Me 2 2009

Monitorul Economic analize şi prognoze trimestriale

M

E Q 2 / 2009

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul“

Numărul 16

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Monitorul Economic Analize şi prognoze trimestriale

Numărul 16 Trimestrul 2, 2009

Pentru orice informaţie legată de acest raport, contactaţi Centrul Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Adresa: MD-2005, Republica Moldova, Chişinău, str. Iacob Hâncu, 10/1, IDIS „Viitorul”, pentru CPE; Telefon: 37322-22-18-44, Fax: 37322-24-57-14; e-mail: veaceslav.ionita@viitorul.org şi office@viitorul.org © IDIS Viitorul, 2009

3

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Despre IDIS „Viitorul” IDIS „Viitorul” este o instituţie de cercetare neguvernamentală şi neafiliată politic, cu scop ne-comercial din Republica Moldova, deţinând calitatea de membru al câtorva reţele internaţionale de politici publice. Misiunea sa este de a contribui la formarea unui mediu analitic independent ce ar stimula procesul democratic din Republica Moldova şi de a consolida capacităţile societăţii civile în ceea ce priveşte participarea la procesul de formulare a politicilor şi de monitorizare a guvernării.

Cercetarea economică la IDIS „Viitorul” În cadrul IDIS „Viitorul” cercetarea economică şi educaţia economică a pu­ blicului este efectuată de Centrul de Politici Economice (CPE). CPE este orientat spre analiza politicilor economice, spre educarea publică prin pro­ movarea cunoştinţelor economice şi spre influenţarea procesului de for­ mulare a politicilor, oferind evaluări anticipatorii şi integrate asupra unui segment larg de probleme economice.

Domeniile principale de cercetare economică Politicile macroeconomice (monetare, fiscale, comerciale); Dezvoltare şi strategii antisărăcie; Competitivitate şi analize sectoriale; Economie rurală şi agrară; Economie publică (servicii sociale, infrastructura); Politici socio-economice (munca, venituri, sărăciei şi inegalitate); Dezvoltarea tehnologică şi inovaţiile; Globalizarea şi integrarea regională; Politici structurale şi instituţii economice; Politica economică a integrării europene.

Tipuri de servicii prestate Cercetare şi design de politici economice; Propagarea cunoştinţelor economice; Monitorizarea şi alertarea asupra tendinţelor economice curente; Oferire de consultaţii speciale.

Consiliul internaţional Consiliul naţional CPE este format din: Dumitru Moldovanu, doctor habilitat, profesor universitar, decan Facul­tatea Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice din Moldova Natalia Burlacu, doctor habilitat, profesor universitar, şef catedră Mana­gement şi Marketing, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Wojchiech Marchlewski, Expert, Asociaţia Experţilor în domeniul Admi­nistraţiei Publice, Warsaw, Polonia ……………………………………………………………………………………..

CPE depune toate eforturile pentru a asigura o calitate cât mai înaltă a cer­ cetărilor sale economice. În cazul în care o persoană terţă a suferit pierderi sau daune ca urmare a utilizării informaţiei din publicaţiile CPE, respectiva persoană nu poate să tragă la răspundere IDIS “Viitorul”, CPE, experţii şi consultanţii IDIS „Viitorul” precum şi membrii Consiliului internaţional al CPE.

4

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Mulţumiri

Acest număr al publicaţiei Mo­ nitorul economic: analize şi pro­ gnoze trimes­triale fost efectuat de Centrul de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. La elaborarea studiului au contri­buit Igor Munteanu, Viorel Chivriga, Victor Parlicov, Corina Gaibu, Sergiu Gaibu, Veaceslav Ioniţă, Tatiana Lariuşin, Onorica Banciu, Mihail Şalvir şi Laura Bohanţov.

Datorăm mulţumirile noastre tuturor experţilor externi care au oferit comen­tarii deosebit de pertinente în legătură cu prezentul raport.

Monitorul Economic exprimă opiniile personale ale autorilor care pot să nu coincidă cu cele ale IDIS „Viitorul”. Oricare altă persoană terţă, inclusiv IDIS „Viitorul” nu este responsabilă pentru concluziile prezentate în această publicaţie.

Centrul de Politici Economice al IDIS „Viitorul”

5

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

ACRONIME ŞI ABREVIERI În prezenta publicaţie au fost utilizate următoarele acronime şi abrevieri: “BCRMN” – “ Banca Centrală a Republicii Moldoveneşti Nistrene”; BNM – Banca Naţională a Moldovei; CISR – Centrul pentru Investigaţii Strategice şi Reforme; CSI – Comunitatea Statelor Independente; CPE - Centrul de Politici Economice, IDIS Viitorul BNS - Biroul Naţional de Statistică al RM ECE – Europa Centrală şi de Est IPP – Institutul de Politici Publice; ISD – Investiţii străine directe; MDL – leul moldovenesc; ME – „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”; MEc – Ministerul Economiei; MF – Ministerul de Finanţe; MMPS – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; OIM – Organizaţia Internaţională a Muncii SBGC – Sondajul Bugetelor Gospodăriilor Casnice; SCERS – Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei; H – jumătate a anului; Q – trimestru al anului; e – estimări; p – prognoze; rmsa - rata medie de schimb anuală; rca – rata de creştere anuală (sfârşitul anului curent faţă de sfârşitul anului precedent); rmca – rata medie de creştere anuală; ma – medie anuală; p.p. – puncte procentuale.

6

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

CUPRINS INDICATORII PRINCIPALI.................................................................... 8 REZUMAT.............................................................................................10 POLITICA .............................................................................................15 AGRICULTURA.....................................................................................23 BUSINESS............................................................................................28 COMERŢUL EXTERN . ........................................................................34 PIAŢA MONETARĂ ..............................................................................40 FINANŢE PUBLICE . ............................................................................44 PREŢURILE .........................................................................................50 SITUAŢIA PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN MOLDOVA ...................53 ECONOMIA REGIUNII TRANSNISTRENE . ........................................57 ECONOMIA MONDIALĂ.......................................................................60 ANEXE STATISTICE ............................................................................66

7

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Indicatorii principali 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009p

19052

22566

27619

32032

37652

44069

53430

62840

59454

PIB / capita, USD, rmsa

408

459

549

721

812

890

1229

1694

1461

PIB real, rca

6.1

7.8

6.6

7.4

7.5

4.8

3.0

7.2

-12.5

13.7 6.4

10.8 3.4

15.6 -3.6

8.2 20.8

7.0 0.8

-4.8 -1.1

1.0 - 23.1

0.7 31.9

-30.0 2.0

12.2

12.4

13.3

16.0

20.7

24.8

28.0

29.8

21.2

241.0

321.6

422.4

491.4

568.6

839.6

1018.7

1150.0

1050

17.7 14.8

26.5 34.2

17.4 18.2

3.5 5.6

3.4 5.3

5.0 6.9

8.0 7.6

7.0 8.4

-2.0 -20.0

106.3

104.4

115.7

112.5

110.0

114.1

113.1

107.3

103.2

106.1

102.8

120.0

113.1

108.7

109.5

115.4

106.5

102.0

107.9

108.2

111.5

111.9

114.9

115.7

111.6

102.1

103.0

104.5

104.4

112.6

111.6

106.6

120.1

113.0

117.4

113.0

112.0

105.0

109.0

105.6

105.3

112.2

126.5

103.4

104.0

3635

3627

3618

3607

3600

3589

3581

3573

3568

1499

1505

1357

1316

1319

1257

1247

1251

1220

7.3

6.8

7.9

8.1

7.3

7.4

5.1

4.0

9.0

544 21.2

692 21.1

891 15.0

1103 10.1

1319 6.9

1695 14.0

2065 12.0

2529 9.0

2100 -4.0

Producţia PIB, milioane MDL, preţuri curente

Producţia industrială reală, rca Producţia agricolă reală, rca Investiţii brute în capital fix, % din PIB Gospodării casnice Venitul personal disponibil pe lună, MDL Venitul disponibil real, rca Comerţ cu amănuntul, rca Preţuri Indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor produse alimentare Indicele preţurilor produse nealimentare Indicele preţurilor servicii Indicele preţurilor producţiei industriale Piaţa muncii Populaţia, mii Populatia ocupată în economie, mii Rata şomajului, metodologia OIM Salariul mediu lunar, lei Salariile reale, rca

(Transnistria nu este inclusă)

8

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

2001 Comerţ extern şi balanţă de plăţi Exportul de bunuri şi servicii, 19.9 rca Importul de bunuri şi servicii, 14.9 rca Volumul comerţului extern cu 1457.7 bunuri şi servicii, milioane USD Contul curent, % of PIB -7.3 ISD, milioane USD 148.5 Venituri din retribuirea muncii prestate peste hotare, milioane 212 USD Finanţe publice* Venituri în bugetul consolidat, 22.7 % din PIB Soldul bugetar, % din PIB 0.0 Datoria publică internă, % din 12.6 PIB Datoria publică externă şi garantată de guvern, % din PIB Arierate la energie, % din PIB Indicatori financiari Basa monetară, rca Rezerve valutare, milioane USD, sfîrşitul perioadei Rata oficială de schimb media anuală MDL/USD Rata dobânzii pentru credite în MDL, %, ma Economia internaţională PIB mondial, rca Media ponderată a creşterii PIB în principalele ţări partenere (2/3 din exporturile Moldovei)

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009p

13.8

22.7

24.7

10.8

-3.6

27.6

19.0

-29.3

16.3

35.1

26.1

29.6

17.5

37.0

32.8

-35.8

1681.8

2192.2

2753.7

3383.6

3744.8

5031.7

6496.2

4276.4

-6.2 110.4

-7.4 39.4

-3.2 50.0

-7.8 75.0

-11.4 60.0

-15.6 240.5

-17.0 350

-15.0 200

254

317

422

683

854

1218

1660

1160

22.5

24.3

35.6

39.9

38.1

38.2

37.1

37.0

-0.5

1.6

1.1

1.9

1.2

0.3

0.3

0.3

12.5

10.7

11.2

11.1

11.0

11.0

11.0

11.0

51.5

42.9

19.4

18.1

15.9

10.9

24.9 9.1

25.0

23.0

59.4

25.0

23.0

64.5

9.1

8.9

8.7

8.8

27.9

31.1

17.0

39.1

31.8

-0.7

46.5

22.0

-13.6

228.5

269.6

302.3

470.3

597.4

650.0

1050

1505

1190

12.8

13.5

13.9

12.3

12.6

13.1

12.1

10.3

11.4

28.5

23.1

19.2

21.0

18.9

18.2

18.9

21.1

21.3

2.4

3.0

3.9

4.8

4.5

5.1

4.9

2.5

- 0,5

4.0

2.8

3.8

3.5

3.2

4.1

5.4

4.1

- 4.0

Indicatorii principali (continuarea tabelului)

* Din 2004 se calculează Bugetul Public Naţional Surse: BNS, BNM, prognoză de ME

Transnistria, indicatori selectaţi PIB regional, milioane USD PIB regional, rca Producţia industrială, rca Populaţia, mii (estimări) Comerţ cu amănuntul şi servicii, rca Investiţii în capital fix, rca Exporturi, milioane USD Importuri, milioane USD Indicele preţului consumatorilor

2001 199 10.0 9.0 633.6

2002 250 -2.7 -18.7 630.1

2003 309 18.1 21.4 621.8

2004 405 16.2 5.2 616.5

2005 486 11.8 0.6 600

2006 586 7.7 -23.2 585

2007 650 10.0 7.0 570

2008 770 12.0 10.0 550

2009p 680 -20 -35 530

23.1

18.4

7.6

15.3

18.4

5.2

2.6

5.0

-10

15.6 378 541 127

-9.2 243.4 449.6 110.6

-14.7 432.8 592.9 132.6

22.2 535.1 758.3 120.4

-2.5 579.7 855.6 110.8

4.3 422.1 738.4 108.9

-6.4 610.0 740.0 110.0

-2.0 690.0 1150.0 112.0

-10 450 700 107

Surse: “BCRMN”, CISR, estimări de ME

9

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

REZumat Criza curentă este intersectată de 4 crize concurente: economică, geopolitică, post electorală şi de legitimitate

POLITICA. RM a picat la testul unor alegeri libere şi corecte, anunţat de UE ca precondiţie pentru avansarea dialogului politic cu RM. Alegerile din 2009 au fost marcate de cel mai grav accident al istoriei politice de după 1991. Acuzaţiile de fraudă, utilizare abuzivă a resurselor administrative şi discursul virulent au otrăvit spaţiul public, polarizând societatea şi săpând largi tranşee între PCRM şi opoziţie. Situaţia post-electorală a reliefat degradarea principalilor indicatori ai statului de drept, ai justiţiei şi presei independente, pe fundalul unei „stabilităţi” înşelătoare a PCRM, care a urmat cursul prestabilit de concreştere cu statul, acesta fiind un pretext doar pentru concentrarea întregii puteri de stat în mâinile unei singure persoane. Evoluţia post-electorală a sporit combativitatea opoziţiei, în timp ce pentru PCRM, criza a generat disensiuni interne, având potenţial de sciziune. Gestionarea acestor falii şi conflicte pare a fi mai complicată decât oricând şi datorită incertitudinii asupra liderului şi viitorului politic al acestui partid.

Criza curentă este intersectată de 4 crize concurente: economică, geopolitică, post electorală şi de legitimitate. Criza a atras totuşi atenţia actorilor europeni asupra problemelor nerezolvate în RM, or acestea ţin în temei de „de-sovietizarea” instituţiilor de stat, imposibil de realizat atâta vreme cât resovietizarea este înscrisă în programul politic al PCRM. Mult prea ocupat de privatizări suspecte, campanii de consolidare a unei ideologii de stat, întemeiate pe „moldovenismul primitiv” şi pe cultul personalităţii liderului său oficial, PCRM a ratat şansa reformării sale. Sabotând integrarea cu UE, RM a devenit scena unei bătălii între legalităţi şi culturi politice practic incompatibile. Repetarea alegerilor trebuie să aducă o dezlegare aşteptată a acestei crize politice, avînd drept instrument schimbarea elitelor la guvernare şi relegitimizarea regimului politic.

Creştere efemeră a producţiei agricole de 3,7%.

AGRICULTURA. Pe fundalul unor creşteri efemere a producţiei agricole de 3,7% în primul trimestru al anului curent, este prematur de a considera că sectorul agricol este afectat într-o măsură mai mică de criza economică decât celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 şi 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recunoscute chiar şi de oficialii moldoveni. În anul 2008 au fost remarcate prăbuşiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale şi leguminoase, fructe şi struguri, lapte, urmate de o creştere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, şi în ianuariemartie 2009 faţă de perioada respectivă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1%. Esenţial s-au micşorat preţurile la grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 67,5%, porumb (exclusiv seminţe de soi)– cu 66,3%, floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 58,0%, legume – cu 53,4%.

Involuţii în agricultură, caracteristice situaţiei de criză.

De asemenea, în sectorul agricol sunt înregistrate şi alte involuţii caracteristice situaţiei de criză, cum ar fi reducerea semnificativă a numărului de persoane ocupate în activităţile agricole, diminuarea numărului de gospodării ţărăneşti (de fermier) şi a suprafeţelor de terenuri agricole din gestiune, reducerea suportului financiar acordat agriculturii, a investiţiilor, efectivului de animale, neachitarea plăţilor întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă, accesul limitat la sursele de creditare, lipsa mijloacelor circulante, reducerea exporturilor de produse agricole, creşterea exagerată a stocurilor de produse agroalimentare, etc.

10

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Principalele previziuni ale CPE pentru sectorul agricol sunt următoarele: în anul 2009, producţia globală agricolă va creşte cu 2%, producţia de cereale şi leguminoase boabe va înregistra circa 2100 mii tone, de struguri-570 mii tone, fructe şi pomuşoare-350 mii tone, legume-385 mii tone, carne (greutate vie)-118 mii tone, lapte-510 mii tone, şi ouă-670 milioane. În 2009, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2008.

Previziuni în agricultură pentru anul 2009

BUSINESS. Primele luni ale anului 2009 au demonstrat că prognoza CPE de - 10% pentru industrie în anul 2009 a fost una extrem de optimistă şi la momentul de faţă nu numai că nu s-a conturat nici o premisă reală pentru redresarea situaţiei ci, dimpotrivă, realităţile economice pot duce la o degradare şi mai profundă în acest sector. În primul trimestru al anului 2009, volumul producţiei industriale s-a prăbuşit cu 24,2% şi, după toate aparenţele, acest sector va degrada în continuare. Astfel, către sfîrşitul anului, putem vedea o cădere şi mai impresionantă a industriei – cu pînă la 3236%.

Pentru 2009, anticipăm o scădere industrială de până la 3035%.

În sectorul serviciilor, deşi am prognozat iniţial o evoluţie relativ stabilă, chiar admiteam o uşoară creştere, observăm că lucrurile au luat o turnură dramatică: transportul de mărfuri s-a prăbuşit cu aproximativ 60%, scad vînzările în sectorul de telecomunicaţii (aproape -6,3% faţă de 2008, în primul trimestru) şi, odată cu aprofundarea crizei, situaţia ar putea degenera şi mai mult. În aceste condiţii, nu puteau să rămînă neafectate şi investiţiile în capital fix, acestea scăzînd cu peste 40% în primul trimestru al anului 2009.

Odată cu aprofundarea crizei, comerţul cu amănuntul se va prăbuşi cu 20-25%

Pe acest fundal, scăderea cu doar 4,3% a volumului comerţului cu amănuntul pare un rezultat chiar îmbucurător, însă considerăm că odată cu continuarea crizei economice şi declanşarea crizei bugetare, veniturile populaţiei şi mai ales aşteptările acesteia privind viitoarele sale venituri vor scădea brusc, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire cu 20-25% a comerţului cu amănuntul, asta în urma schimbării comportamentului de consum al populaţiei.

Diminuarea cu 23,5% a volumului total al comerţului exterior al RM.

COMERŢUL EXTERN. În primele patru luni ale anului curent, volumul total al comerţului exterior al Republicii Moldova a înregistrat o scădere dramatică, totalizând 1395,9 milioane USD sau 70,7% din valoarea acestuia din perioada similară a anului 2008. În acest interval, exporturile au totalizat 372,6 milioane USD, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 21,9%, iar importurile - 1023,3 milioane USD, ceea ce constituie o reducere cu 31,5%. Deficitul balanţei comerciale pentru această perioadă a atins cifra de 650,7 milioane dolari USA.

Performanţe deteriorate în comerţul exterior cu majoritatea partenerilor comerciali ai RM.

Tendinţe similare sunt remarcate şi în schimburile comerciale cu principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În acest sens, sunt ilustrative exemplele deteriorării performanţelor în comerţul cu România şi Federaţia Rusă, unde importurile din aceste ţări s-au redus cu 60,5% şi, respectiv, 61,7%, iar exporturile în aceste state, cu 21,8%. Pe de altă parte, schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene vor fi influenţate negativ de decizia Guvernului de la Chişinău de a institui, începând cu data de 9 aprilie 2009, regimul de vize între Republica Moldova şi România1.

1 Hotărârea Guvernului nr. 269 din 08.04.2009 cu privire la instituirea regimului de vize. Monitorul Oficial nr.69-71/318 din 10.04.2009.

11

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Previziuni pentru anul 2009: reducerea exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi 35,8% faţă de anul 2008.

Pe termen scurt, aşa cum s-a menţionat şi în numărul precedent al ME, vor plana următorii factori de risc cu o influenţă nefastă asupra comerţului exterior: reducerea ofertei pentru export şi a creditării comerţului exterior, diminuarea consumului în RM, supraaprecierea leului moldovenesc, neachitarea reciprocă pentru loturile de marfă livrate, creşterea restanţelor la restituirea TVA la export şi utilizarea mai frecventă în comerţul extern a barierelor netarifare, ca instrumente de protecţie a pieţelor interne. Pentru anul 2009, anticipăm o reducere a exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi, respectiv, 35,8 la sută faţă de anul 2008.

Leul la sfârşitul anului va atinge valoarea de 12 lei/USD

PIAŢA MONETARĂ. După cum a fost prognozat în numerele anterioare, masa monetară pe parcursul anului 2009 nu va înregistra o creştere masivă. Politica excesivă de combatere a inflaţiei a dus la micşorarea tuturor componentelor agregatelor monetare pe parcursul perioadei septembrie 2008 – martie 2009, reuşindu-se o stabilizare fragilă doar în aprilie 2009. În situaţia în care consumul mondial se contractează, inflaţia trebuie să treacă cel mult pe planul 4-5 în lista priorităţilor economiei naţionale, accentul major fiind pus pe creşterea economică.

Măsurile anticriză adoptate de autorităţi au întârziat cu cel puţin 9 luni.

Aprecierea leului naţional pe parcursul anului 2008 cu 8.8% faţă de valuta de referinţă de bază -USD asigură un interval bun de manevră pentru BNM, aproape valorificat până la ziua de astăzi. Dar, trebuie să recunoaştem că, în locul aprecierii leului pe parcursul 2008, deprecierea lentă în aceeaşi perioadă, cu o continuare pe parcursul anului 2009, ar conferi un climat mult mai pozitiv sectorului real al economiei naţionale. La momentul actual şi pe parcursul 2009 nu se aşteaptă presiuni masive asupra deprecierii leului moldovenesc. Însă, o apreciere medie de 15% a valutelor forte faţă de valuta naţională până la sfârşitul anului 2009 va fi benefică economiei naţionale. Astfel, cursul MDL/USD se prognozează, în condiţiile unei politici raţionale, la valoarea de 12 Lei/USD, iar cursul MDL/EUR, în jurul valorii 16, la sfârşit de an.

După căderea liberă a economiei naţionale pe parcursul trimestrului I, guvernul în sfârşit adoptă măsuri anti-criză. Acesta a decis reducerea cu un miliard a volumului lichidităţilor sterilizate, şi rata de bază, la 10%. De asemenea, leul este treptat depreciat faţă de valutele liber convertibile şi se iniţiază un program de creditare prin intermediul a 9 bănci comerciale la rata de 10%, cu condiţia finanţării agenţilor economici finali la o rată de 16% în lei. Aceste măsuri trebuiau să fie aplicate cu cel puţin 8-9 luni mai devreme, atunci când agenţii economici ar fi putut utiliza eficient resursele date. Iar, acum doar putem constata că aceste măsuri au fost aplicate PREA TÂRZIU.

În 2009 Bugetul Public Naţional va înregistra cea mai mare scădere a veniturilor, care vor fi cu 26% mai mici decât s-a planificat şi cu 20% mai puţin decât în 2008

FINANŢE PUBLICE. Datorită specificului său, economia moldovenească a intrat în criză într-o consecutivitate inversă parcursă de economia mondială. Astfel, în primul s-a declanşat criza socială, care a provocat criza economică, care ar putea escalada la criza în sistemul financiar.

Impactul crizei asupra Bugetului Public Naţional va fi de 3 ori mai mare decât în anul 1998. Dacă în acel an, bugetul a înregistrat o scădere de circa 8% a veniturilor sale, în anul curent, ele vor înregistra o scădere de peste 20% faţă de anul precedent şi de 26% faţă de veniturile planificate.

Economia bazată exclusiv pe consum, care a provocat creşterea din ultimii ani, dar nu a dus la dezvoltarea noilor capacităţi de producţie, a transformat Moldova în cea mai vulnerabilă ţară din regiune în faţa crizei. Impactul crizei va fi net mai mare la noi decât în alte ţări din zonă.

12

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Cel mai afectat de criză va fi bugetul de stat, care riscă ratarea încasărilor de cel puţin cu 28%, urmat de bugetul asigurărilor sociale, care va fi executat cu un deficit de cel puţin 1,4 miliarde lei.

Bugetele locale se vor reduce cel mai mult în a doua jumătate a anului, ceea ce va condiţiona reducerea veniturilor bugetarilor cu circa 20%.

PREŢURILE. În prima jumătate a anului, Moldova va înregistra o deflaţie de 1,3 procente, lucru nemaiîntâlnit în istoria sa. Însă, această deflaţie nu trebuie privită ca o realizare, ci mai degrabă ca o diagnoză a stării deplorabile în care se află economia, bazată pe consum. Reducerea dramatică a consumului a determinat agenţii economici să-şi revadă politicile sale de preţuri şi reprezintă factorul de bază care a condiţionat deflaţia.

În 2009 Moldova va înregistra cel mai scăzut nivel a inflaţiei -3,2%, ceea ce constituie o diagnoză a stării deplorabile a economiei.

Pentru a doua jumătate a anului, motorul de creştere a preţurilor va fi deprecierea lentă a leului şi creşterea preţurilor administrative (comunale şi transport). Însă, această creştere va fi nesemnificativă comparativ cu efectul pozitiv al crizei asupra preţurilor. Drept consecinţă, este foarte probabilă înregistrarea unui record al creşterii preţurilor de doar 3,2%.

Ritmurile de creştere a preţurilor la bunurile durabile, medicamente, gaze şi petrol ar trebui să scadă pe parcursul anului 2009, în timp ce la produsele agroalimentare şi de primă necesitate, ar trebui să crească.

SITUAŢIA PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN MOLDOVA. În anul 2009, sub influenţa avansării crizei economice şi instabilităţii preţurilor, se vor acutiza problemele existente pe piaţa muncii în Moldova, ceea ce creează un risc real pentru amplificarea tensiunilor sociale în ţară.

Către finele anului, circa 180-200 mii de oameni vor fi în căutarea unui loc de muncă.

Conform estimărilor noastre, numărul total al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pe piaţa Moldovei, către finele anului 2009, poate atinge 180-200 de mii de persoane. În acelaşi timp, se aşteaptă o creştere a numărului de cereri depuse pentru a primi indemnizaţii de şomer.

