Viziunea USL privind mediul
Romania 2020 Dezvoltare durabila. Respect pentru mediu
Viziunea USL privind mediul
SITUATIA ACTUALA
Actuala guvernare sabotează dezvoltarea durabilă • În România, protecţia mediului continuă să fie o preocupare marginală, prezentă adesea în discursul actualei puteri, dar lipsită de consistenţă şi mai ales de acţiuni concrete. • Protecţia mediului este un paravan în spatele căruia se ascund ineficienţa şi incompetenţa guvernului PDL.
Cheltuieli pentru protecţia mediului (2009) DOMENII DE MEDIU
CHELTUIELI (RON) (%)
Din care: Producători
Administraţie publică
Protecţia aerului
1.951.690
13.7%
1.435.735 74%
515.964
26%
Protecţia apei
2.654.651
18.6%
1.984.896 76%
649.755
24%
Managementul deşeurilor
6.948.742
48.8%
6.015.334 87%
933.408
13%
468.737
3.3%
419.688 90%
49.049
10%
69.564
0.5%
50.732 73%
18.832
27%
223.657
1.6%
188.845 84%
34.812
16%
1.921.419
13.5%
765.533 40%
1.155.886
60%
14.238.460
100%
...
Protecţia solului şi a apelor subterane Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor Protecţia resurselor naturale şi protejarea biodiversităţii Alte domenii
TOTAL
Sursă: INS
...
...
...
Incapacitate instituţională şi managerială extremă • Finanţarile pentru domenii esentiale precum: reducerea impactului poluarii asupra atmosferei, apei şi solului, administrarea ariilor naturale protejate, •
conservarea biodiversităţii, impădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri au adunat doar 3,89% dintre finanţările alocate în perioada 20072010. Practica guvernului Băsescu-Boc a direcţiona rea banilor publici spre clientela de partid. Fondurile au fost alocate pe criterii politice, fiind susţinute obiective irelevante şi neoportune cum ar fi spaţii verzi în mediul rural, în condiţiile în care aglomerările urbane sunt cele care sunt deficitare la acest capitol.
•
Pentru 12 dintre cele 21 de linii de finanţare ale AFM nu au fost deschise sesiuni de depunere a proiectelor în 2009 şi 2010!
•
Pentru liniile de finanţare deschise, rata de finanţare a proiectelor depuse este foarte mică.
Fondurile europene, nefolosite Stadiul absorbţiei fondurilor structurale în statele selectate 45%
40% 35%
Plăţi în avans Plăţi interimare
27.5%
30.8% 7.5%
17.8% 9.5%
10.6%
19.5% 7.5%
10.8%
16.7% 9.5%
17.2% 7.5%
15.1%
16.9% 7.5%
10.8%
16.8% 7.5%
11.0%
12.2%
0%
10.8%
5%
9.5%
10%
9.5% 6.4%
15%
11% 2.7%
20%
9.5% 10.5%
25%
23.4%
30%
Note: Datele DG Regio la sfârşitul lunii martie 2011 Plăţile în avans nu se încasează în baza unor activităţi specifice
În România 99% din deşeurile menajere se îngroapă, doar 1% se reciclează! Sursă: Eurostat
Generăm mai mult gunoi, tratăm în proporţie mai mică şi prin metode vechi Gunoi menajer generat (kg/capita) UE – 27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SL SK FI SE UK
Gunoi tratat (%)
În gropi de gunoi (% din gunoi tratat)
1999
2004
2009
1999
2004
2009
1999
2004
2009
510 463 504 327 626 638 414 577 392 613 507 498 666 256 351 646 483 476 597 563 319 441 314 550 261 484 428 569
513 486 492 278 695 587 449 737 432 603 519 535 730 311 367 679 454 622 624 618 256 444 345 417 274 469 464 603
