Raport angela secrieru site by Victor Ursu

RAPORT DE MONITORIZARE

RAPORT

TRANSPARENȚA ÎN GUVERNAREA LOCALĂ: PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII ÎNTRE PROGRES ȘI INVOLUȚIE FINANȚELOR PUBLICE LOCALE PârvanORAȘE ȘI SATE ALE CELOR MAI Viorel MARE DIN REPUBLICA MOLDOVA – veniturile publice locale – Angela SECRIERU

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

RAPORTRAPORT DE PREVENIRE PRIVIND A EVALUAREA CALITĂȚII CRIZELOR

FINANȚELOR PUBLICE LOCALE Ianuarie - Aprilie 2011 ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA -

Cornel Ciurea Leonid Litra veniturile publice locale Veaceslav Berbeca Alexandru Fala

Angela SECRIERU

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Все выраженные мнения и позиции авторам. Администрация Opiniile exprimate aparţin autorilor.принадлежат Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” IDIS „Viitorul” al и Административный Совет Института Развития и Социnu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei альных Инициатив „Viitorul” не несут ответственности за оценки и мнеpublicaţii. ния, представленные в рамках этой публикации. Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi pe по presă, VictorподURSU За дополнительной информацией об этой responsabilul публикации или вопросу la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon писки на периодические материалы, издаваемые IDIS, просим обращать069017396. ся в отдел по связям с общественностью (Пресс службу) Института IDIS „Viitorul”. Контактное лицо: Диана Лунгу - diana.lungu@viitorul.org Adresa de contact: Адрес: Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2005, Republica Moldova Telefon: (373-22) 09 3210/1, 2004, Республика Молдова Кишинёв, ул. Якоб21 Хынку Fax: (373-22) 21 24 09 57 32 14 Тел: www.viitorul.org Факс: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”. Любое использование отрывков или цитирование мнений автора данного Анализа должно содержать ссылку на Институт IDIS „Viitorul”.

Фото с первой страницы: www.thevelvetrocket.com

Это издательсьво выходит в рамках проекта «Стимуляция мер по укреплению доверия между Кишиневом и Тирасполем», с подержкой Правительства Румынии и ПРООН Молдова.

Discussion PaPers: рЕСПуБЛИКа МОЛдОВа И ПрИдНЕСТрОВЬЕ: рЕгИОНаЛЬНОЕ раЗВИТИЕ И МЕЖОБЩИННОЕ СОТрудНИЧЕСТВО

CUPRINS Acronime................................................................................................................................................... 4 Sumar executiv.......................................................................................................................................... 5 1. Cadrul legal în domeniul finanţelor publice locale.............................................................................. 7 2. Tendințe generale în evoluția veniturilor publice locale în Republica Moldova............................... 11 3. Evaluarea calității gestiunii veniturilor publice locale la nivelul APL din Republica Moldova........ 13 Probleme identificate şi recomandări.................................................................................................... 19 Anexe.......................................................................................................................................................21

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACRONIME APC APL APL I APL II BUAT CEAL CF CBTM FEB FMI FPL GFS LFPL MFPL OCDE PIB SND UAT UE UTA TDG TDS

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

Administrație publică centrală Administraţia publică locală Administraţia publică locală de nivelul întâi (sate, comune, oraşe) Administraţia publică locală de nivelul doi (raioane, m. Chişinău, Bălţi) Bugetul unităţii administrativ-teritoriale Carta europeană a autonomiei locale Codul fiscal Cadrul bugetar pe termen mediu Fondul de echilibrare a BUAT Fondul Monetar Internaţional Finanţele publice locale Statisticile Financiare Guvernamentale Legea privind finanţele publice locale Managementul finanţelor publice locale Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Produsul Intern Brut Strategia Națională de descentralizare Unitate administrativ-teritorială Uniunea Europeană Unitate teritorială-autonomă Transferurile cu destinaţie generală Transferuri cu destinaţie specială

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Sumar executiv Raportul de faţă evaluează capacităţile autorităților publice locale (APL) în domeniul finanțelor publice locale, un accent mai pronunțat fiind pus pe analiza calității gestiunii veniturilor publice locale, în localităţile beneficiare de asistenţa INEKO în cadrul proiectului „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar în Republica Moldova”. În calitate de bază informaţională a servit informaţia obţinută de la Ministerul Finanţelor privind bugetele unităților administrativ-teritoriale (UAT) agregate la nivel național și bugetele localităților (50 la număr) incluse în proiectul INEKO. În procesul de elaborare a Raportului s-a urmărit identificarea şi evidenţierea problemelor legate de finanţele publice locale, în special cele ce țin de gestiunea veniturilor publice locale. La elaborarea Raportului a fost aplicată metoda dialectică cu elementele sale fundamentale: analiza, sinteza, inducţia, deducţia, precum şi metodele inerente ale disciplinelor economice: observarea, compararea, selectarea şi gruparea. Următoarele concluzii au reieşit din analiza capacităţilor APL în domeniul cheltuielilor publice locale: - administrațiile publice locale din Republica Moldova dispun de puține surse de venituri în comparație cu multe alte guverne locale din întreaga lume; - anul 2015 se evidențiază, comparativ cu ceilalți ani cuprinși în analiză, printr-o evoluție extrem de nefavorabilă a veniturilor bugetelor UAT. Astfel, este pentru prima dată când veniturile totale ale bugetelor UAT (considerate la nivel agregat) scad comparativ cu anul precedent (în 2015 veniturile bugetelor UAT s-au di-

minuat față de 2014 cu 48 mil. lei). Reducerea veniturilor bugetare ale UAT a fost determinată de reducerea critică a veniturilor fiscale (cu 660 mil. lei în 2015 comparativ cu 2014); - mărimea bugetelor UAT este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În 2015 unui locuitor din Republica Moldova revenindu-i din bugetele locale în mediu 3106 lei, în scădere cu 11 lei față de 2014; - în perioada 2014-2015 dezechilibrul financiar interguvernamental s-a accentuat, înregistrând cea mai mare mărime în ultimii 15 ani, evoluție reflectată în creșterea ponderii transferurilor în finanțarea serviciilor publice locale. Implementarea noii metodologii de calcul al transferurilor, pasivitatea și eforturile insuficiente depuse de autoritățile APL de a crește contribuția veniturilor proprii la formarea veniturilor bugetare, mediul politic, economic, social și demografic nefavorabil, explică în mare parte acest regres; - cunosc evoluții pozitive sursele de venituri care sunt asociate mai degrabă cu centralizarea, decât descentralizarea financiară. În acest sens, se evidențiază, în special în perioada 2014-2015, creșterea considerabilă a transferurilor. Astfel, în 2015 transferurile au crescut cu 3057 mil. lei comparativ cu 2013; - în consecință, pe segmentul temporal 20092015, perioada 2014-2015 se caracterizează prin cel mai scăzut grad de descentralizare financiară înregistrat la nivelul UAT din Republica Moldova; - bugetele UAT dispun de un potenţial financiar insuficient, economiile locale confruntându-se cu incapacitatea de a genera venituri proprii în volumul necesar; RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

- ca o tendinţă pronunțat negativă poate fi apreciată descreşterea permanentă a locului impozitelor pe proprietate în totalul veniturilor publice locale. În 2014-2015 comparativ cu anii precedenți impozitul pe bunurile imobiliare a înregistrat cele mai mici ponderi: 3,1 și, respectiv, 3,3%. În același timp, impozitul pe bunurile imobiliare, cu condiția că este eficient administrat de APL, este impozitul care are potențial să furnizeze permanență, stabilitate și previzibilitate bugetelor locale; - în perioada 2010-2015 au înregistrat creșteri continue veniturile bugetare provenite din granturi. În 2015 acestea au crescut cu 179 mil. lei. În același timp, trebuie conștientizat faptul că această sursă de venituri bugetare nu se caracterizează prin stabilitate, previzibilitate și permanență - calități importante și principiale pentru un proces bugetar credibil. Din acest motiv, această sursă de venituri bugetare trebuie privită doar ca o sursă suplimentară; - bugetele locale ale UAT analizate se caracterizează printr-o volatilitate pronunţată a întregului sistem de finanţe locale; - în cazul UAT analizate, planificarea financiară / bugetară este nesatisfăcătoare: frecvent valorile poziţiilor bugetare depăşesc sau sunt considerabil sub nivelul prognozat cu impact negativ pronunţat asupra dezvoltării economice locale. În consecinţă, procesul bugetar în Republica Moldova, şi nu doar la nivelul UAT analizate, nu produce bugete credibile; - deşi din 2014-2015 se implementează reforma relaţiilor inter-bugetare, totuşi aspectele legate de favorizarea financiară a APL după criteriul politic sunt puternic pronunţate. Nu

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

toate categoriile de transferuri se alocă în mod transparent; - lipsa indicatorilor statistici de măsurare a diferitelor aspecte ale economiei locale creează dificultăţi în evaluarea impactului bugetelor locale asupra acesteia; - pentru ca APL din Republica Moldova să funcționeze eficient, este important să existe o legătură clară între deciziile privind cheltuielile și cele legate de veniturile bugetare: cei care iau decizii referitoare la cheltuieli ar trebui, de asemenea, să ia decizii privind veniturile. Tipul veniturilor trebuie să corespundă tipului de cheltuieli finanțate. Această legătură directă trebuie să aibă ca rezultat o APL mai responsabilă și contribuabili mai puțin opuși plății impozitelor și taxelor atunci când știu unde se îndreaptă contribuția lor bănească de impozitare; - reieșind din problemele și provocările cu care se confruntă APL din Republica Moldova în domeniul veniturilor bugetare, se impune dezvoltarea și aplicarea tehnicilor și instrumentelor de management financiar la nivelul autorităților APL; - impozitul pe proprietate este un impozit bun pentru APL, dar în Republica Moldova este critic necesară reformarea acestuia; - în ţările în care există prea multe entităţi subnaţionale (sau prea mici pentru a fi viabile), problemele legate de alocarea competențelor și surselor lor de finanțare nu pot fi abordate în mod rațional în absenţa unor forme de reorganizare teritorială, prin care guvernele subnaţionale să fie raţionalizate, iar rolul lor reorientat.

