - 19.0

g/L

raport A/G

0.9 - 2.6

Timpul de protrombina

9 - 12 secunde

SGOT (AST)

10 - 80

IU/L

10 - 80

U/L

SGPT (ALT)

10 - 80

IU/L

10 - 80

IU/L

Timpul de trombina

5 - 9 secunde

Tiroida T3 (RIA)

75 - 150

μg/dL

1.2 - 2.3

nmol/L

T4 (RIA)

1.0 - 3.0

μg/dL

12.9 - 38.6

nmol/L

T4 liber (RIA)

0.9 - 2.5

ng/dL

71.1 - 197.5

pmol/L

BUN

10 - 30

mg/dL

3.6 - 10.7

mmol/L

Acid uric

0 - 1.0

mg/L

0 - 0.06

mmol/L

Fig 1. Recunoașterea posturilor corporale care comunică frica sau agresivitatea ajută la evitarea situației în care frica duce la o situație care produce leziuni pentru cei implicați. (Figura este adaptată după Bowen, J. Heath S: ”An overview of feline social behaviour and communication: Problemele de comportament la animalele mici: sfaturi practice pentru echipa veterinară”, ed. 1, Philadelphia 2005, Saunders)

Pașnică

Agresiune

Frică

Agresiune

Frică

Pașnică

Fig. 2 Semnele faciale se schimbă mai repede decât cele ale posturii corpului și oferă mai multe indicații despre nivelul fricii sau agresivității pisicii (Figura este adaptată după Bowen, J. Heath S: ”An overview of feline social behaviour and communication: Problemele de comportament la animalele mici: sfaturi practice pentru echipa veterinară, ed. 1, Philadelphia 2005, Saunders)

urologie

Afecţiunile renale la câine Importanța examenelor de laborator și a ecografie în diagnosticul corect

Dr. KoNDor AttIlA Colectiv Spitalul veterinar K2, Sfântu Gheorghe

Insuficiența renală cronică evoluează cu semne clinice nespecifice, care de multe ori mimează existența unui alte afecțiuni şi foarte uşor conduc clinicianul în eroare de diagnostic dacă acesta se bazează numai pe examenul clinic general fără să apeleze la alte examene complementare: examen de laborator şi examene paraclinice. IRC în faza I şi faza II nu prezintă semne clinice specifice, ele devin specifice în faza a II-a şi a III-a, iar cheia succesului rezidă în diagnosticarea corectă a bolii în faze cât mai incipiente.

studiu de caz: Pacientul Chivas, o femelă sterilizată de Scotish Terrier în vârstă de 12 ani, s-a prezentat la clinică veterinară la sfârşitul lunii octombrie. Conform anamnezei, căţeaua era abătută, prezenta inapatenţă, vomituriţie şi poliurie de câteva zile. În urma examenului clinic general s-a constatat stare de întreţinere bună, constituţie robustă, facies abătut, limfonoduri fără modificări, normotermie, frecvenţă cardiacă şi respiratorie normală, mucoasa conjunctivală şi gingivală normală, tartru dentar şi halenă. Palparea abdomenului a relevat sensibilitate uşor crescută, balonare.

examen de laborator S-a prelevat o probă de sânge pe LiHeparină şi s-a efectuat analiza enzimelor hepatice, renale, glicemiei şi a proteinelor totale. Rezultatele obţinute sunt reprezentate în tabelul 1: Funcţia hepatică, respectiv fosfataza alcalină şi proteinele totale prezentau va22 Veterinarul

Figura. 1

Figura. 3

Parametru Glu (mg/dl) BUN (mg/dl) T-Pro (g/dl)

140.0 Peste 200 9.10

Rezultat 65-118 10-28 5.4- 7.4

Valoare normală

GPT (UI/l)

54.0

8-57

ALP (UI/l)

Peste 1500

Cre (mg/dl)

4.30

0.5-1.6

Tabel 1: Rezultate de analize efectuate la prima consultare lori mult peste limita fiziologică maxim admisă, sugerând o insuficienţă hepatică. Funcţia renală, respectiv creatinina prezenta o valoare de 2.5 ori mai mare decât limita fiziologică maxim admisă, iar ureea de 10 ori peste valorile maxim admise, orientând astfel diagnosticul spre o insuficienţă renală.

examen paraclinic Rezultatele obţinute la examenul de laborator justifică efectuarea examenelor paraclinice, la clinica veterinară am recurs la examen ecografic. Pacientul a fost pregătit pentru ecografie abdominală, iar în urma acestuia am obţinut următoarele rezultate : u Fig. 1 -2 : Examenul ecografic a rinichiului stâng a evidenţiat existenţa unui chist renal de 39.8 x 47.8 mm , cu un conţinut lichidic (fig. 1), se observă subţierea corticalei renale, care a măsurat 7.8 mm şi absenţa imaginii caracteristice a

nr. 18 n www.veterinarul.ro

papilelor renale şi a bazinetului renal. Pe figura 2 se observă raportul între volumul chistului şi volumul structurei renale, chistul ocupând peste 50% din parenchimul renal. u Fig. 3-4 : Examenul ecografic al rinichiului drept a evidenţiat chisturi renale multiple în parenchimul renal, raportul între chist şi structura renală fiind mai crescută decât în cazul rinichiului stâng, chistul ocupând peste 70% din volumul acestuia. u Fig. 5 : În urma ecografiei hepatice s-a depistat prezenţa unui sediment în colecist şi dilatarea venelor hepatice.

Diagnostic După coroborarea datelor obţinute ( anamneză, examenul clinic, examenul de laborator şi examenul ecografic) s-a permis enunţarea diagnosticului de degenerare renală polichistică bilaterală cu insuficinţă hepatică.

prognostic Având în vedere vârsta animalului şi rezultatele examenului de laborator, care au fost mult peste limitele fiziologice maxim admise şi existenţa unei modificări structurale renale definitive, prognosticul este foarte grav.

tratament

Figura. 3

După lămurirea proprietarului despre afecţiunea foarte severă cu sfârşitul letal, s-a luat decizia de susţinere a organismului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii până la exitus. S-a instalat tratament perfuzabil pentru susţinerea funcţiei renale şi a organismului în general şi tratament de susţinere prin aport scăzut de proteine, dietă specială hipoproteică. La un interval de 3 zile s-au repetat examenele de laborator, rezultatele au evidenţiat scăderea uremiei la 151,0 mg/dl, valoare de 5 ori peste limita maxim admisă, scăderea creatininei la 3.2, dar funcţiile hepatice au crescut semnificativ, în plus s-a dozat calcemia şi fosfatemia, cel din urmă fiind 2.81 mmol/l, mult peste valoare maximă de 2.20 mmol/l, reflectând insuficienţa renală cronică.

concluzii

Figura. 4

Figura. 5

Insuficienţa renală cronică este foarte rar depistată în fazele incipiente, semnele specifice apar abia după instalarea unei insuficienţe de filtrare avansată, când se produc modificări sanguine care afectează starea generală a animalului, apare voma, polidipsia, poliuria, inapatenţa şi letargia. Cum a fost prezentată şi în cadrul studiului de caz clinic, este foarte importantă recurgerea la alte investigaţii complementare înainte de enunţarea unui diagnostic şi prognostic. Dacă se iau în considerare numai anamneza şi modificările depistate în cadrul examenului clinic general, foarte uşor pot fi bănuite alte boli, predominant digestive care evoluează cu această simptomatologie nespecifică. Dacă se instalează tratamentul specific pentru alte afecţiuni, în ciuda încercărilor starea animalului se poate agrava, unele medicamente fiind nefrotoxice şi pacientul suferă de moarte subită. Reuşita de diagnostic în afecţiunile renale se bazează pe examene de laborator şi examene paraclinice, după care se poate aplica un protocol terapeutic specific bolii renale şi poate să fie urmată de succese în managementul acestui afecţiuni insidioase. Dr. Kondor Attila Medic veterinar Dr. Kui-Bogdan Szende Medic veterinar 23

cardiologie

Examinarea cardiologică obiectivele examenului cardiologic pre-operator

Dr. FlorIN lECA medic veterinar Doctor’s Vet Univers

Boala cardiacă nu reprezintă o contraindicație absolută în ceea ce privește hotărârea de a efectua o intervenție chirurgicală, dar necesită o atenție sporită privind managementul pre, intra și post-operator al pacientului.

ecesul intraoperator se produce prin cauze multiple, stopul cardio-respirator reprezentând doar finalitatea acțiunii diverșilor factorilor patologici. Screening-ul cardiac pre-operator reprezintă o obligativitate, impunându-se atât în cazul pacienților cunoscuți cu o patologie cardiacă, dar și în cazul pacienților asimptomatici. Factorii care influențează în general mortalitatea intra și post-operatorie sunt: deprimarea centrilor respiratori bulbo-pontini, spasmul glotic, bronhospasmul, anafilaxia, hipoxia secundară, alcaloza/acidoza, hipotermia, tulburări electrolitice, hipersecreția bronșică etc. (care induc stopul respirator), cât și alterarea funcției cardio-vasculare prin modificarea tonusului vascular, diminuarea mecanismelor adaptative de răspuns cardio-vascular, depresie cardiacă, producerea aritmiilor paroxistice/maligne (care duc la instalarea stopului cardiac). O altă categorie de factori este reprezentată de interacțiunea medicamentoasă prin combinarea efectelor anestezicelor cu terapia din boala cardiacă, care poate fi sinergică sau antagonică. Durata anesteziei, tipul anesteziei, statusul pacientului cât și capacitatea acestuia de răspuns în caz de hipotensiune/hipoxie influențează în mod direct reușita operației. Clasificarea din punct de vedere al riscului anestezic ( American Society of 24 Veterinarul

Anesthesiologists, citat în Manual of canine and feline cardiology, IV 2008) împarte pacienții ce necesită intervenția chirurgicală în cinci grupe de evaluare: Un alt element important în reușita STATUS REZULTAT I Normal

Fără afecțiuni cardiace

II Afecțiuni sisBoala cardiacă compensată temice moderate nemedicamentos III Afecțiuni sistemice grave

Boala cardiacă compensată medicamentos

IV Stare de urgență

Boala cardiaca decompensată, dezechilibre electrolitice, hemoragii

V Pacient muri- Boala cardiacă decompensată, bund, prognostic refractoare la terapie, neoplazie grav terminală

intervenției chirurgicale, în cazul pacienților care prezintă o afecțiune cardiacă, este reprezentat de tipul afecțiunii. Fiecare categorie de boală cardiacă se manifestă prin particularități hemodinamice ce trebuiesc luate în calcul în momentul pregătirii anesteziei și a timpilor operatori. După identificarea afecțiunii cardiace, este foarte impor-

nr. 17 n www.veterinarul.ro

tantă stadializarea bolii cardiace: CLASA I - Pacient asimptomatic, prezintă o patologie cardiacă fără insuficienţă cardiacă IA - Fără modificări vizibil radiografic/ecocardiografic de dilataţie sau hipertrofieIB - Hipertrofie sau dilataţie cardiacă decelabilă ecocardiografic sau radiologicCLASA II - Insuficienţă cardiacă moderată/uşoară cu semne clinice observate în repaus sau la efort minim, necesită tratament CLASA III - Insuficienţă cardiacă avansată, cu semne clinice severe de congestie IIIA - Tratament pe termen lung acasă IIIB - Spitalizare/ambulatoriu Anestezia este de obicei contraindicată în cazul Clasei III, până la atingerea compensării medicamentoase. În cazul pacienților cu afecțiune cardiacă gravă, acest lucru este greu de realizat, mortalitatea intra și post-operatorie fiind ridicată.

La câine, cele mai frecvente afecțiuni cardiace sunt reprezentate de valvulopatia mitrală degenerativă, cardiomiopatia dilatativă și defectele congenitale. Anestezia în cazul pacienților cu valvulopatie mitrală degenerativă, este corelată cu efectele secundare ale bolii, din punt de vedere hemodinamic și anume scăderea debitului cardiac ( de cele mai multe ori aceasta este compensată prin tahiaritmii și contractilitate ventriculară crescută ). În majoritatea cazurilor, excepție fiind stadiile finale ale bolii, anestezicele reduc fracția de regurgitare de la nivelul valvei mitrale. Principala problemă este reprezentată de cazurile în care sunt prezente și aritmii severe. Cardiomiopatia dilatativă se caracterizează hemodinamic prin scăderea funcției sistolice și a proprietăților contractile ale miocardului. În fazele avansate ale bolii, este asociată cu fibrilație atrială, frecvența acesteia jucând un rol foarte important în reușita anesteziei. O fibrilație atrială cu frecvența cardiacă în limitele speciei/rasei permite o anestezie sigură, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea instalării aritmiilor ventriculare intra-operatorii. Revărsatele pleurale, pericardice și abdominale necesită centeza a priori, ținând cont de faptul că efuzia pericardică impiedică relaxarea miocardului, deci și

o umplere diastolică deficitară, iar revărsatul pleural afectează în mod direct funcția respiratorie. Principalii parametrii care trebuiesc verificați pentru a asigura o anestezie de calitate, din punct de vedere al examenului cardiologic, sunt deci reprezentați de: tensiunea arterială, saturația de oxigen, ritmul cardiac, funcția sistolică și funcția diastolică a VS, modificări de morfologie a miocardului, endocardului valvular și ale pericardului, modificări de presarcină și postsarcină. De reamintit că acești parametri se verifică de obicei în condiții de repaus și stres moderat, și trebuie să ținem cont că în timpul anesteziei se induce hipotensiunea și hipoxia, la care se adaugă și stresul operator. Situațiile particulare din patologia cardiacă se referă cu precădere la cazurile cu obstrucție dinamică a tractului de ejecție a ventriculului stâng, cum se întâlnește în stenoza de aortă sau secundar în cardiomiopatiile hipertrofice, când cuspa septală a valvei mitrale este ''aspirată” la nivelul rădăcinei de aortă, provocând reducerea tractului de ejecție (mai ales la câine), sau când hipertrofia de septum interventricular produce aceleași efecte (cu precădere la pisică). Medicația folosită în cazul prezenței patologiei cardiace influențează direct tipul anesteziei: n diureticele: cresc riscul de hipo-

tensiune și secundar hipopotasiemie și hipomagneziemiei, cresc riscul declanșării aritmiilor cardiace; n inhibitorii enzimei de conversie: efectul vasodilatator poate fi accentuat de acepromazina și de anestezia inhalatorie cu iso sau sevofluran; n digitalinele: cresc riscul dezvoltării aritmiilor ventriculare, în special în combinație cu dopamina, epinefrina. Se recomandă dozarea digitalinelor preoperator; n betablocantele produc hipotensiune și bradicardie, care pot fi exacerbate de anestezice.

concluzie În concluzie, examenul cardiologic pre-operator reprezintă parte integrantă în medicina modernă, cu aspecte pozitive în ceea ce privește gestionarea anesteziei, cu limitele normale pentru orice tip de investigație paraclinică, supraviețuirea intra și post-operatorie depinzând de mulți factori obiectivi și subiectivi. Un rol important îl deține calitatea echipei medicale care are de îndeplinit de multe ori o misiune dificilă, în a manageria situațiile de urgență apărute intraoperator, tratamentul de urgență al afecțiunilor cardio-respiratorii fiind complex, cu rezultate moderate în cazurile grave.

stomatologie

Abcesele dentare la câine

Dr. rAluCA zvorĂștEANu medic veterinar

Abcesele dentare sunt inflamații puternice ale gingiilor și apar de obicei ca urmare a unor afecțiuni dentare netratate. Partea cea mai rea este că în perioada unui abces dentar, bacteriile intră mai usor în gingie și se înmulțesc rapid.

