Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale
Numărul 9 Trimestrul 1, 2007
Pentru orice chestiune legată de acest raport contactaţi Centrul Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”.
Adresa: MD-2005, Republica Moldova, Chişinău, str. Iacob Hancu, 10/14, IDIS “Viitorul”, pentru CPE; Telefon: 37322-22-18-44, Fax-telefon: 37322-21-09-32; e-mail: vi@moldova.org şi idis_viitorul@mdl.net
© IDIS Viitorul, 2007
1
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Despre IDIS “Viitorul” IDIS “Viitorul” este o instituţie de cercetare neguvernamentală şi neafiliată politic, cu scop ne-comercial din Republica Moldova, deţinând calitatea de membru al câtorva reţele internaţionale de politici publice. Misiunea sa este de a contribui la formarea unui mediu analitic independent ce ar stimula procesul democratic din Republica Moldova şi de a consolida capacităţile societăţii civile în ceea ce priveşte participarea la procesul de formulare a politicilor şi de monitorizare a guvernării. Cercetarea economică la IDIS “Viitorul” În cadrul IDIS “Viitorul” cercetarea economică şi educaţia economică a publicului este efectuată de Centrul de Politici Economice (CPE). CPE este orientat spre analiza politicilor economice, spre educarea publică prin promovarea cunoştinţelor economice şi spre influenţarea procesului de formulare a politicilor, oferind evaluări anticipatorii şi integrate asupra unui segment larg de probleme economice. Domeniile principale de cercetare economică • • • • • • • • • •
Politicile macroeconomice (monetare, fiscale, comerciale); Dezvoltare şi strategii antisărăcie; Competitivitate şi analize sectoriale; Economie rurală şi agrară; Economie publică (servicii sociale, infrastructura); Politici socio-economice (munca, venituri, sărăciei şi inegalitate); Dezvoltarea tehnologică şi inovaţiile; Globalizarea şi integrarea regională; Politici structurale şi instituţii economice; Politica economică a integrării europene.
Tipuri de servicii prestate • • • •
Cercetare şi design de politici economice; Propagarea cunoştinţelor economice; Monitorizarea şi alertarea asupra tendinţelor economice curente; Oferire de consultaţii speciale.
Consiliul internaţional Consiliul naţioanl CPE este format din: 1. Dumitru Moldovanu, doctor habilitat, profesor universitar, decan Facultatea Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice din Moldova 2. Natalia Burlacu, doctor habilitat, profesor universitar, şef catedră Management şi Marketing, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova 3. Wojchiech Marchlewski, Expert, Asociaţia Experţilor în domeniul Administraţiei Publice, Warsaw, Polonia …………………………………………………………………………………….. CPE depune toate eforturile pentru a asigura o calitate cât mai înaltă a cercetărilor sale economice. În cazul în care o persoană terţă a suferit pierderi sau daune ca urmare a utilizării informaţiei din publicaţiile CPE, respectiva persoană nu poate să tragă la răspundere IDIS “Viitorul”, CPE, experţii şi consultanţii IDIS „Viitorul” precum şi membrii Consiliului internaţional al CPE.
2
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
MULŢUMIRI
Acest număr al publicaţiei Monitorul economic: analize şi prognoze trimestriale fost efectuat de Centrul de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”. La elaborarea studiului au contribuit Igor Munteanu, Viorel Chivriga, Ghenadie Russu, Veaceslav Ioniţă, Dan Lavric şi Tatiana Lariuşina. Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul” îşi exprimă recunoştinţa sa Institutului pentru o Societate Deschisă / Open Society Institute / din Budapesta pentru susţinerea morală şi financiară care au făcut posibilă apariţia acestei serii. Datorăm mulţumirile noastre tuturor experţilor externi care au oferit comentarii deosebit de pertinente în legătură cu prezentul raport. Monitorul Economic exprimă opiniile personale ale autorilor care pot să nu coincidă cu cele ale IDIS „Viitorul”. Oricare altă persoană terţă, inclusiv IDIS „Viitorul” nu este responsabilă pentru concluziile prezentate în această publicaţie. Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
3
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
ACRONIME ŞI ABREVIERI În prezenta publicaţie au fost utilizate următoarele acronime şi abrevieri: “BCRMN” – “ Banca Centrală a Republicii Moldoveneşti Nistrene”; BNM – Banca Naţională a Moldovei; CISR – Centrul pentru Investigaţii Strategice şi Reforme; CSI – Comunitatea Statelor Independente; CPE - Centrul de Politici Economice, IDIS Viitorul DSS – Departamentul de Statistică şi Sociologie ale Republicii Moldova; ECE – Europa Centrală şi de Est IPP – Institutul de Politici Publice; ISD – Investiţii străine directe; MDL – leul moldovenesc; ME – „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”; MEc – Ministerul Economiei; MF – Ministerul de Finanţe; MMPS – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; OIM – Organizaţia Internaţională a Muncii SBGC – Sondajul Bugetelor Gospodăriilor Casnice; SCERS – Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei; H – jumătate a anului; Q – trimestru al anului; e – estimări; p – prognoze; rmsa - rata medie de schimb anuală; rca – rata de creştere anuală (sfârşitul anului curent faţă de sfârşitul anului precedent); rmca – rata medie de creştere anuală; ma – medie anuală; p.p. – puncte procentuale;
4
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
CUPRINS:
Indicatorii principali ....................................................................................6
Rezumat ...................................................................................................9 Policy brief: Tendinţe în 2007 ............................................................13 Sinteza.....................................................................................................22
Politica externă......................................................................................28 Conflictul transnistrean ........................................................................34 Agricultură.............................................................................................37 Business .................................................................................................45 Comerţul extern ....................................................................................51 Piaţa monetară .......................................................................................55 Finanţe publice ......................................................................................59 Preţurile..................................................................................................63 Piaţa forţei de muncă ............................................................................65 Economia regiunii transnistrene .........................................................70 Anexe statistice .....................................................................................74
5
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
INDICATORII PRINCIPALI (Transnistria nu este inclusă) 2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006e
2007p
Producţia PIB, milioane MDL, preţuri curente
16020
19052
22566
27619
32032
37652
44069
51050
PIB / capita, USD, rmsa
354
408
459
549
721
812
890
900
PIB real, rca
2.1
6.1
7.8
6.6
7.4
7.5
4.0
4.0
Producţia industrială reală, rca
8.0
13.7
10.8
15.6
8.2
7.0
-6.9
3
Producţia agricolă reală, rca
-3.3
6.4
3.4
-3.6
20.8
0.8
-4.6
4.0
Investiţii brute în capital fix, % din PIB
15.4
12.2
12.4
13.3
16.0
19.1
21.7
22.0
Venitul personal disponibil pe lună, MDL
186.0
241.0
321.6
422.4
491.4
568.6
650
700
Venitul disponibil real, rca
6.1
17.7
26.5
17.4
3.5
3.4
5.0
5.0
Comerţ cu amănuntul, rca
27.4
14.8
34.2
18.2
5.6
5.3
6.9
8.0
Indicele preţurilor de consum
118.4
106.3
104.4
115.7
112.5
110.0
114.1
113,2
Indicele preţurilor produse alimentare
123.1
106.1
102.8
120.0
113.1
108.7
109.5
109,0
Indicele preţurilor produse nealimentare
112.5
107.9
108.2
111.5
111.9
114.9
115.7
117,3
Indicele preţurilor servicii
111.6
104.5
104.4
112.6
111.6
106.6
120.1
115,1
Populaţia, mii
3639
3635
3627
3618
3607
3600
3589
3581
Populatia ocupată în economie, mii
1515
1499
1505
1357
1316
1319
1301
1390
Rata şomajului, metodologia OIM
8.5
7.3
6.8
7.9
8.1
7.3
5.6
6,2
Salariul mediu lunar, lei
408
544
692
891
1103
1319
1695
2000
Salariile reale, rca
2.2
21.2
21.1
15.0
10.1
6.9
14.0
15.0
Gospodării casnice
Preţuri
Piaţa muncii
6
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Indicatorii principali (continuarea tabelului) 2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006e
2007p
Comerţ extern şi balanţă de plăţi Exportul de bunuri şi servicii, rca
0.4
19.5
15.9
22.2
23.4
11.0
-4.2
5.0
Importul de bunuri şi servicii, rca
22,3
11,2
18,1
34,6
26.5
30.0
20.0
25.0
Volumul comerţului extern cu bunuri şi servicii, milioane USD
1248.9
1467.4
1813.2
2193.0
2760.5
3 480
4800
5530
-9.4
-7.3
-6.2
-7.4
-3.2
-3.0
-3.5
-3.3
ISD, milioane USD
127.5
148.5
110.4
39.4
50.0
75.0
60.0
70.0
Venituri din retribuirea muncii prestate peste hotare, milioane USD
126,2
183,7
239,1
258
450
600
600
850
Venituri în bugetul consolidat, % din PIB
25.6
22.7
22.5
24.3
24.2
26.2
26.7
26.8
Soldul bugetar, % din PIB
-1.0
0.0
-0.5
1.6
1.1
1.9
1.2
0.3
Datoria publică internă, % din PIB
12.6
12.6
12.5
10.7
11.2
11.1
11.0
11.0
79.3
64.5
59.4
51.5
42.9
25.0
25.0
24.6
19.4
18.1
15.9
10.9
9.1
9.1
8.9
29.8
27.9
31.1
17.0
39.1
31.8
18.1
19.7
222.5
228.5
269.6
302.3
470.3
597.4
775.3
860.0
Rata oficială de schimb media anuală MDL/USD
12.4
12.8
13.5
13.9
12.3
12.6
13.1
13.3
Rata dobânzii pentru credite în MDL, %, ma
33.3
28.5
23.1
19.2
21.0
18.9
18.2
19.2
PIB mondial, rca
4.7
2.4
3.0
3.9
4.8
4.5
5.1
4.8
Media ponderată a creşterii PIB în principalele ţări partenere (2/3 din exporturile Moldovei)
5.3
4.0
2.8
3.8
3.5
3.2
4.1
4.0
Contul curent, % of PIB
Finanţe publice
Datoria publică externă şi garantată de guvern, % din PIB Arierate la energie, % din PIB
24.9
Indicatori financiari Basa monetară, rca Rezerve valutare, milioane USD, sfîrşitul perioadei
Economia internaţională
Surse: BNS, BNM, prognoză de ME
7
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Transnistria, indicatori selectaţi 2000
2001
2002
2003
2004
2005p
281
199
250
309
405
486
-20.9
10.0
-2.7
18.1
16.2
18.0
Producţia industrială, rca
16.5
9.0
-18.7
21.4
47.0
5.0
Populaţia, mii (estimări)
651.8
633.6
630.1
621.8
616.5
600
11.9
23.1
18.4
7.6
7.3
16
Investiţii în capital fix, rca
3.8
15.6
-32.7
-14.7
70.0
10
Exporturi, milioane USD
328
378
243
433
535
560
Importuri, milioane USD
489
541
450
530
758
790
Indicele preţului consumatorilor
190
127
111
133
120
116
PIB regional, milioane USD PIB regional, rca
Comerţ cu amănuntul şi servicii, rca
Surse: “BCRMN”, CISR, estimări de ME
8
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
REZUMAT LIBERALIZAREA ECONOMIEI. Iniţiativele de „liberalizare” a economiei prin amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe venit a persoanelor juridice a găsit nepregătită societatea moldovenească. Explicaţiile aduse de autorităţi pentru a-şi justifica motivele pachetului de propuneri sunt, destul de vagi şi denotă o lipsa vădită de claritate asupra impactului şi efectelor scontate. Chiar şi lucrurile evidente, enunţate de către oficiali ai Guvernului au aerul unor exprompturi caraghioase, făcute în lipsa unor estimări credibile şi sistematice, mai ales în situaţia în care aceste iniţiative privesc nu doar mişcarea unor resurse dintr-un buget în altul, dar întroducerea unor schimbări structurale pentru economia naţională.
Sub noţiunea de liberalizare, sunt iniţiate nişte procese care nu au nimic cu liberalizarea economiei
POLITICĂ. Realităţile politice, construite din angajamente virtuale, nu au progresat suficient în 2006. Alegerile locale au trezit din amorţire politicienii, dar nu a redus cu mult apatia populaţiei faţă de viaţa politică. Autorităţile speră să producă „un salt calitativ” în 2007 în procesul de implementare al Planului de acţiuni (UE-RM). Situaţia apare cu totul diferită dacă analizăm reacţiile Comisiei Europene faţă de mersul PAUERM, unde se atestă lacune grave, menţionate,de altfel, şi în primul raport de evaluare. Imaginea râvnită de RM, cea de „gazdă primitoare pentru investiţii străine”, este încă în fază de concept, iar majoritatea acţiunilor întreprinse de autorităţi seamănă, mai degrabă, cu un PR ieftin şi grosolan, decât cu acţiuni bine cumpătate de câştigare a încrederii capitalului investiţional.
Eforturile autorităţilor de a crea o imagine investiţională favorabilă Moldovei, seamănă mai degrabă cu un PR grosolan
Se face multă fabulaţie şi „deja vu” în raport cu viitorul scrutin local din 2007. Opoziţia e în continuare destul de fragmentată şi neîncrezătoare în alianţe electorale stabile, astfel încât ideea unui candidat unic al opoziţiei nu a trezit decât resentimente hilare şi patimi de culise. În acest context, este clar că scrutinul din mai 2007 va fi caracterizat printr-o competiţie agresivă, care va reflecta în linii mari spectrul opţiunilor parlamentare curente. Se va vota combinativ pentru primar, asociat unor liste de partid pentru consiliul municipal, şi nu separat. Rolul UE în procesul de reglementare a diferndului transnistrean va creşte progresiv şi în anul 2007. Adevărul este că, în ciuda controlului impus asupra frontierelor fizice, regimul separatist se simte încă destul de bine şi confortabil. Băncile ruseşti operează în regim neîntrerupt, iar programul de privatizare al marilor întreprinderi transnistrene este aproape încheiat. AGRICULTURA. În anul 2006, producţia agricolă a constituit în preţuri curente 13965 milioane lei, ceia ce constituie 95,4% în preţuri comparabile faţă de anul precedent. Comparativ cu anul 2000, producţia agricolă din anul trecut a constituit 110,6% (în anul 2001 – 106,4%, 2002 - 110,1%, 2003 – 95,2%, 2004 – 115% şi 2005 – 116%). Reducerea producţiei agricole a fost determinată de descreşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe, porumb pentru boabe, tutun, fructe şi struguri. Un impact neînsemnat poate fi atribuit reducerii producţiei de lapte. Pentru anul 2007, conform prognozelor noastre, creşterea în agricultură va constitui 4%.
Creşterea în agricultură în în 2007 va constitui 4% cea ce poate fi caracterizat dreptcontinuarea stagnării
La începutul anului 2007 sunt semnalate unele progrese, în opinia noastră, netemeinice în deblocarea exporturilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Ridicarea interdicţiilor la exportul produselor animaliere şi temporar la produsele vegetale în Federaţia Rusă nu constituie la moment o dezlegare a nodului gordian, care caracterizează relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Pe de altă parte, sunt atestate progrese în ar-
9
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
monizarea reglementărilor naţionale cu cele europene în domenii specifice agriculturii. În anul 2006 au fost aprobate 12 norme sanitare veterinare, elaborate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În 2007 industria va înregistra o uşoară creştere de 3% însă volumul total al producţiei nu va atinge nivelul anului 2005
BUSINESS. Declinul industriei naţionale a continuat şi în al 4-lea trimestru al anului 2006. Factorul, care determină un regres în aceste sectoare este competitivitatea slabă a producţiei industriei autohtone, care nu face faţă concurenţei nici pe piaţa locală, dar nici pe pieţele străine. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat cu un ritm încetinit. Considerăm, că până la sfârşitul anului 2007, volumului producţiei industriale va fi în uşoară creştere, însă nu va ajunge la valorile marcate la sfârşitul anului 2005. Criza din sectorul industrial va continua în pofida promisiunilor autorităţilor din Federaţia Rusă de a normaliza relaţiile comerciale cu R. Moldova. Experţii ME consideră, că până la sfîrşitul anului curent, industria va creşte cu 3%, sectorul serviciilorcu 6% până la sfârşitul anului. În anul 2007 presiunile asupra jucătorilor de pe piaţa imobilului se vor intensifica, forţăndu-i să identifice soluţii noi, care vor dinamiza tranzacţiile pe această piaţa. Piaţa imobilului solicită instumente ipotecare caracterizate prin dobânzi reduse şi termen lung, o rată mai scăzută a primei tranşe şi proceduri mai simplificate de obţinere a împrumuturilor ipotecare.
Deficitul balanţei comerciale la sfârşitul anului va depăşi 1,7 mld USD
COMERŢUL EXTERN. În anul 2006 au luat amploare mai multe procese, originea cărora datorează atât factorilor interni, cât şi celor externi. Este cert, că evoluţia curentă din comerţul exterior este influenţată de unii factori externi, cum ar fi interdicţiile instituite de Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de produse agricole şi băuturi alcoolice sau creşterea preţurilor externe la produsele energetice. Dar este adevărat şi faptul, că majoritatea problemelor din comerţul exterior au o legătură directă cu problemele existente în politicile de promovare a exporturilor şi în cele din economia naţională, acumulate preponderent în industrie şi agricultură. Disproporţiile în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova au determinat acumularea în anul 2006 a unui sold negativ al balanţei comerciale în valoare de 1641,6 milioane dolari, ceia ce constituie o majorare cu 36,7 la sută sau cu 440,6 milioane dolari SUA a deficitului balanţei comerciale, comparativ cu anul 2005. Totodată, exporturile moldoveneşti în premieră au regresat în expresie valorică comparativ cu anul precedent, i-ar ponderea cotei exporturilor în ţările Uniunii Europene din volumul totalul a exporturilor a crescut cu 5,3% faţă de anul 2005 şi a constituit 35,0% sau cu 5,3% mai puţin decât cota exporturilor în statele CSI. În anul 2007, conform prognozelor noastre, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor creşte cu 16% şi 19% corespunzător.
La finele anului 2007 ratele dobânzii la credite s-ar putea micşora până la 18,018,5%
POLITICI MONETARE. Conform estimărilor noastre, pe parcursul întregului an 2006, oferta de valută străină a depăşit cererea pentru valută străină cu mai bine de 1 miliard în echivalentul dolarilor SUA. În condiţiile unei oferte excesive de valută străină, BNM a fost nevoită să achiziţioneze valuta străină pe piaţă pentru a stopa aprecierea leului în trimestru patru. Astfel, numai în ultimele trei luni ale anului, BNM a cumpărat la vedere 93 milioane dolari SUA, ceia ce constituie cu mai mult decât în 12 luni anterioare luate împreuna. Partea bună a acestei intervenţii a constituit faptul, ca BNM a suplinit rezervele valutare pină la 775 milioane dolari SUA, această acţiune fiind în perfecta conformitate cu cerinţele memorandumului semnat de BNM cu Fondul Monetar Internaţional. Chiar, daca cursul valutar a rămas neafectat în urma şocurilor externe, piaţa monetară a Republicii Moldova s-a ales cu o problema şi mai mare. În
10
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
urma achiziţiilor valutare efectuate de BNM, au fost emişi în circulaţie peste un miliard de lei. Acest fapt a agravat şi mai tare problema excesului de lichiditate şi a ratei inflaţiei înalte. Apreciem drept pozitivă încercarea BNM de a sustrage banii din masa monetară pe o perioadă mai îndelungată cu scopul măririi eficienţei operaţiunilor de sterilizare. Pentru 2007 considerăm, ca depozitele la termen în lei vor înregistra un ritm de creştere mult mai mare decît soldul depozitelor la termen în valută. Spre sfîrşitul anului 2007, rata dobânzii la credite s-ar putea micşora la nivelul de 18%-18,5%. În lipsa unor „calamităţi” economice externe, leul moldovenesc va avea o tendinţă de apreciere uşoară pe parcursul anului 2007. Veniturile de bază ale bugetului de stat în 2007 vor depăşi 10 miliarde, cea ce corespunde cu pronosticurile guvernului
FINANŢELE PUBLICE.În pofida tendinţelor negative sau neutre din economia naţională, considerăm că bugetul de stat în acest an va fi executat la parametrii pron osticaţi de Guvern. Primele luni ale anului 2007 arată clar că incasările rămân a fi stabile, chiar dacă nu asistăm la un bum de venituri cum a fost în 2005. Dacă va fi acceptată şi implementată iniţiativa Preşedintelui ţării de a întroduce cota zero la impozitul pe venit a persoanelor juridice, bugetul de stat va rata cel puţin 800 mln lei, bani, care vor fi acoperţi din incasările TVA. Însă această va agrava şi mai mult vulnerabilitatea bugetului de stat, care în proporţii de 90% va fi dependent de consumul populaţiei, dar nu de mersul lucrurilor în economia naţională. Cheltuielile bugetare şi-au redus seminificativ rituml de creştere în 2006 şi acest proces va continua şi-n 2007. Anticipările noastre privitor la imposibilitate Guvernului de a respecta prevederile Legii salărizării bugetarilor în 2007 sau adeverit. Însă rezultatele încasărilor bugetare în primele luni ale anului au determinat guvernul să revadă posibilitatea majorării salariilor bugetarilor pe parcursul anului 2007 şi nu la finele lui cum sa decis iniţial.
Rata infalaţiei va rămâne ridicată şi în 2007 şi va constitui la sfârşitul anului 13,2%
PREŢURI. În pofida eforturilro pozitive depuse de BNM în vederea reducerii ratei inflaţiei, ia va rămânea ridicată şi-n anul 2007, atingând valori de 13,2% la sfârşitul anului. Remitenţele masive de peste hotare, achiziţii de peste 1 miliard de lei a valutei străine, incapacitatea economiei de a asimila resursele financiare apărute pe piaţă, provoacă o creştere în continuu a preţurilor. Inflaţia ridicată şi cursul valutar stabil, a devenit un factor de bază care stopează creşterea economică la general şi creşterea exporturilor în special. Astfel pentru menţinerea competitivităţiii produselor autohtone pe pieţele străine astăzi un Euro ar trebui să valoreze 21-22 lei iar un dolar SUA peste 16 lei. Însă evoluţieie de pe piaţa valutară ne înclină să credem că leul va rămâne stabil până la sfârşitul. SFERA SOCIALĂ. Pe piaţa forţei de muncă sa creat o situaţie de dezechilibru, care va duce la agravarea strării de lucruri în economia naţională. Astfel salriile maxime pe care şi le pot permite angajatorii de a le plăti sunt mai mici decât miniul acceptat de angajaţi. Drept consecinţă sa creat situaţia când pe de oparte populaţia continuă se emigreze, iar multe sectoare ale ecoonmiei se confruntă cu deficit de forţă de muncă. Defapt avem o ecoonmie necompetitivă, care stimulează emigraţia pe fundalul reducerii continue a angajaţilor în economia naţională. Tendinţa de reducere a numărul angajaţilor în economia naţională va continua şi-n 2007, numărul lor reducânduse cu 5%.
Datorită necompetivităţii economiei naţionale în următorii ani va creşte migraţia forţei de muncă şi va continua reducerea numărului celor angajaţi în economia naţională
11
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Transferurile de peste hotare, stimulează consumul, care în lipsa producţiei autohtone, provoacă creşterea importurilor. TRANSNISTRIA. Timp de 15 ani, economia rmn a supravieţuit pe contul contrabandei, al comerţului legal şi al subvenţiilor directe şi indirecte din Federaţia Rusă. Cei 470 km care delimitează regiunea transnistreană se consideră a fi, pe bună dreptate, cel mai „permeabil”segment de frontieră din Europa. Ca urmare a embargoului autoimpus, în rmn, în prima jumătate a anului 2006, a devenit mai vizibilă micşorarea volumului comerţului exterior, care nu a fost recuperat nici în a doua jumătate a anului. Astfel, exportul rmn în 2006 s-a micşorat cu cca 35%, totodată, schimbându-se cantitativ şi structura mărfurilor transnistrene exportate în perioada respectivă. Federaţia Rusa a rămas cel mai activ consumator de mărfuri al agenţilor transnistreni, revenindu-i un volum al schimburilor în valoare de 54,9 mlrd.USD sau echivalentul a 80,6% din totalul exporturilor. În martie 2007, Sovietul Suprem al rmn a adoptat în prima lectură modificările la legea „Despre datoria de stat şi garanţiile de stat”, conform cărora, datoria rmn la gaze faţă de Gasprom devine datorie de stat, datoria complexului gazoenergetic al rmn se estimându-se la 1,3 de mlrd. USD, aproximativ, 2000 de USD pe cap de locuitor. Oficial economia transnistreană este structurată astfel încât 70% din PIB este format de 15 întreprinderi. Mai mult Uzina metalurgică de la Râbniţa asigură mai mult de jumătate din valoarea toală a exporturilor şi circa 2/3 din veniturile discale ale bugetului regional. În prezent principalel întreprinderi care formează sistemul economic regional sunt proprietate Rusească.