1. Cadrul legal în domeniul finanţelor publice locale În ultimii ani au fost depuse anumite eforturi pentru conformarea cadrului legal existent în domeniul bugetelor locale şi a managementului finanţelor publice locale la principiile şi recomandările Cartei europene a autonomiei locale. Conform Cărţii europene a autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Articolul 9 al Cărţii europene a autonomiei locale conţine principii şi reguli de finanţare a autorităţilor APL pentru ca acestea să fie cu adevărat autonome din punct de vedere financiar: - autorităţile APL au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor; - resursele financiare ale autorităţilor APL trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege; - cel puţin o parte dintre resursele financiare ale autorităţilor APL trebuie să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa să îl stabilească în limitele legale; - sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autorităţile APL trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora; - protejarea UAT cu o situaţie mai grea din punct de vedere financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente,

destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de competenţă; - autorităţile APL trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin; - subvenţiile alocate UAT trebuie, pe cât posibil, să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenţii nu trebuie să aducă atingere libertăţii fundamentale a politicilor autorităţilor APL în domeniul lor de competenţă; - în scopul finanţării cheltuielilor lor de investiţii, autorităţile APL trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piaţa naţională a capitalurilor. În Republica Moldova, finanţele publice locale sunt reglementate de următoarele strategii şi legi indicate şi prezentate rezumat în continuare: Strategia naţională de descentralizare şi Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pentru anii 2012 – 2015 reprezintă principalul document de politici în domeniul APL, care determină mecanismele naţionale în domeniul descentralizării şi asigurării unei autonomii locale autentice pentru autorităţile APL. SND stabileşte obiectivele şi sarcinile pe termen mediu (3–5 ani) în vederea implementării priorităţii de descentralizare a puterii şi asigurării autonomiei locale, în corespundere cu principiile CEAL. Conceptul şi obiectivele politicii de descentralizare sunt conforme cu experienţa ţărilor europene, corespund aspiraţiei de integrare europeană şi acordurilor bilaterale Republica Moldova - Uniunea Europeană.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, nr. 181 din 25.07.2014 determină cadrul juridic general în domeniul finanţelor publice, în special: a) stabileşte principiile şi regulile bugetar-fiscale; b) determină componentele bugetului public naţional şi reglementează relaţiile inter-bugetare; c) reglementează calendarul bugetar şi procedurile generale privind procesul bugetar; d) delimitează competenţele şi responsabilităţile în domeniul finanţelor publice. Dispoziţiile legii se aplică la elaborarea, aprobarea, executarea, raportarea şi controlul bugetelor şi fondurilor componente ale bugetului public naţional, precum şi la asigurarea monitoring-ului financiar al activităţii autorităţilor/instituţiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public. Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, anumite articole, menţionate în capitolul VIII ”Dispoziţii finale şi tranzitorii” sunt puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2016. Legea privind finanţele publice locale, nr. 397-XV din 16.10.2003 formulează garanţiile autonomiei financiare, stabileşte veniturile şi cheltuielile BUAT, reglementează repartizarea veniturilor între BUAT, stabileşte modalitatea de calcul a transferurilor, defineşte împrumuturile pe care le poate contracta o APL, reglementează modalitatea de echilibrare a BUAT şi constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor APL, reglementează elaborarea, aprobarea şi execuţia BUAT, drepturile şi responsabilităţile executorilor de buget, inspectarea şi controlul financiar, fondurile speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Legea conţine opt capitole, şi anume: Capitolul I. Dispoziţii generale Capitolul II. Structura BUAT Capitolul III. Elaborarea şi aprobarea BUAT Capitolul IV. Execuţia BUAT Capitolul V. Drepturile şi responsabilităţile exe cutorilor de buget

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Capitolul VI. Responsabilităţi şi controlul asupra procesului de execuţie a BUAT Capitolul VII. Fondurile speciale Capitolul VIII. Dispoziţii finale şi tranzitorii. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1163 din 27.04.1997 stabileşte principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora. CF reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale. Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010 stabileşte cadrul juridic al controlului financiar public intern. Scopul legii este consolidarea răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entităţii publice, pe baza principiilor bunei guvernări, prin implementarea sistemului de management financiar şi control şi a activităţii de audit intern în sectorul public. Prevederile legii se aplică autorităţilor APC şi APL, instituţiilor publice, precum şi autorităţilor/instituţiilor autonome care gestionează mijloace ale BPN. Legea Curţii de Conturi nr. 261 din 05.12.2008 reglementează raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public; obiectivele, mandatul, organizarea, atribuţiile, împuternicirile, precum şi alte aspecte relevante pentru activitatea Curţii de Conturi. Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 reglementează incompatibilităţile şi restricţiile impuse persoanelor care exercită funcţii

Figura 1. Sursele de formare a veniturilor BUAT

Venituri proprii Mijloace speciale

Defalcări conform cotelor procentuale de la impozitele și taxele de stat

Bugetul local

Transferuri cu destinație specială

de demnitate publică, funcţii publice sau alte funcţii prevăzute în prezenta lege, soluţionarea conflictelor de interese, precum şi modul de prezentare a declaraţiei cu privire la conflictul de interese. În Republica Moldova, conform LFPL, veniturile BUAT se formează din sursele indicate în figura 1. Veniturile bugetelor UAT de nivelul I se formează din: 1. venituri proprii; 2. defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, excepţie fiind bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa UTA cu statut juridic special: a. pentru bugetele satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor), cu excepţia oraşelor-reşedinţă de raion, – 75% din volumul total colectat pe teritoriul UAT respective; b. pentru bugetele oraşelor-reşedinţă de raion – 20% din volumul total colectat pe teritoriul UAT respective; 3. transferuri prevăzute la art.10 şi 11 din LFPL, excepţie fiind bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa UTA cu statut juridic special; 4. granturi; 5. mijloace speciale; 6. fonduri speciale.

Granturi Fonduri speciale

Transferuri cu destinație generală

În baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a UTA cu statut juridic special, veniturile bugetelor satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa UTA cu statut juridic special pot include defalcări de la impozitele şi taxele de stat, lăsate prin LFPL la dispoziţia bugetului central al UTA cu statut juridic special, precum şi transferuri de la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special. În categoria veniturilor publice locale intră: - impozitul pe bunurile imobiliare; - taxa pentru patenta de întreprinzător; - impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); - taxele locale aplicate conform Codului fiscal; - încasări din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor domeniului privat al UAT; - alte venituri prevăzute de legislaţie. LFPL stabilește următoarele tipuri de transferuri efectuate de la bugetul de stat către bugetele UAT: a. transferuri cu destinaţie generală; b. transferuri cu destinaţie specială. Transferurile cu destinaţie generală. Sumele TDG de la BS sunt calculate pe bază de formulă distinctă pentru fiecare UAT de nivelul 1 şi 2 pe baza datelor

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă (pentru proiectul bugetului pe anul 2015 se ia execuţia bugetară din 2013). FSF = FEB1 + FEB2 unde: FSF – fondul de susţinere financiară FEB1 – fondul de echilibrare a BUAT de nivelul 1; FEB2 – fondul de echilibrare a BUAT de nivelul 2. FEB1 = FSF x (100% – Pd) FEB2 = FSF x Pd unde: Pd = 55%. FEB2 destinat echilibrării BUAT de nivelul doi este repartizat în funcţie de următorii indicatori: populaţia UAT; suprafaţa UAT.