Figura. 1 lui de certitudine (fig.4 și 5) Pe măsură ce infecția se răspândește, pulpa dentară este distrusă și osul maxilar începe să fie afectat. Pe perioada în care infecția se instalează la nivelul maxilarului este posibil ca durerile să scadă în intensitate, starea generală a animalului ameliorându-se, însă situația se agravează, nu se ameliorează. Diminuarea durerii se explică prin faptul că, odată cu dizolvarea maxilarului, se produce și o deteriorare a nervului din regiunea aferentă, deteriorare care poate duce la moartea nervului. Distrugerea treptată a maxilarului împiedică menținerea fixă a dintelui în alveola dentară, cauzând pierderea acestuia. Dacă nu este tratată, infecția se poate răspândi și în alte zone ale organismului, punând în pericol viața pacientului.

rimele simptome ale unui abces sunt senzația de disconfort în timpul masticației și durerile pulsatile la nivelul zonei infectate, accentuate atunci când regiunea este palpată. În cazul câinilor aceasta afecțiune se manifestă prin evitarea masticației pe partea afectată și apariția stării de inapetență. Dacă dintele nu este tratat, starea pacientului se degradează, apărând și alte simptome precum febră, respirație urât mirositoare, oboseală fizică, până la modificarea zonei corespunzătoare dintelui afectat și scurgerea de sânge și puroi din abces. Frecvent abcesul apare localizat în zona extraorală(fig.1,2,3,) în regiunea infraorbitală corespunzătoare premolarilor și molarilor(M2,P3,M1,P4). Radiografia dentară este indicată întotdeauna pentru stabilirea diagnosticu-

Abces gingival: - abcesul este doar în țesutul gingiei și nu afectează dintele sau ligamentul periodontal;

Figura. 2

Figura. 3

26 Veterinarul

Există 3 tipuri de abces dentar:

nr. 18 n www.veterinarul.ro

Abcesul periodontal: acest abces pornește din structura de suport a osului dintelui; Abcesul periapical: acest abces este localizat în pulpa moale a dintelui. Cauzele unui abces dentar sunt de natură diversă, însă de cele mai multe ori, aparția lui este pricinuită de o pungă paradontală netratată sau de un traumatism, fractură sau carie dentară(fig.6,7). În cazul abceselor tratamentul se face chirurgical prin extragerea dintelui afectat(fig.8,7,9) și antibioterapie. Abcesul dentar poate fi prevenit printr-o igienă orală corespunzătoare și evitarea traumatismelor dentare provenite din joacă cu obiecte dure sau oase. De asemenea periajul dentar preîntâmpină apariția plăcii bacteriene și a tartrului. Consultul stomatologic veterinar periodic și efectuarea unei igiene dentare profesionale sunt necesare pentru menținerea igienei orale.

Figura. 4

Figura. 5

Figura. 9

Figura. 6

Figura. 10

Figura. 7

Figura. 11

Figura. 8

Figura. 12 27

medicale

boala grefă contra gazdă la câine și pisică

Dr. SEptImIu borbIl medic veterinar

Afecțiunea grefă contra gazdă (GVHD) este un sindrom descris la subiecții imunodeprimați, prin iradiere totală/ chimioterapie cu ciclofosfamidă, ce beneficiază de o alogrefă de măduvă osoasă. Celulele stem din măduva donatorului, administrate i.v. primitorului, se cantonează în măduva acestuia din urmă, unui câine fiindu-i necesare 2x108 celule/kg.

ansele de dezvoltare ale unei himere de măduvă osoasă canină sporesc prin inducerea imunosupresiei cu micofenolat mofetil+ ciclosporină sau metotrexat+ ciclosporină) (1). Afecţiunea, corelată cu transplantul alogenic de măduvă, este relativ nouă (la om - circa 30 de ani), principalele ţesuturi afectate fiind pielea, ficatul şi intestinul (6).

etiopatogenia Etiopatogeneza poate fi explicată prin injectarea intradermică a unor limfocite sănătoase, unui primitor alogenic, provocându-se inflamaţie locală acută. Situaţia este gravă dacă primitorul imunodeprimat nu poate distruge limfocitele grefate care vor provoca distrugeri incontrolabile ţesuturilor gazdei şi uneori, moartea acesteia. Leziunile induse de GVHD sunt în conexiune cu compatibilitatea MHC dintre grefă şi gazdă, descriindu-se mai multe situaţii. În cazul discrepanţei între moleculele MHC-I, afecţiunea este declanşată de LTc care vor ataca celulele nucleate ale gazdei, instituindu-se un sindrom exprimat prin distrucţii medulare (pancitope28 Veterinarul

nie), anemie aplazică, scăderea drastică a LT/LB, hipogamaglobulinemie. În paralel, se organizează un infiltrat leucocitar în peretele intestinului, piele şi la nivel hepatic. Aceste leucocite vor secreta TNF-α care va provoca diaree, ulcere cutanate/bucale şi disfuncţie hepatică (icter franc) (fig.1). Evoluţia acestei forme poate fi stopată prin administrarea de Ac anti-INF-γ/-INF-α. Disparitatea MHC-II vizează APC ale gazdei/grefei, fiind stimulate LThCD4+ ale amândurora. Intensa producţie citokinică, susţinută de LTh2, exercită un efect imunostimulator, concretizat prin sinteza de AAc şi uneori, printr-un tablou clinic ce aminteşte de LES sau poliartrită. Această formă se numeşte GVHD autoimună şi poate fi tratată cu Ac anti-IL-4 (1). GVHD primară este iniţiată de recunoaşterea de către LT ale donorului a aloantigenelor recipientului, prezentate de APC ale gazdei (aloreactivitate). Uneori, APC ale gazdei sunt eliminate, fiind înlocuite de ale donorului, care devin populaţia APC predominantă, prezentând Ag gazdei LT provenite de la donor, pe calea indirectă a alorecunoaşterii. În această tranziţie survine ruperea toleranţei faţă de self şi dobândirea de către LT ale donorului a abilităţii de a recunoaşte Ag ale gazdei, cât şi Ag self, însă doar în prezenţa APC ale donorului. Aceste elemente indică rolul APC, provenite de la donor, în propagarea alo-

nr. 18 n www.veterinarul.ro

reactivităţii şi autoreactivităţii şi prin extensie, a GVHD (10). GHVD este incomplet înţeleasă. Dezvoltarea formei acute parcurge trei faze: 1. distrucţie tisulară, infecţie sau stare toxică, elemente ce declanşează producţia citokinelor inflamatoare care vor induce modificări ale CAM, Ag MHC şi ale chemokinelor, rezultând semnale ce vor activa (pe cale TLR sau NOD) APC ale gazdei şi donatorului; 2. activarea LT ale donatorului, eliberarea de citokine, proliferarea şi localizarea tisulară survin pe fondul proinflamator posttransplant şi după prezentarea aloAg şi costimularea APC (gazdă/donator); 3. faza efectoare ce presupune afectarea organică, în urma acţiunii complexe a citokinelor şi a celulelor efectoare (7). La om, limfocitele implicate sunt un amestec al imunofenotipurilor CD4+/CD8+. Totodată, sunt prezente subtipurile LTh1/LTh2 CD4+. Primul subset produc IL-2/INF-γ (promovează GVHD), iar cel de al doilea IL-4/IL-6/IL10 (rol protector controversat). Celulele NK, a căror prezenţă este variabilă, par a avea o anumită importanţă. Keratinocitele activate de chimioterapie/iradiere produc TNF-α/IL-1 şi exprimă ICAM1/HLA-DR, intensificând recunoaşterea Ag MHC, de către LT ale donatorului. EC din dermul superficial exprimă selectina-E, integrinele α4β1 şi αLβ2, ICAM1, PECAM-1, VCAM-1 care mediază adeziunea limfocitelor la endoteliu şi fa-

cilitează recunoaşterea, activarea şi răspunsul la moleculele MHC. Afectarea/moartea celulară se datorează acţiunii citotoxice a LTc şi a celulelor NK, respectiv efectului citokinelor. Primele sunt procese citolitice, mediate de perforină şi granzyma B, iar apoptoza se produce pe calea Fas-Fas. IL-1, IL-2, IL-6 şi TNF-α au o importanţă majoră în medierea toxicităţii. Nivelul seric ridicat al TNF-α este corelat cu GVHD, iar Ac anti-TNF-α sau contra receptorilor săi protejează împotriva bolii (8). Depozitele IgM şi C3 de la nivelul joncţiunii dermoepidermice şi din jurul vaselor superficiale, la circa 40% dintre oamenii cu GVHD acut, denotă că RI umoral poate fi implicat în patogeneză. Tipul cronic este condiţionat de activitatea contra ţesuturilor gazdei a LT ale donatorului şi de dezvoltarea autoimunităţii. Infiltratul este constituit, cu precădere, din LT CD8+, iar celulele NK lipsesc. Ca şi în varianta acută, TNF-α şi IL-1 sunt principalele citokine implicate.

Formă evolutivă

ManiFeStăRi MoRFoCliniCe. Organele ţintă majore sunt pielea, ficatul, tractusul gastrointestinal şi sistemul limfoid. Tabloul clinic de debut include leziuni exudative ale urechilor, injectarea sclerei, hiperkeratoză, alopecie, atrofie cutanată şi eritem generalizat. Icterul/diareea apar constant, fiind însoţite de leziuni inflamatorii oftalmice/nazale sau de prezenţa unor membrane mucoase (mucoasa bucală), respectiv anemie hemolitică anti-globulină pozitivă (1). La om, variantele severe includ eritriodermia şi reacţii TEN-like (prognostic defavorabil) (1). Manifestările clinice ale formei acute sunt împărţite în patru stadii: 1. erupţii maculopapulare (25% din suprafaţa corporală), bilirubina crescută, diaree abundentă; 2. eritem maculopapular (25-50% din suprafaţa corporală), valoarea bilirubinei creşte în continuare, diaree excesivă; 3. eritroder29 Veterinarul

Simptome Rash cutanat maculopapular,

Tractusul gastrointestinal superior Vomă şi/sau anorexie, histologie pozitivă GVHD acută

GVHD cronică

eVoluţie. În natură se întâlnesc rar cele două disparităţi, în forma lor pură, la câine, GVHD evoluând fie acut, spre exitus, în circa patru săptămâni posttransplant, fie cronic. La pisică, potrivit lui Tizzard (2004), transplantul de măduvă, aplicat subiecţilor imunodeprimaţi (radioterapie/ciclosporină), constituie o practică de succes, GVHD neconstituind o ameninţare majoră, la această specie (12).

Localizare Piele

Tractusul gastrointestinal inferior Diaree apoasă, colică severă, diaree hemoragică/ ileus Ficat Hiperbilirubinemie colestatică Piele Depigmentare, alopecie, poikilodermie, erupţii tip lichen plan sau modificări sclerotice Unghii Distrofie/cădere Xerostomie, ulcere, modificări tip lichen plan, liCavitate bucală mitarea capacităţii de a deschide gura datorată sclerozei Ochi Lipsa lacrimilor, sindrom sicca, conjunctivită cicatricială Fasciită, miozită, limitarea mobilităţii articulaţiilor Muşchi, fascii, articulaţii (contractură) Aparatul genital femel Scleroza vaginului, ulcere Tractusul gastrointestinal Anorexie, scădere ponderală, stricturi esofagiene Ficat Icter, creşterea transaminazelor Pulmoni Leziuni pulmonare restrictive/obstructive, bronşiolită obliterantă, efuziuni pleurale Rinichi Sindrom nefrotic Cord Pericardită Măduvă Trombocitopenie, anemie, neutropenie

Tabelul 1 – Simptomatologia GVHD [adaptat după Ferrara şi col. - 2009 (4)] mie generalizată, disfuncţia hepatică/descărcările diareice se intensifică; 4. TEN, afectarea enterohepatică progresează. Este dificilă departajarea între GVHD acut, afecţiunile virale şi reacţiile medicamentoase adverse/citotoxice. Forma cronică se dezvoltă la 10% din pacienţii supuşi unui transplant de măduvă alogenic şi la 30% dintre supravieţuitorii pe termen îndelungat. Teoretic, pacienţii cronici exprimă manifestări cutanate şi 90% dintre aceştia leziuni orale. În 30% dintre cazuri, GVHD cronic este exprimat de novo, iar restul progresează gradual din GVHD acut (chiar după o perioadă de rezoluţie). GVHD cronic poate evolua ca o erupţie tip lichen plan sau ca o reacţie sclerodermică (uneori concomitent) (1). Reacţiile LED-like, polimiozita/fasciita sunt rare. Faza cronică tardivă este sclerodermatoasă, înregistrându-se induraţie, atrofie şi sclezoză, ulceraţii cronice, flictene iar la om (ocazional) carcinom cu celule scuamoase. Mortalitatea în forma cronică (40%) se datorează infecţiilor, cahexiei şi insuficienţei hepatice (tabel 1). Leziunea GVHD acută este caracterizată prin modificări de natură hidropică, focale/difuze, ale celulelor bazale, iar prezenţa keratinocitelor apoptotice/

nr. 17 n www.veterinarul.ro

diskeratozice (panepidermic) şi asocierea cu limfocitele adiacente (satelitoză) sunt trăsături specifice. Exocitoza limfocitelor este, invariabil, prezentă, iar uneori poate fi evidenţiată spongioza. La nivelul joncţiunii dermoepidermice poate fi observat un proces de microveziculaţie. Implicarea foliculară este frecventă, iar bulbul pilos este afectat. Celulele Langerhans sunt prezente în număr mic. Modificările vasculare presupun balonizarea EC, infiltraţie limfocitară la nivelul intimei şi perivascular, proliferarea vaselor sangvine. Edemul perivascular poate fi însemnat şi mastocitele în număr mare (1).