512 489 470 316 831 587 346 662 457 547 535 540 775 334 361 701 430 648 611 591 316 517 396 448 322 480 482 526
95% 96% 77% 95% 100% 95% 100% 99% 100% 74% 100% 105% 100% 93% 100% 82% 93% 100% 86% 108% 100% 91% 81% 89% 86% 99% 100% 100%
98% 95% 81% 96% 100% 99% 88% 90% 100% 87% 100% 110% 100% 90% 93% 77% 99% 100% 83% 100% 99% 100% 80% 120% 100% 103% 101% 100%
98% 99% 96% 87% 100% 96% 82% 94% 100% 100% 100% 110% 100% 100% 95% 100% 99% 99% 83% 100% 84% 100% 78% 110% 96% 100% 99% 99%
59% 20% 100% 89% 11% 30% 100% 90% 91% 73% 44% 73% 90% 100% 100% 26% 91% 86% 8% 32% 98% 75% 100% 93% 82% 58% 25% 83%
48% 8% 100% 83% 4% 18% 72% 67% 90% 58% 36% 52% 89% 93% 98% 25% 85% 86% 2% 7% 95% 65% 99% 63% 81% 56% 9% 69%
38% 5% 100% 83% 4% 0% 75% 62% 81% 52% 32% 45% 87% 92% 95% 17% 75% 96% 1% 1% 78% 61% 99% 62% 84% 46% 1% 50%
Sursă: Eurostat
Sub jumătate din locuinţe sunt conectate la un sistem de canalizare
Sursă: INS
Tratăm mai puţin de o treime din apele uzate
Populaţie conectată la sisteme de canalizare cu tratament al apelor uzate (% din total) Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Italia Cypru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 39 36 62 : : 69 66 : : : 69 13 : : 93 29 13 98 : 52 : : 21 50 80 : :
41 37 64 : : 69 : : : : : 14 : : : 46 36 98 85 54 : : 23 51 80 86 :
46 38 65 : 93 69 70 : : 79 : 16 : : : 50 36 98 86 55 : : 25 51 81 : :
48 39 70 : : 70 : : : : : 18 65 57 : 57 36 99 86 57 57 : 25 52 81 85 :
51 40 71 : : 70 : : : : : 23 70 59 95 : 36 99 89 58 60 : 26 53 : : :
53 40 71 : 94 72 : : : 80 : 28 66 : : : 36 99 89 59 : 27 34 54 : 86 :
54 41 73 : : 74 84 : : : : 30 66 69 : 54 36 99 : 60 65 27 37 55 : : :
57 41 74 : : 74 : : 91 : : : 65 69 : 57 36 99 92 61 72 28 52 55 : 86 :
69 42 75 : 95 74 : 85 : : : : 65 69 : : 35 99 : 62 69 28 51 57 : : :
71 44 76 : : 80 : : 92 : : : : 70 : : 42 99 93 63 70 29 52 : : : :
: 45 : : : 80 : 87 : : : : : 71 : : 48 99 : 64 : 29 52 : : : :
Sursă: Eurostat
Avem mult prea multe zone de risc la poluarea cu nitraĹŁi
„Performanţele” guvernării Băsescu-Boc • Doar unul din doi români are în prezent acces la apă potabilă şi mai puţin de jumătate din populaţie (43,7%) este conectată la sistemul de canalizare (prin comparaţie cu un procent de peste 70%, media UE). • Poluarea cu particule – o cauză majoră a îmbolnăvirilor respiratorii – este cu 1,5 mai mare decât media UE. • Peste o treime din zonele agricole ale ţării sunt desemnate ca fiind zone vulnerabile din punctul de vedere al nitraţilor.
• Nivelul scăzut de tratare a deşeurilor menajere (de 2,5 ori mai puţin decât media UE)
Pierdem pste 1,5 mld. de euro pe certificatele de emisii GES • România dispune în surplus de certificate de emisii de dioxid de carbon ce pot fi valorificate. • Această sursă majoră de resurse financiare pentru programe de mediu a fost parţial ratată prin devalorizarea lor masivă în 2009 şi 2010, iar în 2011 este complet ratata. • În cifre, aceste pierderi înseamnă peste 1 miliard de euro prin scăderea valorii de piaţă a certificatelor şi încă 600 milioane de euro prin suspendarea la tranzacţionare.