 PS2p ×Pj PSs2 ×S j  TE j =FEB2 ×  +   P Sn  n  ;

PS2p =60% şi PSs2 =40% . Transferuri cu destinaţie specială. TDS de la BS se alocă bugetelor UAT pentru finanţarea: a. învăţământului preşcolar, primar, secundar-general, special şi complementar (extraşcolar), şcoli sportive; b. competenţelor delegate autorităţilor APL.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mijloacele speciale ale instituţiilor publice se includ în bugetele respective, se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor instituţii, în conformitate cu principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare. Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de instituţiile publice, şi mărimea taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale pe tipuri se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, conform competenţei lor. Mijloacele speciale, acumulate de către instituţia publică suplimentar la volumul de venituri aprobate, pot fi utilizate de aceasta prin decizia autorităţii reprezentative şi deliberative respective. Mijloacele intrate cu titlu gratuit în contul instituţiei publice pot fi utilizate de aceasta în baza dispoziţiei executorului (ordonatorului) principal de buget al bugetului UAT, cu includerea în bugetul respectiv. Fondurile speciale ale UAT. Autorităţile reprezentative şi deliberative pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local. Fondurilor speciale pot fi alimentate din: - depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea problemelor de interes local; - veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor şi altor măsuri organizate de autorităţile administraţiei publice.

2. Tendinţe generale în evoluţia 2. TENDINȚE GENERALE ÎN EVOLUȚIA VENITURILORveniturilor PUBLICE LOCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA publice locale în Republica Moldova

Dimensiunea relativă a veniturilor publice locale în Republica Moldova poate fi analizată cu ajutorul

fig. 2. Astfel, ponderea veniturilor locale înMoldova PIB demonstrează o evoluţie relativ Dimensiunea relativă a veniturilor publicebugetelor locale în Republica poate fi analizată cu ajutorul fig. 2. stabilă Astfel, în ponderea veniturilor bugetelor PIB demonstrează o evoluţie relativ stabilă în perioada deşi în perioada 2009-2015, deşi locale nivelulînacestui indicator înregistrat în 2011-2015 este sub2009-2015, cel înregistrat nivelul acestui indicator înregistratcunoaşte în 2011-2015 este sub cel înregistratveniturilor în 2009-2010. Aceiaşi evoluţie cunoaşte 2009-2010. Aceiaşi evoluţie şi indicatorul ponderea BUAT în BPN. şi indicatorul ponderea veniturilor BUAT în BPN.

Ponderea veniturilor bugetelor localelocale fără transferuri în BPN în după o creştere perioadaîn2012-2013 redus Ponderea veniturilor bugetelor fără transferuri BPN după oîncreştere perioadas-a 2012-2013 considerabil în 2014-2015, ajungând în 2015 la 8,1%, motivul fiind creşterea rolului transferurilor în finanţarea s-a redus considerabil în 2014-2015, ajungând în 2015 la 8,1%, motivul fiind creşterea rolului publică locală în urma implementării reformei sistemului de relaţii inter-bugetare începând cu 2014. transferurilor în finanţarea publică locală în urma implementării reformei sistemului de relaţii interbugetare începând cuFigura 2014.2. Dimensiunea relativă a veniturilor bugetelor UAT, % 30

26,73

27,65

25,42

26,19

25,60

26,12 25,27

25 20 15 10 5 0

11,35 10,40

2009

10,99

10,69 10,59

2010

13,43

13,57 9,89

9,30

9,95

2011

2012

Ponderea veniturilor BUAT în PIB, % Ponderea veniturilor BUAT (-transferuri) în BPN, %

9,40

9,38

2013

2014

9,01 8,09 2015

Ponderea veniturilor BUAT în BPN, %

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

Figura 2. Dimensiunea relativă a veniturilor bugetelor UAT, %.

Concluzia principală careinformației reiese din Ministerului analiza acestor trei indicatori este că pe segmentul temporal 2009-2015, Sursa: elaborat în baza Finanțelor. perioada 2014-2015 se caracterizează prin cel mai scăzut grad de descentralizare financiară înregistrat la nivelul Concluzia principală care reiese din analiza acestor trei indicatori este că pe segmentul temporal UAT din Republica Moldova. 2009-2015, perioada 2014-2015 se caracterizează prin cel mai scăzut grad de descentralizare Tabelul 1. Dinamica veniturilor BUAT, financiară înregistrat la nivelul UATmil. dinlei Republica Moldova. 2006 Venituri, global

4796,0

Venituri fiscale

2059,0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 Tabelul 1. Dinamica veniturilor BUAT, mil. lei 5648,5 6128,9 6286,2 7614,5 7660,9 8780,9

2013

2014

2015

9445,8 11086,9 11039,0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2428,6 2200,3 2038,7 2141,5 2400,5 3562,6 3823,1 2631,9 1971,8 Venituri, global 4796,0 5648,5 6128,9 6286,2 7614,5 7660,9 8780,9 9445,8 11086,9 11039,0 Venituri 396,3 952,0 1971,8 Veniturinefiscale fiscale 2059,0 415,9 2428,6 411,9 2200,3 416,8 2038,7551,2 2141,5 607,5 2400,5623,8 3562,6 791,5 3823,1856,52631,9 inclusiv, locale 124,8 Venituritaxele nefiscale 396,3 142,9 415,9 183,4 411,9 200,4 416,8277,3 551,2 307,2 607,5295,0 623,8 330,0791,5330,0 856,596,3 952,0 Granturile 0,6 304,9 96,3 inclusiv, taxele locale 124,8 1,8 142,9 0,1 183,4 0,0 200,4 45,2 277,3 85,1 307,2 78,4 295,0 125,5330,0197,7 330,0 Granturile 0,6 1,8 0,1 0,0 45,2 85,1 78,4 125,5 197,7 Transferuri 2144,0 2609,9 3254,3 3615,8 4670,8 4348,5 4278,1 4439,2 7106,5 7496,0 304,9 Transferuri 2144,0 2609,9 3254,3 9,8 3615,8 8,4 4670,8 9,6 4348,5 10,5 4278,1 12,3 4439,2 16,47106,518,4 7496,0 Fondurile speciale 6,0 8,1 8,8 Fondurile speciale 6,0 8,1 8,8 9,8 8,4 9,6 10,5 12,3 16,4 18,4 Mijloace speciale 190,9 184,2 253,5 205,0 197,4 209,7 227,5 254,2 277,9 295,1 Mijloace speciale 190,9 184,2 253,5 205,0 197,4 209,7 227,5 254,2 277,9 295,1 Venituri fără transferuri 2652,5 3038,6 2874,6 2670,4 2943,7 3312,4 4502,8 5006,6 3980,4 3543,0 Venituri fără transferuri 2652,5 3038,6 2874,6 2670,4 2943,7 3312,4 4502,8 5006,6 3980,4 3543,0

Sursa: elaborat în baza informației Finanțelor. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Ministerului Finanțelor

Tabelul 1 completează această analiză cu dinamica veniturilor bugetelor UAT în expresie absolută. RAPORT

EVALUAREAcomparativ CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE Din informația prezentată, urmează că anul 2015 sePRIVIND evidențiază, cu ceilalți ani cuprinși 11 în ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

analiză, printr-o evoluție extrem de nefavorabilă a veniturilor bugetelor UAT.

În perioada 2010-2015 și veniturile bugetare provenite din granturi înregistrează creșteri continue. În

Cunosc evoluții pozitive sursele de venituri care sunt asociate mai degrabă cu centralizarea

2015 acestea au crescut cu 179 mil. lei. Îndescentralizarea același timp,financiară. trebuie conștientizat că această sursăîn perioada 2014 În acest sens, faptul se evidențiază, în special de venituri bugetare nu se caracterizează prin considerabilă stabilitate, aprevizibilitate și permanență - calități creșterea transferurilor. Astfel, în 2015 transferurile au crescut cu 3057 comparativ cu 2013. 3. Ponderea categorii de venituri în totalul veniturilor bugetelor UAT, % importante șiFigura principiale pentru unor un proces bugetar credibil. 80 70 60 50 40 30 20 10 0

61,34

57,52

56,76

67,90 În perioada 2010-2015 și veniturile bugetare 64,10 provenite din granturi înregistrează creșteri conti 2015 acestea au crescut cu 179 mil. lei. În același timp, trebuie conștientizat faptul că această 48,72

47,00

40,57 nu se caracterizează 40,47 de venituri bugetare prin stabilitate, previzibilitate și permanență -

32,43

28,12

31,33

importante și principiale pentru un proces bugetar credibil. 23,74

17,86

80 3,66 3,09 3,42 3,32 3,25 70 64,10 61,34 56,76 57,52 60 48,72 47,00 2009 2010 2011 50 2012 2013 2014 2015 40,57 40,47 40 32,43 31,33 Ponderea transferurilor în veniturile totale ale BUAT, % Ponderea28,12 veniturilor fiscale în veniturile totale ale BUAT, % 30 23,74 Ponderea impozitelor pe proprietate în totalul veniturilor BUAT, % 20 3,66 3,09 3,42 3,32 4,02 10 3,69 Figura 3. Ponderea unor categorii 0de venituri în totalul veniturilor bugetelor UAT, %. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

