REVISTA VETERINARUL STIINTA SI PRACTICA NR 33 SUMAR

știință și practică

nr. 33 * anul VII * 2017

Special Animale de fermă

Succesul...

cu Dr. Rodica Țugui și Dr. Alin Moscu

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

Cuprins

Veterinar de SUCCES Succesul: ...devotament și dăruire

special animale animale de fermă de companie

43

top utile

Șchiopăturile la vaci

06

Salmoneloza porumbeilor

26

Cezariana la scroafă

14

Dermatofitoza la animale mici

28

Analiza decizională pentru fractură în Ortopedia bovină

18

Urolitiaza canină prezentare de caz

32

Introducere în raționamentul clinic axat pe problemele existente De ce unele probleme medicale sunt mai degrabă frustrante decât interesante?

34

„O revistă indepententă, non-profit, liberi să informăm și să inovăm fără compromisuri.

Pasiunea noastră: medicii veterinari români și minunata lor profesie“.

Veterinarul

EDITORIAL

Adresă corespondență: OP 8 CP 1733 Iași Office: 0733 969 091 Fax: 0332 819 688 Email: office@veterinarul.ro

Web: www.veterinarul.ro www.veterinarul.ro/abonamente

Mai este medicul veterinar de animale mari necesar?

Director Executiv: Iulia Crețu

Dr. IulIan vIeru

DTP: Bogdan Gavril Distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii Veterinarul: Dr. Monica Niță Dr. Ștefan Alexandru Editorii contributori: Dr. Wili GLASER Dr. Alexandra CODREANU Dr. Constantinescu HERMAN Dr. Dan Eugen GÎSCĂ Dr. Alis ROȘU Dr. Ovidiu ROȘU Dr. Ilie GHEORGHIȚĂ Fondator: Dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

A fi medic veterinar de animale mari este o adevărată provocare. Nu din perspectiva medicinii veterinare. Aici este simplu pentru cel știutor de carte. Și nici nu este greu din cauza partenerilor de afacere. Fermierii sau mai vechii proprietari de animale știu care este rol lor în afacerea rurală alături de medicul veterinar. Cu toate acestea, există două mari probleme.

Una dintre aceste probleme este mediul administrativ și legislativ. Problema este dată de legiuitor și de cei care administrează sistemul veterinar. Acești doi actori din sistem funcționează după cum bate vântul. Și tot așa funcționează și sistemul veterinar. Adică în bătaia vântului. Fiecine care ajunge un ceva șef în sistem se gândește să schimbe ceva. Așa că sistemul se transformă după chipul și asemănarea celui care dorește să „repare sistemul”. La 2-3 ani sistemul iar se modifică. Aici intervine și legiuitorul care și el schimbă legislația și condițiile de funcționare ale economiei sau a afacerilor specifice rurale după cum „vrea mușchii lui”. Acestea fiind condițiile atât fermierii cât și medicii veterinari încearcă să supraviețuiască după vremuri. Afacerile acestora sunt profund afectate…dar pe cine interesează.

A doua mare problemă este scăderea efectivelor. Aceasta este o falsă problemă, deoarece la nivel macroeconomic numărul de animale exploatate în regim de fermă este relativ mare.

Poate vă gândiți că efectivele sunt într-o scădere alarmantă. Că oamenii de la țară nu mai țin animale, că nu îi interesează producția. Este și normal. Structura societății se schimbă, evoluează. Dar aceasta nu înseamnă că va dispărea fermierul producător de mâncare de origine ani-

4 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

mală. Doar se schimbă distribuția animalelor.

Dacă înainte un sat cu 300 de case avea 200-400 de animale mari acum același număr de animale se regăsește la 3-4 fermieri mici sau la unul mediu. Dar aceși fermieri nu mai au nevoie de medicul veterinar obișnuit cu vaccinarea din casă în casă și adunarea vacilor la centru pentru vaccinare. Și tendința va fi cu siguranță către dezvoltarea de ferme și dispariția animalelor mari de la populație. Așa că și rolul medicul veterinar se schimbă. Mai intervine și internetul care îi permite fermierului să găsească informații rapid și foarte diversificată.

Aici intervine talentul medicului veterinar.

Dacă acesta este implicat în viața fermierilor, clienții săi, atunci va urmări îndeaproape să îi susțină și să îi îndrume în cel mai bun mod. Fermieri cu animale sănătoase, cu o mare valoare generică, bine întreținute sunt o mină de aur pentru un medic veterinar.

Ca o concluzie, medicul veterinar specializat pe animale mari trebuie să fie atent și să încerce să influențeze mediul legislativ și organizatori prin implicare activă dar mai ales trebuie să se focuseze pe nevoile noilor fermieri. Este necesar ca medicul veterinar să se specializeze pe nutriție, pe reproducție și genetică, pe tehnologii de exploatare și monitorizarea manifestărilor subclinice ale bolilor și bolile cronice care influențează producția. Cu alte cuvinte, cine vrea să practice medicina veterinară pentru animale mari trebuie să evolueze o dată cu vremurile și mai mult chiar trebuie să se implică să fie cel care schimbă vremurile.

RELAțII pubLIcE & cOmunIcARE

Cum să creez conținut video pentru pagina de Facebook

Felicitări! Ai o pagină de Facebook pe care adaugi constant noutăți și ții legătura cu fanii și clienții tăi prin postările legate de noutățile din cabinet și articolele legate de sănătatea animalelor de companie.

Următorul pas este să adaugi fișiere video!

Statisticile arată că peste 83% din utilizatorii de Facebook accesează filmele încărcate de paginile pe care le urmăresc.

Cum Facebook-ul este o unealtă grozavă de marketing, cu peste 6 milioane de utilizatori din România, nu poți rata această șansă de a te promova.

Dacă nu ai nici o idee despre ce ar trebui să spui în video, te poți inspira din planurile media realizate deja de cabinetele veterinare americane sau engleze care sunt foarte urmărite pe Youtube, Facebook sau Twitter.

Iată câteva idei care te pot ajuta la început. Primul video pe care ar trebui să îl realizezi trebuie să fie unul despre cabinetul/clinica veterinară pe care o ai sau la care lucrezi. O descriere a serviciilor oferite și despre echipa care lucrează aici. Nu rata ocazia de a spune potențialilor clienți ce anume diferențiază serviciile pe care le oferi de cele similare ale altor cabinete.

Atenția lor este toată asupra ta când sunt online, nu ca atunci când vin la cabinet și sunt stresați de ceilalți pacienți din sala de așteptare sau de starea de sănătate a cățelului lor care vomită într-una de jumătate de oră.

Dacă tehnologia nu îți este cel mai bun prieten, roagă un coleg să te filmeze cu te-

lefonul mobil, musai să fie unul de generație relativ nouă, care să aibă o rezoluție acceptabilă la fișiere video. Aprinde lumina în cabinet, fixează un cadru în care să se vadă sigla cabinetului, poate fi în fața biroului sau în fața mesei de consultații.

Ai grijă ca în spatele tău medicamentele/echipamentele să fie aranjate și să nu existe dezordine. Videoul nu trebuie să fie mai mare de 2-3 minute. Pare puțin? Află că atunci când trebuie să vorbești în fața camerei atâta timp secundele ți se vor părea o veșnicie.

Statisticile arată că peste 10% din oameni închid video-ul după primele 10 secunde, dacă nu li se pare interesant și 53% îl închid după primul minut.

Tu ești vedeta filmului, tu, cabinetul și serviciile pe care le oferi. Iată de ce trebuie să fii conștient de faptul că un film bun te poate ajuta să îți aduci noi clienți în cabinet, ceea ce va duce la încasări mai mari și la un profit mai bun.

Iată câteva sfaturi pe care le oferă videografii când vine vorba de filmări: l îndoie un pic genunchii, să nu ai o ținută rigidă. Pune camera sau telefonul pe un trepied sau suport. Nu este nimic mai nasol decât un video filmat tremu-

rat. l atunci când gesticulezi, ai grijă ca gesturile să fie făcute încet. Mișcările se vor vedea altfel în ceață. l nu fă zoom in pe filmare. Dacă ai răbdare, ia mai multe cadre, unul de mai aproape și la editare, lipește fișierele video între ele. l taie orice nu ți se pare bun pe film. l include detaliile de contact la finalul filmului, numărul de telefon al cabinetului, adresa și eventual o adresă de email sau numele paginii web.

Dacă ai deja prezență pe Youtube, un canal destinat cabinetului poți încărca prima dată filmul aici. De pe pagina de Youtube îl poți share-ui pe Facebook, îl poți include pe pagina web a cabinetului etc.

Fă-ți un obicei din a crea măcar un video pe lună pe care să îl postezi online.

Despre planul media pentru conținutul video vom scrie în numărul următor.

IulIa Crețu 5

special

animale de fermă

Șchiopăturile la vaci

cauze, asocierea dintre leziuni și gradul de locomoție, prevenție Șchiopăturile se regăsesc printre principalele probleme cu care se confruntă crescătorii de vaci de lapte. Importanța șchiopăturilor este dată de reducerea producției și alte efecte conexe dar mai ales de scăderea indicelui de bunăstare al vacilor prin suferința creată animalelor și a modificărilor de comportament. În această prezentare am urmărit să evidențiem corelația dintre leziunile ongloanelor și gradul de șchiopătură deoarece pe baza rezultatelor obținute putem stabili cauzele ce au produs aceste leziuni precum și să punem în practică un plan de măsuri pentru prevenirea și combaterea acestora. Pentru notarea animalelor șchioape am folosit sistemul scalar de la 1-5, realizat de Sprecher, pentru că este ușor de utilizat și ne ajută să identificăm chiar și șchiopăturile subclinice. Toaletarea ongloanelor s-a dovedit a fi un mijloc eficient în reducerea și prevenirea leziunilor ongloanelor și al șchiopăturilor la vacile de lapte, informație găsită și în literatura de specialitate (1,5,6,8)

Cuvinte cheie vaci, bunăstare, șchiopătură, laminită, dermatita digitală (boala lui Mortellaro), fibrom interdigital, leziunile ongloanelor, scor de locomoție, toaletarea ongloanelor.

6 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

COnfORMAțIA OnglOnUlUI ȘI DIStRIbUțIA gReUtățII

D

istribuția greutății între onglonul intern și cel extern, a zonei tălpii și peretelui fiecărui onglon și mecanismele de absorbție ale șocului în onglon sunt corelate cu traumatismul copitei în contact cu solul. În mersul normal, bulbul călcâiului și peretele exterior fac primul contact cu solul și greutatea va fi distribuită în mod egal între onglonul exterior și cel interior. În timp ce bulbul reduce șocul părții

posterioare a onglonului, greutatea de pe perete va fi transferată succesiv pe talpă datorită mișcării ușoare a ongloanelor.