12
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
POLICY BRIEF: TENDINŢE ÎN 2007 Iniţiativele de „liberalizare” a economiei prin amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe venit a persoanelor juridice a găsit nepregătită societatea moldovenească. Explicaţiile aduse de autorităţi pentru a-şi justifica motivele pachetului de propuneri sunt, destul de vagi şi denotă o lipsa vădită de claritate asupra impactului şi efectelor scontate. Chiar şi lucrurile evidente, enunţate de către oficiali ai Guvernului au aerul unor exprompturi caraghioase, făcute în lipsa unor estimări credibile şi sistematice, mai ales în situaţia în care aceste iniţiative privesc nu doar mişcarea unor resurse dintr-un buget în altul, dar întroducerea unor schimbări structurale pentru economia naţională. Acest Policy Brief îşi propune să analizeze câteva elemente de conţinut ale iniţiativei. 1.Propunerea de amnistiere a capitalului a fost formulată în lipsa unor estimări credibile asupra proporţiilor capitalului care se aşteaptă a fi legalizat. Volumul încasărilor de pe urma amnistierii lui şi impactul ulterior asupra economiei RM şi a bugetului public naţional lipseşte cu desăvârşire în discursul public al autorităţăilor. Este neclar şi alogic modul în care autorităţile au determinat rata de impozitare de 5% în contextul procedurii de legalizare a capitalului. În opinia experţilor IDIS Viitorul, procesul de legalizare a economiei neoficiale poate demara doar în condiţiile în care această rată nu depăşeşte 3% din valoarea capitalului. Există avantaje posibile, interese vizibile şi tot atâtea riscuri în implementarea acestei politici. Coordonarea şi implementarea politicii de amnistiere a capitalului ar aduce maxumum 500 mln. lei în buget, cu riscul de a legaliza şi capitalul unor grupuri criminale. 2. Amnistia fiscală (a datornicilor) a fost prezentată de autorităţi ca o politică de „îmblânzire” a businessului, costul problemei fiind estimat la ceva mai mult de „2 mlrd lei şi careva penalităţi” (n.a.). În realitate, Experţii IDSI Viitorul au identificat datorii ce se ridică la 2,5 mlrd lei. Oficialităţile justifică iniţiativa preşedintelui prin faptul că, oricum, „statul nu are capacitatea de a colecta mai mult de 15% din aceste datorii”. Analiza noastră arată că statul ar putea, relativ uşor să-şi restituie cel puţin 40%, ori apr. 1 mlrd lei, în condiţiile în care ar apela la câteva politici specifice, asupra cărora stăruim mai jos. 3. Costurile iniţiativei de stabilire a cotei-zero la impozitul pe venit a persoanelor juridice au fost estimate la circa 500-600 mln lei, ceea ce reprezintă o cifră subestimată cu cel puţin 300 mln lei, consideră experţii IDSI Viitorul. În opinia noastră, această iniţiativă va spori vulnerabilitatea bugetului de stat faţă de fluctuaţiile economice ale pieţei, pierzând o conexiune importantă la economia reală. În aceste condiţii, orice schimbări a comportamentului de consum a populaţiei va afecta direct şi nemijlocit colectarea impozitelor la bugetul de stat, înregistrând fluctuaţii negative de pînă la 20% anual. Considerăm că acest fapt ar trebui să dea mult de gândit celor care ignoră riscurile asociate acestor decizii deosebit de grave. Remitenţele: Creşterea de capital şi remitenţele de peste hotare reprezintă astăzi umbrela, care protejează businessul şi persoanele private de ris-
13
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
curile pieţei (inflaţie, instabilitatea cursului valutar, accesul la piaţa de desfacere). Agenţii economici şi populaţia au suficiente instrumente de a demonstra provenienţa legală a bunurilor deţinute. Toată problema ţine în credibilitatea demersului formulat de stat, şi garanţiile sigure pe care acesta le oferă. Trebuie să existe stimulente şi argumente atrăgătoare pentru a motiva cetăţeanul, care ani în şir a suspectat băncile şi statul că doresc să-i fure banii, de a-şi legalizeze capitalul, cât şi de acţiuni care să asigure informarea corectă şi onestă a publicului asupra căror tipuri de capital se are în vedere în procesul şi procedura specifică de amnistiere. Astăzi, remitenţele care ajung în RM sunt estimate la un volum total de circa 70 miliarde lei, acestea funcţionând în calitate de „centură de protecţie” sigură pentru persoanele fizice, abandonate în tranziţie. Remitenţele nu ajung în sistemul bancar şi nici nu servesc la completarea bugetului, dar reprezintă garanţii de supravieţuire individuală. În lipsa unei practici de impozitare a veniturilor provenite din remitenţe, este greu să ne imaginăm cum ar putea fi impuse persoanele fizice să-şi declare proprietăţile pe care le deţin în deplină legalitate, şi independent de stat. Obligarea lor de a plăti 5% din valoarea bunurilor deţinute ar reprezenta, de fapt, o penalizare a celor care au primit decizii raţionale, atunci când şi-au căutat de lucru în străinătate, păstrându-şi obligaţia morală de a-şi susţine familia. Veniturile din remitenţe au fost utilizate fie pentru consum curent, fie pentru investiţii. Obiectivul statului este ca maximul din veniturile din remitenţe să fie investite. Iar legalizarea în cazul persoanelor fizice presupune tocmai pedepsirea celor care au investit banii proveniţi din remitenţe, căci doar aceste valori există şi pot fi impozitate. Atât timp cât un bun nu este vândut lipseşte orice motiv legal de ai impune o valoare mai mare decât a fost declarată de stăpânul bunului. Pentru persoane fizice amnistia capitalului este prematură, consideră experţii IDIS Viitorul. Lipsa unei practice de impozitare a creşterii de capital la persoane fizice, transformă în populism orice îndemn de legalizare a valorii bunurilor materiale deţinute. În lipsa unor elemente specifice amnistiei de capital, cetăţenii nu pot fi convinşi de bunăcredinţa iniţiativelor statului şi nu sunt motivaţi economic. Drept confirmare serveşte faptul că, până în prezent, în RM nu există precedente de achitare a impozitelor pe creşteri de capital. Iar dacă statul ar insista asupra întroducerii acestor impozite, toată piaţa imobiliară ar fi imediat transferată în economia neoficială. Lipsa unor mesaje clare din partea autorităţilor şi orice acţiuni necumpătate, pot duce la distorsiuni pe piaţa imobiliară. Resursele financiare deţinute pot fi uşor transformate în bunuri imobiliare şi scoase de sub incidenţa amnistiei fiscale. Din acest motiv considerăm că persoanele fizice nu trebuie să constituie un obiectiv al amnistiei de capital. Considerăm că ţinta unei posibile politici de amnistiere trebuie s-o prezinte doar subiecţii economici (companiile). Din anul 2000 până în prezent, valoarea bunurilor imobiliare au crescut de 7 ori, cea ce reprezintă pentru agenţii economici o garanţie juridică penru acest gen de capitalizare. Chiar dacă au achitat în numerar cea mai mare parte a costului de bunuri procurate, iar valoarea de bilanţ a lor este relativ minoră, agenţii economici dispun de un alibi foarte puternic în condiţiile unei economii instabile de piaţă. Valoarea bunurilor imobiliare a crescut atât de puternic încât este greu de stabilit dacă vorbim despre capital tenebru, care trebuie legalizat, sau despre o simplă creştere de capital, care se impozitează conform cadrului legal existent. Experţii IDIS Viitorul consideră că, doar resursele financiare deţinute
14
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
de companii ce nu sunt reflectate în statistica oficială pot să cadă direct sub incidenţa politicii de amnistiere a capitalului. Restul bunurilor deţinute de agenţii economici vor fi considerate pe bună dreptate ca o „creştere de capital”. Conform codului fiscal (Articolul 37) creşterea de capital este recunoscută şi respectiv se percep impozite doar în momentul vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare. Până atunci, statul nu poate interveni şi nici nu ar trebui să fie încurajat să intervină în economie pentru că va întroduce distorsionări majore în funcţionarea şi reglementarea mediului de afaceri. În opinia noastră, singura modalitate de a accelera capitalizarea bunurilor deţinute de subiecţii economici din RM ar fi stimularea lor pozitivă cu instrumente economice. În acest context, noi credem că cea mai bună politică de stimulare pentru capitalizare ar fi ca impozitul achitat pentru capitalizare să fie compensat prin reducerea cotei din impozitul pe venit achitat ca urmare a deducerii valorilor bunurilor legalizate din venitul impozabil. Este crucial important pentru RM de a menţine (cel puţin pe o perioadă de 20 de ani de la începutul amnistiei de capital ) impozitul pe venit al subiecţilor economici. Astfel, în condiţiile unor reguli clare de joc, agenţii economici vor putea estima corect beneficiile şi costurile legalizării de capital într-o economie stabilă. Întroducerea cotei „zero” la impozitul pe venit a persoanelor juridice va demotiva totalmente agenţii economici, care ar fi dispuşi să-şi amnistieze astăzi capitalul. Concluzia experţilor IDIS Viitorul este că iniţiativa a treia reduce la minimum efectele pozitive ale primei iniţiative (amnistia capitalului). Noi considerăm că, cea mai bună formulă de promovare a unei politici posibile de amnistiere a capitalului, în ceea ce ţine de bunurile materiale, ar fi legată de utilizarea sintagmei: „creşterea de capital”, şi nu „amnistierea capitalului”. În acest fel, statul nu învinuişte şi nu suspectează pe nimeni de existenţa unor origini necurate, dubioase a unor valori materiale. Mai mult, chiar şi cei care au achiziţionat în mod legal proprietăţi vor fi motivaţi să dea curs politicii de creştere a capitalizării, în speranţa că, în acest fel, va putea obţine pe viitor reduceri la impozitul pe venit. Schimbarea sintagmei aduce beneficii de imagine statului şi bunelor sale intenţii. Un alt raţionament care ar stimula agenţii economici să-şi declare creşterea de capital este posibilitatea amortizării lui şi respectiv, a deducerii din suma impozabilă. În condiţia când impozitul pe venit este la cota zero, dispare necesitatea de a efectua această operaţiune. Acesta este cel de-al 2 motiv pentru care Experţii IDIS Viitorul consideră neavenită iniţiativa cotei „zero” la impozitul pe venit. Graf.1 Impozitul pe venit a persoanelor juridice pe ţări
Sursa: Investment Reform Index 2006, Progress in Policy Reforms to improve the Investment Climate in South East Europe, OECD 2006, Paris, France
15
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Impozitul pe venit a persoanelor juridice în Moldova, este mai mic decât media pe regiunea de Sud-Est al Europei şi mult mai mic decât în statele UE. Experţii IDIS Viitorul apreciază că, în aceste condiţii, decizia autorităţilor RM de a stabili cota „zero” la impozitul pe profit al subiecţilor economici s-ar deosebi negativ de modelul fiscalităţii aplicate pe plan regional (Europa de Est) şi continental-european, fără a asigura în schimb mai multă stabilitate regulatorie. Conform raportului de Atractivitate investiţională a ţărilor din Sud-Estul Europei elaborat de OECD, la acest capitol Moldova este plasată foarte bine. Mai mult, Planurile de acţiuni semnate de RM şi partenerii săi occidentali se referă în mod special la o serie diferită de priorităţi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri: prevenirea şi combaterea corupţiei, simplificarea mediului de reglementare, îmbunătăţirea sistemului judiciar şi reducerea intervenţiei statului în economie1, şi nu presupune asumarea unor politici fiscale eronate, fără impact pozitiv asupra economiei. În cazul în care, autorităţile ar aproba o asemenea politică, experţii IDSI Viitorul estimează că povara fiscală se va deplasa şi mai mult dinspre economia reală spre sfera de consum, respectiv cetăţenii individuali, şi cu precădere categoriile sărace ale populaţiei vor suporta o povară adiţională, pe care businessul din economia neoficială preferă să n-o suporte. Acest lucru ar afecta dramatic implementarea obiectivelor stabilite de SCERS, ca şi politicile prevăzute în Planul de acţiuni. Graf.2 Incasările din impozitele directe şi indirect în Bugetul Public Naţional şi ponderea impozitelor directe în totalul lor (mln lei)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Estimările experţilor IDIS În cazul întroducerii cotei „zero” la impozitul pe venit a persoanelor juridice – acţiune eronată şi nejustificată economic – experţii IDIS Viitorul estimează că se va accelera importurile, iar declinul producţiei autohtone se va acutiza. Explicaţia noastră ia în calcul faptul că, în 2005, în RM a fost întrodusă taxa pe valoarea adăugată la importul de utilaje şi echipamente. Aceste două acţiuni stimulează businessul la afaceri pe termen scurt, fără posibilităţi de achiziţionare de tehnologii şi utilaje costisitoare, ceea ce diminează competitivitatea şi modernizarea economiei. În opinia noastră, această politică fiscală a inversat priorităţile în economie: impozitarea este până la momentul afacerii (TVA) şi nu după (impozitul pe venit). Un stimulent real pentru creştere economică durabilă ar fi, în opinia noastră, întroducerea cotei „zero” la TVA la importul de utilaje şi echipamente. 1 Declaraţia de presă a FMI, 12 aprilie, 2007. Johan Mathisen Reprezentant permanent al FMI în RM
16
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Considerăm că, în condiţiile actuale, cota maximă a impozitului la amnistia de capital nu poate depăşi 3%. Această afirmaţie este valabilă şi relevantă doar în condiţiile în care cota impozitului pe venit a persoanelor juridice va rămâne constantă pe parcursul următorilor 15-20 de ani, de la întroducerea acestei politici. Acest tip de garanţie poate fi asigurat numai în cazul în care el devine un obiectiv al politicilor fiscale pe termen mediu şi lung, adoptat de Parlamentul RM. Cota impozitului la amnistia de capital diferă de la ţară la ţară, însă pentru Republica Moldova, conform realităţilor existente această cotă nu poate depăşi 3%. Pentru a stimula agenţii economici să-şi reevalueze proprietăţile, este necesar ca impozitul plătit la această operaţiune să fie compensat de economiile ulterioare de plată a impozitului pe venit ţinând cont şi de eventuala plată majorată a impozitului pe proprietate. Formula de calcul se prezintă astfel:
IVenitPersoaneJuridice
I AmnistiaFiscala =
DobandaBancara
(
100 ) NormaUzura %
În această formulă noi nu am ţinut cont de impozitul pe proprietate, care, din 2007 variază de la 0,02% la 0,25% anual. Reieşind din evoluţia ratei mediii a dobânzilor bancare la depozite (vezi tab.1) dobânda utilizată în calcule trebuie să fie de cel puţin 12% anual. Tab.1 Rata medie a dobânzilor bancare la depozite, % Anul
Rata
2004
15,16
2005
12,99
2006
11,93
Ianuarie, 2007
14,03
Februarie, 2007
13,94
Sursa: Banca Naţională a Moldovei Deoarece bunurile care vor cădea sub incidenţa amnistierii (sau creşterii de capital) sunt din categoria I si mai puţin II2, considerăm că valoarea maximă efectivă a uzurii va fi de 7%.
Tab.2 Norma de uzură pe categorii de proprietate Categoria de proprietate
Norma de uzură, %
I
5
II
8
III
10
IV
20
V
30
Sursa: Codul fiscal, Articolul 26 2 Conform metodologiei de calcul (HG 338/21.03.2003 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale), majoritatea construcţiilor întră în categoria I, iar utilajele complexe în II sau pentru utilaje simple categoria III.
17
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Impozitul pe venit a persoanelor juridice a fost calculat în mărime de 15%. Efectuând calculele respective obţinem:
În cazul în care autorităţile RM prognozează o reducere ulterioară a impozitului pe venitul persoanelor juridice este necesar ca acest scop să fie reflectat în documentul de politică fiscală pe termen lung, adoptat de către Parlament în contextul acestor politici. Dacă considerăm că rata reală la dobânda bancară la depozite este de 13%, iar rata efectivă de amortizare este de 6%, atunci putem constata că impozitul pentru amnistierea capitalului ar trebui să nu depăşească 2,1%. Doar în aceste condiţii, mediul de afaceri ar considera avantajos şi credibil condiţiile şi demersurile autorităţilor RM. Lipsa unor estimări bazate pe formule de calcul şi previziuni credibile şi acceptate de ambele părţi ridică mari semne de întrebare asupra condiţiilor în care au fost pregătite aceste iniţiative. Menţionăm că, dacă se va stabili o cotă a impozitului pe venit a persoanelor juridice la nivel „zero”, este puţin probabil ca agenţii economici să-şi legalizeze (creşte capitalizarea) bunurile deţinute.
PENTRU A STIMULA POZITIV AGENŢII ECONOMICI SĂ-ŞI LEGALIZEZE CAPITALUL ESTE EXTREM DE IMPORTANT CA IMPOZITUL PENTRU AMNISTIEREA CAPITALULUI SĂ FIE CUPRINS 2,1-3,0%.
Amnistierea necondiţionată este crucială pentru a asigura derularea normală a procesului de intrare în legalitate a capitalului economiei neoficiale. Succesul amnistiei capitalului din 2002, în Italia, a fost posibilă numai după ce guvernul a dat asigurări ferme că nu va pune nici un fel de întrebări referitor la originile capitalului amnistiat. Amnistierea capitalului nu trebuie legată de depistarea unor probe, acţiuni sau origini criminale, ceea ce ridică importante probleme de ordin moral în faţa autorităţilor şi societăţii în ansamblu. Experţioi IDIS Viitorul ar dori să afle dacă autorii politicilor propuse pentru dezbateri au consultat şi publicul larg, societatea în ansamblu, asupra amnistierii de capital, şi în ce condiţii societatea ar accepta o asemenea tranzacţie între stat şi subiecţii economiei neoficiale? Potrivit studiului publicat de Capital, în RM există cea mai dramatică discrepanţă de venituri din Europa dintre eşalonul managerial superior al întreprinderilor private şi eşalonul de jos, executiv, al angajaţilor acestor întreprinderi, diferenţa fiind de 77 de ori. În aceste condiţii, anticipăm că reacţia obiectivă a societăţii va fi deosebit de negativă faţă de legalizarea acumulărilor de capital de origini incerte (condamnabile, în temei, de către majoritatea populaţiei). În opinia noastră, adoptarea unor asemenea politici nepopulare ar trebui precedate de importante dezbateri pluraliste şi relevante pentru cetăţeni. Evitarea încurajărilor negative şi false. Relaţiile dintre business şi autorităţi trebuie să se bazeze pe interes reciproc şi nu pe ameninţări şi declaraţii îndoielnice. Amnistia capitalului este practicată de multe ţări, unele dintre ele au transformat acest gen de politică într-o tradţie cu puternice accente electorale. Autorităţile RM ar trebui să dovedească că nu urmează acest exemplu. Chile a reuşit cea mai mare „performanţă” pe plan global, decretând 18 amnistii în 11 ani. În alte ţări, aceste amnistii s-au repetat de mai
18
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
puţine ori, dar repetabilitatea lor a produs clientelism economic şi instabilitate fiscală. De acea, orice declaraţie prezentată public de către oficiali ai RM că această politică este singura amnistie de capital trezeşte diverse suspiciuni şi nu poate servi ca argument de încurajare spre declararea de capital. Se cer altfel de garanţii legale, şi nu vorbe echivalente cu declaraţii populiste. Estimările efectuate de experţii IDIS Viitorul asupra încasărilor bugetare aşteptate de la amnistierea fiscală ia în calcul experienţa unor ţări, care au trecut prin asemenea procese, inclusiv riscurile şi avantajele pe care le-au obţinut în schimb. Experienţa lor în amnistierea fiscală este diferită. Belgia, de exemplu, a colectat doar 61 milioane USD la timpul său, ca urmare a amnistierii fiscale, ori - de 20 ori mai puţin decât a planificat, ceea ce a constituit doar 0,025% din PIB. În condiţiile RM, acest rezultat ar da bugetului de stat 12 mln de lei, sau cam tot atât cât cheltuie Guvernul RM pentru întreţinerea propriilor sale automobile. Cel mai bun rezultat în amnistierea fiscală până astăzi l-a obţinut Irlanda, care a reuşit să colecteze 2,5% din PIB, adică de 7 ori mai mult decât şi-a propus. Experienţa altor ţări este mai aproape însă de experienţa specifică a Belgiei, decât a Irlandei. Altfel spus, majoritatea amnistierilor de capital sunt considerate pe plan internaţional ca acţiuni de risc sporit, ceea ce poate aduce beneficii îndoielnice în condiţiile unor riscuri evidente. Obiectivele propuse de către guverne este ca, în urma politicii oficiale de amnistiere a capitalului, să se încaseze circa 0,5% din PIB, ori, în cazul RM, aceasta ar însemna circa 200 mln lei. În opinia experţilor IDIS Viitorul, chiar şi în condiţiile implementării ideale, fără cusur, a politicii de amnistiere a capitalului, RM ar putea obţine maximum 500 mln lei. Iertarea datoriilor fiscale este o practică extrem de vicioasă. Dacă amnistia capitalului este o practică larg răspândită în lume şi are obiective clare, atunci cea ce se subînţelege prin amnistie fiscală, este ceva rar întâlnit şi nu sunt clare obiectivele urmărite.Anularea datoriilor fiscale are un şir întreg de consecinţe negative printre care sunt: a.Pierderea veniturilor bugetare b.Descurajarea celor care şi-au achitat impozitele c.Scăderea disciplinei fiscale d.Descurajarea lucrătorilor fiscali e.Stimularea ineficienţei f.Riscuri de ratări a veniturilor bugetare pe viitor
În prezent, datoriile fiscale ale agenţilor economici se ridică la circa 2,5 miliarde lei. Structura acestor datorii este următoarea. Datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat constitue, în prezent, 966 mln lei, datoriile acumulate faţă de bugetele locale reprezintă circa 272 mln lei3, faţă de bugetul asigurărilor sociale - 1243,4 mln lei4, faţă de bugetul asigurărilor medicale - restanţele sunt nesemnificative şi se cifrează la doar 4 mln lei5. Întreprinderile de stat datorează 441 mln lei, sau 18% din totalul datoriilor. 3 Ministerul Finanţelor: Privind executarea bugetului public naţional în anul 2006 4 E X T R A S din procesul - verbal nr.15/1 al şedinţei lărgite a Colegiului Ministerului Finanţelor cu participarea reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale 5 R A P O R T privind rezultatele activităţii desfăşurate de organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2005
19
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tab. 3 Sinteza datoriilor întreprinderilor de stat, la 1 octombrie 2006 Întreprinderi de stat
Total 441,5
Inclusiv: Plăţi de Penalităţi bază 202,2 177,6
Amenzi 61,7
377,7 13,7 49,6 0,5
151,6 7,9 42,6 0,1
61,6 0,1 -
Indicatori Total datorii, mil. lei Inclusiv: - bugetul de stat - bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - bugetul asigurărilor sociale de stat - fondul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
164,5 5,8 6,9 0,4
Sursa: Notă-raport Privind rezultatele monitoringului analizei situaţiei economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cota statului 50+1% în capitalul social, la situaţia din 1 octombrie 2006. Mai mult de jumătate din datornici au datorii mai mici de 5 mii lei. Este evident că nu aceşti datornici sunt beneficiarii acestei politici, şi atunci cînd Ministerul Finanţelor declară că este imposibil să recupereze banii din impozitele neplătite se referă exact la această categorie de contribuabili. Obsevăm că, masa generală a micilor datornici este folosită doar ca argument retoric pentru a absolvi de plăţi importante anumite categorii de contribuabili care nu au plătit din rea intenţie şi pentru care există instrumente fiscale mai mult decât suficiente pentru a colecta datoriile statului. Experţii IDSI Viitorul notează că, acest gen de politică nu poate contribui la creşterea competitivităţii datornicilor; nu-i încurajează să-şi îmbunătăţească managementul, să-şi dezvolte capacităţile de producţie şi inovare, să reducă costurile iraţionale, etc. Experţii IDIS Viitorul constată că, promotorii reali ai acestei iniţiative (amnistierea fiscală) sunt, de fapt, „clienţii” tradiţionali ai fostului Consiliu de Creditori pe lângă Prim Ministrul RM, lichidat în septembrie 2006, la insistenţa şi acordul încheiat între FMI şi Guvernul RM. Menţionăm că, această decizie a fost una din condiţiile principale la încheierea Memorandumului FMI-RM, şi reluarea finanţării externe. Statul trebuie să aibă o politică clară de recuperare şi nu de iertare a datoriilor contribuabililor. Legislaţia existentă oferă o mulţime de instrumente care puteau fi utilizate pentru a evita acumulare a 2,5 miliarde lei datorii. Mai mult, afirmaţia precum că „doar 10% pot fi recuperate” denotă calitatea superficială a organelor fiscale şi neseriozitatea lor. Statul trebuie să utilizeze toată gama de posibilităţi pentru a recupera maximul posibil din datorii, conform legislaţiei. Graf.3 Repartizarea agenţilor economici după mărimea datoriei
Sursa: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Comunicat nr.17-6-07/1-1146 din 05.12.2006
20
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Considerăm că, în 2007, RM are nevoie de o politică a statului de recuperare a datoriilor faţă de bugetul public naţional, ceea ce ar permite colectarea a cel puţin un miliard de lei. Pentru aceasta este însă nevoie de a implementa mai multe măsuri complexe şi diversificate de recuperare a datoriilor. Noi propunem o listă de priorităţi în acest sens: Amnistierea totală. Pentru întreprinderile care nu funcţionează de cel puţin 2 sau 3 ani de zile, care au iniţiat procesul de lichidare a întreprinderii şi datoria totală a cărora nu depăşeşte 5 mii de lei. Astfel vor fi lichidate întreprinderile-balast, care de facto nu funcţionează şi se reflectă doar în statistică. Amnistierea amenzilor şi penalităţilor. Această amnistie se referă la toate întreprinderile care până la o dată fixă sting datoriile fiscale faţă de toate bugetele. Amnistierea amenzilor şi penalităţilor şi convertirea datoriilor de bază în cote părţi a statului în întreprinderea dată. Această procedură poate fi utilizată în primul rând faţă de întreprinderile în care statul deţine anumite cote-parte, cât şi în întreprinderile în care statul şi acţionarii acceptă o astfel de stingere a datoriilor. Aplicarea procedurii de faliment. Această procedură va fi aplicată pentru restul cazurilor. Asemenea abordare multidimensională va permite accelerarea stingerii datoriilor faţă de bugetul de stat şi recuperarea maximă a resurselor necolectate, fără a aduce prejudicii sistemului economic al ţării şi, urmând neabătut obiectivul de a însănătoşi şi educa mediul economic existent, inclusiv contribuabilii care există în condiţiile economiei de piaţă. Experţii IDIS Viitorul consideră apariţia spontană a acestor 3 iniţiative un semnal periculos pentru stabilitatea economiei şi statului de drept. Lipsa unei analize critice şi minuţioase asupra efectelor şi impactului lor pot cauza prejudicii imense, atâta timp cât societatea nu are suficientă informaţie analitică; nu există comunicare echilibrată, iar instituţiile statului funcţionează în regim de înregimentare. Este suspectă graba cu care aceste propuneri radicale sunt promovate în Parlament şi Guvern, fără a trece procedura obişnuită de consultare, avizare şi evaluare, specifică statului de drept, şi mai ales, statelor, în care economia nu este funcţională, iar statul de drept incipient.
Policy Brief reprezintă un buletin periodic al IDIS „Viitorul” (Centrul de Politici Economice), distribuită gratuit prin e-mail şi hard-copy. Pentru a fi incluşi în lista de distribuire, vă rugăm să contactaţi persoana responsabilă de editare şi logistică al CPE, Mihail Şalvir. e-mail: Responsabil de ediţie: Veaceslav Ioniţă (vi@moldova.org). Telefon +373-22-22-71-30 Articolele din EPC newsletter pot fi preluate cu acordul CPE.
21
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
SINTEZĂ Reforma politică, întemeiată pe angajamentul virtual al PCRM şi coechipierii săi din legislativ nu au progresat suficient în ultimele 4 luni. Şi în 2007, datoriile neonorate ale RM faţă de „meniul minimalist” al Consiliului Europei includ: mass-media, mediul de afaceri şi justiţia. Dificultăţi recente l-au făcut pe şeful statului să revină la practica de a „căută vrăjitoare” pe plan intern („coloana a 5 româneşti”), şi la reinventarea unei multivectorialităţi otrăvite, pe plan extern, ceea ce sună bizar anacronic pentru orice partener occidental. În aceste condiţii, chiar şi cei mai fervenţi susţinători ai proiectului vest-balcanic de „integrare europeană prin decuplarea RM de Ucraina şi Belarus” notează cu mult regret şi scepticism lista lungă de probleme nerezolvate pe plan intern, conturând problemele pentru care, astăzi, în RM, nu există nici voinţă politică, şi nici capacitatea reală de schimbare: guvernare, justiţie, atractivitate economică. Pe fundalul acestor stânjenitoare probleme, liderii PCRM par să caute soluţii populiste, ca şi în 2003 de altfel, ferite de opinia publică, şi în condiţii, din start pierzătoare pentru interesele naţionale. Aceste noi dificultăţi pe agenda de transformare a RM pun cu acuitate problema viabilităţii vectorului european, ca şi efectelor pe care izolarea şi excluderea ar putea să le aibă asupa societăţii RM. Alegerile locale au trezit din amorţire politicienii, dar nu a redus cu mult apatia populaţiei faţă de viaţa politică. Lipsa de vigoare a opoziţiei compensează lipsa tradiţională de candidaţi puternici ai partidului de guvernământ, fără a constitui o masă critică pentru adevăratele schimbări.
POLITICĂ Recunoscând limitele inerente de capacitate la implementarea Planului de acţiuni UE-RM, autorităţile au lansat acţiuni de anvergură în 2007 pentru a convinge UE să ofere un statul special RM. Acest regim ar însemna pentru diplomaţia de la Chişinău: regim facilitat de vize europene, dar şi perspectiva unei aderări. Ca şi Ucraina în 2005, oficialii moldoveni au încercat să combine demersurile lor cu o agresivă campanie mediatică. Vizitele efectuate de şeful MAEIE, A.Stratan, în câteva dintre capitalele europene nu au dat răspunsurile aşteptate. Neavând resurse suficiente pentru o campanie asumată pe plan internaţional, dar şi în lipsa unei „legitimităţi pentru schimbare” (cazul Georgiei şi Ucrainei), Chişinăul a salutat deschiderea Centrului Unic de eliberare a vizelor, deschiderea unor Centre regionale de informare europeană (cu finanţare americană), şi s-a complăcut în rolul de „victimă a nepăsării” cancelariilor occidentale. Pe plan intern, agenţiile de stat au primit indicaţii să se implice mai activ în implementarea activităţilor specifice PAUERM, având promisiunea fermă a Premierului Tarlev de a demite pe cei care nu se vor trezi din hibernare. Dar, problema Guvernului nu ţine doar de hibernare, ori de „sperietura” birocraţilor, ci mai ales de un deficit de gîndire strategică şi implementare, corupţie, voluntarism, care îndeamnă la puţine fapte pe terenul transferului de norme şi instituţii europene în RM. Este adevărat şi faptul că principalul instrument de planificare a progreselor interne – PAUERM – e privit ca o problemă în sine, la nivel de concept, cât şi la nivel de aşteptări. Doar 14 din cele 80 de obiective şi 294 de acţiuni ale PAUERM, se referă la angajamentul specific al UE. Această asimetrie se explică, pe de o parte, prin faptul
22
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
că majoritatea „gropilor” se găsesc în continuare pe terenul RM, iar, pe de altă parte, pentru că anumiţi oficiali ai RM au crezut sincer, la momentul semnării lui, că şi acest Plan se va pierde printre alte obligaţii formale, niciodată îndeplinite până la capăt. De aici şi surprinderea unor oficiali guvernamentali la listarea raportului de evaluare al Comisiei Europene asupra felului în care sunt monitorizaţi. Obişnuiţi cu mistificările din timpul URSS, mulţi dintre aceştia sunt preocupaţi nu de îmbunătăţirea abordării, ci de „tapiţarea” realităţii, iar atunci când nu le reuşeşte, sunt predispuşi spre diverse jocuri de culise. În luna martie, 2007, este rechemat din funcţia sa Ambasadorul RM la UE, ceea ce crează impresia că, în acest fel, s-ar dori a penaliza lipsa de rezultate în dialogul cu UE. Presa găseşte explicaţii dintre cele mai bizare acestei decizii, insistând pe fricţiunile dintre grupul „pragmatic” şi cel „romantic” din sânul MAEIE, neglijân însă rolul pe care şeful statului şi anturajul său continuă să-l joace în formualrea politicii externe, ca şi a „intravilanului” politic, din curtea diplomaţiei de la Chişinău. UE nu crede lacrimilor, dar nici tonului festivist al oficialităţilor din RM, multe dintre care au aflat abia ieri că PA nu garantează integrarea imediată în UE. Faptul că doar 2 din realizările menţionate de Comisia Europeană în raportul său din 2006 sunt de ordin intern (reformarea sectorului de cercetare şi inovare şi combaterea traficului de persoane), celelalte fiind mai degrabă produsul unui rol mai activ al UE în RM (EUBAM, sistemul generalizat de preferinţe în comerţul extern, aderarea la procesul de la Bologna), vorbeşte de la sine asupra motivelor pentru care demersul de integrare pro-EU nu-şi găseşte sonoritate la Brussel. Raportul atestă lacune grave de implementare, menţionate şi într-o serie de rapoarte independente de monitorizare. Printre ele vom menţiona: (1) deficitul de implementare; (2) libertatea insuficientă a mass-media; (3) corupţia endemică; (4) intervenţiile statului în sfera businessului; (6) lipsa unor priorităţi clare de acţiuni; (7) mediul dificil de afaceri; (8) respectarea insuficientă a drepturilor omului; (9) independenţa limitată a justiţiei; (10) prerogativele extinse şi indefinite ale procuraturii. Lista lungă şi complicată a deficienţelor face demersurile repetate ale MAEIE de a obţine, peste noapte, un statut de ţară „candidat la aderare”, mai mult decât nerealiste. Cea mai mare revelaţie a sfârşitului de an 2006 l-a avut bonusul financiar acordat de Occident RM. Asistenţa promisă în decembrie, la Brussels, estimată la circa 1,2 mld. euro este cea mai mare contribuţie promisă autorităţilor de la Chişinău de după 19911. Există în acest context mai multe subtexte. Liderii politici ai guvernului şi şeful statului au dorit să prezinte acest avans drept un sprijin cursului promovat de RM, descriindu-l în termeni electorali 2., ceea ce a făcut, în câteva rînduri, ca cei mai importanţi donatori externi să precizeze că, destinaţia asistenţei occidentale este de a consolida reformele în justiţie, în descentralizarea puterii în stat, educaţie, reforma din sistemul sănătăţii şi al proiectelor de infrastructură. UE nu exclude că vor exista probleme rezolvabile prin dialog şi cooperare”. Menţionăm că tot în 2006, RM a fost invitată să participe în cadrul programului Millenium Challenge Account al SUA, care include un pachet de asistenţă tehnică de peste 300 mln usd. Deşi a plouat cu felicitări cu ocazia celei mai importante asistenţe externe de după 1991, este evident că, autorităţile RM, nici nu ştiu cât de complicat este să gestioneze, 1 Chişinău, 13 decembrie ( INFOTAG ). 2 Politica Externă. Discursul Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, în faţa Reprezentanţilor Corpului Diplomatic Acreditat în Republica Moldova. Europa.md. 29.01.2007.
23
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
onest şi responsabil, asemenea pachet de asistenţă. Asimilarea acestui lot de asistenţă externă are nevoie de o infrastructură capabilă să garanteze că aceşti bani nu sunt înghiţiţi sub forma consumului curent, ca pe timpul premierilor Sangheli, Ciubuc I şi II, ci sub forma unor proiecte punctuale, evaluate după performanţele pe care le produc, în folosul unor transformăr în structura de guvernare a Republicii Moldova. Vecinătatea UE poate deveni un catalizator pentru creşterea economică doar în cazul în care autorităţile RM ar furniza elemente competitive: capacităţi sporite de producţie, la preţuri de cost reduse, stabilitate internă şi infrastructură de afaceri adecvată. Existenţa unui sistem paralel de plăţi neoficiale, provocate de către autorităţi sub pretextul „donaţiilor caritabile,” reliefează o imagine grotescă a relaţiei business – autorităţi. Reformele structurale se trenează în economia dominată de grupuri cleptocratice apropiate puterii, iar corupţia şi practicile „economiei neoficiale” au crescut vizibil în ultimii ani 3. Un sondaj recent de evaluare a SCERS denotă că „îmbunătăţirea mecanismelor de aplicare a legislaţiei” prevalează asupra altor răspunsuri. Opinia publică taxează clar discrepanţa între vorbe şi fapte, între numărul de legi adoptate şi realităţi anchilozate, care afectează condiţia lor socială şi economică. Doar 19% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de actuala lor situaţie, faţă de 35% care ocupă o poziţie neutră, şi 41,4% care se declară absolut nemulţumiţi şi nu prea mulţumiţi. Menţionăm că „nu prea mulţumiţi şi deloc mulţumiţi” sunt grupurile de vârstă cele mai active economic (30-44 ani şi 45-59 ani), în special, cu studii superioare, dar şi profesionale, din mediul rural (fiecare al treilea), cu venituri mici, moldoveni, bulgari şi găgăuzi. Se observă iarăşi că „nemulţumiţii” sunt respondenţi cu studii mai avansate, dar cu venituri mici, în majoritatea cazurilor, proveniţi din mediul rural. Menţionăm că astăzi, preocupările de bază ale cetăţenilor se referă la: salariile mici – 90.3%, lipsa locurilor de muncă – 87%, condiţiile proaste de trai – 84% şi infrastructura derizorie – 82%4. O redresare a situaţiei s-ar înregistra doar în cazul în care contextul relaţiilor externe nu ar anunţa şocuri, ca în 2006, prin interdicţia exporturilor în Rusia, creşterea preţului la gazele naturale, acordul de principiu al creditorilor la restructurarea datoriilor externe. Este posibil ca în aceste condiţii, Moldova să devină o zonă de interes pentru diverşi investitori străini în căutarea de noi pieţe, dar numai atunci, când condiţiile locale s-ar potrivi aşteptărilor de afaceri şi riscurilor raportate la beneficiul acestor investiţii. Imaginea râvnită de RM, cea de „gazdă primitoare pentru investiţii străine”, este încă în fază de concept, iar majoritatea acţiunilor întreprinse de autorităţi seamănă, mai degrabă, cu un PR ieftin şi grosolan, decât cu acţiuni bine cumpătate de câştigare a încrederii capitalului investiţional. Autorităţile s-au şi grăbit să anunţe o explozie a investiţiilor străine directe (ISD) în 2007, fără a analiza motivele eşecurilor din trecut, şi fără a confirm pe ce se bazează estimările lor pentru investiţii sporite. Tot populiste ni se par şi afirmaţiile unor oficiali ai Ministerului Economiei de a deschide circa 300.000 locuri de muncă în următorii 3 ani. Afirmaţiile publice au fost însoţite imediat de instrucţiuni adresate 3 Chişinău, 8 decembrie, INFOTAG. Studiu realizat de Gallup Organization 4 Raport privind impactul SCERS în opinia cetăţenilor. Raportul a fost întocmit de Secretariatul Consiliului pentru Participare SCERS cu suportul Programului Comun „Sprijin pentru elaborarea şi evaluarea politicilor strategice în Republica Moldova” PNUD/UNICEF/ SDC ©. CBS-Axa.