4,02

3,69

Ponderea transferurilor în veniturile totale ale BUAT, %

67,

Ponderea veniturilor fiscale în veniturile totale ale BUAT, %

Ponderea impozitelor proprietate în totalul BUAT, % În structura veniturilor locale, ponderea decisivă este pedeţinută de veniturilor transferuri. Mai mult ca atât, ca

3. Ponderea unorîncepând categorii decu venituri în veniturilor UAT, %. Tabelul 1a reformării completează această analiză cu dinamica acestora 2014 a totalul crescut considerabil urmare sistemului de transferuri de laFigura BSrolul la BUAT, rolul acestora începând cu 2014 bugetelor a Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. veniturilor bugetelor UAT în expresie absolută. Astfel, Din în faţă2015 de anii precedenţi.au Astfel, în 2015 crescut considerabil faţă de anii precedenţi. transferurile deținut 68%transferurile în totalul au În structura veniturilor locale, ponderea decisivă este deţinută de transferuri. Mai mult ca a informația prezentată, urmează că anul 2015 se evideținut 68% în totalul veniturilor bugetelor UAT. Ca o veniturilor bugetelor UAT. Ca o tendinţă pronunțat negativă poate fi apreciată descreşterea urmare a reformării sistemului de transferuri de la BS la BUAT, rolul acestora începând cu dențiază, comparativ cu ceilalți ani cuprinși în analiză, tendinţă pronunțat negativă poate fi apreciată descreşcrescut considerabil faţă de anii precedenţi. Astfel, în 2015 transferurile au deținut 68% în permanentă a locului impozitelor pe proprietate în totalul veniturilor publice locale.impozitelor pe proprietate printr-o evoluție extrem de nefavorabilă a veniturilor terea permanentă a locului veniturilor bugetelor UAT.veniturilor Ca o tendinţă pronunțat bugetelor UAT. în totalul publice locale.negativă poate fi apreciată descre

permanentă a locului impozitelor pe proprietate în totalul veniturilor publice locale.

Figura 4. Veniturile bugetelor UAT pe locuitor, lei.

Astfel, este pentru prima dată când veniturile totaFigura 4. Veniturile bugetelor UAT pe locuitor, lei 3117 Figura 4. Veniturile 3106 bugetelor UAT pe locuitor, lei. le ale BUAT scad3500 comparativ cu anul precedent (în 3000 2015 veniturile bugetelor UAT s-au diminuat față de2467 3500 2654 3117 3106 2500 2152 2138 3000 2014 cu 48 mil. lei). Reducerea veniturilor bugetare 2654 2467 1763 2000 2500 2152 2138 ale UAT a fost determinată de reducerea critică a ve1763 2000 1500 niturilor fiscale (cu 660 mil. lei în 2015 comparativ 1500 1000 cu 2014). 1000 500

500

0 Cunosc evoluții pozitive sursele de2010 venituri 2011 care sunt2012 0 2013 2009 2014 2011 2015 2012 2009 2010 2013 2014 2015 asociate mai degrabă cu centralizarea, decât descenSursa: elaborat în baza informației MinisteruluiSursa: Finanțelor. elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor tralizarea financiară. În acest sens, se evidențiază, în special în perioada 2014-2015, creșterea considerabilă a transferurilor. Astfel, în 2015 transferurile au crescut În 2014-2015 comparativ cu anii precedenți impozitul cu 3057 mil. lei comparativ cu 2013. pe bunurile imobiliare a înregistrat cele mai mici ponderi: 3,1 și, respectiv, 3,3%. În același timp, impozitul În perioada 2010-2015 și veniturile bugetare provenipe bunurile imobiliare, cu condiția că este eficient adte din granturi înregistrează creșteri continue. În 2015 ministrat de APL, este impozitul care are potențialul acestea au crescut cu 179 mil. lei. În același timp, tresă determine stabilitatea și previzibilitatea bugetelor buie conștientizat faptul că această sursă de venituri locale. bugetare nu se caracterizează prin stabilitate, previzi-

bilitate și permanență - calități importante și principiale pentru un proces bugetar credibil. În structura veniturilor locale, ponderea decisivă este deţinută de transferuri. Mai mult ca atât, ca urmare a reformării sistemului de transferuri de la BS la BUAT,

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mărimea bugetelor UAT este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale, în 2015 unui locuitor din Republica Moldova revenindu-i din bugetele locale în mediu 3106 lei, în scădere cu 11 lei față de 2014 (fig. 4).

3. Evaluarea calităţii gestiunii veniturilor publice locale la nivelul APL din Republica Moldova În 2014-2015 comparativ cu anii precedenți impozitul pe bunurile imobiliare a înregistrat cele mai mici ponderi: 3,1 și, respectiv, 3,3%. În același timp, impozitul pe bunurile imobiliare, cu condiția că este

Veniturile UATde incluse studiulimpozitul de față aucare Doar cazul orașului Nisporeni veniturile eficientbugetelor administrat APL,în este are în potențialul să determine stabilitateabugetare și evoluat în perioada 2013-2015 după cum este repretotale pe locuitor (9,2 mii lei) au depășit în 2015 media previzibilitatea bugetelor locale. zentat în fig. 1A. Astfel, au înregistrat creșteri de vepe țară (3,1 mii lei), celelalte localității fiind cu mult nituri în doi ani consecutivi (față de anul precedent) sub această valoare. Mărimea bugetelor UAT este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor bugetele ale 29 de UAT (din 50). Dintre acestea, cele Fig. 2A și 3A veniturile în 2015 unui locuitor Republicacu Moldova dincaracterizează bugetele locale în mediubugetelor 3106 lei,locamailocale, pronunțate creșteri în 2015din comparativ 2014 revenindu-i le ca având o evoluţie fluctuantă pronunţată. Această au fost înregistrate la lei nivelul bugetelor orașelor în scădere cu 11 față de 2014 (fig. 4). Nispodinamică este consecinţa politicilor fiscale promovate reni, Orhei, Durlești și Cahul. la nivelul Ministerului Finanţelor, dar şi a capacităţilor 3. EVALUAREA CALITĂȚII VENITURILOR PUBLICE În același timp, veniturile bugetelor locale aleGESTIUNII 16 UAT limitate existente la nivel localLOCALE în domeniul planificării LA NIVELUL APL DIN REPUBLICA MOLDOVA s-au redus în 2015 comparativ cu 2014. Cele mai nebugetare și colectării veniturilor proprii. La elaborarea favorabile evoluții le-auUAT avut,incluse în acest sens, orașele local se aplică tehnici simpliste deeste prognoVeniturile bugetelor în studiul de față aubugetului evoluat în perioada 2013-2015 după cum Strășeni, Rezina,înIaloveni, comuna Sipoteni și zare a veniturilor cheltuielilor. reprezentat fig. 1A.Florești, Astfel, au înregistrat creșteri de venituri în doi şiani consecutiviTotodată, (față de estimarea anul satul Peresecina. parametrilor bugetari nu consideră necesităţile reale precedent) bugetele ale 29 de UAT (din 50). Dintre acestea, cele mai pronunțate creșteri în 2015 ale localităţilor şi nu se ajustează la evoluţia inflaţiei şi comparativ cu 2014 au 5, fost la nivelul bugetelor orașelor Nisporeni, Orhei, Durlești și După cum urmează din fig. celeînregistrate mai mari venituri alţi parametri macroeconomici. le-au acumulat în 2015 bugetele orașele Nisporeni Cahul. (106,2 mil. lei), Ungheni (71,1 mil. lei), Cahul (67,4 Sursele de venituri care conform legii își aduc aportul mil.Înlei), Orhei (61,8 mil. lei) și Durlești (53,5 mil. lei). la formarea veniturilor bugetelor UAT, în 2015 și-au același timp, veniturile bugetelor locale ale 16 UAT s-au redus în 2015 comparativ cu 2014. Cele mai nefavorabile evoluții le-au avut, în acest sens, orașele Strășeni, Rezina, Ialoveni, Florești, comuna Sipoteni și satul Peresecina. Figura 5. Veniturile totale ale bugetelor UAT și veniturile bugetare la 1 locuitor, 2015, mii lei Venituri totale, mii lei (axa din stânga)

Venituri totale la 1 locuitor, mii lei (axa din dreapta)

120000

10,0

9,2

9,0

100000

8,0 7,0

80000

6,0

60000

5,0 4,0

40000

1,4

0,90,7

1,41,2

0,7

1,21,0

1,51,4 0,90,9

2,3 1,1

1,8 1,7 1,7 1,31,2 1,3 1,3 1,41,5 1,01,4

2,8 1,9 1,4 1,21,31,3 1,51,3

2,4 1,0

3,0 2,2 1,8 1,7 1,51,5 1,3 1,41,4 1,5 2,0 1,0 1,0 1,0

c. Bacioi c. Baurci c. Carpineni c. Congaz c. Copceac c. Corjeuti c. Costesti c. Pelinia c. Peresecina c. Sipoteni c. Talmaza c. Truseni or. Anenii Noi or. Basarabeasca or. Briceni or. Cahul or. Calarasi or. Causeni or. Ceadir-Lunga or. Cimislia or. Codru or. Cricova or. Criuleni or. Cupcini or. Donduseni or. Drochia or. Durlesti or. Edinet or. Falesti or. Floresti or. Glodeni or. Hincesti or. Ialoveni or. Leova or. Nisporeni or. Ocnita or. Orhei or. Otaci or. Rezina or. Riscani or. Singera or. Singerei or. Soroca or. Stefan Voda or. Straseni or. Taraclia or. Ungheni or. Vulcanesti