Unele studii arată că animalele crescute pe suprafețe moi au suprafața tălpilor concave de la exterior spre interior. Dacă sunt mutate pe o suprafață dură, concavitatea ongloanelor externe ale membrelor posterioare dispare pe când concavitatea ongloanelor interne este păstrată. (Tranter et Morris, 1992) Astfel, începe un cerc vicios ce accelerează creșterea și uzura tălpii în zona expusă și produce ongloane asimetrice, onglonul extern al membrului posterior devine mai larg decât cel intern și are talpa dreaptă și reprezintă locul cel mai comun pentru leziunile copitei. Prin urmare, dacă forma naturală, concavă, a dispărut iar talpa devine netedă sau convexă aceasta va suporta inițial mai multă greutate decât peretele și absorbția șocului va fi dirijată mai mult către aparatul suspensor și cuzinetul digital.(1) Prevalența mare a leziunilor cu localizare la membrul posterior ar putea fi explicată de dinamica stresului mecanic diferită între ongloanele membrului pelvin și ale membrului toracic. Această diferență ar putea fi dată de factorii prezentați în tabelul alăturatl: (7) Componentele copitei implicate în deplasarea energiei mecanice prin onglon sunt reprezentate de cuzinetul digital, aparatul suspensor al degetului,

MeMbRUl tORACIC MeMbRUl pelVIn

fACtORI

MeMbRUl tORACIC

Sprijinul greutății

50%(rasa Holstein), 60% (alte rase)

50% (rasa Holstein), 40% (alte rase)

Absorbția șocului

Mușchiul serratus ventralis (flexibilitate)

Articulația coxo-femurală (rigiditate)

Unghiul format la contactul cu solul

Perpendicular pe sol

Formează un unghi cu solul

Rolul în deplasare

Pivot, rol de sprijin

Levier, rol de propulsie

Tabelul nr. 1 Factorii ce influențează dinamica stresului mecanic în ongloanele vacilor peretele capsulei onglonului și cuzinetul coronar. (7)

lezIUnIle OnglOAnelOR – CORelAțIA efeCt-CAUză Este foarte comun să vedem un număr mare de cazuri noi de dermatită digitală în lactația timpurie. Vacile aflate în perioada de tranziție (3 săptămâni înainte și după fătare) par a fi mai susceptibile la noi infecții probabil datorită scăderii imunității, schimbării mediului și absenței băilor pentru picioare în perioada de repaus mamar. În cele mai multe ferme ulcerul tălpii ar

Diagrama nr. 1 Patogeneza leziunilor ongloanelor la vaci (original) (2; 3; 6; 8; 12)

trebui să fie de 1,5-2 ori mai prevalent decât boala liniei albe. Ulcerele par să se dezvolte în primele 30-60 de zile postpartum, sugerând că schimbările din apropierea fătării reprezintă cauza principală. Dacă incidența maximă este mai aproape de vârful de lactație, atunci un factor nutrițional poate fi luat în considerare ca și cauză. În fermele unde junicile suferă leziuni de dermatită digitală trebuie luați în considerare factori asociați cu igiena precară și amestecarea lor cu vaci adulte infectate. Când apar leziuni ale cornului, confortul și hrănirea deficitară în perioada de tranziție sunt cauzele cele mai frecvente asociate. Mai puține probleme sunt întâlnite când junicile sunt expuse la suprafețe dure înainte de fătare, se execută toaletarea ongloanelor prepartum, grupul de junici este amestecat cu cel de vaci adulte înainte și după fătare și există condiții corespunzătoare de odihnă. În fermele în care boala liniei albe este prevalentă sau mai frecventă decât ulcerul tălpii, suprafața pardoselii ar trebui să fie examinată ca un factor potențial de traumatizare. Alți factori, cum ar fi menținerea poziției patrupodale pentru un timp îndelungat și mediul de mers, apar necesari pentru a induce boala liniei albe. Când vârful incidenței este în lactația timpurie (30-60 de zile) se ia în considerare pardoseala, ca factor de risc, pe toată perioada de tranziție, pardoseala de tip grătar reprezentând un factor de risc. Când vârful incidenței apare mai târziu în lactație, uzura excesivă a ongloanelor poate fi o problemă conducând la o înălțime redusă a călcâiului. Atenție la suprafețele unde vacile trebuie să facă mișcări bruște și sunt agitate, cum ar fi liniile de ieșire din sala de muls și aleile spre sursele de apă, precum și aleile de mers spre pășune.

Fracturile tălpii și ulcerele călcâiului sunt frecvent observate în mijlocul perioadelor de stres termic din timpul verii. Când ele apar 7

nătății picioarelor vacilor la toaletarea următoare a ongloanelor (după 4 luni). l Toaletarea ongloanelor are un efect pozitiv asupra scorului de locomoție la vacile de lapte prin scăderea gradului scorului de locomoție, mai ales pentru gradele 3 și 4 (grafic nr. 1). Leziunile cum ar fi hiperplazia interdigitală, talpa dublă, boala liniei albe (abces), ulcerul tălpii și eroziunea călcâiului au fost asociate cu scorul de locomoție între 3 și 4. Următoarele leziuni precum boala liniei albe, hemoragia tălpii și dermatita digitală au fost asociate cu un grad de șchiopătură de 2 și 2,5, dar acestea pot produce singure șchiopături la vaci de gradul 4. Aceasta ar putea fi explicată prin prezența diferitelor faze de evoluție pentru aceste leziuni care sunt observate clinic prin diferite grade de șchiopătură. De asemenea, prezența acestor leziuni la vacile cu scorul de locomoție de 2 și 2, 5 ar putea reprezenta un factor de risc și fără toaletarea ongloanelor este posibil să avem mai multe vaci cu scorul de locomoție de 3 și 4. (13) l Astfel toaletarea ongloanelor ar trebui să fie inclusă în programul pentru supravegherea stării de sănătate a ongloanelor pentru vacile de lapte prin efectele sale directe amintite și pentru că ar putea ajuta la identificarea cauzelor leziunilor ongloanelor și realizarea unui plan de prevenire al acestora. l De asemenea, ținând cont de frecvența importantă a leziunilor infecțioase, ar trebui evaluată măsura de introducere a băilor pentru picioare la vacile din fermă, atât din prisma efectelor pozitive și negative pe care acestea le prezintă pentru sănătatea picioarelor vacilor precum și din punct de vedere economic și al managementului fermei.

Dr. IlIe GHeOrGHIțĂ medic veterinar Editor contributor

12 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

F1: a – hemoragia tălpii; b – dermatita digitală (boala lui Mortellaro); F2: a – hemoragia tălpii; b – dermatită interdigitală flegmonoasă (cuprinde și regiunea chișiței); F3: a – boala liniei albe (hemoragie) în zona 3; b – dermatită digitală (boala lui Mortellaro); F4: a – boala liniei albe (necroză) în zona 3 și zona 6; b - dermatită digitală (boala lui Mortellaro); F5: a,b – talpa dublă; c – necroza călcâiului; F6: talpa dublă la un caz asemănător cu F5, aspect după înlăturarea tălpii duble (F5, b); F7: a – ulcerul tălpii în zona 4; F8: a – corectarea unui defect al liniei albe prin realizarea unei scobituri în forma literei V cu deschiderea spre fața soleară; b – necroza bulbilor călcâielor; F9 – ficus sau hiperplazie interdigitală. (toate fotografiile sunt originale)

Mulțumesc fermierului și persoanelor ce au realizat toaletarea ongloanelor pentru că mi-au oferit informații necesare pentru realizarea acestui studiu de caz.

Bibliografie 1.Bergsten C., Causes, risk factors, and prevention of laminitis and related claw lesions. Acta vet. Scand. 2003, Suppl.

98, 157-166. (alin 1/161; alin 2/162; alin 1/163) (25-072017) (https://actavetscand.biomedcentral.com/articles/10.1186/ 1751-0147-44-S1-S157) 2.Nigel B. Cook, A guide to investigating a herd lameness problem. (alin 4/6,7,8; alin 3/12) (29-07-2017) ((https://www.vetmed.wisc.edu/dms/fapm/fapmtools/6la me/AguidetoinvestigatingaherdlamenessproblemAABP.pdf ) 3.Efsa, Scientific opinion on the assessement of dairy cow welfare in small-scale farming systems. EFSA Journal 2015, 13 (6): 4137. (alin 1,2,3,4,5/60) (09-07-2017) (https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4137) 4.Haley Lynne Aquino, Lameness and locomotion scoring of dairy cows. (alin 1,5/6; alin 1,2/8; alin 1/9) (23-07-2017) (http://digitalcommons.calpoly.edu/cgi/viewcontent.cgi?ar-

ticle=1018&context=dscisp) 5.Ernest Hovingh, Lameness, hoof and leg issues in dairy cows. WCDS Advances in Dairy Technology (2014) Volume 26: 77-88. (alin 5/79) (29-07-2017) (https://wcds.ualberta.ca/Portals/138/Documents/Archive/2014/Manuscripts/p%20077%20%20090%20Hovingh.pdf) 6.Pieter Kloosterman, Laminitis – Prevention, diagnosis and treatement. WCDS Advances in Dairy Technology (2007) Volume 19: 157-166. (alin 2,3/159) (15-07-2017) (ftp://s173-183-20152.ab.hsia.telus.net/Inetpub/wwwroot/DairyWeb/Resources/WCDS2007/Kloosterman.pdf) 7.Christoph K.W. Mulling, Paul R. Greenough, Functional synergism of the biomechanical systems on the bovine claw. (alin 5,6,7,8/39; /40,41) (13-08-2017) (http://www.ivis.org/proceedings/rumlameness/2006/block 1/mulling.pdf?la=1) 8.Jan Shearer, Laminitis – More than how you feed your cows. (alin 1,2,4/9; alin 1,3,4/10; alin 2/11) (15-07-2017) (http://dairy.ifas.ufl.edu/drs/2005/Shearer.pdf) 9.Stacey Smart, Recording hoof lesions by zone, 4.01.2013. (alin 4,6/3) (20-07-2017) (http://www.supervisorsystems.com/i/p_d/zones_article.p df 10.Joris Somers, Luke O,Grady, Foot lesions in lame

cows on 10 dairy farms in Ireland. Irish Veterinary Journal (2015): 68-10. (tabel2/2) (23-07-2017) ( https://irishvetjournal.biomedcentral.com/articles/10.

1186/s13620-015-0039-0) 11.D.J. Sprecher, D.E. Hostetler, J.B. Kaneene, A lameness scoring system uses posture and gait to predict dairy cattle reproductive perfornance. Theriogenology 47: 1179-1187, 1997. (tabel 2/1182) (24-09-2017) (http://www.hoofhealth.ca/Section7/_refs/Sprecher_T 47_1179.pdf ) 12.L. Solano, H. W. Barkema, S. Mason, E. A. Pajor, S. J. LeBlanc, K. Orsel, Prevalence and distributions of foot lesions in dairy cattle in Alberta, Canada. J. Dairy Sci. 99:6828-6841. (alin 3,4,5/6839) (25-072017) (http://www.journalofdairyscience.org/article/S00220302(16)30294-6/pdf) 13.Baza de date a fermei privind sănătatea animalelor și controlul oficial al producției de lapte.

13

special

animale de fermă

cezariana la scroafă Cuvinte cheie scroafă, mangaliță, cezariană, tehnică operatorie, anestezia în cezariană, îngrijiri postoperatorii.

Scroafa, la fel ca şi cățeaua, este un pacient dificil din punct de vedere obstetrical deoarece, deşi s-ar putea să fie clară nevoia de intervenție chirurgicală, nu este întotdeauna posibil de identificat o anumită cauză a distociei, nici chiar după efectuarea operației [14].

14 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

Î

ntr-o serie de 57 operaţii raportate de Renard [citat de 14], indicaţiile majore pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale erau prolapsul vaginal ireductibil (32%), disproporţie fetopelvică inclusiv emfizem fetal (32%), inerţie uterină (23%) şi, în mod surprinzător, nedilatarea cervixului (10%). Prolapsul vaginal prepartum poate fi complicat de prolapsul rectal şi retroversia vezicii urinare şi chiar a uterului gestant şi deseori suferă traume considerabile şi edemaţiere marcată. Prolapsurile proaspete la termen, nu interferă cu parturiţia dar, dacă este necesară extragerea manuală a fetuşilor se dezvoltă rapid edem şi ţesuturile se rup imediat. Inerţia de natură primară sau secundară este o indicaţie im-

portantă pentru operaţie şi, din cauza întârzierii, fetuşii în astfel de cazuri sunt emfizematoşi. În inerţia secundară, în special, nu este uşoară întotdeauna decelarea fetuşilor rămaşi în uter. Dacă nu pot fi palpaţi sau rostogoliţi prin peretele uterin sau abdominal, şi dacă sunetele inimii fetale nu pot fi detectate, este de dorit radiografierea înainte de efectuarea operaţiei. Indicaţiile clinice mai puţin frecvente pentru o cezariană sunt imaturitatea maternă şi defomarea pelvică, torsiunea uterină pentru unul sau ambele coarne şi diformităţi fetale cum ar fi purcei hidrocefali sau uniţi.