DiagnoStiC Diagnosticul se bazează pe anamneză, examen fizic şi biopsie. În forma acută, examenul histopatologic relevă prezenţa infiltratului limfoid dermic, dermatită hidropică/lichenoidă, apoptoza şi satelitoza. În forma cronică, modificările sunt variabile – de tip sclerodermoid sau poikilodermatos.

teRapie Prevenirea sindromului, prin potrivirea atentă a perechii donator-primitor este prima opţiune. GVHD manifestă 29

poate fi controlată prin imunosupresie glucocorticoizi sau metotrexat şi mAc antilimfocitari. Pentru a întrerupe faza a doua a GVHD se recomandă unul dintre următorii agenţi imunosupresivi: ciclosporină, glucocorticoizi, tacrolimus, micofenolat mofetil (5). Blocada IL-7R de către Ac anti-IL-7α elimină LT aloreactive şi previne GVHD (2). De asemenea, transplantarea măduvei prin injecţie intraosoasă reduce incidenţa bolii (9).

Abrevieri Ac – anticorp, Ag – antigen, APC - celulă prezentatoare de antigen, C - sistemul complement; CAM - molecule de adeziune, EC - celulă endotelială, HLA - human leukocyte antigen, ICAM-1 - moleculă de adeziune intercelulară, IL – interleukină, INF – interferon; LB - limfocit B, LED - lupus eritematos discoid,

LES – lupus eritematos sistemic, LT – limfocit T, LTc - limfocit citotoxic, MHC - antigenul major de histocompatibilitate, NOD - nucleotide-binding oligomerization domain, PECAM - platelet endothelial cell adhesion molecule; RI - răspuns imun, TEN - necroliza epidermică toxică, TLR - receptor Toll-like, VCAM-1 - moleculă de adeziune a celulei vasculare Bibliografie 1.Borbil S. - (2011) Imunodermatologia la câine şi pisică - Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 2.Chung B., Dudl E.P., Min D., Barsky L., Smiley N., Weinberg K.I. – (2007) Prevention of graft-versus-host disease by anti IL-7Ralpha antibody – Blood, 110(8), 2803-10. 3.Ferrara J.L., Reddy P. – (2006) Pathophysiology of graft-versus-host disease. Semin Hematol., 43(1):3-10. 4.Ferrara J.L.M., Levine J.E., Reddy P., Holler E. – (2009) Graft-versus-Host Disease – Lancet, 373(9674),

1550–1561. 5.Iwasaki T. – (2004) Recent Advances in the Treatment of Graft-Versus-Host Disease – Clin.Med.Res., 2(4), 243–252. 6.Jacobsohn D.A., Vogelsang Georgia B. – (2007) Acute graft versus host disease - Orphanet J.Rare Dis., 2:, 3539. 7.Koreth J., Antin J.H. – (2008) Current and future approaches for control of graft-versus-host disease – Expert.Rev.Hematol., 1(1), 111-123. 8.McKee P.H., Colonje E., Granter S.R. – (2006) Pathology of the Skin: With Clinical Correlations, Ed. 3, Elsevier Ltd., Oxford. 9.Miyake T., Inaba M., Fukui J., Ueda Y., Hosaka N., Kamiyama Y., Ikehara S. – (2008) Prevention of graftversus-host disease by intrabone marrow injection of donor T cells: involvement of bone marrow stromal cells – Clin.Exp.Immunol., 152(1), 153–162. 10.Seelen M.A., Trouw L.A., van der Hoorn J.W., Fallaux-van den Houten F.C., Huizinga T.W., Daha M.R., Roos A. - (2003) Autoantibodies against mannose-binding lectin in systemic lupus erythematosus – Clin.Exp.Immunol., 134, 335–343. 11.Sun Y., Tawara I., Toubai T., et al. – (2007) Pathophysiology of acute graft-versus-host disease: recent advances. Transl Res.150(4):197-214. 12.Tizzard I.R. - (2004) Veterinary Immunology: An Introduction, 7 ed., Elsevier Science Health.

lucruri pe care trebuie să le ai în vedere, la pacientul felin 1. cele mai obișnuite cauze ale agresiunii pisicii în cabinetul veterinar

lAgresivitatea cauzată de frică: frica de locuri nefamiliare sau de oameni lAgresivitatea asociată durerii lAnxietatea sau amintirea unei experiențe neplăcute avute în cabinetul veterinar lPrimirea atenției pentru comportament (”săraca pisicuță”) lAgresivitatea din joacă lLipsa socializării lContenția forțată lZgomote puternice lMirosuri neplăcute lMișcări rapide sau grăbite către pisică lProbleme medicale (meningiom sau alte probleme ale sistemului nervos central) lIntoleranță la mângâiat sau agresivitate lAnxietatea proprietarului lPedepsirea fizică lAgresivitate redirecționată

2. Aspecte care cauzează durere, trecute frecvent cu vederea lArtrită lCancer

30 Veterinarul

nr. 18 n www.veterinarul.ro

lInflamația perianală și evacuarea lAcneea acută a bărbiei lRăni cronice lArsuri datorate mașinii de tuns lInsuficiență cardiacă congestivă lUlcere corneene și alte boli ale corneei lBoli dentare lOtite (de la acarienii de ureche și infecții bacteriene) lEfuziune pleurală lPrurit lEdem pulmonar lSpondiloză lVărsături lUsturimi la urinare

3. proceduri trecute cu vederea care cauzează durere

lAbdominocenteza lGolirea sacului anal lBandajarea lCurățarea urechilor lManipularea - chiar și manipularea cu grijă și suprafețele dure pot crește durerea la animalele cu artrită și alte condiții care sunt dureroase lExtracția manuală a scaunului lContenția și procedurile de contenție forțată lToracocenteza

parazitologie

tratamentul babesiozei la câine - cazuri clinice

Dr. CrIStIAN moSCu medic veterinar Cabinet Veterinar Miuța București

Babesioza face parte din grupa hemosporidiozelor (piroplasmozelor) –produse de protozoare din subclasa Piroplasmia, ordinul Piroplasmida – boli ce afectează în principal elementele figurate sanguine sau limfoide, atât la mamifere, cât și la păsări. Parazitul prezintă mai multe specii, în funcție de mamiferul afectat: de exemplu, Babesia caballi, Nuttallia equi – specii parazite pentru cai, Babesia canis, Babesia vogeli, Babesia gibsoni – paraziți ai câinelui, sau la om - Babesia gibsoni, Babesia bovis, Babesia hodaini.

lindamicina e o alternativă de tratament net superioară ca siguranță comparativ cu tratamentul cu imizol sau berenil și cu o eficacitate remarcabilă. Folosesc cu succes clindamicina în tratamentul babesiozei canine din 2007. Am avut și un caz de babesioză la o pisică în vârstă de 4 ani, la care am aplicat tot clindamicină, recuperarea fiind excelentă. Recomand începerea tratamentului cu o doza de atac, de 30 mg/kg la 12 ore timp de 2-4 zile, funcție de starea clinică și analizele pacientului. Când starea clinică se ameliorează, reduc doza la jumătate sau mai mult, dar nu sub 10 mg/kg/zi. Durata tratamentului este de 3 săptămâni. În cazul pisicii, după terapia cu clindamicina, de control am administrat azitromicina 10 mg/kg timp de 10 zile. Este foarte importantă terapia de suport hepatic, renal, cardiac, adaosurile de 32 Veterinarul

lactobacili, tratarea maladiilor de fond. Dacă se raportează vome, se reduce doza de clindamicină. Dacă apare diaree, aceasta se datorează dezvoltării florei intestinale gram negative iar remediul este metronidazolul care are și el actiune antibabesioasă. Prima utilizare a clindamicinei în această boală s-a făcut în 1982 când un nou-născut a fost infectat în urma unei transfuzii . Protozoare sensibile la clindamicină: l Babesia spp l Toxoplasma gondii l Plasmodium falciparum Clindamicina este un antibiotic din clasa lincosamidelor, derivat al lincomicinei, apărut pe piața farmaceutică încă din 1966. S-a utilizat în special la pacienții alergici la betalactamine. Studiile actuale au evidențiat activitatea clindamicinei în infecțiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA). S-au evidențiat și următoarele proprietăți de imunomodulare : l reducerea adeziunii bacteriene la nivelul mucoaselor; l facilitează chemotaxia, opsonizarea și fagocitoza leucocitelor; l inhibă producția de citokine; l crește producția de interleukină 6.

FaRMaCoCinetiCa : l absorbție orală în proporție de 90%, indiferent de prezența sau absența

nr. 18 n www.veterinarul.ro

alimentelor ( de aceea prefer administrarea orală , dar depinde și de starea pacientului și de posibilitatea colaborării cu el ); l difuzează bine tisular: bilă, os, lichid sinovial, tract urinar și prostată, tract respirator și lichid pleural; l trece prin bariera placentară; l90% se leagă de proteinele plasmatice; l timp de înjumătățire 2-3 ore; l metabolizare hepatică (activ și inactiv) și se elimină bila în mare parte și foarte puțin renal. În ghidul Angelescu de terapie antimicrobiană este trecută în lista medicamentelor la care nu este necesară ajustarea dozelor în insuficiența renală. Prezint în continuare tratamentul efectuat cu clindamicină în două situații deosebite.

cazul 1-ciobănesc belgian, femelă gestantă, 3 ani Am diagnosticat babesioza prin examinare de frotiu sanguin colorat MGG și prin microscopia în câmp întunecat (foto1), la o femelă de ciobănesc belgian în vârstă de 3 ani având o greutate de 35 kg. Efectuez microscopia în câmp întunecat în special pentru identificarea eventualelor coinfecții. Proprietarul nea comunicat că femela a fost montată cu 2 săptămâni în urmă. Am efectuat analize hematologice și biochimice, care au relevat prezența unei infecții active, valorile analizelor fiind relativ bune, ani-

normalizeze: u hemoglobina: 11,2g/dl u hematii: 5,3 mil/mm3 Am hotărât scăderea dozei la 150mg /8ore, încă 16 zile. Tratamentul de susținere a fost făcut cu silimarină 1000mg, administrată concomitent cu antibioticul și hrana și obligatoriu probiotice, între dozele de antibiotic. Pe toată durata tratamentului, starea femelei a fost bună. Valorile analizelor, la finalul tratamentului, au fost în limite fiziologice. Gestația a decurs bine, femela dând naștere la 8 pui viabili, sănătoși . Clindamicina nu a periclitat gestația și nici nu a produs malforații puilor.

cazul 2 – femelă metis , 11ani, 20 kg, în anurie. malul fiind prezentat precoce în cabinet, imediat după modificarea stării generale. Din sângele general se poate recurge la o tehnică de concentrare a eritrocitelor parazitate (cele care transportă babesii ) care au o greutate specifică mai mică decât eritrocitele normale. Pentru asta se ia sânge într-un tub de hematocrit și se centrifughează. Se vor obține două straturi de eritrocite și se execută un frotiu din stratul superior care se colorează panoptic. Valorile obținute : u temperatură: 39,1 grade Celsius u hemoglobină: 11g/dl u număr hematii: 5,00 mil/mm3 u hematocrit: 31% u VSH: 110/60 min u număr leucocite: 15000/mm3 u valorile biochimice erau în parametri fiziologici. Am inițiat tratamentul cu antibiotic: clindamicină 300mg /8ore, injectabil, s.c. sau i.m. ( deoarece câinele nu mânca în acel moment). Nu se administrează clindamicina intravenos ! Tratamentul de susținere a fost făcut cu soluții perfuzabile, vitamina C, aspatofort. Am refăcut analizele la 48 de ore de la debutul antibioterapiei, pentru a monitoriza dinamica evoluției clinice. De regulă, apare o scădere a valorilor hematologice, deoarece hematiile parazitate sunt eliminate. Mă interesează să nu apară o anemie severă , amenințătoare de viață, caz în care singura intervenție eficace este hemotransfuzia. Nu recomand hemotransfuzia ca tratament al babesiozei . Este o intervenție care trebuie facută

doar în cazuri cu anemie severă, în scopul îmbunătățirii parametrilor hematologici și pentru a evita suprasolicitarea cardiacă. La a doua verificare, valorile au fost: u hemoglobina: 10g/dl u număr hematii: 4,7mil/mm3 u hematocrit: 30 % u număr leucocite: 17000/mm3 În parametrii biochimici, se modificase GOT-ul, care crescuse la 120 . Deoarece câinele începuse să mănânce, s-a trecut la administrarea antibioticului oral, aceeași doză. Într-a patra zi de la începerea tratamentului am verificat din nou hematologic pacienta și valorile începeau să se

După depistarea paraziților pe frotiu colorat panoptic, microscopia în câmp întunecat îmi releva prezența borreliei ca și coinfecție. În acest caz, temperatura câinelui era 40,1 grade Celsius. Analizele hematologice și biochimice au prezentat următoarele valori : u număr de hematii: 4,4mil/mm3 u hemoglobina : 9,2 g/dl u VSH – 140/ 60 min. u creatinina: 3,8 mg/dl u BUN: 54 mg/dl În urma discuției cu proprietarul, constat că animalul nu a urinat în ultimele 24 de ore. Am perfuzat câinele, lent, timp de 4 ore, cu ser fiziologic 300ml și aspatofort. Pentru a forța diureza am administrat o fiolă furosemid /ora, dar și o fiolă vessel

due (sulodexid )/2 ore, intravenos. Sub control ecografic permanent s-a constatat că diureza nu se reia. În același timp am ințiat și tratamentul cu antibiotic: clindamicina i.m. 300mg/12ore + 500mg cefort i.v./12ore. Concomitent cu antibioterapia, am administrat și o fiolă vessel due/12h ( pe lângă ceea ce se utiliza în timpul perfuziei). A doua zi, temperatura scăzuse la 38 grade Celsius, starea câinelui era mai rea decât în prima zi; în continuare nu urinase deloc și apăruse voma. Am făcut o perfuzie cu o cantitate mai mică de ser fiziologic, cca 150 ml+aspatofort, care a durat tot 4 ore. Ca și în prima zi am forțat din nou diureza cu o fiola de furosemid/ora (în perioada de timp în care se efectua perfuzia) și o fiolă de vessel due/2 ore. Tratamentul cu antibiotice a continuat. A treia zi nu am mai făcut perfuzie, dar am administrat furosemid și vesseldue intravenos. Diureza s-a reluat seara, după aproximativ 90 de ore de anurie. Din a patra zi de terapie am reluat perfuziile cu ser fiziologic și aspatofort, perfuzii lente și calde. În timpul acestor perfuzii se administra intravenos o fiolă furosemid și o fiolă vessel due. Starea generală a câinelui s-a ameliorat după alte trei zile de tratament în cabinet. Dozele de antibiotic s-au menținut la fel în această primă săptămână, dar odată cu reluarea diurezei s-a administrat doar o fiolă de furosemid/zi și o fiolă de vessel due/12ore . După ce câinele a început să mănânce, am renunțat la administrarea de furosemid și am scăzut doza de clindamicină la:150mg /12 ore dar am menținut aceeași doză de cefort . Consider că anemia s-a datorat babesiozei, iar anuria a fost provocată de infecția cu borrelia care a dus la glomerulonefrită acută. Vasculita de la nivel renal a fost controlată cu ajutorul sulodexidului, 80% din compoziția produsului fiind de tip glicozaminoglican. Acest glicoconjugat, acționează eficient antitrombotic, nu produce hemoragii și are efect antiiflamator asupra capilarelor, inclusiv ale celor din parenchimul renal. La sfârșitul primei săptămâni de tratament, valorile erau următoarele : u numărul de hematii: 5 mil/mm3 u hemoglobin: 10,5 mg/dl u creatinina: 3,6mg/dl u BUN: 60 mg/dl Tratamentul cu clindamicina și cefort a durat 3 săptămâni, după care am refă34 Veterinarul