24
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
agenţiilor de stat cu privire la „obligaţia de a deschide locuri de muncă”. În mod anacronic, neputând ordona sectorului privat, cum făcea pe timpuri Gossplanul, autorităţile RM apelează la agenţii bugetare şi autorităţi locale, obligându-le să raporteze îndeplinirea sarcinilor asumate de către Ministerul Economiei. Abordarea este cel puţin curioasă, chiar dacă am admite că aceste locuri de muncă ar fi create, acestea ar creşte galopant presiunea cheltuielilor bugetului de stat, care sunt şi aşa mult prea mari în RM, şi nu s-ar înscrie într-o altă logică a creşterii economice, sugerată Republicii Moldova de către partenerii săi externi. Analiştii economici sunt mai sceptici, anunţând că nu există premize reale pentru această evoluţie: creşterea va fi temperată, deficitul comerţului va creşte, iar reformele se vor încâlci la jumătatea drumului. Recentele iniţiative ale şefului statulu, par să repete cu ostentaţie aceleaşi metehne, care au ruinat anterior şi alte demersuri susţinute de autorităţi. Preşedintele susţine că amnistierile de capital, fiscale şi stabilirea cotei zero de impozitare, sunt salvatoare pentru economia RM. „Saltul calitativ” pe care autorităţile din RM l-au promis, în 2007, în accelerarea implementării Planului de acţiuni UE-RM apare într-o formă caricaturală a sa, în lna aprilie, când, fără o pregătire corespunzătoare, Parlamentul este pus în faţa unor iniţiative de „liberalizare”, care pun pe jar mediul de afaceri, ca şi instituţiile financiare internaţionale. Forfota suspectă în jurul unui aşa-zis proiect propus de Moscova în privinţa Transnistriei, ca şi multitudinea „aţelor” de interese, ce se învârtesc în jurul unor consilieri prezidenţiali, par să susbtituie calculul raţional şi analiza de impact, pe care ar fi trebuit s-o prezinte opiniei publice instituţiile de resort. Experţii IDIS Viitorul consideră apariţia spontană a acestor 3 iniţiative un semnal periculos pentru stabilitatea economiei şi statului de drept. Lipsa unei analize critice şi minuţioase asupra efectelor şi impactului lor pot cauza prejudicii imense, atâta timp cât societatea nu are suficientă informaţie analitică; nu există comunicare echilibrată, iar instituţiile statului funcţionează în regim de înregimentare. Este suspectă graba cu care aceste propuneri radicale sunt promovate în Parlament şi Guvern, fără a trece procedura obişnuită de consultare, avizare şi evaluare, specifică statului de drept, şi mai ales, statelor, în care economia nu este funcţională, iar statul de drept incipient. Alegerile 2007. Se face multă fabulaţie şi „deja vu” în raport cu viitorul scrutin local din 2007. Confuzia ce mare a fost generată de adoptarea , în Parlamentul RM, la 24 iulie 2006 a unor amendamente care schimbau esenţial structura administrativă a capitalei. Noua structură prevedea instituirea unor consilii şi primării de sector în Municipiul Chişinău în locul preturilor existente, pe motiv că „acestea restrâng drepturile cetăţenilor care au nevoie de autorităţi eligibile”. Potrivit legiuitorilor urma ca aceste primării de sectoare „să contribuie la instaurarea unei concurenţe sănătoase în raport cu Consiliul Municipal Chişinău”, făcându-se referinţă la modelul administrativ al oraşelor: Bucureşti, Moscova, Kiev şi Budapesta. Experţii în domeniu s-au arătat foarte sceptici în privinţa efectelor acestui proiect, subliniind că riscurile şi conflictele pe care le poate genera acest model în Chişinău ar însemna un adevărat război civil între primăriile de sector pe domeniul proprietăţilor şi serviciilor furnizate de preturile municipale. În particular, s-a afirmat că prin acest proiect, PCRM ar fi putut reinstala, perfect legal în acest caz, model existent în perioada URSS-ului, de alegere a preşedinţilor de sectoare, persoane aparţinând partidului unic, ceea ce ar provoca o adevărată reacţie în lanţ şi, eventual, amânarea alegerilor locale din 2007.
25
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
La mijlocul lunii martie, CEC a precizat însă că aceste amendamente ar urma să fie aplicate din anul 2011, şi nu în 2007. Aparent, singurul avantaj pentru politicienii care au votat aceste schimbări, e posibilitatea de a „negocia” chiar din primul tur de scrutin desemnarea unor candidaţi „de trecere” la nivel de sectoare, urmând ca restul lucrurilor, încâlcite şi neclare cum sunt ele în prezent - să le rezolve timpul. Ceva nu s-a lipit pe structura intereselor politice în Parlamentul RM, astfel încât, imediat după promulgarea lor, amendamentele la structura administrativă a municipiului Chişinău au fost plasate direct în coşul de gunoi, şi aceasta pentru că noile legi privind administraţia publică locală5, au ajuns să fie adoptate, integral, invalidând sui generis modificările operate la legea veche APL, i.e. privind structura capitalei. Constatăm însă că legea adoptată în iulie a derutat întrucâtva, opinia publică şi clasa politică, în ansamblu. Pentru mulţi dintre politicieni, alegerea unor primari la nivelul primăriilor de sector părea un exerciţiu mult mai simplu decât la nivel de municipiu. Mulţi şi-ar fi dorit, probabil, să repete performanţa din aprilie 2005 la negocierea unor structuri municipale, în afara competiţiei electorale, şi din acest motiv, s-au arătat contrariaţi de păstrarea statu-quo-ului în capitală. Opoziţia e în continuare destul de fragmentată şi neîncrezătoare în alianţe electorale stabile, astfel încât ideea unui candidat unic al opoziţiei nu a trezit decât resentimente hilare şi patimi de culise. La apelurile de unificare venite din teritoriu opoziţia răspunde printr-o fragmentare şi mai puternică. Ea nu reuşeşte să-şi învingă complexele de „învins convins” şi se mobilizează doar când e vorba de scopuri strict utilitariste, i.e. pentru a nu fi răzuită cu totul de pe agenda presei şi a unor finanţatori suspecţi. Până pe data de 15 martie se cunoştea numele a cel puţin şase candidaţi pentru funcţia de primar al capitalei, aceştia fiind anunţaţi oficial de PSD, PD, PNL şi PL,. Este oarecum natural ca PL să mizeze cu încăpăţânare pe D.Chirtoacă, „candidatulsurpriză” al celor 4 tururi de scrutin din 2005, respingând euforic orice chemări de coalizare pe tărâm liberal, sondajele de opinie plasându-l pe candidatul PL printre primii 5 candidaţi favoriţi. Privind cu luciditate rezultatele ultimelor alegeri, se poate constata că scorurile repurtate în anul 2005 filtrează şi un vot de protest împotriva unui cadru electoral pentru o singură funcţie eligibilă, separat de competiţia pentru Consiliul Municipal. În alte condiţii, „candidaţii grei” sunt exact cei pentru care se mobilizează partidele ori alianţele politice pentru care există electorate clar conturate. Din păcate, liderul PL încă nu a reuşit să se solidarizeze nici măcar cu exponenţii celorlalte grupuri liberale (PSL şi PNL), cu care se află de câtva timp într-o adevărată luptă de gherilă. În acest context, este clar că scrutinul din mai 2007 va fi caracterizat printr-o competiţie agresivă, care va reflecta în linii mari spectrul opţiunilor parlamentare curente. Se va vota combinativ pentru primar, asociat unor liste de partid pentru consiliul municipal, şi nu separat. Sondajele de opinie arată că, sprijinul pentru candidaţii independenţi slăbeşte, atunci când aceştia nu sunt asociaţi unor echipe (i.e. partide). Revenirea lui S.Urechean într-o campanie electorală pare a fi un eşec previzibil pentru el personal, dar o miză importantă pentru ce a mai rămas din AMN, în ipoteza că în capitală s-au păstrat conexiuni utile ale ex-primarului general. Campania ar aduce puţină vitalitate şi pe planul organizării de partid, vizibil sleită, ca urmare a sciziunilor repetate după 2005, evident, în condiţiile în care opoziţia nu va deveni din nou ţinta 5 Legea privind Cadrul Descentralizării Administrative şi Legea privind Administraţia Publică Locală au fost adoptate, în prima lectură la 26 iulie 2006 şi în a doua lectură, la 27 decembrie 2006.
26
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
represaliilor procuraturii, ca în 2003 6. Exerciţiul electoral ar însemna însă un risc personal pentru liderul AMN, care abia a reuşit să calmeze „incursiunile” procuraturii generale. În aceste condiţii, interesul AMN, în acceptarea oricărui candidat care ar flutura drapelul formaţiunii în scrutin, pare natural şi explicabil O poziţie separată ocupă PPCD pentru care miza acestor alegeri se găseşte, aparent, în provincie. În acest fel, PPCD ar sugera că va „tolera” orice candidat ce garantează influenţa lui curentă asupra administraţiei municipale. Majoritarii, liderii PCRM, sunt şi ei prinşi pe picior greşit pentru că nu dispun de nici un candidat cu nume răsunător pentru preluarea „legală” a controlului asupra capitalei. Candidatul de rezervă al PCRM este chiar actualul prim-ministru V.Tarlev, care însă ar fi nefericit să-şi piardă poziţia destul de confortabilă. Handicapul acestuia ţine de faptul că ratingul său personal vine din afara Chişinăului la nivelul capitalei, popularitatea sa fiind foarte mică. Este greu de crezut că PCRM va miza pe ex-primarul interimar V.Ursu, după ce acesta a fost transplantat în jilţul călduţ de Ministru al Transporturilor. Este posibilă şi varianta unui candidat PCRM neafiliat politic, care ar putea fi votat tacit şi de PPCD, ca şi alte formaţiuni microscopice, care şi-ar oferi serviciile pro bono. Este limpede de ce PCRM a decis să opteze pentru candidaţi care nu au calibru testat în alegeri, dar care pot fi toleraţi de un cerc mai larg de votanţi pe care îi are în Municipiu. O asemenea tactică „de austeritate” politică ar fi un risc în condiţiile în care opoziţia ar fi mai tare, ceea ce nu este cazul, pentru că fragmentarea şi spiritul de guerilla instalt după alegerile din 2005, domină şi acest segment electoral. 6 Raportul final al OSCE-BIDO asupra rezultatelor alegerilor locale din mai – iunie 2003.
PREDICŢII PENTRU PRIMA JUMĂTATE A ANULUI 2007
A
legerile locale constituie evenimentul central al acestui an. Deşi în 2006 au existat premize reale pentru schimbarea structurii administrative a municipiului, în Chişinău se va vota pe vechi, în condiţiile unui echilibru variabil între primarul general, ales direct de cetăţeni, şi un Consiliu Municipal, destul de pestriţ, care nu reuşeşte să controleze în mod eficient serviciile municipale. Competiţia pentru funcţia de primar general al Municipiului Chişinău va domina agenda publică, şi va avea efectul unei comete asupra funcţionării
instituţiilor publice. Alegerile locale vor anima ostiliăţi şi resentimente mai vechi între principalii aliaţi de guvernare, pe fundalul unei reforme incomplete a sistemului de APL. Lideri care s-au antagonizat în mod constant vor fi nevoiţi să adopte tactici electorale, prin care să demonstreze că au învăţat sau nu ceva în ultimii 2 ani. Anticipăm o prezenţă mai mare la vot decât în alegerile parţiale şi repetate din 2005. Presiunile politice vor diminua considerabil concentrarea executivului pe priorităţile implementării planului de acţiuni PAUERM.
27
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
POLITICA EXTERNĂ Relaţii „Moldova – UE”. Implementarea Planului de acţiuni are loc în condiţii dificile. Există o mare doză de scepticism în privinţa şanselor RM de a se regăsi într-un eşalon de aderare la UE până în 2010. Principalii actori europeni insistă asupra priorităţilor interne ale UE (tratatul constituţional şi reforma instituţională), rămânând surzi la orice capăt de vorbă asupra aderării politice a statelor acoperite incluse în PEV (Politica de Vecinătate a UE). Mulţi văd o contradicţie între această traiectorie posibilă şi percepţia „fotografiei de familie cu RM şi Ucraina”, ca ramificaţii ale aceluiaşi arbore de care se ocupă Politica Europeană de Vecinătate ce include în prezent 19 state limitrofe UE, de la Marocco până la Rusia şi Belarus. Euroscepticii nu dau nici o şansă integrării politice a Moldovei şi Ucrainei în următorii 10 ani, în timp ce eurooptimiştii sugerează insistent diplomaţilor moldoveni să convingă Brusselul în necesitatea transformării Acordului de Cooperare şi Parteneriat (care expiră în 2008!) într-un Acord de Asociere, similar ASA, deschis ţărilor din vestul Balcanilor şi care, în subsidiar, ar pregăti percepţia europenilor pentru un posibil angajament al UE de a accepta un nou val de aderare. Printre eurosceptici se numără şi Hans-Gert Poettering, Preşedintele Parlamentului European, suspectat de a fi şi confidentul Cancelarului german, care a precizat recent că „UE va asista Republica Moldova să se găsească în vizorul UE, dar în cadrul PEV” şi că cea mai bună probă de pregătire pentru aderare în Ucraina şi RM ar fi buna implementare a PAUERM. Relaţii „Moldova–România”. Discursul oficial al României are ca temă constantă sprijinul pe care autorităţile de la Bucureşti îl pot asigura RM pe traiectoria de integrare europeană. Modelul promovat de Bucureşti este cel al Balcanilor de Vest7 şi acest model descrie motivul pentru care Moldova a fost ajutată să adere în 2001 la Pactul de stabilitate, în 2006 - la CEFTA şi Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei. Cu toate acestea, România nu găseşte reciprocitate în discursurile oficialilor de la Chişinău. O parte din problemă ţine de „sovietofilia” elitelor conducătoare din PCRM, care-şi acordează partiturile electorale, de regulă, pe un dens teren de mesaje anti-naţionale. O altă problemă ţine însă şi de debilităţile specifice scenei politice româneşti, care au condus recent la revocarea din funcţie a Preşedintelui Băsescu, şi anticiparea unor alegeri generale, descurajatoare pentru construcţie politică şi angajament pe plan regional. Acutizarea sezonieră a relaţiilor moldo-române este un produs sezonier al viitorului scrutin, dar şi efectul unor intense presiuni externe8. Este greu de crezut că aceste evenimente nu au nici o legătură comună. Totodată, faptul că relaţiile moldo-române pot fi atât de uşor deraiate trădează suportul extrem de fragil al cooperării între Bucureşti şi Chişinău, absenţa unor proiecte comune avantajoase, care ar putea diminua conflictele majore şi, nu în ultimul rând, deficitul acut de comunicare la nivel oficial, ce creează condiţii de inflamare rapidă a relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti. Din acest motiv, numeroşi comentatori au pus vina degradării relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti pe seama „unor terţe-interese”, sau al Tratatului politic, cerut de Chişinău şi reformulat 7 Romania Lobbies for EU Entry ‘Perspective’ for Moldova. EUobserver.com. 31.01.2007. 8 Cu doar 4 zile înaintea Declaraţiei Guvernului RM în adresa politicii hegemoniste româneşti, Chişinău a fost vizitat de Secretarul Consiliului de Securitate rus, Zubakov, la rândul său, în urma unei note transmise personal de Ministrul rus de externe, Lavrov, în adresa Comisiei Europene în legătură cu acordarea de către România a cetăţeniei române.
28
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
la Bucureşti9. Populismul excentric al unor politicieni poate fi şi acesta o explicaţie valabilă. Există câteva motive pe care am dori să le conturăm mai jos. În primul rând, România încă nu şi-a fixat drept prioritate strategică crearea unei prezenţe semnificative în RM. Achitarea unor conturi mai vechi pentru electricitatea consumată, târguri de vinuri sau menţionarea unor intenţii de investiţii, încă nu înseamnă şi o exprimare clară a unui angajament. În al doilea rând, relaţiile dificile între România şi Moldova prejudiciază imaginea ambelor state, prin inconsistenţă şi pierderea de timp preţios şi resurse. Interesul limitat pe plan economic se răsfrânge asupra relaţiilor oficiale, cât şi asupra relaţiilor vitale cu actorii societăţii civile (APL, presă, mediu universitar). Trei, lipsa de repere stabile şi măsurabile, produc un deficit constant de idei de cooperare. În al treilea rând, comunicarea ineficientă a subminat avantaje naturale ale României la Chişinău. Drept confirmare serveşte şi confuzia provocată de nepregătirea Centrului de vize pentru valul de solicitanţi moldoveni (ianuarie). Deschiderea consulatelor României (la Bălţi şi Cahul) a provocat o criză subită în relaţiile moldo-române, mediată numai printr-o întâlnire la nivelul preşedinţilor, ceea ce a deteriorat simţitor credibilitatea demersului României, ulterior, de a obţine acordul UE la coordonarea Centrului de Eliberare a Vizelor Schengen. Diplomaţii moldoveni s-au arătat contrariaţi de intenţia Bucureştiului de a-şi asuma acest rol pe motiv că ar exista deja înţelegeri cu autorităţile maghiare şi că în mai puţin de o lună, acest Centru va funcţiona la capacităţile stabilite. Capac la toate însă le-a pus Declaraţia din 6 martie a Guvernului RM, în care acesta învinuieşte România de „duplicitate” şi „inventarea unei probleme artificiale privind cetăţenia României” (Moldpress), făcând apel la UE pentru a „readuce interesele României” în albia firească a unor relaţii de vecinătate şi înţelegere în spirit european. Menţionăm că de la începutul anului, diplomaţii moldoveni au solicitat în repetate rânduri Comisiei Europene să grăbească oferirea unui regim facilitar de acordare a vizelor cetăţenilor RM, ca aceştia „să nu fie obligaţi să recurgă la cetăţenia României pentru a călători în UE”. Voronin a calificat instituirea vizei obligatorii pentru cetăţenii moldoveni la intrarea în România drept “incomodităţi provocate de aderarea României şi Bulgariei la UE”, amintind că UE a promis că extinderea nu va însemna „noi linii de divizare şi că o promisiune a PEV se lega şi de oferirea celor 4 libertăţi: capital, servicii, circulaţie şi exporturi”10. Aceste motive au fost privite ca speculaţii pentru că, în primul rând, România nu a renunţat să susţină cauza Republicii Moldova în demersul ei de integrare accelerată şi, în al doilea rând, pentru că politica externă a României nu mai ţine exclusiv de competenţa diplomaţiei de la Bucureşti, fiind o consecinţă a concepţiei politicii externe a UE. Sigur, acest lucru nu a pus capăt disputelor dintre preşedinţi pe tema definirii strategice a relaţiilor moldo-române. Chiar în primul său discurs adresat Parlamentului European, Preşedintele Băsescu a declarat că “România intenţionează să explice, să susţină şi să găsească sprijin în interiorul Uniunii Europene pentru ca RM să revină în Europa, acolo de unde a plecat în 1940, fără voinţa ei”11. Percepţia eronată a lucrurilor de către factorii de decizie de la Chişinău este o realitate pe care 9 Integrarea Europeana, G.Dura: Statutul de Membru al UE îi oferă României Oportunităţi în Relaţiile cu Moldova; Europa.Md. 25.01.2007 10 Romania Lobbies for EU Entry ‘Perspective’ for Moldova. EUobserver.com. 31.01.2007. 11 Moldova-Romania. România va Sprijini în Interiorul UE Moldova; BASA-Press; 01.02.2007.
29
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
autorităţile de la Bucureşti ar trebui s-o trateze cu multă seriozitate. Lipsa de politici consistente în acest domeniu şi atracţia faţă de soluţii „magice”, dar total nefezabile, pare să dilueze puternic misiunile pe care România, ca stat al UE şi NATO, ar fi trebuit să le înfăptuiască după aderare. Relaţiile „Moldova – Rusia”: Este greu de crezut însă că problemele legate de exporturile Moldovei în Federaţia Rusă s-au rezolvat definitiv în anul 2006, deoarece pretextul tehnic de interdicţie a oricăror exporturilor vegetale sau vinicole şi-a dovedit simplitatea şi eficienţa sa operaţională şi pentru că Occidentul nu a putut decât să condamne în termeni etici acţiunea rusă, fără a avea instrumente de rezolvare sau de compensare a pierderilor. Nefiind parte încă din OMC, Rusia a jucat dur, încercând să obţină concesii pe mai multe planuri, în special, pe planul suspendării regimului de control al frontierei pe sectorul moldo-ucrainean, instalat cu sprijinul UE şi care este perceput la Moscova şi Tiraspol ca o acţiune de forţă. Propaganda rusă a jucat din plin „cartea compasiunii” faţă de blocada economică, asistată de Ucraina şi Moldova, pe portativul unei campanii anti-occidentale şi a unei xenofobii crescânde. Oficialii transnistreni, alături de abhazi şi osetini, sunt primiţi la Kremlin cu tot fastul acordat unor state recunoscute, iar subsidiile bugetului federal curg sistematic în fondurile gestionate de separatişti. Astăzi, Rusia nu se mai opreşte la instrumentele obişnuite de propagandă, ci chiar acţionează în vederea atingerii obiectivelor sale politice. La un an de la lansarea acuzaţiilor de prezenţă a pesticidelor în vinurile moldoveneşti, oficialii ruşi au schimbat complet poziţia lor oficială, afirmând, de exemplu că pesticidele găsite în vinuri sunt, de fapt, de origine uzbecă şi că la mijloc ar fost o confuzie. Astfel, o campanie masivă de discreditare economică şi politică, care a costat economia Moldovei zeci şi sute de milioane de dolari, este uşor justificată de către oficiali ruşi printr-o „eroare de rutină”. Însă şi după acest incident, vinurile moldoveneşti nu au reintrat pe piaţa rusească. Mai nou, Rusia invocă crearea unui ghişeu unic pentru simplificarea readucerii vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă, această nouă idee având evident drept scop întârzierea în continuarea introducerii vinurilor pe piaţă şi suspendarea lor pe un termen nedefinit, oferind poziţii strategice câtorva firme cu capital rusesc, care vor obţine dreptul de reexport pe piaţa rusă. Există opinii după care aceste practici contravin principiilor OMC şi că aceste restricţii urmăresc preluarea businessului local de firmele ruseşti, substituindu-le pe piaţa rusă şi încasând astfel profituri considerabile. Având nevoie de acorduri semnate cu Georgia şi Moldova pentru OMC, Rusia a reuşit să frângă cu uşurinţă liantul incipient de solidaritate, promis de GUAM, oferind o vagă speranţă cu privire la rezolvarea case – by – case a restricţiilor la exporturi şi revenirea la normalitatea de până la „criza vinurilor”. Menţionăm totodată că în 2007, Federaţia Rusă intră ca un meteorit într-o dificilă campanie politică, miza căreia este rezolvarea succesiunii lui Putin. După punerea la respect a oligopolurilor care sprijineau opoziţia politică şi presa liberă, Rusia pare a fi extrem de preocupată de felul în care această succesiune nedinastică este percepută în exterior. Acest lucru transpare din semnalele clare pe care le-au plasat în ultimele două luni Preşedintele Putin şi Ministrul Apărării I.Ivanov.
30
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Pe plan militar, anul 2007 va înregistra o creştere spectaculoasă a cheltuielilor pentru înarmare, în special, legate de arme balistice din generaţia IV, care vor înlocui circa 45% din echipamentul defensiv actual al Rusiei şi va însemna un buget de circa 189 mld. usd în anii 2007-2015. Pe plan economic, Rusia a continuat să-şi impună condiţiile sale asupra consumatorilor de gaze şi petrol, anunţând că va institui un cartel internaţional al producătorilor de gaze, chiar şi fără a semna Carta Energetică pe care UE încearcă fără succes să o propună Kremlinului. Pe plan local, Gazprom-ul încearcă să-şi extindă imperiul prin preluarea controlului asupra reţelelor de tranzit din Ucraina12, Belarus şi Moldova. Aceste planuri, de business promovate astăzi de Kremlin, ar pute fi realizate în cazul în care Putin ar accepta să renunţe la cariera politică în folosul unei oligarhii aproape nelimitate. Pe plan extern, Rusia a fost şi mai explicită, folosind prilejul participării lui Putin în cadrul Conferinţei anuale de politică externă de la Munchen pentru a prezenta noile sale pretenţii de „restabilire a rolului său global”. Astfel, Rusia consideră că extinderea NATO nu urmăreşte modernizarea alianţei ori menţinerea securităţii în Europa, ci este un factor care subminează încrederea reciprocă, încât întrebarea „împotriva cui este această extindere” se impune de la sine? În opinia preşedintelui rus, „OSCE-ul s-a transformat într-un instrument vulgar de promovare a unor interese politice a unei singure ţări sau a unui grup de state în raport cu altele şi nu-şi îndeplineşte misiunea de protejare a securităţii şi a interacţiunilor militar-politice, economice şi umanitare”. Rusia respinge refuzul statelor membre ale NATO de a ratifica Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa până când Moscova nu-şi va retrage trupele din Georgia şi Moldova, afirmând că este pregătită să nu mai respecte alte acorduri ce ţin de angajamentele de neproliferare dacă ceilalţi semnatori nu vor ratifica tratatul13. Totodată, Rusia susţine şi promovează, în contradicţie deschisă cu poziţia UE şi a SUA existenţa enclavelor separatiste: sud-osetine, abhaze şi transnistrene, pe care le consideră „viabile şi justificabile” sub aspectul dreptului internaţional, acestea trebuind să beneficieze de un tratament similar cu cazul „Cosovo”. Acuzele agresive aduse de Putin administraţiei Bush pe parcursul Conferinţei anuale de la Munchen (43)pe problema politicii de securitate nu vor fi ignorate. SUA au fost acuzată că doresc să producă o lume unipolară, impunându-şi sistemul de guvernare în întreaga lume (RFE/ RL Newsline, 02.12. 2007). Replica Casei Albe a urmat imediat, dar tonul belicos al lui Putin s-a menţinut pe întreaga durată a turneului său în Orientul Mijlociu, în care a acuzat Occidentul de standarde duble, de crime şi de manipulare. Mulţi au numit această descărcare de nervi „un început de război rece”, după care UE „nu ar mai avea cum privi spre Rusia ca la un partener”, fiind ca un duş rece chiar şi penru cei obişnuiţi să acorde noi concesii ruşilor fără a primi ceva în schimb. Presa internaţională a calificat evenimentul ca fiind caracteristic pentru declinul de încredere care se înregistrează astăzi între Occident şi Rusia, vorbindu-se şi de o păstrare a unor segregări mai vechi între europeni şi americani. Astfel, în timp ce Preşedintele NATO, Jaap de 12 Ucraina: La 6 februarie, Rada de la Kiev a votat cu 430 de voturi din 436 o lege care interzice privatizarea, vânzarea ori închirierea sistemului naţional de conducte de gaze, ca şi alte schimbări care ar scoate acest sistem de sub controlul statului. Legea a fost adoptată, la propunerea liderului „oranj” Iulia Timoşenko, în replică la declaraţia preşedintelui Putin care se referea la propunerea Ucrainei de a-şi unifica sistemul de transportare a gazelor cu cel al Rusiei. 13 (RFE/RLNewsline,” January 25, 2006)
31
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Hoop Scheffer şi-a exprimat profunda nedumerire şi dezamăgire faţă de afirmaţiile liderului rus, la Conferinţă au existat destui vorbitori germani care l-au susţinut pe liderul rus, plătind evident tribut cooperării energetice din ultimii ani. Preşedintele eston, Hendrik Ilves a chemat UE să cumpănească bine viitoarea sa relaţie cu „o ţară care consideră un pericol noile democraţii de la frontierele sale, iar despotismul din interiorul hotarelor sale ca o sursă de stabilitate”, calificând că această stare de spirit este generat de faptul că Rusia niciodată nu a condamnat trecutul său totalitar şi injustiţiile pe care le-a comis altora”. Într-un act de sublimare a frustrărilor sale, Rusia îşi propune să se impună din nou ca pretendent la un rol global, într-o variantă modificată a „războiului rece”. Rusia porneşte acest demers de la poziţionarea sa economică, vizibil avantajată de rolul de furnizor de resurse naturale (gaze, petrol), ca şi de unul din cei mai importanţi exportatori de arme pe plan mondial. Analogiile care s-au făcut între discursul lui Putin de la Munchen şi „doctrina Gromăco” au făcut notorietate în presa internaţională. Reacţiile de răspuns din partea Casei Albe au plasat imediat Rusia printre statele purtătoare de pericol şi este evident că va avea efecte majore asupra „parteneriatului strategic” ruso- american. Ţintind în asumarea unui rol global, Rusia ar vrea să contracareze acţiunile actorilor care ar intenţiona să penetreze un spaţiu care îi „aparţine de drept”. Deşi nu scapă nici un prilej de a menţiona importanţa includerii Rusiei în varia proiecte politice sau economice din spaţiul său limitrof, UE a devenit tot mai prudentă de riscurile unei dependenţe prea mari de monopolul energetic rusesc. UE ar dori să intensifice rolul său în reglementarea “conflictelor îngheţate” de la periferiile sale extinse, mai ales în statele în care Rusia a contribuit la escaladarea ostilităţilor, de pe poziţia de actor direct implicat, şi ulterior, de mediator autoimpus. Diferenţa este că de această dată există actori importanţi ai UE (Polonia) care nu acceptă cooptarea unor jucători din afara regiunii în cadrul noului format regional, insistând ca Rusia să nu joace un rol prea important. Nesemnarea Cartei Energetice a însemnat ultima picătură a răbdării pentru UE, care va spori măsurile de diversificare a surselor sale de aprovizionare cu energie şi consolidare democratică a ţărilor incluse în PEV. Drept confirmare serveşte, mai nou, şi noua politică intitulată „Black Sea Synergy”, care urmează a fi prezentată pentru aprobare la Summitul UE din iunie 200714 şi care vizează multiple eforturi comune de politică externă, în special, cu contribuţia statelor de pe coastele Mării Negre, susţinute de trioul preşedinţiei UE, oficiul de politică externă şi comisarul pe relaţii externe. Obiectivele acestei noi politici sunt următoarele: sprijinirea proiectelor noi în sfera energetică (gaze şi petrol) dinspre Marea Caspică; diminuarea tensiunilor separatiste; stoparea imigraţiei ilegale şi a contrabandei; promovarea DO; prevenirea delictelor ecologice şi construirea de noi linii de transport. Diplomaţii ruşi avertizează că „Sinergia” se va împotmoli în birocraţie ca şi Pactul de Stabilitate, dacă Rusia va fi lăsată pe dinafară. Rusia a avertizat în termeni duri UE să nu îşi extindă interesele în fostele state sovietice pe care ea le consideră „sfera sa legitimă de influenţă”15. 14 EU’s new Black Sea policy faces Russian misgivings 16.02.2007 - 09:23 CET | By Andrew Rettman 15 Serghei Iastrzembski, reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru relaţiile cu UE, a declarat că este normal pentru Bruxelles să acorde o atenţie deosebită zonelor de conflict o dată cu extinderea către est. “Dacă doresc să contribuie la identificarea unui mod eficient de soluţionare a acestor conflicte, trebuie să facem acest lucru împreună, fără să creăm probleme reciproce şi fără să
32
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Chiar şi fără să afişeze acest lucru, atitudinea oficialilor ruşi este defensivă şi uşor de anticipat. Ca şi în cazul valului de extindere al NATO, UE va lua notă de „indispoziţia” oficialilor ruşi, dar vor continua să „europenizeze” întregul spaţiu, cunoscut drept bazinul Mării Negre, care devine un pilon de atracţie şi securitate pentru continentul european. Se presupune că noua politică să impulsioneze funcţionarea BSEC-ului şi a Forumului Mării Negre din bugetul PEV. Comparaţiile cu „dimensiunea nordică” a UE sunt inerente şi foarte utile pentru înţelegerea resorturilor noului regionalism al UE în vecinătatea directă a Republicii Moldova. acţionăm pe la spate”, a declarat acesta într-o conferinţă de presă.
