Raport coruptie biz ssite by Victor Ursu

CORUPŢIA: cea mai profitabilă afacere din Republica Moldova

NĂRII SMA Veaceslav IONIȚĂ Viorel PÎRVAN DATE

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

CORUPȚIA: RAPORT DE PREVENIRE CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE A CRIZELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Ianuarie - Aprilie 2011

Veaceslav Ioniță

Cornel Ciurea Viorel Pîrvan Leonid Litra Veaceslav Berbeca Alexandru Fala

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Все выраженные мнения и позиции авторам. Администрация Opiniile exprimate aparţin autorilor.принадлежат Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” IDIS „Viitorul” al и Административный Совет Института Развития и Социnu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei альных Инициатив „Viitorul” не несут ответственности за оценки и мнеpublicaţii. ния, представленные в рамках этой публикации. Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi pe по presă, VictorподURSU За дополнительной информацией об этой responsabilul публикации или вопросу la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon писки на периодические материалы, издаваемые IDIS, просим обращать069017396. ся в отдел по связям с общественностью (Пресс службу) Института IDIS „Viitorul”. Контактное лицо: Диана Лунгу - diana.lungu@viitorul.org Adresa de contact: Адрес: Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2005, Republica Moldova Telefon: (373-22) 09 3210/1, 2004, Республика Молдова Кишинёв, ул. Якоб21 Хынку Fax: (373-22) 21 24 09 57 32 14 Тел: www.viitorul.org Факс: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”. Любое использование отрывков или цитирование мнений автора данного Анализа должно содержать ссылку на Институт IDIS „Viitorul”.

Фото с первой страницы: www.thevelvetrocket.com

Это издательсьво выходит в рамках проекта «Стимуляция мер по укреплению доверия между Кишиневом и Тирасполем», с подержкой Правительства Румынии и ПРООН Молдова.

Discussion PaPers: рЕСПуБЛИКа МОЛдОВа И ПрИдНЕСТрОВЬЕ: рЕгИОНаЛЬНОЕ раЗВИТИЕ И МЕЖОБЩИННОЕ СОТрудНИЧЕСТВО

CUPRINS Scopul studiului................................................................................................................................... 4 I. Metodologia cercetării ..................................................................................................................... 4 II. Corupţia: unul dintre principalele obstacole în calea afacerilor din Republica Moldova................. 5 2.1. Cauzele, riscurile și costurile corupției asupra dezvoltării sectorului privat...................................... 5 2.2. Topul instituțiilor corupte............................................................................................................................. 8 III. Corupție: colaborare „win win” între sectorul privat și sectorul public......................................... 10 3.1. Căile legale versus căile „comode” de desfășurare a afacerilor.........................................................10 3.2. Inițiatorii actelor de corupție.....................................................................................................................11 3.4. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fața tentativelor și actelor de corupție....................12 IV. Integritatea în afaceri și transparența.......................................................................................... 14 4.1. Percepția de către business a măsurilor necesare de a fi realizate și beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos..................................................................................................14 4.2. Programe și instrumente anticorupție în sectorul privat.....................................................................15 4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective sau la nivel sectorial.....................18 4.4. Transparența companiilor și raportarea privind activitățile cu risc sporit de corupție..................18 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.......................................................................................................... 20

Sondaj: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA............................ 23

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

SCOPUL STUDIULUI Studiul de faţă a fost realizat de IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului “Advocating for a Business-Led Anti-Corruption Agenda”, cu suportul CIPE, SUA. Rolul acestei cercetări este de a radiografia situația la moment și tendinţele în ce privește fenomenul corupției și impactul acestuia asupra mediului de afaceri din Republica Moldova. Scopul raportului de faţă nu este doar de a elucida integritatea businessului, percepția față de corupție și interacțiunea cu acest fenomen, ci și de a sprijini sectorul privat în demersul lor de a fi cât mai integri și de a participa ca subiecți activi la identificarea și implementarea soluțiilor.

I. Metodologia cercetării Cercetarea s-a bazat pe 3 componente majore, fiecare contribuind la formularea concluziilor din acest raport. 1. În primul rînd, a fost elaborat un chestionar complex al cărui rol a fost să evalueze percepţiile şi experienţele agenților economici privind corupţia în Republica Moldova. Colectarea datelor a fost realizată de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA” în perioada 19 aprilie – 17 mai 2017. Interviurile au fost realizate la sediul întreprinderii. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion reunind 511 oameni de afaceri, fiind un eșantion stratificat și probabilist. Eșantionul cuprinde 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud), cu acoperirea mai multor domenii de activitate al întreprinderilor (Agricultură, Industrie, Construcții, Comerț, Transport, HoReCa, Servicii și alte Domenii), iar mărimea întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au fost repartizate în 4 tipuri (Micro, Mici, Medii și Mari).

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Volumele straturilor domeniilor de activitate şi ale totalului pe zone geografice, cât şi volumele straturilor mărimii întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au fost calculate proporţional cu numărul întreprinderilor în conformitate cu datele comunicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. În cadrul straturilor selectarea întreprinderilor a fost realizată aleator. 2. În al doilea rînd, au fost desfășurate 3 focus grupuri la Cahul (31 mai 2017), Bălți (9 iunie 2017), Chișinău (13 iunie 2017), în care agenții economici au relatat în exemple practice cum au loc actele de corupție în interacțiunea cu funcționarii și instituțiile publice. La aceste focus grupuri au participat în totalitate 30 de companii. Companiile au cuprins sectoarele: agricultură, transport, comerț, industrie alimentară și alte sfere. 3. În al treilea rînd, în perioada 5 iunie – 16 iunie au avut loc 9 interviuri în profunzime cu 9 agenți economici, fapt ce a asigurat o deschidere mai mare a acestuia în relatarea exemplelor de corupție în afaceri.

II. Corupţia: unul dintre principalele obstacole în calea afacerilor din Republica Moldova 2.1. Cauzele, riscurile și costurile corupției asupra dezvoltării sectorului privat CAUZELE CORUPȚIEI ÎN AFACERI În cadrul focus – grupurilor și interviurilor desfășurate, agenții economici au relatat care sînt în viziunea lor cauzele principale care favorizează corupția în afaceri. Astfel, acestea pot fi grupate în următoarele:

LEGISLAȚIA IMPERFECTĂ, AMBIGUĂ ȘI INTERPRETABILĂ;

Potrivit sectorului privat, un rol important revine previzibilităţii în afaceri și regulilor unice de joc pentru toți agenții economici, aplicării legii şi neimplicarea statului în afacerile private.

”Nu funcționează legile, legile sînt supraîncărcate și se dublează una pe alta, se contrapun....haos în legislație, o lege se bate cap în cap cu alta”

„Sînt de 20 de ani în business și așa și nu știu care e strategia țării, ce facem noi, unde ne ducem, fiecare guvernare are anumite căi, anumite planuri... e important și pentru agenții economici să știm ce vrem noi să devenim peste 10 ani, 5 ani de zile și așa mai departe.”

Actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător conțin multe prevederi neclare, fie confuze, uneori se contrazic cu alte prevederi din alte acte normative. În astfel de cazuri, normele legale devin interpretabile și sînt apreciate după bunul plac al subiecților împuterniciți să le aplice în practică.

Aici trebuie de subliniat, ceea ce a fost enunțat în mai multe analize și studii, nerespectarea cerințelor de transparență la adoptarea actelor normative și inexistența sau formalismul în consultarea businessului asupra inițiativelor ce reglementează activitatea de întreprinzător. În rezultat, avem legi imperfecte, care îngreunează activitatea businessului. Ca exemplu, potrivit noilor abordări din legea cu privire la comerţul interior nr.231/2010, comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ la autoritatea administrației publice locale prin mecanismul „ghișeului unic”. În realitate acest proces presupune parcurgerea de către comerciant a mai multor etape, vizitarea mai multor birouri în diferite autorități publice, cu plata unor sume ce depășește suma de 100 lei indicată în lege.

„Au simplificat, faci notificare, ai îndreptat-o la primărie...se pare la prima vedere...omul se duce la primărie de a depune cererea ceea, îl trimite la ANSA...au luat 100 de lei...îl trimite pe om la „sanepid”, ...deci vreo 6 cabinete... Doamne ferește... și la toate plătești...și ajungi undeva la aproape 1500 lei în total și durează 3 săptămîni”

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Alt exemplu indicat de agenții economici se referă la optimizarea Serviciului fiscal și vamal, care a impus antreprenorii să parcurgă distanțe lungi spre Chișinău sau alte localități pentru obținerea unor „semnături”. „Cu optimizarea vămii sînt unele lucruri neînțelese... au făcut optimizări care nu sînt gîndite pînă la urmă... sînt unele proceduri care nu sînt prevăzute în general”. „Este altă problemă, centralizarea, absolut după fiecare semnătură și așa mai departe trebuie să mergi la Chișinău....și nu numai la Chișinău, dar în toate raioanele”. „Vă închipuiți agentul economic de la Briceni sau Cahul care face drumul pînă la Chișinău după o semnătură”. „Optimizările în fisc...fiind o întreprindere mare ne-au transferat la Chișinău și acum de fiecare dată, toate drumurile care le avem, e o plăcere să te duci în fiecare zi cînd ai nevoie”

CONTACTUL DIRECT CU FUNCȚIONARUL PUBLIC, BIROCRAȚIA ȘI INCOMPETENȚA

Cu cît mai mult și mai des interacționează în mod direct sectorul privat cu funcționarii publici, cu atît mai posibil este apariția situațiilor de corupție. „Poate nu e vorba de atîta corupție, cît de birocrație”

„Cine are ștampila ia deciziile”

Businessul este nemulțumit că trebuie să bată la ușile numeroșilor funcționari publici din diferite instituții publice pentru obținerea aprobărilor.