cut analizele. Întrucât babesioza nu mai reprezenta o problemă, am oprit administrarea clindamicinei, dar s-a continuat administrarea de Zinnat, pe cale orală. 250mg/12 ore înca patru săptămâni. Valorile hematologice erau normale, dar valorile biochimice, deși scăzuseră, nu erau încă în parametrii fiziologici. În tot acest timp, din momentul în care câinele a reînceput să mănânce, a primit silimarina, sodiazot, ipakitine și probiotice. Terapia lungă cu antibiotic, necesită monitorizare constantă și în funcție de valorile biochimice obținute, se ajustează dozele și se modifică ritmul de administrare. Studiul lui WULANSARI Retno & colaboratorii: Lymphocyte subsets and specific IgG antibody levels in clindamycin-treated and untreated dogs experimentally infected with Babesia gibsoni, facut în 2003, demonstrează că clindamicina nu elimină rapid parazitul din sânge dar distruge protozoarul ceea ce duce la stimularea eficientă a imunității celulare și umorale împotriva infecției cu babesia. Acest lucru duce la obținerea unei imunități active și durabile în timpul vieții.(http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=14959956) Sunt studii clare care dovedesc că, ipoteza conform căreia se produce "infundarea " vaselor de sânge cu hematii distruse de parazit, este greșită: Absence of erythrocyte sequestration in a case of babesiosis in a splenectomized human patient, autor Ian A Clark și colaboratorii.(https://digitalcollections.anu.edu.au/ha dle/10440/89). Căderile multiple de organ în babesioză, se datorează probabil, efectului toxic al parazitului (metaboliților lui, deversați în sânge ). De aceea, unele vacci-

nr. 18 n www.veterinarul.ro

nuri împotriva babesiozei nu se adresează direct parazitului ci efectelor sale. În babesioză, protozoarul, rupe hematia datorită diviziunii parazitului. Acest fenomen este de multe ori incriminat ca fiind cauza blocajului renal în babesioze. Eu consider că este o greșeală să afirmi că "se înfundă filtrul renal, cu hematii rupte " (ca o scurgere la chiuvetă ). Este denumit filtrul renal dar este vorba de un filtru fiziologic, care nu se ”înfundă” precum scurgerile de canal. Cu ajutorul microscopului în câmp întunecat am surprins momentul părăsirii hematiei de către protozoar și am observat ca hematia se lizează și se distruge complet.(nu rămâne ca o celula perforată ). De regulă babesioza nu duce la temperaturi de 40 grade, decât dacă este asociată cu o coinfecție, care trebuie depistată. De asemenea, sunt anumite rase de câini, cum este shar-pei-ul care poate prezenta o temperatură înaltă deși nu este vorba despre coinfecții. Studiile americane amintesc rasa labrador ca fiind foarte sensibilă la babesioza, câinii din această rasă făcând forme foarte grave ale bolii. Bibliografie : Canine Babesia gibsoni Infection-Molecular Biological Diagnosis, Pathophysiology of Anemia and Relapse, and Chemotherapy with Clindamycin. Autor: MAKIMURA SUSUMU (Miyazaki Univ., Faculty of Agriculture, JPN) vv Treatment of Babesia gibsoni-Infected Dogs with Clindamycin Phosphate. Autori: NAMIKAWA KAZUHIKO (Azabu Univ., Sch. of Vet. Med.) SUNAGA FUJIKO (Azabu Univ., Sch. of Vet. Med.)

infecțioase

bolile porumbeilor Adenoviroza porumbeilor

Dr. hErmAN CoNStANtINESCu medic veterinar primar, MS, PhD.

Infecția cu adenovirus este larg răspândită la multe specii de păsări domestice şi sălbatice. La porumbei a fost diagnosticată în 1976, în Irlanda. Evoluția este latentă, asimptomatică sau paucisimptomatică. Se consideră că 10/00 dintre porumbei sunt purtător ide adenovirus (se poate constata prezența anticorpilor). Patogenitatea este relativ redusă, trăiesc în organism ca floră de asociație, dar prin intervenția mai multor factori favorizanți pot apărea îmbolnăviri grave. Adenovirusurile la rândul lor constituie factori debilitanți care contribuie la declanşarea altor boli sau la agravarea unor afecțiuni preexistente. Letalitatea este în jur de 30% dar s-au semnalat şi cazuri de 100%.

xistă 2 tipuri de adenovirus care produc entităţi morbide la porumbei: tipul I şi tipul II. Primul tip de adenovirus (I) a fost decoperit în 1976, al doilea (tipul II) în 1992 în Belgia. Acesta din urmă a produs mortalităţi fulminante. Rezistenţa virusului nu este mare, dezinfectantele obişnuite îl distrug repede. Secreţiile şi excreţiile pot constitui surse de infecţie pe parcursul a mai multor săptămâni. Se transmite inclusiv transovarian.

răspândire I tip produce înbolnăviri la porumbeii tineri, şi are caracter sezonier, în prima jumătate a anului. Epidemia atinge punctul culminant în iunie. Tipul I infectează enterocitele, producând dia-

ree apoasă. Infecţiile secundare cu E.coli sunt frecvente pe baza mucoasei lezate, iar recurgitarea, voma sunt simptome însoţitoare. Guşa e saturată cu conţinut. Se vorbeşte în acest caz de sindromul infecţios Adeno-Coli. Tipul II poate îmbolnăvi porumbeii indiferent de vârstă şi nu manifestă caracterul sezonier al primei. Virusul atacă hepatocitele, iar tractul intestinal rămâne aparent sănătos. Ficatul este infectat masiv cu deteriorări intense, astfel şi mortalitatea apare repede. Totuşi simptomatologia este săracă, diareea galbenă şi voma sunt singurele simptome. Morfopatologic apare hepatomegalia, ficatul este deschis la culoare, galben, zonele necrozate şi cele sănătoase alternează. Enterita apare în special pe porţiunea anterioară a intestinului.

Diagnostic La prima formă diagnosticul diferenţiat se face faţă de paramixoviroză, la tipul doi faţă de intoxicaţii. Desigur examenele serologice confirmă diagnosticul (există şi test rapid pentru detectarea antigenului din secreţii). Examenul histologic evidenţiază incluziuni celulare în enterocite şi în hepatocite. Boala se diagnostică rar, dar în realitate produce înbolnăviri relativ frecvent. În practică de cele mai multe ori se confundă cu para-

mixoviroza (în multe cazuri paramixoviroza nu evoluează cu simtomatologia cunoscută – nervoasă).

tratament Fiind vorba de viroză antibioticele nu au efect, în schimb putem preveni şi trata suprainfecţiile cu Escherichia coli (în special în cazul sindromului infecţios Adeno I-Coli) iar un tratament bine ales reduce simţitor rata mortalităţii. Produsele pe bază de enrofloxacină, gentamicină, amoxicilină s-au dovedit a fi cele mai eficace. Ulterior este indicată probioticoterapia. Vitaminoterapia, terapia cu usturoi, alimentaţia cu seminţe mici şi variate respectiv combaterea celorlalte boli contribuie la sanogeneză. La tipul 2, substanţele hepatoprotectoare au un efect oarecare (produse pe bază de aminoacizi, în special metionină). Desigur evoluţia bolii depinde foarte mult de statusul imunitar şi o populaţie supraefectivă constituie un factor de risc major.

prevenţia Nu dispunem de vaccin (este în stadiul experimental), dar regulile generale arhicunoscute privind prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase sunt valabile.

reproducție

transferul de embrioni la vacă(II) Aspecte privind endocrinologia reproducţiei Transferul de embrioni este o sursă importantă de profituri atât pentru medicul veterinar cât și pentru fermier. Continuăm seria de articole despre transferul de embrioni început în numărul 17. Vom analiza în continuare aparatului genital femel ca parte importantă a însămânțărilor artificiale dar și al transferului de embrioni urmând apoi, prin articolele viitoare să abordăm tehnicile de insămânțări artificiale și transfer de embrioni. Continuare din numărul anterior...

fectele fiziologice ale hormonilor gestageni constau în acţiunea lor specifică asupra SNC, tractului genital femel şi al glandei mamare. Prin efectul său asupra sistemului nervos central, progesteronul inhibă manifestările psihice caracteristice căldurilor, provocate de către estrogeni; în acest fel, se trece la stadiul luteinic de inhibiţie, în care activitatea centrilor subcorticali este diminuată. Progesteronul pregăteşte mucoasa uterină pentru recepţia şi nidaţia produsului concepţional prin trecerea activităţii uterine din faza proliferativă în cea secretorie. Progesteronul intensifică secreţia oviductului şi uterului, scade cantitatea mucusului cervico-vaginal căruia îi creşte vâscozitatea şi astfel îi dispare proprietatea de a fi penetrat de spermatozoizi. Endometrul produce secreţia de embriotrof. Progesteronul inhibă contracţiile uterului şi face să scadă influenţa ocitocinei asupra miometrului; de asemenea, el inhibă secreţia de FSH antihipofizar, fapt care inhibă maturarea unor noi foliculi ovarieni, iar prin urmare şi manifestarea căldurilor. Prin sistarea contracţiilor uterine se asigură dezvoltarea normală a produsului concepţional. Progesteronul are rolul principal în desfăşurarea normală a gestaţiei, asigu-

36 Veterinarul

rând schimburile nutriţionale şi gazoase între mamă şi făt. Enucleerea corpului galben gestativ are ca urmare întreruperea gestaţiei. Progesteronul secretat de corpul galben persistent constituie o frână în desfăşurarea normală a mecanismului ciclului sexual. În sinergism cu estrogenii şi cu LTH-ul (prolactina), progesteronul influenţează dezvoltarea glandei mamare, a sistemului canaliculo-alveolar, precum şi lactogeneza; concentraţiile mari de gestageni produc un efect secretor şi apariţia de colostru. O progesteronemie ridicată inhibă axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, după care urmează o ameliorare a ritmului în secreţia ciclică a FSH-LH-ului şi ameliorarea consecutivă a ovulaţiei. Pe acest principiu se bazează inducerea şi sincronizarea căldurilor şi ovulaţiei, şi tratamentul unor disfuncţii ovariene (chişti ovarieni, corpi galbeni cu insuficienţă secretorie etc.). Terapia cu progesteron se face, de asemenea, în prevenirea mortalităţii embrionare, avort habitual, iminenţă de avort. Gestagenii sintetici sunt compuşi de sinteză derivaţi din progesteron; efectele gestagenilor sunt de zeci de ori mai puternice decât ale progesteronului natural; se administrează în doze mult mai mici

nr. 18 n www.veterinarul.ro

şi se pot aplica pe cale orală, parenterală, sub formă de implante şi intravaginal. Gestagenii sintetici sunt folosiţi mai ales pentru inducerea şi sincronizarea căldurilor şi ovulaţiei la femele, dar şi în tratamentul unor tulburări de reproducţie.

relaxina Relaxina este un hormon de natură proteică elaborat de ovar (foliculi, ţesut luteal), de placentă şi de uter. Efectul relaxinei depinde de prezenţa steroizilor sexuali, care precedă eliberarea acesteia. Relaxina intensifică hidratarea ţesuturilor moi ale bazinului, având loc o relaşare a ligamentelor bazinului şi o infiltrare a articulaţiilor înainte de fătare şi timpul parturiţiei. De asemenea, relaxina provoacă, în sinergism cu estrogenii, dilatarea cervixului.

prostaglandinele Prostaglandinele sunt considerate drept hormoni tisulari, cu rol de mesageri chimici, dar care în stările normale nu părăsesc locul de producere. Pe baza structurii chimice prostaglandinele se împart în 4 grupe: PGA, PGB, PGE şi PGF. Distribuţia prostaglandinelor în ţesuturi variază de la o specie la alta. Astfel, ele au fost găsite în veziculele seminale, creier, măduva spinării, tiroidă, medulosuprarenală, rinichi, pulmoni, cordon ombilical şi lichidul amniotic. La nivelul aparatului genital prostaglandinele se găsesc în cantităţi însemnate şi într-o concentraţie mai mare decât în alte ţesuturi. Ele acţionează în strânsă interrelaţie cu hormonii sexuali. De asemenea, bogăţia aparatului genital în fibre musculare netede permite să se presupune că prostaglandinele intervin şi în stimularea musculaturii netede, în aşa fel încât mobilitatea şi contractibilitatea organelor genitale este dependentă

de sistemul prostaglandinic. Prostaglandinele cu o importanţă clinică aparţin grupărilor E2 alfa. În organism PG E2 alfa se formează la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, a veziculelor seminale şi pulmonare, etc. În timp ce unele prostaglandine stimulează steroidogeneza, altele au o acţiune inhibitoare asupra acesteia. PG E2 alfa este un luteolitic pentru majoritatea speciilor (iapă, vacă,oaie, scroafă, iepure) cu excepţia primatelor. Cât priveşte mecanismul luteolizei se pare că Prostaglandina anihilează efectul trofic al LH-ului asupra ţesutului luteinic. În consecinţă, corpul galben se găseşte pe de o parte, sub influenţa efectului trofic al LH-ului şi prolactinei (LTH), iar pe de altă parte a factorului litic (prostaglandina). Spre sfârşitul ciclului sexual (ex. la oaie din ziua a 13-14a) la nivelul ţesutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatică, se micşorează volumul celulelor, apare picnoza nucleilor. Prostaglandina E2 alfa are nu numai un efect luteolitic ci şi un puternic efect acitocic. Prostaglandina E2 alfa intervine şi în dehiscenţa foliculară. Prezenţa prostaglandinelor este corelată cu intervenţia lor în procesul de migrare a ovulelor în tractul genital. Prostaglandinele E1 alfa şi E2 alfa contractă toate segmentele oviductului, în timp ce prostaglandina E3 le relaxează. Efectul luteolitic şi ocitocic constituie baza farmacodinamică a utilizării prostaglandinei E2 alfa în reproducţia normală şi patologică. Indicaţiile terapeutice cu prostaglandine E2 alfa şi analogii acesteia (Dinaprost, Cloprostenol, Eluoprostenol, Tiaprost, Prostalen, Lutalyse, Estrumat, Enzaprost, Oestrophan etc.) în reproducţie presupun existenţa unui corp galben (CL) bine organizat, funcţional. Astfel, la vacă, utilizarea prostaglandinelor se face în condiţiile existenţei unui CL ciclic la cel puţin 5 zile şi maximul 16 zile; a unui CL de gestaţie până la luna a 5-a sau a unui CL persistent. La femele, prostaglandinoterapia se face în următoarele cazuri: 1. pentru inducerea şi sincronizarea căldurilor; 2. în căldurile liniştite (silenţioase) indiferent de stadiul ciclului sexual. În cazul în care la data aplicării prostaglandina E2 alfa există un CL funcţional, la 24 ore după tratament se constată o scădere a nivelului progesteronului, iar după 1-2 zile apar căldurile. Dacă după 10-11 zile nu apare stadiul de excitaţie sexuală, se administrează o altă doză de prosta-

glandine, iar femela va fi însămânţată după 72-96 ore de la tratament,indiferent dacă manifestă sau nu călduri; 3. în cazul corpului galben persistent; 4. pentru tratamentul chiştilor ovarieni luteolitici şi al chiştilor corpului galben; 5. pentru tratamentul endometritelor cu CL şi a piometrului cu corpi galbeni persistenţi; 6.pentru provocarea avortului, care reuşeşte în prima jumătate de gestaţie. Avortul se produce în 3-6 zile după administrarea prostaglandinei, în cazul fătului mumifiat sau macerat fiind necesar să asociem un tratament cu estrogeni 7.Inducerea parturiţiei.