PREDICŢII PENTRU PRIMA JUMĂTATE A ANULUI 2007
T
ensiunile energetice între Rusia şi statele UE se vor înteţi din nou în 2007. Cu excepţia Franţei care-şi acoperă circa 70% din necesităţile interne din producţia nucleară de energie, cei mai importanţi actori europeni, Germania, Spania, Marea Britanie, Italia, vor fi vulnerabili, din acest punct de vedere, faţă de politica Rusiei. UE va accelera elaborarea unor strategii care s-o distanţeze de „epoca petrolului”, investind mulţi bani şi eforturi politice în economii alimentate de surse alternative de energie. Agenda Preşedinţiei germane a UE va fi dictată de raţionamente foarte pragmatice, dar şi de o contribuţie mai importantă a esteuropenilor la crearea unui pol „european” de greutate în bazinul Mării Negre. SUA se apropie ca şi Rusia de alegeri prezidenţiale.
D
upă pierderea controlului republicanilor în Congres şi Senat, administraţia SUA va căuta o strategie „de ieşire” din impasul războiului din Iraq, va căuta o nouă agendă de priorităţi. Anul 2007 va fi un an dificil, în care costurile umane şi materiale însă vor consuma ajutorul pe care SUA l-ar fi putut acorda altor
regiuni şi ţări ale lumii, accelerând o reajustare politică, comparabilă cu ce s-a întâmplat după încheierea războiului rece. Este de aşteptat ca Summitul UE din iunie să răspundă unor provocări metodologice ale comunităţilor, aparent antitetice: integrare sau adâncire a integrării, parteneriat sau competiţie energetică, Tratat sau Constituţie europeană, etc. Credem că cele mai importante noutăţi se vor produce pe terenul vecinătăţii europene. E dificil de pronosticat dacă anul 2007 va răspunde aşteptărilor de integrare (imediată) în UE, dar se va stimula, cu siguranţă,angajamentul politic şi ideea de costuri acceptate pentru transformările ţărilor, care implementează în prezent Planuri de Acţiuni în cooperare cu UE. Occidentul va susţine demersurile Georgiei şi ale Ucrainei de a se înscrie pe o pistă ajutătoare de integrare în NATO, încurajând şi alte state să-şi definească angajamentul strategic. După susţinerea în Parlamentul Georgian a intenţiei de aderare practic nimic nu mai opreşte stabilirea calendaristică a datei la care NATO va avea primul stat membru în Caucazul de sud.
33
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
CONFLICTUL TRANSNISTREAN Ultima jumătate a anului 2006 a trezit diverse speculaţii cu privire la o posibilă accelerare a reglementării conflictului transnistrean. Acestea sau datorat, pe de o parte, iniţierii în lunile septembrie – decembrie 2006, într-un format bilateral, a unor consultări intense. Unii observatori racordează această „încălzire a relaţiilor” moldo-ruse la concesiile făcute recent de Chişinău: pe de o parte – soluţionarea conflictului feroviar şi reluarea circulaţiei trenurilor pe teritoriul regiunii transnistrene (vezi rolul negativ al Ucrainei în acest episod)16, dar şi de acceptarea de către Moldova a ratificării acordului de aderare a Rusiei la OMC – semnificând astfel o derogare de la poziţia comună a Republicii Moldova şi a Georgiei, enunţată în 2006 ca un „front defensiv de solidaritate” contra restricţiilor impuse exporturilor vinicole şi vegetale. „Încălzirea” s-a datorat şi schimbului de opinii între preşedinţii Putin-Voronin la Summitul CSI din Mensk, primul după sincopa în întâlnirile oficiale de aproape 4 ani.În definitiv, credem că „jocul de-a negocierile” au tangenţă directă şi cu jocul la mai multe mese, făcut de diplomaţia rusă, inclusiv în ceea ce priveşte tensiunile în jurul provinciei albaneze Cosovo, privită de Moscova ca un „precedent”ilustativ în rezolvarea statutului provinciilor separatiste pe care le-a clădit din 1991 în spaţiul ex-sovietic. În ultimele 4 luni ale anului 2006, negociatorii de la Chişinău au făcut tocmai cinci vizite succesive la Moscova, unde au purtat, în regim arhisecretizat, 17 discuţii despre statutul special pe care trebuie să-l obţină regiunea transnistreana. Public, poziţia Chişinăului a fost prezentată ca fiind întemeiată pe principiile şi mecanismele legilor adoptate de Parlamentul RM în iulie 2005, un statut larg de autonomie. Chişinăul se angaja să nu adere la alianţa NATO, ratificarea Tratatului FACE şi legalizarea privatizărilor efectuate în enclava separatistă. Ca punct de pornire, negociatorii au dorit să separe problematica embargoului comercial, impus de Rusia, de statutul regiunii secesioniste, sperând să atragă astfel într-un joc ul mizelor câştigătoare18. Moscova a privit cu prudenţă străduinţele negociatorilor, tensionând abil aşteptările acestora, după care a anunţat o nouă pauză în consultări. De fapt, negocierile au întrat în impas chiar în noiembrie, atunci când negociatorul rus, Karasin a reiterat condiţiile lor faţă de orice scenariu de reglementare. Moscova insista asupra (1) „garanţiilor externe”, inclusiv prin prezenţa trupelor ruse militare; (2) nerecunoaşterea obligaţiilor sale luate la Summitul din 1999 de la Istambul, privind evacuarea armelor şi militarilor săi din Moldova; (3) acordului ferm al Tiraspolului referitor la formula finală de reglementare pe baza acordurilor semnate anterior, unde regiunea este plasată pe poziţii de paritate în raport cu Chişinăul. Punctul final a fost pus din nou de către Karasin care a reproşat Chişinăului că „lucrează în secret cu Occidentul”, după care l-a chemat în mod demonstrativ la Moscova pe V.Liţcai pentru consultări. Între timp, negocierile în formatul „5+2” rămân în impas. În ciuda eforturilor depuse, discuţiile nu au produs decât sfărâmarea unor iluzii19, afirmă unii analişti. Ce s-a întâmplat în realitate şi care sunt implicaţiile asupra procesului de reglementare, la modul serios? Moscova a avut nevoie să se documenteze din prima sursă despre opţiunile de care dispune în prezent Chişinăul, având în vedere formatul „internaţionalizat” de 16 O afirmaţie în acest sens a făcut-o Boris Tarasiuc, ex-ministrul de externe al Ucrainei, care a acuzat Ministrul Transporturilor de faptul că a primit instrucţiuni de la Moscova pentru a presa Chişinăul. Виктору Януковичу ищут измену. Kommersant.ru. 12.12.2007. Соратника Премьера Уличили В Порочащих Связях с Москвой 17 Moldovan Paper Warns Against Direct Talks with Russia. BBC Monitoring Global Newsline. 29.01.2007. 18 Confidential Russia-Moldova Bilateral Negotiations Pointless, Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, 02.02.2007. 19 Conflictul transnistrean; Consultările neoficiale moldo-ruse şi pierderea iluziilor ; Vladimir Socor, Flux, 06.02.2007.
34
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
consultări „5 + 2”, mai ales, în ajunul a ceea ce se cheamă tot mai mult în presa internaţională „precedentul Cosovo”. Este imposibil să nu faci o conexiune logică între această abordare şi repetiţiile pe care oficialităţile ruse le-au făcut constant în ultimii doi ani în cazul în care rezultatul final al procesului Cosovo va fi aplicat ca model de soluţionare şi a conflictelor legate de Transnistria şi Abhazia, în ciuda poziţiilor oficiale ale UE şi SUA asupra totalei sale irelevanţe în reglementarea altor conflicte. Se ştie că Rusia a anunţat cu mult timp înainte că va bloca în Consiliul de Securitate al ONU orice rezoluţie care ar pregăti recunoaşterea internaţională a provinciei20. Occidentul este dispus să accepte existenţa unei provincii independente de Serbia, dar cu anumite condiţii. Prima ar fi recunoaşterea statutului propus de mediatori (Ahtisaari) şi de către Belgrad. La 21 ianuarie, Parlamentul sârb a respins printr-o rezoluţie votată de 255 din 270 de deputaţi statutul propus de ONU (“RFE/RL, 02.14.07), motivul fiind că proiectul ”violează principiul inviolabilităţii frontierelor statelor recunoscute”. Se ştie că şi alte ţări, inclusiv România, resping recunoaşterea internaţională a provinciei, fapt care îi plasează pe negociatori într-o poziţie de neinvidiat. Între timp, UE planifică să substituie forţele ONU de Menţinere a Păcii în provincia Cosovo, ca premiză pentru sporirea influenţei asupra părţilor negociatoare. Dacă acest model de reglementare nu este „un precedent” pentru RM, perceperea nuanţelor acestuia ar fi utilă în înţelegerea comportamentului marilor actori, în particular, al Rusiei. Este clar că Rusia a încercat în ultimii 2 ani să confere regimului separatist de la Tiraspol o legitimitate sporită petnru a-l „internaţionaliza” astfel pe propria agendă de putere regională. Din această perspectivă, chiar şi lărgirea formatului de negocieri ar putea fi utilizat în serviciul „recunoaşterii realităţilor existente” (teza #1) şi al păstrării integrale a misiunii ruseşti de pacificare (teza #2), într-un spaţiu exclusiv al intereselor ruseşti (teza #3). Rolul UE în procesul de reglementare va creşte progresiv şi în anul 2007. UE va utiliza cap.2.2. „Cooperarea pentru soluţionarea conflictului transnistrean” din Planul de Acţiuni pentru a sprijini procesul de reintegrare a teritoriului Republicii Moldova şi de motivare a cetăţenilor. Menţionăm că apariţia EUBAM a modificat poziţia Ucrainei şi a avut un rol major asupra tentativelor de reluare a planului rusesc Kozak ca politică oficială a Moscovei în raport cu Republica Moldova. În ciuda controlului militar şi politic pe care-l exercită asupra enclavei separatiste, Rusia nu are suficiente resurse pentru a conserva mult timp această situaţie. Kremlinul a fost furios atunci când a aflat de întrebarea formulată la referendumul organizat în Transnistria, care-i obliga pe locuitorii acestei regiuni să dea un răspuns prompt şi, eventual, pozitiv, de intrare în componenţa Federaţiei Ruse. Imediat după anunţarea rezultatelor, la Moscova discuţiile au fost tăioase. Tiraspolul a cerut Rusiei să accepte includerea sa în componenţa statului federa, şi nu a primit decât răspunsuri evazive. Prins de stupiditatea propriului său radicalism, liderii de la Tiraspol au declarat oficial că nu va mai purta discuţii asupra modelului confederativ, care nu mai este de actualitate21 şi că „poporul s-a autodeterminat” (!?). Menţionăm că, după referendum, aceştia s-au grăbit să anunţe că Sovietul Suprem renunţă la formula statului confederativ, concentrându-se pe obţinerea recunoaşterii depline internaţionale şi existenţa separată de RM22. Adevărul este că, în ciuda controlului impus asupra frontierelor fizice, regimul separatist se simte încă destul de bine şi confortabil. Existenţa EUBAM nu împiedică marele business transnistrean să importe din Ucraina cantităţi uriaşe de materie primă fără perfectarea obligatorie a actelor 20 Kosovo Independence Will Open Up Pandora’s Box - Russia’s Ivanov, RIA Novosti, 09.02.2007, Russia Raises Prospect of UN Veto on Kosovo; EUobserver. 09.09.2007: “If it is a negotiated solution, Russia will not oppose it. But if it is an imposed solution, Russia will oppose it,” Russia’s EU ambassador Vladimir Chizhov told EUobserver on Thursday (8 February). 21 Тирасполю не с Чем Идти на Переговоры, Независимая Молдова, 02.02.2007 22 Е.Шевчук, Косовский Прецедент Окажет Влияние на Ситуацию Вокруг Приднестровья, Ольвия-Пресc, 08.02.2007
35
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
vamale moldoveneşti. Circa 16420 vagoane de marfă au intrat neautorizat în Transnistria prin punctele de trecere Sloboka-Râbniţa şi Cuciurgan-Livada în ultima săptămână a lunii ianuarie 200723. La 900 km depărtare de Rusia, aceştia se bucură de o imunitate totală, indiferent de numărul dosarelor intentate, profitând la maximum de protecţia oferită de serviciile secrete şi militarii ruşi. Liderii separatişti sunt primiţi demonstrativ în cele mai importante birouri ale puterii de la Moscova. Alături de Abhazia şi Osetia de Sud, Transnistria se bucură de un regim privilegiat pe plan economic şi diplomatic, fiindu-i deschise toate canalele informaţionale şi oficiale ale statului rus24. Regimul Smirnov primeşte lunar „cotizaţii de separatism” din partea bugetului federal rus. Băncile ruseşti operează în regim neîntrerupt, iar programul de privatizare al marilor întreprinderi transnistrene este aproape încheiat. Strategii ruşi sunt ferm convinşi că datoriile adunate de regimul separatist (1,3 mld. usd) aparţin „statului comun”, preferând să subvenţioneze în continuare regimul de secesiune, pentru a forţa Chişinăul să fie docil. În aceste condiţii, Tiraspolul se lamentează că în urma „blocadei” instituite de RM ar fi pierdut circa 500 mln. usd şi că rezultatele referendumului din septembrie au făcut imposibilă crearea oricărei formule de statalitate comună cu RM”. Prin vocea liderilor secesionişti, Rusia ar dori să compromită existenţa actualului regim de frontieră, monitorizat de EUBAM şi îndeplinirea acordurilor semnate anterior, pe baza egalităţii părţilor negociatoare. Liderii secesionişti se simt în dificultate atunci când sunt întrebaţi de ce nu au fost încă incluşi oficial în componenţa Rusiei, potrivit logicii adoptate chiar de ei. Aşa cum „precedentul Cosovo” întârzie, iar alte idei de ieşire din impas nu există nici la Tiraspol, nici la Moscova poziţia liderilor secesionişti este formulată astfel: reluarea negocierilor este posibilă numai după semnarea unui aşa-zis „protocol de tranzit”25 şi în după revenirea la înţelegerile adoptate anterior. 23 Chişinău, 2 martie ( INFOTAG ). 24 Evraziiskii dom, выступлениях Валерия ЛИЦКАЯ и Мурата ДЖИОЕВА на пресс-конференции «Приднестровье - Южная Осетия - Абхазия: на пути к признанию», организованной РИА Новости 21 февраля 2007 г. 25 Infotag,, 19 februarie, Tiraspolul condiţionează reluarea negocierilor prin semnarea protocolului de tranzit
PREDICŢII PENTRU PRIMA JUMĂTATE A ANULUI 2007
N
egocierile în format lărgit vor rămâne în impas atâta vreme cât Rusia nu se va distanţa de rolul de „patron” al regimului separatist. În 2007 nu se aşteaptă apariţia unor condiţii externe favorabile unei reglementări accelerate a conflictului transnistrean pentru că liderii secesionişti sunt încă gratificaţi generos de statul rus, iar liberalizarea şi democratizarea spaţiului public în regiunea secesionistă este puţin probabilă în condiţiile actualului format de negocieri. Autorităţile Republicii Moldova vor continua să insiste asupra creării spaţiului economic unic şi informaţional comun, dar nu sunt pregătite să-şi asume responsabilităţi sporite din cauza propriilor sale slăbiciuni.
E
xistenţa unor teme dificile (afacerile veroase din Transnistria, legalizarea capitalului rusesc din regiune, substituirea trupelor de pacificare existente cu forţe civile sub mandat internaţional) 36
blochează aceste negocieri, iar soluţiile se găsesc în afara acestui format. RM va spori aplicarea instrumentelor menite să faciliteze accesul diferenţial spre piaţa europeană al unor grupuri de exportatori privaţi din regiune, conectaţi la sistemul de preferinţe (ATP) la exporturi şi atragerea unor investiţii străine în reconstrucţia regiunii. SUA precum şi state importante ale UE vor continua să sprijine acţiunile concrete pe teren, cu scopul reintegrării teritoriale (demararea unor proiecte de infrastructură pe plan local/intercomunal, de liberă circulaţie a capitalului şi a serviciilor, a forţei de muncă, de diplomaţie populară), dar nu pot accelera un proces căruia îi lipseşte o ghidare inteligentă pe plan local. Orice eforturi în domeniul economic vor fi lipsite de sens însă dacă RM nu-şi va folosi în mod rezonabil resursele simbolice: legalitatea, statul de drept, justiţia, presa liberă, în scopul extinderii conceptului de cetăţenie către toată populaţia regiunii.
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
AGRICULTURĂ Evoluţii curente în agricultură În anul 2006, producţia agricolă a constituit în preţuri curente 13965 milioane lei, ceia ce constituie 95,4% în preţuri comparabile faţă de anul precedent. Comparativ cu anul 2000, producţia agricolă din anul trecut a constituit 110,6% (în anul 2001 – 106,4%, 2002 - 110,1%, 2003 – 95,2%, 2004 – 115% şi 2005 – 116%). Reducerea producţiei agricole a fost determinată de descreşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe, porumb pentru boabe, tutun, fructe şi struguri. Un impact neînsemnat poate fi atribuit reducerii producţiei de lapte. Pentru anul 2007, conform prognozelor noastre, creşterea în agricultură va constitui 4%.
În anul 2006, producţia agricolă sa redus cu 4,6% faţă de anul 2005.
La începutul anului 2007 sunt semnalate unele progrese, în opinia noastră, netemeinice în deblocarea exporturilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Ridicarea interdicţiilor la exportul produselor animaliere şi temporar la produsele vegetale în Federaţia Rusă nu constituie la moment o dezlegare a nodului gordian, care caracterizează relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Pe de altă parte, sunt atestate progrese în armonizarea reglementărilor naţionale cu cele europene în domenii specifice agriculturii. În anul 2006 au fost aprobate 12 norme sanitare veterinare, elaborate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Progrese netemeinice în deblocarea exporturilor moldoveneşti în Rusia.
Fitotehnie Regres în sectorul vegetal.
În anul 2006, recolta principalelor culturi cerealiere a fost una din cele mai joase înregistrate în ultimii 5 ani. Recolta globală a cerealelor şi leguminoaselor boabe a constituit 2298 mii tone1. Astfel, la finele campaniei de recoltare, de pe o suprafaţă de 1076,5 mii ha au fost recoltate 682 mii tone de grâu (productivitatea medie – 23,5 chintale la 1 ha), ceia ce constituie o reducere cu 365 mii tone sau cu 35% faţă de anul precedent, 202 mii tone de orz de toamnă, ceia ce constituie o reducere cu 39 mii tone sau cu 34% faţă de anul precedent şi 1324 mii tone de porumb (productivitatea medie – 28,8 chintale la 1 ha), ceia ce constituie o reducere cu 167 mii tone sau cu 11% faţă de anul precedent. Recoltele slabe de cereale de toamnă au fost determinate în mare măsură de condiţiile climaterice nefavorabile înregistrate în iarna anului 2006 şi de diminuarea suprafeţelor înfiinţate. În anul 2006, recolte globale mai reduse comparativ cu anul precedent mai sunt remarcate la următoarele culturi agricole: tutun – 5 mii tone (productivitatea medie – 13,8 chintale la 1 ha), ceia ce constituie o reducere cu 1,4 mii tone sau cu 23 % faţă de anul precedent, la culturile pomicole, la care cantitatea obţinută de fructe nu a depăşit 320 mii tone (productivitatea medie – 31,2 chintale la 1 ha), ceia ce constituie o reducere cu 51 mii tone sau cu 14 % faţă de anul precedent şi la producţia de struguri – 465 mii tone, (productivitatea medie – 32,5 chintale la 1 ha), ceia ce constituie o reducere cu 53 mii tone sau cu 10 % faţă de anul precedent. Diminuarea producţiei acestor culturi este determinată în cea mai mare măsură de reducerea productivităţii.
Diminuarea producţiei de cereale, tutun, fructe şi struguri - determinată de reducerea productivităţii.
1 Pronosticul CPE pentru anul 2006 (1 ianuarie 2006): cereale şi leguminoase boabe – 2200 mii tone.
37
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tab. 4 Producţia medie la hectar la principalele culturi agricole în Moldova (chintale la 1 ha)
Grâu de toamnă
19711975 33,7
19761980 34,9
19962000 24,5
2001
2002
2003
2004
2005
2006
27,2
25,1
5,0
27,5
26,1
23,5
Porumb Floarea soarelui. Soia Sfeclă de zahăr Tutun
35,8 17,6 279 14,7
35,7 16,5 280 13,1
30,3 12,0 9,9 201 11,9
23,7 12,2 10,1 182 9,5
26,7 12,4 12,3 227 12,8
25,5 11,1 10,6 174 12,5
30,7 12,4 14,1 261,4 13,9
32,7 12,0 18,1 290,1 14,2
28,8 13,2 14,4 278,6 13,8
Cartofi
-
-
56
90,2
71,9
78,7
91,9
105,4
109,5
Fructe
65,7
67,6
30,5
26,5
27,4
57,1
40,7
36,6
31,2
Struguri
60,6
62,6
33,1
33,5
43,3
47,4
49,5
36,2
32,5
Sursă: Bariere tehnice in comerţul exterior cu produse agricole. Studiu legislativ, Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală, Chişinău, 2003, ME şi datele BNS. În schimb, la o serie de culturi agricole, recolta globală a fost superioară celei înregistrate în anul 2005. Astfel, recolta de floarea soarelui a constituit 379 mii tone (productivitatea medie – 13,2 chintale la 1 ha), i-ar de legume – 478 mii tone (productivitatea medie – 111,1 chintale la 1 ha). Creşterea producţiei acestor culturi a datorat majorării productivităţii medii la hectar. Pe de altă parte, creşterea recoltelor globale de sfeclă de zahăr – 1181 mii tone şi soia – 80 mii tone a fost determinată de extinderea surafeţelor înfiinţate cu aceste culturi.
Estimări pentru anul 2007 Cereale şi oleaginoase La finele anului trecut, grâul furajer era exportat din Republica Moldova la condiţiile de livrare CPT Odesa la preţul 137 USD/t, CPT Reni -130 USD/t şi FCA -117 USD/t. În aceiaşi perioadă, preţurile la exportul grâului alimentar constituiau 140 USD/t la condiţiile de livrare CPT/Odesa, 170 USD/t – FOB Reni, 170 USD/t CPT/Reni şi 138,5 USD/t – FCA. Loturile de porumb erau exportate la condiţiile de livrare CPT Reni la preţuri, care oscilau între 155 şi 172 USD/t, i-ar cele de orz furajer la preţul de 129 USD/t la condiţiile de livrare CPT Reni, 125 USD/t – CPT Odesa şi 112 USD/t –FCA. Soia la finele anului trecut era exportată la preţul de 245 USD/t la condiţiile de livrare DAF Belarus, şi 170-185 USD/t la condiţiile de livrare FCA. Loturile de floarea soarelui au fost comercializate la export la următoarele preţuri: 234 USD/tonă la condiţiile de livrare CPT Reni şi 233 USD/tonă la condiţiile de livrare FCA Ungheni-Cristeşti. În februarie 2006, în Ucraina, nivelul minimal a preţului la cereale constituia 795-885 grivne/tonă pentru grâul alimentar (categoria 3) la condiţiile de livrare EXW, 730-740 grivne /tonă pentru grâul furajer la condiţiile de livrare EXW şi 720-730grivne/tonă pentru porumb. În România, conform Patronatului român din industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase (ROMPAN) la începutul anului curent, stocurile de grâu au coborât la 1,6 milioane tone de grâu, astfel încât producătorii din sectorul morărit si panificaţie trebuiau să importeze 300.000 tone de grâu din Ungaria şi
38
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Serbia2. Conform reprezentanţilor ROMPAN „preţul unui kilogram de grâu din import trebuia să fie egal cu cel de pe piaţa internă a României, adică undeva între 0,50 bani si 0,55 bani. Preţurile pe termen scurt şi mediu la cereale se vor menţine relativ înalte
În Moldova, ca şi pe piaţa regională, preţurile pe termen scurt şi mediu la cereale se vor menţine relativ înalte, datorită cererii mărite la principalele produse din această grupă: grâul alimentar şi furajer, orz şi porumb atât pe piaţa mondială, cât şi pe cea regională. Un imbold pentru o diminuare lentă a acestora pe piaţa regională pe un termen scurt şi creşterea ulterioară a acestora într-o perspectivă mai lungă poate servi majorarea cotelor la exportul principalelor produse cerealiere din Ucraina şi ulterior eliminarea totală a restricţiilor la exportul cerealelor instituite la finele anului trecut în această ţară. Însă, situaţia de pe piaţă va deveni instabilă în următoarele luni, datorită epuizării stocurilor de cereale, care sunt mult mai mici comparativ cu anii trecuţi. Tab. 5 Prognoze privind producerea grâului pe ţări în Europa la 25 ianuarie 2007, (milioane tone) International Grains Council, Londra. 2005
Europa UE-27 Bulgaria Republica Cehă Danemarca Franţa Germania Ungaria Grecia Italia Polonia România Slovacia Spania Suedia Marea Britanie Alte state ale UE. Serbia şi Muntenegru Alte state din Europa CSI Kazahstan Rusia Ucraina Alte state din CSI
138.1 133.7 3.5 4.1 4.8 37.0 23.6 5.1 1.1 7.3 8.8 7.6 1.6 3.3 2.3 14.9 8.7 2.1 2.3 91.0 11.0 47.6 18.7 13.8
2006/2007 24 noiembrie 2006, prognoză. 129.5 125.1 3.2 3.6 4.7 35.5 22.0 4.3 1.2 6.1 7.4 5.6 1.4 5.8 2.0 14.7 7.7 1.8 2.6 84.7 12.5 44.0 14.0 14.2
La nivel mondial
618.4
586.6
Estimări
25 ianuarie 2007, prognoză. 129.7 125.3 3.2 3.6 4.8 35.5 22.0 4.4 1.2 7.2 7.1 5.0 1.4 5.6 2.0 14.7 7.7 1.8 2.6 85.6 12.5 44.9 13.9 14.2 589.2 Preţurile la articolele de panificaţie se vor majora.
Datorită acestui fapt, dar şi creşterii preţurilor la resursele energetice şi inputurilor utilizate în producerea produselor de panificaţie, în prima jumătate a anului curent în Republica Moldova poate fi anticipată creşterea preţurilor la articolele de panificaţie, care se bucură de o cerere sporită. O astfel de creştere, după toate probabilităţile va fi anunţată la mijlocul anului, imediat după finalizarea alegerilor locale. Pe termen mediu, formarea de stocuri de cereale din prima grupă şi diminuarea lentă a preţurilor pot deveni problematice în cazul stabilirii unor condiţii climatice nefavorabile în 2 această cantitate constituie circa 1/3 din recolta de grâu obţinută în Republica Moldova.
39
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Perspective propice pentru sectorul oleaginoaselor.
următoarele luni. Acestea ar putea fi menţinerea în continuare a unui nivel redus de umiditate în sol. Perspectivele pentru sectorul oleaginoaselor pentru anul curent sunt favorabile şi sunt determinate de menţinerea unei cereri sporite pe piaţă şi de o creştere moderată a preţurilor pe piaţa internă şi regională. După toate probabilităţile, suprafeţele ocupate de principalele culturi oleaginoase vor cunoaşte în Republica Moldova o creştere moderată.
Produse alimentare Incertitudine pe piaţa zahărului.
Majorarea suprafeţelor înfiinţate cu sfeclă de zahăr cu 25,4% în anul 2006 (42,9 mii ha.) comparativ cu 2005 (34,2 mii ha.) a dus la majorarea volumului global a sfeclei de zahăr obţinute în Republica Moldova cu circa 180 mii tone faţă de anul 2005. Acest fapt, dar şi căderea preţurilor pe pieţele externe a determinat reducerea preţurilor la zahăr pe piaţa internă. În acest sector va persista o incertitudine totală, datorită condiţiilor mult mai dezavantajoase stabilite pentru întreprinderile de procesare la export. În anul curent, exportatorii de zahăr, după toate probabilităţile nu vor mai beneficia de cote la exportul de zahăr în România în regim preferenţial în mărime de 14000 tone. Aceasta cotă, anual, era stabilită în cadrul Comisiei interguvernamentale moldoromâne de colaborare economică şi integrare europeană. Cota la exportul zahărului din Republica Moldova în România era repartizată doar agenţilor economici producători de zahăr, în funcţie de cantitatea de zahăr produs din recolta anuală obţinută de sfeclă de zahăr. O influenţă negativă asupra preţurilor la zahăr va fi exercitată şi de conjunctura nefavorabilă de pe pieţele statelor vecine. Astfel, în Ucraina, stocurile de zahăr au cunoscut mărimi exorbitante, i-ar preţurile sau diminuat brusc până la 2400 - 2480 grivne/tona la condiţiile de livrare EXW în funcţie de regiune. În anul trecut, cantitatea de zahăr produsă în această ţară a constituit 2,6 milioane tone, ceia ce constituie o depăşire cu circa 570 mii tone a cotelor instituite de stat pentru întreprinderile de procesare a sfeclei de zahăr. Luând în calcul, rezervele de zahăr rămase din anul trecut, cantitatea necesară pentru consumul intern a fost depăşită cu circa un milion de tone. O supraproducere de acest gen este înregistrată şi în Republica Belarus. În anul 2006, recolta de rădăcini dulci obţinută în acest stat a constituit 3,96 milioane tone, ceia ce constituie o depăşire a capacităţilor de producere a întreprinderilor de procesare cu 0,7 milioane tone. Pentru a dezamorsa situaţia, instituţia centrală de specialitate din această ţară la începutul anului curent a recomandat insistent întreprinderilor agricole să diminueze suprafeţele înfiinţate cu sfeclă de zahăr şi să exporteze materia primă stocată!
Zootehnie Creştere cu 4,4 la sută în sectorul animalier.
În anul 2006, în sectorul animalier a fost înregistrată o creştere a producţiei animaliere cu 4,4 la sută comparativ cu anul 2005. Majorarea producţiei agricole a datorat creşterii producţiei animale (producţia de creştere a vitelor şi păsărilor) - şi producţiei de ouă. În schimb, după o creştere constantă a producţiei de lapte pe parcursul ultimilor trei ani, în anul trecut a fost înregistrată o scădere a producţiei cu circa 13 mii tone sau cu 2 la sută. Această reducere a datorat diminuării efectivului de animale şi productivităţii.
40
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
POSIBILITĂŢILE DE EXPORT ALE SECTORULUI ZOOTEHNIC.
P
osibilităţile de export ale sectorului zootehnic sunt destul de limitate. Drept argument pot servi datele referitoare la soldul înregistrat în anul 2006 în comerţul exterior cu produse animaliere şi de origine animalieră. Din principalele grupe de mărfuri comercializate în cadrul tranzacţiilor comerciale externe, numai în comerţul cu animale vii, Moldova are un sold pozitiv. In comerţul cu produsele din celelalte grupe, cum ar fi: “carnea şi măruntaiele comestibile”, “peşte”, “lapte şi produse lactate, ouă de păsări, miere naturală“, ”preparate din carne”, “piei brute”, “lînă şi deşeuri de lînă”, importurile depăşesc vădit exporturile.
R
eluarea exporturilor în Rusia şi în Ucraina, cît şi unele bariere tarifare la importul în Moldova a produselor animaliere, instituite prin modificările operate în tariful vamal în ultima lună a anului 2006 şi întrate în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2007 au o semnificaţie deosebită pentru sectorul zootehnic, nu printr-o eventuală creştere a exporturilor pe termen scurt, care nu este posibilă, dar printr-un impact pozitiv asupra sectorului de producere şi a pieţei interne de
desfacere. În acest sens, nu este cazul să aşteptam rezultate imediate. De asemenea, nu este cazul să credem că în Rusia şi Ucraina, nişele de pe piaţă sunt bătute în cui în aşteptarea câtorva exportatori moldoveni.
În comerţul exterior cu produse din sectorul animalier – sold negativ constant.