Cel mai grav aspect în interacțiunea cu funcționarii publici, potrivit experienței mediului de afaceri, constă în incompetența funcționarilor, slaba pregătire a acestora, necunoașterea legilor. Multe persoane sînt promovate după alte criterii decît profesionalismul, fie că este vorba de organele fiscale, vamale, alte organe de control. Unica soluție, în viziunea antreprenorilor, este de a angaja doar specialiști și de a înceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenței politice, de partid, relații de rudenii, de afinitate și așa mai departe.

„Incompetența este cea mai gravă, începînd de la structurile de jos și terminînd cu structurile de sus”

Plus la aceasta, întru reducerea contactelor cu funcționarii publici, ar fi necesar de implementat și dezvoltat instrumentele de e-guvernare în relațiile dintre business și instituțiile publice. Un exemplu relevant în acest sens reprezintă „semnătura digitală”, care a redus vizitele companiilor la inspectoratul fiscal. La fel, se impune instituirea unor „ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile ce sînt de competenţa instituţiei, precum şi serviciile altor autorităţi publice la care s-ar fi adresat în lipsa acestui sistem (inclusiv integrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii).

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

INEFICIENȚA JUSTIȚIEI ȘI ORGANELOR DE DREPT Justiția este și ea la rîndul său afectată de corupție. Sîntem în prezența unei justiții selective, „O afacere de care nu apără agenții economici de succes a pornit o abuzurile funcționarilor publici. persoană...și a înceLa fel, cei vinovați nu sînt put să aibă probleme, trași la răspundere, fapt ce a „Poliția așa și dar probleme serioase, scăzut dramatic încrederea mi-o spus, dacă vă au venit și mascații, perîn actul justiției. stați bine cu persoana cheziții...și i s-a sugerat cutare, sunați-o și noi să-l ia fondator pe un Organele de drept au deieșim de aici” fost demnitar de stat... venit un instrument de preși l-a luat cu 30% și siune, care poate fi utilizat de s-au terminat toate persoane interesate chiar și pentru problemele” preluarea unor afaceri sau stoparea activității unor concurenți din business.

IMPLICAREA POLITICULUI ÎN AFACERI

Sectorul politic trebuie să fie îndepărtat de cel economic, în caz contrar, inechitatea, favoritismul, injustiția și în continuare vor eroda mediul de afaceri și competitivitatea.

„Acum absolut toată economia este politizată”

Antreprenorii sînt indignați de faptul că în Republica Moldova poți desfășura activitate economică cu succes și fără obstacole doar dacă ai „acoperire” politică, adică faci parte dintr-un partid de guvernămînt, fie ești în „relații” apropiate cu acesta sau membrii lui. „Relația bună astăzi este să intri într-un partid...ai intrat acolo și unele probleme se rezolvă, dar dacă Doamne ferește tu ești în altă parte” R i s c ur il e cor upț i e i p e nt r u bu sine ss

„Noi nu sîntem competitivi”

Corupția împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, reduce competitivitatea în sectorul privat și duce la dezvoltarea antreprenorilor afiliați politicului sau agenților economici care „se descurcă”. Businessul fie se „adaptează” la aceste reguli de joc, fie „abandonează”.

Cele mai mari ritmuri de creștere și dezvoltare le au întreprinderile ale cărui partid este la conducere, întrucît acestea cîștigă toate licitațiile publice și încheie contracte „generoase” cu sectorul public. Totodată, grație acestui „sistem” de corupere politică și protecție politică, se formează monopoluri în sectoarele economice cele mai profitabile, chiar strategice.

„Achiziții publice: acolo tot este după apartenență la partide sau după interese”

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Businessul ”legal” nu poate concura �i

”Foștii noștri lucrători au învățat �ine pasul cu businessul ”ilegal”. Acesta de la noi, au plecat, acum fac tot din urmă nu achită taxe �i impozite în aceeași în garaj acasă, nu plătesc nici 1 leu la stat nimic, toți banii în bugetul public na�ional, nu �ine Businessul „legal” nu poate concura și ține pasul cu buzunar...poliția tot trebuie „Foștii zice noștri”ei lucrători au învățat de la noi, au eviden�ă contabilă, nudin dispune detaxeacte businessul „ilegal”. Acesta urmă nu achită și să trăiască”plecat, și nuacum face nimic” fac tot aceeași în garaj acasă, nu permisive de activitate, iar organele de impozite în bugetul public național, nu ține evidență plătesc nici 1 leu la stat nimic, toți banii în budispune�i de acte de activitate, drept contabilă, ”închidnuochii” nu permisive intervin. zunar...poliția zice „ei tot trebuie să trăiască” și iar organele de drept „închid ochii” și nu intervin. nu face nimic”

atele sondajului indică că 47,9% treprenori consideră că corup�ia Rezultatele sondajului indică că dică mult �i foarte mult 47,9% din antreprenori consideră că corupția împiedică mult și foarte urarea afacerilor în Republica mult desfăşurarea afacerilor în Reva, iar 20,4% consideră că publica Moldova, iar 20,4% consi�ia blochează desfăşurarea deră că corupția blochează desfăşurarea afacerilor în țară. ilor în �ară.

Blochează Împiedică foarte mult Împiedică mult Împiedică puţin Împiedică uneori Nu împiedică deloc NȘ/NR

20,4% 27,4% 20,5% 10,4% 12,1% 4,5% 4,7% 0%

5% 10% 15% 20% 25% 30%

Diagrama cemăsură măsură corupția împiedică desfăşurarea Diagrama1. 1. În În ce corupția împiedică desfăşurarea afacerilor afacerilor în Republica Moldova în Republica Moldova

rile corupției

C o st ur il e cor upț i e i

it unor studii, valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la Potrivit unor1studii, valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane e milioane de lei . Ace�ti bani, plăti�i an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea de lei1. Acești bani, plătiți an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea ului privat, modernizarea lui, asigurarea calității înalte a produselor/serviciilor, etc. calită�ii înalte a produselor/serviciilor, etc.

a aceasta,Plus corup�ia continuă să săinfluen�eze formăriide consum pre�urilor de consum la aceasta, corupția continuă influențeze asupraasupra formării prețurilor la toate categoriile de măr-la agentul economic este nevoiteconomic să includă la „cheltuieli” toate „plățile neoficiale”. ategoriilefuri, deori, mărfuri, ori, agentul este nevoit să includă la ”cheltuieli” toate ile neoficiale”.

2.2. Topulcorupte instituțiilor corupte opul institu�iilor „Pînă la urmă sîntem dușmanul la toate organele” ”Pînă la urmă sîntem dușmanul la toate organele” Rezultatele sondajului realizat scoate în evidență topul instituțiilor în care se plăteşte neoficial mai frecvent. Acest top este confirmat de agenții economici și în cadrul discuțiilor cu aceștia. Astfel, 31,1% din respondenți consideră că cel mai mult se plătește neoficial Centrului de Sănătate Publică, urmat de poliție (26,4%), Serviciul Vamal (22,3%), Procuratură (19,6%), Inspectoratul Fiscal (18,2%).

„Exportăm în Romania....cineva din companie are un cunoscut la vamă și trecem mai repede, în caz contrar te mănîncă lupii”

Cercetare sociologică „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”, Transparency International Moldova, 2015

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

are sociologică ”Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi

poli�ie

(26,4%),

Serviciul

Vamal

(22,3%),

Procuratură (19,6%), Inspectoratul Fiscal (18,2%). Centrul de Sănătate… 31,1% Poliție 26,4% Serviciul Vamal 22,3% Procuratură 19,6% Inspectoratul Fiscal 18,2% Instanțe de judecată 17,2% Administrația publică… 14,3% Guvernul sau ministerele 7,4% Serviciul Pompieri 4,9% Parlament 4,5% Președinție 2,2% Altele 0,4% Nici una 1,6% Nu știu / Nu răspund 24,9%

mănîncă lupii” ”Acei care au venit azi se uită peste fereastră cu ce mașină ai venit tu” „Acei care vine au venit azi se uită peste să scrie ”Dacă în control el trebuie fereastră cu ce mașină ai venit tu” el trebuie ceva, chiar dacă totul e normal să scrie ceva” „Dacă vine înîțicontrol trebuiecăpcăni să ”Înainte făceaueldiferite ca să te ceva, poatăchiar prinde și amenda, să scoată scrie dacă totul e normal el din banii în buget” trebuie să scrietine ceva”