oVogeneza Procesul complex de formare şi maturare a ovulelor în ovare poartă denumirea de ovogeneză. Pentru a deveni aptă pentru fecundaţie, celula sexuală femelă parcurge din stadiul de ovogonie până la stadiul de gamet matur trei perioade succesive: de multiplicare, de creştere şi de maturare. După realizarea diferenţierii sexuale a produşilor de concepţie care se produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine şi 30 zile în cazul fetuşilor porcini şi de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului germinativ în parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de două tipuri: celulele mai mari care se multiplică activ şi dau naştere ovogoniilor, şi celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare. Perioada de multiplicare mitotică a ovogoniilor are loc între 45-110 zile de gestaţie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gestaţie– 7 zile postnatal la suine şi 32 zile de gestaţie – 37 zile după naştere la pisică. După această perioadă ovogoniile se înconjoară cu un strat de celule foliculare formând foliculii primordiali. La suprafaţă acest grup de celule este acoperit cu o capsulă conjunctivă fină. Ovogonia prezintă formaţiunile tropice ale oricărei celule: citoplasmă, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu şi unul sau mai mulţi nucleoli. În perioada natală şi perinatală (la unele specii) se formează întreagă rezervă de celule sexuale pentru toată viaţa. La naştere numărul ovogoniilor,(adică al foliculilor primordiali) în cele două ovare variază între 60000200000 şi chiar mai mult, în funcţie de specie. Ovogoniile pot rămâne în acest ultim stadiu mai mulţi ani, dacă foliculii care le cuprind nu se dezvoltă. Marea majoritate a ovogoniilor şi ovocitelor, însă, degenerează şi dispar perinatal

Atrezia foliculară este un proces fiziologic care diminuează marcant numărul foliculilor ovarieni până la pubertate şi într-un ritm mai moderat după aceasta. Perioada de creştere începe odată cu instalarea maturităţii sexuale şi continuă pe tot parcursul perioadei genitale din viaţa femelei. Ovocitul se măreşte progresiv în volum pe contul citoplasmei şi se mai înconjoară cu un strat de celule foliculare, care formează coroana radiată. Concomitent, partea periferică a citoplasmei se întăreşte, alcătuind membrana vitelină. Celulele foliculare ale coroanei radiate secretă o masă gelatinoasă, înconjurând membrana vitelină cu una pelucidă (transparentă). Între aceste membrane se formează spaţiul perivitelin. Prin urmare, ovocitul în perioada de creştere este delimitat la exterior de membrana vitelină, în jurul căreia se găseşte o altă membrană – zona pelucidă. În afara zonei pelucide, ovocitul este înconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un loc formează coroana radiată. Aşa formaţiuni sunt situate în ovar mai profund decât foliculii primordiali şi se numesc foliculi secundari. În procesul de creştere au loc schimbări complicate în nucleul ovocitului, legate de pregătirea către prima reducţie în perioada de maturare. Are loc multiplicarea intensivă a celulelor foliculare, numărul acestora creşte considerabil, formând stratul granulos, unic. Stratul granulos este acoperit cu o capsulă din ţesut conjunctiv, numită teacă foliculară. Teaca foliculară este constituită din două straturi: extern – fibros şi intern – vascular. Celula sexuală femelă, la acest stadiu de dezvoltare, capătă denumirea de ovocit de ordinul I. Sub acţiunea hormonului de stimulare foliculară (FSH) celulele foliculare ale stratului granulos secretă lichidul folicular, care conţine estrogeni (foliculină) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se măreşte în volum. Pe măsura acumulării, lichidul folicular împinge ovocita şi straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea acestor celule ce înconjoară ovocitul de ordinul I formează discul proliger(cumulus proliger). Se formează foliculul terţiar, caviar (foliculul de Graaf). În foliculul terţiar, ovocitul de ordinul I intră în stadiul de maturare. Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul suferă modificări calitative, cu restructurarea nucleului şi protoplasmei,însoţite de două transformări succesive de maturaţie. Prima diviziune de maturaţie constă 37

în diviziunea heterotropică şi reducţională a ovocitului de ordinul I, din care rezultă ovocitul de ordinul doi şi primul globul polar. Fiind o diviziune meiotică, numărul de cromozomi al celulelor fiice este redus la jumătate (haploid). Globulul polar este împins în spaţiul perivitelin. Această diviziune are loc cu puţin înaintea ovulaţiei sau imediat după aceasta. Ovulaţia reprezintă procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin dehiscenţa foliculară, urmată de captivarea gametului de către pavilionul trompei. Mecanismul neuro-endocrin al ovulaţiei explică fenomenul de dehiscenţă foliculară prin influenţa hormonului antehipofizar LH în dipolimerizarea enzimatică a acidului hialuronic şi condroitinsulfuric, existenţi în ţesutul periovular, în lichidul folicular şi în tecile folicului. Prin această depolimerizare substanţele respective devin intens hidrofile, ceea ce face să crească presiunea hidrostatică intrafoliculară. Ruperea tecilor foliculare la nivelul stigmei se datorează unei enzime proteolitice din lichidul folicular – colagenazei. Pereţii foliculari au o rezistenţă scăzută şi datorită congestiei şi stazei venoase. În stadiul următor ovocitul de ordinul doi suferă o a doua diviziune de maturaţie care are loc în treimea superioară a ovocitului, în momentul pătrunderii spermiului în citoplasma gametului feminin. În urma acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezultă ovulul matur şi al doilea globul polar.

CiClul Sexual Începând cu apariţia pubertăţii şi până la climacterium activitatea reproductivă a femelelor prezintă o ritmicitate caracteristică fiecărei specii. Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie de modificări morfologice şi fiziologice ale aparatului genital şi de comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de excitaţie sexuală până la altul reprezintă ciclul sexual. Un ciclu sexual cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de călduri şi prima zi a fazei următoare. Durata ciclului sexual depinde de specie, rasă, climă, alimentaţie, întreţinere, exploatare, individ. Astfel, după caracteristicile frecvenţei manifestării ciclurilor sexuale femelele animalelor se împart în: l policiclice; l diciclice; l monociclice. 38 Veterinarul

La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed în tot timpul anului. Din această grupă fac parte: taurinele, suinele şi unele rase de cai şi oi. La femelele diciclice se întâlnesc, de obicei, două cicluri sexuale în timpul unui an (la căţea, pisică).

StaDiile CiClului Sexual În evoluţia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii: 1. de excitaţie; 2. de inhibiţie; 3. de echilibru. Stadiul de excitaţie al ciclului sexual se desfăşoară sub influenţa hormonilor steroizi, cu preponderenţa hormonilor estrogeni elaboraţi de foliculul ovarian în faza de maturare, iar stadiul de inhibiţie este dominat de secreţia progesteronului secretat de corpul galben. Astfel, ilustrat în totalitatea modificărilor morfofuncţionale ce se produc în gonada femelă, în ciclul sexual se disting două perioade: l perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic); l perioada sau stadiul luteinic (progesteronic). Acestea sunt condiţionate de existenţa foliculilor ovarieni sau a corpilor galbeni. Stadiului de excitaţie al ciclului sexual îi corespunde perioada foliculinică, iar stadiului de inhibiţie – perioada luteinică. Cele două stadii principale (foliculinic şi luteinic) sunt separate de ovulaţie. Între stadiul luteinic (de inhibiţie) şi cel foliculinic (de excitaţie) următor se interpune un stadiu de echilibru.

stadiul de excitaţie al ciclului sexual (foliculinic)

nr. 18 n www.veterinarul.ro

În cadrul stadiului de excitaţie al ciclului sexual se disting patru fenomene sexuale: l estrul; l reacţia generală; l căldurile; l maturarea foliculilor ovarieni şi ovulaţia. Stadiul de excitaţie sexuală debitează cu liza corpului galben şi scăderea bruscă a progesteronemiei, fapt care permite sinteza şi eliberarea unor cantităţi mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) şi în consecinţă iniţierea maturării finale a unuia sau a mai multor foliculi ovarieni. Maturarea foliculară se soldează cu sinteza de estrogeni care acţionează specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital şi sistemului nervos central, determinând modificările morfofuncţionale la nivelul aparatului genital şi cele de comportament al femelelor în timpul stadiului de excitaţie al ciclului sexual. Aparatul genital funcţionează atât de activ, încât se produc o serie de procese proliferative: cervixul se întredeschide, iar comportamental, femelele prezintă un interes crescut faţă de masculi. Toate reflexele condiţionate şi necondiţionate în acest stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex aşa de puternic, ca cel alimentar, este diminuat sau se inhibă complet. La femele se ridică tensiunea arterială, se modifică compoziţia sângelui şi calitatea laptelui.

Fenomenele stadiului de excitaţie al ciclului sexual Estrul reprezintă o restructurare morfologică şi funcţională a aparatului genital pentru crearea condiţiilor favorabile pentru actul sexual şi fecundaţie. În această fază se produc modificări în special, la nivelul segmentelor şi structurilor tractusului genital: epiteliul genital pre-

zintă hipertrofii ale celulelor, modificări circulatorii (edem şi congestie), hiperplazii cu descuamări şi cornificări la carnivore. Estrogenii provoacă hipersecreţia la celulele specializate de la nivelul oviductului şi glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratilă a cililor din celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulată de estrogeni. Cervixul se relaxează, se întredeschide şi lasă să se elimine mucusul estral din mucoasa cervicală şi a vaginului anterior. Reacţia generală (excitaţia sexuală) este o modificare în comportamentul sexual al femelei în timpul stadiului de excitaţie. Sub influenţa estrogenilor, alături de modificările morfofiziologice, se modifică şi comportamentul sexual al femelei, care se manifestă printr-o reacţie generală, mai mult sau mai puţin intensă, în funcţie de specie şi de cantitatea de estrogeni secretaţi de foliculii ovarieni. În hipoestroenemie manifestările comportamentului sexual sunt şterse sau absente, în timp ce în hiperestrogenemie acestea se exteriorizează destul de evident. În mod obişnuit în timpul excitaţiei sexuale femela este neliniştită, prezintă interes faţă de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte femele, admite saltul lor, însă nu şi cel al masculului. La femele se reduce pofta de mâncare, pulsul şi respiraţia se accelerează,productivitatea de lapte scade, se modifică calitatea lui. Pe măsura creşterii estradiolemiei estrul şi reacţia generală se intensifică; acţiunea estrogenilor asupra sistemului nervos central determină instalarea dominantei sexuale, exteriorizată prin dorinţă de împreunare cu masculul. Căldurile (libidoul) constituie reacţia sexuală pozitivă a femelei faţă de mascul. Femela manifestă apetitul sexual exprimat prin comportament specific în prezenţa masculului. Fiind în călduri, femela se deplasează frecvent, aflânduse permanent în preajma masculului şi aşteptând să fie montată. Vulva se edemaţiază, pliurile cutanate se şterg, la speciile care nu au pielea pigmentată (scroafe şi căţele) se observă o congestie puternică, cantitatea de mucus eliminată prin fanta vulvară variază în funcţie de specie. Vestibulul vaginal şi vaginul prezintă o congestie şi îngroşare a mucoasei, iar glandele realizează o secreţie locală mai abundentă de mucus. Coarnele uterine prezintă erecţie; tonusul, amplitudinea şi frecvenţa contracţiilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorită hiperplaziei celulelor

mucoasei, secretă mucus, cervixul se relaxează, glandele endocervicale secretă un mucus abundent,floarea involtă este tumefiată, congestionată şi acoperită cu mucus sticlos. Salpinxul este erectil, împreună cu bursa ovariană acoperă perfect ovarele, iar celulele secretoare din mucoasă elaborează un fluid tubar abundent, care împreună cu vibraţiile cililor creează un curent dinspre cavitatea peritoneală spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul. Spre sfârşitul perioadei de călduri se produce ovulaţia, cu excepţia taurinelor, la care aceasta are loc după încetarea libidoului.

maturarea foliculilor ovarieni. ovulaţia. evoluţia corpilor galbeni. În timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. În această perioadă în gonada femelă se produc o serie de modificări morfo-funcţionale unor fenomene ce au drept rezultat eliberarea de gameţi capabili de a fi fecundaţi, precum şi secreţia unor hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea formei şi dimensiunilor ovarului are loc datorită foliculilor ovarieni şi a corpilor galbeni care, prin procese de evoluţie sau de regresie, se modifică în funcţie de stadiile ciclului sexual. Structura ovarului prezintă o zonă corticală şi una medulară. Corticala conţine foliculi în diferite stadii de dezvoltare şi corpi galbeni. În foliculi se desfăşoară procesul de creştere a ovocitelor. Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care constă în dezvoltarea foliculilor la femele în perioada fetală, prepuberală, în toată durata perioadei genitale şi chiar în timpul gestaţiei. În perioada pubertară în fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, terţiari (cavitari), maturi (de Graaf) şi apoi devin foliculi dehiscenţi, când are loc ovulaţia. Foliculii primordiali iau naştere în perioada embrio fetală şi reprezintă o celulă mare, globuloasă, situată central – ovogonia, înconjurată de câteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membrană conjunctivă fină. În stadiul de folicul primar, ovocitul este înconjurat de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rând periferic. Foliculii primari suferă în cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie foliculară), iar cei care se dezvoltă migrează spre zona profundă a corticalei. Prin creştere, foliculii primari vor genera fo-

liculi secundari la care se constată multiplicarea celulelor foliculare sub acţiunea stimulatoare a FSH. Celulele foliculare din jurul ovocitului devin înalte şi prismatice; aşezat în două straturi formează membrana Foliculii secundari sunt lipsiţi de cavitate, iar migrarea în profunzimea corticalei este evidentă. În procesul de creştere are loc multiplicarea intensivă a celulelor foliculare care vor forma stratul granulos. Acelaşi hormon de stimulare foliculară, FSH va stimula secreţia lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos şi va da naştere cavităţii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se caracterizează prin apariţia şi dezvoltarea cavităţii foliculare la foliculii care au atins cel puţin 300-400microni în diametru. În acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucidă este bine conturată. La exterior, ţesutul conjunctiv se organizează în două straturi concentrice: teaca foliculară externă şi internă. Acumularea lichidului folicular măreşte cavitatea foliculară astfel încât stratul de celule granuloase, care iniţial a fost compart, acum se divide; o parte din celule căptuşesc cavitatea foliculară, formând granuloasa, iar alta înconjoarăovocitul constituind coroana radiată (corona radiata). Ovocitul înconjurat de celulele coroanei radiate formează discul proliger (cumulus oophorus). Acesta este ataşat de ovisac printr-opunte de legătură constituită dintr-un grup de celule care emit şi membrana vitelină realizând astfel nutriţia. Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formând o proeminenţă pe suprafaţa ovarului.Teaca externă este formată din fibre colagene, reprezentând o vascularizare moderată.Teaca internă a foliculului matur prezintă celule tecale cu rol endocrin, cu o bogată vascularizaţie; pe suprafaţa sa internă sunt dispuse celulele foliculare, în 2-3 rânduri, alcătuind granuloasa. Continuarea în numerele viitoare...