20000

2,0

0,0

Figura 5. Veniturile totale ale bugetelor Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor UAT și veniturile bugetare la 1 locuitor, 2015, mii lei. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. RAPORT

PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE După cum urmează din fig. 5, cele mai mari venituri le-au acumulat în 2015 bugetele orașele

ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nisporeni (106,2 mil. lei), Ungheni (71,1 mil. lei), Cahul (67,4 mil. lei), Orhei (61,8 mil. lei) și Durlești (53,5 mil. lei). Doar în cazul orașului Nisporeni veniturile bugetare totale pe locuitor (9,2 mii lei) au

cheltuielilor. Totodată, estimarea parametrilor bugetari nu consideră necesităţile reale ale localităţilor proprii. La elaborarea bugetului local se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor şi şi nucheltuielilor. se ajustează la evoluţia inflaţieiparametrilor şi alţi parametri macroeconomici. Totodată, estimarea bugetari nu consideră necesităţile reale ale localităţilor şi nu se ajustează la evoluţia inflaţiei şi alţi parametri macroeconomici.

Sursele de venituri care conform legii își aduc aportul la formarea veniturilor bugetelor UAT, în 2015 configurat contribuția după cum este reprezentat în fig. 6, contribuția cea mai mare aparținând, de regulă, tranSursele de venituri care după conform legii își aduc aportul la formarea veniturilorcea bugetelor UAT,aparținând, în 2015 și-au configurat contribuția cum este mai sferurilor. Funcție de localitate, defalcările dereprezentat la impoziteleîndefig. stat6,șicontribuția veniturile proprii suntmare următoarele două și-au configurat contribuția dupădecum este reprezentat în fig. 6, contribuția cea mai mare aparținând, de regulă, transferurilor. Funcție localitate, defalcările de la impozitele de stat și veniturile proprii surse după importanță care generează venituri în bugetele locale. de regulă, transferurilor. Funcție de localitate, defalcările de la impozitele de stat și veniturile proprii

sunt următoarele două surse după importanță care generează venituri în bugetele locale. Figura 6. importanță Structura veniturilor bugetelor UAT, în 2015, % sunt următoarele două surse după care generează venituri bugetele locale. Transferuri 100%

Transferuri

Defalcari

Mijloace speciale

Granturi

Venituri proprii

100%

80%

60%

40% 40% 20% 20% 0%

c. Bacioi c. Baurci c. Bacioi c. Carpineni Baurci c. c. Congaz c. Copceac Carpineni c. Congaz c.c.Corjeuti c. Copceac c. Costesti c. Corjeuti c. Pelinia c. Costesti c. Peresecina c. Pelinia Sipoteni c. c. Peresecina c.c.Talmaza Sipoteni c. Talmaza Truseni c. or. Anenii Noi c. Truseni or. Basarabeasca or. Anenii Noi or. Basarabeasca or. Briceni or. or. Briceni Cahul Cahul or. or. Calarasi or.Causeni Calarasi or. or. Causeni or. Ceadir-Lunga or. Ceadir-Lunga or. Cimislia or. Cimislia or. Codru or. Codru or. or.Cricova Cricova or. or.Criuleni Criuleni or. or.Cupcini Cupcini or. or.Donduseni Donduseni or. or.Drochia Drochia or.Durlesti Durlesti or. or.Edinet Edinet or. or.Falesti Falesti or. or.Floresti Floresti or. or. Glodeni or. Glodeni or. Hincesti or. Hincesti or. Ialoveni or. Ialoveni or. Leova Leova or.or. Nisporeni or. Nisporeni or. Ocnita or.or.Ocnita Orhei or. or.Orhei Otaci or.Rezina Otaci or. or. Rezina Riscani or. or. Riscani Singera or. or. Singera Singerei or. Soroca or.or. Singerei or. Stefan Voda or. Soroca or. Straseni or. Stefan Voda or. Taraclia or. Straseni or. Ungheni or. Taraclia or. Vulcanesti or. Ungheni or. Vulcanesti

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelorveniturilor bugetelor UAT, 2015, %. Figura 6. Structura

Figura 6. Structura veniturilor bugetelor UAT, 2015, %. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Dintre analizate, se remarcă bugetul orașelor Nisporeni, DurleștiDurlești și Orheișicare și-au format Dintrebugetele bugetele analizate, se remarcă bugetul orașelor Nisporeni, Orhei care și-auveniturile format în

Dintre bugetele analizate, se bugetuldin orașelor Nisporeni, Durlești și Orhei și-auremarcat format 2015 în proporție deîn 56%, 49%remarcă și, de respectiv granturilor. În același timp, care se cere veniturile în 2015 proporție 56%, 20% 49% și, contribuția respectiv 20% din contribuția granturilor. Înde același faptul că considerate în 49% calitateși,derespectiv sursă suplimentară venituri bugetare. Un management veniturile în granturile 2015 în trebuie proporție de 56%, 20% dindecontribuția granturilor. În același timp, se cere de remarcat faptul că granturile trebuie considerate în calitate de sursă suplimentară de financiar eficient cere de la APL să stabilitatea de venituri bugetare, această sarcină poatede fi timp, se cere de remarcat faptul căasigure granturile trebuiesurselor considerate în calitate deiar sursă suplimentară venituri Undezvoltând management financiar eficient cere de la APL să asigure stabilitatea surselor de atinsă, în bugetare. primul rând, sursele de venituri proprii. venituri bugetare. Un management financiar eficient cere la APL sădezvoltând asigure stabilitatea venituri bugetare, iar această sarcină poate fi atinsă, în de primul rând, sursele desurselor venituri de Figurasarcină 7. Veniturile bugetelor UATînfără granturi, mii lei sursele de venituri venituri bugetare, iar această poate fi atinsă, primul rând,2015, dezvoltând proprii. 120000 proprii. 100000

120000

80000 60000 40000 20000 0

80000

Venituri bugetare totale

Venituri bugetare - granturi

60000 40000 20000 0

c. Bacioi c. Baurci c. Carpineni c. Bacioi c. Congazc. Baurci c. Carpineni c. Copceac c. Congaz c. Corjeuti c. Copceac c. Costesti c. Corjeuti c. Pelinia c. Costesti c. Peresecina c. Pelinia c. Sipoteni c. Peresecina c. Talmaza c. Sipoteni c. Truseni c. Talmaza or. Anenii Noi c. Truseni or. Basarabeasca or. Anenii Noi Basarabeasca or.or.Briceni or. Briceni or. Cahul or. Calarasior. Cahul or. Calarasi or. Causeni or. Causeni or. Ceadir-Lunga or. Ceadir-Lunga or. Cimislia or. Cimislia or. Codru or. Codru or. Cricova or. Cricova or. Criuleni or. Criuleni or. Cupcini or. Cupcini or. Donduseni or. Donduseni or. Drochia or. Drochia or. Durlesti or. Durlesti or. Edinetor. Edinet or. Falesti or. Falesti or. Floresti or. Floresti or. Glodeni or. Glodeni or. Hincesti or. Hincesti or. Ialoveni or. Ialoveni or. Leova or. Leova or. Nisporeni or. Nisporenior. Ocnita or. Ocnitaor. Orhei or. Orheior. Otaci or. Otaci or. Rezina or. Riscani or. Rezina or. Singera or. Riscani or. Singerei or. Singera or. Soroca or. Singerei or. Stefan Voda or. Soroca or. Straseni or. Stefan Voda or. Taraclia or. Straseni or. Ungheni or. Taraclia or. Vulcanesti or. Ungheni or. Vulcanesti

100000

Venituri bugetare totale

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

Fără existența unor surse relativ stabile de venituri proprii, structura părții de venituri a bugetului local nu poate fi considerată sustenabilă din punct de vedere financiar.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Considerând această constatare, fig. 7 reprezintă veniturile bugetelor locale din care au fost excluse granturile. Astfel, cele mai mari venituri bugetare fără contribuția granturilor au fost înregistrate în 2015 în orașele Cahul, Ungheni, Orhei și Nisporeni. Dacă recalculăm acest indicator pe un locuitor,

Considerând constatare, fig. 7 reprezintă veniturile bugetelor locale din care exclusepegranturile. cele mai mariaceastă valori sunt înregistrate la nivelul bugetelor orașul Nisporeni (4,1 miiau leifost > media țară,

Astfel, cele mai mari venituri bugetare fără contribuția granturilor au fost înregistrate în 2015 în orașele Cahul, Ungheni, Orhei și Nisporeni. Dacă recalculăm acest indicator pe un locuitor, cele mai mari valori sunt înregistracâte 1,9 mii lei). te la nivelul bugetelor orașul Nisporeni (4,1 mii lei > media pe țară, 3,1 mii lei), orașul Briceni (2,3 mii lei), satul Costești (2 mii lei), orașele Hâncești, Orhei și Ungheni (cu câte 1,9 mii lei).