Histerotomia electivă prepartum este efectuată de asemenea ca o alternativă la histerotomia la termen, pentru a obţine purcei sănătoşi, care apoi sunt daţi spre îngrijire sau crescuţi artificial.

FIGURA 1

AneStezIe Xylazina 0,2 ml/kg, ketamina 5 mg/kg (Figura 1, 2)

tehnICA OpeRAtORIe Operaţia se efectuează prin incizie a flancului, vertical sublombar sau ventral, pe oricare parte [12, 13]. Fiecare corn gestant ar trebui exteriorizat pe rând pentru incizie în afara cavităţii peritoneale pentru a minimaliza contaminarea peritoneală.

Dacă fetuşii nu sunt emfizematoşi, este de obicei posibil să se evacueze fiecare corn printr-o singură incizie, efectuată la jumătatea lungimii acestuia.

Dacă fetuşii sunt emfizematoşi, ar putea fi necesare mai multe incizii, amplasate direct deasupra lor sau între ei. Cordonul ombilical al purcelului este lung şi chiar fără separarea placentară este posibilă prinderea sa cu o pensă hemostatică sau ligaturarea. Membranele fetale care nu sau separat ar trebui lăsate in situ şi nu îndepărtate forţat prin tracţiune. Deoarece coarnele uterine sunt lungi, este important să se palpeze tractul genital în întregime, pentru a ne asigura că toţi fetuşii au fost extraşi. Inciziiile uterine sunt refăcute cu suturi inversate de poliglactin 910. Uterul scroafei, ca şi al iepei, se poate rupe dacă sutura este prea strânsă, dar acest lucru nu are consecinţe dacă se induc contracţii rapide prin terapie postoperatorie cu oxitocină [14].

Tehnica folosită de autori este reprezentată de abordarea uterului gestant prin regiunea sublombară stângă.

FIGURA 2

FIGURA 3

15

special

animale de fermă

Analiza decizională pentru fractură în Ortopedia bovină Cuvinte cheie Fracturile bovinelor sunt comune și fiecare pacient bovin este unic, prezintă nenumărate provocări și necesită o gândire atentă.

La bovine, rezolvarea fracturilor de obicei ar trebui să fie de calitate acceptabilă pentru a nu cauza o scădere a producției de lapte sau de carne sau pentru a nu interfera cu reproducția naturală.

Decizia de a trata fracturile la bovine este realizată prin evaluarea costurilor și a ratelor de succes ale tratamentului, a valorii animalului, a localizării și a tipului de fractură.

Stabilizarea temporară a membrelor fracturate este deseori la un pas între succes și eșec.

Coaptarea externă deseori este un tratament adecvat și economic pentru a rezolva un os fracturat la bovine.

bovine, ortopedie, management medical, tehnică operatorie, fracturi, gestionarea fracturilor, tratament urgență fracturi.

F

racturile deschise la bovine au un prognostic rezervat. Ratele de succes deseori depind de gradul de contaminare și de limitarea economică a proprietarului.

În ceea ce privește animalele exotice, problemele pot fi prezentate într-un stadiu foarte avansat sau clienții nu au posibilitățile financiare sau dorința de a plăti pentru mai multe teste de diagnostic și terapii care pot fi asigurate raportat la ceea ce ei consideră a fi un animal de unică folosință. Prin urmare, medicul veterinar ar putea fi nevoit să poarte discuția despre calitatea vieții mai devreme decât ne-am putea aștepta. Deși proprietarul ar trebui să ofere cel mai înalt nivel de

18 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

îngrijire, de multe ori acesta este primul moment când a adus un șarpe sau o șopârlă gecko la un medic veterinar și ei se așteaptă la un cost de îngrijire care să fie proporțional cu mărimea animalului. În cazul tuturor animalelor, urgențele adesea îl pun pe client într-o stare foarte emoțională.

Fracturile apendiculare (oasele membrelor anterioare și a celor posterioare) sunt des întâlnite la bovine, la viței și apar posttraumatic în timpul manipulării sau a distociei.

Fracturile care implică scheletul axial (craniul, coloana vertebrală, pelvisul) sunt mai puțin comune și mai rar tratate.

Cele mai comune fracturi ale oaselor la bovine sunt cele ale metacarpului și ale metatarsului, urmate de tibie, radius și ulnă, humerus și femur. Fracturile scheletului axial și cele ale falangelor sunt rare, dar cele mai dese fracturi ale scheletului axial sunt cele ale sacrumului, pelvisului și mandibulei.

Fiecare pacient bovin cu o fractură este unic și prezintă provocări diverse care necesită o gândire atentă. Analiza decizională este întotdeauna o parte a cazurilor clinice la orice specie, dar factorii economici influențează în special analiza decizională pentru bovinele care se află sub tratament datorită cerințelor pentru revenire economică în aproape fiecare caz. Fiecare animal cu o fractură este diferit. Fiecare proprietar, manager de fermă și fermier aduce un set diferit de circumstanțe și așteptări.

Cu excepția efectivelor de rodeo, bovinele deseori nu necesită un randament la aceeași capacitate atletică precum caii.

La bovine, revenirea în productivitate după rezolvarea unei fracturi ar trebui să fie de o calitate acceptabilă pentru a nu avea un impact negativ asupra creșteriii pentru producția de carne, să nu cauzeze o scădere a producției de lapte și să nu interfereze cu eficiența reproductivă, inclusiv cu producția de embrioni și de lichid seminal și cu serviciul de reproducție naturală.

Fiecare medic veterinar aduce un punct diferit de vedere asupra procesului de analiză decizională, dar există caracteristici comune pentru toate cazurile care trebuie luate în calcul: așteptările proprietarului, valoarea percepută a animalului, prognosticul pentru tratament și rezultatul probabil după un tratament de succes.

Majoritatea bovinelor sunt pacienți care evoluează favorabil în tratamentul fracturilor, deoarece au un comportament calm, sunt capabile să își petreacă mult timp stând jos pe parcursul conva-

lescenței, au un potențial enorm pentru vindecarea osoasă datorită densității vasculare și a stratului cambial îmbunătățit pentru formarea periostului, rareori suferă o ruptură contralaterală permanentă a membrului sau laminită de stres la membrele neafectate și de obicei nu rezistă la instrumentele ortopedice (de ex.

Atele, gips, fixatori scheletali externi) fixate pe membrele lor.

eCOnOMIA La bovine, decizia de a trata o fractură este realizată prin evaluarea severității leziunii (de ex. Fractura deschisă vs.

Fractura închisă, traumatism neurovascular), costului tratamentului, ratei de succes așteptat a tratamentului, potențialului economic și a valorii genetice a animalului și prin evaluarea localizării și a tipului de fractură (de ex. articulară vs. nearticulară, suspus gipsului vs. Plăcilor osoase vs fixării externe scheletice – ESF). Prezența septicemiei, leziunii nervoase și a traumatismului vascular are un impact negativ asupra prognosticului și crește semnificativ costurile tratamentului. Fracturile închise se așteaptă să fie vindecate în majoritatea cazurilor, în timp ce fracturile deschise vor suferi cel mai probabil complicații precum o sechestrare a osului, întârzierea prinderii sau chiar ineficiența acesteia. Temperamentul și comportamentul animalului pot îmbunătăți sau înrăutăți prognosticul. Bovinele cu un comportament agresiv vor menține probabil abilitatea de a sta în poziție patrupodală, vor merge și vor avea grijă de ele. Totuși, acești pacienți sunt mai dificili și mai periculos de tratat și prin urmare ar putea primi o îngrijire mai slabă calitativ. Leziunile proximale ale membrelor, precum fracturile humerale sau femurale, au un sprijin mai mare a șesutului moale și o furnizare sangvină colaterală, dar sunt mai dificile de stabilizat față de fracturile distale ale membrelor. Dispozitivele de coaptare externă sunt mai ușor de ajustat pentru leziunile mebrelor anterioare decât pentru cele ale membrelor posterioare. Tratamentul fracturilor la pacienții mai tineri cu greutăți corporale mai mici sunt mai ușor de vindecat datorită ratelor remarcabile de vindecare și a stabilității mai mari a dispozitivelor de fixare comparativ cu bovinele adulte. Deși sunt scumpe, implanturile ortopedice destinate utilizării în chirurgia animalelor mici și în cea umană, au deseori puterea mecanică necesară pentru utilizarea la vițeii tineri și au fost utilizate cu succes în manage-

mentul diverselor fracturi la bovine.

După ce au fost luați în calcul multitudinea de factori care afectează prognosticul, medicul veterinar poate oferi opțiuni pentru ca proprietarul să aleagă. Responsabilitatea medicului veterinar este de a se asigura că proprietarul poate lua o decizie „informată” cu privire la costurile tratamentului, deoarece aceasta se leagă de rezultatul final al cazului. În general, producătorii de bovine vor alege tratamentul cel mai ieftin pentru orice fractură, care va oferi totuși o rată de succes rezonabilă. Deseori, proprietarii sunt dispuși să aleagă tratamentul costisitor, chiar dacă prognosticul este rezervat, atunci când bovinele au un potențial economic sau genetic crescut.

Ocazional, aceste opțiuni sunt alese deoarece animalul a atins un statut de „animal de companie” în fermă. În multe cazuri, taurii au cea mai mare valoare, dar vacile care pot fi utilizate pentru transfer embrionar ar putea fi privite similar. Recent, tehnologia de clonare a îmbunătățit extrem de mult genetica vițeilor, care, la schimb, ajută ortopedia veterinară care în trecut ar fi putut fi prea innacesbililă. Influențele sociale ar putea schimba de asemenea privirea asupra îngrijirii veterinare pentru bovine și unii medici veterinari ar putea fi chemați să trateze leziunile ortopedice indiferent de valoarea lor de piață. Medicii veterinari specializați pe animale mari din SUA susțin că este de așteptat ca în viitor dolarii să fie alocați și rezolvării fracturilor bovinelor care anterior ar fi fost eutanasiate sau abatorizate. De asemenea, proprietarii de bovine deseori vor trata animalele care își susțin propriile leziuni ca rezultat al erorii umane datorită unui simț de vină sau unui simț al responsabilității pentru a-și îndrepta greșelile. În aceste cazuri, medicii veterinari ar putea fi chemați să rezolve un os fracturat la un cost care ar depăși cu mult valoarea animalului. În final, medicul veterinar este responsabil pentru informarea clientului cu privire la opțiunile, costurile și rezultatele probabile, astfel încât clientul să poată alege opțiunea care este cea mai apropiată de analiza proprie a riscurilor și a beneficiilor. Profesioniștii veterinari deseori utilizează „procentaje” când realizează o analizie decizională pentru pacienții cu fracturi. Aceste procentaje sunt bazate pe experiențele personale și pe cele anecdotice și pe literatura de specialitate.

Din nefericire, dovezile din medicină pentru tratamentul fracturilor la bovine lipsesc în ceea ce privește fracturile spe19

infecțioase

Salmoneloza porumbeilor Dr. COnStantIneSCu HerMan medic primar veterinar, MS, PhD, prof. grad 1 Editor contributor Revista Veterinarul

Este o bacterioză transmisibilă produsă cel mai frecvent de Salmonella typhimurium var.

Copenhagen. Salmoneloza poate evolua în paralel cu multe alte boli, cum ar fi trichomonoza, coriza, ornitoza, paramixoviroza, etc. Circoviroza este o boală relativ nouă care produce depresia sistemului imunitar și coevoluează deseori cu salmoneloza.

L

a porumbeii adulți înregistrăm mortalitatea scăzută, dar morbiditate ridicată, iar exemplarele cu artrită cronică rămân cu sechele și își pierd capacitatea de zbor sau de deplasare. La pui atât rata de morbiditate cât și de mortalitate este ridicată.