Dr. gAbrIEl FrĂțIlĂ medic veterinar

infecțioase

Infecţia cu Streptococcus Suis la porcii tineri (partea a IV-a) patologia CliniCă cultivarea sau detecția microorganismului Microorganismul patogen poate fi cultivat din lichidul sinovial, lichidul cefalorahidian, sânge, creier și plămânii porcului la necropsie. De asemenea, se pot tampona amigdalele porcilor în viață pentru a se cultiva microorganismul. Sunt disponibile medii îmbunătățite și selective pentru izolarea și serotipizarea microorganismului patogen. Pentru a identifica bacteria de pe tampoanele ce au luat probe de pe amigdalele porcilor vii pot fi folosite teste de imunofluorescență indirectă. Din cauza rezistenței antimicrobiene multiple a unor tulpini ale microorganismului, este recomandată verificarea sensibilității tulpinii izolate la medicamente ca o condiție de bază. Tulpini puternic virulente a lui S. suis de tipul 2 și de tipul 1 au fost depistate în amigdalele specimenelor ce folosesc PCR. Au fost dezvoltate teste rapide ale serotipului specific PCR.

serologie Serotipul specific al lui S. suis trebuie să fie identificat. Există o metodă de laborator pentru identificarea tulpinilor de S. suis asociate fiecărei gazde animale sau localizată în diferite regiuni ale corpului. Un test ELISA care folosește anticorpi monoclonali îndreptați împotriva virulenței markerilor de S. suis poate distinge între tulpinile virulente și avirulente ale microorganismului. Este disponibil un test rapid și specific double - sandwich ELISA pentru detectarea și tipizarea capsulară a bacteriei cu o specificitate de 97.6% și o sensibilitate de 62.5%. Cu toate acestea, multe laboratoare nu sunt încă dotate corespunzător pentru identificarea numeroaselor serotipuri ale S. suis.

constatările necropsice La porcii care mor de infecția cauzată de S. suis de tipul 2, descoperirile microscopice includ una sau mai multe 40 Veterinarul

dintre modificările morfopatologice: poliserozita fibrinopurulentă, bronhopneumonia fibrinoasă sau hemoragică, poliartrita fibrinoasă, meningita supurativă sau miocardita hemoragică necrozantă și endocardita valvulară vegetativă. În cazurile cu meningită, există o turbiditate a lichidului cefalorahidian, congestia vaselor meningeale și cantități variabile de exudat alb în spațiul subarahnoidian. Această supurație este de obicei cel mai evidentă de-a lungul aspectului ventral al creierului. Imaginea histopatologică tipică este una cu inflamație acută - neutrofilele și fibrina domină câmpul microscopic. Alte schimbări care pot fi observate la infecțiile S. suis ale sistemului nervos central includ hidrocefalie internă, focare de necroză, de lichefiere, meningoencefalită subacută (bogată în celule mononucleare) sau meningoencefalomielită cu perinevrită bilaterală optică subacută și ganglionevrită Gasserian. În amigdale, organismele S. suis pot fi văzute în țesutul limfoid subepitelial și în criptele lumenului și epiteliului. S. suis de tipul 9 este mai predispusă să provoace bronhopneumonie decât leziuni tipice Tipului 2.

Probele pentru confirmarea diagnosticului Bacteriologie - din plămân, splină; se pot realiza culturi prin tampoane precum și de pe suprafețele seroase, articulații, meninge. Lichidul cefalorahidian este materialul pentru cel mai bun diagnostic (CULT). Cultura bacteriană este dificilă dacă animalele au fost tratate precum și când primesc antibiotice de stimulare a creșterii. Izolarea imunomagnetică a tipurilor 2 și 1/2 din amigdalele porcinelor este mai bună decât procedura standard. Histologie - probe fixate în formol precum plâmân, creier, inimă, ficat. Hibridizarea in situ și imunohistochimia au fost descrise pentru utilizarea fixării în formol a țesuturilor și sunt capabile să detecteze celulele. (Atenție la potențialul

nr. 18 n www.veterinarul.ro

zoonotic al acestui organism la manipularea carcasei și trimiterea specimenelor.)

Diagnostic diferențial La porci pot apărea cazuri sporadice de artrită ca urmare a stafilococilor, dar infecția sterptococică este una uzuală. Atrita cauzată de M. hyorhinis este mai puțin purulentă, dar necesită o diferențiere a culturilor. Boala Glasser apare de obicei la porcii mai în vârstă și este însoțită de pleurezie, pericardită și peritonită. Eripezelul la porcii foarte mici este de obicei manifestat prin septicemie. Boala nervoasă la porcii tineri poate semăna cu artrita la o examinare sumară, dar cu absența laminitei și a lărgirii spațiului articular. Dar, cu toate acestea, forma meningitică a infecției streptococice poate fi ușor confundată cu encefalitele virale. Meningita la porcii tineri poate fi de asemenea asociată cu P multocida și E. coli. Poliartrita la viței, miei și purcei poate fi de asemenea asociată cu infecția cu A. pyogenes și F. Necrophorum. S. suis de tipul 2 poate de asemenea să fie cauza meningitei la porcii mai mari de 10 - 14 săptămâni.

tRataMent Antimicrobienele În ultimii 15 ani în Danemarca a existat o creștere a rezistenței tulpinilor izolate de S. suis la cele mai folosite antibiotice: tilosin și tetracicline. Tulpinile arată o paletă variabilă de rezistență în funcție de profilul ribotype-ului de care aparțin. De exemplu, tulpinile care cauzează meningita erau mai rezistente la sulfametoxazol în timp ce acelea care cauzează pneumonia erau mai rezistente la tertracicline. Tilmicosinul a fost folosit cu succes pentru a îndepărta semnele clinice ale meningitei streptococice de la o turmă. Penicilina a fost tratamentul ales, dar au apărut și tulpini rezistente la penicilină. Sensibilitatea la penicilină nu mai poate fi presupusă pentru toate tulpinile S. suis și utilizarea de rutină a penicilinei trebuie reevaluată. Într-un studiu, mai mult de 50% din tulpinile izolatele de S. suis nu erau susceptibile la penicilină. Penicilina nu a eliminat organismul din amigdalele porcilor purtători tratați zilnic pentru mai multe zile. În unele studii, sensibilitatea antimicrobiană a lui S. suis indică un grad mare de sensibilitate la ampicilină, cephalothin și trimethoprim - sulfamethoxazole, și rezitență la aminoglicozidele gentamicină și streptomicină. Este recomandat trata-

mentul cu trimethoprim - sulfamethoxazole la porcii afectați timp de trei zile, cu administrare zilnică. Nici una din tulpinile rezistente nu produce beta-lactamază. Genele responsabile pentru rezistență par să fie omoloage genelor găsite în multe alte specii de bacterii. Tratamentul porcilor afectați de meningită cauzată de S. suis de tipul 2 cu penicilină sau trimethoprim-sulfadiazina reduc rata de mortalitate de la 55% la 21%. Cefquinone-ul s-a demonstrat că îmbunătățește rata de vindecare 67% în comparație cu ampicilina 55% și reduce mortalitatea de la 35% la ampicilină la 24% cu cefquinone.

ContRol În acest moment, nu există nici o modalitate pentru prevenția afecțiunii complexe asociate lui S. suis de tipul 2. Recomandările sunt făcute pe baza observațiilor empirice de pe teren. S-a sugerat că ceftiofur, administrat prin injectare, trei zile la rând, după expunerea la S. suis a fost cel mai eficient tratament pentru a minimaliza boala asociată cu virusul PRRS și infecția cu S. suis.

Prolyt Pack W ƌŽ ƚĞ ũ Ğ Ă ǌĉ ƚ ƌĂ Đ ƚ Ƶ ů Ě ŝ ŐĞ ƐƟ ǀ

2ŵƉŽƚƌŝǀĂ ĚŝĂƌĞŝůŽƌ ůĂ ǀŝԑĞŝ ^ƚĂďŝůŝǌĞĂǌĉ ŵŝĐƌŽŇŽƌĂ ŝŶƚĞƐƟŶĂůĉ WƌĞǀŝŶĞ ĚĞƐŚŝĚƌĂƚĂƌĞĂ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĞůĞ ĚĞ ƐƚƌĞƐ 2ŵďƵŶĉƚĉԑĞƔƚĞ ƵƟůŝǌĂƌĞĂ ŶƵƚƌŝĞŶԑŝůŽƌ

management și mediu Trebuie subliniată importanța unui bun management și a tehnicilor de igienă. Bazându-ne pe observațiile efectelor practicilor de management putem spune că fluctuațiile excesive de temperatură, umiditatea ridicată, aglomerarea precum și prezența porcilor de peste 2 săptămâni în aceeași încăpere au fost asociate cu o rată mai mare decât media de porci purtători. Temperatura din maternitate nu trebuie să fluctueze cu mai mult de 1.1 - 1.7oC pe o perioadă de 24 de ore. Umiditatea execsivă trebuie să fie evitată. Rata umidității pentru maternitățile de porci este 5570%. Variația de vârstă la porcii din aceeași încăpere nu trebuie să depășească 2 săptămâni. Porcii tineri crescuți în același spațiu aerian cu porcii mai în vârstă pot fi expuși la concentrații ridicate ale microorganismului. Este necesar de asemenea un spațiu adecvat pentru evitarea aglomerării. Aglomerarea are loc atunci când pentru fiecare 22.7 kg de porc se alocă mai puțin de 0.18 m2. Sistemul de producție all-in/all-out este sistemul cel mai recomandat, în comparație cu un sistem de flux continuu, care permite acumularea de patogeni. Controlul celor mai dese infecții este important. Un program nutrițional bine pus la punct poate fi de ajutor în controlul infecției cu S.suis și a statusului de purtător la turma de porci. La turmele care sunt indemne de infecție, este necesară evitarea importului de porci infectați. Eradicarea infecției S. suis de tipul 2 poate fi efectuată prin eliminarea scroafelor suspecte de a fi purtătoare și înlocuirea lor.

Prolyt Pack W ƌŽ ƚĞ ũ Ğ Ă ǌĉ ƚ ƌĂ Đ ƚ Ƶ ů Ě ŝ ŐĞ ƐƟ ǀ

Dr. vIorEl IoNESCu medic veterinar primar

www.biochem.net

animale sălbatice

Contracepția la animalele sălbatice vaccinul împotriva GNRH În numărul anterior am discutat despre vaccinul imunocontraceptiv anti-zonal (PZP). Vom continua cu prezentarea imunizării active împotriva hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH).

uprimarea activității ovariene este rezultatul cuplării GnRH-ului endogen cu anticorpii circulanți, impiedicând legarea GnRH-ului la receptorii glandei hipofizare anterioare. Studiile realizate pe iepe au relevat faptul că secreția de LH este strict legată de GnRH, în timp ce secreția de FSH este doar parțial dependentă de nivelul de GnRH (Garza et al., 1986, Safir et al., 1987). Ca urmare, maturarea foliculilor antrali observați în cazul iepelor vaccinate ar putea fi relativ independentă de disponibilitatea GnRH (Safir et al., 1987, Dalin et al., 2002). În aceste circumstanțe, datorită faptului că prin vaccinare supresarea LH este mai ușor de atins față de cea a FSH, maturarea și ovulația pot fi prevenite (Garza et al., 1986). În cazul utilizării vaccinului împotriva GnRH, studiile experimentale au demontrat faptul că acesta poate avea un efect semnificativ asupra funcției reproductive la armăsari, cât și în prevenirea desfășurării estrului la iepe. Într-un astfel de studiu ce a folosit imunizarea activă împotriva GnRH, toate iepele vaccinate și-au încetat ciclul reproductiv pe parcursul a 8 săptămâni de la prima injec42 Veterinarul

tare, iar activitatea ovariană a rămas blocată pentru minim 23 de săptămâni (Imboden et al., 2006). Reluarea funcției foliculare și a activității ovulatorii, la iepele vaccinate, poate fi comparată cu perioada de tranzit dintre anestru și perioada de împerechere observată în cazul iepelor nevaccinate (Donadeu și Ginther, 2002) precum și a oilor (Brown et al., 1995) sau a vițicelor (Prendiville et al. 1995), când dezvoltarea foliculilor anovulatorii și regresia acestora are o rată crescută înainte ca nivelul de estradiol să fie sufi-

nr. 18 n www.veterinarul.ro

cient pentru a permite maturarea foliculară și ovulația sub efectul nivelului crescut de LH. Există trei vaccinuri pe baza de GnRH care și-au arătat eficacitatea în supresarea repoducției la animale. Atât Equity® (Pfizer Animal Health, Sandton, South Africa) cât și Improvac® (CSL, West Ryde, NSW, Australia), au reușit să supreseze activitatea ciclică la iepe (Botha et al., 2008; Elhay et al., 2007). Gona-Con®, un vaccin GnRH produs de USDA, inițial folosit la cerbi, a fost testat pe iepe sălbatice captive dovedind capacitatea de a bloca activitatea ciclică și ovulația (Killian et al., 2008). Un al patrulea vaccin, GnRH Repro-BLOC®_ (Amplicon Vaccine, Pullman, WA, USA), a fost dezvoltat ca și o alternativă la castrarea bovinelor. Acest vaccin folosește o serie de gene GnRH, ce au putut fi clonate într-un carier ov-albuminic prin intermediul unui vector Escherichia coli. Pe lângă testele la bovine ReproBLOC® a fost folosit pentru a supresa es-

trul la femelele de elefant asiatic și este propus ca și metodă contraceptivă pentru această specie (Boedeker et al., 2009). Cu toate acestea este necesară o serie de 5 inoculri pentru a atinge titruri antiGnRH adecvate. Vaccinurile GnRH au demnostrat că pot supresa funcția testiculară a armăsarilor (Dowsett et al., 1993; Janett et al., 2009). Totuși, folosirea acestor vaccinuri este contraindicată la caii sălbatici deoarece inhibă comportamentul mediat de testosteron, comportament care este necesar menținerii grupurilor atunci când intră în competiție cu alți armăsari.

