Dezvoltare regionalĂŁ Proiectul USL de dezvoltare regională
Unde suntem? • România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, cele 8 regiuni de dezvoltare create în 1998 nefiind decât structuri formale, menite să bifeze unul dintre criteriile necesare aderării la UE.
Unde suntem? Avem regiuni dezvoltate haotic
• Preluând forma modelului european, dar ignorând complet fondul acestuia – solidaritate şi coeziune socială – România nu a reuşit să evolueze echilibrat, prin reducerea decalajelor existente între regiuni. • Decuplarea economică este evidentă în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, acolo unde slaba dezvoltare a infrastructurii, competitivitatea economică redusă, slaba capacitate administrativă şi calitatea scăzută a resursei umane se combină cu incapacitatea guvernelor de a folosi eficient, în interesul populaţiei, oportunităţile post-aderare. • Nici în interiorul regiunilor nu există modificări majore ale trendurilor de dezvoltare, judeţele mai dezvoltate nereuşind să le tragă după ele pe cele mai puţin dezvoltate.
Suprafete relativ egale (km2)
34159 36850
34100 32034 34453
29212
35762 1821
Populatii relativ egale (milioane)
2.7 3.7 2.5 1.9
3.3
2.3
2.8 2.3
Dezvoltare inegala! (PIB pe cap de locuitor in indici ai puterii de cumparare - % fata de media UE27)
41% 29% 45% 51%
39%
39% 113%
36%
Populatie activa (15-65 ani) (milioane). Numar similar de populatie activa – PIB foarte diferit!
1,1 1,6 1,1 0,8
1,5
1
1,2 1,1
Solutia PDL? Politizare totala! • Prin: • OG 7 • Fondurile de rezerva, la dispozitia premierului • Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) • Fondurile europene • PDL a folosit concepte precum “descentralizare” pentru a politiza si mai mult administratia. Prin modul discretionar de alocare a fondurilor de la centru s-a accentuat polarizarea sociala si economica!
Descentralizarea s-a facut pe hartie. Transfer de atributii, fara fonduri. Dezechilibrele se accentueaza Centrul ia fonduri din judete si redistribuie partial si politizat. Iar azi, prin descentralizare, ofera atributii judetelor, fara ca acestea sa aiba si putere.
Judetele sunt fortate sa preia atributii pe care nu le pot sustine (sanatate, infrastructura, educatie, dezvoltare), iar forta lor politica in raport cu centrul este foarte mica
OG 7 – Situația pe țară 2010/2011 Primării
Proiecte
6%
8% 39%
24%
35%
PSD
PSD
28%
PDL
PDL
PNL
PNL
UDMR
UDMR
31% 29%
Sume alocate 2010- 2011 UDMR 13%
PSD 23%
PSD 175256 PDL 331529 PNL 150964 UDMR 94281
PNL 20%
PDL 44%
sursa: Monitorul Oficial
Politizarea OG7 2010/2011
SUME ALOCATE - pe apartenența politică (mii RON) 500000
400000
331529 300000
200000
175256 150964 94281
0
PSD
PDL
1
100000
PNL
UDMR
sursa: Monitorul Oficial
Votanții Puterii sunt răsplătiți Sume alocate 2010- 2011 – RON/locuitor
150.00
136,23
140.00
130.00
115,54
120.00 110.00
100.00 90.00 80.00
70.00
64,68
62,83
60.00 50.00
40.00 30.00 20.00
10.00 0.00 PSD
PDL
PNL
UDMR
sursa: Monitorul Oficial
OG 7 – IAȘI / DÂMBOVIȚA IAȘI vs. DÂMBOVIȚA - număr locuitori 1000000
IAȘI DÂMBOVIȚA
900000
829973
800000 700000
530354
600000 500000 400000 300000 200000 100000 0
IAȘI vs. DÂMBOVIȚA - RON/locuitor
IAȘI vs. DÂMBOVIȚA - sume alocate 150000
IAȘI DÂMBOVIȚA
130000
116168
110000
92604
90000 70000 50000 30000 10000 6656 -10000
6000
2006
26687 21761
2007
24376 16781 2008
37333 24183
2009
14869 14498 7946 7682 2010
2011
TOT
500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0
219 111
sursa: Monitorul Oficial
Fonduri europene. Autoritatile locale sunt mai eficiente decat ministerele
SITUAŢIA DISTRIBUIRII SUMELOR DIN F.R.B.D.G. LA NIVEL NAŢIONAL, ÎN FUNCŢIE DE APARTENENŢA POLITICĂ A PRIMARILOR ŞI PREŞEDINTILOR CJ:
sursa: Monitorul Oficial
SUMELE DIN F.R.B.D.G. ÎN FUNCŢIE DE APARTENENŢA POLITICĂ A PRIMARILOR judete
2009 -milioane lei80,0 70,3
70,0 60,0 50,0