A
rmonizarea reglementarilor interne la cele europene este un lucru firesc. Pe parcursul anului trecut, au fost aprobate 8 norme sanitare veterinare elaborate de câtre Ministerul Agriculturii în conformitate cu directivele europene. Multe altele sunt în aşteptare. Este un randament destul de bun. Repercusiunile acestor norme asupra exportatorilor la moment, în mod firesc sunt mici, dar pe viitor vor ajuta foarte mult atât exportatorii, cît şi producătorii de produse animaliere. În ceia ce priveşte exporturile moldoveneşti de produse animaliere în UE: acestea vor fi posibile numai atunci când vor întruni câteva cerinţe cumulativ: va exista o ofertă de export acceptabilă pentru importatorii din UE, vor fi aplicate integral normele sanitare deja aprobate şi cele care îşi ateapta rândul, i-ar producătorii şi exportatorii se vor conforma în totalitate cerinţelor acestora.
Ridicarea interdicţiilor la exporturile în Rusia si Ucraina şi modificările operate in tariful vamal vor avea un impact pozitiv asupra sectorului de producere si a pieţei interne de desfacere.
Tab. 6 Efectivul de animale în perioada anilor 2001-2006. Bovine, total din care vaci Porcine Ovine şi caprine Păsări
2001 405 272 449 946 14119
2002 410 279 508 956 14995
2003 373 256 446 938 15765
2004 331 231 398 942 17522
2005 311 217 462 938 22235
Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
41
2006 311 218 464 948 -
2007 304 214 543 917 -
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Pentru anul 2007, contrar aşteptărilor instituţiilor de specialitate, schimbări de proporţii în sectorul animalier nu pot fi anticipate. Cauzele unor previziuni neoptimiste de acest gen sunt multiple: În sectorul animalier, nivelul mortalităţii animalelor e în creştere.
•
Efectivul de animale pe parcursul ultimilor ani este în scădere. Astfel, la 1 ianuarie 2007, efectivul de bovine, a ovinelor şi caprinelor, a păsărilor a constituit 98 la sută faţă de numărul înregistrat în aceiaşi perioadă a anului trecut. O excepţie constituie numărul porcinelor care s-a majorat cu 18 la sută.
Avicultura fără pieţe de desfacere.
•
În sectorul animalier este înregistrată o creştere a nivelului mortalităţii animalelor. Astfel, în anul 2006, nivelul mortalităţii animalelor a înregistrat la întreprinderile agricole următorii indice: la bovine – 5,1 la sută (3,5% în anul 2005), la porcine – 9,7% (3,5% în anul 2005) şi la ovine şi caprine – 6,4 la sută (4,8% în anul 2005).
Efectivul de animale pe parcursul ultimilor ani este în scădere.
•
În avicultură, cea mai stabilă ramură din sectorul zootehnic persistă o serie de riscuri care nu sunt de neglijat: situaţia epizootică complicată din regiune şi lipsa pieţelor de desfacere.
•
Suprafeţele înfiinţate cu culturi pentru nutreţ au o pondere nesemnificativă în structura înfiinţărilor agricole.
Politici agricole Ponderea culturilor pentru nutreţ în structura înfiinţărilor agricole nesemnificativă.
La 28 decembrie 2006, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Fondul nominalizat este aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2007 în sumă de 240 milioane lei, ceia ce constituie o majorare a resurselor alocate în fondul respectiv la momentul adoptării legii similare pentru anul 2006 şi o diminuare cu 16 milioane lei faţă de suma fondului nominalizat, modificată prin Legea nr. 391-XVI din 08.12.2006. Conform Hotărârii Parlamentului, resursele financiare din fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli prevăzut pentru anul 2007 sunt repartizate în următorul mod: 1) Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare 120 de milioane de lei, inclusiv: a) 15 milioane lei pentru subvenţionarea producătorilor de sfeclă de zahăr; b) 3 milioane lei pentru subvenţionarea cultivatorilor de tutun; c) 17 milioane lei pentru stimularea producerii materialului săditor pomicol şi înfiinţării plantaţiilor pomicole; d) 3 milioane lei pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului; e) 2 milioane lei pentru susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice; f) 45 milioane lei pentru subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar (pesticidelor) şi de fertilizanţi (îngrăşămintelor minerale); g) 15 milioane lei pentru subvenţionarea sectorului zootehnic;
42
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
h) 20 milioane lei pentru subvenţionarea procurării tehnicii şi utilajului agricol; 2) Întreprinderii de Stat „Moldresurse” 20 de milioane de lei pentru stimularea creării de staţiuni tehnologice de maşini; 3) Ministerului Finanţelor, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, 100 de milioane de lei pentru subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie. Prin urmare, în anul 2007, direcţiile subvenţionate din fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli se extind cu trei direcţii noi: dezvoltarea culturii nucului, dezvoltarea agriculturii ecologice şi dotarea cu tehnică şi utilaj a producătorilor de legume.
Grile de productivitate plauzibile la subvenţionarea producătorilor de sfeclă de zahăr şi de tutun.
De asemenea, regulamentul este îmbunătăţit în comparaţie cu cel din anul trecut prin introducerea unor grile de productivitate plauzibile la subvenţionarea producătorilor de sfeclă de zahăr şi de tutun. De exemplu, producătorii de sfeclă de zahăr vor putea beneficia de subvenţii în mărime de 200 lei pentru fiecare hectar înfiinţat şi suplimentar de plăţi în sumă de: 100 lei/ha în cazul obţinerii unei productivităţi de 25-30 t/ha. 150 lei/ha în cazul obţinerii unei productivităţi de 30-35 t/ha. 200 lei/ha în cazul obţinerii unei productivităţi de peste 35 t/ha. În anul 2006, producătorii de sfeclă de zahăr beneficiau de o susţinere de 250 de lei pentru fiecare hectar însămânţat şi suplimentar de alocaţii în valoare de 10 lei pentru fiecare tonă livrată întreprinderilor de procesare, cu condiţia că recolta sfeclei în anul de subvenţionare să depăşească 22 de tone la ha. Acest plafon de productivitate este net inferior productivităţii medii pe ţară înregistrată în anii 2005-2006. Un dezavantaj a noilor prevederi constituie diminuarea suportului financiar în raport pe o unitate de suprafaţă (ha). Însă, acest dezavantaj este compensat prin mărirea numărului de potenţiali beneficiari de subvenţii din partea statului.
Condiţii de eligibilitate mai avansate pentru beneficiarii de subvenţii.
În cazul prevederilor ce reglementează modul şi condiţiile pe care necesită să le întrunească producătorii de tutun, se remarcă o îmbunătăţire considerabilă faţă de prevederile din anul trecut. Acestea se referă la grilele de productivitate raţionale, la creşterea suportului din partea statului pe o unitate de suprafaţă cultivată şi la condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească beneficiarii de subvenţii, care sunt mult mai avansate comparativ cu anul precedent. Probabil, că la elaborarea regulamentului s-a luat în consideraţie faptul, că acest sector din agricultură rămâne în continuare foarte important şi necesită să fie susţinut de stat. În anul trecut suprafeţele ocupate cu tutun au fost de 6,7 ori mai mici comparativ cu anul 2000. Această situaţie a generat un deficit acut de materie primă pe piaţă internă în condiţiile unei cereri mărite. De aceia, nu-i de mirare, că în ianuarie-noiembrie 2006, fabricarea produselor de tutun în ţară sa redus cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.
Suprafeţele ocupate cu tutun înanul 2006 de 6,7 ori mai mici comparativ cu anul 2000
La stimularea producerii materialului săditor pomicol şi înfiinţării plantaţiilor pomicole, în sfârşit s-a ajuns la situaţia, când agricultorii nu mai sunt discriminaţi în funcţie de suprafaţa de teren aflată în gestiune. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la elaborarea regulamentului a ţinut cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1043 din 08.09.2006 cu privire la
Agricultorii nu mai sunt discriminaţi în funcţie de suprafaţă.
43
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
perfecţionarea mecanismului de acordare a subvenţiilor în agricultură, care prevede expres, că „subvenţiile vor fi acordate producătorilor agricoli, indiferent de tipul de proprietate, forma organizatorico-juridică sau mărimea gospodăriei, în baza unor criterii de eligibilitate obiective şi transparente. Criteriile de selectare a beneficiarilor vor fi revizuite pentru specificarea procedurilor utilizate în cazurile în care mijloacele disponibile nu vor putea satisface toate cererile, iar suprafaţa de plantare a viilor şi livezilor, eligibilă pentru subvenţionare, va fi redusă la 0,5 ha.” În anul 2006, de compensarea parţială a cheltuielilor de producere sau de procurare a materialului săditor pomicol pentru înfiinţarea pepinierelor şi plantaţiilor pomicole beneficiau agenţii economici care au înfiinţat pepiniere şi cei care au înfiinţat, începând cu anul 2005, plantaţii pomicole pe o suprafaţă totală de cel puţin 5 ha, conform proiectului de înfiinţare. În cazul înfiinţării de plantaţii pomicole cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, se acordau compensaţii cu condiţia comasării lor cu plantaţiile înfiinţate în ultimii 3 ani, a căror suprafaţă totală să nu fie mai mică de 5 ha. În anul curent, subvenţiile vor fi acordate: • •
pentru producerea materialului săditor pomicol (pomi altoiţi) - în mărime de 20,0 mii lei la un hectar de suprafaţă a câmpului I (pentru altoirea la masă) sau a câmpului II (pentru altoire prin oculare); pentru înfiinţarea, începând cu toamna anului 2006, a plantaţiilor pomicole, cu soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova - în mărime de 10,0 mii lei la un ha de suprafaţă plantată cu specii sămânţoase şi în mărime de 7,5 mii lei – pentru un ha de suprafaţă plantată cu specii sâmburoase.
Referitor la unele direcţii, care sunt susţinute în premieră în republică dezvoltarea culturii nucului şi dezvoltarea agriculturii ecologice. Conform regulamentului, utilizarea mijloacelor prevăzute pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului în sumă de 3 milioane lei se va efectua în baza Regulamentului cu privire la modul de creare şi utilizare a fondului pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.189 din 5 martie 20013. De mijloacele prevăzute pentru susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice vor beneficia agenţii economici pentru cheltuielile suportate în perioada de conversiune la agricultura ecologică. Mărimea suportului acordat de stat va constitui 700 de lei pentru un ha, i-ar suprafaţa totală eligibilă pentru subvenţionare în ţară pentru anul 2007 este 3000 ha. În final, regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli elaborat de MAIA şi aprobat în anul curent de Parlament este îmbunătăţit substanţial în comparaţie cu regulamentul similar din anul 2006. Acest fapt, datorează într-o mare măsură şi conlucrării Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu societatea civilă, în special cu Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală. Mai multe propuneri lansate de către Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală în cadrul campaniei de advocacy pentru eficientizarea sistemului de susţinere a agriculturii la finele anului trecut au fost preluate şi incluse în noul regulament. Însă, în continuare mai există rezerve mari, neutilizate pentru perfecţionarea acestuia cu scopul extinderii numărului de potenţiali beneficiari de suport din partea statului, asigurării unei transparenţe mai mari în gestionarea mijloacelor financiare ale fondului şi implicit a creşterii eficienţei acestora. 3 Prin legea bugetului de stat pentru anul 2007, deja este aprobat fondul special pentru încurajarea dezvoltării nucului în sumă de 3 milioane lei.
44
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
BUSINESS Declinul industriei naţionale a continuat în ultimul trimestru al anului curent, iar sectorul serviciilor s-a dezvoltat într-un ritm lent. Deşi nivelul investiţiilor străine a depăşit plafonul de 330 mln. USD, acest fapt a fost insuficient în atenuarea situaţiei dramatice în care se află economia ţării. Eforturile conducerii ţării de a îmbunătăţi relaţiile cu ţările vecine şi principalii parteneri economici nu au înregistrat succese remarcabile. Considerăm că până la sfârşitul anului 2007, volumului producţiei industriale va cunoaşte o uşoară creştere, însă nu va ajunge la nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005. Criza din sectorul industrial va continua în pofida promisiunilor autorităţilor din Federaţia Rusă de a normaliza relaţiile comerciale cu R. Moldova.
În anul 2007, creşterea volumului producţiei în industrie va constitui 3%, iar în sfera serviciilor6%.
Experţii ME consideră, că până la sfârşitul anului curent, volumul producţiei industriale va creşte cu 3% comparativ cu anul 2006, însă va fi sub nivelul volumului de producţie înregistrat înainte de criza declanşată la începutul anului 2006. Pentru sectorul serviciilor, pronosticăm o creştere de 6% până la sfârşitul anului 2007, iar pentru anul 2008 anticipăm o creştere industrială de 5% şi a serviciilor de 7%.
Nivelul investiţiilor Anul 2006 a fost cel mai reuşit an pentru Republica Moldova în atragerea investiţiilor străine directe a căror influx a atins nivelul de 336,4 mln. USD. Pe plan extern, s-au creat mai multe premise care ar putea contribui la susţinerea şi chiar creşterea investiţiilor în ţara noastră, dintre care le menţionăm pe următoarele: 1. Aderarea României la UE a contribuit la orientarea investitorilor spre ţările din Est, unde forţa de muncă rămâne în continuare a fi ieftină şi suficient de calificată; 2. Statutul de ţară vecină cu Uniunea Europeană va asigura accesul la fondurile UE, care vor permite îmbunătăţirea infrastructurii; 3. Concurenţa intensă pe pieţele din Vest contribuie la deplasarea spre Est a proceselor de producţie cu utilizare intensă a forţei de muncă.
Investiţiile Străine Directe, mln. dolari USA
400
336 336
350 300
260.33 241.8
250 200 166.8 150
102.9
100 50
p
06
05
04
02
07
20
20
20
20
20
20
03
0
Republica Moldova are toate şansele să mărească semnificativ nivelul investiţilor, în condiţiile în care ar reuşi să creeze un mediu stabil din punct de vedere politic, să-şi orienteze eforturile în eradicarea corupţiei la nivelul funcţionarilor de stat şi să insiste în reformarea cadrului legal care inhibă dezvoltarea afacerilor. Pentru anul 2007, pronosticăm un nivel de investiţii egal, cel puţin, nivelului din 2006, în anul 2008 aşteptându-se o creştere a acestora.
Declinul industriei naţionale a fost cauzat de sistarea exportului de băuturi alcoolice şi de regresul înregistrat în alte sectoare industriale.
Ritmul de creştere în construcţii Pe parcursul anului 2006, volumul lucrărilor de antrepriză efectuate de întreprinderile de construcţii-montaj a înregistrat comparativ cu anul 2005, o creştere sporită, ajungând la nivelul de 24%. Dezvoltarea sectorului construcţiilor a generat o creştere a numărului operatorilor din acest domeniu, preţurile la imobile atingând recordul. Majoritatea lucrărilor au fost efectuate în capitală, tendinţă care se va păstra şi pe viitor. În anul
45
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Sectorul construcţiilor va continua să crească şi în anul 2007, dar într-un ritm mai scăzut.
2007 presiunile asupra „jucătorilor” de pe piaţa imobiliară se vor intensifica, forţându-i să găsească soluţii noi, care vor dinamiza tranzacţiile pe această piaţa. Piaţa imobiliară solicită instrumente ipotecare caracterizate prin dobânzi reduse şi termene lungi, o rată mai scăzută a primei tranşe şi proceduri mai simplificate de obţinere a împrumuturilor ipotecare. Sfârşitul anului 2006 a fost marcat de o supraoferta la locuinţe, în mod special, pe piaţa primară. Sectorul construcţiilor va continua să crească şi în anul 2007, dar într-un ritm mai scăzut, tendinţă care se va menţine şi în anul 2008.
Industria naţională— în impas Pentru a-şi reveni, industria naţională are nevoie de cel puţin 2 ani.
Declinul industriei naţionale a continuat până la sfârşitul anului 2006, când volumul producţiei industriale a scăzut la nivelul de 93.1%, comparativ cu anul precedent. Deşi cauza principală a acestei situaţii a constituit-o criza exporturilor vinurilor în Federaţia Rusă, se observă că şi alte sectoare industriale înregistrează un declin. Graf. 4 Ritmul de creştere a producţiei în sectoarele industriei naţionale
35
Total Industrie
30 25
Industria Prelucratoare
20 15
Industria Extractiva
10 5 0 -5
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Energie, gaze si apa
-10
Sursa: BNS, CPE Factorul care a cauzat ,în parte, diminuarea producţiei din aceste sectoare este competitivitatea slabă a producţiei industriei autohtone, care nu face faţă concurenţei nici pe piaţa locală, nici pe pieţele străine. Doar întreprinderile cu acces pa pieţele externe, care s-au racordat la cerinţele de calitate a ţărilor respective, au reuşit să menţină tendinţe pozitive de dezvoltare. Într-o criză profundă se află întreprinderile din industria alimentară, iar descreşterea producţiei de vinuri a afectat si producţia de hârtie şi de carton, pe cea de sticlă şi articole din sticlă. Industria naţională va avea nevoie de cel puţin 2 ani pentru a reveni la ritmul de creştere a nivelului de producţie de la sfârşitului anului 2005. Pe parcursul anului 2007, în industrie se va înregistra o creşte de 3%, iar în anul 2008—cu 5%.
Industria prelucrătoare Descreşterea cu 8% a volumului producţiei în industria prelucrătoare a determinat o diminuare cu 7,7% a volumului total al producţiei industriale. Aceasta se explică prin gradul mare de influenţă al industriei prelucrătoare
46
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
asupra sectorului industrial în întregime, datorită ponderii înalte pe care o deţine. Industria prelucrătoare a fost afectată, la rândul ei, de scăderea cu 19% a volumului de producţie în industria alimentară şi cea a băuturilor. Ultima a avut o astfel de prestaţie, din cauza scăderii volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea vinului – de 2 ori, fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 37%, fabricarea uleiului şi a grăsimilor – cu 9%, fabricarea produselor de tutun cu 23%. O scădere atât de bruscă a volumului producţiei în cadrul întreprinderilor din industria prelucrătoare nu poate fi atribuită doar crizei exporturilor de vinuri. Se observă o tendinţă clară de înrăutăţire a situaţiei şi la alte întreprinderi, cauza principală fiind capacitatea redusă a produselor acestora de a concura pe piaţa locală şi, prin urmare, reducerea cotelor pe care le ocupă pe piaţa locală. La aceasta se mai adaugă şi insuccesele în eforturile de promovare a exporturilor. Graf.5 Structura industriei prelucrătoare; %
Fabricare a hîrtie i ş i cartonului 3% Fabricare a produs e lor te xtile , pre parare a ş i vops ire a blănurilor 4%
Fabricare a de m aş ini ş i e chipam e nte 3%
Producţia altor produs e din m ine rale ne m e talife re 15%
Alte le 19%
Indus tria alim e ntară, a băuturilor ş i produs e lor de tutun 56%
Sursa: BNS Lipsa investiţiilor, tehnologiilor şi a managementului performant rămâne în continuare un impediment în dezvoltarea întreprinderilor industriale.
Lipsa investiţiilor, tehnologiilor şi a managementului performant rămâne a fi în continuare un impediment în dezvoltarea cu succes a multor întreprinderi din ramurile industriale. Redresarea situaţiei din cadrul industriei naţionale depinde şi de posibilitatea revenirii vinurilor moldoveneşti pe piaţa Rusiei, dar şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii vinurilor combinată cu sporirea eficienţei în procesul de producţie. Îmbunătăţirea calităţii vinurilor pe seama măririi semnificative a costurilor de producţie nu presupune şi creşterea atractivităţii acestor produse pe piaţa externă. În acelaşi timp, o dată cu revenirea vinurilor fabricate în Moldova pe piaţa Federaţiei Ruse, acestea vor trebui sa fie de o calitate mai bună, ceea ce va implica costuri suplimentare de producţie şi în consecinţă, scumpirea produsului finit, fapt care va conduce la creşterea preţului de desfacere şi la poziţionarea vinurilor pe un segment superior al pieţei. Volumul vânzărilor pe acest segment va fi considerabil mai mic, iar la o marjă a profitului mai mică, veniturile realizate de către producători vor fi mai modeste (vezi capitolul Comerţul Exterior).
Acumularea stocurilor a distorsionat imaginea reală a stării de lucruri din industria naţională.
47
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
INERŢIA INDUSTRIALĂ ÎN 2006
V
olumul producţiei industriale realizat în cadrul unei economii se distribuie între consumul intern şi exporturi, surplusul fiind stocat.
D
upă părerea experţilor CPE, o scădere şi mai bruscă, decât cea înregistrată în prezent, a volumului producţiei industriale, pe fundalul scăderii exporturilor şi al reducerii consumului intern al producţiei autohtone, a putut fi prevenită prin faptul că întreprinderile au continuat producţia pe seama măririi stocurilor. În cazul în care creşterea stocurilor ar fi oprită, scăderea volumului producţiei
industriale ar fi şi mai drastică. Cu alte cuvinte, industria a continuat să producă din inerţie, în speranţa că stocurile acumulate vor găsi pieţe de desfacere. Înţelegerea acestui fenomen este foarte important pentru a crea un tablou cât mai real asupra stării de lucruri din acest sector al economiei. Succesul oricărei activităţi economice se măsoară nu doar după capacitatea de a produce, ci, mai degrabă, după capacitatea de a comercializa producţia realizată. Creşterea stocurilor a distorsionat imaginea reală a stării de lucruri din industria naţională, dar a permis continuarea procesului de producţie la întreprinderi.
Industria extractivă Pe parcursul anului 2006, creşterea de 23% a volumului producţiei în industria extractivă, comparativ cu 2005, a fost alimentată de creşterea sectorului construcţiilor. Pentru anii 2007, pronosticăm o menţinere a ritmului de creştere, dar la un nivel mai scăzut.
Producţia şi distribuţia de energie electrică, termică, de gaze şi de apă caldă Anul 2006 a fost marcat de o creştere a preţului pentru gaze naturale. La sfârşitul anului, Republica Moldova a ajuns la un acord comun cu concernul Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în anul 2007 la un preţ de 170 dolari SUA pentru 1000m3. Până în anul 2011, preţul va creşte în continuare ajungând la cotele medii europene. Pe parcursul anului 2006, volumul producţiei şi al distribuţiei de energie electrică şi termică, de gaze şi de apă caldă a crescut cu 6%, dintre care producţia şi distribuţia energiei electrice cu 5%, iar aprovizionarea cu aburi şi apă caldă cu 9%. Astfel, se atestă o încetinire a ritmului de creştere, comparativ cu anul 2005, când se înregistra o mărire de 13%, faţă de 2004. În anii 2007 şi 2008, situaţia în acest sector nu se va schimba semnificativ, rata de creştere stabilindu-se la nivelul de 5-6%.
Încetinirea ritmului de creştere şi în sectorul serviciilor Pe parcursul anului 2006, ritmul de creştere a volumului serviciilor prestate populaţiei a fost în continuă descreştere, ajungând sub nivelul aşteptat. Astfel, în 2006, creşterea a constituit doar 4.7%, în comparaţie cu anul 2005. În anul 2006 varia servicii au devenit mai accesibile păturilor largi ale populaţiei. Acest lucru se datorează faptului, că mai mulţi prestatori de servicii nu şi-au ajustat preţurile ca urmare a nivelului înalt de inflaţie. Ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei şi a remitenţelor importante, anumite categorii de servicii au fost utilizate mai pe larg, în acelaşi timp,
48
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
numărul utilizatorilor acestor servicii a crescut. Cea mai mare creştere a înregistrat-o operatorii de telefonie mobilă. Cei doi operatori de pe piaţa moldovenească au realizat în 2006 o creştere de 38% comparativ cu anul precedent. În anul 2007, se aşteaptă o intensificare a concurenţei această piaţa, o dată cu apariţia celui de-al treilea operator de telefonie mobilă şi, recent, eliberarea a încă unei licenţe unei companii de telefonie mobilă, pentru tehnologia GSM. Toate acestea au intensificat eforturile operatorilor de a-şi menţine clientela prin programe de fidelitate, iar pe parcursul anului 2007, pe lângă diversificarea serviciilor şi îmbunătăţirea calităţii, consumatorii se vor bucura şi de o uşoară scădere a preţurilor, ca urmare a intensificării concurenţei, ce se va manifesta atât prin extinderea ofertei( menţinânduse tarifele existente la unele servicii), cât şi prin reducerea tarifelor. În mod special, se va intensifica lupta pentru noi abonaţi prin lansarea unor oferte multiple care să-i încurajeze pe potenţialii clienţi să facă alegerea în favoarea unuia sau altui operator.
În anul 2007, volumul total din sectorul telecomunicaţiilor şi al tehnologiilor informaţionale va continua să crească.
Pe parcursul anului 2006, numărul utilizatorilor de internet a crescut mai bine de 2 ori şi a ajuns la nivelul de 459,9 mii de utilizatori. Această piaţă de servicii are un potenţial mare de creştere, încă neexplorat. Numărul utilizatorilor de internet va fi în continuă creştere în anul 2007 Pe parcursul anului precedent, numărul utilizatorilor de telefonie fixă s-a majorat continuu, crescând şi vânzările. Numărul abonaţilor reţelei CDMA a depăşit 52 de mii de abonaţi. Alături de construcţii şi transporturi, telecomunicaţiile ocupă unul din primele locuri în dezvoltarea sectorului serviciilor. În anul 2006, volumul total din sectorul telecomunicaţiilor şi al tehnologiilor informaţionale a constituit 270 mln.USD, în anul 2007 continuând să crească. Pe parcursul anului 2006, volumul mărfurilor transportate s-a redus cu 4.4% în comparaţie cu anul precedent. Dificultăţile prin care trece industria naţională a afectat şi ramura transportului de mărfuri. În domeniul transportului de pasageri se observă o tendinţă de creştere, acest fapt explicându-se prin deplasările frecvente a unui număr mare de cetăţeni care lucrează peste hotare. Pe parcursul anului 2007, tendinţa de majorare a numărului de pasageri se va menţine, volumul mărfurilor transportate va înregistra, de asemenea, o uşoară creştere.
Comerţul În anul 2006, fiind alimentat de remitenţele de peste hotare, volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu 9%. Comparativ cu anul 2005, acest nivel reprezintă o încetinire cu 4% a volumului vânzărilor de mărfuri cauzată, pe de o parte, de reorientarea preferinţelor consumatorilor, care îşi canalizează veniturile disponibile în alte domenii, cum ar fi economiile, investiţiile în imobile, iar, pe de altă parte, de faptul că un număr important de gospodării casnice şi-au satisfăcut, în mare, nevoile de achiziţii ale bunurilor de primă necesitate. Un alt factor care a contribuit la încetinirea ritmului de creştere a volumului vânzărilor este menţinerea unei rate înalte la dobândă pentru împrumuturile destinate consumului de acest ordin. Pentru anul 2007, pronosticăm o majorare cu 8% a volumului vânzărilor cu amănuntul, acest nivel menţinându-se şi în anul 2008.
49
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
În ceea ce priveşte gradul de facilitare a afacerilor, Moldova a cedat poziţia anterioară, plasându-se de pe locul 88 pe locul 103.
Micul Business Deşi numărul afacerilor mici este în continuă creştere şi, la prima vedere, pare că eforturile conducerii ţării sunt îndreptate pentru crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea micului business, condiţiile existente sunt însă departe de cele aşteptate de către oamenii de afaceri. Pe de o parte, Moldova şi-a propus realizarea unor obiective importante ca: reducerea impozitelor, întărirea sistemului de administrare fiscală, creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legal ce reglementează activitatea de întreprinzător etc., pe de altă parte însă, în continuare statul se implică foarte mult în economie, multe din prevederile legale ajungând să fie impedimente în calea libertăţii antreprenoriale. Adoptarea în luna august anului 2006 a Legii cu privire la principiile de bază şi la mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător a costituit un alt pas important în vederea asigurării libertăţii comerţului şi a activităţii de întreprinzător, a concurenţei libere şi a creării unui cadru favorabil de dezvoltare economică.Ţinem să menţionăm că deşi numărul activităţilor ce necesită licenţierea s-a redus, companiile trebuie să prezinte un set impunător de documente în vederea obţinerii licenţelor. Anul 2006 a fost marcat de o dezvoltare masivă a activităţilor de leasing şi microfinanţare. Deşi ratele dobânzilor sunt înalte, din cauza nivelului ridicat al inflaţiei şi al riscului implicat, atât leasing-ul, cât şi instituţiile de microfinanţare rămân a fi surse importante la care apelează micul business pentru a obţine finanţarea activităţii sale. Remarcăm o îmbunătăţire considerabilă a posibilităţilor de creditare a micului business prin ofertele băncilor comerciale. Pentru anul 2007, pronosticăm o uşoară îmbunătăţire a climatului de afaceri şi o majorare a numărului afacerilor micro, mici şi mijlocii, majoritatea fiind finanţate din surse proprii şi din surse atrase în formă de împrumuturi şi credite bancare.
50
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
COMERŢUL EXTERN Balanţa comercială în anul 2006 a însumat un deficit de 1641,6 milioane dolari.
În anul 2006 au luat amploare mai multe procese, originea cărora datorează atât factorilor interni, cât şi celor externi. Este cert, că evoluţia curentă din comerţul exterior este influenţată de unii factori externi, cum ar fi interdicţiile instituite de Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de produse agricole şi băuturi alcoolice sau creşterea preţurilor externe la produsele energetice. Dar este adevărat şi faptul, că majoritatea problemelor din comerţul exterior au o legătură directă cu problemele existente în politicile de promovare a exporturilor şi în cele din economia naţională, acumulate preponderent în industrie şi agricultură.
În anul curent, exporturile în ţările UE vor fi superioare celor destinate ţărilor CSI.
Disproporţiile în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova au determinat acumularea în anul 2006 a unui sold negativ al balanţei comerciale în valoare de 1641,6 milioane dolari, ceia ce constituie o majorare cu 36,7 la sută sau cu 440,6 milioane dolari SUA a deficitului balanţei comerciale, comparativ cu anul 2005. Totodată, exporturile moldoveneşti în premieră au regresat în expresie valorică comparativ cu anul precedent, i-ar ponderea exporturilor în ţările Uniunii Europene din volumul totalul a exporturilor a crescut cu 5,3% faţă de anul 2005 şi a constituit 35,0% sau cu 5,3% mai puţin decât cota exporturilor în statele CSI. În anul curent, cota exporturilor în ţările Uniunii Europene va depăşi în premieră cota-parte a exporturilor în ţările CSI. În anul 2007, conform prognozelor noastre, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor creşte cu 16% şi 19% corespunzător.
În anul 2007, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor creşte cu 16% şi 19% corespunzător.
Exporturile în premieră sau diminuat în expresie valorică comparativ cu anul precedent.
Exporturile În anul 2006, exporturile moldoveneşti în premieră au regresat în expresie valorică comparativ cu anul precedent. Valoarea acestora în anul 2006 a totalizat 1051,6 milioane dolari SUA, ceia ce constituie o reducere cu 39,7 milioane dolari SUA sau cu 3,6% faţă de anul 2005.
Graf. 6. Comerţul exterior al R. Moldova în anii 2005 - 2006.
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Export
Import 2005
Deficitul balantei comerciale
2006
Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
51
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
În mare măsură, diminuarea volumului exporturilor este explicată prin sistarea livrărilor de băuturi alcoolice în Federaţia Rusă. Un impact mai mic asupra volumului exporturilor moldoveneşti a fost determinat de reducerea livrărilor de mărfuri moldoveneşti în unele state, care în ultimii ani deţineau o poziţie constantă printre primii parteneri comerciali a-i Republicii Moldova – SUA şi Italia. Conform datelor BNS, impactul negativ cauzat de reducerea exporturilor în ţările indicate a fost atenuat de majorarea volumului de mărfuri livrate către România (+39,3%), Ucraina (+28,9%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (de 2,5 ori), Polonia (de 1,6 ori), Slovacia (de 1,5 ori), Franţa (+44,6%), Elveţia (de 1,9 ori), Bulgaria (de 1,8 ori), Kazahstan (+39,7%), Germania (+9,5%), Turcia (+15,4%), Belarus (+4,0%) etc., care a influenţat creşterea pe total exporturi respectiv cu 4,0%, 2,6%, 1,5%, 1,3%, 0,7%, 0,7%, 0,6%, 0,6%, 0,6%, 0,4%, 0,3%, 0,3%.