Siguranța utilizării vaccinurilor GnRH Odată cu folosirea vaccinului GnRH apar și alte problematici ce țin de sigurnața, printre care folosirea lor la animalele gestante. Este o chestiune ce ține de specificitatea speciei. În cazul iepelor care își mențin secreția de hormon luteinizant (LH) pe parcursul gestației prin intermediul placentei, nu este o problemă, dar în cazul bovinelor care își mențin secreția de LH numai cu ajutorul corpului luteal, odată cu folosirea vaccinului GnRH se ajunge la avort. Pe deasupra, s-a demonstrat că există receptori GnRH în țesururi precum cerebelumul

(Lopez et al., 2007), vezica biliară (Bahk et al., 2008) sau lichidul cerebrospinal (Skinner et al., 1995). Recunoscut ca și o formă de neurotransmițător, GnRH are efecte fiziologice și la nivelul sistemului nervos central. S-a demonstrat că activitatea GnRH în hipocamp a fost implicată în sindroamele asemănătoare Alzheimers. Activitatea GnRH poate altera funcția oflactivă, care este vitală în reproducere la multe din speciile de animale sălbatice. GnRH-ul depresează activitatea cortexul cerebral, iar la nivelul cerebelului s-a observat o legătură directă cu două boli genetice: sindromul Gordon-Holmes și sindromul Boucher-Neuhauser. La nivel hipofizar a fost de asemeni demonstrat că GnRH-ul afectează mai mult decât celulele gonadotropice (Skinner et al., 1995). Cel puțin două studii au demonstrat o serie de efecte negative asupra funcției cardiace, la bărbați crescând șansa de infarct coronar (McCoy, 1994; Schofield et al., 2002). Rămâne de văzut dacă aceste particularități au vreo relevanță clinică la animalele sălbatice libere sau captive. Totuși, devine intuitiv că folosirea vaccinurilor anti-GnRH, care interferează "în amonte" cu funcția de reproducție și care au și interacții cu alte țesuturi, vor fi mai problematice decât cele care cu efecte "în aval" (Kirkpatrick et al. 2011) cum este cazul vaccinurilor anti-zonale.

Dr. ovIDIu roșu medic veterinar , Asociația Vier Pfoten

M & M SUPPORT

Acesta este un program de marketing aplicativ destinat cabinetelor medicale veterinare. Nu este realizat pentru un tip anume de cabinet. Poate fi aplicat chiar dacă aveți un cabinet de animale mici sau de animale mari. Pentru a avea rezultate evaluabile este necesar să parcurgeți atent toți pașii. Acest program este de nivel mediu putând fi aplicat cu ușurință de un medic veterinar fără experiență în marketing. Dacă aveți întrebări legate de aplicarea programului vă rugăm să accesați secțiunea M&M Support pe veterinarul.ro.

ConDiții MiniMe neCeSaRe: 1. cabinet medical veterinar înregistrat la CMVRO cu toate documentele conforme (certificare medicilor, puncte realizate, autorizarea cabinetului etc). 2. specializare pentru cel puțin una sau două discipline cu certificate de participare la cursuri sau specializări. 3. dotare minimă necesară pentru realizarea unui act medical de calitate în cadrul acestei specializări. 4. alocarea a cel puțin 30 de minute zilnic sau cel puțin 2 ore săptămânal pentru realizarea pașilor din campanie.

tema exemplu Cabinetul a achiziționat un aparat de biochimie performant.

Grupul țintă: Persoane cu vârste între 17 - 35 de ani proprietare de animale fără un areal anume delimitat care sunt sau nu clienții cabinetului.

scopul programului Crearea unei imagini pozitive de durată în rândul grupului țintă necesară achiziționării de servicii de diagnostic biochimic.

obiective: 1. creșterea încrederii în serviciile oferite de cabinet cu cel puțin 40% la peste 60% dintre clienți. 2. creșterea numărului de clienți cu cel puțin 30% față de nivelul actual pe în44 Veterinarul

program de marketing pentru cabinetele veterinare treg cabinetul medical veterinar. 3. creșterea solicitărilor pentru serviciile specializate cu cel puțin 20%. Pasul nr.1 - Pregătirea campaniei în cabinet. 1.1 Realizarea în cabinet a unei zone de afișaj pe un perete cu vizibilitate, la nivelul ochilor dar nu enervant. De preferat pe peretele dintr-o laterală a scaunelor pentru așteptare. Aici se amplasează în rame discrete (recomandate din carton negru/gri) diplomele obținute la specializarea care face obiectul promovării, în zona centrală, încadrate în stânga, dreapta și dedesubt de alte diplome sau certificate. (exemplu diplomele dr. Mihai în centru și a altor colegi în jur) 1.2. Pe peretele din fața scaunelor de așteptare se amplasează o reclamă cel puțin A3 vertical, în care medicul specialist (dr. Mihai a cărui specializare face obiectul campaniei) ține în brațe un cățel, o pisică sau alături de animalul țintă care face obiectul indirect al campaniei (spre exemplu dacă avem un aparat nou de biochimie și dorim să promovăm examenele biochimice la pisică, animalul din imagine trebuie să fie pisică). Logotipul afișului scris în dreapta jos cu litere simple dar vizibile în contrast cu background-ul imaginii va fi de genul: " Dr. Mihai și pisica lui Pusy". Se va folosi numai prenumele. 1.3. Pe masa/suportul din fața scaunelor de așteptare se amplasează un suport cu cărți de vizită cu datele de contact ale dr. Mihai. Alături, o prezentare medicală de specialitate a serviciului oferit - tip broșură de minim 4 pagini cu tot cu coperți. Este necesar să inserați pe copertă imaginea dr. Mihai și un text de genul "avantajele utilizării examinărilor biochimice la pisică, de dr. Mihai Popovici". Broșura va fi așezată peste 2-3 numere ale Revistei Veterinarul (sau alta revista de specialitate) unde se găsesc articole de specialitate, într-o abordare medicală cu privire la utilizarea analizelor biochimice (exemplul nostru) în diagnosticul unor boli majore la pisici, arti-

nr. 18 n www.veterinarul.ro

cole realizate tot de dr. Mihai. 1.4. La ieșirea din cabinet, pe dreapta este necesar să existe un suport de fluturași 3/4 A4, cu fluturași care să conțină imaginea dr. Mihai alături de un sumar al avantajelor utilizării examinărilor biochimice și discountul oferit pentru examinări biochimice dacă se prezintă cu acel fluturaș la viitoarea consultație. Costuri (acestea sunt exprimate în funcție de tarifele oferite de Revista Veterinarul): - diplome în rama de hârtie - maxim 150 lei - afiș - maxim 30 lei A3 full color. Fotografia se poate face cu un aparat obișnuit la rezoluție maximă în cadru natural sau în cabinet cu spatele la un perete (eventual chiar acel perete) - cărți de vizită - 150 lei - 1000 buc - broșură - 100 lei - 20 buc - fluturași - 375 lei 4500 buc TOTAL costuri = 805 lei. Timpul necesar alocat = maxim 3-4 zile câte 3 ore maxim. Când se desfășoară = prima săptămână din campanie. Condiții speciale = nu sunt Pasul nr. 2 - Pregătirea campaniei pe internet 2.1. - Revista Veterinarul va publica în ediția online articolele scrise de dr. Mihai la secțiunea medicală. Această secțiune, la o căutare pe Google apare în primele două rezultate existând probabilitate de peste 70% ca posibilii sau actualii clienți să citească și să analizeze valoarea medicală a informațiilor. Rolul acțiunii: se prezintă dr. Mihai într-o imagine medicală favorabilă, implicat în procesele științifice medicale, urmărit de comunitatea medicală veterinară. Acest aspect constituie un factor pozitiv apreciat ca atare de clienți. La profilul de editor al dr.Mihai apare CV-ul acestuia și link către pagina web a cabinetului. 2.2 - În ediția online a revistei, secțiunea proprietari, dr. Mihai va publica cel puțin 2 articole săptămânal de maxim 1 pagină A4 cu sfaturi pentru pisici cu trimitere directă către continuarea arti-

colului pe website-ul cabinetului. Website-ul Veterinarul.ro este vizitat zilnic de cel puțin 1300 de vizitatori unici cu minim 3000 de pagini vizualizate, cu o staționare pe website în medie de 3,4 minute. Aceste valori sunt mari pentru un website de nișă, strict specializat, fapt care arată un potențial crescut de a atrage cititori pe propriul website prin articolele postate pe Veterinarul.ro. Participarea la discuțiile inițiate pe Veterinarul.ro cu proprietarii poate atrage de asemenea simpatie din partea acestora. 2.3 - Toate articolele de pe Veterinarul.ro sunt postate automat pe Facebook fapt care mărește vizibilitatea informației. Pagina web a Revistei Veterinarul pe Facebook este urmărită de peste 5700 de persoane fapt care este un avantaj pentru creșterea vizibilității informației către posibilii clienți. În plus, pagina de Facebook a cabinetului va fi setată să afișeze atât fiecare articol postat pe propria pagină web cât și linkurile de pe Veterinarul.ro. cu articolele dr. Mihai. TOTAL costuri = 0 lei(în condițiile în care aveți o pagină web funcțională cu posibilitatea de a posta articole ușor și cu link către Facebook). Timpul necesar alocat = 5 zile. Când se desfășoară = săptămâna 1 și 2 pentru secțiunea cu articolele pe internet. Pentru secțiunea cu Revista Veterinarul cu 2-3 numere anterior datei lansării campaniei, pentru a avea disponibilă revista. Condiții speciale = se vor solicita 45 numere suplimentare de revistă pentru a avea pe parcursul campaniei. Pasul nr. 3 - Lansarea campaniei de marketing Primii doi pași au fost de pregătire a campaniei. următorii sunt cei efectivi legați de campanie. 3.1. - Cu o pregătire minimă de protocol se invită la cabinet sau funcție de buget la un local amenajat special cei mai apropiați/fideli proprietari de pisici cu piscile lor la o "reuniune pisicească". Evenimentul va fi anunțat pe propria pagină de Facebook și pe pagina web, dar invitația propriu-zisă se va face nominal sunând proprietarii de pisici. Se vor pregăti fursecuri, sucuri, cafea, capucino, sucuri naturale, înghețată dacă este vară; patrupedele se vor servi cu fursecuri cu carne comandate la o patiserie special pentru ele; se poate amenaja o zonă de joacă pentru ele. Puteți apela la serviciile de amenajare ale unui distribuitor de porduse PET pentru pisici. La această "reuniune pisicească" se prezintă noua achiziție a cabinetului medical, avantajele pentru diagnostician, avantajele pen-

tru proprietar și o mică demonstrație. Dacă aveți prieteni în media nu strica un advertorial în ziarul local. Astfel de întâlniri nu se fac în fiecare zi. Se discută despre pisci, hrană, comportament și alte probleme pe care le considerați interesante punând accent în partea a doua a întâlnirii pe ascultarea activă a proprietarilor și notarea propunerilor venite de la ei. Întâlnirea de maxim 1,5 ore se va termina într-un cadru amiabil și cu multe mulțumiri și strângeri de mână. Nu uitați să fotografiați toți participanții singuri și împreună cu dvs, toate patrupedele prezente la întâlnire. Un film ar fi excelent. Fotografierea și filmatul e bine să fie realizate de un prieten. La plecare oferiți un mic cadou pentru pisica proprietarului. 3.2 - Postați pe propria pagina web și pe cea de Facebook evenimentul. Fiind un eveniment inedit merită să realizați o scurtă prezentare a acestuia care să fie trimisă la Revista Veterinarul pentru publicare pe pagina web și Facebook. Cu siguranță îl vom publica. Multe imagini, text și filmulețul evenimentului. Dacă doriți editarea filmului puteți apela tot la echipa Veterinarul. TOTAL costuri = între 400 - 1000 lei funcție de amploarea pe care o doriți. Un buget echilibrat este de 500-600 lei. Timpul necesar alocat = 2 zile (una de pregătire și una de eveniment) Când se desfășoară = vineri seară sau sâmbătă. Condiții speciale = prezența unui ziarist care are chiar el o pisică. Dacă nu vă ajută pro bono poate să vă înlesnească un advertorial mai ieftin în ziarul local. Pasul 4 - Acțiuni de susținere a campaniei care se desfășoară pe parcursul celor 4-5 luni. 4.2. - Prezentarea fiecărui proprietar de pisică (animalul țintă în cazul nostru) a avantajelor suplimentare oferite de cabinetul medical prin realizarea de examinări biochimice (serviciul țintă campaniei de marketing în cazul nostru) și oferirea unui cupon de discount pentru a încerca noul serviciu. Această prezentare trebuie realizată cu tact și răbdare cu fiecare proprietar care vine cu o pisică la cabinet după data lansării. Se poate opta și pentru realizarea unui set de analize inițiale pentru a realiza o fișă de monitorizare a stării de sănătate evolutivă a pacientului. Serviciul este necesar să fie oferit în altă zi decât cea în care este prezentat. Clientul trebuie încurajat să folosească serviciul demo la următoarea vizită sau să vină special pentru a realiza profilul biochimic - în cazul nostru. Această fișă este necesară a fi realizată

imprimată cu antetul și numerele de telefon de urgență a cabinetului. Poate fi înmânată proprietarului pentru a fi la îndemână în eventuale comparații evolutive. Este nevoie să insuflați încredere și deschidere. 4.2. - La finalizarea prezentării se solicită proprietarului adresa de email și permisiunea de a-l informa pe email despre noutățile din cabinet, discounturile de la petshop etc. Aceste adrese de email se ordonează după numele proprietarilor, specie, rasă, etc pentru a utiliza serviciul de mail marketing. 4.3. - Se continuă întreținerea materialelor promo stabilite în Pasul 1 în întreg cabinetul. Se pot afișa pe un perete fotografii din timpul "reuniunii pisicești". Personalul cabinetului trebuie să fie instruit pentru a aminti discret proprietarilor dacă cunosc noua achiziție și avantajele oferite. 4.4. Se oferă discounturi sau chiar gratuitate la prima analiză pe întreaga perioadă a campaniei. Se poate realiza un afiș utilizând o imagine de pe plus.veterinarul.ro care să prezinte o pisică fericită și perioada exactă de când și până când este gratuit sau cu discount serviciul de analize biochimice (serviciul oferit ca exemplu). 4.5. Se lansează o campanie lunară de mail-marketing utilizând serviciul specializat al Revistei Veterinarul în care se amintește de gratuitate/discount și avantajele acesteia și se mulțumește cu privire la încrederea acordată de a beneficia de serviciile cabinetului. Frecvența acestor emailuri este lunară. 4.6. Paralel, se poate lansa o campanie de discounturi la anumite produse de pet pentru pisică. Această campanie este adițională și de suport. În cadrul campaniei, stabiliți la ce produse specifice pentru pisică acordați discounturi și le anunțati pe email. Puteți în fiecare primă și a treia săptămână din lună să aveți alte discounturi pe care le anunțați. Nu uitați să puneți în email și afișul cu gratuitatea /discountul primei analize biochimice. De asemenea, este recomandat să faceți referire și la 2-3 sfaturi care să se continue cu link din email către pagina web. Monitorizați traficul paginii web pentru a vedea evoluția și monitorizarea activă a serviciului de mail marketing oferit de veterinarul.ro. 4.7 - Trimiteți articole scurte pentru a fi publicate pe veterinarul.ro la secțiunea proprietari despre boli și prevenirea acestora, precum și modul de utilizare/ intrepretare al analizelor biochimice. Continuare în numerele viitoare... 45

Interviu Afacerile veterinare în România... afaceri în familie și între prieteni

edicii Moscu Alin și Rodica Țugui, medici veterinari ai cabinetului Provet din Bacău au stat de vorbă cu noi despre managementul unui cabinet veterinar, ce înseamnă medicina veterinară și care sunt secretele succesului unei afaceri aici. Medici deschiși și calzi, amândoi ne-au vorbit fără ascunzișuri despre provocările unei cariere în domeniul veterinar, despre satisfacția oferită de muncă și despre viitorul acestei profesii în România.