Micşorarea transferurilor băneşti din partea concetăţenilor aflaţi la muncă peste hotarele RM cu peste 30% în ianuarie - martie 2009, cumulată cu scăderea veniturilor reale ale populaţiei, duc la încetinirea consumului final al gospodăriilor. Conform estimărilor noastre, modificările preferinţelor de consum şi tendinţa de amânare a cererii, în condiţii de criză, se vor manifesta în plină amploare în a doua jumătate a anului şi vor contribui la micşorarea PIB-ului până la -10%, către finele anului.

Volumul producţiei în rmn se află în cădere liberă pentru al doilea an consecutiv

ECONOMIA REGIUNII TRANSNISTRENE. În primul trimestru al anului 2009, indicii economici de bază din regiune continuau să scadă, concomitent cu creşterea inflaţiei. Factorii de bază care au condiţionat scăderea indicilor indusriali regionali au fost micşorarea exportului, în primul rând pentru producţia siderurgică, materiale de construcţie şi textile, diminuarea volumului de transportare şi restrângerea treptată a pieţei de consum a rmn.

Aşteptările privind situaţia macroeconomică din regiune, condiţionate de vulnerabilitatea economiei rmn faţă de factorii externi, cauzează pesimismul majorităţii întreprinzătorilor transnistreni. Astfel, mai mult de două treimi din firmele transnistrene aşteaptă o înrăutăţire a manifestărilor de criză în primul semestru al anului 2009. Printre cauzele de bază, menţionăm micşorarea continuă a producţiei, din cauza scăderii cererii, acutizarea problemelor de creditare, şi micşorarea salariilor.

13

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Efectul domino al crizei va persista şi pe parcursul anului 2009, economia ţărilor lumii se va contracta cu cel puţin 1%

ECONOMIA MONDIALĂ. Criza mondială continuă şi cert este faptul că nimeni nu poate spune cu exactitate când efectele devastatoare ale acesteia se vor tempera. Cercul vicios dintre sectoarele real şi cel financiar s-a intensificat şi previziunile cu privire la evoluţia economiei mondiale s-au înrăutăţit şi mai mult. Frecvenţa cu care organizaţiile internaţionale şi guvernele lumii modifică prognozele macroeconomice pe termen scurt şi mediu inspiră şi mai puţină încredere în ziua de mâine. La momentul de faţă, într-o situaţie mai gravă se află ţările în proces de dezvoltare care, în cele din urmă, au fost afectate de contractarea economiilor avansate şi emergente, precum şi de reducerea cererii agregate de consum.

Efectul domino al crizei va persista şi pe parcursul anului 2009, fiind cuprinse de recesiune ţări care aparent păreau să facă faţă declinului mondial. În anul 2009, economia ţărilor lumii se va contracta cu cel puţin 1%, în special datorită declinului economic în ţările avansate, emergente şi cele în proces de dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi CSI. Deşi ritmul şi momentul exact al reluării economice sunt incerte, trendul global ar putea să se ranverseze, totuşi, începând cu anul 2010, când economia mondială ar putea creşte cu cel puţin 2%.

Pe fundalul crizei financiare şi economice mondiale, mai mulţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova au suferit enorm în rezultatul contractării cererii agregate de consum. Din acest motiv, economia acestor ţări în general, cât şi comerţul exterior, în particular, au scăzut considerabil. În acest context, începând cu anul 2009, geografia exporturilor şi importurilor moldoveneşti a suferit schimbări, care vor lua amploare în continuare.

14

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

POLITICA Sinteză RM a picat la testul unor alegeri libere şi corecte, anunţat de UE ca precondiţie pentru avansarea dialogului politic cu RM. Alegerile din 2009 au fost marcate de cel mai grav accident al istoriei politice de după 1991. Acuzaţiile de fraudă, utilizare abuzivă a resurselor administrative şi discursul virulent au otrăvit spaţiul public, polarizând societatea şi săpând largi tranşee între PCRM şi opoziţie. Situaţia post-electorală a reliefat degradarea principalilor indicatori ai statului de drept, ai justiţiei şi presei independente, pe fundalul unei „stabilităţi” înşelătoare a PCRM, care a urmat cursul prestabilit de concreştere cu statul, acesta fiind un pretext doar pentru concentrarea întregii puteri de stat în mâinile unei singure persoane. Evoluţia post-electorală a sporit combativitatea opoziţiei, în timp ce pentru PCRM, criza a generat disensiuni interne, având potenţial de sciziune. Gestionarea acestor falii şi conflicte pare a fi mai complicată decât oricând şi datorită incertitudinii asupra liderului şi viitorului politic al acestui partid.

Criza curentă este intersectată de 4 crize concurente: economică, geopolitică, post electorală şi de legitimitate. Criza a atras totuşi atenţia actorilor europeni asupra problemelor nerezolvate în RM, or acestea ţin în temei de „de-sovietizarea” instituţiilor de stat, imposibil de realizat atâta vreme cât resovietizarea este înscrisă în programul politic al PCRM. Mult prea ocupat de privatizări suspecte, campanii de consolidare a unei ideologii de stat, întemeiate pe „moldovenismul primitiv” şi pe cultul personalităţii liderului său oficial, PCRM a ratat şansa reformării sale. Sabotând integrarea cu UE, RM a devenit scena unei bătălii între legalităţi şi culturi politice practic imcompatibile. Repetarea alegerilor trebuie să aducă o dezlegare aşteptată a acestei crize politice, avînd drept instrument schimbarea elitelor la guvernare şi relegitimizarea regimului politic.

Consensul se amână Autorităţile din RM au căzut lamentabil la testul alegerilor din 2009. Suspiciunile legate de fraudare şi ilegitimitate au generat acţiuni masive de protest şi controverse incendiare la capătul unui scrutin marcat de ilegalităţi.

Candidaţii din partea PCRM au tratat cu dispreţ Codul Electoral, făcând campanie neloială din funcţiile lor oficiale, utilizând resurse masive şi folosind un şir de instituţii ale statului (poliţia, procuratura, SIS, oficiile desconcentrate ale guvernului, agenţiile Moldsilva, Apele Moldovei, etc) pe rol de „agenţi electorali” ai PCRM.

Autorităţile au picat la testul alegerilor din 2009

Injustiţia resimţită profund de anumite categorii de cetăţeni mai bine informaţi decât alţii, lipsa de reacţie din partea sistemului de instituţii competente (CEC, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie), care ar fi putut sancţiona distorsiunile evidente ale procesului electoral, neîncrederea şi lipsa de dialog politic efectiv între actorii politici relevanţi au săpat schisme adânci în societate. Deşi partidul de guvernământ (PCRM) a colectat cele mai multe voturi în scrutin, 49,5% (60 de mandate), acesta nu a reuşit să devină legitim, chiar dacă rezultatele sale i-au fost favorabile, iar Curtea Constituţională a validat mandatele tuturor deputaţilor.

15

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Învinuirile de fraudă electorală, urmate de proteste masive ale tinerilor, au stimulat discuţii deosebit de dramatice, imediat după scrutin. Deşi au obţinut împreună doar 35% din voturi, trei partide liberale s-au conturat ca o veritabilă alternativă faţă de PCRM, acuzat de numeroase ilegalităţi pe parcursul campaniei electorale şi după scrutin. Neîncrederea unui segment masiv de cetăţeni şi a opoziţiei este amplificată de metodele pe care le-a utilizat acesta pentru consolidarea puterii: hărţuirea opoziţiei, spălarea creierilor cetăţenilor prin intermediul media-holding-ului, utilizarea masivă a resurselor administrative prin intermediul „verticalei puterii” etc.

Escaladarea crizei s-a produs pe fundalul unei crize de legitimitate

În loc de a curma aceste învinuiri, liderii PCRM au dorit să le amplifice, afirmând că nu va discuta cu aceste partide de opoziţie, iar cele 3 poziţii centrale în stat sunt „non-negociabile”. Autorităţile au ratat şansa de a detensiona situaţia atunci cînd era de datoria şefului statului să cheme la reconciliere naţională, chiar după anunţarea rezultatelor preliminare ale scrutinului. Răspunzând la acţiunile de proteste prin violenţă, liderii PCRM au preferat să arunce vina pe opoziţie, pe care au acuzat-o de comiterea unei „lovituri de stat”, fără însă a putea proba aceste acuzaţii grave prin fapte şi dovezi demonstrate. Atinse în amorul lor de amploarea protestelor anticomuniste, care au erupt aproape de la sine, după 6 aprilie, şi incapabile să gestioneze situaţia explozivă din 7 aprilie, autorităţile statului au recurs cu brutalitate, începând din noaptea de 7 spre 8 aprilie, la represalii masive şi acţiuni violente contra protestatarilor paşnici. Escaladarea crizei s-a produs pe fundalul unei grave crize de legitimitate, şi manevre suspecte ale liderilor PCRM. Singura preocupare a partidului de guvernământ s-a arătat a fi obţinerea din partea opoziţiei „votul de aur”, care ar fi încheiat episodul succesiunii guvernamentale şi alegerii preşedinteului RM. Prima şedinţă a noului Parlament de la 5 mai 2009 s-a consumat sub semnul unor conflicte în creştere şi a unor acuzaţii noi adresate de PCRM partidelor de opoziţie. Cele mai multe dintre acestea s-au datorat ambiguităţilor poziţiei Preşedintelui în exerciţiu, V. Voronin. Conform prevederilor constituţionale, calitatea de Preşedinte a RM este incompatibilă cu orice funcţie retribuită (art.81-1). Menţinând prin cumul două funcţii – cea de şef al statului şi cea de Preşedinte al Parlamentului, V. Voronin a devenit uşor ţinta învinuirilor legate de „uzurparea puterii în stat”, iar, urmându-i exemplul, şi alţi deputaţi din partea PCRM au continuat să exercite funcţii de miniştri, deşi validarea mandatelor de parlamentari ar fi trebuit să elimine incompatibilităţile prevăzute de legislaţie1. S-a căzut în aceeiaşi capcană în care s-a pomenit Parlamentul RM în noiembrie 2000, atunci când lipsa celor 3/5 mandate în Parlament a făcut partidele de opoziţie să eşueze în alegerea şefului statului, în lipsa unei cooperări cu alte partide (pe atunci, PCRM).

Paralizia dialogului politic

Preşedintele Voronin s-a opus categoric să negocieze orice poziţie comună cu partidele liberale, numindu-şi candidaţii preferaţi pentru funcţia de Preşedinte al RM şi Prim Ministru, fără a se consulta cu alţi actori politici şi afirmând că va negocia doar „cu unii deputaţi, şi nu cu partidele”. Aceste afirmaţii au fost interpretate de mulţi ca o invitaţie la corupţie, astfel, miza aceste confruntări a devenit una morală, iar „votul de aur” aşteptat de PCRM a devenit o chestiune de viaţă şi moarte pentru oricare dintre partidele de opoziţie. În aceste condiţii, nici numirea unei delegaţii de negociatori din partea PCRM şi nici apelurile disperate ale Preşedintelui Voronin la „patriotism” pentru depăşirea crizei nu a putut debloca situaţia de paralizie a dialogului 1 Victor Popa, Repere constituţionale pentru depăşirea crizei politice în RM: argumente teoretice şi soluţii practice, Policy Brief 2009, p.1-29, 2009, www.viitorul.org

16

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

politic. Răspunsul partidelor de opoziţie a fost categoric şi explicit în favoarea boicotării alegerii şefului statului, ca pârghie esenţială la procedura de alegere a şefului statului. Opoziţia a rezistat ispitei uriaşe de a-şi comercializa „voturile”, dând astfel o lecţie de verticalitate politică, după unii, sau irosind o şana de a-şi dovedi spiritul patriotic într-un moment de răscruce, după alţii. În realitate, opoziţia nici nu a avut de ales în situaţia în care Preşedintele Voronin, secundat de o echipă agresivă de consilieri radicali, au continuat să o acuze de comiterea unei „lovituri de stat”, numindu-i „fascişti”, „câini turbaţi”, escalând şi mai mult tensiunile de pe scena politică. Deşi au acceptat să discute public despre necesitatea unei concilieri naţionale nu a depăşit formatul unor acţiuni de comunicare publică, oferind aparent opoziţiei rolul de a capitula. Fixându-şi drept obiectiv tactic cumularea celor 3 funcţii în stat, despre care chiar liderul PCRM a afirmat că sunt „non-negociabile cu opoziţia”, partidul de guvernământ nu a putut, sau poate nici nu a dorit, să ofere şansa unei adevărate concilieri, luând în consideraţie opiniile şi temerile partidelor de opoziţie.

Rigiditatea sporită a PCRM s-a datorat probabil şi vulnerabilităţii extreme a liderilor săi, care au luat decizii extrem de grave, în aprilie, pentru care au mobilizat ulterior structurile de stat ca să le găsească justificare şi fapte probante. Or, anume această metastază a „verticalei puterii” a paralizat regimul constituţional, inclusiv justiţia, Curtea Constituţională, care s-au blocat, înainte de a deveni utile menţinerii principiilor şi mecanismelor statului de drept.

Metastaza verticalei puterii

Această paralizie instituţională, precum şi sentimentul generalizat de fraudare a scrutinului au tăiat şi ultimele căi de rezervă, de soluţionare prin dialog politic şi negocieri, a motivelor disputate de opinia publică. Condiţiile puse de opoziţie, timide la început, mult mai categorice ulterior, au vizat aceleaşi chestiuni vitale, ca şi în 2005: accesul egal la mass media publice, separaţia puterilor în stat, identificarea vinovaţilor pentru maltratări, dar şi condiţii mai categorice, în mai – retragerea lui Voronin de la orice funcţie publică, transmiterea funcţiei de şef al statului opoziţiei, etc. PCRM a dorit să nu cedeze în faţa opoziţiei, apreciindu-şi cu superioritate avantajele poziţiei sale în sondaje, având sprijinul politic asigurat al Federaţiei Ruse, până la data de 5 aprilie. Soluţia corupţională a deblocării procedurii de alegere a şefului statului şi invocarea necesităţii de a „trăda din spirit de patriotism” pentru deputaţii din opoziţie nu a putut decât să sporească presiunea publicului asupra opoziţiei, făcând complet imposibil de realizat planul minimalist al PCRM. Nici intervenţiile reprezentatului UE, şi nici riscurile percepute de către unele partide faţă de anticipate, nu au putut deschide calea dialogului politic. Deşi a încecat să evite blocajul opoziţiei la şedinţele din 20 şi 28 mai, PCRM a nimerit în propria capcană, astfel încît, la 3 iunie, publicul a putut remarca foarte clar crisparea şefului statului, la momentul citirii rezultatelor nule ale alegerii eşuate. Momentul a fost calificat aproape unanim, în străinătate şi în RM drept „o lovitură majoră suferită de Preşedintele Voronin”2, Analiştii politici au calificat rigiditatea liderului PCRM drept o „autoizolare, care conduce la pierderea legitimităţii externe”.

Consensul care a lipsit în 2009 stimulează, în continuare, linii divergente de raportare. Partidele de opoziţie văd în forţarea alegerilor anticipate o reabilitare (parţială) a şanselor lor de a convinge electoratul că oferta lor 2 Financial Times, June 4, 2009, By Thomas Escritt, www.ft.com

17

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

este net superioară celei aparţinând PCRM, şi că, numai datorită fraudelor, abuzurilor, şi represiunilor din campanie, acesta a reuşit să-şi adjudece o victorie nemeritată. La rândul său, liderii PCRM au toate motivele să fie neliniştiţi de repetarea reprizei pe care şi-o dispută cu un adversar mult mai bine organizat şi mai motivat decât cu alte ocazii.

Motivele crizei instituţionale Originile crizei se găsesc în natura presiunilor externe

Criza politică din anul 2009 este doar aparent de sorginte locală. Deşi există uriaşe probleme faţă de instituţiile care au funcţionat împotriva interesului public, pe durata evenimentelor din aprilie 7-14, polarizând societatea, şi scoţând la suprafaţă cele mai proaste obiceiuri, practici şi năravuri ale unor autorităţi ale statului, originile crizei se găsesc în natura presiunilor externe, resimţite de RM. Modelul sovietic, reabilitat parţial după 2001 odată cu venirea PCRM a prins relativ uşor, datorită sprijinului pe care liderii acestui partid l-au aşteptat şi, apoi, primit din partea Rusiei.

Cu mult înainte de scrutinul parlamentar din 2009, RM figura cu insistenţă pe harta mondială a riscurilor fiind calificată ca fiind o ţară cu riscuri politice sporite. În harta pentru anul 2008, Compania SUA de asigurări AON şi Compania britanică Oxford Analytica constata printre aceste riscuri de ţară: situaţia economică gravă, riscul nerambursării împrumuturilor luate de RM de la creditorii internaţaionali, dar şi riscuri legate de nefuncţionarea sistemului judiciar, amestecul politicului în economie. RM se găsea astfel în acelaşi grup cu Belarus, Georgia şi Armenia, ţări cu riscuri politice sporite3.

Slăbirea dialogului politic şi anularea Constituţiei, de dragul regimului unipersonal al Preşedintelui Voronin, a dus la transformarea sistemului politic într-un regim de tip „sultanic”, regim hibrid, îmbinând diverse elemente ale unor proceduri relativ democratice, „de vitrină”, cu elemente autoritare şi nedemocratice; funcţionând prin repetarea cu regularitate a unor alegeri, care nu schimbă însă regulile informale şi dependenţa celor mai importante decizii în stat (judiciare, administrative, economice, politice, i.e. ce ţin de artă şi cultură, istorie şi politici lingvistice) de vanitatea şi orizontul limitat al unei singure persoane. Colapsul vieţii politice interne a determinat, în cele din urmă, crearea motivelor şi precondiţiilor pentru violenţă.

Reabilitarea ordinii constituţionale nu poate avea loc decât prin repetarea alegerilor, care ar trebui să aibă efecte curative şi asupra clasei politice, şi asupra formatului instituţional. Analiştii independenţi constată, pe bună dreptate, că alegerile anticipate sunt necesare din raţiuni: democratice, pedagogice şi justiţiare4.

Violenţa ca instrument al politicii externe

Lipsa de condiţii egale în alegerile din primăvară, avantajarea unui singur partid de media clientelare, au trezit protestul legitim al cetăţenilor, care trebuie să găsească un răspuns adecvat. Pe de altă parte, mimarea unui joc democratic pe fundalul unor banale acaparări de proprietăţi şi sfere vitale ale business-ului de către apropiaţii partidului de guvernământ, înscenarea unei vandalizări a instituţiilor Parlamentului şi Preşedinţiei, urmărind doar interese meschine de pe urma contractelor de reconstrucţie, trebuie să fie foarte bine înţelese şi apreciate de public şi, posibil de către justiţie, înainte de orice formă de „dialog civilizat” cu opoziţia.

3 27.02.2008 - [DECA-press] 4 Alexandru Oprunenco, Expert Grup, 05.06.2009, Interlic

18

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

În sfârşit, lipsa de reacţie adecvată din partea justiţiei şi Procuraturii Generale în raport cu persoanele care au maltratat şi torturat tinerii protestatari în capitală este egală, în acest moment, cu acceptarea violenţei ca instrument al politicii interne. Or, în aceste condiţii, problemele de funcţionare ale statului de drept sunt mult mai grave decât şi-ar fi putut cineva imagina. Criza este, înainte de toate, un diagnostic corect asupra despotismului unui statpartid, irascibil la critici, închis şi corupt.

Creând un precedent fără egal în istoria sa, această criză trage cortina de pe tablele de şah care se jucau de mai mulţi actori geopolitici influenţi în RM. Astfel, sprijinul deschis acordat conducerii PCRM în campania electorală, şi sprijinul fervent al diplomaţiei acesteia în blamarea unui «”scenariu de revoluţie portocalie, inspirată de România” au fost acţiuni de anvergură, plămădite de Moscova exact în ajunul lansării de către UE a „Parteneriatului Estic”. Pasa servită liderului PCRM, la Chişinău, i-a revenit imediat tot Preşedintelui Medvedev, la Reuniunea Rusia – UE de la Habarovsk, atunci când a ţinut morţiş să acuze UE că ar susţine intenţiile unor state de a forma „alianţe anti-ruseşti” în vecinătatea sa apropiată, declarată „zonă vitală de interese ale Rusiei”.

Federaţia Rusă a stimulat izolarea RM de UE şi de Parteneriatul Estic

Stimulând izolarea RM de UE, şi de Parteneriatul Estic, Rusia a încercat să insufle Preşedintelui în exerciţiu, V. Voronin, că va compensa beneficiile pe care RM le-ar putea pierde în eventualitatea răcirii relaţiilor sale cu UE. Deşi deţine doar 15-17% din comerţul exterior cu RM, Rusia pedalează intens pe 3 puncte sensibile legate de : „pericolul românizării”, Transnistria şi relaţia specială cu CSI. Astfel, Rusia reuşeşte să speculeze în cel mai înalt grad pe aversiunea „istorică” a Preşedintelui Voronin faţă de România, învinuită de „expansionism”, chiar şi înainte de incidentele regretabile din aprilie, iar faptul că acestea au coincis cu încheierea în timp a mandatului său se traduce într-o ofensă personală, fără termen de prescripţie.

Liderul PCRM crede sincer că acum, după aceste incidente, concesiile care i se vor cere din partea Rusiei vor fi mult mai mari, modelul „liderului reîntregitor” nu-i dă pace, format în spiritul filmelor sovietice de propagandă „vom da orice preţ pentru victorie !”. Modelul balansării între est şi vest este, de asemenea legat, în opinia lui Voronin, de modelul cultural „tradiţional”, la care nu putem renunţa, acesta fiind strâns legat de CSI, de Rusia, etc, acestea fiind transformate de maşinăria propagandistică a PCRM într-un tezaur spiritual, supra-naţional, similar cu ortodoxia anexată de partid în campania electorală, ori ca poligon de încercare a noilor slogane ideologice.

Restanţe ale justiţiei din RM Criza politică a generat repercusiuni grave pe majoritatea domeniilor vieţii publice: integritatea fizică şi morală a celor arestaţi de poliţie după proteste, aplicarea unui tratament degradant în cadrul poliţiei, discursul agresiv non-stop în mediile controlate de PCRM, şi lipsa clară de remedii juridice contra abuzurilor comise de autorităţi. Mai multe organizaţii pentru drepturile omului (Amnesty International, Credo, Centrul de Reabilitate a Victimelor Torturii „Memoria”, Promo-Lex, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului) au cerut răspicat autorităţilor să stopeze violenţa contra protestatarilor, formând în 18 aprilie Alianţa Contra Torturii, şi solicitând investigarea şi pedepsirea vinovaţilor care au participat la devastarea clădirilor guvernamentale, iar ulterior, la maltratarea protestatarilor chiar în incinta comisariatelor

Denunţarea abuzurilor comise de către autorităţi

19

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

de poliţie. Societatea civilă a cerut efectuarea unei investigaţii minuţioase a posbilelor legături între provocatori şi poliţie, între cei care au arborat drapelul UE şi cei care au autorizat oficial aceste acţiuni, care s-a dovedit a fi chiar Preşedintele Comisiei formate în acest scop, V. Ţurcan, ştiindu-se că, sub acest pretext, Preşedintele Voronin a acuzat România de implicare în „lovitura de stat” din Chişinău5.

Prudenţa exagerată a UE

Acţiunile autorităţilor UE faţă de escaladarea crizei politice în RM au fost destul de timide şi reactive. Mesajul UE adresat Chişinăului conţinea referinţe insistente la necesitatea unui dialog politic şi identificarea de soluţii pentru depăşirea crizei, fără a renunţa la aprecierea de „alegeri libere şi corecte”, formulată de observatorii OSCE-ODIHR. Chiar dacă în subsidiar UE era conştientă de vina liderilor PCRM pentru declanşasrea violenţei poliţiei de după 7 aprilie, anumite structuri ale Comisiei Europene au oferit semnale clare că nu ar dori să se implice deschis în medierea acestui conflict, tocmai pentru a nu întări asocierea revoltei de la Chişinău cu revoluţia „oranj” de la Kiev.

Având un reprezentant special la Chişinău, UE a căutat să impună reţinere liderilor PCRM, încercând să medieze litigiul opoziţiei cu partidul de guvernământ, dar fără reuşite evidente. Comuniştii au încercat să exploateze la maximum prudenţa exagerată a UE, căutând s-o prezinte distorsionat şi selectiv ca pe un gest de bunăvoinţă, sau chiar de autorizare pentru acţiunile întreprinse de PCRM în perioada post-electorală. Oficiali ai UE s-au arătat a fi surprinşi de această manieră de distorsionare a mesajului.

Discursul virulent în massmedia

Campania virulentă în presă contra României şi opoziţiei naţionale, dar şi activizarea sprijinului direct acordat de Rusia poziţiei comuniştilor de la Chişinău a prins pe picior greşit UE. Lipsa de comunicare eficientă cu partidele de opoziţie şi şansele relativ ridicate ale PCRM în sondajele de opinie a determinat UE să se rezume la tactica „paşilor mici”, prudenţă maximă faţă de intenţia declarată a opoziţiei de a lupta contra comuniştilor, plasând RM pe o scară de priorităţi concurente, legată de strategia generală de europenizare a RM prin intermediul mecanismelor Parteneriatului Estic (Acord de asociere; instrument de amplificarea a capacităţilor instituţionale; crearea de platforme multilaterale de atingere a unor obiective pe filiera democraţie, buna guvernanţă şi stabilitate etc.).