53,3 44,1
40,0 30,0 20,0 10,0
22,9 22,0 19,4 19,0 17,8
17,4 16,8 16,8 16,1 16,0 15,9 15,3
13,3 13,2 12,8 12,8 12,6 12,0 11,9 11,6 11,4 11,1 10,9 10,9 10,3 10,2 9,9 9,4 9,1 9,0 8,4 8,3 7,5 7,0 5,9 5,8 5,3 3,6
0,0 BV SV AR DB BT TM CJ OT CS HD IS SB VN BR MS AG CT NT VL VS MM DJ PH BC BN HR SJ TR CV AB BZ SM GL BH TL GR IL
IF GJ MH CL
sursa: Monitorul Oficial
SUMELE DIN F.R.B.D.G. ÎN FUNCŢIE DE APARTENENŢA POLITICĂ A PRIMARILOR judete
2010 -milioane lei90,0 82,7
80,0 70,0 60,0 50,0 40,0
32,7
30,0 17,9
20,0 10,0
16,7 16,5
15,4 15,1 14,8
13,5 13,4 12,7
11,9 11,7 11,5 11,2 10,8 10,6 10,3 9,6 9,5 9,2 9,1 8,8 8,6 8,6 8,6 8,1 8,0 8,0 7,7 6,9 6,9 6,4 6,3 6,1 5,6 5,4 4,8 4,7 4,6 4,0
0,0 CJ SV DB MM MS NT TM PH HR BT CS BC TL CV IS AB BV VS OT BZ VN BN AR BH AG CT DJ HD VL TR SJ IF MH GR GJ GL SB BR CL SM IL *MM – Preşedintele Consiliului Judeţean este PDL
sursa: Monitorul Oficial
Care este riscul unei modificari brutale (propunerea PDL)? 1.
Costuri imense pentru cetatean: preschimbarea actelor, taxe in plus, lipsa de informatii, drumuri mai lungi, timp pierdut (costul schimbarii rapide e transferat automat spre cetatean)
2.
Bulversarea aparatului de stat, ceea ce va duce la paralizarea sa (inclusiv la nivelul justitiei)
3.
Blocaje in relatia cu UE, tocmai pentru ca noile regiuni ar putea sa nu respecte normativele UE (NUTS 1,2 3)
4.
Periclitarea relansarii economice, din cauza costurilor mai mari pentru IMM-uri
Modelul USL de dezvoltare regionala Regiuni puternice, descentralizare reala!
Un nou model trebuie adoptat de o larga majoritate • Un nou proiect trebuie sa intruneasca sustinerea majoritatii clasei politice, a societatii civile si a aparatului de stat. Doar in acest fel dezvoltarea regionala va ajuta Romania. • Scopul dezvoltarii regionale: • intarirea capacitatii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare • si reducerea decalajelor de dezvoltare, in scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare.
Model european: Franta • Structurat iniţial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă si prin fragmentare (96 de departamente si peste 36.000 de comune). Departamentele seamana cu judetele din Romania si la populatia medie (cca 500.000) si la suprafata (5800 km²) • Regiunea - a aparut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a pastrat! • Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităţile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuţiile orientate către dezvoltare şi bunăstare.
Model european CENTRU
REGIUNE
JUDET
LOCALITATE
• Preluand acest model, Romania pastreaza unitatile administrative existente si adauga un nivel, compatibil cu cel european – REGIUNEA – care are in subordine structuri de organizare judetene si locale si la care se opreste relatia cu centrul.
Cele 8 regiuni de dezvoltare devin centre ale administratiei locale
Institutii noi
Consiliul Regional
• Executivul regional, condus de un presedinte ales
Senatul devine o Camera a reprezentantilor locali
• Legislativ care va prelua functia de reprezentare a puterilor locale
Curte de Apel regionala
• Institutiile juridice vor tine cont de noua realitate
Consiliul Regional • Presedintele – ales direct de cetateni, va functiona ca un “premier” al regiunii • Membrii – vor avea atributii in domenii executive, si vor ajuta presedintele in exercitarea atributiilor • Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene si fonduri de coeziune de la bugetul central • Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor
Senatul va prelua sarcina legiferarii in dezvoltarea regionala • A doua camera a Parlamentului va fi aleasa dupa model francez, cu mandat de 4 ani si cu obiective de organizare si dezvoltare regionala • 3 domenii cheie de competenta: • Dezvoltarea regionala • Politica externa • Fondurile europene
• Se va diferentia de Camera Deputatilor.