Sursele de infecție sunt porumbeii bolnavi și purtători, dar și alte păsări sau mamifere care elimină germeni și infectează apa, furajele. În mediul înconjurător bacteriile rezistă luni de zile.

O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, la hrănirea lor cu laptele pe care-l regurgitează din gușă în ciocul puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.

Evoluţia este în funcţie de vârsta porumbeilor, evoluează de regulă la puii din cuib, la vârsta de 5-8 zile sau la cei de 10-12 zile, moartea survenind în câteva ore. La adulţi şi la tineret evoluează atât acut cât și cronic. Deseori infecția se propagă asimptomatic sau paucisimptomatic, dar și în acest caz porumbeii excretă salmonelele uneori pe tot parcursul vieții. Deosebim forma intestinală, articu-

Heterocromia oculară: irisul drept este alb (perlă), cel stâng a devenit galben pe parcursul bolii lară, nervoasă.

Practic cea mai frecventă leziune atât în forma acută cât și în cea cronică este artita la nivelul aripii și la nivelul picioarelor. În forma acută întâlnim șchiopătură, aripi căzute (a nu se confunda cu aripile trenate, căzute la porumbeii la care este o caractersitică de rasă), articulația este umflată, dureroasă cu conținut seros. Bacteriile pot ataca musculatura scheletară producând leziuni necrotice, așadar schiopătura și aripile lăsate pot fi de natură artrogenă-miogenă. La un efectiv de porumbei am observat așa numita heterocromia oculară, un ochi fiind de culoare albă, iar celălalt pe parcursul evoluției bolii a devenit galben.

Datorită mecanismelor imune bacteria se cantonează în articulații, iar ca și o reacție de apărare, organismul izolează bacteria cu o capsulă și se produc anchiloze articulare la 3 săptămâni de la infecție. În acest caz vorbim despre forma cronică.

Forma cronică - mai frecventă la adulţi - se manifestă prin incapacitate de zbor, șchiopătură, ouă deformate sau cu coaja moale, de culoare gri-verzuie.

Uneori ouăle au aspect normal, dar embrionul este mort, alteori puiul este neviabil şi moare la eclozionare sau la 1-2 zile după aceea.

Diagnosticul: diareea spumoasă sau

26 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

vâscoasă, brună, galben-verzuie (în forma intestinală), umflăturile articulare, mortalitatea, mai ales la pui, ouăle cu embrionul mort și celelalte simptome prezentate anterior ne duc cu gândul la salmoneloză. Boala se confirmă prin examen bacteriologic, ELISA, PCR și uneori radiologic (leziuni articulare).

Diagnosticul diferenţial se face faţă de paramixoviroză, adenoviroză, colibaciloză, ornitoză, coccidioză, trichomonoză, ascaridioză, intoxicații.

Tratament: foarte important ca tot efectivul să fie tratat. Tratamentul să dureze cel puţin o săptămână, chiar 2 sau 3 săptămâni. Devine necesar administrarea unui probiotic pentru a reechilibra flora intestinală. Pe toată durata tratamentului aplicăm dezinfecţie severă.

Deoarece salmonelele nu preferă mediul acid se poate da în apa de băut oţet de mere. Cele mai indicate antibiotice cu efect foarte bun sunt enrofloxacina, amoxiclina, furazolidona, ampicilina.

Personal am obținut rezultate bune tratând un efectiv timp de 2 săptămâni cu soluție de enrofloxacină în apa de băut.

Vitaminoterapia, tonicele generale sunt bine venite.

Mulţi columbofili îşi protejează efectivul vaccinându-le contra infecţiilor salmonelice. Se vaccinează numai porumbeii sănătoşi, tineretul la o săptă-

mână după înţărcare, adulţii cu 4 săptămâni înainte de împerechere. Porumbeii de expoziţie se vaccinează cu 3 săptămâni înainte de expoziţie. Tot efectivul trebuie vaccinat, deoarece porumbeii nevaccinaţi pot fi posibilă sursă de infecţie.

Vaccinul antisalmonelic se injectează subcutanat în partea dorsală a gâtului, după ceafă, cu acul indreptat antero-posterior. Imunitatea se instalează după 2-3 săptămâni de la vaccinare şi durează 1 an. Există inclusiv vaccinuri bivalente care protejează față de salmoneloză și paramixoviroză.

Leziunea articulară a fost tratată de unii specialiști cu gentamicină (administrare intraarticulară). Articulația a fost în prealabil spălată cu soluție salină, iar sistemic s-a administrat amoxicilină, cu rezultate notabile.

Deși salmonelloza cu var. Copenhagen nu constituie o zoonoză majoră, totuși poate îmbolnăvi copiii și vârstnicii sau personalele cu sistemul imun deprimat.

Artrită deformantă (membrul drept)

Artrită: Articulația radio-ulno-metacarpiană

Artrită: articulația tibio-tarsometatarsiană

Heterocromia oculară: irisul drept este alb (perlă), cel stâng a devenit galben pe parcursul bolii

Șchiopătură 27

dermatologie

Dermatofitoza La mamiferele mici

Incidența micozelor cu exprimare clinică este redusă la animalele mici, însă Trichophyton mentagrophytes reprezintă cea mai frecventă cauză a dermatitelor la aceste animale.

Agenții etiologici ai micozelor prezintă o importanță mai mare din punct de vedere zoonotic, decât din punct de vedere clinic. Rozătoarele sunt în general purtători asimptomatici ai pecinginei (tricofiției), iar transmiterea acesteia la oamenii care intră în contact cu aceste rozătoare nu este neobișnuită.

D

ermatofitoza reprezintă o invazie fungică superficială a stratului cornos al pielii. Infecția se limitează de obicei doar la piele, blană și unghii (Fig. 1). Deși incidența generală a acestei boli este scăzută, dermatofiții reprezintă cei mai importanți agenți patogeni fungici ai micilor rozătoare. Anumite linii genetice pot fi predispuse la dezvoltarea dermatofitozelor, iar incidența acestei boli poate crește, de asemenea, datorită factorilor de stres precum supra-aglomerarea, căldura și umiditatea excesivă, ectoparazitismul, vârsta înaintată sau prea fragedă și/sau gestația.

Printre rozătoare, dermatofitoza sau pecinginea este raportată cel mai frecvent la porcușorii de Guineea (Cavia porcellus). Este rară la șobolani (Rattus norvegicus), șinșile (Chinchilla laniger), câini de preerie (Cynomis ludovicianus) și șoareci (Mus musculus), deși au mai fost raportate epidemii ocazionale la aceste specii.

Au existat, de asemenea, precedente sporadice și la dihor (Mustela putorius

Figura 1. Perforații ale firelor de păr produse de Trichophyton mentagrophytes. furo), arici european (Erinaceus europaeus) și iepure european (Oryctolagus cuniculus). Tricofiția este extrem de rară la hamsterul auriu (Mesocricetus auratus) și la hamsterul Campbell rusesc (Phodopus sungorus), iar la gerbilul mongol (Meriones unguiculatus) nu au fost raportate infecții naturale sau experimentale.

AgențII etIOlOgICI Cea mai frecventă cauză a pecinginei la iepuri și rozătoare o reprezintă Trichophyton mentagrophytes var. mentagrophytes.Trichophyton mentagrophytes var. quinckeanum a fost asociat cu tricofiția la șoarecii șălbatici (Peromyscus maniculatus). S-au raportat cazuri de tricofiție și la ariciul european, cauzată de Trichophyton erinacei.

Microorganismul saprofit Microsporum gypsei reprezintă o cauză mai rară a dermatitei fungice la iepuri și rozătoare. Infecția cu Microsporum canis a fost raportată la porcușori de Guineea, afectând mai rar câinii de preerie și șinșilele.

Cazurile de pecingină de la dihori mai includ și M. canis și T. mentagrophytes.

28 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

SeMne ClInICe Aspectul și localizarea pecinginei variază în funcție de specia afectată. Leziunile frecvente includ zone neregulate de alopecie, foliculi de păr degradați și zone eritematoase extinse, cruste seboreice și piele solzoasă. Pruritul de obicei lipsește sau are o intensitate mică. În cazurile severe, pot apărea zone extinse de inflamație și cruste.

Aceste leziuni pot fi descoperite în orice parte a corpului, însă predomină în zona capului.

Zonele alopecice ovale, crustele, zonele solzoase și inflamația își fac apariția mai întâi în zona narinelor la porcușorii de guineea, apoi se extind pe frunte, pe pavilioanele urechilor și în jurul ochilor (Fig. 2). Aceste leziuni se pot extinde apoi pe spate și pe membre, foarte rar pe abdomen. Infecții la baza unghiei au mai fost raportate rar la porcușorii de Guineea.

La șinșile, această boală afectează frecvent zona feței, în special zona perioculară, spatele urechilor și membrele anterioare. Leziunile pot fi descoperite și în jurul glandelor mamare. De-a lungul timpului, dermatofitoza a mai fost implicată și ca agent cauzal al fenomenului de mestecare a părului la șinșile. La șobo-

lani, aceste leziuni apar mai frecvent pe spate și în zona gâtului, în timp ce la șoareci apar în special la nivelul capului, gâtului și al cozii. Cea mai cunoscută boală a rozătoarelor sălbatice este „favusul șoarecilor”, o formă severă de tricofiție cauzată de Tricophyton mentagrophytes var. quinckeanum. Scutula este o leziune alcătuită din cruste groase, galbene, de forma unor discuri cu un diametru de până la 1 cm, ce pot fi descoperite pe capul sau corpul animalului. Aceste leziuni conțin cantități mari de micelii fungice și celule inflamatorii, fiind asociate cu eritem, papule, pustule, prurit și ocazională cicatrizare defectuoasă.

La iepuri, leziunile sunt frecvent localizate pe urechi și pe față, în special în jurul ochilor și la nivelul nasului.

La ariciul european, leziunile pot fi descoperite pe cap, la baza unghiilor și la nivelul degetelor. Cele aflate în zona umerilor sunt dificil de observat.

DIAgnOStICUl MICOzelOR Diagnosticul diferențial pentru dermatofitoză include alopecia parazitară cauzată de purici, acarieni sau păduchi și tunderea cauzată de factorii de stres.

Dermatofitoza concomitentă cu ectoparazitismul pot fi frecvente la șobolani, șoareci și porcușori de Guineea.

Confirmarea micozelor se bazează în general pe citologie și pe cultura pe medii speciale (Fig. 3). Smulgeți păr sau raclați pielea din zona periferică a leziunilor. Pentru evaluarea citologică, acoperiți mostrele de păr/piele cu soluție KOH 10% și vizualizați-le printr-un obiectiv cu imersie. Recoltați mostrele pentru cultură cu o periuță de dinți sterilă, cu o pensă hemostatică sau cu o perie chirur-

gicală pentru aseptizare, în scopul desprinderii resturilor de detritus celular și de foliculi piloși. Amplasați probele recoltate direct pe suprafața de agar și lăsați-le pe mediul de cultură timp de cel puțin 10 zile. Într-un model experimental pe porcușor de Guineea, Saunte et al. a descoperit faptul că citologia prezintă o sensibilitate mai mică decât metoda mediului de cultură, iar sensibilitatea mediului de cultură este egală cu cea a noului test rapid PCR pentru dermatofiți.

Specimenele biopsice colorate prin metoda PAS (periodic acid Schiff) sau prin impregnație argentică sunt indicate pentru diagnostic în cazuri rare. Folosirea unei lămpi Wood nu are, în general, valoare diagnostică. Firele de păr infectate cu Microsporum canis vor căpăta o fluorescență galben-verzuie, însă mulți dermatofiți patogeni ai mamiferelor mici nu posedă proprietatea de a fi fluorescenți.

teRApIA AntIfUngICă Ruta de administrare a medicamentelor antifungice ar trebui să cauzeze un stres minim, iar acestea trebuie să fie sigure pentru pacient și eficiente. O regulă generală este aceea de a evita orice tratament care nu este considerat sigur pentru un animal tânăr. Din moment ce mamiferele mici sunt adesea utilizate ca și animale de laborator, puteți găsi în literatură studii despre utilizarea agenților antifungici la aceste specii. Deși o mare parte a acestor studii nu pot fi extrapolate direct în scop medical, ele ajută la determinarea eficienței acestor medicamente.