Viziunea USL privind mediul
PRINCIPII FUNDAMENTALE
PRINCIPII FUNDAMENTALE promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un mediu sănătos şi curat solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii, în special în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi capitalului natural informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional
implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global
integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu
precauţia în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte
aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”
OBIECTIV MAJOR pentru USL
Transformarea economiei naţionale într-o economie prietenoasă mediului, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi să asigure dezvoltarea durabila
Viziunea USL privind mediul
DIRECTII DE ACTIUNE
TERMENE ASUMATE prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
ORIZONT 2013: Încorporarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în politicile publice ale României
ORIZONT 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
ORIZONT 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile
10 DIRECTII DE ACTIUNE 1)CRESTEREA CAPACITATII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU
•EFICIENTA STATULUI
2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE •BANI DE MEDIU (3) COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICE SI REFACEREA CAPITALULUI NATURAL 4) SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR
•INVERZIREA ROMANIEI •CURATENIE
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE •LOCURI DE MUNCA “VERZI” REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”
6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI (7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR (8) ALIMENTATIE SANATOASA (9) EDUCATIE ECOLOGICA (10) EXTINDEREA COOPERARII LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL
•CONTROL •ORASE VERZI •HRANA BIO •SCOALA •DIPLOMATIE
DIRECTII DE ACTIUNE
1)CREŞTEREA CAPACITĂŢII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU
•eficienta statului
(1) CREŞTEREA CAPACITĂŢII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU Corelarea tuturor programelor de mediu locale/nationale.
Scurtarea termenelor de avizare şi autorizare pentru investiţiile verzi;
Deschiderea unei Linii Verzi în relaţia cu societatea civilă
Unificarea Gărzii de Mediu cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
PND 20072013
Planul National de Actiune pt Protectia Mediului
CUM INTARIM capacitatea strategică? La nivel naţional: ESTE NEVOIE DE O MAI BUNA COORDONARE A TUTUROR POLITICILOR DE MEDIU, EXISTENTE DEJA
Politici integrate de mediu Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila
Cadrul Strategic National de Referinta
CUM INTARIM capacitatea instituţională?
Clarificarea legislaţiei şi simplificarea procedurilor de aplicare Reducerea timpului de obţinere a autorizaţiilor în investiţiile verzi; Unificarea sistemului de gestiune informatică
Deschiderea unei linii verzi (dialog instituţional) cu societatea civilă Preluarea, de catre politia locala, a unor atributii ale garzii de mediu
Reorganizarea comitetelor interministeriale şi reactivarea Comitetului privind integrarea cerințelor de mediu în planurile sectoriale aflate în responsabilitatea altor ministere
Sistem de lucru la nivelul ministerelor (protectia mediului = avizul final pentru orice actiune)
DIRECTII DE ACTIUNE
2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU
•bani
(2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU • • • • • • •
Sprijinirea beneficiarilor pentru absorbtia rapida de fonduri europene de mediu şi pregătirea POS 2014-2020;; Impozitarea diferenţiată corespunzătoare consumului individual Sistem extins de subventionare a incalzirii locuintelor din surse regenerabile Revizuirea SISTEMULUI DE TRANZACȚIONARE A DREPTURILOR DE POLUARE; Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului; FACILITĂŢI FISCALE OPERATORILOR DIN TURISM care obţin eticheta ecologică; Modificarea legilor Achizitiilor Publice, acordand prioritate ofertelor cu componenta eco.
DIRECTII DE ACTIUNE
(3) COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICE SI REFACEREA CAPITALULUI NATURAL
•Inverzirea Romaniei
Implicarea autorităţilor locale în elaborarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în mediul urban; Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport
Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile (prin cofinanţări din Fondul de Mediu, creşterea capacităţii de absorbţie de către sistemul energetic naţional a energiei provenite din astfel de surse); Stimularea investiţiilor în îmbunătăţirea eficienţei energetice
Mecanismele de coerciţie pentru poluarea industrială mare Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
Gestionarea durabilă a resurselor de apă