Această linie politică a nemulţumit însă opoziţia de la Chişinău, dar şi numeroase grupuri ale societăţii civile, care au blamat public „superficialitatea” observării scrutinului precedent, precum şi tolerarea de către UE a „represaliilor politice” iniţiate de PCRM. Opoziţia a căutat şi a găsit sprijinitori peste tot în numeroasele capitale ale statelor europene – membre ale UE. Grupuri active ale diasporei moldoveneşti au militat în mod convingător şi cu multă convingere împotriva represaliilor comuniste, iar voturile lor s-au dovedit a fi decisive, la pronunţarea rezultatelor finale ale scrutinului.

UE a trebuit să adopte un stil mai combativ

Având şi o Românie antagonizată de expulzarea Ambasadorului său în RM şi instalării unui regim de vize, ca urmare a unor acuzaţii minciunoase, nefondate, UE a trebuit să adopte un stil mai combativ, reacţionând astfel printr-o decizie tranşantă a Parlamentului European, promiţând condiţii mult mai dure faţă de avansarea dialogului politic cu RM, în lunile următoare.

Totuşi, UE nu poate să nu observe că acţiunile sale sunt contra-puse de politica tot mai afirmativă a Rusiei în RM. Folosind alergia „istorică” a PCRM 5 President Voronin statement at the Governmental Sitting: “When the flag of Romania was raised on state buildings, the attempts of the opposition to carry out a coup became clear. We will not allow this.

20

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

faţă de România, Federaţia Rusă a mobilizat importante resurse politice şi electorale pentru a menţine acest partid la guvernare, în Republica Moldova. Moscova a folosit cu pricepere deruta din interiorul PCRM pentru a-şi propune serviciile în „gestionarea” crizei din aprilie, 2009, pe cale diplomatică, dar şi militară, oferind resurse politico-mediatice în mass media din Federaţia Rusă, şi substituind pe alocuri diplomaţia de la Chişinău, în anumite momente de ruputură.

Astfel, Ambasadorul rus la UE a fost primul care a formulat răspicat acuzaţia loviturii de stat în RM cu susţinerea României, regizând ulterior şi reacţiile haotice, inconsistente ale liderilor PCRM pe parcursul evenimentelor ulterioare. Ulterior, Rusia a blamat la nivelul cel mai înalt „implicarea României în afacerile interne ale RM”, criticând UE pentru acceptarea unor duble standarde în oferirea cetăţeniei de către România şi Statele Baltice. Solicitarea Ambasadorului Federaţiei Ruse, Kuzmin, de a legaliza statutul limbii ruse în calitate de limbă de stat în RM, dar şi recunoaşterea drapelului rusesc, în calitate de drapel oficial al regimului separatist din Transnistria, au arătat clar preţul serviciilor oferite de ruşi personal lui Voronin, în ultimele luni.

Imperialismul economic al Federaţiei Ruse

Tot Rusia a impus, iar apoi a ridicat restricţii la transportul internaţional al RM, ca o avertizare asupra faptului că mai deţine instrumente de presiune asupra economiei şi intereselor unor agenţi economici, continuând ulterior cu avertizări că va prelua controlul asupra întregului complex al reţelei de gaze naturale din RM, ca urmare a datoriilor acumulate de către regiunea separatistă transnistreană, estimate la peste 2,2 mlrd usd. Aceste imperialism economic al Rusiei este neglijat, însă, de autorităţi, mult mai preocupate de supravieţuirea lor politică în urma scrutinului anticipat, decât de pierderea controlului asupra economiei naţionale.

Organizarea scrutinului anticipat: o miză mult prea mare pentru a fi tratată în mod superficial Concomitenţa crizei politice cu criza economică furnizează un amplu arsenal propagandistic pentru PCRM de a învinui opoziţia de „lipsă de patriotism”, de lipsă de „perspicacitate” şi de declaraţii triumfaliste că, viitoarele alegeri îi vor permite PCRM să deţină majoritatea absolută a mandatelor din viitorul legislativ. Cu siguranţă, riscurile sunt mari, însă propaganda şi distorsiunea mesajelor politice nu fac decât să agraveze situaţia scenei politice. Lipsa unui dialog politic credibil şi eficient a determinat nealegerea noului preşedinte de stat, iar retorica agresivă a exclus găsirea unor soluţii realiste de depăşire a crizei politice. Vina este înainte de toate pe seama guvernului în exerciţiu, şi nu poate fi atribuită opoziţiei.

Deşi a pledat formal pentru negocieri, PCRM a tratat opoziţia cu superioritate, în zeflemea, invitând-o să fie utilă la o procedură de vot prin „trădarea patriotică”6, şi nu prin negocierea unor condiţii indispensabil legate de statutul opoziţiei politice într-un stat democratic. Eşecul final din 3 iunie al alegerii preşedinteului RM certifică existenţa unui blocaj instituţional, explicat printr-o serie de carenţe de ordin politic, dar şi constituţional, furnizând argumente serioase din partea celor care pledează pentru o reformă necesară a Constituţiei. Dar, acest lucru poate fi necesar numai după consumarea actualei crize politice, după alegeri, ori, în acest moment, doar organizarea

Blocaj instituţional

6 Igor Boţan, Alegerile prezidenţiale 2009, 19 mai 2009, www.adept.md

21

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

unor alegeri libere şi democratice reprezintă soluţia de care are nevoie Republica Moldova pentru a reveni la normalitate.

Bătălie electorală pe interpretarea violenţelor din 7 aprilie

Cu siguranţă, PCRM îşi va construi campania pentru alegerile anticipate pe câteva elemente esenţiale: (1) contracararea „imperialismului” românesc, (2) vina opoziţiei liberale de a fi comis „o lovitură de stat”, şi (3) aruncarea vinei pentru insuccesele din economie pe protestele din aprilie. Dar, viitoarele alegeri anticipate în RM se vor desfăşura într-un context mult mai complex. Partidele de opoziţie şi-au atras mai multă încredere şi vizibilitate, sporind polarizarea societăţii, dar fidelizându-şi alegătorii. Bătălia electorală se va da pe terenul celor 13% „risipite”, care au fost redistribuite ulterior între partidele care au depăşit pragul electoral, dar şi pentru indecişi, estimaţi la circa 26% dintre alegători.

Partidele vor concura strategic pentru cea mai credibilă interpretare asupra violenţelor (devastările şi maltratările care au urmat) din aprilie, dar tot atât de importante vor deveni acuzaţiile de corupţie în adresa firmelor apropiate de putere, care reconstruiesc în acest moment clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. Criza politică a lovit neuniform în prestaţia partidelor politice din RM. Dacă pentru opoziţie, evenimentele post-electorale au contribuit la creşterea combativităţii şi coeziunii democratice, atunci pentru PCRM, criza a provocat disensiuni interne, având un potenţial important de sciziune şi tendinţe centrifuge.

Tot PCRM este perceput în acest moment ca un partid care: falsifică alegerile; trişează în relaţiile cu partenerii interni şi externi cu care ajunge la consens. Controlul exercitat asupra mass media publice, şi tratamentul discriminatoriu în raport cu partidele de opoziţie sugerează înclinaţia PCRM de a folosi metode bolşevice, contrar recomandărilor europene şi normelor constituţionale, pentru a-şi atinge scopurile politice. Existenţa unui important media-holding privat afiliat puterii, dar şi folosirea pretextului legat de vandalizarea clădirilor guvernamentale pentru a îmbogăţi companiile apropiate de putere din bugetul de stat, a clătinat puternic imaginea şi moralitatea argumentelor invocate de PCRM în privinţa unei aşa-zise stabilităţi şi curs spre integrare europeană a RM.

22

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Agricultura Pe fundalul unor creşteri efemere a producţiei agricole de 3,7% în primul trimestru al anului curent, este prematur de a considera că sectorul agricol este afectat într-o măsură mai mică de criza economică decât celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 şi 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recunoscute chiar şi de oficialii moldoveni. 1 În anul 2008 au fost remarcate prăbuşiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale şi leguminoase, fructe şi struguri, lapte, urmate de o creştere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, şi în ianuarie-martie 2009 faţă de perioada respectivă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1%. Esenţial s-au micşorat preţurile la grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 67,5%, porumb (exclusiv seminţe de soi)– cu 66,3%, floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 58,0%, legume – cu 53,4%.

Creştere efemeră a producţiei agricole de 3,7%.

De asemenea, în sectorul agricol sunt înregistrate şi alte involuţii caracteristice situaţiei de criză, cum ar fi reducerea semnificativă a numărului de persoane ocupate în activităţile agricole, diminuarea numărului de gospodării ţărăneşti (de fermier) şi a suprafeţelor de terenuri agricole din gestiune, reducerea suportului financiar acordat agriculturii, a investiţiilor, efectivului de animale, neachitarea plăţilor întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă, accesul limitat la sursele de creditare, lipsa mijloacelor circulante, reducerea exporturilor de produse agricole, creşterea stocurilor de produse agroalimentare, etc.

Involuţii în agricultură caracteristice situaţiei de criză.

Principalele previziuni ale CPE pentru sectorul agricol sunt următoarele: în anul 2009, producţia globală agricolă va creşte cu 2%, producţia de cereale şi leguminoase boabe va înregistra circa 2100 mii tone, de struguri-570 mii tone, fructe şi pomuşoare-350 mii tone, legume-385 mii tone, carne(greutate vie)-118 mii tone, lapte-510 mii tone, şi ouă670 milioane. În 2009, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2008.

Previziuni pentru anul 2009.

Evoluţii curente în sectorul agrar Agricultura alături de celelalte sectoare ale economiei naţionale afectată de criză.

Pe fondul crizei economice prezente în Republica Moldova din anul 2008, datele statistice trimestriale pe agricultură prezentate recent de Biroul Naţional de Statistică sunt relativ optimiste, comparativ cu cele ce caracterizează situaţia din alte sectoare ale economiei naţionale. În primul trimestru al anului 2009, producţia globală agricolă obţinută în toate categoriile de gospodării a însumat 1019 milioane lei în preţuri curente, constituind 103,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 3,6% şi a producţiei vegetale – cu 6,9%. Indicii enumeraţi, care la prima vedere 1 http://www.maia.gov.md/libview.php?l=ro&idc=52&id=13512

23

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

par să inspire optimism, relevă o situaţie analogică cu cea înregistrată în anul 2007, când în primul trimestru a fost înregistrată o creştere de 3,1%, ca apoi la finele anului să fie marcată o reducere a producţiei agricole cu 23,1%. De asemenea, în perioada de referinţă, utilizată pentru compararea datelor recente de BNS, ianuarie-martie 2008, a fost înregistrată o reducere a producţiei globale agricole faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, cu 24,1%. Din acest motiv, este prematur de a considera că sectorul agricol este afectat într-o măsură mai mică de criza economică decât celelalte sectoare ale economiei naţionale.

Simptome ale unei crize de proporţii în agricultură.

Prăbuşiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole.

Mai mult ca atât, pe parcursul anilor 2008 şi 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recunoscute chiar şi de oficialii moldoveni.2 În anul 2008 au fost remarcate prăbuşiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale şi leguminoase, fructe şi struguri, lapte, urmate de o creştere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, şi în ianuariemartie 2009 faţă de perioada respectivă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1%. Esenţial s-au micşorat preţurile la grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 67,5%, porumb (exclusiv seminţe de soi)– cu 66,3%, floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 58,0%, legume – cu 53,4%. La produsele animaliere preţurile s-au micşorat cu 6,5%, din care: la ouă alimentare – cu 30,6%, lapte – cu 5,1% şi păsări (în masă vie) – cu 4,4%. Totodată, s-au majorat considerabil preţurile de vânzare a vitelor în masă vie: la ovine şi caprine – cu 91,5%, bovine – cu 27,8% şi porcine – cu 22,6%3.

Tabelul 1. Evoluţia preţurilor de vânzare a produselor agricole de către întreprinderile agricole ale Republicii Moldova în ianuariemartie 2009 Total produse agricole: din care: produse vegetale produse animaliere

2005 70,3

2006 93,9

2007 118,0

2008 150,2

2009 52,6

64,0 90,1

96,4 90,9

129,7 106,4

162,9 140,7

39,9 93,5

Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Involuţii caracteristice situaţiei de criză.

Produse agricole necomercializate.

În anul 2008, pentru prima oară, a fost înregistrat şi un sold negativ al balanţei comerciale în comerţul exterior cu produse agroalimentare. La începutul anului curent, din cantitatea totală recoltată de grâu în anul 2008, care a constituit 1,2 milioane tone, rămâneau în stocuri circa 900 mii tone. În sectorul vinicol, la data de 10.03.2009, stocurile constituiau 30 milioane dal. Dacă în primele două luni ale anului 2008 s-au exportat 1800 mii dal în vrac şi 780 mii dal îmbuteliat, în anul 2009 s-au exportat 760 mii dal îmbuteliat şi 470 mii dal în vrac.

De asemenea, în sectorul agricol sunt înregistrate şi alte involuţii caracteristice situaţiei de criză, cum ar fi reducerea semnificativă a nu2 http://www.maia.gov.md/libview.php?l=ro&idc=52&id=13512 3 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2614

24

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

mărului de persoane ocupate în activităţile agricole, diminuarea numărului de gospodării ţărăneşti (de fermier) şi a suprafeţelor de terenuri agricole din gestiune, reducerea suportului financiar acordat agriculturii, a investiţiilor, efectivului de animale, neachitarea întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă, accesul limitat la sursele de creditare, lipsa mijloacelor circulante, reducerea exporturilor de produse agricole, creşterea stocurilor de produse agroalimentare, etc.

Pe parcursul anilor 2008-2009 a crescut numărul beneficiarilor funciari de la 1307337 la 1316253, a cooperativelor agricole de la 259 la 283 unităţi, graţie majorării numărului cooperativelor agricole de întreprinzător, societăţilor cu răspundere limitată de la 1276 la 1513 unităţi.

Numărul de gospodării ţărăneşti (de fermier), din contra, s-a redus cu 5273 de unităţi, de la 386208 gospodării în anul 2008 la 380935 în anul 2009. Diminuarea numărului de gospodării ţărăneşti (de fermier) se datorează reducerii cu 13099 de unităţi a numărului de gospodării ţărăneşti (de fermier), cu suprafaţa de până la 1 ha 4. De asemenea, s-a micşorat drastic suprafaţa terenurilor agricole prelucrate de cele mai mici entităţi agricole, de la 103582,77 ha în anul 2008 la 82544,29 ha, în anul 2009. Aceste schimbări în structura fondului funciar au determinat mutaţii serioase în structura forţei de muncă, inclusiv a numărului populaţiei ocupate în agricultură.

Mutaţii serioase în structura forţei de muncă.

În distribuţia după activităţile din economia naţională, se constată că în sectorul agricol au activat 249,5 mii persoane (22,9% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de primul trimestru al anului 2008, în anul curent, numărul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut semnificativ – cu circa 88 mii, sau cu un sfert (26,1%). Totodată, fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie5. Salariul lunar al unui lucrător din agricultură, economia vânatului şi silvicultură rămânea cel mai mic pe economie şi constituia în ianuarie-martie 2009 numai 1233 lei, ceea ce reprezintă un nivel inferior mărimii medii a minimului de existenţă pentru anul 2008-1368,1 lei.

Salariul angajaţilor din agricultură mai mic decât minimul de existenţă.

În anul 2009 poate fi remarcată o reducere a subvenţiilor investiţionale în agricultură, în pofida faptului că ministerul de profil intenţiona să majoreze către anul curent ponderea acestui tip de ajutor acordat agricultorilor până la 90 la sută din totalul subvenţiilor. După aprobarea regulamentului privind modul de utilizarea mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pentru anul 2009 de către Parlamentul Republicii Moldova6, Guvernul a redistribuit resursele financiare din fond printr-o hotărâre de guvern, diminuând subvenţiile repartizate spre administrare şi gestionare Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, de la 250 milioane lei la 185 milioane lei, Agenţiei de Stat „Apele Moldovei”, de la 10 milioane de lei la 5 milioane lei şi o creştere a „subvenţiilor”, repartizate spre administrare şi gestionare Ministerului Finanţelor, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru stimularea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie, de la 50 milioane lei la 100 de milioane lei7. Primul rezultat negativ înregistrat în anul agricol 2009, în urma redistribuirii mijloacelor fondului de subvenţionare, este

Reducere a subvenţiilor investiţionale în agricultură.

Exod masiv al populaţiei ocupate în agricultură.

4 Cadastrul funciar, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2008 şi 2009.

5 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607&parent=0 6 Hotărârea Parlamentului nr. 312-XVI din 25.12.2008 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizarea mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

7 Hotărârea Guvernului nr. 98 din 09.02.2009 cu privire la repartizarea pe tipuri de destinaţii a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

25

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

diminuarea suprafeţelor înfiinţărilor noi cu plantaţii multianuale (livezi, viţă de vie şi plantaţii mamă). Astfel, în primăvara anului curent, au fost plantate 1506,8 ha de livezi (cu 52% mai puţin faţă de anul 2008), şi 949 ha de viţă de vie (cu 61,7% mai puţin faţă de anul 2008)8.

Tabelul 2. Efectivul de animale pe principalele tipuri la 1 aprilie 2009 La 1 aprilie 2009 mii capete Bovine – total din care: întreprinderile agricole gospodăriile populaţiei din acestea vaci – total din care: întreprinderile agricole gospodăriile populaţiei Porcine – total din care: întreprinderile agricole gospodăriile populaţiei Ovine şi caprine – total din care: întreprinderile agricole gospodăriile populaţiei Păsări (întreprinderile agricole)

217,7

în % faţă de 1 aprilie 2008 94,2

Ponderea (în % faţă de total)

100

13,4 204,3 161,2

92,5 94,3 94,6

6,1 93,9 100

4,9 156,3 279,0

84,1 94,9 98,5

3,0 97,0 100

67,1 211,9 891,1

111,1 95,0 102,4

24,0 76,0 100

28,1 863,0 3381,4

76,4 103,5 145,8

3,2 96,8 x

Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Diminuare a suprafeţelor înfiinţărilor noi cu plantaţii multianuale.

Efectivul de animale se reduce al optulea an consecutiv.

Previziuni pentru anul 2009. În 2009, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv.

Tendinţe similare sunt vizibile şi în sectorul animalier, unde efectivul de animale se reduce al optulea an consecutiv. La 1 aprilie 2009, comparativ cu perioada similară a anului trecut, este remarcată micşorarea efectivului de bovine cu 5,8%, inclusiv în întreprinderile agricole (cu 7,5%), şi în gospodăriile populaţiei (cu 5,7%), porcinelor cu 1,5%, inclusiv în gospodăriile populaţiei (cu 5,0%), ovinelor şi caprinelor în întreprinderile agricole (cu 23,6%). În gospodăriile populaţiei, la 1 aprilie 2009 erau concentrate 93,9% din efectivul total de bovine (din care vaci – 97,0%), de porcine – 76,0%, de ovine şi caprine – 96,8% şi se produce cea mai mare parte a producţiei animale (creşterea vitelor şi păsărilor – 69,0%, producţia laptelui – 95,7%).

Principalele previziuni ale CPE pentru sectorul agricol sunt următoarele: în anul 2009, producţia globală agricolă va creşte cu 2%, producţia de cereale şi leguminoase boabe va înregistra circa 2100 mii tone, de struguri-570 mii tone, fructe şi pomuşoare-350 mii tone, legume-385 mii tone, carne(greutate vie)-118 mii tone, lapte-510 mii tone, şi ouă670 milioane. În 2009, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2008.

8 Informaţia MAIA privind înfiinţarea plantaţiilor multianuale la data de 19.05.2009.

26

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Principalele provocări pentru agricultură în anul 2009.

Principalele provocări pentru agricultură în anul curent vor fi: •

accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole.

•

preţurile de achiziţie neavantajoase pentru unele produse agricole, în special pentru cereale, struguri şi lapte.

•

finanţarea mai rigidă a sectorului agrar.

•

creşterea restanţelor la distribuirea subvenţiilor din fondurile pentru subvenţionarea producătorilor agricoli şi de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole.

•

creşterea restanţelor a întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă.

•

insuficienţa unor factori sporitori de randamente (produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi).

•

modificări mai accentuate în structura fondului funciar şi mutaţii serioase în structura forţei de muncă.

27

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

BUSINESS Efectele recesiunii economice globale, amplificate de politicile economice nechibzuite, strangulează business-ul local

Primele luni ale anului 2009 au demonstrat că prognoza CPE de - 10% pentru industrie în anul 2009 a fost una extrem de optimistă şi, la momentul de faţă, nu numai că nu s-a conturat nicio premisă reală pentru redresarea situaţiei ci, dimpotrivă, realităţile economice pot duce la o degradare şi mai profundă în acest sector. În primul trimestru al anului 2009, volumul producţiei industriale s-a prăbuşit cu 24,2% şi, după toate aparenţele, acest sector va degrada în continuare. Industria este în continuare ostatica unor factori, care au provocat anul trecut recesiunea în sector: •

scăderea generală a cererii la principalele bunuri industriale, atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă în urma declinului economic global;

•

moneda naţională, extrem de apreciată, care face mărfurile autohtone necompetitive atât la export, cât şi pe piaţa locală. Astfel, din decembrie 2006 până-n februarie 2009, leul s-a apreciat cu aproape 35% faţă de coşul valutar compus din Euro, dolarul american, hrivna ucraineană, leul românesc şi rublă rusească, ponderat în funcţie de comerţul extern;

•

accesul limitat la credite şi preţul prohibitiv al acestora, care face aproape imposibilă atragerea creditelor în scopuri investiţionale.

•

presiunea tot mai acerbă a importurilor de bunuri asupra mărfurilor produse în Republica Moldova şi asupra producătorilor locali.

•

demoralizarea investitorilor străini, prin practicile neloiale utilizate de instituţiile guvernamentale.

Astfel, către sfîrşitul anului, putem vedea o cădere şi mai impresionantă a industriei – cu pînă la 32-36%. În sectorul serviciilor, deşi am prognozat iniţial o evoluţie relativ stabilă, chiar admiteam o uşoară creştere, observăm că lucrurile au luat o turnură dramatică: transportul de mărfuri s-a prăbuşit cu în jur de 60%, scad vînzările în sectorul de telecomunicaţii (aproape -6,3% faţă de 2008, în primul trimestru) şi, odată cu aprofundarea crizei, situaţia ar putea degenera şi mai mult. În aceste condiţii, nu puteau să rămînă neafectate şi investiţiile în capital fix, acestea scăzînd cu peste 40% în primul trimestru al anului 2009.

Pe acest fundal, scăderea cu doar 4,3% a volumului comerţului cu amănuntul pare un rezultat chiar îmbucurător, însă considerăm că odată cu continuarea crizei economice şi declanşarea crizei bugetare, veniturile populaţiei şi, mai ales aşteptările acesteia privind viitoarele sale venituri vor scădea brusc, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire cu 20-25% a comerţului cu amănuntul, asta în urma schimbării comportamentului de consum al populaţiei.

28

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Industrie Industria, în primele patru luni ale anului, a scăzut cu 25,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, şi criza de abia începe...

Este foarte important de a menţiona că, în etapa nerecunoaşterii de către autorităţile moldoveneşti a efectelor distrugătoare înregistrate în sectoarele economiei naţionale în urma impactului crizei economice globale, într-o perioadă preelectorală, aceasta din urmă a pus mai presus raţiunile de ordin social decât cele de ordin strategic şi economic. Drept urmare, în anul 2008, în premieră în comerţul exterior cu produse alimentare, băuturi alcoolice şi tutun (secţiunea a IV), importurile au prevalat exporturile. Exporturile mărfurilor din această grupă au înregistrat 312,2 milioane USD, ceea ce constituie numai o creştere de 13,1% faţă de anul 2007, în timp ce importurile s-au majorat cu 44,4%, înregistrând 343,4 milioane USD. Efectele devastatoare ale factorilor menţionaţi s-au manifestat mult mai agresiv la începutul anului curent. Drept rezultat, aproape în toate sectoarele industriei avem o scădere masivă a volumului producţiei industriale. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, scăderea producţiei industriale a fost determinată în special de reducerea producţiei în întreprinderile din: industria extractivă cu 45,7%, industria prelucrătoare – cu 29,6%, sectorul energetic – cu 4,3%, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 24,2% si 0,7%. Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată de către întreprinderile cu următoarele activităţi principale de industrie: fabricarea produselor din minerale nemetalifere – cu 44,9%, fabricarea de articole de îmbrăcăminte – cu 23,9%, fabricarea vinului – cu 30,4%, fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 54,6%, fabricarea încălţămintei – cu 52,9%, fabricarea produselor textile – cu 37,9%, fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 50,9% fabricarea de maşini şi echipamente – cu 54,8%, producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 21,7%, fabricarea produselor finite din metal – cu 40,7%, industria chimică – cu 15,1%, fabricarea produselor de tutun – cu 17,5%, etc.

Totuşi, pe fundalului reducerii producţiei industriale, unele ramuri au înregistrat creşteri impresionante (+87,6% în fabricarea nutreţurilor şi +26,3% la producţia de maşini şi aparate electrice), însă datorită ponderii relativ mici în volumul producţiei industriale, acestea nu au putut amortiza semnificativ prăbuşirea din ramurile principale. Creşterea spectaculoasă în producerea nutreţurilor este în detrimentul agricultorilor, care au suferit pierderi enorme în anul agricol 2008 şi care, din cauza preţurilor mizere la cereale, au livrat mai mult din „nevoie” şi la un preţ de nimic produsele sale întreprinderilor de producere a nutreţurilor. În prezent, există semnale îngrijorătoare care ar putea afecta şi mai mult situaţia nu doar din industrie, dar şi din celelalte ramuri: •

tot mai multe întreprinderi industriale deja staţionează, iar lucrătorii sunt trimişi în concedii pe cont propriu.