Figura 3. Mediu de cultură ce cuprinde ciuperca Trichophyton mentagrophytes În toate cazurile de dermatofitoză, aspirați temeinic și dezinfectați cuștile în care sunt ținute animalele. Dezinfectanții, hipocloritul de sodiu în diluție 1:10, clorura de benzalconiu, soluția de enilconazol 0,2 % (Imaverol) și glutaraldehida, sunt toate eficiente împotriva pecinginei. Asigurați-vă că distrugeți sau aruncați orice urmă de așternut sau orice element poros din componența cuștii care nu poate fi dezinfectat, deoarece acesta poate servi ca și sursă potențială de reinfecție.

tRAtAMentUl AntIfUngIC tOpIC Există multe opțiuni pentru terapia bolilor cutanate fungice (Tabelul 1), însă trebuie să aveți în vedere riscul ca pacientul să își lingă sau să înghită cremele sau loțiunile cutanate. Tundeți cu atenție o zonă mare în jurul leziunilor de focar și evitați să zgâriați pielea. Tratamentele topice, mai ales îmbăierile și scufundările în soluție, pot necesita sedare sau anestezie în cazul unora dintre pacienții mici.

Antisepticele cu aplicare topică, precum clorhexidina 2% sau betadina, sunt considerate sigure și eficiente. Betadina

Figura 2. Cruste perioculare, zone solzoase și alopecie la un porcușor de Guineea (Cavia porcellus).

29

urologie

urolitiaza canină Prezentare caz

Dr. WIlI GlaSer medic veterinar Editor contributor

Dr. alexanDra CODreanu medic veterinar Editor contributor

Am ales acest subiect nu atât pentru complexitatea operației, ci mai ales pentru faptul că au fost două cazuri venite imediat unul după celălalt și mai ales datorită spectaculozității numărului și dimensiunilor calculilor. Pe de altă parte, cel de-al doilea caz a suferit o ruptură de vezică urinară, astfel încât toți calculii erau împrăștiați în întreg abdomenul.

O

să fac o scurtă recapitulare a ceea ce înseamnă urolitiază, până să intru în detalii, după care mă voi ocupa de cele două cazuri.

Fig. 1 Imagine radiografică cu prezenţa uroliţilor în vezica urinară Tratamentul, în general, se bazează pe acidifierea urinii şi a tratamentul infecțiilor asociate. În caz de obstrucție cea mai bună cale este calea operatorie.

pRezentARe CAzURI Cele două cazuri au venit la o zi diferenţă. Primul caz a fost o femelă de teckel în vârstă de cinci ani, s-a prezentat la clinica noastră cu hematurie, disurie, du-

rere la palpația abdominală. S-au efectuat analize de sânge şi de urină, radiografii şi ecografie. În urma analizelor de urină s-a constatat un pH de 8, sânge +++, leucocite +++, proteine +++, iar la analiza microscopică a sedimentului urinar prezența abundență a cristalelor de struviți. După cum se poate observa și din radiografie, calculii de la nivelul vezicii urinare au dimensiuni considerabile de 5-6 cm.

DefInIțIe Fig. 2 Imagine intraoperatorie cu extragerea unuia din cei trei uroliţi giganţi Urolitiaza reprezintă prezența calculilor la nivelul tractului urinar, rinichi, uretere, vezica urinară sau uretră. Există mai multe tipuri de uroliţi, din care cei mai frecvenţi sunt probabil struviţii, oxalaţii de calciu şi uraţii de amoniu. Nu se cunosc exact mecanismele de formare a uroliţilor, dar struviţii, cei despre care vom vorbi în continuare, au nevoie de un pH ridicat şi sunt formaţi din hexahidrat de fosfat amoniaco-magnezian, de cele mai multe ori fiind identificate bacterii din genul Staphylococcus sau Proteus. În primele forme şi când sunt în număr relativ mic şi dimensiuni reduse, aceştia produc daune destul de mari atât în parenchimul renal cât şi la nivelul ureterelor, vezicii urinare şi a uretrei. Mai frecventă la pisici, este întâlnită şi la câini, în general la masculi.

32 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

Cel de-al doilea caz a fost tot femelă, metis de pekinez în vârstă de 7 ani, care s-a prezentat în urgență cu abatere, vomă, stare generală alterată, dureri la palpația abdominală, fiind vorba de uroperitoneu cu ruptura vezicii urinare şi dispersarea uroliților în întreg abdomenul. Au fost făcute de asemenea analize de sânge şi radiografii unde se poate observa migrarea uroliților în cavitatea abdominală.

Ambele cazuri au fost operate de urgență.

CAzUl 1: Cistotomie, iar după îndepărtarea calculilor din vezica urinară am introdus un cateter pe uretră unde au mai fost prezenți cel puțin cinci uroliți cu dimensiuni de aproximativ 0,5 cm.

CAzUl 2 Al doilea caz cu ruptura vezicii urinare a avut nevoie de mult mai mare grijă datorită stării generale grav alterate, astfel că după reechilibrarea hemodinamică am recurs de urgență la laparotomie, lavaj peritoneal, extracţia tuturor uroliților din abdomen, cistorafie şi după operație, continuarea terapiei intensive.

Ambele cazuri şi-au revenit în totalitate, urmând o dietă Urinary, iar tratamentul medicamentos s-a bazat pe Cranberry şi ca antibiotic s-a folosit cefuroximă 15 mg/kg.

Fig.3 Imagine intraoperatorie cu cateterizarea vezicii urinare pentru a elimina uroliţii aflaţi pe uretră

Fig. 6 Imagine intraoperatorie după extragerea uroliților din cavitatea abdominală

COnClUzIe Probabil, ca o concluzie, formarea uroliților în număr aşa de mare şi de dimensiuni așa de mari este mai frecventă la femele, deoarece cazurile de obstrucție uretrală sunt mai rare şi astfel este mai mult timp pentru a forma astfel de construcţii gigantice.

Fig. 4 Imagine postoperatorie cu uroliții și pacientul

Fig. 5 Radiografia cazului 2 cu migrarea uroliților în cavitatea abdominală 33

top utile Introducere în raționamentul clinic axat pe problemele existente

De ce unele probleme medicale sunt mai degrabă frustrante decât interesante? medicina bazată pe dovezi - partea a treia pASUl 3 - gânDIțI DIn pUnCt De VeDeRe fIzIOpAtOlOgIC. Un alt element esențial o reprezintă gândirea prin prisma fiziopatologică. Cu siguranță că niciun medic veterinar nu a realizat încă din timpul facultății cât este de importantă înțelegerea fiziologiei și fiziopatologiei pentru înțelegerea medicinei în general.

De exemplu, un animal suferă de hipokaliemie pronunțată. În loc să vă amintiți de toate bolile care pot duce la hipokaliemie, încercați mai bine să vă amintiți modul prin care organismul poate pierde ioni de potasiu sau poate eșua în asimilarea și utilizarea acestuia.

Prin crearea obiceiului de a gândi în această manieră, aveți potențialul de a diagnostica boli de care nu ați auzit încă niciodată (sau care nu au mai fost încă descrise până acum!). Această metodă vă va și stimula să strângeți mai multe informații despre fiziopatologia procesului morbid, care poate duce la o înțelegere mai profundă a medicinei interne și, în cele din urmă, la o mai bună asimilare a cunoștințelor.

AbORDAReA bAzAtă pe IDentIfICAReA pRObleMelOR Abordarea bazată pe identificarea problemelor are o semnificație diferită pentru fiecare dintre noi, și probabil ați citit deja despre acest subiect sau ați fost la cursuri la care s-a vorbit despre acest lucru. Unii privesc acest tip de abordare ca pe „o listă care să cuprindă toate simptomele existente, precum și o listă a tuturor variantelor de diagnostic diferențial posibile pentru fiecare simptom în parte”. Nu pare o sarcină realizabilă în condițiile în care nu dispuneți de memorie fantastică și nici de timp nelimitat!

Alții privesc această metodă ca pe „o listă a simptomelor existente, după care se realizează și o listă a variantelor de diagnostic diferențial posibil”. Aceasta nu reprezintă decât un tip de „recunoaștere a tiparului”, însă cel puțin începe într-o manieră corectă, prin listarea tuturor simptomelor. La baza acestui articol se află conceptul de „raționament clinic axat pe identificarea problemelor”, termen care este mai sugestiv decât „abordarea axată pe identificarea problemelor”. Această abordare asigură înlăturarea discrepanțelor care pot apărea între lista de simptome și diagnosticul diferențial. Simptomele trebuie investigate încercând întotdeauna să se răspundă la următoarele întrebări: l Ce probleme există? l Ce sistem de organe este implicat și în

ce mod se realizează acest lucru? l Unde este localizată mai exact problema în cadrul sistemului de organe? l Ce leziuni există?

Răspunsurile la aceste întrebări sau căutarea răspunsurilor vor determina întrebările ce trebuie puse clientului în vederea anamnezei. Aceste răspunsuri vă vor determina să acordați o atenție sporită anumitor aspecte din cadrul examinării clinice. Acestea ar putea chiar să vă și indice testele de diagnostic adecvate pe care le puteți folosi pentru a afla răspunsurile la întrebările puse, precum și să vă pregătească din punct de vedere intelectual pentru evaluarea rezultatelor testelor de diagnostic.

DefInIțI pRObleMA Exemplu: proprietarul susține că propriul câine vomită. Animalul chiar vomită sau doar regurgitează, poate chiar

34 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

să tușească? Atunci când luați în considerare importanța simptomelor pe care le manifestă pacientul, este esențial să încercați să identificați problema cât mai corect posibil. Vă puteți ghida după principiul „O problemă corect identificată este o problemă pe jumătate rezolvată”.

Prima întrebare pe care trebuie să v-o puneți este dacă există și alte simptome care vă pot face să confundați problema.

Acesta reprezintă un pas important, iar eșecul identificării problemei orientează adesea greșit investigația clinică, care în alte condiții ar fi dus la dezvăluirea diagnosticului corect.

Alte exemple includ următoarele: l Proprietarul susține că acest câine prezintă „crize”; oare are convulsii, episoade de sincopă, atac vestibular sau alte manifestări ciudate? l Proprietarul susține că animalul prezintă urină de culoare roșie; este oare sânge, hemoglobină sau mioglobină?

1.Identificați problema.

Anumite probleme necesită o procesare suplimentară pentru a clarifica cea mai precisă abordare pentru diagnostic.

Exemplele includ:

l Scădere in greutate - acest lucru se

datorează inapetenței sau are loc în ciuda unui apetit sănătos? l Colaps - cu sau fără pierderea cunoștinței?

De ce este importantă definirea și identificarea problemei?

Paleta de variante ale diagnosticului ce trebuie luate în considerare, mijloacele de diagnostic folosite și eventualul tratament sau metodă de îngrijire asociate cu gestionarea anumitor probleme clinice care pot fi percepute de către proprietar ca fiind identice și cu descriere similară

făcută medicului veterinar, pot fi în realitate foarte diferite. Sau, proprietarul poate percepe simptomele actuale ca fiind atribuite unei anumite probleme, însă în realitate, simptomele să indice o cu totul altă problemă veterinarului. Eșecul în identificarea sau definirea adecvată a unei probleme poate duce adesea la irosire de timp și de bani, fiind investigată și tratată o problemă greșită. Acest lucru poate întârzia tratamentul corect, poate prelungi evoluția bolii, poate prelungi suferința pacientului, uneori poate pune în pericol viața pacientului, poate crește inutil costurile suportate de client, poate provoca frustrarea veterinarului și a clientului, putând chiar să deterioreze relația dintre medic și clientul său.