Relatia centru-regiune Guvernul desemneaza 8 PREFECTI, cate unul pentru fiecare regiune
Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un PRESEDINTE, care va conduce executivul regional
Prefectii • Cei 8 prefecti ii vor inlocui pe cei 41 din prezent • Prefectii isi pot organiza puncte de lucru in fiecare judet, dar institutia in sine va fi regionala • Prefectul isi pastreaza atributiile actuale, dar isi extinde zona de manifestare a competentelor • Scop: o mai mare coerenta in implementarea programului de guvernare in teritoriu si reducerea birocratiei
Consiliu Economic si Social regional • Pe langa Consiliul Regional functioneaza un Consiliu Economic si Social alcatuit din reprezentantii principalelor categorii socio-economice • CES regional va avea rol consultativ in luarea deciziilor executive, dar consultarea de catre Consiliul Regional este obligatorie • CES regional va avea atributia redactarii de studii si planuri de dezvoltare regionala
Atributii definite prin dezbatere publica • Impreuna cu societatea civila, se vor defini atributiile finale ale acestor institutii. • Regiunile vor avea dreptul de a percepe taxe, inlocuind anumite taxe locale. • Principalele atributii vor tine de: • finantarea serviciilor publice, • formarea profesionala, • sprijinirea economiei.
Obiective de dezvoltare in primii 4 ani • In fiecare regiune (diversificat in actualele municipii resedinta de judet): 1. O mare universitate. Cel putin 3 universitati, pana in 2014, trebuie sa fie in top 500 2. Un mare spital regional (cu medicina de inalta performanta) 3. Sistem de urgenta regional, cu pompieri, ambulanta si politie 4. Infrastructura rutiera si feroviera modernizata 5. Un aeroport international minim 6. Un centru sportiv polivalent de nivel international in fiecare regiune (stadion si sala polivalenta) 7. Un centru de afaceri regional 8. Un centru cultural de nivel european
Capitala regionala • Nu va exista o singura capitala a regiunii, cel putin in prima instanta • Pentru dezvoltarea echilibrata, pentru stimularea concurentei si pentru evitarea concentrarii puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes: • • • •
Centru economic Centru politico-administrativ Centru cultural Centru universitar etc
• Responsabilitatile si mecanismul de colaborare se vor stabili in baza unor decizii la nivel regional.
Planificarea proiectului USL Care sunt pasii prin care ajungem la dezvoltarea regionala propusa?
Trei momente cheie
2013
2014
2016
2012-2013 • Se organizeaza trecerea de atributii si de competente intre guvern si judete, pe baza unor dezbateri publice si cu informarea corecta a cetatenilor • Se intaresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi
• Se desfiinteaza Ministerul Dezvoltarii Regionale, iar fondurile europene si fondurile romanesti alocate dezvoltarii regionale se redirectioneaza la nivel local prin politici de coeziune • Se modifica Constitutia, pentru introducerea acestui concept
2014 • Organizam alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (in acelasi timp cu alegerile europarlamentare) • Alesii locali (primari, consilieri locali si judeteni) isi aleg presedintele de Consiliu Regional • De la nivel central, se desemneaza membri delegati, in subordinea presedintelui de CR, cu atributii speciale pe domenii de interes (educatie, sanatate, transporturi, mediu etc)
• Timp de doi ani, aceste Consilii vor functiona cu atributiile primite (pregatind institutiile pentru primele alegeri directe)
2016 • Odata cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea presedintilor de Consilii Regionale (alegeri directe – vot uninominal) • Vor intra in functiune si Curtile de Apel regionale, pentru a functiona si puterea judecatoreasca la acest nivel
Dezvoltarea regionala. 4 principii de baza! 1. In fiecare regiune de dezvoltare, PIB-ul si calitatea vietii trebuie sa se apropie de media europeana! 2. Schimbarile trebuie suportate de stat, nu de catre cetatean! 3. Orice modificare trebuie discutata cu societatea civila, agreata politic si acceptata de UE! 4. Comunitatile puternice vor forta si institutiile centrale sa fie mai puternice. Procesul de descentralizare trebuie insotit de eficientizarea aparatului central!