•

stocurile producţiei finite în industrie au atins nivele extraordinare pentru această perioadă a anului, iar vânzările merg mai prost ca în orice alt an. În aceste condiţii, există riscul real ca multe întreprinderi să nu-şi reia încă multă timp procesul de producţie.

•

datorită micşorării semnificative a masei monetare, apare riscul real al unei crize de lichidităţi, ceea ce va face absolut imposibilă contractarea creditelor de către întreprinderile industriale (în special, contra gajării stocurilor de producţie finită) şi relansarea procesului de producţie. Este foarte posibil ca, în aceste condiţii, o parte din întreprinderile industriale

29

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

să falimenteze şi să dispară ca agenţi economici, în condiţiile când este puţin probabilă preluarea acestora de alţi investitori. Aici ţine de datoria noastră să ne referim la iniţiativa BNM de a oferi pe piaţă credite în lei la dobînda de 10%. Considerăm că această iniţiativă este una salutabilă, însă extrem de întîrziată: businessul local avea nevoie de aceşti bani încă 3-4 ani în urmă, cînd conjunctura permitea efectuarea unui salt de retehnologizare în industrie. Acum, însă capacitatea majorităţii întreprinderilor industriale de a rambursa creditele (chiar şi cele relativ ieftine) este foarte scăzută. În cel mai bun caz, unele întreprinderi ar putea utiliza această posibilitate pentru a-şi refinanţa o parte din datoriile mai vechi, însă şi aceasta pare aproape imposibil, dacă privim lucrurile din perspectiva băncilor comerciale. În condiţiile unui deficit bugetar acut (vezi capitolul Finanţe publice), guvernul a început deja să se împrumute masiv de pe piaţa financiară locală şi va fi nevoit să continue această practică şi în perioada imediat următoare. În aceste condiţii, băncile comerciale cu siguranţă vor prefera să crediteze guvernul, în loc să dea credite cu un grad de risc mult mai înalt businessului. Astfel, pentru ca aceste credite să ajungă într-adevăr la business, BNM va trebui să urmărească îndeaproape dizbursarea acestora prin mecanismele existente.

Creditele ieftine pentru business au întîrziat cu cîţiva ani iar, în condiţiile actuale, băncile comerciale ar putea prefera să crediteze guvernul

•

scăderea veniturilor reale ale populaţiei, proces demarat deja şi care este în permanentă acutizare, în combinaţie cu menţinerea poziţiilor puternice a leului moldovenesc faţă de valutele regionale, va lovi cu încă un val în întreprinderile care lucrau pentru piaţa internă, chiar şi în cele care activează în industria alimentară.

•

politicile proaste de susţinere a antreprenoriatului local realizate de autorităţi în ultimii ani plasează în plină criză sectoarele economice din Republica Moldova în rol de outsideri, în comparaţie cu sectoarele din statele vecine.

În plină criză politică şi economică, conform previziunilor CPE, putem asista la o cădere şi mai impresionantă a industriei – cu până la 32-36% la finele anului curent1.

Sectorul serviciilor Serviciile de transport Scăderi dramatice în sectorul serviciilor: cu 63,2% mai puţine mărfuri transportate; cu 9,3%, mai puţini pasageri transportaţi; cu 6,3% a scăzut sectorul de telecomunicaţii şi transport de date

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova a fost afectat de criză într-o măsură mai mare decât celelalte sectoare din sfera serviciilor, dar au înregistrat antiperformanţe clare şi în raport cu statele din regiune.

Transportatorii moldoveni au raportat, pentru ianuarie-martie 2009, o prăbuşire a transporturilor cu 64%, aceasta fiind cea mai mare descreştere în CSI. Ucraina a înregistrat un regres de 33%, iar Rusia - de 22%. Singurele care au raportat creşteri în transporturi sunt Tadjikistan (4,1%) şi Kîrgîzstan (8,9%).

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, auto2, fluvial şi aerian au transportat 2186,6 mii tone de mărfuri, sau 36,8% din volumul realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008. Parcursul mărfurilor în această perioadă a totalizat 707,3 milioane tone-km, sau 42,8% din nivelul înregistrat în ianuarie-aprilie 2008. Diminuarea volumului de mărfuri transportate în raport cu ianuarie-aprilie 2008, s-a înregistrat la întreprinderile de 1 Previziunile ME IDIS Viitorul.

2 Inclusiv întreprinderile cu alte genuri de activitate, care efectuează transportări auto de mărfuri contra plată şi dispun de 10 şi mai multe autovehicule de marfă proprii sau închiriate.

30

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

transport feroviar (-68,9%), auto (-50,5%) şi aerian (-9,4%). Tendinţe similare au fost caracteristice şi pentru parcursul mărfurilor, care a marcat scăderi la întreprinderile de transport feroviar (-72,5%), auto (-25,5%) şi aerian (-21,5%). În ianuarie-aprilie 2009, întreprinderile de transport auto au transportat 838,4 mii tone de mărfuri, sau 49,5% din volumul realizat în aceeaşi perioadă din anul 2008.

Tabelul 3. Volumul de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport, în ianuarie-aprilie 2009, pe moduri de transport.

Întreprinderi de transport total din care: feroviar auto fluvial aerian

Mărfuri transportate mii tone în % faţă de ianuarieaprilie 2008

Parcursul mărfurilor mil. tone-km în % faţă de ianuarieaprilie 2008

2186,6

36,8

707,3

42,8

1314,2 838,4 33,7 0,27

31,1 49,5 115,0 90,6

307,8 399,1 0,11 0,32

27,5 74,5 101,3 78,5

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-aprilie 2009 au fost transportate 1314,2 mii tone de mărfuri, sau 31,1% din volumul realizat în perioada similară din anul 2008. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară, în ianuarie-aprilie 2009, ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie - 45,4% (ianuarie-aprilie 2008 -1,9%), metale feroase şi fier vechi - 17,3% (ianuarie-aprilie 2008 - 24,6%), materiale de construcţie şi ciment - 10,1% (ianuarie-aprilie 2008 - 52,0%). În ianuarie-aprilie 2009, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2008, s-a micşorat numărul de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze (-9,7%), cu transportul fluvial (-8,0%) şi aerian (-0,4%).

Tabelul 4. Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor, în ianuarie-aprilie 2009, pe moduri de transport public3.

Pasageri transportaţi Parcursul pasagerilor mii pasageri în % faţă mil. în % faţă de ianuarie- pasageri-km de ianuarieaprilie 2008 aprilie 2008 Transport public: feroviar* autobuze şi microbuze fluvial aerian * Datele pe ianuarie-martie

34890,9 1356,7 33400,0 24,3 109,9

100,3 90,3 92,0 99,6

102,7 691,3 0,05 137,2

94,4 85,4 92,0 94,1

În prezent, situaţia din sector rămâne incertă, datorită recesiunii din ramurile conexe: industrie, agricultură, comerţ intern şi extern. Vulnerabilitatea acestui sector este sporită şi de unii factori de ordin politic, care s-au manifestat din plin în ultimele luni. Recent, Federaţia Rusă anunţase că va interzice transportatorilor auto de marfă din Republica Moldova să traverseze 3 Datele BNS.

31

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

teritoriul rus cu autorizaţii CEMT. Potrivit Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA), această decizie va duce la stoparea aproximativ a 70% din transporturile internaţionale de marfă. În situaţia de criză, urmările deciziei vor duce la falimentarea completă a acestei ramuri din economia ţării. Pe de altă parte, introducerea regimului de vize între România şi Republica Moldova a perturbat schimburile comerciale reciproce şi a descurajat transportul de mărfuri şi pasageri în ultimele două luni.

Construcţiile şi investiţiile în capital fix Investiţiile în capital fix au scăzut cu 40,6% în primul trimestru;

Construcţiile şi investiţiile în capital fix au scăzut în primul trimestru cu 41,3% şi 40,6%, respectiv, şi această tendinţă, în cel mai bun caz, se va menţine, iar în cazul unui scenariu pesimist, căderea ar putea fi şi mai profundă, în primul rând datorită scăderii investiţiilor şi volumului mai mic de lucrări de construcţie efectuate de către agenţii economici.

Sectorul de construcţii scade cu 41,3%, iar construcţiile noi – cu 48,1%

Dacă sectorul construcţiilor a scăzut în Republica Moldova în primul trimestru cu 41.3% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, atunci lucrările de construcţii noi s-a redus şi mai pronunţat, cu 48.1%, arată date ale Biroului Naţional de Statistică. Organizaţiile de antrepriză au efectuat lucrări de construcţii-montaj în valoare de 599.7 milioane lei (în preţuri curente).

Ponderea lucrărilor de construcţii noi a constituit circa 74%, iar cota lucrărilor de reparaţii capitale - 25.3%. Construcţiile de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale au scăzut respectiv cu 36,2%, şi 45,6%. Cel puţin 88.4% din lucrări au fost efectuate de agenţii economici cu formă de proprietate privată. Valoarea lucrărilor în antrepriză a înregistrat o reducere de 8,9 la sută, în anul 2008, după o creştere în ultimii zece ani, inclusiv cu 28,0% în 2004, 17,0% în 2005, 22,0% în 2006 şi 18,0 în 2007. În anul trecut, lucrările de construcţii noi s-au redus cu 11,6%.

Tabelul 5. Evoluţia indicatorilor principali ai activităţii investiţionale în ianuarie-martie 20094 Ianuarie-martie 2009 Realizări, mil. în % faţă de: lei ianuariemartie 2008 1166,3 59,4

Investiţii în capital fix-total din care: lucrări de construcţii-montaj 596,4 din total – investiţii pentru construcţia 299,2 locuinţelor

63,2 70,0

total 100,0 51,1 25,7

La momentul actual, agenţii economici privaţi şi cei din sectorul public se află într-o situaţie financiară foarte dificilă, din cauza lipsei lichidităţilor şi accesului la acestea. În aceste condiţii, este greu de imaginat că ei vor utiliza puţinul pe care îl au pentru efectuarea investiţiilor. De asemenea, în condiţiile când veniturile populaţiei au intrat pe un trend descendent, care se va acutiza chiar în cele mai apropiate luni, procurarea imobilului şi lucrările de reparaţie probabil că vor fi amânate de o mare parte din aceştia, ceea ce va aprofunda şi mai mult căderea în acest sector. În general, până la sfârşitul anului, atât construcţiile, cît şi investiţiile ar putea scade cu până la 50-55%.

4 Datele Biroului Naţional de Statistică.

32

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Comerţul cu amănuntul Comerţul cu amănuntul a scăzut în primul trimestru cu 4,3%, însă odată cu conştientizarea de către populaţie a profunzimii crizei, acesta ar putea încheia anul şi cu minus 20%

Situaţia din comerţul cu amănuntul (o scădere cu 4,3% în primul trimestru) indică faptul că populaţia de abia a început să-şi adapteze consumul la noile realităţi economice: comerţul cu produse nealimentare a scăzut cu 10,5%, iar consumul producţiei alimentare a crescut cu 7,2%. În opinia noastră, situaţia în acest sector se va agrava cu mult din următoarele motive: (a) pînă acum încă populaţia, în special familiile unde remitenţele de la rude constituiau principala parte a veniturilor familiale, avea resurse disponibile din rezervele făcute anterior şi nu conştientiza profunzimea crizei şi a impactului acesteia asupra veniturilor viitoare a familiilor sale; (b) multe întreprinderi şi-au trimis angajaţii în concedii forţate pe cont propriu, astfel încît veniturile familiare ale acestora au început să scadă. Şi, dacă iniţial aceşti angajaţi mizau pe faptul că după revenirea din concediu situaţia se va normaliza, acum mulţi încep să aibă aşteptări mult mai modeste în privinţa propriilor venituri în următoarea perioadă; (c) funcţionarii publici şi angajaţii întreprinderilor şi serviciilor publice care erau deprinşi cu plata la timp a salariilor şi premiilor aferente şi îşi planificau consumul reieşind din aceasta, începînd cu luna aprilie-mai au primit primele semnale cu privire la faptul că situaţia se poate schimba.

Considerăm că din cauza problemelor cu colectarea veniturilor la toate bugetele, către luna iulie angajaţii publici deja vor resimţi din plin efectele crizei asupra propriilor venituri. (d) în comerţ se observă o schimbare a trendului: dacă în ultimii ani comerţul în proporţii tot mai mari căpăta forme organizate şi oficializate, apoi acum se observă un reflux atît al agenţilor economici, cît şi al consumatorilor, care preferă să vîndă/cumpere în pieţe şi nu în centre comerciale sau supermarket-uri. Preconizăm că această tendinţă se va consolida şi, astfel, o parte din comerţul cu amănuntul din nou va pleca în umbră şi nu se va regăsi în statistica naţională. Datele recente privitoare la numărul de firmelor care îşi suspendă activitatea confirmă indirect ipoteza noastră. Astfel, în primul trimestru, din Registrul de stat, au fost radiate 928 de firme, în mare parte din cauza problemelor cu care se confruntă ca urmare a crizei economice. Dacă în luna ianuarie şi-au suspendat sau a fost stopată activitatea a 266 de întreprinderi, în martie numărul lor a ajuns la 337. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, numărul întreprinderilor radiate s-a dublat în ianuarie-martie 2009 faţă de primul trimestru al anului 2007, iar comparativ cu primele trei luni ale anului 2008, numărul întreprinderilor a căror activitate a fost suspendată a crescut de 1,6 ori.

Aşadar, începînd cu luna iunie-iulie, atunci cînd o mare parte din cei care munceau în R.Moldova vor resimţi din plin o scădere a veniturilor, iar cei care plecau la muncă sezonier în Rusia sau Europa occidentală nu-şi vor putea găsi acolo o sursă de venit, considerăm că comportamentul de consum se va schimba brusc înspre economisire şi consumul doar a celor mai necesare, ceea ce ar putea conduce la o prăbuşire cu pînă la 20-25% a comerţului cu amănuntul, în special din contul comerţului cu produse nealimentare.

33

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Comerţul extern Diminuarea cu 23,5% a volumului total al comerţului exterior al RM.

În primele patru luni ale anului curent, volumul total al comerţului exterior al Republicii Moldova a înregistrat o scădere dramatică, totalizând 1395,9 milioane USD sau 70,7% din valoarea acestuia din perioada similară a anului 2008. În acest interval de timp, exporturile au totalizat 372,6 milioane USD, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 21,9%, iar importurile - 1023,3 milioane USD, ceea ce constituie o reducere cu 31,5%. Deficitul balanţei comerciale pentru această perioadă a atins cifra de 650,7 milioane dolari USA. Tendinţe similare sunt remarcate şi în schimburile comerciale cu principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În acest sens, sunt ilustrative exemplele deteriorării performanţelor în comerţul cu Romania şi Federaţia Rusă, unde importurile din aceste ţări s-au redus cu 60,5% şi respectiv 61,7%, iar exporturile în aceste state, cu 21,8%. Pe de altă parte, schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene vor fi influenţate negativ de decizia Guvernului de la Chişinău de a institui, începând cu data de 9 aprilie 2009, regimul de vize între Republica Moldova şi România1.

Comerţul cu bunuri din majoritatea grupelor de mărfuri în scădere.

De asemenea, se atestă o diminuare a exporturilor şi importurilor bunurilor din principalele grupe de mărfuri comercializate. Din principalele grupe de mărfuri exportate, poate fi remarcată reducerea drastică a livrărilor de produse din majoritatea secţiunilor SA, cu excepţia „produselor chimice”. O situaţie aproape identică este manifestată şi la import, unde se distinge micşorarea volumului tranzacţiilor cu mărfurile din majoritatea grupelor, cu excepţia „animalelor vii şi a produselor animale” şi a „instrumentelor şi aparatelor optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale; părţi şi accesorii ale acestora”.

Mai multe stocuri de mărfuri şi acumulări mai puţine la bugetul de stat.

Reducerea exporturilor de bunuri a influenţat creşterea stocurilor de mărfuri industriale şi agricole şi a determinat întreprinderile industriale să tempereze producerea de mărfuri. Numai în sectorul vinicol, la data de 10.03.2009, stocurile constituiau 30 milioane dal. Dacă în primele două luni ale anului 2008 s-au exportat 1800 mii dal în vrac şi 780 mii dal îmbuteliat, în anul 2009 s-au exportat numai 760 mii dal îmbuteliat şi 470 mii dal în vrac. La rândul său, micşorarea importurilor a dus la diminuarea acumulărilor mijloacelor financiare la bugetul de stat, provenite din achitarea drepturilor de import.

Performanţe deteriorate în comerţul exterior cu majoritatea partenerilor comerciali ai RM.

Pe termen scurt, aşa cum s-a menţionat şi în numărul precedent al ME, vor plana următorii factori de risc cu o influenţă nefastă asupra comerţului exterior: reducerea ofertei pentru export şi a creditării comerţului exterior, diminuarea consumului în RM, supraaprecierea leului moldovenesc, neachitarea reciprocă pentru loturile de marfă livrate, creşterea restanţelor la restituirea TVA la export şi utilizarea mai frecventă în comerţul extern a barierelor netarifare, ca instrumente de protecţie a pieţelor interne. Pentru anul 2009, anticipăm o reducere a exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi respectiv 35,8 la sută faţă de anul 2008.

1 Hotărârea Guvernului nr. 269 din 08.04.2009 cu privire la instituirea regimului de vize. Monitorul Oficial nr.69-71/318 din 10.04.2009.

34

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Exporturile Exporturi mai mici cu 21,9%.

În ianuarie-aprilie 2009, exporturile au constituit 372,6 milioane USD, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 21,9%. Reducerea exporturilor, deşi este semnificativă, nu este aşa de impresionată precum căderile exporturilor în principalele state partenere în comerţul exterior. În această perioadă, în Federaţia Rusă exporturile şi importurile de bunuri s-au diminuat cu 47,2% şi, respectiv 39,0%, în Ucraina cu 39,6% şi, respectiv 48,1%, în România, exporturile au scăzut cu 6,7%, la valori exprimate în lei (19,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 25,2% la valori exprimate în lei (35,4% la valori exprimate în euro).

Diagrama 1.

Totodată, exporturile în statele comunitare au fost mai puţin afectate decât cele în statele CSI. În pimele patru luni ale anului curent, exporturile în statele Uniunii Europene au însumat 202,7 milioane USD, cu o pondere în totalul exporturilor de 54,4%, fiind în descreştere cu 17,7% în comparaţie cu perioada similară a anului 2008. Un impact pozitiv asupra exporturilor în statele comunitare este exercitat de creşterea cotelor preferenţiale în cadrul PCA. În ianuarie-martie 2009 au fost eliberate 737 de autorizaţii agenţilor economici pentru exportul în Uniunea Europeană al vinului, orzului, porumbului şi zahărului. În aceeaşi perioadă, 23 de companii vinicole din R. Moldova au beneficiat de 238 de autorizaţii pentru exportul de vinuri în UE, în volum de 22,5 mii de hectolitri sau 32 la sută din volumul total preconizat pentru anul 2009. În ceea ce priveşte cota acordată pentru exportul de zahăr rafinat, aceasta a fost valorificată în proporţie de 38,8 la sută, pentru care au fost eliberate 350 de autorizaţii. Pentru exportul de orz s-au eliberat 65 de autorizaţii. Astfel, de la începutul anului curent, cota acordată de către UE pentru această categorie de produse a fost valorificată în proporţie de 15,1 la sută. În cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), UE a acordat Republicii Moldova, pentru anul curent, 70 mii hl pentru vinuri, 30 mii tone de grâu, 25 mii tone de orz, 20 mii tone pentru porumb şi 18 mii tone pentru zahărul alb. Comparativ cu anul trecut, în 2009, cotele acordate R. Moldova de către UE s-au majorat cu 25 la sută2.

Ponderea exporturilor în UE creşte pe fundalul deprecierii mai accentuate a volumului exportului în CSI.

Un impact pozitiv asupra exporturilor – creşterea cotelor preferenţiale în cadrul PCA.

2 http://www.maia.gov.md/libview.php?l=ro&idc=52&id=13649

35

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Tabelul 6. Principalii parteneri comerciali ai Moldovei în derularea exporturilor, ianuarie-aprilie 2009. mil. dolari SUA România Federaţia Rusă Italia Belarus Germania Ucraina Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Polonia Elveţia Franţa

74,4 71,6 38,0 27,4 22,7 19,4 15,0 11,8 10,1 9,4

în % faţă de anul 2008 79,2 79,2 70,6 88,2 86,2 43,3 121,8 84,5 de 4,1 ori 85,9

Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Pe de altă parte, schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene vor fi influenţate negativ de decizia Guvernului de la Chişinău de a institui, începând cu data de 9 aprilie 2009, regimul de vize între Republica Moldova şi România3.

3 Hotărârea Guvernului nr. 269 din 08.04.2009 cu privire la instituirea regimului de vize. Monitorul Oficial nr.69-71/318 din 10.04.2009.

Primele repercusiuni ale tensiunilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Romania asupra schimburilor comerciale reciproce Tensiunile diplomatice dintre Republica Moldova şi România, pe de o parte, şi criza financiară, de cealaltă parte, au determinat diminuarea drastică a încasărilor la buget rezultate din activitatea vamală la punctele de trecere a frontierei din aria Direcţiei Regionale pentru Accize si Operaţiuni Vamale (DRAOV) Iaşi, România. Valoarea drepturilor vamale înregistrate în primele patru luni ale anului 2009 a scăzut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 73%, de la 1,6 milioane lei la numai 442.000 lei. „Cele mai mari probleme au fost cauzate de tranzitarea mărfurilor pe la frontiera cu Republica Moldova, din cauza climatului politic din aceasta Un impact negativ asupra exporturilor – introducerea regimul de vize între Republica Moldova şi România.

ţară. Instabilitatea din RM a dăunat foarte mult relaţiilor comerciale bilaterale, aspect ce se poate sesiza din incasabile vamale, precum şi din greutatea netă a mărfurilor tranzitate prin cele 13 vămi aflate pe teritoriul celor şase judeţe din aria DRAOV Iaşi”. Cea mai puternică reducere a valorii schimburilor comerciale a fost înregistrată chiar la punctul vamal Iaşi, în primele patru luni incasabile scăzând cu peste 80%. Tranzitul de mărfuri s-a redus cu 160 milioane tone, la 445,6 tone, cea mai severă scădere în volum, de 88%, fiind consemnată la Vama Bacău4.

4 ���������������������������������������������������� http://www.interlic.md/2009-06-01/romania-libera-comertul-peste-prut-sa-prabusit-10446.html

În ianuarie-aprilie, la exportul Republicii Moldova, principalele ţări UE de expediţie a mărfurilor au fost România, cu o pondere în totalul exportului RM de 20,0%, Italia cu 10,2%, Germania cu 6,1%, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu 4,0%, Polonia cu 3,2%, Elveţia cu 2,7% şi Franţa cu 2,5%. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 35,2%, ceea ce reprezintă o diminuare a cotei deţinute în ianuarie-martie 2008 (39,8%). Principalele ţări CSI de expediţie a mărfurilor au fost Federaţia Rusă - 71,6 milioane USD, cu o pondere în totalul exporturilor de 19,2%, Belarus - 27,4 milioane USD (7,3%) şi Ucraina - 19,4 milioane USD (5,2%).

36

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Din principalele grupe de mărfuri exportate, poate fi remarcată reducerea drastică a livrărilor de bunuri din majoritatea secţiunilor SA, cu excepţia „produselor vegetale”, „maşinilor şi aparatelor; echipamentelor electrice; aparatelor de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, şi „produselor chimice”. În ianuarie-aprile 2009, exporturile de produse vegetale au marcat 81,0 milioane USD, ceea ce constituie o creştere de 2,3 ori faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent. Creşterea spectaculoasă a exporturilor de produse vegetale în lunile de iarnă este explicată prin reluarea tranzacţiilor comerciale externe cu cereale şi oleaginoase din stocurile formate în anul 2008 (vezi capitolul Agricultura). Pe termen scurt, este probabilă restricţionarea sau chiar stoparea acestor tranzacţii în baza unor decizii guvernamentale similare cu hotărârea de guvern nr. 834 din 26 iulie 2004.

Greşelile mărunte prevestesc păcatul cel mare.

Greşelile mărunte prevestesc păcatul cel mare În anul 2004, prin Hotărârea Guvernului nr. 834 din 26 iulie 20045, au fost introduse restricţii la exportul liber al cerealelor şi produselor cerealiere (înregistrarea obligatorie a contractelor de export la Bursa Universală de Mărfuri). Introducerea noului sistem de control a exportului produselor cerealiere a provocat nemulţumirea atât a exportatorilor, cât şi a producătorilor de produse cerealiere şi pe care Guvernul, prin adoptarea deciziei, declara că doreşte să-i protejeze. Decizia a fost calificată de mulţi economişti ca fiind lipsită de o fundamentare economică credibilă. Aceasta a fost dezaprobată şi de instituţiile financiare şi donatoare internaţionale prezente în Republica Moldova. Conform declaraţiilor făcute de guvernanţi, hotărârea privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere a fost adoptată avându-se în vedere faptul că „lipsa evidenţei şi intransparenţa la efectuarea tranzacţiilor de export al acestor produse strategice au condus la achiziţionarea de către întreprinderile intermediare a cerealelor şi produselor cerealiere la un preţ vădit diminuat şi exportul acestora la un preţ sub nivelul celui de piaţă, la acumularea veniturilor peste hotarele ţării, astfel aducându-se prejudicii mari producătorilor autohtoni şi subminându-se securitatea alimentară a statului”6. În realitate, impactul reglementărilor aprobate a fost dezastruos pentru agricultură. Trebuie de menţionat că reprezentanţii Guvernului Republicii Moldova au refuzat în mod insistent să ia parte la dezbaterile publice care au fost iniţiate în 2004 şi 2005 de către producătorii şi exportatorii de cereale vizavi de problema restricţiilor şi la care ar fi avut ocazia să explice la direct preocupările sale. Refuzul a fost interpretat de alţi actori interesaţi, ca o expresie a faptului că argumentele formale invocate de guvern nu ar rezista criticii. De asemenea, există păreri că decizia de limitare a exportului de cereale şi produse cerealiere a fost determinată exclusiv de considerente politice, prin urmare ea nu poate fi apărată cu argumente economice.