2.Definiți și identificați sistemul de organe afectat.

Din moment ce este definită problema, următorul pas este acela de a lua în considerare sistemul de organe implicat. Pentru orice simptom, există un sistem de organe ce trebuie să fie implicat astfel încât să „genereze” simptomul respectiv. Totuși, întrebarea cu adevărat importantă în acest caz este următoarea: „În ce mod este implicat acest sistem?”„Întrebările-cheie în acest caz sunt: „Ce sistem de organe este implicat prin crearea acestui simptom?” și "Există o problemă principala (ex.: structurală) a acestui sistem, sau o problemă secundară (ex.: funcțională), situație în care sistemul este afectat de către alți factori?”

Exemplele includ următoarele:

l Sistemul de organe care este întot-

deauna implicat atunci când un pacient vomită este sistemul gastrointestinal (G.I.). Totuși, acesta poate fi implicat în mod direct datorită procesului patologic ce evoluează la nivelul intestinelor, ca de exemplu, paraziți, inflamație, ne-

oplazie sau corp străin. Aceasta este definită ca fiind o afecțiune primară (structurală) a sistemului G.I. Sau, voma poate avea loc datorită disfuncției organelor ce nu fac parte din sistemul G.I., precum ficatul, rinichii, glandele suprarenale și/sau pancreasul. Acest proces este definit ca și afecțiune gastrointestinală secundară (funcțională). l Sistemul care este întotdeauna implicat atunci când este vorba despre slăbiciune generalizată este sistemul neuromuscular. Totuși, acesta poate fi implicat în mod direct datorită procesului patologic neuromuscular (ex.: inflamație, toxine, neoplazie și infecție).

Sau, sistemul neuromuscular poate suferi tulburări datorate efectului procesului patologic asupra altor organe, provocând tulburări metabolice care afectează funcția neurologică, precum hipocalcemia, anemia, hipoxia sau tulburările electrolitice. Acest proces este definit ca afecțiune neuromusculară secundară.

De ce este important să definim și să identificăm sistemul de organe implicat?

Paleta de variante ale diagnosticului ce trebuie luate în considerare, mijloacele de diagnostic folosite și eventualul tratament sau metoda de îngrijire asociate cu gestionarea anumitor afecțiuni primare, structurale, ale unui sistem de organe sunt adesea foarte diferite față de cele relevante pentru problemele secundare, funcționale, ale sistemului de organe implicat. Investigarea problemelor primare, structurale, implică adesea redarea prin imagini (radiologice, ecografice, tomografice, endoscopice sau chirurgicale) și/sau biopsie a sistemului respectiv. Examenul hematologic și biochimic de rutină, precum și urinanaliza, au de obicei

o valoare diagnostică scăzută. Pentru boli secundare și funcționale, pe de altă parte, hematologia și biochimia sunt adesea extrem de importante pentru clarificarea imaginii de ansamblu a cazului clinic și pentru stabilirea unui diagnostic sigur.

Eșecul în stabilirea sistemului de organe implicat și a modului în care acesta a fost afectat poate duce adesea la irosirea timpului și banilor. Acest lucru poate întârzia tratamentul corect, poate prelungi evoluția bolii, poate prelungi suferința pacientului, uneori poate pune în pericol viața pacientului, poate crește inutil costurile suportate de client, poate provoca frustrarea veterinarului și a clientului, putând chiar să deterioreze relația dintre medic și clientul său (Observați repetiția aici?). De fapt, dacă nu faceți nimic în plus atunci când evaluați un pacient, înainte de a începe să căutați „tiparul” clinic, puneți-vă următoarea întrebare: „Ce sistem de organe poate fi implicat și în ce mod, primar sau secundar?” Această întrebare simplă vă va deschide imediat mintea către variante de diagnostic posibile la care poate nu v-ați fi gândit niciodată dacă v-ați fi concentrat numai pe „tipar”.

Alte exemple includ următoarele:

l Tuse cronică: de origine cardiacă sau

respiratorie? l Icter: prehepatic (hemolitic) sau hepatic/posthepatic? l Aritmie cardiacă: este datorată unei afecțiuni cardiace primare (structurale), precum cardiomiopatia dilatativă, sau este o afecțiune extracardiacă, precum dilatație gastrică și volvulus sau vreo patologie splenică? l PU/PD: este datorată polidipsiei primare sau este datorată unei afecțiuni primare (structurale) renale (boala renală cronică) sau unei disfuncții extra-

cursurile veterinarul.ro 27 cursuri acreditate

animale de rentă

r 1. Proceduri clinice la vaci I; 2. Proceduri clinice la vaci II; 3. Bolile

bacteriene de piele la bovine; 4. Anestezia locală la rumegătoare și porci; 5. Protocoale veterinare pentru practicienii pe ecvine I; 6. Protocoale veterinare pentru practicienii pe ecvine II; 7. Proceduri clinice la cai I; 8. Proceduri clinice la cai II; 9. Proceduri clinice la cai III; 10. Realizarea manoperelor chirurgicale la cai, pe teren; 11. Anestezia pentru intervenția chirugicală a colicii la cal

animale de companie

1. Anestezia la animalele de companie - Managementul durerii; 2. Anestezia la animalele de companie - Condiții generale pentru anestezie; 3. Medicina preventivă la dihori - Abordări în practica curentă; 4. Anestezia la animalele exotice I; 5.

Anestezia la animalele exotice II; 6. ABC-ul bolilor la porumbei

business

1. Managementul de personal în cabinetul veterinar; 2. Programe de marketing dinamice pentru cabinetele veterinare; 3. Marketing în sala de recepție-așteptare; 4. Relații publice - abordări creative - Facebook pentru cabinetele veterinare; 5. Internetul în campaniile de advertising; 6. Campanii de advertising pentru medicii și cabinetele veterinare; 7. Promovarea directă pentru medicii veterinari și cabinetele veterinare; 8. Introducere în advertisingul pentru medicii veterinari; 9. Branding personal în social media; 10. Protocoale veterinare pentru clinicile veterinare - discuții și modele

38 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro Cursuri Știință onlineși acreditate de33către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC. 38 Veterinarul Practică l nr. l www.veterinarul.ro

Detalii pe www.cursuri.veterinarul.ro, sau la telefon 0733.96.90.91

de înțelegerea procesului patologic și de cunoștințele generale.

beneficiile suplimentare Scopul unei abordări structurate și detaliate a diagnosticului este acela de a obține răspunsul cât mai repede posibil și de a obține cel mai bun raport între exactitatea diagnosticului și cheltuielile efectuate, adică evitarea irosirii banilor clientului pe teste și proceduri inutile.

Un avantaj adițional al acestei abordări este acela că vă oferă o claritate mai mare pentru a alege testele cele mai sugestive sau medicația cea mai potrivită. Și pentru că știți de ce faceți aceste lucruri, îi puteți explica în mod clar motivele dvs. clientului, acesta fiind apoi mai dispus să vă urmeze sfaturile. Relația cu clienții este influențată în mod pozitiv pe măsură ce aceștia înțeleg motivele recomandărilor legate de metodele de diagnostic sau de tratament. Veți fi, de asemenea, mult mai în măsură să le explicați implicațiile unor „rezultate normale” în loc să vă panicați că rezultatele analizelor nu au relevat ceea ce sperați dvs. („pentru că animalul pare foarte bolnav, niște analize sigur trebuie să îi iasă anormale, dar acestea i-au ieșit absolut normale, așa că nu știu ce să mai fac acum!”).

în COnClUzIe Raționamentul clinic axat pe analizarea problemelor: l Nu reprezintă doar o listă cu simptome care să fie însoțită de o listă de variante de diagnostic diferențial asociate cu fiecare problemă în parte (o idee greșită legată de raționamentul axat pe analizarea problemelor). l Prezintă „reguli” ușor de reținut, care

pot fi aplicate în majoritatea simptomelor pe care le manifestă animalul. l Prezintă un mod de abordare bine structurat axat pe 3-4 etape importante, după cum urmează: - Definește și identifică problema; - Definește și identifică sistemul de organe afectat; - Definește locația (când este cazul); - Definește leziunea. l Asigură un cadru de lucru care să permită cunoștințelor dvs. să vă orienteze către recunoașterea și obținerea mai facilă a informațiilor necesare. l Elimină necesitatea memorării unei liste foarte lungi de posibile variante de diagnostic diferențial (vezi primul punct). l Vă ajută să nu fiți induși în eroare de un aparent diagnostic „evident”; vă ajută să evitați biasul de confirmare. l Declanșează mecanisme ale memoriei care vă ajută să luați o anamneză în mod adecvat și să realizați un examen clinic corespunzător. l Asigură un raționament clar în ceea ce privește alegerea testelor de diagnostic sau a metodelor de tratament, care pot fi comunicate proprietarului. l Ajută la transformarea unui caz foarte dificil într-unul ce poate fi gestionat mai ușor!

CâȘtIgă tIMp SAU pIeRDe tIMp? Este normal ca atunci când luați inițial contact cu un proces de raționament clinic axat pe analizarea problemelor, să simțiți că acesta este un exercițiu academic pe care pur și simplu nu aveți timp să îl aplicați într-o clinică foarte aglomerată, într-o consultație cu durată de 10-

15 minute și în situații contradictorii ce vă consumă timp. Totuși, dacă reușiți să faceți față dificultăților inițiale și dacă vă autodisciplinați pentru a gândi în acest mod, aceasta va deveni a doua natură a dvs. la nivel subconștient (competență inconștientă), și cu siguranță acest lucru nu va mai fi la fel de dificil pe cât vi s-a părut la început. De fapt, adoptarea acestei abilități de rezolvare a problemelor vă va economisi în cele din urmă timpul, pe măsură ce veți învăța să eliminați rapid lucrurile neimportante și să vă concentrați doar pe ceea ce este important pentru pacient și client. Se poate face o analogie între acest proces și învățarea unei limbi străine. Pentru a face posibil acest lucru, mai întâi trebuie să vă formați un anumit vocabular și fond gramatical (cadru de lucru), însă pe măsură ce începeți să dețineți niste noțiuni de bază și să folosiți noua limbă în fiecare zi, progresele în fluență apar în mod natural. Însă fără cadrul de bază și fără practică constantă, fluența nu devine posibilă.

Comentariile participanților la cursurile bazate pe această abordare menționează faptul că aceștia au dezvoltat „o abordare mai sistematică a medicinei, care le-a economisit timpul în clinicile aglomerate”; „m-au făcut să gândesc într-un mod mult mai eficient într-o clinică aglomerată”. Din fericire, de această experiență veți avea parte și dvs. Ca și în cazul oricărei aptitudini, se cere timp pentru acumularea cunoștințelor de bază și a disciplinei mentale necesare pentru acest tip de raționament clinic care, odată format, vă va asigura o bază solidă pentru experiențele viitoare și, cel mai important, nu se va „demoda” indiferent cât de multe boli/afecțiuni se vor descoperi în timp.

Succes... ...devotament și dăruire Am fost la cabinetul medicilor Rodica Țugui și Alin Moscu din Bacău în 2013. Medici deschiși și calzi, amândoi ne-au vorbit fără ascunzișuri despre provocările unei cariere în domeniul veterinar, despre satisfacția oferită de muncă și despre ce înseamnă să fii patron de afacere veterinară în România. Patru ani mai târziu, afacerea medicilor s-a dezvoltat frumos, au deschis o clinică veterinară în care oferă servicii medicale veterinare de calitate posesorilor de animale de companie. Un interviu pe larg despre ce înseamnă succes în medicina veterinară în Bacău, cu medicii veterinari Rodica Țugui și Alin Moscu.