Diagrama 2. Instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent „Înainte îți făceau diferite căpcăni ca să te poată prinde și amenda, să scoată Aceste rezultate pot fi comparate �i din tine banii în buget”

cu încrederea businessului în institu�iile statului. Ori, potrivit Diagrama 2. Instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent sondajului, în topul institu�iilor cu cel mai mic nivel de încredere din partea mediului de afaceri se situează Primăria cu 56,5%, Serviciul Fiscal cu 45,7%, Serviciul Vamal cu 41,2%, Aceste rezultate pot fi comparate și cu încrederea businessului în instituțiile statului. Ori, potrivit sondajului, în Agen�ia Na�ională Alimentelor cude41%, Stat în topul instituțiilor cu cel maipentru mic nivelSiguran�a de încredere din partea mediului afaceri seInspectoratul situează Primăriadecu 56,5%, 0%

10%

20%

30%

40%

Serviciul Fiscal cu 45,7%, Serviciul Vamal cu 41,2%, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu 41%, Inspectoratul de Stat în Construcții cu 37,9%. ”Importăm materie primă din Cehia cu certificat european de calitate, pentru ce eu trebuie să mai plătesc unui .... că el nu recunoaște certificatul cela”

Construc�ii cu 37,9%. „Importăm materie primă din Cehia cu certificat european de calitate, pentru ce eu trebuie să mai plătesc unui .... că el nu recunoaște certificatul cela”

III. Corup�ie: colaborare ”win win” între sectorul privat �i sectorul public 3.1. Căile legale versus căile ”comode” de desfă�urare a afacerilor ”Azi îî dai 100 de lei, mîine o să ceară 200 lei”

69,2 % din antreprenori au declarat că practicile de corup�ie �i plata mitei sînt larg răspîndite în afacerile din Republica Moldova.

La întrebarea în ce prive�te calea cea mai simplă de a solu�iona problemele în afaceri, 38,5% optează pentru căile neoficiale �i 56,2% din

”Da, eu am dreptate, dar eu am să pierd 3 zile, dar 3 zile ale mele de muncă costă atîta...dă să-i dau atîta că oricum e mai puțin”

”În ce privește corupția: este acela care dă și acela care ia...dar nu da...da, te apăsa, dar nu da și ai să vezi....nu dai, nu îți vor face nimic pînă la urmă” ”Dacă un antreprenor se respectă și are caracter nu o să deie, mai bine intră în discuție, intră în conflict, trebuie să cunoască și legislația și își apără interesele”

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

III. Corupţie: colaborare „win win” între sectorul privat și sectorul public 3.1. Căile legale versus căile „comode” de desfășurare a afacerilor „Azi îi dai 100 de lei, mîine o să ceară 200 lei”

69,2 % din antreprenori au declarat că practicile de corupție și plata mitei sînt larg răspîndite în afacerile din Republica Moldova.

La întrebarea în ce privește calea cea mai simplă de a soluționa problemele în afaceri, 38,5% optează pentru căile neoficiale și 56,2% din antreprenori utilizează căile oficiale.

„Da, eu am dreptate, dar eu am să pierd 3 zile, dar 3 zile ale mele de muncă costă atîta...dă să-i dau atîta că oricum e mai puțin”

antreprenori utilizează căile

„În ce privește corupția: este acela care dă și acela care ia...dar nu da...da, te apăsa, dar nu da și ai să vezi....nu dai, nu îți vor face nimic pînă la urmă” „Dacă un antreprenor se respectă și are caracter nu o să deie, mai bine intră în discuție, intră în conflict, trebuie să cunoască și legislația și își apără interesele” oficiale.

Căile neoficiale de soluționare a problemelor cu sectorul public, de obicei, iau forma de: bani (41,9%), contacte/ Căile(26,2%), neoficiale de solu�ionare a problemelor cu sectorul public, de obicei, relații cadouri (18,6%), presiuni din partea conducerii (11,4%).

iau f bani (41,9%), contacte/rela�ii (26,2%), cadouri (18,6%), presiuni din partea co Companiile mari rezolvă problema corupției prin relații personale și apel la conducerea instituției publice, com(11,4%). paniiile mici prin intermediul banilor.

Bani Contacte/relații Cadouri Presiuni din partea conducerii Extra‐comisoane şi extra‐bonusuri Presiuni din partea organizațiilor ciminale Alte situaţii Nici una Nu știu / Nu răspund

41,9% 26,2% 18,6% 11,4% 7,2% 2,5% 0,2% 3,5% 23,7% 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public

Compani rezolvă p corup�ie rela�ii p �i ap co in

companii prin int banilor.

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public

Businessul merge la plățile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2% din cazuri, scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potrivit legii, iar în 6,5% din cazuri pentru a evita pedeapsa în cazul Businessul încălcării legii. merge la plă�ile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2%

di scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potrivit leg CORUPȚIA: 6,5% din cazuri pentru a evita pedeapsa în cazul încălcării legii. CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

”Sîntem exportatori...în vamă nu se eliberează certificatul de proveniență...avem toate documente zile vă dăm refuz...mașina stă în vamă în Rusia fără certificat...sînt acorduri, sînt date stabilite cu c

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public

Businessul merge la plă�ile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2 scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potr „Sîntem vamă nu a se eliberează certificatul deîn proveniență...avem toate documentele... 6,5% dinexportatori...în cazuri pentru evita pedeapsa cazul încălcării legii. în 3 zile vă dăm refuz... mașina stă în vamă în Rusia fără certificat... sînt acorduri, sînt date stabilite cu clienții ce trebuie să le respecți și atunci care e siguranța de a le respecta cînd ai așa impedimente”

”Sîntem exportatori...în vamă nu se eliberează certificatul de proveniență...avem toate doc zile vă dăm refuz...mașina stă în vamă în Rusia fără certificat...sînt acorduri, sînt date stabi trebuie să le respecți și atunci care e siguranța demai a le respecta cînd aidinașa impedi Agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie în multe situații. Etapele business cele mai vulnerabile la corupție sînt următoarele: 45,4% în cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate, 29,7% în procesele de achiziţie publică, 27,4% la obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive, 22,9% în procesele legate de declarații/control Agentul economic se confruntă, în modvamal. direct, cu aspecte legate de

În cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate

45,4%

În procesele de achiziţie publică

29,7%

La obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive În procesele legate de declaraţii/control vamal La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar

27,4% 22,9% 12,9% 11,5%

Nici într‐o situație

3,7%

Nu știu / Nu răspund

21,3% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

corupţi situa�ii business vulnerab corup� următoa cursul o control institu� abilitate procese publică, obţinere autoriza permisiv procese dec vamal.

Diagrama 4. Situaţiile în care agentul economic se confruntă, Diagrama 4. Situaţiile în care agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie în mod direct, cu aspecte legate de corupţie

3.2. Inițiatorii actelor de corupție Dacă e să ne referim la integritatea agenților economici versus integritatea sectorului public, rezultatele sondajului indică că diferența dintre aceștia nu este foarte pronunțată. Or, în 29,5% din cazuri, integritatea agenților economici din mediul de afaceri moldovenesc a fost apreciată ca redusă și foarte redusă, iar în 26,8% din cazuri, integritatea sectorului public atunci cînd acesta interacţionează cu mediul de afaceri moldovenesc a fost evaluată ca redusă și foarte redusă.

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

19,6%

25,0% 20,0% 21,5% Dacă Dacă e să e să ne ne referim referim la integritatea la integritatea agen�ilor agen�ilor economici economici versus versus integritatea integritatea sectorului sectorului public, public, 25,0% 30,0% 27,2% 19,4% 18,8% rezultatele rezultatele sondajului sondajului indică indică că că diferen�a diferen�a dintre dintre ace�tia ace�tia nu nu este este foarte foarte pronun�ată. pronun�ată. Or, Or, în în 20,0% 25,0% 15,0% 20,0% 21,5% 19,4% 29,5% 29,5% dindin cazuri, cazuri, integritatea integritatea agen�ilor agen�ilor economici economici dindin mediul mediul de de afaceri afaceri moldovenesc moldovenesc a10,4% fost 18,8% a fost 15,0% 20,0%

30,0% 30,0% 8,0% 10,0% 25,0% 25,0%

5,0%

27,2% 27,2% 21,5% 21,5%

20,0% 20,0%

5,1%

15,0%

10,0% 18,8% 18,8% 5,0%

19,4% 19,4%

0,0%

15,0% 15,0%

0,0%

8,0% 10,0% 10,0% 8,0%

5,1% 5,1%

5,0% 5,0%

10,0%

21,7% 21,7% 21,3% 21,3% 19,6% 19,6%

5,0% 8,0% 20,0% 20,0%

19,8% 19,8% 10,0%

5,1%

0,0% 15,0% 15,0%

7,2%

5,0%

10,4% 10,4%

10,0% 10,0% 7,2% 7,2%

19,6%

15,0%

7,2%

25,0% 25,0%

19,8%

0,0%

5,0% 5,0% 0,0% 0,0%

0,0% 0,0%

apreciată ca redusă �i foarte redusă, iar în 26,8% din cazuri, sectorului apreciată ca redusă �i foarteintegritatea redusă, iar în 26,8% dinpublic cazuri, integr atunci de cînd acesta moldovenesc interacţionează acufost mediul de afaceri moldovenesc a atunci cînd acesta interacţionează cu mediul afaceri evaluată ca redusă �i foarte redusă. �i foarte redusă.