Unii observatori au fost de părere că, în pragul alegerilor generale din 2005, guvernarea a dorit să se asigure că o nouă „criză a pâinii” de tipul celor din 2000 şi din noiembrie 2003 nu se va repeta şi în 2004, lucru care i-ar fi minimizat şansele de reuşită electorală la alegerile generale din martie 2005.

Pe de o parte, introducerea interdicţiilor a fost favorabilă consumatorilor, ducând la acumularea unor mari stocuri de grâu pe piaţa internă şi determi5 Hotărârea Guvernului Republici Moldova nr. 834 din 26/07/2004 „Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere”. M. O. R. M. 6 Poziţia Guvernului Republicii Moldova citată din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 24 din 21.10.2004.

37

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

nând scăderea preţurilor de realizare atât la grâu, cât şi la făină. Dar, pe de altă parte, producătorii de cereale şi exportatorii au suferit pierderi enorme, deoarece ei nu au dorit să exporte prin intermediul bursei universale de mărfuri. Printre cauzele care i-au determinat pe exportatori să nu apeleze la serviciile BUMM, pot fi enumerate: • • •

• •

Preţurile mari cerute de producători şi de firmele de achiziţie de talie medie, nu se ştie în virtutea căror raţiuni ei credeau că asemenea preţuri înalte sunt posibile; Preţurile mici oferite de cele câteva mari firme exportatoare (unele dintre care membre ale BUMM); Alte bariere informale la exportul grâului (un exemplu este obligativitatea de a transporta cerealele exclusiv cu transport feroviar. În conformitate cu cele relatate de oamenii de afaceri, Calea Ferată a Moldovei, care este întreprindere de stat, deseori invoca „lipsa vagoanelor”, care totuşi sunt uşor găsite în cazul firmelor protejate de oficialii publici de rang înalt); Imperfecţiunile instituţionale legate de funcţionarea BUMM; Probabil, exportul ilegal al grâului pe canale de contrabandă7.

Importurile Importurilediminuare mai accentuată decăt exporturile.

Importurile în primele patru luni ale anului curent au cunoscut o diminuare mai accentuată decât exporturile. Acestea au înregistrat 1023,3 milioane dolari SUA, fiind în descreştere cu 31,5%, comparativ cu perioada similară a anului 2008. Diminuarea importurilor este explicată în mare măsură prin diminuarea consumului în Republica Moldova, stăvilit la rândul său de reducerea remitenţelor. În ianuarie-aprilie 2009, importurile din statele Uniunii Europene au însumat 407,4 milioane dolari SUA, ceea ce constituie cu 38,6% mai puţin decît în ianuarie-martie 2008. Ponderea importurilor de bunuri din ţările europene în totalul importurilor Republicii Moldova a fost de 39,8%. Importurile din statele CSI au cunoscut o reducere mai moderată, decât cele europene, înregistrând o valoare de 404,4 milioane dolari SUA (cu 24,3% mai mică faţă de ianuarie-aprilie 2008), care echivalează cu o cotă de 39,5%, în total importuri (35,8% în ianuarie-aprilie 2008).

Tabelul 7. Principalii parteneri comerciali ai Moldovei în derularea importurilor, ianuarie-aprilie 2009.

Kazahstan Ucraina Federaţia Rusă România China Germania Italia Turcia Franţa Belarus Polonia

mil. dolari SUA 165,8 121,3 87,4 75,6 69,7 68,6 57,6 50,6 49,3 28,8 21,8

în % faţă de anul 2008. de 12,9 ori 54,0 38,3 39,5 81,8 60,1 62,7 69,9 128,8 46,4 64,0

Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

7 Viorel Chivriga, Valeriu Prohniţchi, The impact of applying the provisions of the Law no. 834 dated July 26, 2004 on the sector of cereals production. Study edited within the framework of the Coalition for Rural Economic Development. Chişinău, 2005.

38

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Referitor la importuri, schimburile comerciale cu principalii parteneri economici s-au redus din intensitate. Astfel, importurile din Federaţia Rusă s-au redus cu 61,7%, România cu 60,5%, Ucraina cu 46,0%, Germania cu 39,9%, Italia cu 37,3%, Belarus cu 53,6%, Turcia cu 30,1%, China cu 8,2%, Japonia cu 57,8%, Polonia cu 36,0%, Suedia cu 66,2%, Statele Unite ale Americii cu 40,4%, Olanda cu 47,5%, Republica Cehă cu 43,4%, Coreea de Sud cu 57,3%, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu 27,9%, Belgia cu 47,7%, Ungaria cu 22,4%, Bulgaria cu 34,4%, Austria cu 16,5%, Elveţia cu 28,9%, şi India cu 14,3%. Excepţie fac Kazahstanul şi Franţa, care în primele patru luni ale anului curent au exportat în Republica Moldova bunuri de 12,9 ori mai mult şi, respectiv, cu 28,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ianuarie-aprile 2009, comparativ cu perioada similară din anul 2008, s-au micşorat importurile de produse minerale (-20,3%), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-33,9%), metale comune şi articole din metale comune (-56,4%), mijloace şi materiale de transport (-39,2%), produse chimice (-28,6%), produse alimentare, băuturi şi tutun (-31,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-42,1%), produse vegetale (-36,2%), materiale textile şi articole din aceste materiale (-24,4%), articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare (-45,7%), pastă de lemn, hîrtie, carton şi articole din acestea (-40,5%), lemn şi produse din lemn (-41,3%).

39

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Piaţa monetară Masa Monetară După cum a fost prognozat în numerele anterioare, masa monetară pe parcursul 2009 nu va înregistra creştere masivă, iar politica de combatere a inflaţiei excesivă au dus la micşorarea tuturor componentelor agregatelor monetare pe parcursul perioadei septembrie 2008 – martie 2009, reuşind să fie obţinută o stabilizare fragilă doar în aprilie 2009. Excepţie au făcut doar depozitele în valută străină, datorită reorientării preferinţelor populaţiei spre depozite valutare versus lei şi „creşterii” valorii depozitelor valutare în expresia valutei naţionale cu aproximativ 7.5%, datorită deprecierii valutei naţionale. În ciuda politicii de liberalizare a sectorului financiar şi ieftinire a resurselor financiare promovată în prezent de BNM, datorită întârzierii acesteia, va fi complicat până la finele anului de atins maximile agregatelor monetare obţinute pe parcursul 2008. Excepţie va fi cazul în care se va trece în altă extremă de infuzii iraţionale spre sectorul de consum, în special a autorităţilor guvernamentale.

Masa monetară a ajuns la apogeul de 32.4 mlrd. de lei în luna septembrie 2008, înregistrând o creştere de 16,4%, comparativ cu începutul anului precedent, după care a cunoscut o scădere continuă, ajungând la valoarea de 28,2 mlrd. lei în martie 2009, înregistrând o descreştere de 13%, sau un minus de 4,2 miliarde lei. Premisele crizei economice examinate în numerele precedente şi prognozele privind încetinirea activităţii economice s-au adeverit întru totul, acest fapt fiind recunoscut în final şi de autorităţile guvernamentale.

Este de menţionat faptul că măsurile de contractare a masei monetare, care au avut ca scop combaterea inflaţiei, au avut efecte suficient de rapide, din păcate negative şi asupra sectorului real, dar stimularea creşterii de lichidităţi şi ieftinirii resurselor financiare, adoptate de BNM la momentul actual va avea un impact mult mai lent asupra sectorului real, redresarea căreia va necesita nu luni, ci ani de zile.

Sterilizarea lichidităţilor în circulaţie a continuat masiv până în februarie 2009. După cum a fost prognozat, gradul de sterilizare se aştepta să fie menţinut la un nivel care ar asigura o îngheţare a cursului valutar până la alegerile parlamentare şi a „demonstra” realizarea (sau apropierea de realizare) a obiectivului partidului de guvernământ privind ridicarea salariului mediu în economie la 300 dolari SUA. Nemaifiind posibil de influenţat situaţia dată, sterilizarea a fost redusă de la un sold mediu zilnic de 1374 milioane lei în februarie, la 379 milioane în martie curent. Eliberarea unui miliard în circulaţie însă nu a rezultat în majorarea proporţională a masei monetare, măsura dată reuşind doar să oprească căderii liberă a masei monetare, înregistrând pe parcursul lunii aprilie o creştere modestă de 100 milioane de lei.

Reducerea nivelului de sterilizare are un impact pozitiv şi asupra reducerii cheltuielilor adminitraţiei publice centrale, atât de necesare în condiţiile neîndeplinirii bugetului naţional, de asemenea prognozat în numerele precedente ale ME.

40

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Inflaţia Politica antiinflaţionistă dusă masiv de guvern prin intermediul BNM, în special în a doua jumătate a anului 2008, a provocat un şir de discuţii şi controverse privind efectul asupra economiei naţionale, în general, şi a inflaţiei, în particular.

Politica antiinflaţionistă din 2008 a Guvernului a avut un impact major asupra tuturor componentelor de bază ale economiei, cu excepţia inflaţiei.

Care a fost impactul politicii BNM asupra inflaţiei?

Foarte apropiată de zero. Reducerea inflaţiei medii anuale cu 9.7 puncte procentuale de la 16.9% în mai 2008, la 7.2% în decembrie 2008, din acestea doar 1-1.5 puncte procentuale pot fi atribuite în calitate de rezultat al politicii monetare. În realitate, reducerea inflaţiei în a doua jumătate a anului 2008 a fost determinată de: 1. Сăderea preţurilor la producţia agricolă, suficient de bogată în anul 2008, faţă de secetosul 2007. La unele produse agricole, atât pe plan mondial, cât şi pe cel intern, preţurile s-au înjumătăţit.

2. Căderea dramatică a preţurilor mondiale la materia primă, în special a produselor petroliere, care au avut un impact deflator şi asupra altor mărfuri industriale.

3. Contractarea consumului mondial, datorită crizei economice şi reducerea preţurilor înregistrată în multe sectoare industriale, în consecinţă ieftinirea producţiei de import, care consituie o pondere semnificativă în consumul intern. De exemplu, în perioada dată se cunoaşte reducerea dramatică a preţurilor producţiei ucrainene importate, în faţa cărora concurau cu greu producătorii naţionali.

Toţi cei 3 factori menţionaţi mai sus erau în afara influenţei politicii monetare ale BNM şi au avut rolul hotărâtor în reducerea inflaţiei în a doua jumătate a anului 2008 în Republica Moldova.

Politica antiinflaţionistă a agravat impactul negativ al crizei mondiale asupra sectorului real al economiei naţionale.

Care a fost impactul politicii BNM asupra altor indicatori ale economiei?

1. Lipsa de lichidităţi în sectorul financiar şi diminuarea masei monetare a redus accesul agenţilor economici la resursele creditare, atât de necesare în perioada timpurie a crizei pentru a reuşi efectuarea unei reajustări la noile condiţii de piaţă. Mulţi agenţi economici, datorită informaţiilor eronate, nu au prognozat reducerea vânzărilor şi au fost puşi în situaţia de îngheţare a mijloacelor băneşti în stocuri de marfă. Accesul redus la resurse creditare au creat probleme majore agenţilor economici cu un astfel de deficit temporar de mijloace financiare, atât de necesar pentru reajustarea la volumele „corecte” de stocuri de marfă.

2. Preţurile mari la resursele creditare au apropiat de zero rentabilitatea multor afaceri. Dobânzile atât de mari la credite fac practic nerentabilă prelucrarea materiei prime din agricultură, astfel aducându-se la net rezultatele unui an roditor. Pentru a compensa dobânzile mari, producătorii industriei prelucrătoare impuneau preţuri exagerat de mici sectorului agricol, care a fost cel mai defavorizat în lanţul de efecte negative.

3. Aprecierea valutei naţionale faţă de valutele convertibile pe fundalul căderii dramatice a valutelor ţărilor parteneri comerciali, au făcut producţia naţională necompetitivă nu doar pe piaţa externă, ci şi pe piaţa proprie.

41

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Toţi factorii menţionaţi mai sus au dus la agravarea impactului crizei mondiale asupra economiei naţionale şi la asigurarea unei căderi economice iminente, înregistrate pe parcursul trimestrului I în majoritatea sectoarelor economiei. În situaţia în care consumul mondial se contractează, inflaţia trebuie să treacă cel mult pe planul 4-5 în lista priorităţilor economiei naţionale, accentul major fiind pus pe creşterea economică. În condiţiile în care nu se va trece la cealaltă extremă a politicilor monetare şi nu vor fi efectuate infuzii iraţionale de lichidităţi în economie, BNM va reuşi să menţină nivelul inflaţiei la limita de 3-4% pe parcursul anului 2009.

Cursul valutar Sectorul pieţei valutare nu are premise pentru o depreciere alarmantă a valutei naţionale faţă de valutele liber convertibile.

La finele 2009, cursul MDL/ USD va atinge valoarea 12, iar MDL/EUR -valoarea 16.

Aprecierea leului naţional pe parcursul anului 2008 cu 8.8% faţă de valuta de referinţă de bază USD asigură un interval de manevră bun pentru BNM, aproape valorificat până la ziua de astăzi. Dar, trebuie să recunoaştem că în locul aprecierii leului pe parcursul 2008, deprecierea lentă în aceeaşi perioadă cu o continuare pe parcursul anului 2009, ar conferi un climat mult mai pozitiv sectorului real.

La momentul actual şi pe parcursul 2009, nu se aşteaptă presiuni masive asupra deprecierii leului moldovenesc. Oferta de valută, manifestată în principal prin exporturi şi remitenţe, a scăzut relativ proporţional cu consumul de valută, poziţia majoritară în componenţa căreia fiind reprezentată de importuri. Astfel, BNM nu a întâmpinat prea mari dificultăţi privind contracararea aşteptărilor populaţiei de devalorizare a leului de după alegerile parlamentare, fiind făcută o infuzie de aproximativ 180 milioane USD peste necesităţile reale ale economiei pe parcursul primului trimestru. În consecinţă, această sumă s-a transferat din rezervele BNM în rezervele valutare ale populaţiei, care inevitabil vor reintra în circuitul economic în cazul reducerii aşteptărilor negative faţă de puterea leului naţional. În numerele precedente, după cum şi în capitolele ce ţin de analiza sectorului industrial, se explică impactul negativ al aprecierii leului asupra economiei naţionale. La momentul actual, este evident şi pentru guvern că menţinerea cursului leului după alegerile parlamentare nu este justificată, nici politic, nici economic. O apreciere medie de 15% a valutelor forte faţă de valuta naţională până la sfârşitul anului 2009 va fi benefică economiei naţionale. Astfel, cursul MDL/USD se prognozează, în condiţiile unei politici raţionale, la valoarea de 12 la sfârşit de an, înregistrând o medie anuală de 11.3-11.4, iar cursul MDL/EUR, în jurul valorii 16 la sfârşit de an, cu o valoare medie anuală de.15.2-15.3 lei pentru un euro.

Credite şi depozite După căderea liberă a economiei naţionale pe parcursul trimestrului I, guvernul în sfârşit adoptă măsuri anti-criză şi reduce cu 1 miliard volumul lichidităţilor sterilizate, reduce rata de bază la 10% şi iniţiază un program de creditare prin intermediul a 9 bănci comerciale la rata de 10%, cu condiţia finanţării agenţilor economici finali la o rată de 16% în lei, iar leul este treptat depreciat faţă de valutele liber convertibile.

Care va fi impactul acestor măsuri? Verdictul de bază este – Prea târziu!

Aceste măsuri trebuiau să fie aplicate cu cel puţin 8-9 luni mai devreme, 42

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

atunci când agenţii economici ar fi putut utiliza eficient resursele date. O relansare a economiei, căci nu mai este vorba de măsuri anticriză, deoarece criza deja este prezentă, este mult mai costisitoare şi de durată semnificativ mai lungă. Reacţia economiei la aceste măsuri este deja mult mai lentă şi cu efect redus.

Din păcate, guvernul naţional este unul reactiv şi nu proactiv. A recunoscut criza doar atunci când a înregistrat căderi masive (vezi capitolul Finanţe publice) în veniturile bugetului de stat, iar consecinţele unei astfel de abordări va trebui s-o suporte în primul rând populaţia şi, în al doilea rând, noul guvern în oricare componenţă va fi.

Care este impactul crizei asupra sectorului financiar-bancar?

Se diminuează dramatic capacitatea de absorbţie a creditelor de către economia naţională, datorită: a. Reducerii vânzărilor în majoritatea sectoarelor economiei şi prognozarea unor venituri reduse, limitând astfel şi capacitatea de rambursare a creditelor potenţiale. Se estimează o cădere a capacităţii de deservire a creditelor de la 15% la 50%, în funcţie de sectoarele din care fac parte agenţii economici. b. Devalorizării activelor (atât mijloace fixe, cât şi stocurile) agenţilor economici. Reducerea lichidităţii acestor active (viteza de realizare pe piaţă), ceea ce impune băncile comerciale să evalueze activele la un preţ mai mic şi să solicite un volum mai mare de valori pentru acoperire a riscurilor bancare. În aceste condiţii, capacitatea maximă de creditare ce poate fi contractată de către agenţii economici a scăzut cu aproximativ 25%, comparativ cu 12 luni în urmă. În mediu pe economie, în condiţiile indicate, se estimează o cădere a capacităţii de creditare cu până la 30%.

Evident, nu toţi agenţii economici au valorificat posiblităţile de creditare, la care cea mai mare parte va fi nevoită să recurgă, iar cei care au valorificat toată capacitatea de creditare anterior, le va fi extrem de greu să ducă negocieri de recreditare în volumele anterioare.

Din aceleaşi motive, creşte şi volumul creditelor problematice. În conformitate cu prognozele efectuate, volumul creditelor a înregistrat o diminuare în primele luni ale anului, înregistrând o reducere de peste 700 milione lei timp de 4 luni. Întârzierea măsurilor anticriză va prelungi efectele date şi stabilizarea volumului portofoliului de credite poate avea loc nu mai devreme decât în toamna anului curent. Despre o creştere a lui este prematur de discutat, deoarece dependenţa lui de sectorul real este direct proporţională.

Reducerea veniturilor populaţiei va duce la erodarea depozitelor pe parcursul 2009. Dobânzile care au o tendinţă de diminuare nu vor mai stimula populaţia la acumulări de economii. Depunerile în lei vor suferi primele în favoarea depunerilor în valută. La momentul actual, deja s-a produs migrarea depozitelor din lei în valută, astfel ponderea depozitelor valutare de la început de an a crescut de la 46% la peste 54%. 3,5 puncte procentuale se datorează deprecierii leului, iar 4,5 puncte procentuale -migrării reale a depunerilor de lei spre cele valutare.

Deoarece efectele stimulării creşterii economice se vor resimţi nu mai repede decât peste un an, iar, până la sfârşitul anului, Guvernul nu va fi apt să întreprindă măsuri semnificative şi oportune. Astfel, o creştere spectaculoasă a volumului acestor indicatori nu va fi posibilă.

43

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Finanţe publice Tendinţe generale Datorită structurii sale, economia Moldovei este cea mai vulnerabilă în faţa crizei şi impactul negativ va fi cel mai mare din regiune.

Datorită specificului său, economia moldovenească a intrat în criză într-o consecutivitate inversă parcursă de economia mondială. Astfel, în primul s-a declanşat criza socială, care a provocat criza economică, care ar putea escalada la criza în sistemul financiar.

Impactul crizei asupra Bugetului Public Naţional va fi de 3 ori mai mare decât în anul 1998. Dacă în acel an bugetul a înregistrat o scădere de circa 8% a veniturilor sale, în acest an ele vor înregistra o scădere de peste 20% faţă de anul precedent şi de 26% faţă de veniturile planificate.

Economia bazată exclusiv pe consum, care a provocat creşterea din ultimii ani, dar nu a dus la dezvoltarea noilor capacităţi de producţie, a transformat Moldova în cea mai vulnerabilă ţară din regiune în faţa crizei. Impactul crizei va fi net mai mare la noi decât la alte ţări din zonă.

Cel mai afectat de criză va fi bugetul de stat, care riscă ratarea încasărilor cu cel puţin cu 28%, urmat de bugetul asigurărilor sociale, care va fi executat cu un deficit de cel puţin 1,4 miliarde lei.

Bugetele locale se vor reduce cel mai mult în a doua jumătate a anului, ceea ce va condiţiona reducerea veniturilor bugetarilor cu circa 20%.

Veniturile Bugetului Public Naţional vor fi cu 26% mai mici decât s-a planificat Reducerea consumului populaţiei, care a provocat şi reducerea activităţii economice, este factorul de bază al reducerii încasărilor bugetare, care vor fi cu 26% mai mici decât s-a anticipat.

Bugetul Public Naţional va fi afectat profund de criza economică şi socială care ia amploare în economia Moldovei.

Dacă în ţările dezvoltate, criza economică a trecut prin trei etape clasice: criza financiară, criza economică, apoi criza socială, atunci în Moldova lucrurile stau tocmai invers. Datorită capitalizării mici a economiei naţionale, criza în sistemul financiar la etapa iniţială a fost evitată. În sistemul economic, criza s-a făcut resimţită doar în sectoarele care au înregistrat creşteri importante în ultimii ani: construcţiile, transportul şi comerţul. Restul sectoarelor au fost afectate de criză în mare măsură datorită aprecierii valutei naţionale şi scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Astfel, putem spune că în Moldova criza a început de la criza socială, manifestată prin scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Aceasta, la rândul ei, a declanşat criza economică, care s-ar putea finaliza cu o criză în sistemul financiar.

Pentru înţelegerea crizei sociale din Moldova, trebuie să menţionăm că veniturile populaţiei se formează din: venituri salariale, plăţi sociale (pensii indemnizaţii), transferuri de peste hotare, alte venituri locale nesalariale (de regulă, diverse retribuţii şi venituri, din care nu se achită niciun fel de taxe).

Veniturile oficiale ale populaţiei constituie circa 40% din totalul veniturilor şi sunt comparabile cu remitenţele, care sunt la nivel de 1/3 din venituri.

44

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Reducerea de 2 ori a remitenţelor faţă de perioada precedentă a anului trecut a însemnat o reducere cu peste 15% a veniturilor reale ale populaţiei pentru prima perioadă a anului 2009, lucru care va continua să se agraveze în a doua jumătate a anului. Din a doua jumătate a anului 2008, au început să se reducă şi veniturile neoficiale ale populaţiei care, conform estimărilor noastre, s-au redus cu circa 30%. Şi, mai nou, de la începutul anului 2009, a demarat procesul de reducere a veniturilor oficiale. În primul rând, au suferit angajaţii sectorului real, care fie nu primesc salarii sau sunt trimişi în şomaj tehnic. În a doua jumătate a anului, şi salariaţii bugetari se vor confrunta cu reduceri de venituri.

Aici trebuie să menţionăm că, în prima perioadă a crizei, veniturile populaţiei scad mai repede decât consumul. Altfel spus, din inerţie, populaţia îşi menţine consumul la un nivel mai ridicat, graţie economiilor. Din acest motiv, încasările bugetare continuă să fie relativ bune. Totuşi, ţinând cont de structura Bugetului Public Naţional, putem spune că criza va afecta bugetele în următoarea ordine: Primul afectat de criză va fi bugetul de stat, care este dependent în proporţie de 90% de consumul populaţiei. Respectiv, reducerea consumului va provoca reducerea veniturilor bugetare. În al doilea rând, vor fi afectate bugetele locale, care depind în primul rând de transferurile de la bugetul de stat şi de impozitul pe venit al populaţiei.

Reducerea veniturilor bugetului de stat va determina reducerea transferurilor către bugetele locale. Însă, aceste reduceri vor fi nu atât de puternice precum reducerea de venituri a bugetului de stat. În plus, veniturile oficiale ale populaţiei nu vor scădea atât de brusc precum consumul lor final.

Al treilea buget afectat de criză va fi Bugetul asigurărilor sociale, care depinde în proporţie de 85% de veniturile reale ale populaţiei. Şi, în sfârşit, cel mai puţin afectat buget va fi cel al Asigurărilor medicale.

Creşterea bazei fiscale de la 6% la 7% va atenua cumva reducerea veniturilor, în comparaţie cu anul precedent.

Per total, anticipăm o reducere a veniturilor Bugetului Public Naţional cu peste 26% faţă de veniturile planificate şi cu 21% faţă de încasările din 2008.

45

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Diagrama 2. Planificarea şi executarea Bugetului Public Naţional, mil lei

Sursa: Legea bugetului de stat 2005-2009, Informaţie operativă privind executarea bugetului public naţional anii 2005-2009, Pronosticul experţilor CPE

Încasările Bugetului Public Naţional în primul trimestru au fost similare cu cele din 2007 şi cu 10% mai mici decât în anul 2008. Trebuie să menţionăm că această tendinţă negativă se va aprofunda în trimestru 2 şi în mod special în a doua jumătate a anului curent.

Diagrama 3. Încasările trimestriale şi cumulative ale Bugetului Public Naţional

Sursa: Informaţie operativă privind executarea bugetului public naţional anii8 2006-2009, Pronosticul experţilor CPE

46

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Bugetul asigurărilor sociale va înregistra un deficit de 1,4 miliarde lei Bugetul asigurărilor sociale va înregistra un deficit de 1,4 miliarde lei, ceea ce va duce la incapacitatea Guvernului de a achita pensiile cel târziu în primele luni de toamnă

Pentru analiza încasărilor bugetare în acest an de criză, am notat schimbările în veniturile reale ale populaţiei, din care se achită contribuţiile sociale pentru ultimii 5 ani.