Graf. 7. Comerţul exterior în anii 2005-2006. 1200000 1000000 800000
Ţările C S I.
400000
Ţările Uniunii E uropene.
200000
-400000 -600000
E xport
Import
2006
2005
2006
2005
-200000
2006
0
2005
Mii USD
600000
B alanţa comercială
Ţările E uropei C entrale ş i de E s t. Alte ţări
-800000 Anul
Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
Pe termen scurt, ritmul de creştere a exporturilor va cunoaşte o uşoară înviorare.
Cu toate acestea, pe termen scurt, ritmul de creştere a exporturilor va cunoaşte o uşoară înviorare, facilitată de reluarea exporturilor în Rusia, datorită ridicării parţiale a interdicţiilor ruseşti şi creşterii în continuare a volumului exportului în ţările Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de Est. Geografia exporturilor în anul 2006 sa extins, datorită creşterii fluxului de mărfuri destinat ţărilor Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de Est. În anul 2006, fluxurile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au crescut până la 368,0 mil. dolari SUA, ceia ce constituie o creştere cu 13,6% faţă de anul 2005. Ponderea cotei exporturilor în ţările Uniunii Europene din volumul totalul a exporturilor a crescut cu 5,3% faţă de anul 2005 şi a constituit 35,0%. În opinia noastră, în anul 2007 poate fi anticipată o creştere similară, în care, după toate probabilităţile ponderea exporturilor în ţările UE va depăşi nivelul cotei-părţi ce va reveni statelor CSI din totalul exporturilor. Ritmuri similare de creştere a exporturilor pot fi remarcate şi în cazul ţărilor Europei Centrale şi de Est, în care fluxurile de mărfuri destinate acestor ţări în expresie valorică au crescut cu 43,1% comparativ cu anul 2005 şi au constituit 173,7 milioane dolari SUA. 52
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
În anul trecut, fluxurile de mărfuri destinate ţărilor CSI s-au redus cu 23,1% faţă de cele înregistrate în anul 2005 şi au însumat 424,1 milioane dolari SUA. Ponderea acestora în totalul exporturilor a constituit 40,3%, diminuându-se considerabil comparativ cu anul 2005, în care cota – parte a exporturilor destinate ţărilor CSI constituia 50,5%. Această stare de lucruri datorează reducerii exporturilor în Federaţia Rusă până la 182,0 milioane dolari USA, ceia ce constituie 52,4% faţă de anul 2005. În anul 2007, în comerţul exterior cu statele CSI, schimbări majore nu vor interveni, chiar şi în cazul ridicării totale a interdicţiilor la export instituite pe parcursul anilor 2005-2006 de către Federaţia Rusă. Tab. 7 Principalii parteneri comerciali ai Moldovei în derularea
exporturilor, anul 2006. Mil. dolari SUA Rusia 182,0 România 155,6 Ucraina 128,8 Italia 116,9 Belarus 74,0 Germania 51,9 Polonia 39,2 Turcia 28,5 Regatul Unit al Marii Britanii şi 27,3 Irlandei de Nord Kazahstan 24,2
În % faţă de 2005 52,4 139,3 128,9 87,6 104,0 109,5 de 1,6 ori 115,4 de 2,5 ori 139,7
Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
Perspective în comerţul exterior cu Federaţia Rusă. În prezent sunt oficial ridicate interdicţiile instituite de Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de produse animaliere, temporar pentru o perioadă de o lună cele de produse vegetale din recolta anului 2006 şi sunt menţinute interdicţiile la exporturile de băuturi alcoolice.
Exportul cu produse animaliere - vezi capitolul „Agricultura”.Exportul cu produse vegetale. Ridicarea temporară a embargoului la exportul de produse vegetale - soluţie de captare a atenţiei în procesul de negociere.
Ridicarea temporară a interdicţiilor la exportul produselor din sectorul vegetal nu reprezintă o soluţie de perspectivă, dar mai mult o soluţie de captare a atenţiei în procesul de negociere asupra unor beneficii iluzorii în ceia ce priveşte revenirea pe poziţiile pierdute pe piaţa rusă în anul 2005. În opinia noastră, recuperarea volumelor de export a producţiei vegetale în Rusia de altă dată este practic imposibilă sau foarte greu de atins. “Nişele pe care era prezentă Moldova cu fructe sau legume demult au fost ocupate de alţi producători, i-ar recâştigarea lor este foarte problematică.
Exportul cu produse alcoolice. Într-o situaţie asemănătoare cu exportatorii de produse vegetale sunt şi exportatorii de băuturi alcoolice. Repetatele vizite ale reprezentanţilor “Rospotrebnadzor”-ului rusesc şi neterminabilele negocieri dintre părţi scot la iveală primele elemente ale viitoarei configuraţii a plasamentului exportatorilor şi exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă: numărul mult mai mic a exportatorilor, care în cea mai mare parte vor fi reprezentaţi de întreprinderile cu participarea capitalului ruseşti şi diminuarea cotei - parte a băuturilor alcoolice pe piaţa rusă de circa 7-8 ori.
O nouă configuraţie a plasamentului moldovenesc pe piaţa Rusiei – aparitia întreprinderilor monopoliste.
53
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Importurile În anul 2007, importurile din ţările Europei Centrale şi de Est vor cunoaşte o reducere substanţială, iar cele din ţările Uniunii Europeane şi CSI din contra, vor creşte esenţial.
În anul 2006, importurile tradiţional, au progresat enorm, înregistrând 2693,2 milioane dolari USA. Fluxurile de mărfuri importate din CSI şi Uniunea Europeană au avut ritmuri de creştere asemănătoare, constituind 12,8% şi 11,3% faţă de anul 2005. O creştere mai mare a importurilor a fost înregistrată în ţările Europei Centrale şi de Est: Fluxurile de mărfuri importate din aceste ţări au cunoscut o creştere spectaculoasă de 32,4%, care a determinat majorarea cotei-părţi a importurilor din această regiune până la 14,4% din totalul exporturilor. În anul 2007, importurile din ţările Europei Centrale şi de Est vor cunoaşte o reducere substanţială, i-ar cele din ţările Uniunii Europeane şi CSI din contra vor creşte esenţial. Tab.8 . Principalii parteneri comerciali ai Moldovei în derularea importurilor în anul 2006. Mil. dolari SUA
În % faţă de anul 2005
Ucraina
516,5
Rusia
417,0
107,7 de 1,6 ori
România
346,0
134,4
Germania
214,1
112,1
Italia
196,3
129,2
China
116,8
de 1,6 ori
Turcia Belarus Polonia Franţa
113,8 74,6 73,4 62,7
4,1 88,5 112,8 97,3
Sursă: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Federaţia Rusă stopează exporturile moldoveneşti şi îsi majorează spectaculos exporturile proprii în Moldova.
În anul 2006, din grupurile de mărfuri importate de agenţii economici, ponderea cea mai mare au avut-o produsele minerale, maşinile şi aparatele; echipamentele electrice; aparatele de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, produsele chimice, metalele comune şi materialele textile.
Comerţul dintre Moldova şi China – comerţ într-o singură direcţie.
Dintre partenerii comerciali ai Republicii Moldova s-a remarcat tradiţional, în mod special, Federaţia Rusă, care pe de o parte a instituit bariere în calea exporturilor moldoveneşti, i-ar pe de altă parte reuşeşte al doilea an consecutiv să majoreze exporturile în Moldova. În anul 2005, această ţară a exportat de 2,3 ori mai mult decât în anul precedent, i-ar în 2006 de 1,6 ori. Un caz aparte, care este şi el destul de notabil e comerţul dintre Moldova şi China, care se remarcă prin tranzacţii comerciale într-o singură direcţie. Ne referim la importurile masive de mărfuri din China, care practic nu sunt urmate de exporturi şi care în anul 2006 au crescut de 1,6 ori şi au constituit în expresie valorică 116,8 milioane dolari SUA.
Conform datelor BNS, comparativ cu anul 2005, importurile de produse minerale au crescut cu 159,1 mil. dolari SUA (+31,5%), datorită majorării importurilor de resurse energetice (+34,0%), cărora le-a revenit 97,9% din total grupă şi 24,1% din total importuri. Creşterea volumelor valorice la importul de gaze naturale (de 1,8 ori) a fost condiţionată, în principal de majorarea preţurilor (de 1,8 ori).
54
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
PIAŢA MONETARĂ Conform aşteptărilor experţilor CPE, transferurile din lunile de toamnă din 2006 trebuiau să compenseze deficitul de valută străină, înregistrat din cauza limitării exportului pe piaţa Rusiei, şi că speculaţiile privind devalorizarea leului nu se vor confirma. Aceste pronosticuri s-au adeverit. Mai mult decât atât, oferta de valută străină, în lunile de toamnă, a fost mult mai mare decât ne-am aşteptat anterior, acest fapt fiind determinat de:
Fluxul în creştere al investiţiilor străine în valută a determinat aprecierea leului moldovenesc.
1. transferurile masive de valută de peste hotare, care au fost mult mai mari decât sumele anticipate; 2. fluxul mare al investiţiilor străine în valută străină, pe parcursul trimestrului al IV-lea (suplimentarea capitalului statutar al băncilor comerciale de către investitori, achiziţionarea băncilor comerciale, asistenţa financiară străină, finanţarea operaţiunilor ipotecare); 3. convertirea depozitelor la termen în valută, în depozite la termen în lei. Conform estimărilor noastre, pe parcursul anului 2006, oferta de valută străină a depăşit cererea cu echivalentul a peste un miliard dolari SUA1. În condiţiile unei oferte excesive de valută străină, BNM a fost nevoită să achiziţioneze valuta străină de pe piaţă pentru a opri în trimestrul al IVlea aprecierea leului. Astfel, numai în ultimele trei luni ale anului, BNM a cumpărat la vedere 93 mln. USD, ceea ce constituie cu mai mult, decât în toate cele 12 luni anterioare.
Graf. 8. Volumul vizărilor certificatelor BNM şi rentabilitatea lor Soldul cumpararilor nete efectuate de BNM , mili. USD,Q4.2004Q4.2006 Cumparari - vinzari efectuate de BNM
Curs Valutar MDL/USD 13.5
140 120 100 80 60 40 20 0
13.0 12.5 12.0 11.5 Q4.2004 Q1.2005 Q2.2005 Q3.2005 Q4.2005 Q1.2006 Q2.2006 Q3.2006 Q4.2006
Sursa: Calculele ME în baza datelor BNM Partea bună a acestei intervenţii a constituit-o faptul că BNM a suplinit rezervele valutare până la 775 milioane USD, această acţiune fiind conformă cu cerinţele memorandumului semnat de BNM cu Fondul Monetar Internaţional2. Deşi cursul valutar a rămas neafectat în urma şocurilor externe, piaţa monetară a Republicii Moldova s-a confruntat cu o problemă gravă : în pofida faptului că BNM a efectuat achiziţii valutare mari, aceasta a emis o cantitate importantă de bancnote, introducând în circulaţie peste un miliard de lei. Acest fapt a agravat şi mai mult problema excesului de lichiditate şi a ratei inflaţiei înalte. În consecinţă, BNM-ul a fost nevoită să realizeze o campanie masivă de sterilizare a masei monetare. 1 Toată valuta au fost convertită în dolari SUA. 2 Memorandului prevedea suplinirea rezervelor valutare până la 750 mln dolari SUA.
55
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Politica antiinflaţionistă În lunile de toamnă, rata anuală a inflaţiei pe economie a depăşit 14%. Multiplicatorul masei monetare M3 a atins cota de 2,4 în trimestrul al IVlea din 2006, comparativ cu doar 2,15 pentru acelaşi trimestru al anului precedent. În aceste circumstanţe, BNM-ul a declanşat o adevărată campanie antiinflaţionistă. Numai în trimestrul al IV-lea, BNM a fost nevoită să mărească rata de bază, consecutiv, până la 14,5%. Un nivel atât de ridicat al ratei de bază nu a mai fost înregistrat din anul 2001. Această măsură însa nu a fost suficientă pentru a opri rata înaltă a inflaţiei. BNM-ul a întreprins măsuri semnificative de sterilizare a masei monetare, oferind condiţii atractive la certificatele BNM şi acceptând depozite cu scopul retragerii banilor din circulaţie. Astfel, la sfârşitul lunii decembrie 2006, volumul certificatelor BNM aflate în circulaţie a atins valoarea maximă de 1,5 miliarde lei, ceea ce constituie un volum de 11 ori mai mare, comparativ cu sfârşitul anului 2005.
Graf. 9 Operaţiunile de vânzare a certificatelor BNM şi rentabilitatea lor.
Sursa: Calculele ME în baza datelor BNM Mai mult decât atât, BNM a majorat semnificativ numărul de licitaţii ale instrumentelor monetare, pentru a deţine controlul asupra situaţiei de pe piaţă. Pe parcursul trimestrului al IVlea, BNM a cheltuit aproximativ 31 mln. de lei pentru politica antiinflaţionistă. BNM va fi nevoită să majoreze rata rezervelor obligatorii.
Apreciem drept pozitivă încercarea BNM de a retrage o parte a masei monetare pe o perioadă mai îndelungată cu scopul de a spori eficienţa operaţiunilor de sterilizare. Astfel, în 2006, termenul mediu ponderat la depozitele acceptate prin licitaţii şi negocieri directe a fost în jur de 67 de zile, comparativ cu doar 49 de zile practicate în perioada anului precedent. Starea alarmantă a BNM este demonstrată de ratele de rentabilitate enorme la certificatele BNM, care în decembrie 2006 au depăşit 14% anual. Există oare premize pentru majorarea ratei rezervelor obligatorii? Conform calculelor noastre, BNM a cheltuit aproximativ 31 milioane de lei pe parcursul trimestrului al IV-lea pentru dobânzile plătite la certificatele BNM şi depozitele acceptate de BNM, comparativ cu doar 8,5 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului 2005. Considerăm că 31 milioane de lei sunt pierderi destul de mari, chiar si pentru o organizaţie nonprofit ca BNM. Astfel, pentru a-şi redresa situaţia nu excludem faptul că BNM vă fi nevoită să apeleze şi la un alt instrument al politicii monetare – rata rezervelor obligatorii. Acest instrument al politicii monetare nu se bucură de mare popularitate nicăieri în lume, deoarece limitează fondurile bancare şi are o influenţă negativă asupra profiturilor. În condiţiile în care BNM va fi nevoită să continue în 2007 sterilizarea masei monetare în lupta cu rata ridicată a inflaţiei, va avea toate premisele să pledeze pentru majorarea ratei rezervelor obligatorii.
56
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Pe parcursul primelor cinci luni ale anului curent, rata dobânzii la credite se va majora până la 19,8%, însă va scădea spre sfârşitul anului.
Impactul politicii antiinflaţionistă asupra ratelor dobânzii la credite şi depozite Fără îndoială, scumpirea resurselor pe piaţa interbancară a generat şi scumpirea resurselor creditare, însă într-o măsură mai mică decât ne-am aşteptat. Pe parcursul ultimelor patru luni ale anului 2006, rata medie la depozite s-a majorat de la 12% la 13.4%, în timp ce rata dobânzii la credite a crescut cu doar 0,3%, atrăgând după sine micşorarea marjei bancare. Considerăm că pe parcursul primelor cinci luni ale anului curent, rata dobânzii la credite se va majora până la 19,8%. Spre sfârşitul anului 2007, rata dobânzii la credite s-ar putea micşora atingând nivelul de 18%18,5%.
Graf. 10 Evoluţia ratelor dobânzii la depozite pe termen lung şi credite în lei, Ian.05 – Dec06 25.0
Marja
Rata dobinzii: credite MDL
Rata dobinzii: depozite MDL
20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 Ian.05
Apr.05
Iul.05
Oct.05
Ian.06
Apr.06
Iul.06
Oct.06
Sursa: Calculele ME în baza datelor BNM Depozitele în lei vor creşte mai repede ca depozitele în valută. Depozitele în lei rămân să fie în continuare cele mai profitabile.
De la începutul anului, soldul depozitelor la termen în lei s-a majorat cu 10,8% comparativ cu o creştere de 56% a depozitelor la termen în valută străină. Acest decalaj se explică prin „ febra valutară”, care s-a înregistrat pe parcursul primelor trei trimestre, când depozitele în lei erau convertite în depozite în valută străină. În trimestrul al IV-lea însă, soldul depozitelor la termen în lei s-a majorat cu 13% comparativ cu creşterea de doar 7% înregistrată de depozitele în valută străină. Aceste cifre demonstrează că populaţia a început să conştientizeze faptul că previziunile privind deprecierea leului nu au fost decât simple speculaţii. Considerăm că în 2007 depozitele la termen în lei vor înregistra un ritm mult mai mare de creştere, decât soldul depozitelor la termen în valută. Actualmente, există un decalaj de peste 10% dintre ratele dobânzilor la depozitele în lei şi cele în valută străină, care favorizează iarăşi migrarea depozitelor în valută spre depozite la termen în lei.
Investiţii străine în băncile comerciale Modificările aduse în „Legea privind Instituţiile Financiare din RM” s-au dovedit a fi măsuri efective.
Modificările efectuate în „Legea privind Instituţiile Financiare din RM” s-au dovedit a fi foarte eficiente, fapt demonstrat prin deschiderea în Republica Moldova a mai multor filiale ale unor bănci străine. Modificarea principală se referă la următoarele: capitalul tuturor băncilor comerciale rezidente, fondate după 1 iulie 2005, trebuie să fie deţinut în măsură de cel puţin 70% de către o altă instituţie financiară, iar 30% de întreprinderi nefinanciare. Efectul nu s-a lăsat mult aşteptat şi pe parcursului anului 2006 s-a putut constata următoarele:
57
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
1. A fost înregistrată reprezentanţa băncii austriece Raiffeisen International Bank Holding AG; 2. Veneto Banca a achiziţionat 100% din acţiunile BC „Eximbank”; 3. Societe Generale a cumpărat 70,6% din acţiunile BC „Mobiasbanca” cu 18,4 mln. de euro. În acest context amintim că au fost anunţate intenţii de privatizare şi a BC ”Banca de Economii”. La 21 decembrie 2006, cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 62.7%.Venirea băncilor străine pe piaţa Republicii Moldova, chiar şi sub forma unor investiţii pasive, este un factor benefic pentru dezvoltarea industriei bancare şi a creditării pe termen lung, în consecinţă, consumatorul va fi cel care va beneficia cel mai mult pe seama acestor schimbări.
Concluzii şi pronosticuri Activitatea de sterilizare a masei monetare va continua şi în primele luni ale lui 2007.
Considerăm că activitatea de sterilizare a masei monetare va continua şi în primele luni ale noului an din cauza proceselor inflaţioniste sporite pronosticate pentru anul 2007. Doar majorarea preţurilor la majoritatea serviciilor comunale, de la începutul anul 2007, denotă faptul că rata inflaţiei va fi de peste 10% şi în anul 2007 (vezi capitolul Preţuri). Sterilizarea masei monetare ar putea să încetinească în lunile de primăvară datorită cererii mari de resurse creditate în aceste luni(excesul de lichiditate este mai mic). Chiar daca rata inflaţiei se va menţine înaltă, pe parcursul primelor luni ale anului 2007, există o probabilitate mică că BNM va majora rata de bază.
În 2007, leul moldovenesc va cunoaşte o uşoară tendinţă de apreciere. BNM va fi nevoită să cumpere constant excesul de valută străină de pe piaţă.
În lipsa unor „calamităţi” economice externe, pe parcursul anului 2007, leul moldovenesc va cunoaşte o uşoară tendinţă de apreciere. Drept urmare, BNM va fi nevoită să cumpere de mai multe ori excesul de valută străină de pe piaţă. Considerăm că în primele luni ale anului, rezervele valutare ale BNM ar putea să se micşoreze din cauza deservirii unor datorii externe ale BNM, însă în a doua jumătate a anului, BNM va achiziţiona ca şi în anii trecuţi excedentul de valută străină de pe piaţă. De asemenea, BNM va trebui sa atragă o mai mare atenţie instituţiilor ipotecare şi de credit. Majoritatea surselor de finanţare ale acestor întreprinderi îşi au provenienţa în sursele externe. Ajungând în ţară,aceste surse fiind convertite în lei,generează o ofertă semnificativă de valuta străină pe piaţă. Menţionăm că piaţa ipotecară şi cea a creditelor de consum se află la o etapă iniţială de dezvoltare, activitatea acestor instituţii luând amploare în 2006, iar în anul curent portofoliul lor de credite ar putea creşte enorm. Se va majora, de asemenea, şi oferta de valută străină de pe piaţa monetară a Republicii Moldova.
58
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
FINANŢE PUBLICE Tendinţe generale Pentru 2007 la capitolul venituri bugetul de stat va fi extrem de vulnerabil
Ritmurile înalte de creştere a veniturilor bugetare înregistrate în anii 20022005 se vor încetini considerabil în următorii ani. Pentru 2006 Guvernul planifică o creştere de circa 18% a veniturilor bugetare şi spre deosebire de anul 2005 când veniturile reale au fost mult mai mari decât cele planificate în 2006 acest lucru este mult probabil că nu se va repeta. Politica de cheltuieli bugetare din ultimii ani, când toate sursele au fost îndreptate spre remunerarea muncii, a făcut practic imposibil efectuarea investiţiilor capitale in instituţiile sociale şi infrastructură. O soluţie a problemei o constituia fondurile extrabugetare ale instituţiilor publice care constituie circa 1 mld de lei.
Consumul ridicat al populaţiei va permite ca bugetul de stat să fie executat la parametrii planificaţi Înclinaţia neutră pozitivă spre consum a populaţiei, creşte esenţial probabilitatea executării cu succes la capitolul venituri a bugetului de stat
Evoluţiile din 2006 şi primele luni ale anului 2007 la capitolul venituri ale bugetului de stat confirmă ipoteza noastră precum că bugetul şi-a epuizat baza de creşte în anul 2005. Locomotiva creşterii încasărilor bugetare a fost consumul populaţiei, care în 2006 şi-a încetinit brusc ritmul de creştere. În condiţia când 85% din încasările bugetare sunt direct determinate de dinamica consumului era şi de aşteptat că şi ele la rândul său î-şi vor reduce din creştere.
Graf. 11. Dinamica veniturilor bugetului de stat 12000
8900 9950 8545
10000 8000 6000 4000
3375
3503
4700
5486
2000 0 2001
2002
2003
2004
2005
2006e
2007p
Sursa: Legea bugetului de stat 2000-2006, Pronosticul experţilor CPE
Cu toate acestea menţinerea în continuare a unui consum ridicat la populaţie, ne permite să credem că bugetul va fi executat la parametrii planificaţi. Din acest motiv am majorat prognoza noastră de la 9,75 miliarde lei la 9,95 miliarde lei1. 1 Conform Indecilui Încrederii Consumatorului (ianuarie 2007) pentru anul în curs înclinaţia spre consum a populaţiei va fi neutră pozitivă. Cu toate că aşteptările privind evoluţia lucrurilor în economia naţională, inclusiv a preţurilor este negativă, totuşi ei rămân optimişti în cea ce priveşte mersul lucrurilor în gospodăria casnică. Drept consecinţă populaţia nu planifică o reducere a consumului, după cum anticipam noi, dar consideră că el va fi cel puţin la nivelul anului precedent.
59
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Ne-am abţinut să majorăm mai mult încasările în buget, deoarece considerăm că este mult probabil ca iniţiativa Preşedintelui ţării privind cota zero la impozitul pe venit să fie implementată în a doua jumătate a anului. Cu toate că avem mari rezerve privind eficienţa acestei iniţiative (vezi capitolul Liberalizarea economiei) totuşi am luat în calcul şi această variabilă.
IMPACTUL IMEDIAT AL „LIBERALIZĂRII ECONOMIEI” ASUPRA BUGETULUI DE STAT. Iertarea datoriilor fiscale vor avea un impact negativ asupra bugetului de stat,fără a fi compensate de îmbunătăţirea mediului de afaceri
I
niţiativa preşedintelui ţării privind „liberalizarea economiei” a uimit pe mulţi. Trebuie să recunoaştem că această iniţiativă este foarte îndrăzneaţă şi conţine prevederi, care este destul de dificil de estimat ce impact vor avea atât asupra economiei cât şi a bugetului de stat. Cu toate acestea considerăm că:
1
Amnistierea capitalului, care va dura pe toată perioada anului 2008, va aduce în anul următor maximul 500 ml lei în bugetul public naţional. Însă suma cea mai probabilă va oscila între 150-250 milioane lei.
2
Amnistia fiscală, va avea un efect pronunţat negativ asupra bugetului de stat, care în opinia noastră nu va fi compensat de efecte pozitive în economia naţională. Astfel bugetul naţional pierde peste 2,5 miliarde lei teoretice, în realitate
suma posibilă de încasat este de circa 1 miliard de lei. Şi datoriile iertate să referă la întreprinderile, care în mare măsură, după iertarea datoriilor vor acumula noi datorii, fără speranţe de îmbunătăţire a performanţelor economice şi managementului lor. Din experienţa anilor precedenţi ratările anuale directe se vor ridica la 200-250 mln lei.
3
Impozitul pe venit la cota zero, va provoca o gaură în bugetul de sta şi bugetele locale (deoarece o parte din acest impozit rămâne la nivel local) de circa 800-900 mln lei. Sumă care în 1-2 ani va fi compensată de alte impozite ca: TVA, Accize şi taxe vamale. Însă cu toate că în maximul 3 ani de zile bugetul î-şi va echilibra veniturile, totuşi creşte foarte mult dependenţa bugetară faţă de impozite indirecte (vizi Liberalizarea economiei).
După cum am menţionat şi-n numărul precedent prognozele privind importul de bunuri şi servicii ale Ministerului finanţelor diferă mult de cel ale Ministerului economiei (+27,5% contra la 12%). Rezultatele primelor luni ale anului indică că cel mai mult sa apropiat în prognozele sale de realitate Ministerul Finanţelor şi drept consecinţă creşte probabilitatea ca la capitolul TVA, (impozit cu cea mai mare cotă în bugetul de stat) bugetul va fi executat conform parametrilor planificaţi.
60
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Guvernul va modifica de mai multe ori în acest an politicile sale în domeniul cheltuielilor bugetare Încasările stabile în bugetul de stat, va permite implementarea treptată pe parcursul a întregului a legii salarizării, totuşi Guvernul va economisi circa 300 mln lei din această operaţiune
Începutul anului 2007 a confirmat ipoteza noastră precum că diminuarea creşterii cheltuielilor bugetului de stat în 2006 comparativ cu 2005 şi ritmul scăzut prevăzut pentru 2007 vor crea dificultăţi Guvernului în realizarea Legii privind salarizarea în sectorul bugetar. Legea sus menţionată a fost elaborată şi aprobată în 2005, an unic în felul său, când cheltuielile au crescut cu 56,7% lucru nemaiîntâlnit până în prezent şi puţin probabil că se va întâmpla în viitor. Însă după această creştere spectaculoasă a urmat o stagnare la fel de evidentă. Elaborarea legii pe fundalul unor aşteptări supraestimate, a făcut imposibilă realizare ei, drept consecinţă Guvernul a fost nevoit să vină cu o propunere în Parlament de a suspenda prevederile legii de majorare a salariului bugetarilor până la finele anului 2007. Totuşi tendinţele pozitive în colectarea impozitelor din primele luni ale anului, va face posibil că prevederile legii salarizării să fie implementate pe etape pe tot parcursul anului 2007 astfel încât până la finele anului salariile să fie majorate tuturor categoriilor bugetare. Însă această politică treptată va permite Guvernului să economisească peste 300 mln lei, pe contul bugetarilor. Majorarea prognozelor noastre privind cheltuielile bugetare, precum şi reducerea mărimii inflaţiei în acest an (vezi capitolul preţuri) ne facem să cred că cheltuielile reale ale bugetului de stat vor fi egale cu cele din anul precedent. În prognoza anterioară consideram că ele vor fi cu 8% mai mici decât în 2006.
Graf. 12 Dinamica cheltuielilor bugetare reale şi în preţurile anului precedent 12000
10000 8482
8800
9950 8790
8000 7711 6000
5412 4255
3963 4000
7774
3400 3198
4811
3678
3796
2000
0 2001
2002
2003 Cheltuieli nominale
2004
2005
2006e
2007p
În preţurile anului precedent
Sursa: Legea bugetului de stat 2002-2007, Estimările IDIS
În anul 2006 pentru prima dată în ultimii ani cheltuielile reale ale bugetului de stat au fost mai mici cu 8% faţă de anul precedent. Lucru care va fi depăşit în 2007. Conform prognozelor noastre cheltuielile reale ale bugetului de stat vor fi similare cu cele din 2006 sau chiar puţin mai mari. Totuşi trebuie să constatăm ca asistăm la o stagnare a creşterii cheltuielilor bugetare. Mai mult ele au loc mai mult în domeniul remunerării muncii şi nicidecum a investiţiilor capitale în infrastructura publică.
După ce în 2006, cheltuielile reale au fost mai mici decât în anul precedent, în 2007 ele sau stabilizat şi vor înregistra o creştere nesemnificativă
61
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
CÂT VA PRIMI MOLDOVA DIN CELE 1,2 MILIARDE EURO PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ACESTUI AN? Finanţarea externă va rămâne un vis nerealizat şi-n 2007
L
a finele anului trecut finanţatorii şi donatorii străini sau arătat dispuşi să direcţioneze spre Republica Moldova circa 1,2 miliarde Euro. Acest lucru a entuziazmat opinia publică, care deja a încet discuţiile privind repartizarea banilor. Suntem nevoiţi să constatăm că de la disponibilitatea instituţiilor financiară şi până la iniţierea finanţării unui proiect este un drum lung de parcurs.
Î
n ultimii ani Moldova a dat dovadă de o incapacitate totală de asimilare a resurselor financiare externe. Astfel la acest capitol noi stăm cel mai prost în regiune, iar volumul granturilor şi
62
creditelor externe pe cap de locuitor sunt de 10-15 ori mai mici decât în alte ţări din zonă. În 2005 republic Moldova a atras 68 mln USD sub formă de Granturi şi împrumuturi externe. Cam aceasta este capacitatea noastră anuală de absorbţie a finanţărilor externe. Din acest motiv ne permitem să afirmăm că până la finele acestui an Guvernul Moldovei fa fi apt să atragă maximul 100 milioane Euro. Din cele 1,2 miliarde Euro făgăduită de finanţatorii externi pentru 3 ani, va fi posibil de asimilat în varianta ideală maximul 500 milioane de Euro. La finele anului 2009.
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
PREŢURILE Obiectivul de reducere a creşterii preţurilor nu va fi realizat nici în 2007 Pentru 2007 obiectivul major al Băncii Naţionale şi a Guvernului rămâne la fel ca şi-n 2006: reducerea inflaţiei. La finele anului trecut nu existau premise majore, care să ne determine să anticipăm o reducere a inflaţiei pentru 2007. Însă evoluţia din primele luni ale anului curent ne face să credem că rata inflaţiei în 2007 va fi mai mică decât prognozele noastre anterioare şi va atinge o cotă de 13,2% la finele anului.
În 2007 IPC va rămâne foarte ridicat şi va constitui la finele anului 13,2%.