apreciată apreciată ca ca redusă redusă �i foarte foarte redusă, redusă, iariar în în 26,8% 26,8% dindin cazuri, cazuri, integritatea integritatea sectorului sectorului public public Diagrama 5. �i Integritate business 6. Integritate funcționari publici Diagrama 5.Diagrama Integritate business Diagrama 5. Integritate business Diagrama 6. Integritate funcționari Diagrama 6. I publici atunci atunci cînd cînd acesta acesta interacţionează interacţionează cu cu mediul mediul de de afaceri afaceri moldovenesc moldovenesc a fost a fost evaluată evaluată ca ca redusă redusă publici �i�i foarte foarte redusă. redusă. Dacă e să analizăm pe sectoare ale economiei, observăm că mai pu� Dacă eDiagrama săDiagrama analizăm pe sectoare observăm că 6.mai pu�in integri din(31,4%), businessiar în secto 5. Integritate 5. Integritate business businessale economiei, Diagrama Diagrama Integritate 6. (31,5%) Integritate funcționari funcționari sînt antreprenorii din servicii �i comer� Dacă e să analizăm pe sectoare ale economiei, observăm că mai puțin integri din business sînt antreprenorii din publici publici sînt antreprenorii din servicii (31,5%) �i comer� (31,4%), iar în sectorul public,comer�ului integritatea e scăzută la func�ionarii publici din domeniul (29,6%), p servicii (31,5%) și comerț (31,4%), iar în sectorul public, integritatea e scăzută la funcționarii publici din dome�i comunica�ii (27,9%). e scăzută la func�ionarii publici din domeniul comer�ului (29,6%), precum �i din transport Dacă Dacă e să e să analizăm analizăm pe pe sectoare sectoare economiei, economiei, observăm observăm că că maimai pu�in pu�in integri integri dindin business business niul comerțului (29,6%), precum și ale dinale transport și comunicații (27,9%). �i comunica�ii (27,9%). În ce prive�te ini�iatorii plă�ilor neoficiale, în 35,2% din cazuri sîntsînt antreprenorii antreprenorii dindin servicii servicii (31,5%) (31,5%) �i�i comer� comer� (31,4%), (31,4%), iariar în în sectorul sectorul public, public, integritatea integritatea ecescăzută la func�ionarii lainițiatorii func�ionarii publici publici dindin domeniul domeniul comer�ului comer�ului (29,6%), (29,6%), precum �i�i dindin transport transport ÎneÎnscăzută ce prive�te ini�iatorii plă�ilor neoficiale, în 35,2% dinprecum cazuri, businessul a acordataceste pl privește plăților neoficiale, din prop �i comunica�ii comunica�ii (27,9%). (27,9%). în �i 35,2% din cazuri, businessul a acordat aceste plă�i în mod voluntar,44,8% d aceste plăți în modini�iatorii voluntar, din proprie inidin proprie iniţiativă, În În ce ce prive�te prive�te ini�iatorii plă�ilor plă�ilor neoficiale, neoficiale, în în 35,2% 35,2% dindin cazuri, cazuri, businessul businessul a acordat a acordat iar înau fost i 44,8% ţiativă, iar în 44,8% din cazuri, antreprenoaceste aceste plă�i plă�i în în mod mod voluntar, voluntar, 44,8% din cazuri, antreprenoriiacorde p 35,2% dindinproprie proprie iniţiativă, iniţiativă, iar în în rii au fost impuși și presați să 44,8% acorde plăți au fost impu�i �iiarpresa�i sămai mul� 44,8% 44,8% din din cazuri, cazuri, antreprenorii antreprenorii neoficiale. Cei mai mulți inițiatori din paracorde plă�i neoficiale. Ceibusinessu 35,2% 44,8% 44,8% 20,0% au au fostfost impu�i impu�i �i presa�i presa�i să să tea businessului vin din sectorul agricultură mai mul�i�iini�iatori din parteaagricultu acorde acorde plă�i plă�i neoficiale. neoficiale. Cei Cei (57,1%), 35,2% iar35,2% cel mai mult în calitate de inițibusinessului vindin din sectorulmult în c mai mai mul�i mul�i ini�iatori ini�iatori din partea partea sectorul 20,0% atori în sectorul public au fost în domeniul agricultură (57,1%), cel maidomeniu Voluntar, din propriebusinessului Nu știu / Nu iar răspund businessului vinvindin din sectorul sectorul Presiune, am fost impus transport și comunicații (58,3%). 20,0% 20,0% iniţiativă mult(57,1%), în(57,1%), calitate de ini�iatori încomunica agricultură agricultură iariar celcel maimai auîn înfost în mult mult însectorul în calitate calitate depublic de ini�iatori ini�iatori Diagrama 7. Inițiatorii plăților neoficiale 7. Inițiatorii plăților neoficiale Voluntar, din proprie Presiune, am fost impus Nu știu / NuDiagrama răspundsectorul sectorul public publicau autransport fostfostîn în domeniul �i iniţiativă Voluntar, Voluntar, dindin proprie proprie Nu Nu știuștiu / Nu/ Nu răspund răspund domeniul Presiune, am fost impus Presiune, am fost impus domeniul transport transport �i �i comunica�ii (58,3%). 3.3. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fa�a tenta iniţiativă iniţiativă comunica�ii comunica�ii (58,3%). (58,3%). corup�ie privat în fața tentativelor și actelor de 3.3. (Ne) apărarea drepturilor Diagrama 7. Inițiatorii plăților neoficiale sectorului Diagrama Diagrama 7. Inițiatorii 7. Inițiatorii plăților plăților neoficiale neoficiale Busin corupție Procuratură 9,4% neprot 3.3. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fa�a tentativelor �i de actelor 3.3. 3.3. (Ne) (Ne) apărarea apărarea drepturilor drepturilor sectorului sectorului privat privat în înfa�a fa�a tentativelor tentativelor �i�iactelor actelor de și sîntde Poliție Businessul se simte neprotejat în fața actelor de corupție. Antreprenorii, chiar dacă8,3% activează conform legii corup� 4,8% corup�ie corup�ie corup�ie „corecți” în raport cu sectorul public, aceștia ezită să se plîngă pe actele CNA de corupție. ONG‐lor 2,8% Businessul sesimte simte Businessul Businessul se se simte Altele 2,1% Procuratură Procuratură 9,4% 9,4% Procuratură 9,4% Mass‐media 2,1%în în neprotejat neprotejat fa�a fa�a actelor actelor de neprotejat în fa�adeactelor de Poliție Poliție 8,3% 8,3% Poliție 8,3% Asociației de business din… 0,7% corup�ie. corup�ie. Antreprenorii, Antreprenorii, CNA CNA 4,8% Antreprenorii, 4,8% Nu m‐am plîns corup�ie. 79,3% CNA 4,8%

ONG‐lor ONG‐lor 2,8% 2,8% ONG‐lor 2,8% Altele Altele 2,1% 2,1% Altele 2,1% Mass‐media Mass‐media 2,1% 2,1% Mass‐media 2,1% …… Asociației Asociației de de business business dindin 0,7% 0,7% Asociației de Nu m‐am plîns business din… 0,7% Nu m‐am plîns

79,3% 79,3%

Nu m‐am plîns

79,3%

0% 0% 20%20% 40%40% 60%60% 80%80%100% 100%

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

20%

40%

60%

80%

100%

20%

40%

60%

80%

Diagrama 8. Plîngerile pe cazurile de corupție

100%

chiar dacă activează conform legii �i sînt ”corec�i” în raport cu sectorul public, ace�tia ezită să se plîngă pe actele de corup�ie. Diagrama 8. Plîngerile pe cazurile de corupție

Astfel, 79,3% din agenții economici nu s-au plîns pe cazurile de corupţie cu care s-au confruntat. Din cei care Astfel, agen�ii economici plîns pe cazurile corupţie cu care s-au s-au adresat pentru a le fi 79,3% rezolvatădin cauza de corupție în 63,3%nu dins-au cazuri problema nu a fostdesoluționată, iar în confruntat. Din cei au care s-aunesoluționate. adresat pentru a le fi rezolvată cauza de corup�ie în 63,3% din domeniul agriculturii 100% din cazuri rămas

cazuri problema nu a fost solu�ionată, iar în domeniul agriculturii 100% din cazuri au rămas