Conform tendinţelor comune din ultimii 5 ani, veniturile populaţiei şi, respectiv, încasările în bugetul asigurărilor sociale cresc lent în prima jumătate a anului, apoi stagnează pe parcursul verii şi cresc brusc în ultima lună a anului. Pentru primele 4 luni ale lui 2009, Ministerul Finanţelor raportează un venit cu 57 mil lei mai mic decât cel planificat de ei sau cu 2,7% mai puţin. Nu cunoaştem metodologia de prognozare a Ministrului Finanţelor, însă, conform calculelor noastre, bugetul Asigurărilor Sociale a încasat cu 146 milioane lei mai puţin, ceea ce înseamnă cu 6,6% mai puţin decât trebuia să fie încasate.

Diagrama 4. Încasările lunare ale Bugetului de Asigurări Sociale pentru 2009 (mii lei)

Sursa: Legea bugetului de stat 2002-2008, Proiectul bugetului de stat 2009 Pronosticul experţilor CPE Aici trebuie să menţionăm că această diferenţă putea fi mai mare, dacă nu erau majorate transferurile din bugetul de stat. Dacă pentru ultimii ani transferurile din bugetul de stat constituiau 15% din totalul veniturilor Bugetului Asigurărilor sociale, în prezent acestea s-au cifrat la 20%. Însă, aceste ratări sunt doar începutul adevăratei crize. Modelul nostru de încasare a veniturilor bugetare porneşte de la câteva ipoteze: 1. Pentru primele luni ale anului, agenţii economici erau forţaţi să achite impozitele aferente salariilor, chiar dacă nu achitau salariile faţă de angajaţi. Altfel spus, impozitele au fost achitate în momentul achitării salariilor şi nu plăţilor. Drept consecinţă, avem o situaţie paradoxală, când salariile au început să scadă, iar încasările din impozitul pe salariu - nu. Însă, conform estimărilor noastre, agenţii economici în 2-3 luni vor fi pur şi simplu în imposibilitatea să plă-

47

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

tească acest impozit pe salarii neplătite şi încasările vor începe să scadă brusc.

2. Un alt factor al menţinerii sistemului la începutul anului a fost cauzat de obligarea unor agenţi economici să achite impozitul în avans, ceea ce iarăşi va crea în lunile următoare probleme considerabile.

3. Adevăratele reduceri de venituri salariale vor începe în a doua jumătate a anului, când agenţii economici vor fi nevoiţi să concedieze sau să trimită în şomaj tehnic salariaţii, fără a le achita salariile.

Toţi aceşti trei factori, cumulativ, vor duce la scăderea bruscă a încasărilor în bugetul asigurărilor sociale în a doua jumătate a anului.

Trebuie să menţionăm că majorarea pensiei în 2009, datorită alegerilor parlamentare, nu s-a efectuat ca în anii trecuţi, când se lua media dintre salariul mediu şi inflaţia, dar mai mare. Astfel, la o inflaţie de 7,3% şi creşterea salariului mediu cu aproape 23%, pensia trebuia majorată cu 15%. Însă, datorită influenţei electorale, ea a fost majorată cu 20%, ceea ce va crea o presiune suplimentară asupra sistemului.

Conform estimărilor noastre, autorităţile vor intra în incapacitate de plată a pensiei cel târziu în toamnă, sau chiar în primele luni de vară, în condiţiile în care nu vor putea acoperi deficitul cu transferuri din bugetul de stat.

Bugetul de stat, datorită dependenţei sale totale de consum, va fi afectat cel mai puternic de criză Bugetul de stat va fi cel mai afectat buget, cu o reducere a veniturilor anticipate cu 28%. Lucrul acesta va provoca incapacitatea Guvernului de onorare a obligaţilor sale faţă de restul bugetelor: social, medical şi local

Pe tot parcursul ultimilor ani, economia creată în Moldova poate fi caracterizată ca o economie bazată pe creştere fără dezvoltare. Altfel spus, toată creşterea economică nu a produs şi crearea de noi capacităţi de producţie.

Un exemplu elocvent îl serveşte efectul investiţiilor străine. Astfel, dacă în ultimii ani investiţiile străine directe se ridică la 500 mil USD, ele din păcate nu duc la creare de noil locuri de muncă. În zona noastră, un loc de muncă modern costă în jur de 100 mii USD. Aceasta înseamnă ce investiţiile străine trebuiau să provoace anual crearea a 20 de întreprinderi noi moderne cu 5 mii de angajaţi, fapt care nu s-a întâmplat, ceea ce ne face să credem că aceste investiţii sunt mai degrabă capital speculativ, decât aşa-numitele investiţii „greenfield”. Drept consecinţă, efectul acestor investiţii, pe termen ultra scurt, este provocarea consumului şi, respectiv, creşterea încasărilor bugetare, lucru urmărit pe parcursul ultimilor ani. Pe termen lung, aceste investiţii subminează baza economică a statului, deoarece ele nu sunt generatoare de intrări de valută din ţară, ci, din contra, generează scoaterea de valută.

48

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Diagrama 5. Dinamica veniturilor bugetului de stat

Sursa: Legea bugetului de stat 2002-2008, Proiectul bugetului de stat 2009 Pronosticul experţilor CPE Drept consecinţă, bugetul de stat în prezent se formează în proporţie de peste 90% din impozitele pe consumul populaţiei. Reducerea din ultimul timp a consumului a generat şi reducerea încasărilor bugetare. Conform estimărilor noastre, în primele luni ale anului, reducerea consumului a fost amortizată de economiile populaţiei, iar, în a doua jumătate a anului, această reducere se va accelera.

Totodată, reducerea consumului populaţiei provoacă şi va provoca mult mai accentuat, reducerea volumului de vânzări şi producţie la agenţii economici, drept consecinţă mulţi din ei îşi vor reduce sau stopa activitatea.

Conform anticipărilor noastre, din cei circa 600 mii salariaţi oficial angajaţi, cel puţin 100 de mii vor fi concediaţi, trimişi în şomaj tehnic, sau vor fi în şomaj ascuns. Cei care vor continua lucru se vor confrunta cu reduceri de salarii. Drept consecinţă, deja se simte scăderea încasărilor în bugetele locale din impozitul pe venit a persoanelor fizice. Al doilea factor ca va diminua veniturile bugetelor locale va fi incapacitatea Guvernului de a-şi onora obligaţiile faţă de bugetele locale, prin transferurile către ele. Aceasta va duce la scăderea veniturilor bugetarilor. Chiar dacă formal salariul nu va scădea, vor fi reduse însă alte venituri legate de retribuirea muncii, ceea ce va însemna reducerea veniturilor reale cu circa 20%. Dacă ţinem cont că bugetarii reprezintă circa 45% din totalul forţei de muncă, această reducere va afecta direct bugetele locale.

49

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Preţurile În prima jumătate a anului, Moldova va înregistra o deflaţie de 1,3 procente, lucru nemaiîntâlnit în istoria sa. Însă, această deflaţie nu trebuie privită ca o realizare, ci mai degrabă ca o diagnoză a stării deplorabile în care se află economia, bazată pe consum. Reducerea dramatică a consumului a determinat agenţii economici să-şi revadă politicile sale de preţuri şi reprezintă factorul de bază care a condiţionat deflaţia.

Pentru a doua jumătate a anului, motorul de creştere a preţurilor va fi deprecierea lentă a leului şi creşterea preţurilor administrative (comunale şi transport). Însă, această creştere va fi nesemnificativă, comparativ cu efectul pozitiv al crizei asupra preţurilor. Drept consecinţă, este foarte probabilă înregistrarea unui record al creşterii preţurilor de doar 3,2%.

Deflaţia de 2% din primul trimestru indică starea gravă în care se află economia Moldovei Deflaţia de 2% în primul trimestru indică starea gravă în care se află economia Moldovei

Pentru primele 3 luni ale anului a fost înregistrată o deflaţie de 2%, lucru care nu a mai fost înregistrat în istoria Moldovei. Ce-i drept, am avut în anul 2002 pentru primele luni o deflaţie, dar ea a fost mai degrabă o anomalie a lunii februarie, dar nu o tendinţă de lungă durată. Tindem să credem că acest nivel al inflaţiei este mai degrabă adevărat decât fals.

Deflaţia din Q1 şi inflaţia foarte scăzută din Q2, indică de fapt asupra procesului de îngheţare a activităţii economice din Moldova. Această scădere de preţuri nu este condiţionată de îmbunătăţirea mediului economic şi de instrumentarul utilizat de BNM, dar mai degrabă indică starea gravă în care se află economia.

Diagrama 6. Ratele trimestriale ale IPC pentru ultimii 5 ani

Sursa: DSS

50

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Creşterea accelerată a veniturilor populaţiei din ultimii 5-6 ani a provocat creştere consumului. Însă, această creştere a fost condiţionată de factorii externi, iar economia locală era mult sub potenţialul de cumpărare a populaţiei. Drept consecinţă, economia nu putea face faţă cererii abundente, ceea ce a provocat o creştere enormă de preţuri. Consumul populaţiei, pe fundalul unei economia subdezvoltate, a fost motorul de creştere a preţurilor în ultimii ani. În anul 2009 asistăm la procesul de „dezumflare a balonului de săpun”.

Economia creată în ultimii ani nu a avut un fundament local, dar a fost exclusiv alimentată de infuzie de capital din exterior. În limbaj popular acest fenomen se numeşte „apă de ploaie”. Anume dependenţa excesivă de factorii externi şi de consum transformă economia Moldovei în cea mai vulnerabilă economie din zonă, iar deflaţia este indicatorul care arată gravitatea problemei. În prezent, asistăm la o reducere drastică a consumului, ceea ce duce la scăderea volumului de afaceri, imposibilitatea menţinerii preţurilor la un nivel acceptabil şi, drept consecinţă, deflaţie.

Deprecierea leului va fi unicul motor de creştere a preţurilor în a doua jumătate a anului Pentru 2009, anticipăm o creştere a preţurilor sub 4%

Consumul şi economia subdezvoltată, care au fost motorul creşterii preţurilor în ultimii ani, nu se vor manifesta şi în 2009. Drept consecinţă, pentru prima jumătate a anului, anticipăm o deflaţie de 1,3%, lucru nemaiîntâlnit în istoria modernă a Moldovei. Această deflaţie este strict determinată de scăderea drastică a consumului. Totuşi, trebuie să menţionăm că criza economică a impus majoritatea operatorilor pe piaţă să-şi reducă esenţial marja de profitabilitate a afacerilor. Se pare că criza va avea un efect pozitiv asupra politicilor de formare a preţurilor în Moldova. În opinia noastră, această criză poate fi comparată cu un vânt puternic, care va curăţa pădurea de tot ce nu este sănătos. Dacă în 2009 preţurile mici indică strict asupra dificultăţilor cu care se confruntă economia Moldovei, ceea ce nu poate fi considerat un avantaj, dar mai degrabă ca o diagnoză, atunci pentru următorii ani, considerăm că este foarte probabilă menţinerea unor preţuri mici, dar deja determinate de reformatarea economiei moldoveneşti. Altfel spus, criza economică deja conturează primul efect pozitiv: trecerea în istorie a inflaţiei mai mare de 10% anual.

51

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Diagrama 7. Ratele lunare ale inflaţiei pentru 2008 şi pronosticurile pentru 2009

Sursa: DSS, Pronosticul experţilor CPE Deprecierea lentă a valutei poate provoca o uşoară creştere a preţurilor în a doua jumătate a anului

Dacă pornim de la ipoteza economiei de consum, atunci nu există factori obiectivi care să determine creşterea preţurilor în a doua jumătate a anului. Însă, nu trebuie să ţinem cont că în Moldova preţurile sunt foarte vulnerabile la modificarea ratei de schimb a valutei naţionale. Anticipăm o scădere lentă a valutei naţionale, ceea ce va duce nemijlocit la o creştere nu foarte accelerată a preţurilor în ultimule luni ale anului.

Diagrama 8. Ratele anuale ale inflaţiei în Republica Moldova, %

Sursa: DSS, Pronosticul experţilor CPE Al doilea factor de creştere a preţurilor în a doua jumătate a anului pot fi creşterea preţurilor administrative, adică la serviciile publice, cum ar fi apă-canalizare, gaz natural, transport public. Aceste preţuri nu depind de cerere şi există o presiune enormă de majorare a lor. Însă, atât deprecierea valutei, cât şi creşterea preţurilor administrative vor influenţa prea puţin creşterea inflaţiei, care este în prezent sub şocul economic.

Respectiv, este foarte probabil o rată a inflaţiei record de mică, de 3,2%.

52

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

SITUAŢIA PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN MOLDOVA În anul 2009, sub influenţa avansării crizei economice şi instabilităţii preţurilor, se vor acutiza problemele pe piaţa muncii în Moldova, ceea ce creează un risc real pentru intensificarea tensiunii sociale în ţară.

Ratele sărăciei sunt mai înalte pentru persoanele care lucrează, decât pentru invalizi, bolnavi, sau cei care studiază

Printre factorii interni care duc spre creşterea instabilităţii pe piaţa muncii din Moldova, o deosebită influenţă în anul curent o vor avea reducerea exportului şi lipsa investiţiilor, precum şi diminuarea cererii interne şi modificarea preferinţelor consumatorilor. Toate acestea vor duce spre o eventuală reducere a producţiei şi, consecutiv, spre concedieri, scăderea veniturilor reale ale populaţiei şi creşterea riscului sărăciei şi inegalităţii.

nIVELUL ANGAJĂRII ŞI ŞOMAJUL Din ce în ce mai puţini angajaţi în sectorul real al economiei naţionale

În primul trimestru al anului 2009, ca şi în perioadele de criză precedente, numărul braţelor de muncă disponibile (populaţia activă) a scăzut (-3,5%) în mare parte din contul persoanelor care au rămas fără loc de muncă preponderent în localităţile rurale (cca 80 de mii de persoane). În acelaşi timp, tempoul scăderii angajării (cu 5,3%) a depăşit creşterea indicilor şomajului oficial de două ori (7,7% în 2009, faţă de 5,3% în aceeaşi perioadă a lui 2008), iar numărul persoanelor neangajate în lunile ianuarie - martie anul curent a constituit 90 de mii de oameni. Cea mai considerabilă scădere a angajării, după cum s-a şi aşteptat, a fost înregistrată în sectorul particular, unde, după primul val de concedieri (octombrie - noiembrie 2008), preponderent în sfera serviciilor şi cea industrială, a urmat al doilea val, deja în sectorul rural şi în sfera construcţiilor.

Absenţa programelor anticriză de susţinerea a angajării în sectorul real şi a surselor de finanţare ale acestuia creează riscuri sociale adiţionale în ţară

Conform estimărilor noastre, numărul total al persoanelor în căutarea locului de muncă pe piaţa Moldovei către finele anului 2009 poate atinge 180200 de mii de oameni. În acelaşi timp, se aşteaptă o creştere a numărului de cereri depuse pentru a primi indemnizări de şomer. Astăzi, indemnizările (în mediu 770-800 de lei în 2008) sunt acordate doar pentru 10% din toţi şomerii înregistraţi oficial (9 mii de oameni). La rândul său, creşterea numărului de cereri va crea o tensiune suplimentară pentru bugetul statului.

Deficitul locurilor de muncă noi şi bine plătite a constituit şi în perioadele precedente motivul de bază al migrării braţelor de muncă mai calificate.

Declaraţiile oficiale despre crearea a 300 de mii de locuri de muncă noi în anii 2006-2008 nu şi-au găsit confirmarea, iar majoritatea companiilor, din contra, relatează despre concedierile în masă din a doua jumătate a anului 2008, din cauza problemelor cronice multianuale, dificultăţilor de creditare şi necesităţii de a-şi optimiza cheltuielile, în condiţiile scăderii cererii pentru marfa produsă.

Comerţul cu amănuntul, serviciile hoteliere au contribuit esenţial la reducere săraciei...

Lipsa programelor anti-criză de susţinere a angajării în sectorul real şi problemele legate de finanţarea acestora nu-i permit Guvernului să folosească efectiv forţa de muncă eliberată în interiorul ţării, iar acutizarea crizei în economiile statelor unde se află migranţii moldoveni va duce la escaladarea tensiunilor sociale în Moldova.

53

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

...şi totodată au demonstrat sensibilitate deosebită faţă de criză.

Menţionăm că numărul de concedieri în Moldova este însoţit de creşterea aşa-numitei angajări atipice (zi de muncă incompletă, concedii neplătite etc.), reducerea pachetului social şi întârzierea salariilor. O sensibilitate deosebită faţă de criză au demonstrat-o acele sfere, care au o contribuţie deosebită la reducerea sărăciei - comerţul cu amănunt, serviciile hoteliere. În sectoarele care tradiţional sunt considerate sfera de activitate a micului business (dar de fapt camuflează şomajul), reducerea salariilor este însoţită de o stagnare în masă a activităţii. Toate acestea indică perspectiva unei viitoare intensificări a inegalităţii sociale şi a riscului de creştere a sărăciei în Moldova, îndeosebi în sectorul rural şi printre tineri.

Acestea, la rândul lor, vor influenţa creşterea populaţiei autoangajate şi numărul celor angajaţi în sectorul informal, inclusiv din contul migranţilor ilegali, originari din localităţile rurale.

Migraţie Preţul forţei de muncă stabilit pe piaţa locală este cu mult mai scăzut decât în ţările de destinaţie ale muncitorilor moldoveni... ...ceea ce înseamnă atractivitatea foarte scăzută a pieţei forţei de munca din RM, chiar şi în condiţiile crizei econimice.

Conform prognozelor anterioare a CPE, nu s-a produs o reîntoarcere în masă a emigranţilor de muncă în Moldova. Mai întâi de toate, muncitorii din Moldova preferă să rămână în ţări în care preţul forţei de muncă este mai ridicat decât în Moldova, şi unde ei au mai multe posibilităţi de a se angaja, chiar şi în condiţiile de criză. Astfel, conform sondajilor recente1, odată rămaşi fără lucru în sfera construcţiilor de locuinţe particulare, aceştia ocupă locurile vacante, de exemplu, în sfera transportului municipal, deoarece salariul şoferilor de troleibuze în Moscova este de 4-5 ori mai mare decât unul analogic în Chişinău. Pe lângă aceasta, plata pentru serviciul unei îngrijitoare de bolnavi sau servitoare în aşa ţări ca Italia sau Israel, se acordă din resurse destul de stabile (pensiile şi salariile angajatorilor), ceea ce de asemenea permite supravieţuirea peste hotare, în perioada de criză. În sfârşit, o parte din migranţi preferă să rămână peste hotare şi să se hrănească din ceea ce a fost pus pentru zile negre, din frica de a rata o ofertă avantajoasă sau de a se confrunta cu posibile dificultăţi financiare şi juridice la traversarea hotarelor.

Diagrama 9. Distribuţia migranţilor după ţările de destinaţie, medie şi pe sexe, mii persoane

Sursa: BNS, Migraţia Forţei de Muncă, 2008 Conform acestor cercetări, majoritatea migranţilor de muncă, fiind în căutarea unui serviciu, se gândesc în ultimul rând la o eventuală angajare în Moldova. În 2008, numărul migranţilor care s-au întors în ţară definitiv nu a depăşit 10%, iar mai mult de jumătate din cei care au muncit peste hotare anterior intenţionează să plece la lucru în străinătate.

54

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Pe măsura intensificării crizei economice şi trecerii acesteia în faza socială, urmările vor fi resimţite de către ţările europene care sunt tradiţionale pentru migraţia de muncă a moldovenilor. Aceasta, la rândul său, va duce la creşterea riscului tensiunii sociale în Moldova. Dacă până la criză eficacitatea economiei Moldovei era astfel, încât 400 - 600 de mii de cei mai solicitaţi muncitori, capabili să câştige până la 2 miliarde de dolari anual, au fost dezlocuiţi de piaţa locală de muncă atunci, în condiţiile de contracţie a economiei, creşte riscul pentru „sărăcimea muncitorească” în Moldova.

Această categorie constituie aproximativ două treimi din cei angajaţi în economia ţării, venitul de bază al cărora este salariul.

Eficacitatea economiei RM înaintea crizei a dezlocuit de pe piaţa locală 400-600 mii de munciitori capabili să câştige până la 2 miliarde de dolari anual.

După cum se ştie, cea mai mare contribuţie la scăderea nivelului de sărăcie în ţară au avut-o migranţii de muncă, dar nu realizarea politicilor Guvernului. De aceea, micşorarea transferurilor băneşti de peste hotare măreşte considerabil riscul sărăciei şi a tensiunii sociale în ţară. Astăzi, 20% din familiile migranţilor de muncă nu mai primesc ajutor din străinătate, iar suma transferurilor băneşti a scăzut simţitor, cu 50%. Luând în consideraţie faptul că majoritatea acestor familii le constituie săracii, care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi, sau sunt social vulnerabili, cheltuielile cărora nu depăşesc 5 dolari pe zi, este de aşteptat ca sărăcia şi inegalitatea se vor acutiza, mai ales în sate şi în oraşele mici.

Micşorarea remitenţelor măreşte riscurile de creştere continuă a sărăciei şi inegalităţii sociale

VENITURILE POPULAŢIEI ŞI CHELTUIELILE GOSPODĂRIILOR În situaţia de criză economică, tempoul de creştere a salariilor în sectorul public a depăşit de două ori creşterea salariilor în sectorul real

Conform datelor oficiale, în martie - aprilie 2009 în ţară a fost înregistrată o creştere a salariului, tempoul de creştere a salariilor bugetarilor depăşind de două ori creşterea salariilor din sectorul real al economiei naţionale.

Aceasta confirmă consolidarea tendinţei de depăşire a creşterii salariilor faţă de productivitatea muncii, ceea ce în condiţiile de criză creează un risc suplimentar pentru continuarea scăderii eficacităţii economiei naţionale.

Diagrama 10. Stagnarea salariului real continuă în urma preţurilor înalte pentru produse alimentare şi tarife

Sursa: BNS, estimările CPE Pe măsura intensificării crizei în sectorul real şi restrângerii producţiei (vezi cap. Business), scăderea veniturilor reale ale populaţiei va continua.

55

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Aceasta va afecta preferinţele de consum ale populaţiei şi va duce la încetinirea consumului final al gospodăriilor. Piaţa de consum, după cum se ştie, se restrânge mai lent decât cea financiară, dar influenţa acesteia este mult mai puternică în economii de tipul nostru, unde forţa motrice a creşterii este consumul gospodăriilor. În decembrie 2008 - ianuarie 2009, s-a încheiat de facto „boom-ul de consum” din Moldova, care se baza pe transferurile băneşti ale migranţilor, aşteptările de majorare a salariilor şi pensiilor în pragul alegerilor şi deficitul de cadre în cele mai dinamice sectoare ale economiei.

Pe lângă aceasta, se prevăd modificări în preferinţele de consum ale populaţiei: • • • •

Micşorarea numărului de cumpărături în sfera mărfurilor de utilizare îndelungată Scăderea cheltuielilor pentru haine şi încălţăminte Reorientarea cumpărăturilor în supermarkete spre pieţe neorganizate.

Micşorarea rulajului de casă cu aproximativ 25-30%

Micşorarea transferurilor băneşti ale migranţilor de muncă cu peste 30% în ianuarie - martie 2009, cumulată cu scăderea veniturilor reale ale populaţiei, duc la încetinirea consumului final al gospodăriilor. Conform estimărilor noastre, modificările preferinţelor de consum şi tendinţa de amânare a cererii, în condiţiile de criză, se vor manifesta în plină amploare în a doua jumătate a anului şi vor contribui la micşorarea PIB-ului până la -10%, către finele anului.

56

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

ECONOMIA REGIUNII TRANSNISTRENE În primul trimestru al anului 2009, indicii de bază ai economiei din regiune continuau să scadă, concomitent cu creşterea inflaţiei. Factorii de bază care au condiţionat scăderea indicilor sectorului indusrial din regiune au fost micşorarea exportului, în primul rând pentru producţia siderurgică, materiale de construcţie şi textile, diminuarea volumului de transportare şi restrângerea treptată a pieţei de consum a rmn.

Scăderea exporturilor, diminuarea volumului de transportare şi restrîngerea pieţei de consum - factori principali ai crizei economice a rnm

Volumul producţiei industriale în rmn a scăzut în ianuarie – martie 2009 aproape cu 40%. Principalul factor care a dus la scăderea industriei a fost prăbuşirea dramatică a producerii materialelor de construcţie (91,7%), a siderurgiei (55,8%) şi a industriei uşoare (36,5%). Situaţia a fost uşor ameliorată de creşterea exportului energiei electrice spre România.

Piaţa de consum a regiunii continuă să se restrângă, în primul rând din contul scăderii cererii pentru mărfurile nealimentare şi servicii, inclusiv cele de comunicaţii (-5,8%). S-a întrevăzut o creştere a indicelui preţurilor de consum preponderent în sfera produselor nealimentare (2,2%). Preţurile de livrare în industrie au crescut în mediu cu 5%, inclusiv pentru producţia siderurgică, cu peste 9%.

Competivitatea exportului rnm se bazează pe forţa de muncă ieftină şi tarifele artificial de joase pentru gazul natural...