Implementarea unui program de dezvoltare a zonei costiere, protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre
Reducerea dependenţei de precipitaţii Reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice în special la secetă
Atingerea „stării bune” pentru toate cursurile de apă (termen final 2027 conform Directivei Cadru Apa 2000/60/EC)
Controlul fertilităţii solului
Combaterea degradării solului
Reducerea riscului de eroziune şi alunecări
Împădurirea terenurilor degradate Combaterea deşertificării şi reabilitarea sistemelor de irigaţii
Reducerea poluării chimice din industrie şi agricultură Ameliorarea siturilor contaminate
Creşterea suprafeţei împădurite cu 2,5% din suprafaţa ţării Creşterea suprafeţei pepinierelor forestiere
Dezvoltarea fondului forestier
Reconstrucţie ecologică a pădurilor
Refacerea perdelelor forestiere de protecţie Susţinerea asociaţiilor private de proprietari de pădure, pentru lucrări de împăduriri şi pentru reabilitarea infrastructurii forestiere
Perdele de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane Intărirea măsurilor punitive contra tăierilor ilegale de masă lemnoasă
Conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică
Infiintarea Agenţiei Naţionale de Arii Protejate Definirea în sistem coparticipativ cu autorităţile locale a listei de situri din Reţeaua Natura 2000
Finalizarea cadastrului si planului de management pentru toate ariile protejate Sprijin financiar pentru administrarea ariilor protejate
Eco-turism: încurajarea utilizării potenţialului turistic al resurselor de apă şi dezvoltarea turismului durabil în parcurile naturale, naţionale şi în ariile protejate
Reducerea braconajului
RENATURAREA DELTEI ŞI A LUNCII DUNĂRII
Ecologizarea Deltei: curăţarea de gunoaie şi deşeuri, amenajarea de rampe de colectare selectivă a deşeurilor, amenajarea locurilor de campare etc Renaturarea suprafeţelor scoase din circuit din Delta şi Lunca Dunării Dezvoltarea infrastructurii suport şi promovarea turismului Încurajarea activităţilor economice cu specific local
Imbunătăţirea condiţiilor de viaţa în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Educare şi conştientizare a populaţiei locale şi a turiştilor
DIRECTII DE ACTIUNE
4) SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR
•curatenie
(4) SCĂDEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR Extinderea sistemelor de COLECTARE a deseurilor Sisteme locale de COLECTARE SELECTIVA; Utilizarea NAMOLURILOR de la statiile de epurare ORASENESTI pentru fertilizarea terenurilor; Utilizarea deşeurilor din construcţii în INFRASTRUCTURA; Continuarea acţiunilor de VALORIFICARE SI RECICLARE a vehiculelor uzate şi scoase din uz; Reducerea cantitatii de deseuri DEPOZITATE Utilizarea de NOI MATERIALE pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile;
DIRECTII DE ACTIUNE
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR VERZI
•locuri de munca “verzi”
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”
Crearea prioritara de locuri de muncă „verzi”
Dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru energie din surse regenerabile
Favorizarea investiţiilor în tehnologii noi şi „verzi”
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI” •
A. Crearea premiselor legale: – 1. activitatea de protectie a mediului recunoscuta oficial ca activitate = completarea codului activitatilor din economia nationala, codul CAEN, CU ACTIVITATEA DE PROTECTIE A MEDIULUI. – 2. oficializarea meseriei de specialist sau lucrator in domeniul protectiei mediului = completarea codului ocupatiilor din Romania, codul COR.
•
B. Romania are nevoie de o strategie pentru crearea de locuri de munca verzi = elaborarea unei strategii privind crearea de locuri de munca verzi acompaniata de masuri legislative si nonlegislative.
•
C Stimularea investitiilor verzi = facilitati fiscale pentru incurajarea companiilor sa investeasca in tehnologii curate, metode de productie eco, inovare, incluzand energia regenerabila,transport, construcii, agricultura, etc
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI” •
D. Realizarea de achizitii publice verzi – achiziţiile publice verzi dau posibilitatea de a economisi bani protejând în acelaşi timp mediul; autorităţile publice pot stimula industria să dezvolte tehnologii ecologice – se realizeaza prin: cumpărarea de computere si clădiri eficiente energetic, mobilier din lemn provenit din păduri administrate în mod durabil, hârtie reciclabilă, maşini electrice, transport public ecologic, electricitate din surse regenerabile etc
•
E. Utilizarea fondurilor UE - fondul european pentru ajustare la globalizare, structurale si de coeziune
•
F. Dialog si colaborare intre guvern, comunitatea de afaceri, sindicate si autoritati locale, ONG-uri de profil
5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR VERZI gestionarea și reciclarea deșeurilor eficientizare energetică
energiile din surse regenerabile
recondiționarea clădirilor