Chiar dacă în 36,7% din situații a fost rezolvată pronesolu�ionate. „M-am judecat cu Inspectoratul Fiscal 2 ani de zile blema, businessul în final a rămas doar cu o satisfacție Chiar dacă în 36,7% din situa�ii a fostșirezolvată problema, businessul final a rămas doar am cîștigat pînă la urmă....nu mi-aîn adus nicio morală, întrucît aceste procese durează în timp, solio satisfac�ie morală, întrucît aceste procese bucurie cîștigul, fiindcă timp pierdut, cită eforturi mari cu financiare, emoționale, psihologice, ”M-am judecat cu Inspectoratul Fiscal 2 bani pierduți” durează în timp, ani de zile și am cîștigat pînă la care ar fi putut fi redirecționate mai solicită bine spreeforturi dezvol-mari financiare, emo�ionale, psihologice, care ar fi putut fi urmă....nu mi-a adus nici o bucurie tarea afacerilor. cîștigul, fiindcă timp pierdut, bani redirec�ionate mai bine spre dezvoltarea pierduți” afacerilor. Printre motivele principale de neadresare / nesemnalare privind cazurile de corupţie, antreprenorii au menționat:

neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va avea de suferit (35%), frica pentru integritatea Printre motivele principale de neadresare / nesemnalare privind cazurile de corupţie, fizică (12,5%). Aceste rezultate confirmă ineficiența organelor de drept și practicile utilizate de sectorul public, antreprenorii au men�ionat: neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va prin intermediul mai multor instrumente și pîrghii, de a „pedepsi” sectorul privat care încalcă „regulile de joc”. Nu am încredere în organele de drept

46,7%

Îmi este frică că va avea compania de suferit

35,0%

Îmi este frică pentru integritatea fizică

12,5%

Nu cred că reportajele și publicațiile mass-media vor avea un rezultat Nu cred că asociațiile de profil, asociațiile patronale, fie ONG-le…

7,5% 7,5%

Altele

6,7%

Nu știu unde și cum să mă adresez

7,5%

Nu știu / Nu răspund

16,7% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

avea de suferit (35%), frica pentru integritatea fizică (12,5%). Aceste rezultate confirmă ineficien�a organelor de drept �i practicile utilizate de sectorul public, prin intermediul mai multor instrumente �i pîrghii, de a ”pedepsi” sectorul privat care încalcă

”regulile de joc”.

Diagrama 9. Motivele principale de neadresare/nesemnalare privind cazurile de corupţie

IV. Integritatea în afaceri �i transparen�a 4.1. Percep�ia de către business a măsurilor necesare de a fi realizate �i beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos Antreprenorii chestiona�i văd mai multe beneficii pentru ei în cazul unui mediu de afaceri curat �i sănătos. Astfel, 18,8% din ei consideră că vor genera venituri mai mari / se vor dezvolta, 14,1% cred că vor avea oportunitatea de a lucra cinstit, 7,6% sînt convin�i că vor remunera munca la timp �i vor putea ridica salariile, 7% mizează că doar a�a va fi o concuren�ă loială, 6,8% cred că vor fi impozite corecte �i diferen�iate, al�i 6,8%

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

IV. Integritatea în afaceri și transparenţa 4.1. Percepția de către business a măsurilor necesare de a fi realizate și beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos Antreprenorii mai multe beneficii pentru ei încă cazul mediupu�in de afacericontrol, curat și sănătos. Astfel, consideră că se vachestionați respectavădlegea, 6,1% presupun vaunui fi mai 5,9% cred că 18,8% din ei consideră că vor genera venituri mai mari / se vor dezvolta, 14,1% cred că vor avea oportunitatea va dispărea birocra�ia, 5,3% sînt convin�i că achizi�iile publice vor fi transparente, etc. de a lucra cinstit, 7,6% sînt convinși că vor remunera munca la timp și vor putea ridica salariile, 7% mizează că doar așa va fi o concurență loială, 6,8% cred că vor fi impozite corecte și diferențiate, alți 6,8% consideră că se va respecta legea, 6,1% presupun că va fi mai puțin control, 5,9% cred că va dispărea birocrația, 5,3% sînt convinși că achizițiile publice vor fi transparente, etc.

Am genera Venituri mai mari /ne vom dezvolta Am lucra cinstit Am remunera munca la timp și ridica salariile O să fie concurența loială Impozite corecte și diferențiate Se va respecta legea O să fie mai puțin control Fără corupție / fără birocrație Achizițiile publice transparente Am crea locuri de muncă Va avea cine să ne susțină Ar crește economia țării/ dezvoltarea infrastructurii Stabilitate politică și fiscală Apariția de personal calificat Servicii necesare mai ieftine Crearea piețelor de desfacere Dezvoltarea relațiilor internaționale NȘ/NR

7,6% 7,0% 6,8% 6,8% 6,1% 5,9% 5,3% 3,1% 3,1% 2,9% 2,9% 1,8% 1,8% 1,0% 0,4% 0%

10%

14,1%

18,8%

31,7% 15%

20%

25%

30%

35%

Diagrama 10. Beneficiile unui mediu de afaceri curat și sănătos pentru agenții economici Diagrama 10. Beneficiile unui mediu de afaceri curat și sănătos pentru agenții economici

Printre măsurile, care în opinia businessului pot contribui eficient la promovarea integrităţii atît în sectorul public, cît şi în cel privat, pe primele pozi�ii se situează reforma justi�iei �i Printre măsurile, carepunitiv. în opinia businessului pot contribui eficient la promovarea optează integrităţii atît în sectorul purevizuirea sistemului Astfel, 44,8% din antreprenori pentru înăsprirea blic, cît şi în cel privat, pe primele poziții se situează reforma justiției și revizuirea sistemului punitiv. Astfel, sancţiunilor privitoare faptele corupţie, iar 43,8% eficientizarea activităţii 44,8% din antreprenorilaoptează pentrude înăsprirea sancţiunilor privitoare lasolicită faptele de corupţie, iar 43,8% solicită eficientizarea sistemuluijudecători, judiciar (procurori, judecători,Plus poliţişti). la aceasta,businessul businessul consideră sistemului judiciaractivităţii (procurori, poliţişti). la Plus aceasta, consideră necesar să existe programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din sectorul public şi din cel necesar să existe programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul dinprivat sectorul 31,3%. La fel, una din propuneri prevede instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/standarde public şidedin cel privat 31,3%. Lalafel, una din propuneri instituirea obligativităţii integritate/ angajamente privitoare politici şi practici anticorupţie a prevede căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţiCoduri operatoriide economici şi instituţiile publicede 30,9%. existenţei unor conduită/standarde integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice 30,9%. Pentru ca lupta cu corupția să fie eficientă este necesar ca businessul din parte a problemei 14 CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE CORUPȚIA:

DIN REPUBLICA MOLDOVA

să devină parte a soluției.

şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice 30,9%.

Pentru ca lupta cu corupția să fie eficientă este necesar ca businessul din parte a problemei

Pentru ca lupta cu corupția să fie eficientă este necesar ca businessul din parte a problemei să devină parte a soluției. să devină parte a soluției.

29,4%

Să nu ofere mită / să nu accepte mită Să activeze cinstit / să aibă Documentele în… 11,9% Să ne adresăm la instanțe cinstite 6,3% Să respectăm regulile / legile 4,1% Instruirea personalului privind combaterea corupției 2,5% Companie de informare anticorupție 1,6% Sancționați de luare/dare de mită 1,4% Diminuarea Birocrației 0,2% De lichidat neamurile de la conducere 0,2% Nimic nu putem face 13,5% NȘ/NR

36,4%

5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

11. Ce potîn face companiile în lupta anticorupție Diagrama 11. Ce potDiagrama face companiile lupta anticorupție eprenori, presupune să nu ofere mită / să nu accepte mită. În continuare, 11,9% din n acest Însens, agenții au subliniat un șișir de măsuri și fiactivități ar putea fi acest sens, agenții economici economici au subliniat un șir de măsuri activități care ar putea întreprinse decare ei în lupta panii au notat necesitatea să activeze cinstit / să dispună de documente în regulă. Sînt anticorupție. Cele mai eficiente măsuri, susținute de 29,4% din antreprenori, presupune să nu ofere mită / să nu ntreprinse de ei în lupta anticorupție. Cele mai eficiente măsuri, susținute de 29,4% din accepte mită. În continuare, care 11,9% din au notat necesitatea să activeze cinstit / să dispună de documente eprenori și mai sceptici, au companii menționat că nimic nu pot face în lupta anticorupție

5%).

în regulă. Sînt antreprenori și mai sceptici, care au menționat că nimic nu pot face în lupta anticorupție (13,5%).

Programe �i instrumente anticorup�ie în sectorul privat

4.2. Programe și instrumente anticorupție în sectorul privat

ctica elaborării �i implementării gramelorPractica �ielaborării instrumentelor și implementării programelor și instrumentelor anticorupție corup�ie în sectorul privat nu în sectorul privat nu este uzuală pentru uzuală antreprenorii pentru antreprenorii din din Republica Moldova. sondajului arată că 80,8% ublica Rezultatele Moldova. Rezultatele din companii nu au elaborat un program dajului dearată cănorme 80,8% din acțiuni cu și proceduri specidoar 8,2% au elaborat panii ale nuanticorupție au șielaborat un astfel de programe. gram de ac�iuni cu norme �i În pofida acestui fapt, 64,2% dintre ceduri speciale anticorup�ie �iantreprenori consideră că existența unui r 8,2% au elaboratanti-corupție astfel de arprograme. program/plan fi utilă

Nu există; 80,8%

NȘ/NR; 8,4%

Da, există; 8,2%

Este în proces de elaborare; 2,5%

Este în proces de elaborare

Da, există

NȘ/NR

Nu există Diagrama 12. Programe anticorupție

Diagrama 12. Programe anticorupție

pentru sectorul privat, iar scepticii în

acest sens sînt doar 22,7%.În ce privește monitorizarea programelor anticorupție din cadrul unei întreprinderi, ofida acestui fapt, 64,2% dintre antreprenori consideră că existen�a unui program/plan rezultatele sondajului arată că prioritar această obligație trebuie să-i revină managementului organizației (39,5%), -corup�ie ar fi utilă externe pentru sectorul privat, iar fie scepticii în patronale acest sens sînt 22,7%. fie unei companii de audit şi certificare (11,2%), unei asociații (10,2%), fie doar unei asociației de business din ramură (8%).