3,1 mii lei), orașul Briceni (2,3 mii lei), satul Costești (2 mii lei), orașele Hâncești, Orhei și Ungheni (cu

După cum relevă fig. 8, în bugetele UAT analizate transferurile de la alte componente ale BPN,

După cum relevă fig. 8, în bugetele UAT analizate transferurile de la alte componente ale BPN, inclusiv bugetul de stat, dețin, de regulă ponderea cea mai mare. În acest sens, se remarcă satele/comunele Costești (85%), Baurci satele/comunele Costești (85%), Baurci (77%), (74%), etc. Nisporeni, Pe de (77%), Congaz (75%), Băcioi (74%), Pelinia (74%)Congaz etc. Pe (75%), de altă Băcioi parte, în cazulPelinia orașelor(74%) Durlești, altă parte, cazul orașelor Durlești, Nisporeni,transferurilor Rezina, satul Rezina, satulînCorjeuți, orașul Codru etc. ponderea esteCorjeuți, sub 50%.orașul Codru etc. ponderea

inclusiv bugetul de stat, dețin, de regulă ponderea cea mai mare. În acest sens, se remarcă

transferurilor este sub 50%.

Figura 8. Ponderea transferurilor la bugetele UAT în totalul veniturilor bugetare, 2015, % 85

90 80 70 60 50

74 73 73 72

60 47

65 54

55 54

61 62

60 47

60 58

58 52 50

66 59

48 35

64 64

58 49

64 57

57 56

30 20

Figura 8. Ponderea la bugetele UAT în totalul veniturilor bugetare, 2015, %. Sursa: elaborat în baza informației transferurilor Ministerului Finanțelor

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

În celde-al de-al doilea caz, ponderea a transferurilor totalul veniturilor bugetare este În cel doilea caz, ponderea redusă aredusă transferuriAstfel, art. în 9 (3) al LFPL conține prevederea conform determinată contribuția mare este a altor surse de venituri bugetare, în special a granturilor. lor în totalul de veniturilor bugetare determinată de căreia, prin decizia autorităţilor reprezentative şi deli-

contribuția mare a altor surse de venituri bugetare, în special a granturilor.

berative, între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pot fi efectuate transferuri cu destinaţie specială în În același timp, după cum rezultă din fig. 4A, exprimate în valori absolute, transferurile au înregistrat scopuri de interes comun. Sunt cazuri când se fac tranîn 2013 (ultimul a fost aplicată metodologia de calcul a transferurilor în În 2015 acelașicomparativ timp, dupăcu cum rezultă din an fig. când 4A, exprisferuri în favoarea BUAT și de la alte componente ale mate în valori absolute, transferurile au înregistrat baza cheltuielilor bugetare), o creștere considerabilăBPN, pentru toate localitățile analiză, cu excepția bugetului deincluse stat. Suntîncazuri când se în 2015 comparativ cu 2013 (ultimul an când a fost excepție fiind satele Baurci (85% din suma transferurilorfacalocată în 2013) Peresecina transferuri de lașibugetul de stat(99%). (componenta fonaplicată metodologia de calcul a transferurilor în baza duri speciale) în favoarea unor UAT etc. În același timp, cheltuielilor bugetare), o creștere considerabilă pentru nu există metodologii clare, obiective și transparente de toate localitățile incluse în analiză, excepție fiind satele calcul a acestor categorii de transferuri. Baurci (85% din suma transferurilor alocată în 2013) și Peresecina (99%). Fig. 9 prezintă pentru comparare nivelul aprobat / inițial planificat al transferurilor în bugetele UAT Deși LFPL stabilește clar formula de calcul pentru analizate și nivelul executat al acestora. De regulă, transferurile cu destinație generală, rămân a fi solupentru transferurile cu destinație generală (codul ționate probleme legate de transparența și modul de 311.7) și transferurile cu destinație specială (codul determinare a volumului transferurilor cu destinație 315.1) nivelul inițial aprobat corespunde cu cel exespecială (altele decât cele incluse în articolul cu codul cutat (cu mici excepții). Sunt însă frecvente cazurile 315.1). când transferurile sunt alocate pe parcursul anului RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Deși LFPL stabilește clar formula de calcul pentru transferurile cu destinație generală, rămân a fi Deși LFPL stabilește clar formula de calcul pentru transferurile cu destinație generală, rămân a fi

soluționate probleme legate dede transparența de determinare determinarea volumului a volumului transferurilor soluționate probleme legate transparența șiși modul modul de transferurilor cu cu destinație specială (altele decât cele incluse cu codul codul315.1). 315.1). destinație specială (altele decât cele incluseînînarticolul articolul cu Figura 9. Transferurile la bugetele UAT: aprobat și executat, 2015, mii lei 45000 45000 40000 40000 35000 35000 30000 25000 20000

30000

aprobat aprobat

executat executat

25000 20000 15000

15000 10000 10000 5000 0

c. Bacioi c. Baurci c. Carpineni c. Bacioi c. Congaz c. Baurci c. Copceac c. Carpineni c. Corjeuti c. Congaz c. Costesti c. Copceac c. Corjeuti c. Pelinia c. Costesti c. Peresecina c. Pelinia c. Sipoteni c. Peresecina c. Talmaza c. Sipoteni c. Truseni c. Talmaza or. Anenii c. Noi Truseni or. Basarabeasca or. Anenii Noi Briceni or.or. Basarabeasca or. Briceni or. Cahul or. Cahul or. Calarasi or. Calarasi or. Causeni or. Causeni or. Ceadir-Lunga or. Ceadir-Lunga or. Cimislia or. Cimislia or. Codru or. Codru or. Cricova or. Cricova or. Criuleni or. Criuleni or. Cupcini or. Cupcini or. Donduseni or. Donduseni or. Drochia or. Drochia or. Durlesti or. Durlesti or. Edinet or. Edinet or. Falesti or. Falesti or. Floresti or. Floresti or. Glodeni or. Glodeni or. Hincesti or. Hincesti or. Ialoveni or. Ialoveni or. Leova Nisporeni or.or.Leova or. Ocnita or. Nisporeni or. Orhei or. Ocnita or. Otaci or. Orhei or. Rezina or.or. Otaci Riscani or. Rezina or. Singera or. Riscani or. Singerei or. Singera or. Soroca or.Singerei Stefan Voda or. or. Straseni or. Soroca Taraclia or. Stefanor. Voda or. Ungheni or. Straseni or. Vulcanesti or. Taraclia or. Ungheni or. Vulcanesti

5000

Figura 9. Transferurile la bugetele UAT: aprobat și executat, 2015, mii lei. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Sursa: elaborat în Figura baza informației Ministerului Finanțelor 9. Transferurile la bugetele UAT: aprobat și executat, 2015, mii lei.

art. în 9 (3) al informației LFPL conține prevederea conform căreia, prin decizia autorităţilor reprezentative şi Sursa:Astfel, elaborat baza Ministerului Finanțelor. între bugetele de unităţilor fi efectuate transferuripot cu depăși destinaţie fărădeliberative, aart. fi planificate în proiectul buget aladministrativ-teritoriale UAT.conform Mai mult căreia, ca atât, pot sumele acestorautorităţilor transferuri consi- şi Astfel, 9 (3) al LFPL conține prevederea prin decizia reprezentative specială scopuri de interes comun. Sunt când facinițial transferuri în favoarea BUAT și comuna de la derabil sumaîntotală a transferurilor introdusă în cazuri proiectul de se buget aprobat (orașul Nisporeni, deliberative, între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pot fi efectuate transferuri cu destinaţie Băcioi, Costești, ale orașele Orhei, Unghenibugetului etc. alte satul componente BPN, cu excepția de stat. Sunt cazuri când se fac transferuri de la specială în scopuri de interes comun. Sunt cazuri când se fac transferuri în favoarea BUAT și de la bugetul de stat (componenta fonduri speciale) în favoarea unor UAT etc. În același timp, nu există

alte componente ale BPN, cu excepția bugetului de stat. Sunt cazuri când se fac transferuri de la metodologii clare,proprii obiective transparente de calcul a în acestor dede transferuri. Figura 10. Veniturile aleșibugetelor UAT înregistrate 2015 șicategorii ritmul lor creștere față de 2013, mii lei bugetul de stat (componenta fonduri speciale) în favoarea unor UAT etc. În același timp, nu există metodologii clare, obiective și transparente de calcul a acestor categorii de transferuri.