Trebuie să menţionăm că avem o sursă importantă de creştere a preţurilor la capitolul energie. Astfel după majorările consecutive a preţului la gazele naturale importante, cu excepţia consumatorilor direcţi a gazelor naturale, pentru restul populaţiei această majorare de preţuri nu sa făcut simţită. Mai mult decât atât în preajma alegerilor locale din iunie 2007, autorităţile au depus eforturi enorme pentru a stopa orice creştere de preţuri. Preţul unei giga calorii de căldură în mun. Chişinău a fost majorată de aproape 2 ori, însă populaţia va plăti acest preţ din toamna anului 2007, pentru primele luni ale anului diferenţa de preţ a fost achitată din bugetul municipal. Prin intervenţia administrativă de peste 200 milioane lei a fost posibilă o reducere a ritmului de creştere a preţurilor în primele luni ale anului. Graf. 13. Ratele lunare ale inflaţiei pentru 2006 şi pronosticurile pentru 2007 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0 -0,5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
-1,0 2006
2007p
Sursa: DSS, estimările CPE Inflaţia în acest an va fi influenţată de creşterea preţurilor la resursele energetice
Un al factor de creştere a preţurilor din domeniul energetic, sunt preţurile la energia electrica, care nu au fost majorate nici de către producătorii locali de energie electrică, nici de către distribuitori. La capitolul energie electrică există presiuni enorme, din cauza costurilor de producţie şi achiziţie ridicată de creştere a preţurilor până la 40%. Lucrul acesta se va răsfrânge asupra inflaţiei în ultimele luni ale anului, cea ce putem observa şi din graficul de mai sus.
63
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Costurile de producţie mari şi competitivitatea scăzută în economie sunt factorii de bază care provocă inflaţie ridicată Capacitatea sporită de plată a populaţiei,cu posibilităţile reduse ale economiei de a o acoperi rămân în continuare factorul de bază, care contribuie cel mai mult la creşterea preţurilor în Moldova. În 2003-2006, oferta de bunuri nu a făcut faţă cererii de consum, astfel, creşterea preţurilor a fost o reacţie normală a întreprinderilor: preţurile au crescut destul de repede la toate categoriile de mărfuri de larg consum.
Graf. 14 Ratele anuale ale inflaţiei în Republica Moldova, % 18,0
15,7
16,0
14,0
14,0
12,5
12,0
10,0
10,0 8,0
13,2
6,3
6,0
4,4
4,0 2,0 0,0 2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007p
Sursa: DSS, estimările CPE Avem o economie slab dezvoltată, care este inaptă de a asimila resursele financiare sub formă de investiţii
Subdezvoltarea economiei a permis antreprenorilor să obţină profituri înalte (rentabilităţi de 200-300% anual)cea ce a fost şi rămâne a fi un cost suplimentar plătit de către populaţiei economiei nedezvoltate din ţară. Cererea ridicată şi necesităţile crescânde de consum pe de o parte şi economia slabă pe de altă parte permite agenţilor economici să activeze fără a-şi îmbunătăţi performanţele, deoarece populaţia continuă să accepte costuri ridicate pe care le achită fără mari rezerve. Un alt factor important este incapacitatea economiei de a asimila resursele financiare sporite existente. Astfel la finele anului 2006 Banca Naţională a fost nevoită să sterilizeze peste 1 miliard de lei lucru nemaiîntâlnit până acum (vezi capitolul Piaţa Monetară). Această situaţie denotă faptul că lipsesc orice proiecte investiţionale credibile, iar surplusul de resurse financiare al societăţii, în lipsa unor alternative merge direct la consum. Lipsa unor proiecte investiţionale, existenţa resurselor financiare enorme în societate, a provocat sterilizarea masei monetare, care are drept consecinţă creşterea preţurilor la resursele financiare. De fapt asistăm la o penalizare a agenţilor economici. Deoarece ei nu au proiecte investiţionale viabile, banii atraşi pentru investiţii pentru ei sunt din e în ce mai scumpi. Drept consecinţă avem o creştere a costurilor de producţiei în final a inflaţiei. De fapt se întâmplă un fenomen similar celor din ţările CSI, lupta contra inflaţiei, prin sterilizarea masei monetare, provoacă o şi mai mare inflaţie.
64
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ În anul 2006 piaţa forţei de muncă în Republica Moldova continua să fie rigidă generând dezechilibre structurale, teritoriale şi ocupaţionale. Încetinirea ritmului de creştere al economiei naţionale în 2006 a stimulat reducerea ratei de ocupare a forţei de muncă denotată în ultimii 6 ani. Chiar dacă datele oficiale privind ocuparea şi şomajul pentru anul 2006 nu sunt comparabile cu seria de date din anii precedenţi1, tendinţe curente pe piaţa forţei de muncă pot fi confirmate prin analiza proporţională şi prin estimarea influenţei negative cel puţin a trei factori principali - situaţia demografică, migraţia continuă, în primul rând printre tineri, şi criza în industrie.
Factorul demografic Republica Moldova trece printr-o criză demografică pronunţată care va influenţa semnificativ piaţa muncii pe viitor. Această criză este determinată de greutăţile tranziţiei economice, emigrarea populaţiei, cît şi de scăderea fertilităţii în paralel cu scăderea nivelului mortalităţii infantile. Pe parcursul ultimilor 15 ani se observă o creştere constantă a coeficientului de îmbătrânire a populaţiei de la 12,8 în 1990 până la 14,0 în 20062. Procesul de îmbătrânire avansează deosebit de rapid în mediul rural. Ponderea populaţiei tinere (sub 15 ani) scade vertiginos de la 23,8% în 2000 la 17,0% în 2006. Aşteptările CPE pentru următorii 2 ani cu privire la combinaţia factorilor îmbătrânirii naţiunii şi scăderea naturală va conduce la micşorarea numărului total al populaţiei şi a persoanelor apte de muncă cu cca 2-3% către anul 2009, creând presiunile financiare şi fiscale asupra sistemului public de pensii şi de sănătate şi baza impozitară. Creşterea deficitul forţei de muncă paralel cu criza demografică poate transforma Moldova din exportator în importator de forţă de muncă, cu consecinţe sociale, economice şi politice imprevizibile compromiţând competitivitatea economiei naţionale.
Moldova este ţara europeană cu cel mai scăzut grad de urbanizare
Un alt aspect demografic important care are implicaţii majore pentru politicile de ocupare a forţei de muncă este gradul scăzut de urbanizare. În localităţile urbane din Moldova locuiesc numai 39% din toată populaţia ţării din care, la rândul său, circa 60% locuiesc în municipiul Chişinău. Pentru sporirea ocupării şi îmbunătăţirea semnificativă a remunerării muncii pe termen scurt, în primul rând în zona rurală, se impune crearea locurilor de muncă în sectoare de producţie alternative agriculturii. Pe termen lung la absorbirea forţei de muncă excesive din mediul rural, care să ofere condiţii de trai şi muncă decente, va servi consolidarea unor noi poluri urbane de creştere economică3. Un alt aspect demografic esenţial pentru perspectivele pieţei muncii este scăderea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi creşterea 1 Începând cu a. 2006 cercetarea statistică Ancheta Forţei de Muncă se efectuează pe un nou eşantion şi conform metodologiei conform normelor europene şi recomandărilor Biroul Internaţional al Muncii. Aici menţionăm doar că FMI nu o dată a atras atenţia Guvernului că statistica pieţei forţei de muncă rămâne inadecvată pentru analiza schimbărilor macroeconomice. Acest lucru e confirmat de faptul că nu există date despre şomaj conform metodologiei OIM, iar datele cu privire la salarii nu includ beneficiile suplimentare, care constituie o parte importantă a remunerării salariilor. 2 Coeficientul de îmbătrânire a populaţiei se defineşte ca numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 ani raportat la 100 de locuitori. 3 Strategia naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă în RM 2006-2020.
65
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
mortalităţii de la 9,7‰ în 1990 la 12,0 % în 2006. Conform prognozelor ONU, până în 2050 populaţia Republicii Moldova va scăderea cu peste 21%. În combinaţie cu factorul emigraţiei, această dinamică duce la micşorarea ofertei potenţiale a forţei de muncă în viitorul apropiat. Deocamdată nu se profilează nici o tendinţă de ranversare a declinului demografic, din contra, politicile emigraţioniste într-o serie de ţări vecine din regiune ar putea pe viitor să încurajeze şi mai mult emigrarea cetăţenilor moldoveni către aceste ţări.
Migraţia Emigrarea în Moldova s-a soldat şi cu reducerea dramatică a ofertei de forţă de muncă în unele sectoare, şi în particular, în construcţii.
În prezent, Moldova este una din ţările cele mai dependente de veniturile provenite din emigrare cu circa 30% din resursele de muncă emigrate peste hotare. Amplasarea geografică a Moldovei şi noile reţele-diaspore de emigranţi moldoveni, formate pe parcursul ultimului deceniu în ţările din Europa şi CSI, oferă oportunităţi ample pentru persoanele care aleg emigrarea ca soluţie pentru găsirea unui loc de muncă mai bine remunerat. Printre cauzele unei emigraţii atât de intense se numără atât lipsa unor locuri de muncă, cât şi remunerarea proastă a muncii în Moldova. În mod deosebit, aceste circumstanţe împiedică intrarea tinerilor pe piaţa muncii, mărind costurile sociale şi economice, în primul rând în sectoarele unde se manifestă deficitul braţelor de muncă care diminuează anumite efecte economice pozitive cum ar fi stimularea unei creşteri economice antrenate de consum, reducerea incidenţei şi profunzimii sărăciei şi creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei. Dar emigrarea s-a soldat şi cu reducerea dramatică a ofertei de forţă de muncă în unele sectoare (în particular, în construcţii).
Două treimi din totalul persoanelor plecate au fost bărbaţi, 71,6% sunt din localităţi săteşti.
În 2006, numărul persoanelor oficial declarate a fi plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru creşte continuu şi a fost, conform estimărilor noastre, de peste 30% din totalul populaţiei inactive cu vârsta de peste 15 ani. Emigrarea a înrăutăţit calitatea resurselor umane disponibile, deoarece în categoria emigranţilor este foarte mare ponderea celor cu un nivel de studii avansat. O proporţie substanţială de persoane care au emigrat sunt tineri, cu studii superioare şi aptitudini practice.
Ocuparea forţei de muncă Conform estimărilor CPE, în anul 2006 numărul populaţiei angajate în industrie s-a redus cel puţin cu cca 5% (datele statisticii oficiale sunt şi mai mari 6,9%) ce explică, în mare parte, schimbările în proporţia populaţiei după modul de reşedinţă. Dacă în 2005 proporţia lucrătorilor din zona rurală a constituit 44.5%, comparativ cu 46,6% în mediul urban, pentru anul 2006 situaţia s-a schimbat radical - mediului rural i-au revenit 54,8% şi celui urban - 45,2%. Cum s-a menţionat deja, unul din factorii care a influenţat semnificativ schimbările din anii precedenţi, a fost determinat mai degrabă de emigrarea intensă a forţei de muncă din mediul rural decât de realocarea forţei de muncă excedentare din agricultură în industrie şi servicii. Noi aşteptăm ca şi în următorii 2 ani majoritatea populaţiei economic active în Moldova va continua să locuiască în mediul rural, unde în virtutea stagnării economice a sectorului agricol şi nivelului de studii mai puţin
66
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
avansat, activităţile economice sunt mai puţin rentabile, iar salariile mai mici decât în mediul urban. Asemenea distribuţie nu face decât să contribuie la descurajarea activităţii economice şi să menţină inegalitatea de venituri la cote înalte.
Graf. 15 Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei în 2006, % din total agricultura 7% 21%
21%
33%
18%
industria si constructia servicii administratia publica altele
Sursa: BSN, 2006 Conform datelor oficiale, în 2006, în sectorul informal au lucrat doar 10,7% (12,1% în 2005) din totalul persoanelor ocupate în economie şi peste 10,3% în sectorul gospodăriilor casnice – aceştia fiind ocupaţi cu producerea bunurilor pentru consum propriu. Altfel zis, ponderea economiei neobservate, estimată de oficialităţi prin indice populaţiei ocupate în economia naţională, constituie mai puţin de o pătrime din economia oficială.
Graf. 16 Distribuţia populaţiei ocupate în dependenţă de formalizarea activităţii, % din total, 2006
Sursa: BSN, 2006 Totodată, conform estimărilor CPE, sectorul neoficial în Moldova este mult mai mare şi constituie cca 45-50% din economia oficială4. În orice caz, statistica oficială arată că fiecare a treia persoană angajată în câmpul muncii (35,4% în 2006) are un loc de muncă informal, această particularitate indicând asupra salariilor foarte mici cu care sunt remuneraţi angajaţii la locul de muncă formal. Există ramuri de activitatea în care cota ocupaţiilor informale este deosebit de înaltă: construcţiile – 58,2%, agricultura – 57,3% şi comerţul – 50%.
Problema şomajului Cum a fost menţionat mai sus, anii precedenţi rata şomajului, estimată prin anchetele forţei de muncă, nu corespundea cerinţelor Biroului Internaţional al Muncii şi normelor europene şi nu contribuia la analiza adecvată a 4 Studiul CPE/IDIS Viitorul, efectuat în februarie 2007.
67
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
schimbărilor macroeconomice. De exemplu, rata şomajului în Moldova este chiar mai mică decât în majoritatea ţărilor europene, aceasta nu ţine cont de ponderea mare a persoanelor trimise în concedii administrative pe termen lung, de faptul că o bună parte din salariaţi nu lucrează cu program deplin şi de faptul că în mediul rural existenţa unei ocupaţii nu înseamnă în mod necesar şi obţinerea unor venituri monetare sau nemonetare. De asemenea, nu se ţine cont de faptul că şomajul efectiv ar fi fost mult mai înalt dacă nu ar fi existat opţiunea emigrării. Şomajul în Moldova poate fi redus numai prin politici structurale care favorizează noi oportunităţi de piaţă
Experţii CPE sunt de acord cu opinia experţilor străini care deseori atrăgeau atenţia asupra faptului că evoluţia ratei şomajului în Moldova este puternic corelat pozitiv cu rata inflaţiei5. În perioada 1998-2005, creşterea inflaţiei a fost însoţită îndeaproape de creşterea ratei şomajului ce sugerează că în Moldova, pentru moment, o legătură inflaţie-şomaj, de tipul curbei clasice Philips, este absentă. Acest fapt, la rândul său, înseamnă că în Moldova şomajul nu poate fi redus prin politici monetare expansioniste, ci numai prin politici structurale în sfera reală a economiei şi care ar favoriza multiplicarea locurilor de muncă în sectoare noi aflate în avânt. O altă corelaţie negativă evidentă, tipică pentru piaţa forţei de muncă în Moldova, se manifestă între rata de creştere economică şi rata şomajului, mai ales în cea a şomajului în mediul urban. Intensificarea creşterii economice a corelat cu reducerea şomajului, această tendinţă confirmând o dată în plus că o îmbunătăţire substanţială a funcţionării pieţei de muncă va fi posibilă numai în condiţiile dinamizării creşterii economice puternice cu rata de creştere a PIB-lui, nu mai mică de 10-12% anual. Totodată, corelaţia negativă clară dintre şomajul urban şi creşterea economică şi, absenţa unei legături strânse între creştere şi şomajul rural, confirmă încă o dată că creşterea economică nu se bazează pe potenţialul durabil şi că de ea nu beneficiază locuitorii rurali. Această corelaţie sugerează, de asemenea, că rata şomajului rural nu este un indicator relevant pentru a caracteriza disfuncţiile pieţei muncii în mediul rural.
Deficitul braţelor de muncă de naltă calificaţie se observă în tot mai multe ramuri economiei naţionale
În 2006, numărul şomerilor, estimat conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii, a fost de peste 75 mii, sau 5.6 puncte procentuale, 67,5 mii dintre care au fost persoane cu experienţă în muncă. Durata medie a şomajului a constituit 22 luni ca şi în anii precedenţi (2000-2005), variind între 22 şi 27 luni, fără a urma o tendinţă clară. Se observă scăderea numărului de persoane aflate în situaţie de şomaj pe termen lung de la 60,4% în 2000 la 48,9% în 2005 – tendinţă care, după prognozele CPE, va continua şi anii următori, luând în consideraţie creşterea deficitului braţelor de muncă în tot mai multe ramuri ale economiei naţionale. În acelaşi timp, şomajul structural variază foarte mult în dependenţă de mediile de reşedinţă. Cea mai gravă este situaţia în oraşele mici din Moldova, care au fost structural dependente de un număr relativ mic de întreprinderi industriale. Lichidarea acestor întreprinderi s-a soldat cu şomaj înalt în aceste localităţi şi cu reducerea dramatică veniturilor populaţiei. Ponderea mare a şomerilor pe termen lung în localităţile urbane mici are efecte negative asupra capitalului uman, provocând pierderea calităţilor profesionale şi descurajarea şomerilor care anterior au avut calificări înalte dar care devin tot mai mult depăşite de evoluţiile tehnologice. Şomajul în rândul tinerilor este o problemă deosebit de gravă deoarece acesta subminează încrederea tinerilor faţă de perspectivele ţării, faţă de şansele de creare a unei familii durabile şi faţă de şansele personale de 5 Blanchard Olivier and Philipon Thomas, „The quality of labor relations and unemployment”, National Bureau of Economic Research, Working Paper 10590, June 2004.
68
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
afirmare profesională. Nivelul şomajului în rândul tinerilor de 15-24 ani a fost în 2006 de 17,3% (18,7% în 2005), ceea ce reprezintă un procent de trei ori mai înalt decât media pe ţară. Este alarmant că tinerii cu studii medii şi medii incomplete constituie circa 85% din numărul total al tinerilor şomeri. Astfel, tinerii cu un nivel de pregătire profesională relativ scăzut reprezintă un grup-ţintă asupra căruia ar trebui să se concentreze politica de stat în domeniul ocupării forţei de muncă. Însă nici cei cu studii superioare nu sunt în mod necesar mult mai avantajaţi. O bună parte din ei nu pot găsi un loc de muncă pe potriva specialităţii şi aşteptărilor lor financiare, fiind nevoiţi să emigreze la muncă în ţările Uniunii Europene sau Rusia. O altă parte a problemei, care după părerea experţilor CPE tot mai mult va influenţa situaţia vulnerabilă printre tinerii cu studii superioare, îndeosebi printre cei care ies pe piaţa muncii pentru prima dată, se denotă prin nesatisfacţia patronilor de nivelul de pregătire a forţei de muncă de sistemul educaţional care s-a creat în Moldova.
Remunerarea muncii Conform prognozelor Guvernului, în perioada anilor 2005-2008, salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora de 2,5 ori faţă de anul 2004 şi va atinge în anul 2008 suma de 2765 lei (216 dolari SUA), iar fondul de remunerare a muncii se va majora de 2,3 ori, atingând suma de 19,3 mlrd. lei sau 33,4% în raport cu PIB-ul, faţă de 26,7% în anul 20046. Pe de altă parte, conform Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM)7, se aşteaptă ca rata creşterii reale a salariului mediu lunar pe economie va fi câte 12% în anii 2005 şi 2006, majorându-se la 17-18% în anii 2007-2008.
Graf. 17 Creşterea salariului în primul semestru a 2006 40%
39
35% 30%
31,3 27,7
25% 20% 15% 10% 5% 0% Sectorul bugetar
Sectorul real
Media pe ю arг
Sursa: DSS, estimările CPE. Alături de majorarea retribuţiilor bugetarilor, creşterea rapidă a salariilor în primul rând în sectorul financiar şi construcţie, va continua să contribuie la dimensiunea salariilor în variaţia veniturilor populaţiei şi în următorii doi ani. Conform estimărilor CPE, ponderea veniturilor din activitatea salariată va contribui cu 56,5% la creşterea veniturilor gospodăriilor casnice în 2006. Pe termen mic şi mediu va continua să se mărească şi ponderea prestaţiilor sociale în veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice, în primul rând al pensiilor, creşterea cărora vor marca cca 15.7% la sfârşitul anului 2006. 6 Parametrii indicatorilor macroeconomici pentru anii 2006-2008 ajustaţi la prevederile Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea ţării – bunăstarea poporului” (actualizat în august 2005, Legea privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a salariilor pentru persoanele care ocupă funcţii publice, 355-XVI 23.12.2005. 7 Hotărârea Guvernului № 1079 din 19.10.2005.
69
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
ECONOMIA REGIUNII TRANSNISTRENE Timp de 15 ani, economia rmn a supravieţuit pe contul contrabandei, al comerţului legal şi al subvenţiilor directe şi indirecte din Federaţia Rusă.
În 2006, situaţia economică din Transnistria a fost instabilă (conformă cu statutul politic al regiunii), caracterizându-se ca o economie subsidiară, foarte vulnerabilă la şocurile de ordin economic, dar şi politic din exterior. Timp de 15 ani, economia rmn s-a format din combinarea câtorva elemente: pe de o parte orientarea industriei spre export, amploarea economiei tenebre, care foloseşte reţele largi de contrabandă, şi, pe de altă parte prin dependenta masiva de transferurile directe si indirecte ale Federatiei Ruse catre administratia de la Tiraspol. Astfel, introducerea monitorizării internaţionale pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, în martie 2006, a declanşat un şir de reacţii de ordin economic şi politic, care au legătură cu alegerile din Ucraina şi rmn.
Cei 470 km care delimitează regiunea transnistreană se consideră a fi, pe bună dreptate, cel mai „permeabil” segment de frontieră din Europa.
Conform analiştilor1, noul regim vamal pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, instituit în martie 2006, nu putea produce daune serioase economiei regiunii, deoarece nu a fost însoţit de măsuri stimulatorii din partea Chişinăului şi a intermediarilor. De menţionat că un asemenea regim, de permitere a accesului mărfurilor transnistrene, intrase în vigoare încă din mai, 2003 şi a durat până în iulie, 2004. Acesta a fost întrerupt de refuzul temporar din partea autorităţilor de la Chişinău de a emite certificatele de origine a mărfurilor ce aparţin exportatorilor transnistreni ca reacţie la închiderea şcolilor cu predare în limba română din Tiraspol. În prezent, Camera de Industrie şi Comerţ a Republicii Moldova are în evidenţă un număr de 277 de agenţi economici din stânga Nistrului. În luna ianuarie 2007, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a eliberat 87 de certificate preferenţiale de origine unui număr de 8 agenţi economici din regiunea transnistreană. În ianuarie 2007, Camera de Comerţ şi Industrie le-a eliberat întreprinderilor transnistrene 574 de certificate de origine a mărfurilor pentru export, inclusiv 500 de certificate preferenţiale. Ca urmare a embargoului autoimpus, în rmn, în prima jumătate a anului 2006, a devenit mai vizibilă micşorarea volumului comerţului exterior, care nu a fost recuperat nici în a doua jumătate a anului. Astfel, exportul rmn în 2006 s-a micşorat cu cca 35%, totodată, schimbându-se cantitativ şi structura mărfurilor transnistrene exportate în perioada respectivă. Federaţia Rusa a rămas cel mai activ consumator de mărfuri al agenţilor transnistreni, revenindu-i un volum al schimburilor în valoare de 54,9 mlrd. USD sau echivalentul a 80,6% din totalul exporturilor. De remarcat că în timp ce cota Ucrainei în exporturile transnistrene s-a mărit de 5 ori, volumul exporturilor rmn pe piaţa internă a Republicii Moldova s-a micşorat de 4,5 ori. Cu toate acestea, este prematur să calificăm această reorientare a fluxurilor comerciale externe drept o tendinţă de durată. Ponderea maximă în importurile transnistrene este deţinută de asemenea de statele CSI, cărora le revin 56,0% din total, însă cota lor s-a micşorat până la 8,4%. Furnizorii de bază ai mărfurilor în Transnistria rămân Ucraina şi Rusia. Conform datelor oficiale, cota lor în importurile rmn este de 1 The Economist, Transdnistria and smuggling: A smugglers’ paradise, Sept 21st, 2006
70
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
17,8% şi, respectiv, 28,6%, însă experţii consideră că aceste date sunt diminuate. Pe parcursul ultimilor ani, Transnistria s-a transformat într-un importator de producţie agricolă, ratând definitiv poziţia de furnizor al acestora. Totodată, participarea în reţelele largi de contrabandă din regiune şi diferenţa de regimuri economice dintre Chişinău şi Tiraspol, au activat reexporturile masive de mărfuri agricole din raioanele vecine cu Ucraina. Potrivit mai multor observatori internaţionali cei mai „uşori” bani îi revin Transnistriei din reexportul ilegal de mărfuri tranzitate dinspre Odesa şi Iliciovsk. Cele mai mari venituri din importul transnistrean din Ucraina sunt cele care provin din importul de produse avicole. În acelaşi timp, cea mai mare contrabandă dinspre rmn spre Ucraina se face cu zahăr şi automobile din Germania.
Diferenţa de regim vamal şi comercial dintre rmn şi Moldova, în condiţiile în care lipseşte frontiera internă, stimulează comerţul cu amănuntul şi reexportul de produse agricole.
Sectorul oficial al economiei rmn este format din peste 15 întreprinderi orientate spre export, acestora revenindu-le cca. 70-65 % din PIB, fiind vorba, în primul rând, de întreprinderile producătoare de oţel, de cele din sectorul energetic şi cel al industriei uşoare. În 2006, principalul plătitor de impozite în bugetului transnistrean – Uzina Siderurgică din Moldova – şi-a reluat exporturile abia în semestrul al III-lea al anului 2006, realizând doar 65,4% din nivelul anului 2005. Pe ansamblu, în 2006, conform datelor transnistrene, volumul producţiei siderurgice s-a diminuat cu 7,5%, cel al energiei electrice cu 12,2%, iar în sectorul agricol se menţin tendinţele negative.
Controlul fluxurilor de pasageri şi mărfuri ce traversează Transnistria are o importanţă deosebită pentru rmn.
Controlul asupra tranzitului fluxurilor de mărfuri şi pasageri reprezintă un capitol deosebit de important pentru completarea bugetului regiunii. Totodată, aceste fluxuri sunt folosite pentru completarea unor fonduri extrabugetare odioase cum ar fi, bunăoară, Fondul de Susţinere a aşazisului Serviciu al Securităţii Naţionale al rmn.
Creşterea consumului în Ucraina şi în Moldova a generat apariţia unei categorii de întreprinzători pro – ucraineni.
Creşterea bruscă din ultimii ani a comerţului cu amănuntul cu Ucraina, a fost stimulată, în mare parte, de specificul preferinţelor vamale şi fiscale din rmn şi a permis apariţia unei categorii de întreprinzători, care sunt, prin interesele lor economice, legaţi cu mediile de afaceri şi politice din Ucraina, într-o competiţie tot mai pronunţată cu segmentul de influenţă rusească din regiune. După cum am specificat mai înainte, simpla introducere a noului regim vamal este puţin eficientă. Pentru o schimbare mai accentuată în regiune, este necesară influenţa economică asupra uzinei siderurgice de la Râbniţa. Încercarea Chişinăului de a redirecţiona fluxurile de transport în afara regiunii transnistrene pentru oficializarea actelor vamale, a generat un adevărat „război” între căile ferate din Moldova, Ucraina şi Rusia2. Necesitatea de a ocoli Transnistria prin nordul Moldovei, în vederea transportării produselor din metal spre staţia Moghiliov-Podolski, a stimulat apariţia în noul cabinet de miniştri de la Kiev şi în guvernul de la Moscova a unui lobby puternic în favoarea intereselor proprietarilor uzinei siderurgice. Potrivit estimărilor experţilor, această măsură a dus la majorarea preţului de export pentru fiecare tonă de metal de la USM cu 15%, ceea ce constituie câteva milioane de USD în plus, la scara întregii industrii.
UMM asigură mai mult de jumătate din export şi două treimi din vărsămintele din buget.
2 Ex-ministrul Transporturilor şi al Gospodăriei Drumurilor din Moldova Miron Gagauz a declarat în repetate rânduri că Ucraina, fără acordul prealabil al Chişinăului, permite tranzitarea în fiecare zi a teritoriului său trenurilor (cca. 30 vagoane) ce transportă metal uzat pentru Combinatul Siderurgic de la Râbniţa, altele cca. 10 vagoane cu diverse încărcături sunt destinate staţiei Livada din rmn,.
71
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Dacă luăm în consideraţie că 70% din acţiunile uzinei siderurgice le aparţin oligarhilor ucraineni3, care preferă să-şi ascundă interesele pe care le au în Transnistria, tragem lesne concluzia privind posibilităţile de lobby ale proprietarilor USM de la Râbniţa. Astfel, după înregistrarea provizorie la CIC a Moldovei, USM şi-a reînnoit exporturile de metal în Rusia şi a procedat la achiziţionarea metalului uzat de la furnizorii din Ucraina şi Moldova. Totodată, în pofida faptului că în vară preţul la metalul uzat de origine ucraineană a crescut cu 35 de USD pe tonă „ pentru că este foarte important ca USM să păstreze prezenţa furnizorilor ucraineni de metal uzat în regiune, indiferent de volumul acestuia”. De asemenea, se aşteaptă ca în timpul apropiat şi Moldova să ridice preţul la metalul uzat până la 230240 de USD pe tonă4.Din această cauză, conform deciziei Cabinetului de Miniştri al Ucrainei, de la 5 iunie 2006, Ucraina a eliminat în mod unilateral exportul metalului uzat din acordul de liber schimb cu Moldova. Un alt acţionar cu influenţă, deţinător al 30% din pachetul de acţiuni al USM, şi, totodată, companie manageriala a uzinei, este holdingul rus „MetalloInvest”, controlat de către Alişer Usmanov. Aceeaşi persoană deţine acţiunile companiei „Factoring-Finance”, căreia, conform datelor Gasprom, i-a fost cedat în decembrie 2005 dreptul de a solicita acoperirea datoriilor companiei către „MoldovaGaz” în valoare de 1,2 mlrd. USD pentru gazul furnizat în Transnistria în anii 1997-2004. Gasprom-ul a declarat nu o singură dată că rmn este un rău platnic, deseori în această zonă înregistrându-se şi furtul de gaze naturale.
Pierderile financiare ale Gasprom-ului în rmn este o dovadă clară a subvenţiilordin partea Rusiei, mascate sub formă de business.
În martie 2007, Sovietul Suprem al rmn a adoptat în prima lectură modificările la legea „Despre datoria de stat şi garanţiile de stat”, conform cărora, datoria rmn la gaze faţă de Gasprom devine datorie de stat, datoria complexului gazoenergetic al rmn se estimându-se la 1,3 de mlrd. USD, aproximativ, 2000 de USD pe cap de locuitor. Problema preţul la gazele naturale consumate de Transnistria şi forma achitării lor, inclusiv în cazul USM şi al combinatului de ciment din Râbniţa5, a provocat în permanenţă mai multe întrebări. Pe de o parte, Gasprom-ul susţine în mod repetat că „nu există un preţ special pentru Transnistria la gazele naturale, şi altul pentru Moldova”. Ceea ce nu se spune însă e că în structura preţului la metalul uzat de la Râbniţa este inclus preţul de 160 de USD pentru 1000 m3 de gaze.Pe de altă parte, Gasprom-ul a reclamat nu o singură dată faptul că Transnistria „nu numai că achită doar parţial combustibilul furnizat, dar mai şi fură gaze naturale”. Pierderile financiare pe care le suportă Gasprom-ul de pe urma Transnistriei reprezintă o dovadă clară de „subvenţii din partea Rusiei, mascate sub formă de business”6, şi certifică faptul că această întreprindere rusească de stat se ghidează în luarea hotărârilor sale mai curând de ordine politice, decât de legile pieţei. Suntem tot mai mult convinşi că Rusiei îi convine ca rmn să aibă datorii enorme faţă de ea, în prezent acestea estimându-se la mai mult de un mlrd. USD( datorii faţă de Gasprom şi creditul tehnic rusesc obţinut de rmn în perioada 1992-1994—50 mln. Dolari, cu evidenţa penalităţilor).
3 Conform datelor presei ucrainene, mai mult de jumătate din activele de producere şi din sfera de servicii aparţin fostului secretar al Consiliului de Securitate al Ucrainei, P. Poroşenco. 4 Prin hotărârea Cabinetului de Miniştri al Ucrainei din 5 iunie 2006, Ucraina a omis, în mod unilateral, clauza exportului de metal uzat din Acordul cu privire la comerţul liber cu Moldova. 5 Conform declaraţiei directorului general al grupului Lafarge, uzina de ciment de la Râbniţa nu plăteşte pentru gazul întrebuinţat, ceea ce-i permite să vândă ciment la un preţ redus. 6 Spiegel, 7 Sept., 2006
72
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Prin diferite metode, Rusia îşi sporeşte prezenţa economică în Transnistria.