39,5%

Managementul organizaţiei

ompanie externă de audit şi certificare Asociațiilor patronale Asociației de business din ramură

11,2% 10,2% 8,0%

În ce prive�te monitorizarea programelor anticorup�ie din cadrul unei întreprinderi, rezultatele sondajului arată că CORUPȚIA: 15 CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE prioritar această DIN REPUBLICA MOLDOVAobliga�ie trebuie să-i revină

În pofida acestui fapt, 64,2% dintre antreprenori consideră că existen�a u cadrul unei întreprinderi, 11,2% anti-corup�ie ar fi utilă pentru sectorul privat, iar scepticii în acest sens sînt

rezultatele sondajului arată că În ce prive� 10,2% prioritar această obliga�ie Managementul organizaţiei 39,5% programelor a 8,0% trebuie să-i revină O companie externă de audit şi cadrul unei 11,2% certificare managementului organiza�ieirezultatele son 7,0% Asociațiilor patronale (39,5%), 10,2% fie unei companiiprioritar ace Asociației de business din 6,1% externe 8,0% de audit şi certificaretrebuie ramură internă de etică şi 18,0% Comisiaintegritate (11,2%),7,0%fie unei asocia�iimanagementulu (39,5%), fie patronale (10,2%), fie unei Alte modalităti 6,1% 10% 20% 30% 40% 50% externe de au asocia�iei de business din NȘ/NR 18,0% (11,2%), fie

gramelor anticorupție din organizație

10%

20%

30%

40%

patronale (10 asocia�iei d

50%

ramură (8%). Diagrama 13. Monitorizarea programelor anticorupție din organizație �i nu implementează instrumente �i proceduri de prevenire �i Diagrama 13. Monitorizarea programelor anticorupție din organizație nu cunosc și nucă implementează și proceduri de și combatere a corupţiei. ultatele Antreprenorii sondajului arată 76,5% instrumente din companii nuprevenire au proceduri Rezultatele sondajului arată că 76,5% din companii nu au prin care să fie prevenită și sancționată Antreprenorii nu cunosc �i nuproceduri implementează instrumente �imita, procedur i sanc�ionată mita, iar 66,1% din agen�ii economici nu dispun iar 66,1% din agenții economici nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese. combatere a corupţiei. Rezultatele sondajului arată că 76,5% din compan prevenite conflictele de interese. Codul de prin Conduită estesă considerat unul din instrumentele utile pentru mita, lupta împotriva corupțieidin în sectorul care fie prevenită �i sanc�ionată iar 66,1% agen�ii eco privat. Acest Cod este alcătuit dintr-un set de principii privind desfășurarea activităților într-un mod corect,

decuproceduri prinșicare fieutile prevenite de interese. transparent, respectarea legilor luareasă deciziilor etice pentru în oriceconflictele împrejurare. sondajului scoate onsiderat unul din instrumentele luptaRezultatele împotriva la suprafață faptul că 52,8% din companii nu au un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi, iar Codul dede alcătuit Conduită dintr-un este considerat din instrumentele vat. Acest set deunul principii privind utile pentru 41,5% Cod dispun deeste astfel Cod/Ghid. corup�iei în sectorul privat. Acest Cod este alcătuit dintr-un set de întrAre un Cod/Ghid intern de etică în afaceri desfă�urarea activită�ilor într- 41,5% 5,7% 52,8% t, cu pentru angajații săi? Are un Cod/Ghid intern de etică în afaceri 41,5% un mod corect, transparent, cu pentru angajații săi? Există proceduri prin care să fie prevenite uarea 6,5% 66,1% 27,4% Există proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese? respectarea legilor �i luarea 27,4% conflictele de interese? Există proceduri prin care să fie prevenită și orice 6,3% 76,5% deciziilor etice în orice17,2% Există proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita? Este membră a unei asociații, care are în 7,6% programul său ca prioritate lupta cu corupția?

17,2% sancționată mita? Este membră a unei asociații, care are în 5,7% 7,6% 86,7% programul său ca prioritate lupta cu corupția?

Diagrama 14. Cod etică și proceduri interne Da anticorupție Nu

NS/NR

NȘ/NR

În anul 2016, 83,4% din companii nu au organizat nici un curs pentru angajaţi sau manageri privind lupta anticorupţie. Mai mult ca atît, doar 29,9% din companii sînt interesate să participe gratuit la cursuri, seminarii și conferinţe privind lupta anticorupţie.

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angaja�ii săi, iar 41,5% dis

un Cod/GhidCod/Ghid. intern de etică înDiagrama afaceri pentru angaja�ii iar 41,5% dispun de astfel de 14. Cod etică �isăi, proceduri interne anticorup�ie Cod/Ghid. Diagrama 14. Cod etică �i proceduri interne anticorup�ie

2016, 83,4 În anul 2016, 83,4% În din anul companii Compania pe care o reprezentați este Compania pe care o reprezentați este au pentru organizat nic nu au organizat nici unnucurs interesată să participe gratuit la cursuri, interesată să participe gratuit la cursuri, 63,0% 29,9% 7,0% 63,0% 29,9% 7,0% seminarii seminarii și conferințe privind luptași conferințe privind lupta angajaţi sau manageri angajaţi privind lupta sau manag anticorupție? anticorupție? anticorupţie. Mai mult anticorupţie. ca atît, doar Mai m Compania Dvs. este preocupată de Compania Dvs. este preocupată de educarea şi implicarea managementului şi 29,9% din companii sînt interesate 6,7% şi în implicarea32,9% managementului60,5% şi angajaților în luptaeducarea anticorupție 29,9% din compan 32,9% 60,5% 6,7% principalele procese deangajaților activitate în lupta anticorupție în să participe gratuit la cursuri, principalele procese de activitate să participe grat În cadrul companiei pe care o reprezentați a seminarii �i conferinţe privind lupta avut loc în ultimul an (2016) cel puțin un În cadrul companiei13,1% pe care o reprezentați 83,4% a 3,5% seminarii �i confer curs pentru angajați sau manageri privind anticorupţie. avut loc în ultimul an (2016) cel puțin un lupta anticorupție?

curs pentru angajați sau manageri privind lupta anticorupție? Da

13,1%

NȘ/NR

83,4%

3,5%

anticorupţie.

NS/NR

Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorup�ie Da Nu NȘ/NR Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorupție

În 59,5% din companii nu se aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea �i Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorup�ie descoperirea actelor nu desecorup�ie. În 59,5% din companii aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor

de corupție. În 59,5% din companii nu se aplică norme de audit suficiente pentru a facil Notăm că 67,1% din antreprenori nu stabilesc în contractele de muncă cu angaja�ii clauze descoperirea actelor de corup�ie. pentru combaterea corup�iei, disciplinare şi altecu sancţiuni pentru încălcări ale Notăm că 67,1% din antreprenori nu proceduri stabilesc în contractele de muncă angajații clauze pentru combaterea acestor precum �i beneficii pentrupentru respectarea corupției,clauze, proceduri disciplinare şi alte sancţiuni încălcărilor. ale acestor clauze, precum și beneficii pentru

Notăm că 67,1% din antreprenori nu stabilesc în contractele de muncă cu pentru combaterea corup�iei, proceduri disciplinare şi alte sancţiuni pen Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita 31,5% 59,5% 9,0% acestor clauze, precum prevenirea și descoperirea actelor de corupție ?�i beneficii pentru respectarea lor.

respectarea lor.

Compania stabilește în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte 26,8% sancțiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum și beneficiile Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita angajaților pentru respectarea lor ?

67,1%

31,5%

prevenirea și descoperirea actelor de corupție ?

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind combaterea corupției şi eventualele 17,4% Compania stabilește contractele de muncă cu angajații clauze consecințe pentru încălcările acestor în dispoziții?

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind combaterea corupției şi eventualele Da consecințe pentru încălcările acestor dispoziții? Da

59,5%

72,6%

pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte

Compania face cunoscute propriile politiciale anticorupție sancțiuni pentru încălcări acestor clauze, precum și beneficiile potențialilor parteneri de afaceriangajaților și evaluează dacă aceștia au 17,0% pentru respectarea lor ? programe anticorupție eficiente?