Când ați început carierele de medici veterinari și care au fost primele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic?

E atât de frumos dar și atât de greu să-ți amintești de începuturi. Pentru mine și colega mea, începutul carierei noastre de medici veterinari este cu siguranță perioada ultimilor ani de facultate, chiar înainte de a deveni medici cu diplomă, ani în care încercam să intrăm pe acest „drum” al medicinii pentru animalele mici – în speță, câini și pisici. În anii 1995-1997, cabinetele veterinare dedicate animalelor de companie erau rarisime și la început, însă noi am avut șansa de a pătrunde în această lume printr-un medic veterinar din Iași - o doamnă doctor foarte amabilă și generoasă care ne-a permis să asistăm, să observăm activitatea desfășurată în cabinet și să facem primii pași în abordarea și tratarea pacienților. De altfel, în cadrul facultății ne-am străduit să fim prezenți la toate actele medicale și chirurgicale care aveau loc în laboratoare.

repede datorită dorinței noastre de neoprit de a realiza ceva.

Puterea pe care o aveam atunci cred că nu se compară cu nimic, treceam peste toate obstacolele. Și am ajuns după multe frământări ca pe data de 04-10-1997 să deschidem. Aveam CABINET! Coincidență sau nu, data de 04-10-1997 este ziua internațională a animalelor! AȘA a fost să fie – eu nu cred că a fost coincidență, ci DESTIN. Reclama a fost făcută la început cu „fluturași“ distribuiți de noi. A fost și greu, dar și frumos.

Un avantaj important la acea vreme a fost faptul că eram nou-veniți în branșă, în Bacău la acea vreme mai era deschis un singur cabinet de animale mici. Pe de altă parte, noi veneam cu un plus - cu noutățile din domeniu și cu o altă abordare. În țară începeau importurile de medicamente, iar în toți cei 20 de ani de existență am încercat să avem cele mai eficiente medicamente, cele mai bune dotări, cele mai noi tehnici și cei mai multumiți pacienți. Am știut că va merge din faptul că am plecat la drum cu multă seriozitate și cu dorința de a reuși, din reacțiile proprietarilor, și din multă rigurozitate de care eram capabili! Și chiar și așa, cu entuziasmul și emoțiile începutului, cu tot optimismul de care puteam da dovadă atunci, zilele au început să treacă, animăluțele care veniseră în prima zi au continuat tratamentele până la remiterea semnelor și au terminat tratamentul, a venit greul, timp de 7 zile nu a mai intrat nimeni în cabinet.

Ratele veneau și a fost un pic de panică, dar am trecut totul cu bine și până la urmă am reușit restituirea creditului într-un termen mai scurt decât cel prevăzut. Nu am privit acest început ca pe o afacere, lucru pe care îl facem și acum, dar partea materială reprezintă un lucru foarte important în profesia noastră.

Noi am mers pe ideea dezvoltării și perfecționării continue, atât în achiziția de echipamente medicale, cât și în prezența la cursuri, seminarii pentru o informare și perfecționare cât mai bună Și dacă e să ne prezentăm și să vorbim de echipa de medici de acum, pot spune că toate cele amintite mai sus au fost făcute mereu împreună de noi, adică – doctor Alin Moscu și doctor Rodica Gârgâz (Țugui). Așa că am început cu o echipă deja formată, dar fără să știm ce vom face în continuare. Ideea de a deschide un cabinet în Bacău începea încet, încet să se înfiripe și devenea un scop în sine – o formă a existenței noastre. Derulând încet sau mai repede filmul am terminat facultatea și fiecare dintre noi - proaspeți absolvenți un pic debusolați care nu căutau decât un drum în viață– ne-am întors acasă. Eu am ajuns în Bacău, iar doamna doctor s-a întors la Târgoviște. Era prea repede totul, terminasem facultatea și acum că eram „pe picioarele noastre” a început o perioadă de frământări și de calcule, toată vara ne-am agitat pentru că era timpul ca viața noastră de medici să înceapă.

2. Ați deschis cabinetul veterinar în 1997. Cum a fost începutul afacerii și când ați început să simțiți „că merge”?

Trebuia să facem ceva și am FĂCUT !! –am căutat un spațiu, am făcut un împrumut și după muuuulte lucruri și situații care nu au fost deloc ușoare – am început să amenajăm spațiul - CABINETUL. Acum zâmbesc când mă gândesc în urmă – zâmbesc pentru că a fost cu adevărat greu- totul era nou, chiar copleșitor – împrumuturile de achitat, spațiul închiriat – de plătit chiria și utilitățile, dotarea – de care aveam mai multă nevoie decât ne închipuiam, dar toate aste se petreceau foarte

Care au fost primele cazuri cu care v-ați confruntat când ați deschis cabinetul și ce aparatură/echipamente aveați atunci? În prima zi, „LA CABINETUL PROVET” am avut 4 pacienți –PATRU ! Și acum țin minte cât am fost de bucuroși ! Și unul din cazuri a fost de chirurgie –amputare de coadă, iar la sfârșitul programului am fost chemați pe teren pentru a asista o cățelușă rasa Caniche la fătare, așa că a fost o zi plină.

Atunci în 1997 dotarea era minimă – aveam un stetoscop, termometru, perfuzoare, stative – dar aveam cunoștințe noi, proaspete aveam și avem inimă, curaj și poate și mult fler.

Aveam o glumă, poate că era așa ca o frustare că noi nu aveam aparatură de laborator și ecograf și ziceam că cei din străinătate care lucrează mult cu aparatele au o mare problemă dacă se întrerupe curentul electric. Știu, îmi amintesc că abia după primii doi ani am făcut rost de un electrocauter bipolar – Doamne ce bine își făcea treaba, un aspirator de lichide, o masă profesională de chirurgie (când scriu aceste lucruri zâmbesc) pentru că au fost niște ani pe cât de frumoși, pe atât de grei.

Cu toată aparatura, cunoștințele medicale, curajul și disponibilitatea noastră, cel mai greu lucru a fost să „ne luptăm” cu mentalitatea oamenilor, care au rămas adânc înrădăcinați. Același lucru e valabil și astăzi din păcate.

Au trecut anii și ne-am dezvoltat, am plecat de la o cameră, iar în scurt timp am amenajat încă două camere, astfel am creat un flux având cameră de consultații, sală de tratamente și sală de chirurgie. Toate dotate cu materialele și echipamentele ca-

42 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

racteristice fiecăreia.

Lucrați la cabinet împreună cu medicul veterinar Rodica Țugui, sunteți parteneri într-o afacere veterinară. Cum se iau deciziile în ceea ce privește partea administrativă și de dezvoltare, atunci când sunt necesare?

Echipa noastră – eu împreună cu doamna doctor Țugui Rodica (Gârgâz) - pot spune că a fost, este și ne dorim să rămână o super colaborare. Am amintit mai sus începutul acestei fructuoase colaborări - încă de pe băncile facultății. Este și a devenit un medic specializat pe chirurgie și terapie intensivă, un medic activ, un „motor“ al cabinetului. De partea administrativă ne ocupăm amândoi și în funcție de prioritățile cabinetului și ale momentului, încercăm să luăm împreună cele mai bune decizii. Sunt și perioade când e mai greu, dar cu mult tact din partea noastră am învățat să le depășim și să rămânem o ECHIPĂ!

De luat decizii e nevoie în fiecare zi și până acum am luat cele mai bune decizii – existența de 20 de ani ne-o dovedește.

Avem un avantaj – ne-am departajat foarte clar abilitățile și domeniile în care suntem specializați, însă fiecare dintre noi vine și spune ce crede că ar mai trebui să facem în fiecare „cameră“ a activității desfășurate.

Trebuie foarte multă dorință de a lucra în echipă, să știi când trebuie să lași de la tine sau din contra – când să lupți pentru ceea ce crezi. Nu poți să le faci TU pe toate, lucrul în echipă e mult mai intens, mult mai plăcut, o echipă bine sudată SE COMPLETEAZĂ. Trebuie seriozitate și dorință de a ajunge acolo unde ți-ai propus și cred că cel mai important lucru este ca într-o echipă să nu primeze partea materială. Toate „certurile /despărțirile” unor echipe pleacă de la partea financiară.

Ați deschis o nouă locație pentru cabinetul veterinar, cu investiție proprie în totalitate. Cum vă împărțiți între cele două locații?

Ideea de dezvoltare în echipa noastră a existat tot timpul și astfel în anul 2014 am deschis CLINICA –„un cabinet mai mare“. Motorul, adică doamna doctor Țugui Rodica și-a împlinit visul de a avea un bloc operator, adică cam tot ceeea ce poate să-și dorească un medic care vrea să performeze. Așa că din anul 1997 până în prezent am investit cam toate veniturile noastre în dotarea și amenajarea clinicii. Pacienții noștrii la ora actuală beneficiază de cele mai bune condiții de foarte înaltă calitate în timpul operațiilor – aș spune chiar exclusiviste, fără a părea deloc arogant! Clinica dispune de 7 săli repartizate astfel: sala de așteptare, sala de consultații și tratamente, sala de terapie intensivă, bloc operator, sterilizare, sala de internare post operatorie și sala internare tratamente. Blocul operator beneficiază de aparat de anestezie inhalatorie, aparat de monitorizare a funcțiilor vitale, capnograf și aș putea enumera mult mai multe.

Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru din viața dvoastră?

Câte ore muncim pe săptămână? Foarte bună întrebarea, iar răspunsul este practic: CÂT ESTE NEVOIE! Teoretic este un program până seara la ora 18, se lucrează 7 din 7, iar sâmbăta și duminica până la ora 12, așa că nu prea mai avem timp și pentru noi. Lucrând cu acest program timp de 20 ani, viața noastră profesională a devenit o rutină care face parte din viața noastră personală. Să nu mai vorbim de urgențe -pe care specific - le luăm în funcție de diponibilitatea pe care o avem.

Atât de mult contează CABINETUL ȘI CLINICA pentru noi, încât la întrebarea pe care am primit-o – care este cel mai

important lucru din viața dumneavoastră, răspunsul meu instinctiv – și nu gândit - a fost CABINETUL. Am un băiat – Alexandru - care are 9 ani – viitor medic veterinar dacă îl întrebați - și consider că este cea mai bună răsplată pe care am primit-o de la viață, dar atunci pe moment răspunsul a fost clar și din toată inima – CABINETUL. Iar Ștefania, fata doamnei doctor a spus că nu vrea să se facă medic veterinar pentru că ar vrea să stea mai mult acasă cu familia și avea doar 8 ani când a spus asta. Cred că asta e cel mai bun răspuns la întrebarea cât muncim pe săptămână. Cred că ăsta e cel mai bun răspuns la întrebarea – CÂT lucrăm pe zi și pe săptămână?

Despre o zi din viața cabinetului și a clinicii? Nu știu care aș putea să o menționez, toate sunt diferite. Cred că nu arată altfel față de viața colegilor din celalalte clinici și cabinete, adică foarte multă muncă, uneori nervi dar cel mai frumos e atunci când animăluțul pleacă de la tine sănătos și proprietarul mulțumit. E greu de descris, știți și animalele bolnave de o săptămână sunt „urgențe“ care într-o zi cu programări te pot da peste cap.

Am vorbit numai de noi -doctorii –echipa de bază a clinicii, dar pe perioada acestor ani echipa noastră se mărește sau se micșorează, din păcate. La ora actuală suntem 5 membri activi

Aveți un soft de evidență a clienților? Și la CABINET și la CLINICĂ, da, lucrăm cu un soft de evidență a pacienților/clienților, pe care l-am achiziționat încă de la apariția lui pe piață, e foarte bun și ne declarăm mulțumiți.

„O singură rugăciune mai am: Doamne, să nu mă lași niciodată să fiu mulțumit de mine însumi!“ – Lucian Blaga.