CREAREA DE LOCURI DE MUNCA „VERZI” IN DOMENII CA:
cercetaredezvoltare
DIRECTII DE ACTIUNE
6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI
•control
(6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI Impunerea controlului şi transparenţei în privinţa calităţii aerului, apei şi solului Asigurarea parteneriatului în zona transfrontalieră pentru respectarea legislatiei de mediu Corelarea cu instrumentele de intervenţie în caz de calamitate conform hărţilor de risc
DIRECTII DE ACTIUNE
(7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR
•orase verzi
(7) DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORASELOR • O lege a zonei metropolitane, pentru dezvoltarea oraselor in periurban. • Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor • Creşterea eficienţei energetice (atât a clădirilor cât şi a unităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban) • Promovarea agriculturii periurbane • Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe formate din spaţii împădurite şi luciu de apă • Finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi pulberi • Creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor de transport „verzi” • Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice. • Intarirea controalelor si sactiunilor pentru respectarea curăţeniei urbane
DIRECTII DE ACTIUNE
(8) ALIMENTATIE SANATOASA
•hrana bio
(8) ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ
(1) Susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor verzi ca opţiune strategică de dezvoltare pentru România
(2) Dezbatere publica transparenta pe tema organismelor modificate genetic, pentru ca decizia Romaniei sa fie bazata pe vointa populatiei si interesele sale pe termen lung
Unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic – un prim pas
DIRECTII DE ACTIUNE
(9) EDUCATIE ECOLOGICA
•scoala
(9) EDUCATIE ECOLOGICA
Includerea în curricula şcolară a disciplinelor legate de protecţia mediului, biodiversitate, capitalul natural
Accesul publicului la informaţia de mediu, consultare publică, transparenţa decizională
Instituţionalizarea, în colaborare cu mediul privat, a campaniilor de reciclare
Mediatizarea deciziilor de mediu, in special a celor cu impact deosebit pentru sănătate
DIRECTII DE ACTIUNE
(10) EXTINDEREA COOPERARII LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL
•diplomatie ecologica
(10) EXTINDEREA COOPERĂRII LA NIVEL EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL
Armonizarea programelor de mediu la nivel transfrontier cu ţările vecine, iar în privinţa Dunării şi Deltei - cu toate ţările din bazinul hidrografic al Dunării, plus politicile de mediu aferente bazinului Mării Negre
Reînnoirea acordurilor bilaterale cu statele vecine
La nivel european şi global, România trebuie să aibă o poziţie explicită în special în problemele care o afectează în mod direct Participarea activă la dezbaterile externe privind schimbările climatice, prin susţinerea intereselor României
ROSIA MONTANA masuri obligatorii • •
• • • • •
Desecretizarea de urgenta a contractului RMGC cu statul roman Evaluari independente cu privire la beneficiile si costurile implicate pentru statul roman, crearea locurilor de munca, rolul si pozitia partii romane, beneficiile financiare reale Analiza corecta si transparenta a costurilor si beneficiilor pe termen mediu si lung ale reindustrializarii zonei Analiza independenta cu privire la interesele reale ale persoanelor si companiilor care vor sa investeasca la Rosia Montana Identificarea celor mai potrivite tehnologii pentru exploatarea zacamintelor, astfel incat mediul si patrimoniul sa nu fie puse in pericol, cu luarea in considerare a rezolutiei anti-cianuri a PE Asimilarea lectiilor accidentului de la Baia Mare din 2000, cand pagubele au fost platite de contribuabilii romani si nu de firma implicata Respectarea dreptul de proprietate; vom sustine amendamentele la proiectul “legii minelor”, astfel incat aceasta sa nu se aplice in cazul exploatarii de la Rosia Montana
ROSIA MONTANA masuri obligatorii •
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite si toate aceste intrebari primesc raspunsuri clare, USL accepta discutia cu privire la solutiile de dezvoltare durabila a regiunii Rosia Montana.
Daca, insa, aceste conditii nu vor fi indeplinite, Uniunea Social Liberala se angajeaza sa blocheze acest proiect, in momentul in care va prelua guvernarea, dupa alegerile parlamentare de anul viitor. USL va solicita oficial o dezbatere serioasa asupra proiectului in Parlamentul Romaniei, si va sprijini demersurile societatii civile privind consultarea populatiei in ansamblul sau prin referendum cf art.74 din Constitutie. Doar prin transparenta deplina, dialog deschis si democratic si respectarea legilor interne si internationale putem sa oferim romanilor, inclusiv celor din zona Rosia Montana, o solutie corecta, durabila si favorabila interesului national.