6,1%

10,0%

26,8%

67,1%

72,0%

17,4% Nu

11,0%

NS/NR

72,6%

NȘ/NR

Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de muncă �i rela�iile cu partenerii de afaceri Compania face cunoscute propriile Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de politici muncă anticorupție și relațiile cu partenerii de afaceri

potențialilor parteneri de afaceridin și evaluează dacă aceștia au 17,0% În rela�iile cu partenerii de afaceri, 72,6% antreprenori nu includ în contractele încheiate 72,0% programe anticorupție eficiente? În relațiile cu partenerii de afaceri, 72,6% din corupţiei antreprenorişinu includ în contractele încheiate dispoziţii exprese dispoziţii exprese privind combaterea eventualele consecin�e pentru încălcările privind combaterea corupţiei şi eventualele pentru încălcările dispoziții.propriile Totodată, 72% din acestor dispozi�ii. Totodată, 72%consecințe din companii nu facacestor cunoscute politici companii nu fac cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și nici nu evaluează anticorup�ie poten�ialilor parteneri de afaceri �i nici nu evaluează dacă Da ace�tia au Nu dacă aceștia au programe anticorupție eficiente. programe anticorup�ie eficiente. Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de muncă �i rela�iile cu partenerii de afaceri

În rela�iile cu partenerii de anticorupţie afaceri, 72,6% din antreprenori nu includ în con 4.3. Participarea businessului la iniţiativele colective sau la nivel sectorial

dispoziţii exprese privind combaterea corupţiei şi eventualele consecin�e p acestor dispozi�ii. Totodată, 72% din companii nu fac cunoscute anticorup�ie poten�ialilor parteneri de afaceri �i nici nu evaluează d CORUPȚIA: 17 CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE programe anticorup�ie eficiente. DIN REPUBLICA MOLDOVA

4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective Asocia� �iile de prrofil �i altee structuri asociative nu reprezin ntă pentru business ad devărate sau la nivel sectorial

centre �i surse dee informaree �i asistenn�ă în ce prive�te lupta cu corrup�ia. Practic, în absen�a de unor iniși�iative antticorupţie Asociațiile profil alte structuri asociativeccolective nu repre- saau la nivel sectorial, aantreprenorii nu se implică ă �i business nu deviinadevărate parte a ac cestorșiproce ese. zintă pentru centre surse de informare cendajului privește reie lupta %Practic, din com Din și rezasistență zultateleînson esecucăcorupția. 86,7% mpanii nu sîn nt membri aai asocia�iiilor care în absența unor inițiative anticorupţie colective sau la au în prrogramul săău ca priorittate lupta cuu corup�iaa �i doar 7,,6% din ant ntreprenori fac f parte nivel sectorial, antreprenorii nu se implică și nu devin din astffel de asociaa�ii. parte a acestor procese.

În ce prive�tee particip parea busines ssului sondajului laa iniţiati ivele Din rezultatele reiese că 86,7% din companii anticoru upţie colect tive sau la nivel n nu sînt membri ai asociațiilor care au în programul său sectoria al, 81,4% ncorupția s-au și alăt turat7,6% din antrepreca prioritate lupta cunu doar nori parte de dinini� astfel de asociații. unorfacasstfel �iative, pe cînd 9,6% ddin companiii participă.

NȘȘ/NR; 9,0%

Da; 9,6%

Nu; 81,4%

Diagrama 16. Participarea la iniţiativele colective Da Nu anticorupţie NȘ/NR

În ce privește participarea businessului la iniţiativele anDiaggrama 16. Parrticiparea la in niţiativele antiticorupţie coleective ticorupţie colective sau la nivel sectorial, 81,4% nu s-au alăturat unor astfel de inițiative, pe cînd 9,6% din comMajorit tatea compaaniilor din Republica Moldova (71,4%) ( nu u apelează la nici o structură s panii participă. MERELE DE COMER RȚ ȘI CAM INDUSTRIE

9,6%

ASOCIAȚIILE DE ÎNTREPRINDERI

6,5%

ORGANIZAȚIILEE N NEGUVERNAMENTTALE

6,3%

ALTTELE

1,6% 711,4%

NICIU UNA DINTRE VARIAN NTE

7,2%

NȘ//NR

20% %

40%

600%

80%

asociativăă penttru ob b�inerea informa� iilorcompaniilor �i aasisten�ei privindMoldova Majoritatea din Republica prevenirea a, combater �i odenu un�area (71,4%) nu apelează rea la nici structură asociativă practicilor r de corup p�ie în afa În privind pentru obținerea informațiilor și aceri. asistenței 9,6% din n cazuri antr treprenorii apelează a practicilor de prevenirea, combaterea și denunțarea lacorupție Camereele de come �idin indu ustrie antreprenodin în afaceri. Îner� 9,6% cazuri �ară, în 6,5% din ccazuri se ad dresează rii apelează la Camerele de comerț și industrie din în 6,5% se adresează la asociațiile lațară, asocia� �iiledin de cazuri întrreprinderi �i � 6,3% de întreprinderi și 6,3% aleg organizațiile aleg organ niza�iile neeguvername entale. neguvernamentale.

Diagrama 17.Structu Structurile asociative apelate business Diagram ma 17. urile asociativ ve apelate de de business Domeniilee de activitate

72,0%

S Statutul societății comerciale

64,0%

proprietarilor Numele p

4.4. Trransparen� �a compan niilor �i r aportarea privind acctivită�ile cu risc sp porit de 4.4. Transparența companiilor și raportarea privind activitățile cu risc sporit corup� �ie Prrofiturile și pierderile companiei

de corupție

58,,5%

50,3%

Numele beneficiarilor efectivi

41,7%

Perso oanele afiliate

41,3%

Filialeele companiei

3 32,3%

Pînă înn prezent o bună partee din inform ma�iile despre compaaniile din R Republica Moldova M Pînă în prezent bună informațiile companiile din Republica Moldova rămîn să fie ascunse de rămîn ssă fie oascun nseparte de din pub blic. La fel,,despre în practic ca antepreno orilor încă nu s-a înrădăcinat public. La fel, în practica anteprenorilor încă�ilor nu s-adesfă� înrădăcinat raportare aeactivităților respons sabilitatea d raportare de a activită� �urateresponsabilitatea de co ompanie, îndespecial cele cu risc desfășurate decorup�ie companie, sporit dde e. în special cele cu risc sporit de corupție. Niciuna diintre variante

16,0%

NȘ/NR

5,3%

10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Rezultaatele sonddajului relevă r că 72% din agenții economici fac publice domeniile de activitate ale întreprinRezultatele sondajului relevă faptul omerciale Stattutul societății co 64,0% 6 faptul64%că 72% din en�ii societății derii, din companii publicăage statutul comerciale, 58,5% aduc la cunoștință numele proprietarilor, iar Numele pro oprietarilor 58,5% econom miciantreprenori fac puublice domeniile 50,3% din fac publice profiturile și pierderile companiei. Domeniile de e activitate

72,0%

Proffiturile și pierderile companiei

50,3%

de acttivitate alee întreprin nderii, N Numele beneficiariilor efectivi 41,7% În 68,1% cazuri inu sînt făcute publice informațiile șinele rapoartele privind activitățile companiei cu risc sporit 64% diindin companii publică staatutul Persoan afiliate 41,3% de corupție. care sînt făcute public se referă la:companiei cheltuielile realizate în322,3% calitate de contribuții politice societă� �ii Informațiile comeerciale, 58 8,5% Filialele (6,5%), parteneriatele publice-private (8,4%), participarea la achiziții publicii (10,4%), proiectele sociale ale comaduc la cuno� �tin�ă nu umele Niciuna dintre variante 16,0% panii (11%), cheltuieli sponsorizări NȘ/NR 5,3% propriet din (11,2%). tarilor, iaar pentru 50,3% 0%

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

10 0% 20% 30% 400% 50% 60% 70 0% 80%

antreprenori fac publice profiturile �i pierderile companiei. Diagrama 18. Transparen�a informa�iilor despre companie

În 68,1% din cazuri nu sînt făcute publice informa�iile �i rapoartele privind activită�ile companiei cu risc sporit de corup�ie. Informa�iile care sînt făcute public se referă la: cheltuielile realizate înDiagrama calitate 18. de Transparența contribu�ii politice (6,5%), parteneriatele publice-private informațiilor despre companie Cheltuilelile pentru sponsorizări

11,2%

Proiectele sociale ale companiei

11,0%

Participarea la achizițiile publice

10,4%

Parteneriatele publice-private

8,4%

Cheltuielile realizate în calitate de contribuții politice

6,5%

Niciuna dintre variante

68,1%

NȘ/NR

9,2% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

(8,4%), participarea la achizi�ii publicii (10,4%), proiectele sociale ale companii (11%), cheltuieli pentru sponsorizări (11,2%).