Pregătirea continuă a reprezentat și reprezintă pentru echipa Clinicii Provet un lucru foarte important, încă din primii ani am participat la diverse conferințe, sesiuni, congrese, workshop-uri în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și pentru a fi tot timpul în pas cu noutățile din domeniu. O mare parte din banii obținuți îi punem în bugetul pentru pregătire. Iar dacă ar fi să vă dau un procent -100% - pentru că inclusiv din implinirea menirii noastre de medici – prin cazurile cu care ne confruntăm- putem spune că ne perfecționăm și la locul de muncă.

Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră? „Succesul înseamnă să devii ceea ce îţi doreşti”. Wallace D. Wattles „Succesul este o călătorie, nu o destinaţie. Ceea ce faci este adesea mai important decât ceea ce rezultă”. definiţie de Arthur Ashe Succesul din punctul meu de vedere = devotament și dăruire îmbinate cu iubire pentru ceea ce faci. Dar mai înseamnă multe informații, cunoștințe , deprinderi acumulate în decursul anilor, investiție majoră în dotare și spațiu și foarte mult timp alocat. Comunicarea are un rol major în cadrul clinicii și părerea mea este că specializarea pe anumite ramuri joacă un rol important în dezvoltarea și succesul unui cabinet / clinici.

Vă considerați medici veterinari de succes?

Cât la sută din timpul dvoastră acordați pregătirii continue?

Da, suntem o echipă de succes care a muncit mult și muncește, o echipă devotată, dăruită și care iubește cu tot sufletul

44 Veterinarul Știință și Practică l nr. 33 l www.veterinarul.ro

ceea ce face. Suntem o echipă de succes care a investit din punct de vedere material foarte mult și care investește în continuare, care a „cheltuit” foarte mult timp. Suntem o echipă bună care a făcut tot ceea ce îi stă în putință să ridice nivelul medicinii veterinare pe plan local și nu numai.

Cei 20 de ani de funcționare neîntreruptă sunt completarea răspunsului și confirmarea că dr. Alin Moscu și Rodica Țugui sunt medici veterinari de succes. Nu aș vrea să închei mărturia succesului nostru profesional decât astfel: plecând de la un citat al lui Geroge Enescu – „Odihnește-te din muncă prin muncă! Nu devii bătrân fiindcă ai trăit un număr de ani, devii bătrân fiindcă ai dezertat de la idealul tău!“, aș parafraza spunând: „Odihnește-te din muncă prin muncă ! Nu devii profesionist doar pentru că practici de un număr de ani, devii profesionist dacă crezi în tine și nu ai dezertat de la idealul tău!“

Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce ați face la fel? Ce ați schimba?

Dacă ar fi să o iau de la capăt ce am face la fel ? Am iubi la fel de mult pacienții, ne-am dărui timpul neîncetat pentru binele lor, am investi și ultimul ban din buzunar doar ca „să meargă CABINETUL și CLINICA”!

Dacă ar fi să o iau de la capăt ce aș schimba, cu experiența pe care o avem acum? Nu știu dacă ar fi mai ușor sau mai greu, dar cu siguranță aș schimba ceva și ca să nu fiu neclar am să spun și ce: DA, aș lega de cabinet și de clinică și alte servicii veterinare – doar așa ca o „afacere“ și aici mă refer la o farmacie și la un spațiu de cazare pentru animale de companie. Noi am început și am continuat doar cu servicii sanitar veterinare specializate, nedezvoltând și ramura comercială a medicinei, un aspect pe care îl regret.

Care ar fi primele 5 lucruri pe care ar trebui să le știe un proaspăt absolvent de facultate care dorește să își deschidă un cabinet veterinar?

Astăzi e mai ușor să deschizi un cabinet și e foarte bine.

Sunt tot felul de avantaje create de diferite firme, dar nu știu de ce rezistă foarte puține. Din punctul meu de vedere, un absolvent al facultății de medicină veterinară, care ar vrea să

practice într-un cabinet specializat pe animale de companie, ar trebui să fie foarte conștient de nivelul la care se poate practica medicina veterinară, un nivel destul de ridicat astăzi: timpul acordat - care ocupă aproape toată ziua, dotarea de la care trebuie să plece și nu în ultimul rând nivelul de pregătire – practică și teoretică.

Suntem din ce în ce mai mulți – e ok, e foarte bine, dar trebuie să ținem cont de toți factorii când intrăm pe drumul practicii veterinare de cabinet și anume: să nu intrăm pe „piața“ veterinară doar cu cele mai mici prețuri, lucrul ăsta e „bun“ la început, poate prinde și îți atragi clienți care tot timpul sunt atrași de preț, dar asta doar la început. Apoi, o să ne dăm seama că acele prețuri mici nu o să vă acopere toate cheltuielile și un trai decent și ce rămâne atunci? Să începem altfel, cu o dotare și un spațiu corespunzător, cu folosirea produselor de bună calitate și cu prețuri decente care să țină cont și de „piața“ din zona respectivă.

M-am întrebat de multe ori cum e să deschizi un cabinet și să operezi (castrare de cățea de 30 kg cu prețul de 120 ron) Ce condiții ai? Ce medicamente folosești? Cât de steril? Ce anestezie ai? Și multe alte întrebări la care eu nu găsesc răspuns.

Tot mai mulți medici veterinari, proaspăt absolvenți, își deschid cabinete din dorința de a practica și de a avea o afacere, nu vreau să deranjez sau dezamăgesc pe nimeni, dar începutul e greu și roadele muncii se văd în ani de practică, de formare și informare continuă și de dotare a cabinetului/clinicii.

Am spus și susțin ideea de specializare a medicului veterinar. Cred că viitorul clinicilor veterinare va fi foarte bun dacă vom avea echipe de medici bine pregătiți pe anumite ramuri ale medicinii veterinare. Sau o colaborare între medicii specialiști /între clinici, lucru care deja a început să existe. Nu cred că cea mai bună decizie a unui absolvent e să-și deschidă cabinet individual, părerea mea e că ar trebui să facă la început și nu numai parte dintr-o echipă, să înceapă prin a lucra cu medici cu o anumită experiență și de dorit ar fi să rămână în acea echipă, lucru care din păcate nu se întâmplă.

IulIa Crețu Director Revista Veterinarul

Talon de Abonare Suntem o organizație independentă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri

Acumulează 60 puncte în Sistemul Național de Educație Continuă astfel: + 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Știință și Practică + 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Business + 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Pet + 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Fermă.

AVANTAJE MAXIME 1. 4 numere de revistă, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul Știință și Practică tipărită.

2. 4 reviste interactive, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul Business.

3. 4 reviste interactive, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul PET 4. 4 reviste interactive, la abonamentul pe un an pentru Revista Veterinarul Fermă.

5. Unicul Catalog INDEX VETERINAR în format CD 6. Accesul GRATUIT pentru abonați la unele CURSURI organizate online pe veterinarul.ro. sau participarea la cursuri cu prețuri speciale pentru abonați.

7. Accesul la peste 6000 de articole indexate și catalogate pe spe-

cii, specializări și cuvinte cheie publicate pe www.veterinarul.ro.

8. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară în Directorul Veterinar cu informații complete, imagini, text și film, alături de peste 3200 de cabinete medicale veterinare.

9. Realizare website profesional, cărți de vizită sau materiale promoționale, suportând doar costurile de hosting sau de tipărire.

10. Primești 10 puncte SNEC la fiecare articol publicat pe www.veterinarul.ro și 20 puncte la fiecare articol publicat in REVISTA ediția tipărită.

11. Vei fi conectat permanent la informația veterinară de ultimă oră primind prin serviciul de Newsletter săptămânal sau ori de câte ori este nevoie informații proaspete iar prin serviciul de Vet Alert vei primi prin SMS cele mai fierbinți informații necesare în practică.

Colecția Veterinarul 2017: nr. 32 * anul VII * 2017

Veterinarul Vet u

nr. 30-31 * anul VII * 2017

știință și practică

știință și practică

știință și practică

nr. 33 * anul VII * 2017

știință și practică

nr. 34 * anul VII * 2017

BUSINESS Pentru

Afaceri

Veterinare

de

Succes

Anul II Nr. 4 O MAI 2017

BLOg business Vânat sau vânător Tip & TricK marketingul ClienTilor

InDrD t.eIfteme rviu cu Constantin antin

de manageement 7 Principii pentru o nouă afacere

Special

Special

Animale de companie

Animale de fermă

Succesul...

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

cu Dr. George Popa

Revistă din colecți ț a Veterinarul

Veterinarul Vet u

Special Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

cu Dr. Rodica Țugui și Dr. Alin Moscu

Afaceri

Veterinare

de

Anul II Nr. 3 O APRILIE 2017

Succes

Anul IV Nr. 5

20 8 201

O

afaceri sau fraiereală

CE ESTE :,9=0*0<3 *30,5ε0 &

nterviu cu Dr. Viorel Andro onie

100

:[\KP\S! :HUJζP\UPSL HU\S\P δP impactull lor

Succesul... cu Dr. Willi Glaser

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

REVISTĂ ACREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI RI DIN ROMÂNIA

Vete Ve t rinar te naru n arul P Pet ANUL II NR. 3

9HWHULQDUXO )(50ė

05-694(β00 ,?7,9;, 7,5;9< (504(3<3 ;̻< +, *647(50,

Shih-TZU un cățel blând și afectuos )6(3( =0,940369 *(9+0(*0 3( *Ë050 ǹ0 70:0*0

BLOg business

InDrte. rTime viu cen u Andreii

Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România www.veterinarul.ro

cu Dr. Raluca Zvorășteanu

$ Q J R U D W X F H DV F Í _ 6 K L K 7] X _ 3D S D J D OLL /R U L _ $J D P D F X E D U E Í

Vet e erinarul u

Studiul: Cum m aleg JSPLUζPP JHIPUL[\S veterinar? ve eterinar?

Animale exotice

Succesul...

Succesul...

BUSINESS BUSINESS Pentru

Special

Animale de companie

N NUTRIȚIA IA $)(&7($=ė )/25$ ,17(67,1$/ė Ŝ,

=YLTLH JHSK̼ pentru câini

IDEI de marketing

&8568/ $)(&Ş,81,/25 (17(5,&

T OBB BY

STUDII de Management g 2SRUWXQLWŅWL ANALIZE de Management Relatii Publice & Facebook

nume de cod: VED E ETĂ

$&5(',7$7 $7i CMVRO 2015

REVISTĂ ACREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARRI DIN ROMÂNIA

Ŝ, 78%(5&8/2=$

(5$',&$5($ 6553

Managementul de Persoonal & resurse umane

REVISTĂ ACREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN RROMÂNIA

CREȘTEREA EREA INTENSIV NSIVĂ Ă Suine SINDR ROMULUI REPRODUC O TIV ȘI r mbei Poru RESPIR IRATOR BIOSECURIT OSECURIT ITA ATEA T

$62&,$¯,$ (8529( 7(5,1$5,$1

9,=0:;Ǒ +05 *63,*Ǽ0( =,;,905(9<3

www.pet.veterinarul.r eterinarul.ro

5(9,67ė $&5(',7$7 $7ė '( &2/(*,8/ 0(',&,/25 9(7(5,1$5, ',1 520¶1,$

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTE 0733.96.90.91 Sună sau trimite SMS la

între orele 09:00 - 17:00 și primești asistență telefonică gratuită de la personal specializat în relații publice pentru a alege cel mai bun plan de abonare și pentru a beneficia de toate avantajele abonării

Te-ai săturat de căutat medicamente, echipamente, consumabile? în MeDICInaveterInarĂ

tOtul

INDEXUL VETERINAR

versiunea 2.1

tot ce este necesar pentru un cabinet veterinar într-un catalog interactiv cu peste 5.000 de pagini/8.000 produse

DIn SePteMBrIe 2018

Disponibil pe CD versiunea 2.1 GRATUIT la reabonare sau prin comandă contra cost la telefon 0733.96.90.91