Sectorul real Fiecare al doilea exportator transnistrean (în mare parte, aceştia sunt producători de materiale de construcţie, maşini şi prelucrarea metalelor şi industrie uşoară) întâmpină dificultăţi în legătură cu scăderea cererii pentru marfa produsă. Astfel, în ianuarie 2009, o pătrime din companii au relatat despre pierderea pieţelor de desfacere ale producţiilor sale, şi peste 50% din exportatori au indicat o micşorare considerabilă a comenzilor. ...care reprezintă doar 40% la sută din preţul de comercializare al gazului natural.

Capacitatea de concurenţă a companiilor transnistrene care sunt în primul rând orientate spre export, era tradiţional menţinută de costurile scăzute, asigurate de forţa de muncă ieftină şi tarifele artificial de joase pentru gazul natural.

Necesitatea majorării salariilor şi scumpirea materiei prime utilizată în procesul producerii, condiţionează creşterea preţurilor pentru producţia finală, ceea ce, în condiţiile cererii scăzute, creează dificultăţi suplimentare pentru comercializarea mărfurilor.

Cu toate acestea, utilizarea de către companiile transnistrene a gazului natural la tarife scăzute (cca. 60% din preţul de realizare) rămâne „prioritatea de concurenţă” de bază, care formează preţuri de „dumping” pentru mărfurile produse. În condiţiile de criză, majoritatea companiilor indică o micşorare a stabilităţii financiare, cauzată de scăderea rentabilităţii, insuficienţa fondurilor circulante, creşterea datoriilor şi neachitărilor. În pofida acestui fapt, fiecare a cincea întreprindere industrială din regiune este gata să suporte pierderi temporare în favoarea păstrării poziţiilor pe pieţele tradiţionale de desfacere şi menţinerii nivelului curent de producţie.

57

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Necesitatea optimizării costurilor impune firmele transnistrene de a-şi reduce personalul şi fondurile de remunerare.

Deşi deficitul de cadre calificate este acut, fiecare a doua companie planifică să-şi reducă personalul din necesitatea de a-şi micşora cheltuielile pentru plata salariilor. Mai mult de o jumătate din toate întreprinderile au trecut la regim de încărcare incomplet, zi de lucru prescurtată şi concedii neplătite.

Majoritatea companiilor susţin că au dificultăţi în obţinerea împrumuturilor şi achitarea la termen a acestora, din cauza înăspririi condiţiilor de acordare a creditelor şi a ratei înalte a dobânzii sau a creşterii datoriilor bancare.

Tabelul 8. Factorii care influenţează negativ activitatea întreprinderilor industriale din rnm, p.p. din totalul răspunsurilor.

Cererea insuficientă pentru producţie Creşterea preţurilor pentru materia primă Majorarea preţurilor pentru mărfuri şi servicii (gaz natural, energie electrică) Insuficienţa surselor financiare pentru menţinerea activităţii Insuficienţa surselor financiare pentru investiţii în capital fix Gradul înalt de uzare a utilajului Insuficienţa forţei de muncă calificate Impozitele înalte Vămuirea dublă pentru export

2006 30,8 65,4 -

2007 35,4 66,7 27,1

2008 54,8 23,8 7,1

32,7

27,1

59,5

9,6

16,7

21,4

32,7 28,8 28,8 44,2

25,5 25,0 35,4 16,7

33,3 14,3 35,7 23,8

Sursa: Мониторинг предприятий ПМР, январь 2009 Vechimea activelor fixe a majorităţii întreprinderilor transnistrene depăşeşte 20 de ani

Criza a modificat priorităţile activităţii de investiţii a întreprinderilor din regiune. Două treimi din companii afirmă că au necesitatea de a-şi redirecţiona investiţiile spre menţinerea nivelului curent de producţie, în timp ce până la criză, peste 50% din firme planificau să-şi modernizeze şi să-şi extindă producţia, deoarece vârsta utilajului majorităţii întreprinderilor transnistrene depăşeşte 20 de ani.

Tabelul 9. Sursele de investiţii ale companiilor din rnm, p.p. din totalul răspunsurilor.

Venitul întreprinderilor Rabatul de amortizare Creditele bancare Leasingul şi arenda Emiterea acţiunilor Finanţarea din contul bugetului regiunii Creditele şi împrumuturile externe Investiţiile conform condiţiilor de privatizare

2006 50,0 53,8 28,8 3,8 30,8

2007 43,8 72,9 37,5 35,4

2008 57,1 78,6 26,2 2,4 23,8

Sursa: Мониторинг предприятий ПМР, январь 2009 Sursele de bază ale finanţării companiilor transnistrene rămân a fi resursele proprii: veniturile (57%) şi rabatul de amortizare (78,6%).

58

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Tabelul 10. Factorii care limitează folosirea creditelor bancare, p.p. din totalul răspunsurilor.

Situaţia financiară slabă, incapacitatea de a întoarce creditele şi de a achita dobânzile Rata înaltă a dobânzii pentru creditele băncilor comerciale Insuficienţa surselor de creditare ale băncilor comerciale Instabilitatea financiară şi economică a întreprinderilor.

Instabilitatea economică generală din regiune Lipsa contribuţiilor statale pentru creditarea sectorului real Lipsa strategiilor şi programelor de dezvoltare a companiilor.

2006 26,9

2007 18,8

2008 11,9

55,8

62,5

50,0

9,6

6,3

16,7

11,5

12,5

23,8

26,9 19,2

22,9 33,3

31,0 19,0

7,7

2,1

2,4

Creditarea businessului prin sistemul bancar rămâne o barieră imbatabilă, din cauza riscurilor macroeconomice şi dobânzilor bancare înalte

Sursa: Мониторинг предприятий ПМР, январь 2009 Deşi peste 40% din companii afirmă că necesită fonduri de împrumut, ratele înalte de dobândă ale băncilor rămân a fi bariere imbatabile pentru majoritatea din ele, ceea ce este cauzat de riscurile macroeconomice înalte ale regiunii, propria instabilitate financiar-economică şi lipsa unui program de stat cu privire la suportul pentru creditarea sectorului real.

Majoritatea întreprinderilor din Transnistia nu sunt satisfăcute de eficacitatea administraţiei rnm, în condiţiile crizei economice...

Măsurile de bază de combatere a crizei, care sunt acceptate de către două treimi din întreprinzătorii din regiune, sunt orientate spre menţinerea vânzărilor şi minimalizarea pierderilor. Peste 50% din companii înţeleg necesitatea de a găsi noi pieţe de desfacere, dar comunică despre lipsa posibilităţilor financiare şi economice necesare pentru aceasta. Majoritatea companiilor intenţionează să-şi reducă cheltuielile preponderent din contul celor administrative, reducerilor de personal şi economisirilor pe seama materiei prime şi a altor resurse.

Două treimi din întreprinderile transnistrene menţionează lipsa suportului pentru sectorul real şi eficacitatea joasă a administraţiei regiunii în depăşirea unor manifestări de criză, precum micşorarea producţiei, limitarea accesului către fondurile circulante şi concedierile în masă, inclusiv din contul muncitorilor calificaţi. Întreprinzătorii comunică despre măsurile unilaterale adoptate de către autorităţi, care sunt orientate preponderent spre apărarea sectorului de stat, în timp ce sectorul real are nevoie nu doar de înlesniri fiscale personale, dar şi de un stimul financiar considerabil.

...şi prognozează aprofundarea crizei în următorii 6 luni ale anului 2009

Aşteptările negative privind situaţia macroeconomică din regiune, condiţionate de vulnerabilitatea economiei rmn faţă de factorii externi, determină pesimismul majorităţii întreprinzătorilor transnistreni. Astfel, mai mult de două treimi din firmele transnistrene aşteaptă o înrăutăţire a manifestărilor de criză în primul semestru al anului 2009. Printre cauzele de bază, sunt indicate micşorarea continuă a producţiei din motivul scăderii cererii, acutizarea problemelor de creditare, reducerile de personal şi micşorarea salariilor.

59

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Economia mondială Tendinţe generale Criza mondială continuă şi cert este faptul că nimeni nu poate spune cu exactitate când efectele devastatoare ale acesteia se vor tempera. Cercul vicios dintre sectoarele real şi cel financiar s-a intensificat şi previziunile cu privire la evoluţia economiei mondiale s-au înrăutăţit şi mai mult. Frecvenţa cu care organizaţiile internaţionale şi guvernele lumii modifică prognozele macroeconomice pe termen scurt şi mediu inspiră şi mai puţină încredere în ziua de mâine. La momentul de faţă, într-o situaţie mai gravă se află ţările în proces de dezvoltare care, în cele din urmă, au fost afectate de contractarea economiilor avansate şi emergente şi reducerea cererii agregate de consum. În primele luni ale anului 2009, în timp ce multe ţări în proces de dezvoltare doar încep a simţi efectele devastatoare ale crizei mondiale, ţările avansate şi emergente au avut parte de îmbunătăţiri surprinzătore de moment. Cererea în China şi India este în creştere, iar indicii de încredere ai întreprinzătorilor belgieni şi germani s-au redresat în primele luni ale anului 2009. În primul trimestru al lui 2009, economia Chinei a crescut cu 6.1%, faţă de perioada similară a anului trecut, iar a Indiei - cu 5.8%. La aceasta au contribuit, printre altele, pachetele de măsuri anti-criză implementate de guvernele lumii, precum şi decizia G20 de acordare a 1,1 trilioane dolari SUA pentru sprijinirea relansării economice mondiale.

Or, aceste îmbunătăţiri sporadice nu sunt semne ale redresării depline, ţările lumii, în special cele europene, fiind nevoite să lupte cu nivelul ridicat al şomajului (8,3% în luna martie), precum şi cu presiunile inflaţioniste generate de emiterea excesivă a banilor pentru atenuarea efectelor nefaste ale crizei, care succed o deflaţie la fel de ameninţătoare. Astfel, în primul trimestru al anului 2009, economia zonei euro s-a contractat cu 2.5%, comparativ cu 1.5% în ultimul trimestru al anului trecut. Economia SUA a avut o evoluţie şi mai proastă, contractându-se în primul trimestru al anului 2009 cu 6.1%, iar importurile - cu 30%. Creşterea şomajului, diminuarea valorii imobilelor şi falimentările în masă au generat un declin al consumului din exterior în SUA. Totodată, Japonia, a doua mare economie la nivel mondial, a înregistrat în primul trimestru o scădere-record a Produsului Intern Brut (PIB), de 15,2% faţă de perioada similară din 2009, pe fundalul declinului abrupt al cererii interne si externe, care a dus la scăderea consumului, producţiei, a exporturilor si investiţiilor. Situaţia Japoniei ar putea fi mult mai proastă decât în SUA şi zona euro, datorită dependenţei considerabile a acesteia faţă de exporturi.

Declinul consumului a fost remarcat în toate ţările avansate. Începând cu primele momente ale crizei, cererea internă de consum a ţărilor afectate (în speţă, economiile avansate) a crescut cu ritmuri mult mai modeste decât în perioadele anterioare. În anul 2009, atât cererea internă, cât şi cheltuielile private pentru consum, pentru prima dată, probabil, se vor reduce, revenind pe traiectoria de creştere doar începând cu anul 2010, când efectele planurilor de stimulare a economiei vor fi resimţite mai mult.

Or, este nevoie de timp pentru restabilirea încrederii populaţiei în sistemul

60

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

bancar şi în acţiunile guvernului şi pentru acumularea de resurse, care ar impulsiona din nou cererea pentru consum. Expansiunea cererii totale şi a cheltuielilor private se va produce în paralel cu contractarea consumului public (vezi diagrama).

Diagrama 11. Evoluţia cererii şi consumului în economiile avansate, % creştere farţă de anul precedent

Efectul domino al crizei va persista şi pe parcursul anului 2009, fiind cuprinse de recesiune ţări, care aparent păreau să facă faţă declinului mondial. În anul 2009, economia ţărilor lumii se va contracta cu cel puţin 1%, în special datorită declinului economic în ţările avansate, emergente şi cele în proces de dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi CSI. Deşi ritmul şi momentul exact al reluării economice sunt incerte, trendul global ar putea să se ranverseze, totuşi, începând cu anul 2010, când economia mondială ar putea creşte cu cel puţin 2%, cu toate că ţările din zona euro vor avea o relansare mai lentă, în special datorită profunzimii recesiunii în Marea Britanie, Germania, Italia şi Spania. Or, această relansare a economiei se va realiza în cazul în care planurile de stimulare a economiei vor fi implementate şi vor avea succes (vezi boxa).

Practic, toate ţările avansate şi emergente, precum şi multe ţări în proces de dezvoltare au adoptat planuri de stimulare a economiei. Mărimea şi modul de utilizare a resurselor alocate diferă, însă majoritatea planurilor presupun o expansiune fiscală. Guvernele au recurs la majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, precum şi la majorarea sau reducerea impozitelor şi taxelor, în funcţie de amploarea crizei şi mărimea rezervelor disponibile. În continuare, sunt câteva exemple de măsuri fiscale anti-criză aplicate de ţările europene: Finlanda a redus TVA la produsele alimentare de la 17% la 12%. Guvernul a propus, de asemenea, reducerea contribuţiei sociale achitate de întreprinzător.

Ungaria a propus majorarea impozitului pe venitul persoanelor juridice de la 16% la 19%, a TVA de la 20% la 23% şi a accizelor la carburanţi, ţigări şi alcool.

Lituania a majorat TVA de la 18% la 19%, precum şi accizele pentru câteva tipuri de mărfuri şi produse.

Slovacia şi Slovenia au recurs la micşorarea termenului de restituire a TVA de la 60 zile până la 30 de zile.

Marea Britanie a redus temporar TVA de la 17.5% până la 15%. Cota TVA urmează să revină la nivelul anterior de la 31 decembrie 2009.

Estonia nu a intervenit în politica fiscală, Guvernul urmând să reducă cheltuielile bugetare pentru evitarea deficitului bugetar. Estonia consideră că rezervele statului sunt suficiente pentru a face faţă crizei.

Luxemburg a diminuat impozitul pe venitul persoanelor juridice de la 22% la 21%.

61

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Valoarea dolarului SUA faţă de moneda europeană Evoluţia dolarului în anul 2008 demonstrează volatilitatea acestuia; deprecierea în prima jumătate a anului, când criza părea să se adâncească în SUA şi aprecierea acestuia în cea de-a doua jumătate a anului, când era evident că recesiunea a cuprins ţările europene, iar preţurile la petrol şi materiile prime au început să scadă dramatic. În anul 2009, evoluţia ratei de schimb Euro/dolar SUA a fost la fel influenţată de situaţia în ţările respective. În urma aprecierii dolarului SUA în primele luni ale anului 2009 până la 1,25 unităţi pentru un Euro, începând cu luna aprilie, dolarul a continuat treptat să se deprecieze, cotându-se în luna mai la cel mai înalt nivel din acest an - 1,42 dolari SUA pentru un Euro. Deficitul imens al contului curent al SUA (690 miliarde dolari SUA) şi percepţiile referitor la nesustenabilitatea datoriei SUA au contribuit într-o măsură semnificativă la deprecierea dolarului.

Deşi în anul 2009 economia SUA a avut per total o performanţă modestă, aceasta a avut parte de creşteri sporadice ale cererii în primele luni ale anului.

Primele semne de refacere a economiei americane au generat dorinţa de debarasare de dolarii scumpi în favoarea monedei unice care, ţinând cont de dificultăţile cu care se confruntă statele din zona Euro, devine mai ieftină.

Aceste tendinţe speculative, dependente de ritmul de relansare a SUA şi de aprofundare a crizei în UE vor persista, probabil, pe întreg parcursul anului 2009, ducând la deprecierea lentă a dolarului american. Deprecierea dolarului reprezintă, însă, un risc pentru economia mondială, în general, şi pentru investitori, în particular, cei din urmă deţinând o mare parte din bunuri şi capital denominat în dolari SUA. Totodată, dezechilibrul economiei mondiale şi deprecierea rapidă a dolarului SUA constituie riscurile principale pentru economia mondială, deoarece prăbuşirea rapidă a dolarului ar putea provoca cel de-al doilea val de criză pe pieţele financiare.

Piaţa mondială a petrolului După o cădere dramatică a preţurilor la petrol în a doua jumătate a anului 2008, în anul curent petrolul îşi consolidează treptat poziţiile. Îmbunătăţirea situaţiei pe pieţele bursiere din SUA, reducerea extragerii de ţiţei propusă de OPEC cu 4,2 milioane de barili pe zi, începând cu luna septembrie 2008, precum şi deprecierea treptată a dolarului SUA au dus la creşterea preţului petrolului de la 40 dolari SUA/barilul la finele anului 2008, până la 60 dolari SUA/barilul în mai 2009 şi un nivel record al anului 2009 – 69 dolari SUA, la începutul lunii iunie.

Deşi acest preţ al petrolului este suficient pentru a aduce profit ţărilor membre OPEC, reuniunea acestora de la finele lunii mai ar putea să se soldeze cu decizia de reducere ulterioară a volumului de petrol extras, pentru ca preţul acestuia eventual să depăşească 70 dolari SUA/barilul.

Odată cu relansarea economiei mondiale, preţurile la petrol vor creşte, însă, pe termen scurt, o majorare dramatică nu este probabilă.

Piaţa mondială a grâului Preţurile la grâu au început să scadă brusc, începând cu a doua jumătate a anului 2008. Criza financiară mondială a fost motivul principal al acestei

62

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

scăderi, acţiunile speculative trecând de la piaţa grânelor la sistemul financiar. Aprecierea dolarului şi diminuarea preţurilor la petrol au generat reducerea preţurilor mondiale la grâu. În anul 2009, dincolo de speculaţiile existente pe pieţele lumii, preţul mondial al grâului nu va suferi oscilaţii semnificative, datorită realizării unei producţii de grâu mai mari decât consumului şi acumulării stocurilor de grâu în ţările importatoare. Datorită condiţiilor climaterice prielnice în Argentina şi China – cel mai mare furnizor şi consumator de grâu respectiv, recolta mondială de grâu (circa 657,6 milioane tone) şi rezervele (182,3 milioane tone) vor fi suficiente pentru a nu permite creşterea semnificativă a preţurilor în anul 2009 (vezi diagrama).

Diagrama 12. Producerea, consumul şi rezervele mondiale de grâu, Producerea, consumul şi rezervele mil. tone

mondiale de grâu, mil. tone

800 700 600 500 400 300 200 100

st

9

0e /1 09 20

20

08

/0

8 20

07

/0

7 20

06

/0

6 /0 05 20

20

04

/0

5

0

Producere

Consum

Rezerve

Evoluţia economică a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova Pe fundalul crizei financiare şi economice mondiale, mai mulţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova au suferit enorm în rezultatul contractării cererii agregate de consum. Din acest motiv, economia acestor ţări, în general, cât şi comerţul exterior, în particular, au scăzut considerabil. În acest context, începând cu anul 2009, geografia exporturilor şi importurilor moldoveneşti a suferit schimbări – Germania a încetat să mai fie unul din primii cinci parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind considerabil devansată de către Kazahstan, importurile din această ţară constituind 16.2% din totalul importurilor Republicii Moldova. Economia Germaniei, însă, s-a contractat cu 3.8% în primul trimestru 2009 – fiind cea mai profundă scădere din anul 1970. Prevederile pe anul 2009 vizavi de Germania şi, de fapt, Republica Moldova, nu sunt optimiste, astfel restabilirea relaţiilor comerciale de odinioară nu pare a fi realizată curând.

63

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Rusia Economia Rusiei, dependentă într-o măsură considerabilă de exporturile de petrol şi gaze naturale, a scăzut cu 10,5% în aprilie şi cu 9,8% în primele 4 luni ale anului 2009, în raport cu aceleaşi perioade ale anului trecut.

Producţia industrială a Rusiei s-a diminuat cu 16.9%; companiile întâmpină dificultăţi de lichiditate, fiind în stare să efectueze doar cheltuieli curente, cele pe termen lung fiind amânate pe o perioadă nedefinită. Totodată, rata inflaţiei în Rusia a scăzut mai mult decât s-a aşteptat – 13.2% în aprilie, comparativ cu 14% în martie. În primul trimestru al anului 2009, numărul şomerilor a atins 7.5 milioane de persoane sau 10% din forţa de muncă. Rata şomajului a atins cel mai mare nivel din ultimii 8 ani – 9.5%. Creşterea recentă a preţurilor la petrol va permite Rusiei să îmbunătăţească situaţia, însă, per total, economia în anul 2009 va suferi din cauza înrăutăţirii mediului investiţional şi reducerii cererii agregate de consum.

Ucraina După şapte ani în care Ucraina a fost una din cele mai dinamice economii din Europa de est, cu o creştere anuală medie a PIB de 7%, în primul trimestru al anului 2009 aceasta s-a contractat cu peste 21.1%. Producţia industrială a Ucrainei a scăzut cu mai mult de 30% în luna martie – producţia de oţel cu 43.1%, construcţia de maşini cu 53% şi producţia chimică cu 29.8%.

Aceste trei industrii reprezintă domeniile principale de export ale Ucrainei care generează 56% din PIB-ul Ucrainei.

Rata inflaţiei a Ucrainei, cea mai înaltă din Europa, a scăzut în luna martie pentru cea de-a şaptesprezecea lună la rând, la fel ca şi salariile, conducând, astfel la diminuarea cererii interne. Totodată, rata inflaţiei anulă s-a redus de la 20.9% în luna februarie, până la 18.1% în luna martie. Reieşind din faptul că Guvernul Ucrainei a reuşit să colecteze doar 21% din veniturile planificate ale bugetului pe primul trimestru 2009, situaţia Ucrainei în anul în curs ar putea fi foarte gravă, Guvernul nedispunând de pârghii suficiente pentru promovarea măsurilor anti-criză.

România Economia României s-a contractat în primul trimestru 2009, comparativ cu trimestrul al patrulea al anului 2008, cu 2,6%, când aceasta s-a diminuat cu 3,4%. Contractarea respectivă este datorată în special scăderii drastice a producţiei industriale, fiind, în acelaşi timp şi o corecţie a consumului, care a escaladat semnificativ în ultimii ani. Totodată ,deficitul balanţei comerciale este în scădere. Doar în ianuarie 2009, deficitul a atins 576.4 milioane euro, comparativ cu 2394.7 în ianuarie 2008. Această performanţă, totuşi, nu a fost realizată prin creşterea exporturilor, ci prin reducerea importurilor. În luna ianuarie 2009, faţă de ianuarie 2008, exporturile (în euro) au scăzut cu 24.3%, în timp ce importurile s-au diminuat cu 37.4%, datorită contractării cererii interne de consum.

64

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

O problemă acută cu care se confruntă de la începutul crizei mondiale România este şomajul, care a crescut considerabil şi pe parcursul anului 2009. Faţă de perioada similară a anului trecut, când se înregistrau 337.084 de şomeri, la începutul lunii iunie 2009 numărul şomerilor din România a crescut cu 189.719 sau cu 56,3%. Numărul acestora ar putea să crească până la 800.000, jumătate din care vor fi eliberaţi din sectoarele de construcţii, transporturi, textile, agricultură şi industria alimentară.

Kazahstan Apogeul crizei financiare în Kazahstan s-a produs în octombrie-noiembrie 2007, când ţara a fost afectată de o nouă criză alimentară. Balonul de petrol „s-a spart” pe piaţa imobiliară - preţurile au scăzut, majoritatea obiectelor, construcţia cărora iniţiase au fost stopate, iar compensarea acestor deficienţe prin producere internă, nu a fost posibilă. Sursa principală de venit al ţării este petrolul. Preţul redus al petrolului la finele anului 2008 şi începutul anului 2009 au avut impact negativ asupra ţării. Pentru a face faţă efectelor crizei, Kazahstan a recurs la deprecierea graduală a monedei naţionale (cu 18%), ceea ce a propulsat inflaţia (medie anuală) în anul 2008 până la 17.2%.

Anul 2009 va fi un an dificil pentru Kazahstan, deoarece acesta va trebui să facă faţă deservirii datoriei externe. Or, cele 4 miliarde dolari SUA, oferite de către preşedintele ţării pentru susţinerea sistemului bancar, ar putea să nu fie suficiente. În anul 2009 se prevede o contractare a economiei kazahe cu 2% şi o perspectivă de relansare doar către anul 2010, după o creştere economică de 8.9% în 2007 şi 3.2% în anul 2008.

Italia Recesiunea Italiei s-a aprofundat la începutul anului 2009, aceasta înregistrând o contractare a economiei cu 2.4%, comparativ cu ultimul trimestru al anului 2008. Ţara care până nu demult a fost a patra economie dezvoltată din Europa trece printr-o cădere care nu s-a mai înregistrat din anii 1980. Producţia industrială se află în declin continuu, în luna martie diminuându-se pentru a 11-a lună consecutiv. Deficitul comercial al Italiei în luna februarie aproape s-a dublat comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Exporturile de automobile au scăzut cu 46%, iar de produse chimice cu 29.5%. Compania constructoare de maşini FIAT a concediat circa jumătate din angajaţi, iar vânzările de maşini au scăzut cu 16%.

Pe parcursul anului 2009, Italia ar putea să se confrunte cu un şomaj de 8.9%. Inflaţia Italiei se află în scădere, atingând un nivel record de 1.1% în luna martie. Pe fundalul contractării ulterioare a economiei, Italia ar putea să se confrunte cu o deflaţie. Pentru ieşirea din criză, Guvernul a recurs la creşterea cheltuielilor bugetare cu 21% în primul trimestru 2009, în timp ce veniturile au scăzut cu 4.8%. În aşa ritmuri, Italia ar putea să depăşească limita admisibilă a deficitului bugetar în UE de 3%.

65

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Anexe statistice Tabelul 1.