Afacerea veterinară presupune multă muncă, investiții și pregătire profesională continuă. Spuneți-ne dacă în acest moment credeți că toate la un loc au meritat efortul de zi cu zi? Alin Moscu: Dacă ne gândim că scopul medicinii veterinare este să facem bine animalele proprietarilor care ne sunt clienți, înseamnă că am realizat foarte multe, împreună cu Rodica, colega mea. Nu același lucru l-am putea spune din punct de vedere financiar. Medicina veterinară nu este ca o afacere obișnuită, bagi un ban astăzi și îl scoți mâine. Este o investiție pe termen lung. Avem o afacere de 15 ani de zile care ne aduce mai mult mulțumire sufletească. Nu zic că nu ne aduce și partea financiară. Este și partea financiară, deloc de neglijat, dar nu aș putea spune că se ridică la nivelul unor afaceri din alte domenii. Rodica Țugui: Este o afacere care îți asigură un trai decent, așa cum ar trebui să fie în toate domeniile.

Din toate discuțiile pe care le-am purtat de-a lungul timpului cu medici veterinari, a reieșit faptul că succesul în medicina veterinară este rezultatul unui amalgam între mulțumirea proprietarului, satisfacția sufletească și satisfacția unui lucru bine făcut. Cum vedeți dvoastră succesul în medicina veterinară? Alin Moscu: Acum depinde unde vrei să duci succesul. Dacă vrei să te limitezi la o consultație și să faci un vaccin, succesul înseamnă să nu faci investiții mai deloc, nici în medicamente de foarte bună calitate, nici în aparatură. Dacă este să o luăm pe cealaltă parte, adică să te dezvolți, atât pe plan vertical, cât și pe plan orizontal, atât ca și cunoaștere, cât și ca și dotare, înseamnă să bagi foarte mulți bani. Iar aparatura de foarte bună calitate, costă.

Dacă ar fi să facem un calcul, pentru un animal care vine la cabinet pentru o examinare completă, la cât se ridică valoarea investiției de care beneficiază? Reușește prețul unei astfel de consultații să se încadreze în planul de amortizare al investiției?

Alin Moscu: Dacă ar fi să facem o consultație incluzând un tablou biochimic, hematologic și ecograf, clientul beneficiază de o investiție de 20.000 de euro. N-am reușit însă să ajungem în momentul în care serviciile să reflecte valoarea investiției. Rodica Țugui: Rezultatul consultației este că ai satisfacția lucrului bine făcut. S-a ajuns la un standard la care lucrăm, nu vrem să ne abatem de la et și ne bucurăm de ceea ce reușim să facem.

Aveți un cabinet, care ar putea fi ușor încadrat la clinică veterinară și se îndreaptă cel mai probabil spre spital veterinar. Care a fost investiția pe care ați făcut-o în amenajarea spațiului cabinetului? Alin Moscu: Sincer, nu ne-am făcut niciodată un astfel de calcul. Ne-a fost frică. Valoarea investiției, din punct de vedere sentimental etse inestimabilă, deoarece am investit aici, stăm

de 15 ani de dimineață până seara și nu poți calcula timpul pierdut în defavoarea familiei, a copiilor. Ne-am amenajat o mică cameră de așteptare, am neglijat un pic spațiul destinat recepției în favoarea investițiilor în echipamente.

Aveți un spațiu amenajat prietenos pentru proprietarii animalelor de companie. Reflectă amenajarea spațiului numărul de clienți pe care îl aveți? Rodica Țugui: Există la noi, ca și în alte cabinete, aceleași trei tipuri de clienți: grupul de clienți fideli, pe care ni i-am format și păstrat de-a lungul timpului, grupul de clienți ocazionali, care vin și la noi și merg și în alte cabinete și tipul de clienți mereu noi.

Există un dicton: reclama este sufletul comerțului. Companiile mari investesc sute de milioane de euro în campanii uriașe de marketing, care se dovedesc de cele mai multe ori investiții profitabile. Dacă este să ne gândim la cabinetele veterinare, sunt oare strategiile de marketing și management benefice afacerilor? Alin Moscu: Categoric că sunt. Cred însă, și mă repet, că un lucru bine făcut reușește să își aducă clienți fideli și clienți noi. Atunci când pui suflet în ceea ce faci și clientul este mulțumit, de aici pleacă totul, aceasta este cea mai bună reclamă. Am încercat în 15 ani mai toate tipurile de reclamă: ziare, la radio, la tv, pe internet, mai nou, de câțiva ani. Rodica Țugui: Noi pornind totul de la zero, plecând ”săraci”, spun sărăci pentru că n-am avut bani să investim la început, aceasta a fost cea mai bună reclamă. Recomandarea clienților. Reclama de la om la om. Alin Moscu: În timp, probabil se va ajunge ca fiecare clinică să aibă nevoie separat de un manager, care să nu se ocupe de partea medicală. Nu mai poți ajunge tu ca medic să faci și administrație și management, să te ocupi și pe partea medicală și să ai grijă și de imaginea cabinetului. Va trebui să avem oameni specializați și mi se pare un lucru extraordinar de bun.

Cum mențineți relația cu clienții? Îi anunțați telefonic, în contactați pe email, aveți un program care face 48 Veterinarul

nr. 17 n www.veterinarul.ro

lucrul acesta? Rodica Țugui: Avem un program care face lucrul acesta, dar nu lucrăm deocamdată așa. Adresabilitatea nu ne permite. Alin Moscu: Sunt oameni care ne-au cerut astfel de lucruri: să îi anunțăm când trebuie să facă vaccinul. Relația o ținem acum doar prin vizitele pe care le spunem să le facă la cabinet.

Folosiți social media pentru promovarea cabinetului? Alin Moscu: Da, le folosim, nu atât cât ar trebui, suntem conștienți însă de partea aceasta care se dezvoltă, online-ul și încercăm să ținem pasul, atât cât ne permite timpul.

În Romania cabinetele veterinare sunt firme mici, în general, care au fost construite în jurul unui medic ve-

terinar care este și "patronul" și lucrătorul. A mai venit un coleg care la iînceput a ajutat, apoi înca unul care se ocupă de farmacie și astfel s-a creat o mică afacere centrată în jurul unei persoane. Globalizarea sau mai la nivel local europenizarea aduce cu ea o problemă majoră pentru cabinetele veterinare. Aparent este departe dar în ultimul timp abordarea este din ce în ce mai agresivă pe această piață. Mă refer la mallurile veterinare, la afacerile corporatiste care se dezvoltă în domeniu. Ce părere aveți de acest trend? Alin Moscu: Afacerea tip mall este o afacere interesantă, dar până a ajunge acolo, mă refer la începerea contrucției și finalizarea spitalului despre care vorbim, este o investiție uriașă. Nu știu dacă piața românească ar putea să acopere o astfel de investiție. Este adevărat, noi ne încadrăm perfect în tiparul afacerilor veterinare din România. La fel de adevărat este că în România nu suntem atât de buni încât să ne asociem 10 - 15 medici, să ne deschidem o astfel de afacere. Noi avem tiparul european, fiecare vrem să ne facem propria afacere, să avem propriul cabinet, să câștigăm câți mai mulți bani pe cont propriu. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere, viitorul acestei profesii este specializarea în medicina veterinară. Un medic veterinar nu va mai putea face și toaletare de unghii, și chirurgie și neurologie. Atunci da, va trebui, se va impune colaborarea între cabinetele veterinare specializate în anumite domenii. Atunci vor ieși vârfuri. ”Tu ești bun în chirurgie, vei supraviețui. Tu ești specialist în dermatologie, atunci vei reuși să profesezi, și așa mai departe”. Nu știu dacă vor ajunge trimiterile de la un cabinet generalist la un specialist să funcționeze perfect, dar aici depinde de conștiința fiecăruia.

Interviul, în integralitate, îl puteți viziona pe Veterinarul TV

IulIA CrEțu Director Revista Veterinarul

Avantajele Abonaților Suntem o revistă independentă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri 1. Primești 15 puncte în Sistemul Național de Educație Continuă la abonamentul pe un an. 2. Primești 12 reviste, la abonamentul pe un an cu 52 de pagini lună adică 620 de pagini de informații esențiale. 3. Primesti 4 reviste Afaceri Veterinare cu informații detaliate despre marketing, management și investiții. 4. Peste 20 de articole NOI de specialitate în fiecare lună, peste 300 de articole pe an, cu tematici complexe despre animale de companie, animalele de fermă, management, tehnici de laborator și diagnostic, tehnici și scheme de tratament, prezentări de produse și echipamente alături de multe alte informații. 5. Peste 120 de medici veterinari, experți în diferite specializări, editorii Revistei Veterinarul, care-ți împărtășesc din experiența și cunoașterea lor medicală veterinară. 6. Peste 1300 de articole indexate și catalogate pe specii, specializări și cuvinte cheie pe www.veterinarul.ro publicate. 7. Accesul la unicul INDEX VETERINAR care conține peste 2400 de produse medicinale veterinare, echipamente și servicii, catalogate sau aflate în curs de cata-

anul IV

nr. 17 * anul IV * 2012 nr. 16 * anul IV * 2012

2012

știință și practică

nr. 13

logare și indexate carte să vină în sprijinul activității practice medicale veterinare.- și pe CD 8. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară în Directorul Veterinar cu informații complete, imagini, text și film, alături de peste 1500 de cabinete medicale veterinare. 9. Realizare website profesional, cărți de vizită sau materiale promoționale, suportând doar costurile de hosting sau de tipărire. 10. Primești 10 puncte SNEC la fiecare articol publicat pe www.veterinarul.ro si 20 puncte la fiecare articol publicat in REVISTA ediția tipărită. 11. Accesul la Veterinarul TV, program de marketing profesional doar pentru abonați - instalare gratuită în cabinet a unui monitor pe care rulează filme pentru proprietarii de animale. (ofertă valabilă în limita stocului disponibil). 12. Vei fi conectat permanent la informația veterinară de ultimă oră primind prin serviciul de Newsletter săptămânal sau ori de câte ori este nevoie informații proaspete iar prin serviciul de Vet Alert vei primi prin sms cele mai fierbinți informații necesare în practică. 13. Partener în programul SENSA, care vă pune în directă legătură cu proprietarii de animale, prin serviciul de asistență și suport pentru aceștia pe veterinarul.ro.

Special Păsări

Special Câini

Anestezia generală la păsări Semiologia puilor de carne Informații practice

Special CABALINE .. .

Medicina calului de sport Parazitismul și colica Informații practice

Dilatația și torsiunea gastrică Ancilostomoza canină Informații practice

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTA Veterinarul - Știință și Practică Succesul... cu Dr. Coldea Nicolae

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România

www.veterinarul.ro

1. prin cUrier la doar un telefon distanță.

Este necesar să ne contactați la unul din numerele de telefon afișate mai jos sau la adresa de email :office@veterinarul.ro.Un reprezentant al Revistei Veterinarul vă va răspunde sau vă va contacta și veți comunica adresa dvs. de corespondență unde să primiți revista. La prima livrare, care se va realiza prin CURIER, veți primi primul număr din cele 12 reviste alături de certificatul cu 15 puncte și factura cu suma de 150 lei reprezentând contravaloarea abonamentului pentru un an. Dvs veți achita la curier contravaloarea abonamentului de 150 lei și comisionul CURIER de transport (taxă fixă 15 lei). Restul de 11 reviste le veți primi prin serviciile Poșta Română fără nici un cost suplimentar la adresa menționată de dvs.

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din Romania

2. prin plata contravalorii abonamentului la banca prin ordin de plată, internet-banking sau mandat poștal la oﬁciul poștal cu următoarele date de contact: a. tipul abonamentului un an = 150 lei b. ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași

ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI DOVADA ACESTEIA pe email sau pe fax împreună cu adresa de corespondență unde doriți să primiți revista, nr de telefon al dvs. sau sunați la unul din numerele de telefon pentru a conﬁrma datele.

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din Romania

Succesul...

cu Dr. Iancu Morar

www.veterinarul.ro

3. plata on line cu cardul simplu, eficient și rapid: Pentru a efectua plata Online este necesar să accesați modului de plăți online de pe www.veterinarul.ro la secțiunea abonamente. Plata se realizează prin serviciul securizat Pay-Pal cu un card valabil completând toate datele solicitate de formularul corespunzător. Se va reține un comision suplimentar reprezentând 2% din valoarea abonamentului, reprezentând comisionul Paypal. Plățile prin acest serviciu sunt garantate putând fi efectuate internațional. Websiteul veterinarul.ro nu înregistrează nici o informație corespunzătoare plății. După efectuarea tranzacției suntem anunțați cu un email de serviciul PayPal despre aceasta. În maxim 24 de ore după ce primim înștiințarea vă contactăm pentru a confirma abonarea la Revista Veterinarul și să ne comunicați adresa de livrare. Livrarea se realizează cu primul număr al revistei ce se va publica după abonare prin Poșta Română cu confirmare de primire.

telefoanele redacției sunt: CoSMote: 0763 296 455 VoDaFone: 0729 463 047 oRange: 0747 897 703 Fax: 0332.819.688

50 Veterinarul

nr. 17 n www.veterinarul.ro

te-ai săturat de căutat medicamente, echipamente, consumabile?

inDeXUl VeterinAr peste 5000 de produse Website (pe www.veterinarul.ro) - DVD (pentru abonați) - Aplicatie Smartphone (ianuarie 2013)