Aproximativ jumătate din aceste datorii s-au acumulat în prima jumătate a anilor ’90, când banii achitaţi de populaţie şi de către majoritatea întreprinderilor din rmn, pentru consumul de gaze naturale, nu ajungeau în conturile Gasprom-ului. Convertirea datoriilor transnistrene în active, în urma privatizării companiilor din rmn, precum şi condiţiile de retragere a armamentului în cadrul obligaţiilor asumate de Rusia în acordul de la Istanbul, au devenit în mod clar instrumentul cel mai eficient pentru sporirea prezenţei economice ruseşti în regiune. Rămâne ca principalii actori în problema Transnistriei să găsească o cale de echilibrare a intereselor sale în această regiune. Având în vedere riscurile din regiune, valoarea activelor UMM nu depăşeşte 400 de mln. USD, conform estimărilor experţilor. Ultima întreprindere importantă, fabrica de coniac CVINT, i-a revenit în iulie 2006 companiei „Şerif”, cu preţul de 21 mln. de USD. Experţii din domeniu susţin că în rmn au rămas neprivatizate doar câteva întreprinderi mijlocii8. În legătură cu aceasta, apare în mod firesc întrebarea, ce e de făcut cu activele rămase şi care valorează 900 mln. USD. În acest sens trebuie să amintim de iniţiativa preşedintelui V.Putin despre anularea datoriilor externe ale ţărilor foarte sărace din CSI, iniţiativă despre a cărei soartă vom afla după alegerile prezidenţiale din Rusia, din 2008.
73
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
ANEXE STATISTICE Tabelul 1. PIB după utilizări, milioane MDL, preţuri curente Anul PIB Consum final gospodării administraţie publică şi privată Formarea brută de capital formarea brută de capital fix modificarea stocurilor Exporturi nete de bunuri şi servicii exporturi de bunuri şi servicii importuri de bunuri şi servicii Memo: PIB în milioane USD, rsma
2000 16020 16503 14031 2472 3836 2472 1364 -4319 7946 -12265 1288
2001 19052 19263 16385 2878 4436 3190 1246 -4647 9536 -14183 1481
2002 22556 23289 18493 4796 4886 3682 1204 -5619 11834 -17453 1663
2003 27619 29706 24417 5739 5916 4668 1248 -8325 14487 -22812 2007
2004 32032 33298 28125 5173
2005 36755 39846 33650 6674
8443 6787 1656 -9936 16398 -25107 2520
10951 8954 1997 -14042 19526 -33568 2895
2006e 44069 49966 41319 8647 15107 12316 2791 -21004 20591 41595 3356
2003 100 110.3 89.5 20.8 23.2 18.6 4.6 -33.5 53.3 86.8
2004 100 103.9 87.8 16.1 26.4 21.2 5.2 -30.3 51.2 81.5
2005 100 108.4 91.6 18.2 29.8 24.4 5.4 -38.2 53.1 91.3
2006e 100 113.4 93.8 19.6 34.3 27.9 6.3 -47.7 46.7 94.4
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
Tabelul 2. Structura PIB după utilizări, % Anul PIB Consum final gospodării administraţie publică şi privată Formarea brută de capital formarea brută de capital fix modificarea stocurilor Exporturi nete de bunuri şi servicii exporturi de bunuri şi servicii importuri de bunuri şi servicii
2000 100 103.0 87.6 15.4 23.9 15.4 8.5 -27.0 49.6 76.6
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
2001 100 101.1 86.0 15.1 23.2 16.7 6.5 -24.3 50.1 74.4
2002 100 103.3 82.0 21.3 21.7 16.3 5.3 -24.9 52.4 77.3
Tabelul 3. Modificarea reală anuală a componentelor PIB pe utilizări, % Anul Consum final gospodării administraţie publică şi privată Formarea brută de capital formarea brută de capital fix modificarea stocurilor Exporturi nete de bunuri şi servicii exporturi de bunuri şi servicii importuri de bunuri şi servicii
2000 17.2 20.7 0.4 11.9 -8.7 97.6 124.6 9.5 32.3
2001 4.4 6.1 -5.8 5.2 17.3 -16.8 -1.5 17.2 10.6
Surse: BNS; estimări, calcule şi prognoze de ME
74
2002 9.7 5.9 31.4 1.1 5.7 -10.9 9.1 19.0 15.7
2003 15.4 18.5 3.2 13.5 18.6 -5.3 37.7 19.2 28.7
2004 2,0 6.2 -16.2 10.5 8.2 -7.0 32.2 4.7 -1.7
2005 13.8 13.7 14.3 18.1 14.4 13.9 38.2 14.7 23.4
2006e 6.7 7.0 5.3 15.1 17.4 3.8 19.8 2.8 10.3
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Tabelul 4. Contribuţiile componentelor de utilizări la modificarea reală a PIB, % Anul Consum final
2000 15.4 15.4 -0.2 2.7 -1.6 4.3 -16.1 5.0 21.1 2.1
gospodării administraţie publică şi privată Formarea brută de capital formarea brută de capital fix modificarea stocurilor Exporturi nete de bunuri şi servicii exporturi de bunuri şi servicii importuri de bunuri şi servicii (-) Variaţia PIB
2001 4.5 5.4 -0.9 1.2 2.7 -1.4 0.4 8.5 8.1 6.1
2002 9.8 5.1 4.5 0.2 1.0 -0.7 -2.2 9.5 11.7 9.8
2003 13.8 13.9 0.7 1.9 2.2 -0.3 -9.4 9.9 19.3 14.8
2004 16.4 16.1 -3.6 1.4 1.7 -0.3 -9.8 12.1 21.9 8.0
2005 14.3 12.0 2.3 4.8 3.1 1.7 -11.6 7.5 19.1 7.2
2006e 7.4 6.5 0.9 4.7 4.3 0.4 -8.1 1.4 9.5
Surse: BNS; estimări, calcule şi prognoze de ME
Tabelul 5. PIB pe tipuri de activităţi, milioane MDL, preţuri curente Anul Valoarea adăugată Agricultură, vânat, silvicultură şi piscicultură Industrie Energie electrică, gaze şi apă Construcţie Comerţ angro şi cu amănuntul Transport, depozitare şi comunicaţii
2000 14022 4066 2307 308 433 2003 1528
2001 16773 4261 3041 523 584 2287 1974
2002 19689 4730 3402 499 665 2488 2255
2003 23523 5062 4859 524 812 2967 2977
2004 27518 5633 5469 712 1102 3384 3780
2005 31616 6175 5936 775 1257 3929 4604
2006e 36669 6636 6327 795 1730 4583 5343
Alte activităţi
3377 1998 16020
4103 2278 19052
5650 2867 22566
6322 4096 27619
7438 4514 32032
9145 6036 37652
11255 7400 44069
Impozite nete pe produs şi import PIB
Surse: BNS; estimări, calcule şi prognoze de ME
Tabelul 6. Producţia industrială, milioane MDL, preţuri curente Anul Total industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică, gaze şi apă
2000 8168 62 6755 1351
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
2001 10428 74 8108 1902
2002 12624 101 10066 1974
2003 15963 127 13311 1989
2004 17591 206 14665 2069
2005 20770 286 17627 2235
2006e 22243 362 19286 2595
2007p 25246 483 2604 3010
Tabelul 7. Produsul agricol brut, milioane MDL
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006e 2007p
Total
Modificarea anuală reală, %
Producţia vegetală
8184 8268 8646 9474 10354 11819 12688 13695 -
-8.4 -3.3 6.4 3.4 -13.6 20.8 0.8 -4.6 4.0
5401* 5790 5727 6298 7086 7900 8449 8864 -
Modificarea Producţia animală anuală reală(%) -11.7 -1.0 8.8 2.5 -17.3 29.3 -2.2 -8.5 4.2
2783 2202 2655 2870 2937 3524 3851 4521 -
Modificarea anuală reală, % -3.5 -7.8 1.2 5.7 -4.9 4.0 8.4 4.4 4.1
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
75
Servicii
Modificarea anuală reală
n/a 276 264 306 331 395 388 310 -
n/a n/a -4.3 15.9 8.1 19.3 1.3 5.0 7.0
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tabelul 8. Principalele produse agricole Perioada
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006e 2007p
Cereale şi Struguri, leguminoase mii tone boabe, mii tone 2200 1935 2628 2587 1613 2994 2838 2298 2600
465 704 505 641 677 686 518 465 550
Fructe şi Legume, pomuşoare, mii mii tone tone 136 255 317 327 617 430 384 460 480
489 364 448 397 361 315 389 478 430
Carne(greutate Ouă, milioane Lapte, mii tone vie), mii tone 147 555 589 123 575 574 115 618 579 120 671 604 118 620 593 119 668 628 121 762 659 134 766 646 157 750 630
Surse: BNS; estimări de ME
Tabelul 9. Bugetul consolidat, datoria publică şi arierate la energie, % of PIB Anul Total venituri Venituri fiscale Impozitul pe profitul corporaţiilor Impozitul pe venitul persoanelor fizice Impozitul funciar Impozitul pe imobil TVA Accize Impozite pe comerţul extern Alte venituri fiscale Venituri nefiscale Profiturile BNM Venituri din operaţii cu capital alte venituri nefiscale Total cheltuieli Economie Activitate economică extern Educaţie Sănătate Asistenţă socială Administraţie publică Deservirea datoriei Investiţii capitale Altele Soldul bugetar Datoria publică internă Datoria publică externă şi datoria privată garantată de guvern Arierate la energie
Surse: BNS; estimări şi calcule de ME
76
2001 22.7 18.0 1.8 1.8 0.9 0.1 7.9 3.6 1.2 0.7 3.9 1.2 0.5 2.2 22.7 1.7 0.4 4.8 2.8 2.6 4.0 4.2 1.1 1.1 0.0 12.6 64.5
2002 22.5 19.0 1.9 2.1 0.8 0.1 9.0 2.9 1.5 0.6 3.2 0.6 0.5 2.1 23.0 1.8 0.4 5.5 3.5 2.9 4.7 2.2 1.1 0.9 -0.5 12.5 59.4
2003 24.3 21.0 1.7 1.7 0.0 0.0 10.2 3.3 1.7 2.4 2.9 0.5 0.4 2.0 22.6 1.9 0.0 4.8 2.6 2.7 3.8 2.1 0.3 4.3 1.6 10.7 51.5
2004 24.2 21.9 1.8 2.1 0.5 0.1 9.6 3.2 1.7 2.9 2.3 0.2 23.1 2.1 0.5 4.7 2.4 3.4 4.3 2.1 0.9 3.5 1.1 11.2 42.9
2005 26.2 25.0 1.8 2.1 0.6 0.1 12.8 2.9 1.8 2.5 2.1 0.1 0.2 1.8 24.3 2.3 0.4 5.4 3.0 3.1 4.2 1.8 1.8 2.3 1.9 11.1 24.9
2006e 26.7 24.7 1.8 2.0 0.5 0.1 13.9 2.8 1.5 2.1 2.0 0.3 0.2 1.5 25.5 2.3 0.5 5.4 2.9 3.2 4.3 1.8 2.0 3.1 1.2 11.0 25.0
2007p 26.8 24.8 1.8 1.9 0.5 0.1 14.0 2.8 1.5 2.2 2.0 0.3 0.2 1.5 26.5 2.3 0.5 5.5 3.1 3.2 4.3 1.8 2.2 3.6 0.3 11.0 25.0
19.4
18.1
15.9
10.9
9.1
9.1
8.9
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Tabelul 10. Indicatori monetari, sfârşitul perioadei Numerar în cir- Rezervele băncilor Baza monetară culaţie milioane creştere milioane creşte- milioane creşteMDL % MDL re % MDL re % Q1’02 Q2’02 Q3’02 Q4’02 Q1’03 Q2’03 Q3’03 Q4’03 Q1’04 Q2’04 Q3’04 Q4’04 Q1’05 Q2’05 Q3’05 Q4’05 Q1’06 Q2’06 Q3’06 Q4’06 Q1’07p Q2’07p Q3’07p Q4’07p
1751.4 1826.7 2246.7 2288.5 2193.1 2364.1 2907.5 2740.5 2632.8 2853.4 3320.9 3699.9 3656.1 3895.2 4350.0 4571.2 4541.2 4924.0 4744.7 5145.8 5230.0 5450.0 5806.0 5970.0
-4.5 4.3 23.0 1.9 -4.2 7.8 23.0 -5.7 -3.9 8.4 16.4 11.4 -1.2 6.5 11.7 5.1 -0.7 8.4 -3.6 8.5 1.6 4.2 6.5 2.8
776.1 690.4 755.0 974.2 944.0 915.3 797.3 1078.4 1233.6 1350.5 1675.5 1611.4 1969.7 2102.0 2559.6 2761.9 2451.1 2748.1 2839.6 3122.4 3600.0 3560.0 3800.0 3930.0
18.5 -11.0 9.4 29.0 -3.1 -3.0 -12.9 35.3 14.4 9.5 24.1 -3.8 22.2 6.7 21.8 7.9 -11.3 12.1 3.3 10.0 15.3 -1.1 6.7 3.4
2527.4 2517.0 3001.7 3262.7 3137.1 3279.4 3704.9 3818.9 3866.5 4203.8 5000.4 5313.1 5626.4 5997.2 6320.6 7002.9 5978.4 6339.7 7584.3 8268.2 8830.0 9010.0 9606.0 9900.0
1.5 -0.4 19.3 8.7 -3.8 4.5 13.0 3.1 1.2 8.7 18.9 6.3 5.9 6.6 5.4 10.8 -14.6 6.0 -1.1 9.0 6.8 2.0 6.6 3.1
Agregatul M2
Agregatul M3
milio- creşteane re % MDL 3450.9 -0.4 3560.7 3.2 4346.0 22.1 4517.6 3.9 4455.1 -1.4 4749.5 6.6 5384.6 13.4 5621.9 4.4 5800.9 3.2 6130.1 5.7 7140.9 16.5 8137.0 13.9 8432.9 3.6 9692.0 14.9 10505.9 8.4 11125.5 5.9 11050.5 -0.7 11592.5 4.9 11308.1 -2.4 12485.2 10.4 13800.0 10.5 14200.0 2.9 15300.0 7.7 15400.0 0.7
milioane creşteMDL re % 4852.7 5187.0 6126.7 6511.5 6885.7 7300.7 8199.0 8509.2 8659.2 9099.1 10384.9 11719.6 12103.3 13345.7 14932.7 15826.8 16299.6 17790.0 17835.4 19558.0 20300.0 21800.0 23100.0 23400.0
1.4 6.9 18.1 6.3 5.7 6.0 12.3 3.8 1.8 5.1 14.1 12.9 3.3 10.3 11.9 6.0 3.0 9.1 0.3 9.7 3.8 7.4 6.0 1.3
Multiplicatori M2
M3
Rezerve valutare ale BNM, milioane USD
1.37 1.41 1.45 1.38 1.42 1.45 1.45 1.47 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.6 1.5 1.5 1.6 1.5 1.5 1.5 1.6 1.6 1.6 1.6
1.92 2.06 2.04 2.00 2.19 2.23 2.21 2.23 2.2 2.3 2.3 2.3 2.2 2.2 2.2 2.2 2.3 2.3 2.4 2.4 2.3 2.4 2.4 2.4
225.0 220.0 279.3 269.6 250.4 260.1 285.9 302.3 309.6 295.7 391.6 470.3 461.2 482.6 582.1 597.4 587.7 632.7 647.0 775.3 750.0 780.0 810.0 860.0
Surse: BNM; calcule şi prognoze de ME
77
MDL/USD media perioadei
13.2 13.6 13.6 13.8 14.2 14.4 13.9 13.3 12.9 11.9 12.0 12.4 12.5 12.6 12.6 12.7 12.9 13.2 13.3 13.2 13.3 13.5 13.4 13.3
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tabelul 11. Indicatori creditari, milioane MDL, dacă nu este indicat altceva, sfârşitul perioadei Depozite la Rata medie a termen în dobânzii pentru MDL total depozite în MDL, % Q3’01 Q4’01 Q1’02 Q2’02 Q3’02 Q4’02 Q1’03 Q2’03 Q3’03 Q4’03 Q1’04 Q2’04 Q3’04 Q4’04 Q1’05 Q2’05 Q3’05 Q4’05 Q1’06 Q2’06 Q3’06 Q4’06 Q1’07p Q2’07p Q3’07p Q4’07p
845.1 1028.4 1038.3 1058.2 1211.6 1172.1 1211.9 1280.1 1330.4 1469.6 1725.9 1856.3 2145.9 2572.3 2901.5 3260.7 3596.2 3792.3 4057.8 3911.0 3711.5 4202.0 4750.0 4970.0 5270.0 5350.0
20.2 18.4 16.5 14.1 14.3 12.6 12.3 11.9 12.2 13.8 15.0 14.8 15.8 15.5 15.4 13.5 12.7 11.5 11.3 11.1 11.8 13.2 13.0 13.0 12.8 12.7
Depozite la Rata medie a Credite BNM Credite BNM Rata de Credite Rata dobân- Rata dobânzii termen în dobânzii pentru acordate acordate refinan-ţare a acordate zii la credite la credite în valută total depozite în guvernului băncilor BNM, % economiei de în lei, % valută, % valută, % bănci 486.3 809.6 958.2 1089.9 1177.4 1306.6 1544.1 1654.7 1741.6 1813.0 1806.0 1909.0 2051.8 2393.6 2538.0 2614.0 2709.5 2800.0 3463.7 4184.9 4579.3 4893.2 4950.0 5370.0 5490.0 5680.0
Surse: BNM; calcule şi prognoze de ME
78
3.9 3.0 3.3 3.0 3.3 3.3 3.0 2.9 2.8 3.7 4.5 4.9 5.1 5.4 5.3 5.2 5.1 5.1 5.0 5.2 5.2 5.3 5.3 5.3 5.4 5.3
1750.9 1888.5 1984.0 2007.1 2007.1 2144.0 2144.0 2144.0 2144.0 2144.0 2143.6 2635.8 2472.2 2741.0 2821.7 2728.0 2800.0 2800.0 2611.0 2600.0 2594.0 2594.0 2594.0 2594.0 2560.0 2560.0
96.7 75.6 178.1 86.8 84.8 81.4 79.6 76.7 92.4 72.3 67.96 67.96 65.41 62.29 61.6 61.5 54.2 62.5 65 65 65 70 68 67 66 65
16.0 13.5 13.0 12.0 10.0 9.5 10.5 10.5 12.0 14.0 14.0 14.0 14.5 14.5 14.0 13.0 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 14.0 14.5 14.5 14.5 14.0
2827.0 3101.3 3202.5 3392.1 3782.2 4165.7 4675.2 4878.9 5615.5 5999.7 6168.1 6290.0 6846.7 7399.3 7619.3 8117.9 8976.9 9990.5 10761.6 11520.0 12319.7 13767.8 13879.0 14480.0 14870.0 15400.0
26.6 26.2 24.9 24.5 22.5 19.3 19.5 19.6 18.7 19.4 20.8 21.1 21.0 21.0 20.9 19.6 18.7 17.8 18.3 17.8 18.2 18.5 19.3 19.5 19.2 18.8
13.3 11.9 12.8 12.6 11.9 11.9 11.0 10.8 10.2 11.2 11.5 11.3 11.3 11.5 11.3 11.2 11.0 10.9 11.0 11.0 11.1 11.3 11.6 11.2 11.0 10.9
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Tabelul 12. Salarii Salariul lunar nominal, MDL Creşterea reală faţă de trimestrul (media perioadei) precedent, % ajustată sezonier Q1’01 Q2’01 Q3’01 Q4’01 Q1’02 Q2’02 Q3’02 Q4’02 Q1’03 Q2’03 Q3’03 Q4’03 Q1’04 Q2’04 Q3’04 Q4’04 Q1’05 Q2’05 Q3’05 Q4’05 Q1’06e Q2’06e Q3’06e Q4’06e Q1’07p Q2’07p Q3’07p Q4’07p
447.3 500.9 531.0 641.4 579.0 646.8 705.5 885.3 775.7 864.2 921.3 1088.7 976.0 1087.7 1123.3 1282.3 1148.0 1296.0 1335.3 1532.7 1454.3 1684.0 1774.0 1948.0 1850.0 2080.0 2190.0 2350.0
11.7 3.7 4.5 4.7 8.4 8.6 4.5 2.0 11.0 0.7 3.4 6.8 -2.1 4.7 4.1 2.9 -10.4 12.9 3.0 14.7 -5.1 15.8 5.3 9.8 -5.0 7.6 6.5 10.8
Surse: BNS; calcule şi prognoze de ME
Valoarea minimului de existenţă (medii lunare pe o persoană, lei), media perioadei 459.2 473.4 416.1 475.6 571.8 566.7 452.3 495.8 702.0 656.8 541.9 619.1 702.0 726.9 584.1 682.4 771.7 766.7 647.1 771.7 785 -
Raportul dintre salariul mediu nominal şi minimum de existenţă, % 97.4 105.8 127.6 134.9 101.3 114.4 156.0 178.6 110.5 131.6 170.0 175.7 139.0 149.6 192.3 187.9 148.7 169.0 206.4 198.6 -
Tabelul 13. Structura populaţiei ocupate, mii oameni Total populaţie Populaţia de peste 15 ani Populaţia ocupată în economie Şomeri Rata de ocupare Rata de dependenţă economică
2000 3639 2778
2001 3635 2807
2002 3627 2840
2003 3618 2868
2004 3607 2881
2005 3600 2899
2006e 3589 2910
1515 140
1499 118
1505 110
1356 117
1316 116
1319 104
1301 102
0.55
0.54
0.53
0.48
0.46
0.45
0.45
1.40
1.42
1.41
1.66
1.57
1.58
1.60
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
79
2007p 3581 2915 1390 104 0.47 1.66
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tabelul 14. Rata inflaţiei, %
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006e 2007p
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Noi
Dec
1.9 1.3 5.4 2.9 1.2 1.3 1.9 1.5 1.1 1.9 0.9
1.4 0.4 1.5 1.3 0.3 -3.4 1.8 0.9 2.1 1.4 0.7
1.0 -0.1 0.6 0.1 0.3 0.5 0.9 0.6 0.8 1.5 1.1
0.8 0.7 2.0 1.6 1.5 1.9 1.5 0.9 1.4 1.0 1.0
0.6 0.2 4.1 1.4 0.5 1.6 0.5 0.5 0.1 1.2 0.9
2.0 -1.1 7.2 4.4 -3.5 -3.4 1 0.1 -0.8 0.2 0.3
-1.0 -1.4 2.5 0.7 -1.7 -1.5 1.3 0.3 -1.1 -0.4 0.2
-0.8 -0.6 0.7 0.8 -0.5 -0.6 0.4 0.5 0.2 0.8 0.4
1.2 0.2 1.7 1.4 0.9 0.8 1.6 1 1.2 1.1 0.8
0.9 1.4 2.1 1.0 1.3 1.2 2.1 2.2 1.5 1.6 1.0
1.1 8.6 4.3 0.8 1.1 1.2 1.1 1.8 1.9 1.7 1.0
1.5 7.8 5.0 0.8 1.9 1.9 0.7 1.6 1.4 1.2 1.1
Surse: BNS; BNM; prognoze de ME
Faţă de decembrie anul precedent 11.2 18.3 43.7 18.4 6.3 4.4 15.7 12.5 10.0 14.1 10.5
Media anuală
12.0 8.0 39.0 31.0 10.0 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 10.5
Tabelul 15. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională netă, milioane USD Contul curent Soldul balanţei comerţului cu mărfuri Exporturi FOB Importuri FOB Balanţa serviciilor Venituri, inclusiv Compensare pentru muncă Transferuri curente Contul de capital şi financiar (fără modificarea netă a rezervelor BNM) Contul de capital Investiţii directe Investiţii de portofoliu Alte investiţii Modificarea netă a rezervelor BNM Erori / omisiuni Poziţia investiţională netă
1999 -46.99 -134.7
2000 -120.92 -306.62
2001 -108.05 -312.92
2002 -103.14 -378.25
2003 -142.09 -622.3
2004 -113 -758.3
2005 -285.0 -1190.8
2006e -448.7 -1486.7
2007p -473.9 -1656.9
474.84 -609.54 -32.05 33.99 90.05 85.77 121.27
476.58 -783.2 -43.13 72.25 126.24 156.58 169.46
569.43 -882.35 -48.75 100.78 183.67 152.84 80.32
659.8 -1038.1 -38.8 159.27 239.05 154.64 86.35
806.3 -1428.6 -39.47 215.04 278 304.64 67.29
995.2 -1753.5 -54.8 336.5 480 363.6 143.45
1104.4 -2295.2 -20.2 358.8 476.8 567.3 172.9
1058.5 -2545.2 -12.0 395.0 570.0 655.0 264.1
1270.2 -2927.1 -2.2 445.0 630.0 740.0 313.0
116.61 37.83 -140.06 106.89 -48.7 -25.58 -1364.41
-11.97 135.99 117.03 -71.59 -47.42 -1.12 -1473.31
-20.66 146.05 -32 -13.07 -9.47 37.2 -1535.8
-15.32 116.18 -27.48 12.97 -26.96 43.75 -1649.66
-12.81 58.37 -21.21 42.94 -14.07 88.87 -1694.5
-5.35 147.92 -10.41 11.29 -147.99 117.54 -1637
-3.8 225.5 -7.0 8.4 -80 192.1 -1665.7
3.0 240.5 5.0 15.6 72.6 -112.0 -1645.0
-2.0 280.0 8.0 35.0 -26.0 -186.9 -1620.0
Surse: BNM; estimări şi prognoze de ME
Tabelul 16. Creşterea PIB în principalele ţări-partenere
Rusia Zona Euro: Italia Germania Franţa România Ucraina Belarus USA
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006e
-4.9 2.9 1.8 2.0 3.5 -4.8 -1.9 8.4 4.3
5.4 2.8 1.7 2.0 3.2 -1.2 -0.2 3.4 4.1
9.0 3.5 3.1 2.9 4.2 2.1 5.9 5.8 3.8
5.0 1.5 1.8 0.8 2.1 5.7 9.2 4.7 0.3
4.3 0.9 0.4 0.2 1.2 4.9 5.2 4.7 2.4
7.3 0.5 0.4 -0.1 0.5 4.5 9.4 6.8 3.0
6.1 1.9 1.2 1.7 2.4 8.0 12.0 11.0 4.4
6.4 1.3 0.1 0.9 1.4 4.1 2.8 9.2 3.2
6.7 2.7 1.8 2.7 2.3 7.7 7.1 9.9 3.3
Surse: FMI, estimări şi prognoze de ME 80
2007p Ponderea Ponderea în ex- în produporturile sul monMoldovei, dial, % %, 2005 6.5 35.8 2.7 1.6 30.1 15.7 0.8 13.9 3.0 1.3 7.3 4.4 1.5 1.1 3.2 4.8 10.0 0 4.1 6.6 0 8.2 6.0 0 3.4 4.3 21.1
Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale Numărul 9 / Q1 2007
Tabelul 17. Importurile Moldovei după ţările de origini, milioane USD CSI Rusia Ucraina Belarus Altele UE România* Germania Italia Altele ALTE ŢĂRI România* China Turcia Celelalte ţări Total
1998 440.2 233.0 151.6 50.6 5.0 281.2 91.9 65.1 124.2 125.1 112.9 1.6 10.6 177.2 1023.7
1999 221.9 118.8 78 21.3 3.8 156.6 66.2 34.2 56.2 103.0 90.1 1.1 11.8 91.6 573.1
2000 252.7 104.6 112.4 32.7 3.0 209.3 85.4 45.1 78.8 150.5 129.3 3.0 18.2 164.9 777.4
2001 334.5 136.3 164.2 38.7 4.7 249.0 93.6 61.1 94.3 135.2 107.1 8.4 19.7 178.5 897.2
2002 434.8 168.6 225.3 39.1 1.8 290.6 101.3 82.8 106.6 170.7 126.2 11.8 32.7 207.0 1103.1
2003 593.4 183 309.3 50.6 50.5 505.8 135.6 118.7 252.5 167.9 98.2 21.5 48.2 135.7 1402.8
Surse: BNM; BNS; prognoze de ME *De la 1 ianuarie 2007 România este membră a Uniunii Europene
2004 764.8 212.3 436.3 64.3 51.9 581.1 150.2 131.6 299.3 270.9 164.1 37.7 69.1 151.7 1768.5
2005 915.9 273.6 491.4 84.5 66.4 752.3 190.9 152.3 409.1 424.3 257.4 73.9 93.0 219.3 2311.8
2006e 1020.8 417.0 516.5 74.6 12.7 837.5 214.1 196.3 427.1 576.8 345.9 116.8 113.8 258.1 2693.2
2007p 1282.3 1452.2 471.2 3205.7
Tabelul 18. Exporturile Moldovei după ţările de destinaţie, milioane USD CSI Rusia Ucraina Belarus Altele UE România* Germania Italia Altele ALTE ŢĂRI România* China Turcia Celelalte ţări Total
1998 429.1 336.8 48.7 31.8 11.8 82.9 23.9 22.3 36.7 65.4 60.8 4.6 54.7 632.1
1999 256.3 191.8 35.2 21.7 7.6 98.4 36.9 25.9 35.6 45.0 42.1 2.9 62.8 462.3
2000 279.7 212.5 36.5 21.8 8.9 103.3 36.3 36.6 30.4 42.1 39.1 1.0 2.0 46.4 471.5
2001 348.0 249.9 62.0 30.2 5.9 122.3 41.1 47.7 33.6 42.5 40.2 2.3 57.4 570.2
2002 368.8 251.7 64.9 39.6 12.6 172.9 52.6 64.4 56.0 65.1 59.7 1.3 4.1 103.8 710.6
2003 423.8 308.4 56.2 41.1 18.1 211.0 56.2 82.4 72.4 97.5 90.2 0.1 7.2 57.7 790.0
Surse: BNM; BNS; prognoze de ME *De la 1 ianuarie 2007 România este membră a Uniunii Europene
2004 502.4 353.3 64.8 58.7 25.6 296.3 71.3 136.4 88.6 111.3 98.9 0.1 12.3 75.2 985.2
2005 551.2 347.5 99.7 71.2 32.8 324.3 47.4 133.6 143.3 137.0 111.7 0.6 24.7 78.8 1091.3
81
2006e 424.1 182.0 128.8 74.0 39.3 368.0 51.9 116.9 199.2 184.5 155.6 0.4 28.5 75.0 1051.6
2007p 553.7 627.5 49.2 1230.4
Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul”
Tabelul 19. Comerţul cu amănuntul, servicii şi construcţii de case particulare, milioane MDL, dacă nu este indicat altceva Comerţul cu amănuntul Creşterea anuală reală, % 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006e 2007p
3971 3679 3602 6012 7612 10753 14537 16575.8 19487.7 23360.8 27683
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
Servicii prestate Creşterea anuală reală, % Investiţii în construcţii de populaţiei case particulare 1237 10.2 122 1299 -11.7 114 1897 -10.2 94 2600 0.1 67 3404.4 21.2 92 4221.7 11.8 105 5298.9 13.3 114 6970.4 5.3 150 8209.5 9.2 180 9567.0 1.6 10859 3 -
-7.7 -14.2 -29.6 27.4 14.8 34.2 18.2 5.6 5.3 6.7 8.0
Tabelul 20. Veniturile nominale disponibile şi cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice, milioane MDL Anul Venitul disponibil salarii din activităţi agricole din activităţi individuale din proprietate indemnizaţii sociale alte indemnizaţii alte transferuri curente Cheltuieli de consum
1999 5833 2065 2246 193 23 484 23 799 6144
2000 8105 3023 2796 243 16 778 32 1216 8380
Surse: BNS; estimări şi prognoze de ME
82
2001 10492 3966 3347 283 31 1144 42 1679 10831
2002 13961 5166 4174 363 14 1969 42 2234 14144
2003 18285 6820 5284 713 110 2560 18 2779 18610
2004 23838 9003 6510 1098 157 3379 22 3669 24156
2005 28913 12237 6945 1320 210 4075 38 4088 30150
2006e 33249 15908 7300 1550 230 4686.3 45 4880 34672
2007p 3989.9 17816.9 7800 1900 280 5249 51 2010 35088