PIB după utilizări, milioane MDL, preţuri curente Anul PIB

2001 19052 Consum final 19263 gospodării 16385 administraţie publică şi privată 2878 Formarea brută de capital 4436 formarea brută de capital fix 3190 modificarea stocurilor 1246 Exporturi nete de bunuri şi servicii -4647 exporturi de bunuri şi servicii 9536 importuri de bunuri şi servicii -14183 Memo: PIB în milioane USD, rsma 1481 Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

Tabelul 2.

2003 27619 29706 24417 5739 5916 4668 1248 -8325 14487 -22812 2007

2004 32032 33298 28125 5173 8443 6787 1656 -9936 16398 -25107 2520

2005 37652 41368 34694 6674 11607 9258 2349 -14042 19526 -33568 2895

2006 44754 50972 41360 9612 14656 12691 1965 -21004 20591 -41595 3356

2007 53354 60104 48826 11278 20368 17764 2604 -27118 24176 -51294 4484

2008 62840 71534 57944 13590 23222 21413 1809 -31916 25603 -57519 6048

2009p 59454 71286 56636 14650 21712 19315 2397 -33544 22261 -55805 5215

2004 100 103.9 87.8 16.1 26.4 21.2 5.2 -30.3 51.2 -81.5

2005 100 109.9 92.1 17.7 30.8 24.6 6.2 -37.3 51.9 -89.2

2006 100 113.9 92.4 21.5 32.7 28.4 4.4 -46.9 46.0 -92.9

2007 100 134.3 109.1 25.2 45.5 39.7 5.8 -60.6 54.0 -114.6

2008 100 113.8 92.2 21.6 37.0 34.1 2.9 -50.8 40.7 -91.5

2009p 100 119.9 95.3 24.6 36.5 32.5 4.0 -56.4 37.4 -93.9

2008 29655 19287 2816

2009p 21500 14200 2650

Structura PIB după utilizări, % Anul PIB

2001 100 Consum final 101.1 gospodării 86.0 administraţie publică şi privată 15.1 Formarea brută de capital 23.2 formarea brută de capital fix 16.7 modificarea stocurilor 6.5 Exporturi nete de bunuri şi servicii -24.3 exporturi de bunuri şi servicii 50.1 importuri de bunuri şi servicii -74.4 Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

Tabelul 3.

2002 22556 23289 18493 4796 4886 3682 1204 -5619 11834 -17453 1663

2002 100 103.3 82.0 21.3 21.7 16.3 5.3 -24.9 52.4 -77.3

2003 100 110.3 89.5 20.8 23.2 18.6 4.6 -33.5 53.3 -86.8

Producţia industrială, milioane MDL, preţuri curente

Anul 2001 2002 Total industrie 10428 12624 Industrie prelucrătoare 8108 10066 Energie electrică, gaze şi apă 1902 1974 Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

66

2003 15963 13311 1989

2004 17591 14665 2069

2005 20770 17627 2235

2006 22371 18718 2368

2007 26174 21390 3176

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Tabelul 4.

Produsul agricol brut, milioane MDL Total

Modificarea Producţia anuală reală, vegetală % 2001 8646 6.4 5727 2002 9474 3.4 6298 2003 10354 -13.6 7086 2004 11819 20.8 7900 2005 12688 0.8 8449 2006 13734 -1.1 9079 2007 12825 -23.1 7941 2008 16410 31.9 11025 Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

Tabelul 5.

Modificarea anuală reală(%) 8.8 2.5 -17.3 29.3 -2.2 -3.4 -33.6 69.0

Producţia animală 2655 2870 2937 3524 3851 4278 4509 4972

Modificarea anuală reală, % 1.2 5.7 -4.9 4.0 8.4 4.0 -1.4 -19.6

Servicii

Modificarea anuală reală

264 306 331 395 388 377 375 343

-4.3 15.9 8.1 19.3 1.3 5.0 -

Principalele produse agricole

Perioada Cereale şi Struguri, mii Fructe şi Legume, mii Carne(greutate Ouă, milioane Lapte, mii tone leguminoase tone pomuşoare, mii tone vie), mii tone boabe, mii tone tone 2001 2628 505 317 448 115 618 579 2002 2587 641 327 397 120 671 604 2003 1613 677 617 361 118 620 593 2004 2994 686 430 315 119 668 628 2005 2838 518 384 389 121 762 659 2006 2290 466 460 475 134 765 628 2007 902 598 310 222 150 704 604 2008 3160 635 367 376 107 541 542 2009p 2137 570 350 385 118 670 510 Surse: BNS; estimări de ME

67

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Tabelul 6.

Bugetul Naţional, % din PIB Anul BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

I. Bugetul de Stat 1.1. Venituri fiscal a. Impozitul pe venit persoane juridice b. Taxa pe valoare adăugată c. Accize d. Impozit comerţul internaţional e. Alte impozite 1.2. Venituri nefiscale 1.3 Mijloace şi fonduri speciale 1.4 Granturi II. Bugetul Asigurărilor Sociale 2.1. Contribuţia de asigurări sociale obligatorie 2.2. Transfer de la bugetul de stat 2.3 Alte venituri III. Bugetul de Asigurărir în Medicină 3.1. Prime de asigiurări obligatorii 3.2 Transferuri din bugetul de stat 3.3. Alte venituri IV. Bugetele locale 4.1. Venituri fiscale a. Impozitul pe venit persoane fizice b. Impozitul pe venit persoane juridice c. Impozite pe proprietate d. Alte impozite 4.2. Venituri nefiscale 4.3 Transferuri de la bugetul de stat Transferuri de la bugetul de stat spre alte bugete Surse: BNS; estimări şi calcule de ME

68

2006 17845.2 11117.3 8750.7 422.9 6155.0 1067.5 830.6 274.7 617.4 1294.3 314.9 4347.7 3660.8 661.1 25.8 1559.1 523.7 1001.6 33.8 4796.0 2164.8 1123.2 660.7 232.7 148.2 264.1 2089.1 3751.8

2007 22292.0 14058.6 10733.3 562.4 7544.2 1387.4 900.0 339.3 1013.5 1331.9 979.8 5157.2 4332.7 791.7 32.8 2036.4 783.7 1195.0 57.7 5648.5 2546.8 1322.6 832.1 226.3 165.8 297.7 2469.4 4456.1

2008 25516.9 15977.5 12616.0 303.2 9058.0 1567.7 1150.0 537.1 704.5 1581.9 1068.2 6362.8 5429.9 902.2 30.7 2688.6 1157.3 1477.6 53.7 6128.9 2348.3 1479.6 414.3 262.0 192.4 263.9 3131.2 5511.0

2009p 21000.0 12700.0 10050.0 280.0 7300.0 1200.0 850.0 420.0 550.0 1200.0 900.0 6116.5 4950.0 1130.0 36.5 2850.0 1450.0 1350.0 50.0 5740.0 2050.0 1250.0 370.0 240.0 190.0 240.0 3450.0 5930.0

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Tabelul 7.

Indicatori monetari, sfârşitul perioadei

Numerar în circulaţie milioane MDL

creştere %

Rezervele băncilor

Baza monetară

Agregatul M2

Agregatul M3

milioane MDL

milioane MDL

milioane MDL

milioane MDL

creştere %

Q1’03 2193.1 -4.2 944 -3.1 3137.1 Q2’03 2364.1 7.8 915.3 -3 3279.4 Q3’03 2907.5 23.0 797.4 -12.9 3704.9 Q4’03 2740.5 -5.7 1078.4 35.2 3818.9 Q1’04 2632.8 -3.9 1233.7 14.4 3866.5 Q2’04 2853.4 8.4 1350.4 9.5 4203.8 Q3’04 3320.9 16.4 1679.5 24.4 5000.4 Q4’04 3699.9 11.4 1613.2 -4 5313.1 Q1’05 3656.1 -1.2 1970.3 22.1 5626.4 Q2’05 3895.2 6.5 2102 6.7 5997.2 Q3’05 4350.0 11.7 1970.6 -6.3 6320.6 Q4’05 4571.2 5.1 2431.7 23.4 7002.9 Q1’06 4541.2 -0.7 1437.2 -40.9 5978.4 Q2’06 4924.0 8.4 1415.7 -1.5 6339.7 Q3’06 4744.7 -3.6 1458.9 3.1 6203.6 Q4’06 5145.8 8.5 1366.5 -6.4 6512.3 Q1’07 4856.1 -5.6 1641 20.1 6497.1 Q2’07 5421.6 11.6 1490.4 -9.2 6912 Q3’07 5928.4 9.3 1570.8 5.4 7499.2 Q4’07 6664.9 12.4 2872.2 82.9 9537.2 Q1’08 6367.4 -4.4 2997.1 4.3 9364.5 Q2’08 6594.1 3.6 2985.2 -0.4 9579.3 Q3’08 7176.5 8.8 3525.6 18.1 11264.3 Q4’08 7578.7 5.6 4051.3 14.9 11633.6 Q1’09 5612.0 -26.0 3223.8 -20.4 8832.3 Q2’09p 5926.3 5.6 3228.9 0.2 9155.1 Q3’09p 6326.3 6.7 3182.0 -1.5 9508.2 Q4’09p 6846.3 8.2 3210.3 0.9 10056.5 Surse: BNM; calcule şi prognoze de ME

creştere %

-3.8 4.5 13 3.1 1.2 8.7 18.9 6.3 5.9 6.6 5.4 10.8 -14.6 6 -2.1 5 -0.2 6.3 8.5 27.2 -1.8 2.3 17.6 3.3 -24.1 3.7 3.9 5.8

4455.1 4749.5 5384.6 5621.9 5800.9 6130.1 7140.9 8137 8432.9 9692 10505.9 11125.5 11050.5 11592.5 11308.1 12485.2 12715.6 14230.6 15867.1 18396.7 19114.5 20503.4 21796.3 21774.1 17164.9 17079.1 16959.5 17197.0

creştere %

-1.4 6.6 13.4 4.4 3.2 5.7 16.5 13.9 3.6 14.9 8.4 5.9 -0.7 4.9 -2.4 10.4 1.8 11.9 11.5 15.9 3.9 7.3 6.3 -0.1 -21.2 -0.5 -0.7 1.4

6885.7 7300.7 8199 8509.2 8659.2 9099.1 10384.9 11719.6 12103.3 13345.7 14932.7 15826.8 16299.6 17790 17835.4 19558 19948.3 22110 24767.2 27344.2 28476.5 30154.9 32373.1 31680.7 28116.2 28219.6 28343.7 29030.2

69

creştere %

5.7 6 12.3 3.8 1.8 5.1 14.1 12.9 3.3 10.3 11.9 6 3 9.1 0.3 9.7 2 10.8 12 10.4 4.1 5.9 7.4 -2.1 -11.3 0.4 0.4 2.4

Rezerve valutare ale BNM, milioane USD 250.4 260.1 285.9 302.3 309.6 295.7 391.6 470.3 461.2 482.6 582.1 597.4 587.7 632.7 647 775.3 750 745.2 950.6 1050 1093.8 1186.6 1303.9 1505.3 1132.3 1182.3 1253.2 1190.6

MDL/ USD media perioadei 14.2 14.4 13.9 13.3 12.9 11.9 12 12.4 12.5 12.6 12.6 12.7 12.9 13.2 13.3 13.2 12.5 12.4 12 11.4 11.1 10.3 10.2 10.4 10.6 11.2 11.4 11.8

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Tabelul 8. Indicatori creditari, milioane MDL, dacă nu este indicat altceva, sfârşitul perioadei Depozite la termen în MDL

Rata medie a dobânzii pentru total depozite în MDL, %

Depozite la termen în valută

Q1’03 1211.9 12.3 Q2’03 1280.1 11.9 Q3’03 1330.4 12.2 Q4’03 1469.6 13.8 Q1’04 1725.9 15 Q2’04 1856.3 14.8 Q3’04 2145.9 15.8 Q4’04 2572.3 15.5 Q1’05 2901.5 15.4 Q2’05 3260.7 13.5 Q3’05 3596.2 12.7 Q4’05 3792.3 11.5 Q1’06 4057.8 11.3 Q2’06 3911 11.1 Q3’06 3711.5 11.8 Q4’06 4202 13.2 Q1’07 4734.9 14 Q2’07 5455.3 15.4 Q3’07 6328.6 15.1 Q4’07 7455.9 15.5 Q1’08 8867.5 15.9 Q2’08 9638.3 17.3 Q3’08 10379.1 18.8 Q4’08 10148 19.7 Q1’09 8192.9 20.0 Q2’09p 7813.9 18.5 Q3’09p 7361.3 17.0 Q4’09p 7050.4 15.8 Surse: BNM; calcule şi prognoze de ME

70

1544.1 1654.7 1741.6 1813 1806 1909 2051.8 2393.6 2538 2614 2709.5 2800 3463.7 4184.9 4579.3 4893.2 5283.2 5582.9 5940.7 6717.7 7033.2 7312 8178.7 7955.6 8565.0 11140.5 11384.2 11833.3

Rata medie a dobânzii pentru total depozite în valută, %

3 2.9 2.8 3.7 4.5 4.9 5.1 5.4 5.3 5.2 5.1 5.1 5 5.2 5.2 5.3 5.6 5.9 6.1 6.3 6.6 8.8 10.7 11.4 11.2 9.5 8.8 7.7

Rata de refinanţare a BNM, %

10.5 10.5 12 14 14 14 14.5 14.5 14 13 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 14 14.5 13.5 15.3 16 16.3 18 18 15.5 11.5 10.0 10.0 10.0

Rata dobânzii la credite în lei, %

19.5 19.6 18.7 19.4 20.8 21.1 21 21 20.9 19.6 18.7 17.8 18.3 17.8 18.2 18.5 18.6 18.7 18.9 19 19.1 20.3 22.4 22.5 23.1 22.4 21.0 19.8

Rata dobânzii la credite în valută, %

11 10.8 10.2 11.2 11.5 11.3 11.3 11.5 11.3 11.2 11 10.9 11 11 11.1 11.3 11.1 11 10.8 10.8 10.9 11.4 12.5 13.6 13.5 12.7 12.1 11.6

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Tabelul 9.

Salarii Salariul lunar nominal, MDL Creşterea faţă de trimestrul (media perioadei) precedent, % ajustată sezonier

Q1’03 775.7 Q2’03 864.2 Q3’03 921.3 Q4’03 1088.7 Q1’04 976.0 Q2’04 1087.7 Q3’04 1123.3 Q4’04 1282.3 Q1’05 1148.0 Q2’05 1296.0 Q3’05 1335.3 Q4’05 1532.7 Q1’06 1454.3 Q2’06 1684.0 Q3’06 1774.0 Q4’06 1948.0 Q1’07 1783.0 Q2’07 2069.0 Q3’07 2135.0 Q4’07 2353.0 Q1’08 2286.0 Q2’08 2583.0 Q3’08 2602.0 Q4’08 2747.0 Q1’09 2569.0 Q2’09p 2560.0 Q3’09p 2500.0 Q4’09p 2450.0 Surse: BNS; calcule şi prognoze de ME

11.0 0.7 3.4 6.8 -2.1 4.7 4.1 2.9 -10.4 12.9 3.0 14.7 -5.1 15.8 5.3 9.8 -8.5 16.0 3.2 10.2 -2.8 13.0 0.7 5.6 -6.5 -0.4 -2.3 -2.0

Valoarea minimului de Raportul dintre salariul mediu existenţă (medii lunare nominal şi minimum de pe o persoană, lei), media existenţă, % perioadei 702.0 110.5 656.8 131.6 541.9 170.0 619.1 175.7 702.0 139.0 726.9 149.6 584.1 192.3 682.4 187.9 771.7 148.7 766.7 169.0 647.1 206.4 771.7 198.6 878.7 165.5 968.2 173.9 816.6 217.2 929.0 209.7 980.2 181.9 1062.6 194.7 1025.3 208.2 1142.1 206.0 1318.3 173.4 1389.3 185.9 1260.5 206.4 1355.8 202.6 1400.0 183.5 1400.0 182.9 1400.0 178.6 1400.0 103.6

Tabelul 10. Structura populaţiei ocupate, mii oameni 2001 3635 1617

2002 3627 1615

Total populaţie Populaţia activă Populaţia ocupată în 1499 1505 economie Şomeri 118 110 Rata de ocupare 0.54 0.53 Rata de dependenţă 1.42 1.41 economică Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

2003 3618 1474

2004 3607 1433

2005 3600 1422

2006 3589 1357

2007 3581 1314

2008 3573 1303

2009p 3568 1300

1356

1316

1319

1301

1294

1251

1220

117 0.48

116 0.46

104 0.45

102 0.45

70 0.44

52 0.43

80 0.42

1.66

1.57

1.58

1.60

1.66

1.63

1.60

71

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Tabelul 11. Rata inflaţiei, % Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

1997 1.9 1.4 1.0 0.8 0.6 1998 1.3 0.4 -0.1 0.7 0.2 1999 5.4 1.5 0.6 2.0 4.1 2000 2.9 1.3 0.1 1.6 1.4 2001 1.2 0.3 0.3 1.5 0.5 2002 1.3 -3.4 0.5 1.9 1.6 2003 1.9 1.8 0.9 1.5 0.5 2004 1.5 0.9 0.6 0.9 0.5 2005 1.1 2.1 0.8 1.4 0.1 2006 1.9 1.4 1.5 1.0 1.2 2007 0.8 0.6 0.6 1.0 0.9 2008 1.4 1.5 1.1 1.6 1.5 2009p -0.1 -1.1 -0.8 0.3 0.2 Surse: BNS; BNM; prognoze de ME

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

2.0 -1.1 7.2 4.4 -3.5 -3.4 1 0.1 -0.8 0.2 0.0 -1.1 0.2

-1.0 -1.4 2.5 0.7 -1.7 -1.5 1.3 0.3 -1.1 -0.4 1.1 -0.9 -0.1

-0.8 -0.6 0.7 0.8 -0.5 -0.6 0.4 0.5 0.2 0.8 2.2 0.7 0.5

1.2 0.2 1.7 1.4 0.9 0.8 1.6 1 1.2 1.1 1.6 0.6 0.8

0.9 1.4 2.1 1.0 1.3 1.2 2.1 2.2 1.5 1.6 1.6 0.8 1.1

1.1 8.6 4.3 0.8 1.1 1.2 1.1 1.8 1.9 1.7 1.3 0.0 1.1

1.5 7.8 5.0 0.8 1.9 1.9 0.7 1.6 1.4 1.2 0.9 -0.2 1.1

Faţă de decembrie anul precedent 11.2 18.3 43.7 18.4 6.3 4.4 15.7 12.5 10.0 14.1 13.1 7.3 3.2

Tabelul 12. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională netă, milioane USD

2002 2003 Contul curent -19.80 -130.17 Soldul balanţei comerţului cu mărfuri -377.80 -623.01 Exporturi FOB 659.70 805.09 Importuri FOB -1037.50 -1428.1 Balanţa serviciilor -40.34 -44.33 Venituri, inclusiv 156.58 230.79 Compensare pentru muncă 185.69 289.02 Transferuri curente 241.76 306.38 Contul de capital şi financiar 43.90 82.64 Contul de capital -19.27 -19.01 Investiţii directe 83.60 73.64 Investiţii de portofoliu -27.38 -23.75 Alte investiţii 33.91 65.78 Erori / omisiuni -24.10 47.53 Poziţia investiţională netă -1545.73 -1679.60 Surse: BNM; estimări şi prognoze de ME

72

2004 -46.13 -754.17 994.07 -1748.24 -20.97 357.04 438.94 371.97 -54.54 -12.81 147.79 -9.77 -32.33 100.67 -1575.91

2005 -225.81 -1191.5 1104.58 -2296.08 -20.74 410.89 476.83 575.54 47.56 -3.83 190.86 -6.95 -2.31 178.25 -1701.98

2006 -379.72 -1585.66 1058.76 -2644.42 4.20 402.06 522.60 799.68 315.42 -22.78 251.79 -4.79 231.77 64.30 -2086.50

2007 -695.14 -2307.95 1368.46 -3676.41 20.01 414.27 592.89 1178.53 556.55 -7.96 481.39 -4.51 616.96 138.59 -2726.45

2008 -1009.34 -3223.39 1646.65 -4870.04 25.85 583.90 763.00 1594.30 925.82 -14.67 679.40 6.38 705.78 83.52 -3735.92

Media anuală 12.0 8.0 39.0 31.0 10.0 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 12.3 12.7 6.0

Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

Tabelul 13. Creşterea PIB în principalele ţări-partenere 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Rusia 5.0 4.7 7.3 7.2 Zona Euro: 1.9 0.9 0.8 2.2 Italia 1.8 0.5 0 1.5 Germania 1.2 0 -0.2 1.2 Franţa 1.8 1.1 1.1 2.2 România 5.6 5.0 5.3 8.5 Ucraina 9.2 5.2 9.6 12.1 Belarus 4.7 5.0 7.0 11.4 USA 0.8 1.6 2.5 3.6 Surse: FMI, estimări şi prognoze de ME

6.4 1.7 0.7 0.8 1.9 4.1 2.7 9.4 2.9

7.7 2.9 2.0 3.0 2.4 7.9 7.3 10.0 2.8

8.1 2.7 1.6 2.5 2.1 6.2 7.9 8.6 2.0

5.6 0.9 -1.0 1.3 0.7 7.1 2.1 10.0 1.1

-6.0 -4.0 -4.2 -5.5 -3.1 -4.0 -7.8 -4.0 -2.5

Ponderea în exporturile Moldovei, %, 2007 17.3 50.6 10.4 6.4 1.8 15.7 12.5 6.1 1.1

Ponderea în produsul mondial, % 2.7 15.7 3.0 4.4 3.2 0 0 0 21.1

Tabelul 14. Importurile Moldovei după ţările de origini, milioane USD 2001 2002 2003 2004 2005 CSI 334.5 434.8 593.4 764.8 915.9 Rusia 136.3 168.6 183 212.3 273.6 Ucraina 164.2 225.3 309.3 436.3 491.4 Belarus 38.7 39.1 50.6 64.3 84.5 Altele 4.7 1.8 50.5 51.9 66.4 UE 249.0 290.6 505.8 581.1 752.3 România* Germania 93.6 101.3 135.6 150.2 190.9 Italia 61.1 82.8 118.7 131.6 152.3 Altele 94.3 106.6 252.5 299.3 409.1 ALTE ŢĂRI 313.7 377.7 303.6 422.6 643.6 România* 107.1 126.2 98.2 164.1 257.4 China 8.4 11.8 21.5 37.7 73.9 Turcia 19.7 32.7 48.2 69.1 93.0 Celelalte ţări 178.5 207.0 135.7 151.7 219.3 Total 897.2 1103.1 1402.8 1768.5 2311.8 Surse: BNM; BNS; prognoze de ME *De la 1 ianuarie 2007 România este membră a Uniunii Europene

2006 1020.8 417.0 516.5 74.6 12.7 837.5 214.1 196.3 427.1 834.9 345.9 116.8 113.8 258.1 2693.2

2007 1333.7 498.6 687.0 118.7 29.4 1681.3 449.1 319.4 269.3 643.5 674.9 202.9 166.8 305.2 3689.9

73

2008 1737.2 666.1 838.9 199.1 33.1 2105.4 590.8 364.5 306.2 843.9 1056.3 325.5 231.9 498.9 4898.9

2009p 1257.7

1229.6

659.8

3147.1

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

Tabelul 15. Exporturile Moldovei după ţările de destinaţie, milioane USD 2005 551.2 347.5 99.7 71.2 32.8 324.3 47.4 133.6 143.3 215.8 111.7

2006 424.1 182.0 128.8 74.0 39.3 368.0 51.9 116.9 199.2 259.5 155.6

2007 550.3 232.7 167.9 82.0 67.7 679.3 211.2 86.3 140.2 241.6 112.2 -

1.3 0.1 0.1 0.6 2.3 4.1 7.2 12.3 24.7 Celelalte ţări 57.4 103.8 57.7 75.2 78.8 Total 570.2 710.6 790.0 985.2 1091.3 Surse: BNM; BNS; prognoze de ME *De la 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene

0.4 28.5 75.0 1051.6

0.9 32.1 79.2 1341.8

CSI Rusia Ucraina Belarus Altele UE România* Germania Italia Altele ALTE ŢĂRI România* China Turcia

2001 348.0 249.9 62.0 30.2 5.9 122.3 41.1 47.7 33.6 99.9 40.2

2002 368.8 251.7 64.9 39.6 12.6 172.9 52.6 64.4 56.0 168.9 59.7

2003 423.8 308.4 56.2 41.1 18.1 211.0 56.2 82.4 72.4 155.2 90.2

2004 502.4 353.3 64.8 58.7 25.6 296.3 71.3 136.4 88.6 186.5 98.9

2008 627.9 318.4 142.8 92.8 73.9 820.1 335.8 63.8 167.1 253.4 149.3 2.2 33.4 113.7 1597.3

2009p 396.1

608.5

124.7

1129.3

Tabelul 16. Comerţul cu amănuntul, servicii şi construcţii de case particulare, milioane MDL, dacă nu este indicat altceva Comerţul cu amănuntul Creşterea anuală reală, % Servicii prestate populaţiei 2001 7612 14.8 3404.4 2002 10753 34.2 4221.7 2003 14537 18.2 5298.9 2004 16575.8 5.6 6970.4 2005 19487.7 5.3 8209.5 2006 23356.6 6.9 9964.0 2007 28220.1 7.6 11853.2 2008 34684.4 8.8 13152.5 2009p 28700.0 -20.0 12100.0 Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME

74

Creşterea anuală reală, % 21.2 11.8 13.3 5.3 9.2 5.6 3.9 -2.2 -12.0

Monitorul Economic: analize Ĺ&#x;i prognoze trimestriale Numărul 16 / Q2 2009

75

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care

activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

76

str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău MD-2005 Republica Moldova

373 / 22 221844 tel 373 / 22 245714 fax

office@viitorul.org www.viitorul.org