Figura 10. Veniturile proprii ale bugetelor UAT înregistrate în 2015 și ritmul lor de creștere față de 2013, Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor mii lei. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

Fig. 9 prezintă pentru comparare nivelul aprobat inițial planificatînalvaloare transferurilor UAT Metodologia actuală de calcul a transferurilor (în / prii exprimate absolutăînaubugetele fost înregistrate Figura 10. Veniturile proprii ale bugetelor UAT înregistrate în 2015 și ritmul lor de creștere față de 2013, baza capacității fiscale)executat nu punealînacestora. dependență nivelul bugetului cu orașelor Cahul, Orhei, (codul Ungheni analizate și nivelul De măregulă, la pentru transferurile destinație generală mii lei. rimea transferurilor pentru următor de efortul Soroca. În același în corespunde cazul acestorcubugete, 311.7) și transferurile cuanul destinație specială (codul și315.1) nivelul inițial timp, aprobat cel Sursa: în baza informației Ministerului Finanțelor. APL elaborat de a identifica și exploata surse de venituri proveniturile proprii au scăzut considerabil comparativ executat (cu mici excepții). Sunt însă frecvente cazurile când transferurile sunt alocate pe parcursul Fig.prii 9 în prezintă pentru comparare inițial planificat în bugetele UAT scopul creșterii potențialului nivelul financiaraprobat al bu- / cu 2013, indicândalla transferurilor o atitudine pasivă manifestată anului fără a fi planificate în proiectul de buget al UAT. Mai mult ca atât, sumele acestor transferuri getului local (prevedere aplicată până în 2014/2015). APL transferurile față de dezvoltarea potențialului de venituri analizate și nivelul executat al acestora. De regulă, de pentru cu destinație generală (codul pot depăși considerabil suma totală a transferurilor introdusă în proiectul de buget inițial aprobat Anularea acestei dependențe (existentă în metodolobugetare proprii. Din numărul total de UAT analiza311.7) și transferurile cu destinație specială (codul 315.1) nivelul inițial aprobat corespunde cu cel gia (orașul veche) Nisporeni, creează stimulente crească orașele te, doar 7 auUngheni reușit săetc. genereze venituri proprii peste comuna pentru Băcioi, APL satulsăCostești, Orhei, executat (cu mici excepții). Suntproprii însă frecvente transferurile sunt alocate parcursul contribuția surselor de venituri la formareacazurile nivelulcând înregistrat în 2013 (orașul Briceni,pe satul Corpărțiifără de venituri a bugetelor După ur-al UAT. jeuți, Mai orașul Otaci, orașul Cricova, satul anului a fi planificate în locale. proiectul de cum buget mult caorașul atât, Leova, sumele acestor transferuri mează din fig. 10, în 2015 cele mai mari venituri proCopceac, orașul. Rezina).

pot depăși considerabil suma totală a transferurilor introdusă în proiectul de buget inițial aprobat (orașul Nisporeni, comuna Băcioi, satul Costești, orașele Orhei, Ungheni etc. 16

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

numărul total de UAT analizate, doar 7 au reușit să genereze venituri proprii peste nivelul înregistrat în 2013 (orașul Briceni, satul Corjeuți, orașul Otaci, orașul Leova, orașul Cricova, satul Copceac, orașul. Rezina).

Dintre localitățile analizate, cea mai mare pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare a fost înDintre localitățile analizate, cea mai mare pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare a registrată la nivelul bugetului orașului Briceni (31%), orașul Rezina (31%), satul Corjeuți (29%), orașul Florești fost(28%), înregistrată la nivelul bugetului orașului Briceni (31%), orașul Cahul (26%), orașul Râșcani (25%) etc. (fig. 11). orașul Rezina (31%), satul Corjeuți (29%), orașul Florești (28%), orașul Cahul (26%), orașul Râșcani (25%) etc. (fig. 11). Figura 11. Ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT în totalul veniturilor bugetare, 2015, % 35

25 20 15

19 16

16 11 11

28 23 23

18 18

17 14

19 15

5 0

23 23

Figura 11. Ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT în totalul veniturilor bugetare, 2015, %. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

Cele mai miciponderi ponderiale ale încasărilor dindin impozitul pe bunurile imobiliare în totalul veniturilor bugetare Cele mai mici încasărilorbugetare bugetare impozitul pe bunurile imobiliare în totalul veniturilor au fost înregistrate în orașul Nisporeni (4%), satul Costești (6%), orașul Durlești (8%) și satul Congaz (9%). În cabugetare au fost înregistrate în orașul Nisporeni (4%), satul Costești (6%), orașul Durlești (8%) și zul orașelor Nisporeni și Durlești această evoluție este determinată de volumul mare al granturilor care a crescut satul Congaz veniturile (9%). În globale cazul ale orașelor Nisporeni și date. Durlești această evoluție este determinată de considerabil bugetelor localităților volumul mare al granturilor care a crescut considerabil veniturile globale ale bugetelor localităților Figura 12. Încasările în bugetele UAT din impozitul pe bunurile imobiliare (mii lei) date. și ponderea acestora în veniturile bugetare totale, 2015, % Impozitul pe bunurile imobiliare, mii lei (axa din stânga) 4000

% din veniturile bugetare totale (axa din dreapta) 20,0

18,4

16,0 Sursele de venituri proprii: impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, impozitul privat, plățile pentru 3000 11,6 certificatele de urbanism, plata 10,1 pentru arenda terenurilor, chiria bunurilor publice, taxa pentru patenta de 12,0 6,3 7,8 2000 întreprinzător etc.6,3 8,3 6,5 6,4 6,1 16,7

4,2

4,3

2,3

4,1

4,2

5,1

3,6

5,1

3,3

4,7 5,0

3,3

3,5

2,7

3,9

5,2

4,3

4,8

4,3

2,3

5,9

4,9

4,2

5,8 5,4

1000

8,0 4,0 0,0

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

Figura 12. Încasările în bugetele UAT din impozitul pe bunurile imobiliare (mii lei) și ponderea acestora

Elementul central al veniturilor proprii îl constituie impozitul pe bunurile imobiliare. În 2015 cele mai mari încaîn veniturile bugetare totale, 2015, %. sări la bugetele analizate au fost înregistrate în orașul Cahul, comuna Trușeni, orașele Durlești și Codru (fig. Sursa: elaboratUAT în baza informației Ministerului Finanțelor. 12). Cele mai mari ponderi ale încasărilor din impozitul pe bunurilor imobiliare în totalul veniturilor bugetare au fost înregistrate la nivelul bugetelor satul Corjeuți (18,4%), comuna Trușeni (16,7%), comuna Cărpineni (11,6%) central al veniturilor proprii îl constituie impozitul pe bunurile imobiliare. În 2015 cele mai șiElementul satul Talmaza (10,1%). mari încasări la bugetele UAT analizate au fost înregistrate în orașul Cahul, comuna Trușeni, orașele La rândul lor, taxele locale au adus cele mai mari contribuții la formarea veniturilor bugetare în expresie relativă Durlești și Codru (fig. 12). Cele mai mari ponderi ale încasărilor din impozitul pe bunurilor imobiliare în în orașul Florești (19%), orașul Cahul și orașul Dondușeni (câte 18%), orașul Râșcani (16%). totalul veniturilor bugetare au fost înregistrate la nivelul bugetelor satul Corjeuți (18,4%), comuna Trușeni (16,7%), comuna Cărpineni (11,6%) și satul Talmaza (10,1%).

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

La rândul lor, taxele locale au adus cele mai mari contribuții la formarea veniturilor bugetare în expresie relativă în orașul Florești (19%), orașul Cahul și orașul Dondușeni (câte 18%), orașul Râșcani (16%). Figura 13. Ponderea taxelor locale în veniturile bugetelor UAT, 2015, %.

Figura 13. Ponderea taxelor locale în veniturile bugetelor UAT, 2015, %

5 1

3 3

9 8

6 2 2

13 11

11 7

4 3

8 5

13 13

2 0,08

14 9

6 6

16 13

13 10 10 8

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

După cum urmează din fig. 13, taxele locale sunt insuficient exploatate în orașul Ceadâr-Lunga, satul

După cum urmează din fig. 13, taxele locale sunt insuficient exploatate în orașul Ceadâr-Lunga, satul Baurci, Baurci, satele Costești și Pelinia. Cele mai mari încasări din taxele locale au fost înregistrate la nivelul satele Costești și Pelinia. Cele mai mari încasări din taxele locale au fost înregistrate la nivelul bugetelor orașelor bugetelor Cahul, Orhei, Ungheni, Soroca și Hâncești. Cahul, Orhei,orașelor Ungheni, Soroca și Hâncești. În același timp, din numărul total de taxe locale prevăzute de legislație, cele mai multe au fost exploatate în oraÎn același timp, din numărul total de taxe locale prevăzute de legislație, cele mai multe au fost șelor Nisporeni (11), Strășeni, Orhei și Cahul (câte 10),orașul Ceadâr-Lunga, comuna Sipoteni și satul Baurci au exploatate în orașelor Nisporeni (11), Strășeni, Orhei și Cahul (câte 10),orașul Ceadâr-Lunga, obținut încasări din 2 taxe locale. comuna Sipoteni și satul Baurci au obținut încasări din 2 taxe locale.

Figura 14. Structura încasărilor din taxele locale, pe tipurile acestora, 2015, % 14 000,0 14

12 000,0

10 000,0

12 11

8 000,0

6 000,0

4 000,0

8 7

2 000,0

0,0

4 c. Bacioi c. Baurci c. Carpineni c. Congaz c. Copceac c. Corjeuti c. Costesti c. Pelinia c. Peresecina c. Sipoteni c. Talmaza c. Truseni or. Anenii Noi or. Basarabeasca or. Briceni or. Cahul or. Calarasi or. Causeni or. Ceadir-Lunga or. Cimislia or. Codru or. Cricova or. Criuleni or. Cupcini or. Donduseni or. Drochia or. Durlesti or. Edinet or. Falesti or. Floresti or. Glodeni or. Hincesti or. Ialoveni or. Leova or. Nisporeni or. Ocnita or. Orhei or. Otaci or. Rezina or. Riscani or. Singera or. Singerei or. Soroca or. Stefan Voda or. Straseni or. Taraclia or. Ungheni or. Vulcanesti

-2 000,0

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor Figura 14. Structura încasărilor din taxele locale, pe tipurile acestora, 2015, %.

Notă:Taxa Taxa locală locală pentru: Notă: pentru:

1 - prestarea serviciilor de transport; 2 - plasarea publicității;

1 -3prestarea - pentru apă;serviciilor de transport; 4 - pentru extragerea mineralelor utile; 2 -5plasarea publicității; - de piață; - amenajarea 3 -6pentru apă;teritoriului; 7 - cazare; 4 -8pentru extragerea mineralelor utile; - unități comerciale; - aplicarea simbolicii locale; 5 -910de piață; - parcare;

6 - amenajarea teritoriului; 7 - cazare; 8 - unități comerciale; 9 - aplicarea simbolicii locale; 10 - parcare;

11 - exploatarea construcțiilor subterane; 12 – salubrizare; 13 - dispozitive publicitare; 14RAPORT - organizarea licitațiilor.

PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE

ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

11 - exploatarea construcțiilor subterane; 12 – salubrizare; 13 - dispozitive publicitare; 14 - organizarea licitațiilor.

3 2 1

Probleme identificate şi recomandări Probleme: - Bugetele UAT analizate dispun de un potenţial financiar insuficient (indicatorul venituri bugetare raportate la numărul populaţiei din UAT), economiile locale confruntându-se cu incapacitatea de a genera venituri în cantitatea necesară. Acestea sunt limitate şi nu permit responsabilizarea autorităţilor APL în faţa colectivităţii locale de contribuitori. - Ponderea veniturilor proprii în total venituri bugetare este relativ modestă pentru majoritatea UAT analizate: APL nu dispune de surse proprii de venit importante, şi ca urmare nu poate decide şi rezolva în mod independent multe dintre problemele apărute. Impozitele şi taxe locale generează sume mici, care reprezintă un procent redus din veniturile bugetelor locale (randamentul fiscal redus al impozitelor şi taxelor locale). - Autorităţile APL au o capacitate limitată de a: (i) modifica nivelurile impozitului pe bunurile imobiliare sau baza taxelor şi impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal; (ii) reevalua periodic proprietatea imobiliară; (iii) stabili facilităţi fiscale proprii pentru taxele şi impozitele locale. - Baza fiscală se erodează continuu prin acordarea legislativă a numeroaselor facilităţi şi înlesniri (în special, în cazul impozitului pe bunurile imobiliare). Acestea conduc la restrângerea bazei fiscale, la micşorarea veniturilor locale proprii şi la reducerea echităţii fiscale prin favorizarea unor agenţi economici sau categorii sociale. - Autorităţile locale nu dispun de drepturi şi pârghii reale pentru a influenţa contribuabilii în vederea asigurării oportunităţii şi plenitudinii achitării impozitelor şi taxelor locale.

- Bugetele locale ale UAT analizate se caracterizează printr-o volatilitate pronunţată a întregului sistem de finanţe locale (venituri, cheltuieli, proceduri bugetare) de la un an la altul. Aceasta nu înseamnă doar că el s-a modificat de multe ori în perioada analizată, dar şi că aceste modificări au fost destul de imprevizibile, ceea ce a afectat capacitatea şi aşa scăzută a autorităţilor locale de a-şi planifica resursele. În general, parametrii politicilor financiare de nivel local (surse de venit, cheltuieli, proceduri), deşi prevăzuţi în lege, se pot modifica prea uşor în fiecare an prin Legea bugetului de stat. Aceasta face dificilă planificarea bugetară multianuală şi întregul management financiar la nivelul APL. - În cazul UAT analizate, planificarea financiară / bugetară este nesatisfăcătoare: frecvent valorile poziţiilor bugetare depăşesc sau sunt considerabil sub nivelul prognozat cu impact negativ pronunţat asupra dezvoltării economice locale. În consecinţă, procesul bugetar în Republica Moldova, şi nu doar la nivelul UAT analizate, nu produce bugete credibile. La elaborarea bugetului local se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor şi cheltuielilor. Subestimarea şi supraestimarea veniturilor indică neajunsuri atât în prognozarea acestora, cât şi în mobilizarea şi colectarea lor. - Lipsa de transparență în alocarea unor categorii de transferuri. - Deşi în 2014-2015 se implementează reforma relaţiilor inter-bugetare, totuşi aspectele legate de favorizarea financiară a APL după criteriul politic sunt puternic pronunţate. - Lipsa indicatorilor statistici de măsurare a diferitelor aspecte ale economiei locale creează dificultăţi în evaluarea impactului bugetelor locale asupra acesteia.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Recomandări:

 Dotarea cu computere şi acces la internet şi informatizarea procedurilor şi operaţiunilor contabile şi financiare a tuturor APL.

 Acordarea APL1 şi APL2 a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sau cote suplimentare la cele existente.

 Creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, inclusiv prin creşterea eficienţei administrării acestora, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, proiectarea şi punerea la punct a unor mecanisme concrete de stimulare a agenţilor economici în achitarea la timp a impozitelor şi taxelor locale.

 Transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

 Implementarea instrumentelor și tehnicilor de management financiar la nivelul APL din Republica Moldova.

Anexe Figura 1A. Dinamica veniturile totale ale bugetelor UAT, 2013-2015, mii lei

Anexe

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor Figura 1A. Dinamica veniturile totale ale bugetelor UAT,

2013-2015, mii lei. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Figura 2A. Dinamica veniturilor bugetelor UAT față de anul precedent, %

Figura 2A. Dinamica veniturilor bugetelor UAT față de anul precedent, %. Sursa: elaborat baza informației Finanțelor. Figura 3A.înVenituri bugetareMinisterului totale: nivelul executat / aprobat (2013-2015), în %.

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor Figura 3A. Venituri bugetare totale: nivelul executat / aprobat (2013-2015), în %. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor 22

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

1600 1500 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 or. Cahul

or. Basarabeasca or. Briceni

or. Anenii Noi

c. Talmaza

c. Truseni

c. Peresecina

c. Sipoteni

c. Costesti

c. Pelinia

c. Copceac

c. Corjeuti

c. Congaz

c. Carpineni

c. Baurci

c. Bacioi

68 76

104 81 91 79

97 62

151 82 89

306

164

106

82 59

190

245

Figura 4A. Ritmul de creștere a transferurilor și a veniturilor proprii, 2015 față de 2013, în %. Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

or. Calarasi

or. Causeni

or. Cimislia

or. Ceadir-Lunga

or. Codru

or. Cricova

124

or. Cupcini

or. Criuleni

189

or. Donduseni

181

or. Durlesti

139 134 137 120 90 99 84 42 58 52

or. Drochia

102 115

or. Floresti

106 138 62 55 78

or. Glodeni

193 87 85

or. Edinet

215

or. Ialoveni

212

or. Hincesti

189

or. Leova

195

or. Nisporeni

202

or. Orhei

265

or. Ocnita

475

106

or. Otaci

334

365

102

or. Rezina

315

or. Riscani

566

225

or. Singera

1014

359

or. Singerei

883

144 82 79

268

or. Soroca

1194

or. Stefan Voda

1094

338

195

or. Taraclia

1464

or. Straseni

1395

250 84

185

or. Ungheni

Ritmul de creștere a veniturilor proprii, 2015/2013

or. Vulcanesti

Ritmul de creștere a transferurilor, 2015/2013

Figura 4A. Ritmul de creștere a transferurilor și a veniturilor proprii, 2015 față de 2013, în %

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor

RAPORT PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ALE CELOR MAI MARE ORAȘE ȘI SATE DIN REPUBLICA MOLDOVA