Domeniilee de activitate

CORUPȚIA:

MAI PROFITABILĂ AFACERE comerciale S Statutul societățiiCEA DIN REPUBLICA MOLDOVA

proprietarilor Numele p Prrofiturile și pierderile companiei

Concluzii și Recomandări 1. Corupția presupune riscuri majore pentru business, deoarece împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, reduce competitivitatea în sectorul privat, duce la dezvoltarea antreprenorilor afiliați politicului sau agenților economici care se pot adapta la aceste „reguli de joc”. Businessul fie se „adaptează”, fie „abandonează”. 2. Cauzele principale care favorizează corupția în afaceri se rezumă la următoarele: 1) legislația imperfectă, ambiguă și interpretabilă; 2) implicarea politicului în afaceri; 3) contactul direct cu funcționarul public, birocrația și incompetența; 4) ineficiența justiției și organelor de drept. 3. Oamenii de afaceri de cele mai dese ori preferă să „rezolve problema” prin „înțelegeri” cu birocrații. Este mai ieftin, mai rapid și nu crează probleme pe viitor. Căile neoficiale, de obicei, iau forma de: bani, contacte/relații, cadouri, presiuni din partea conducerii. Ca regulă, companiile mari rezolvă problema corupției prin relații personale și apel la conducerea instituției publice, companiiile mici prin intermediul banilor. 4. Etapele din business cele mai vulnerabile la corupție sînt: în cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate; la obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive; în procesele legate de declarații/control vamal. La fel, procesul achizițiilor publice este extrem de politizat/corupt, doar cei afiliați politic pot câștiga concursurile. 5. De cele mai dese ori inițiatorul „soluționării” problemei sunt oamenii de afaceri. Din simplu motiv că ei deja cunosc specificul de activitate în Moldova. 6. Atunci când birocratul vede posibilitatea obținerii unor beneficii, el va depune toate eforturile, prin tărăgănarea răspunsurilor, piedici formale, etc. să obțină anumite favoruri de la business.

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

7. În topul instituțiilor corupte au intrat Centrul de Sănătate Publică, Poliția, Serviciul Vamal, Procuratura, Inspectoratul Fiscal. Totodată, în topul instituțiilor cu cel mai mic nivel de încredere din partea mediului de afaceri notăm Primăria, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratul de Stat în Construcții. 8. Businessul se simte neprotejat în fața actelor de corupție. Antreprenorii, chiar dacă activează conform legii, ezită să se plîngă pe actele de corupție, motivînd prin: neîncrederea în organele de drept; frica că compania va avea de suferit; frica pentru integritatea fizică. 9. Oamenii de afaceri merg pe căi legale doar în cazurile de abuz evident și obraznic din partea funcționarilor publici. De regulă, se face prin apelarea la instanțele superioare sau la judecată. 10. Companiile mari ușor pot lupta contra abuzurilor funcționarilor publici, iar companiile mici nu au nici resurse, nici capacități de a se opune abuzurilor, din acest motiv ele cel mai des preferă să achite, decât să aibă probleme. 11. Politizarea actului de administrare și numirea pe criterii politice a dus la degradarea calității factorului uman, incompetența funcționarilor, slaba pregătire a acestora, necunoașterea legilor. Unica soluție este de a angaja doar specialiști și de a înceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenței politice, de partid, relații de rudenii, de afinitate, etc. 12. Reorganizarea autorităților subordonate guvernului au îngreunat activitatea agenților economici din regiuni, care în prezent trebuie să vină la Chișinău pentru obținerea unor certificate.

13. Implementarea guvernării electronice va elimina necesitatea deplasărilor agenților economici din regiune la Chișinău și va reduce substanțial contactul direct cu birocarții, fapt care va diminua semnificativ actele de corupție. 14. La fel, se impune instituirea unor „ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile ce sînt de competenţa instituţiei, precum şi serviciile altor autorităţi publice, inclusiv integrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii. 15. Excluderea reglementărilor inutile și implementarea procedurilor clare în activitatea autorităților publice va duce la diminuare substanțială a corupției. 16. Practica elaborării și implementării programelor și instrumentelor anticorupție în sectorul privat

nu este uzuală pentru antreprenorii din Republica Moldova. Companiile nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, nu au elaborate un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi, nu aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție. 17. Companiile mici trebuie să se asocieze și să acționeze solidar la abuzurile birocraților. Lupta trebuie dusă prin intermediul asociațiilor și nu de fiecare în parte. Prin asociere companiile mici devin la fel de puternice contra corupției ca și companiile mari. 18. Informațiile despre companiile din Republica Moldova trebuie să fie transparente, în mod special trebuie raportate activitățile cu risc sporit de corupție.

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI CORUPŢIA RAPORTPRIVIND DE PREVENIRE ÎN STRUCTURILE STATALE A CRIZELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Ianuarie - Aprilie 2011

SONDAJ NAŢIONAL Cornel Ciurea Leonid Litra IDIS VIITORUL & CBS-AXA Veaceslav Berbeca Alexandru Fala

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Metodologia studiului ➢ Volumul eşantionului: 511 oameni de afaceri; ➢ Eşantion: stratificat, probabilist; ➢ Criterii de stratificare: 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud), domeniul de activitate al întreprinderilor (Agricultură, Industrie, Construcții, Comerț, Transport, HoReCa, Servicii și alte Domenii), mărimea întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au repartizare în 4 tipuri (Micro, Mici, Medii și Mari)ș ➢ Eşantionare: Volumele straturilor urbane şi ale totalului pe regiuni (fostele judeţe), cât şi volumele straturilor rurale au fost calculate proporţional cu numărul populaţiei în conformitate cu datele comunicate de Departamentul de Statistică al Republicii Moldova. ➢ În cadrul straturilor selectarea întreprinderilor a fost realizată aliator; ➢ Perioada de culegere a datelor: 19 aprilie – 17 mai 2017. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta.

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii?

Câtă încredere aveți în următoarele instituții? Serviciul fiscal

-5,1%

Primăria

-8,4%

Serviciul Vamal

31,6%

-9,2%

-33,0%

-43,9% -10,5% Puțină

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

-29,7% NȘ/NR

26,2%

5,3% 3,5% 3,1% 3,3%

-38,3%

19,1%

-37,5%

19,7%

0,6%

-21,3% -16,6% 16,6%

1,6%

-14,5% -25,2%

Inspectoratul de Stat în Construcții

Foarte puțină / Deloc

-26,8%

43,9%

-24,0% -17,0% 20,1%

-35,7%

Președinție

Parlament

-29,7%

-13,3%

-29,5% -23,8% -17,4%

ANSA

Guvern

-32,4%

-44,9% Multă

14,8%

2,9%

0,2%

Foarte multă

I. Perceperea de către business a corupției și interacțiunea cu ea

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

În ce măsură corupţia împiedică desfăşurarea În ce măsură corupția împiedică desfăşurarea afacerilor în Moldova? Republica Moldova? afacerilor în Republica Blochează

20,4%

Împiedică foarte mult

27,4%

Împiedică mult

20,5%

Împiedică puțin

10,4%

Împiedică uneori

12,1%

Nu împiedică deloc

4,5%

NȘ/NR

4,7%

Practicile de corupție și plata mitei sânt Practicile de corupţie și plata mitei sântlarg larg răspândite în afacerile din din Republica Moldova? răspândite în afacerile Republica Moldova? 43,6%

25,6%

16,2% 11,5% 2,9% În foarte mică măsură 28

În mică măsură În mare măsură

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

În foarte mare măsură

NȘ/ NR

Pe Pe ansamblu, cum apreciați ansamblu, cum apreciaţiintegritatea integritateaagenților agenţilor economici economici din cât de dedes desbusinessul businessuleste este dinmediul mediulde de afaceri afaceri moldovenesc, moldovenesc, cât cel care inițiază plata unei mite și a unui act de corupție?

cel care iniţiază plata unei mite și a unui act de corupţie? 27,2%

21,5% 19,4%

18,8%

8,0% 5,1%

Foarte redusă

Redusă

Satisfăcătoare

Înaltă

Foarte Înaltă

NȘ/ NR

Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea sectorului public atunci când acesta interacţionează cu mediul de afaceri Pe ansamblu, cum apreciați integritatea sectorului public moldovenesc, sau cât de frecventcusemediul solicitădeunei mite din atunci când acesta interacționează afaceri funcţionarilor? moldovenesc, sau câtpartea de frecvent se solicită unei mite din partea funcționarilor? 19,6%

21,3%

21,7% 19,8%

10,4% 7,2%

Foarte redusă

Redusă

Satisfăcătoare

Înaltă

Foarte Înaltă

NȘ/NR

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

ÎnÎncare economic se se caredin dinurmătoarele următoarelesituații situaţii agentul agentul economic confruntă, confruntă,înînmod mod direct, direct, cu cu aspecte aspecte legate legate de de corupție? corupţie? În cursul operațiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate

45,4%

În procesele de achiziție publică

29,7%

La obținerea licențelor, autorizațiilor şi actelor permisive

27,4%

În procesele legate de declarații/control vamal

22,9%

La înregistrarea societăților comerciale şi intrarea în afaceri

12,9%

În procesul de obținere a creditelor din sistemul bancar Nici într-o situație

11,5% 3,7%

Nu știu / Nu răspund

21,3%

Este mai simplu de a soluţiona problemele pe căi Este mai simplu de a soluționa problemele pe căi pe cele oficiale? neoficiale decâtneoficiale pe cele decât oficiale? În majoritatea cazurilor

14,5%

Întotdeauna

7,4%

Foarte des

16,6%

Cîteodată

24,5%

Rar de tot

13,1%

Niciodată NȘ/NR

18,6% 5,3%

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Căile neoficiale de soluţionare a problemelor cu Căile neoficiale de soluționare a problemelor cu sectorul de iau obicei, iau forma sectorul public, depublic, obicei, forma de: de: Bani

41,9%

Contacte/relații

26,2%

Cadouri

18,6%

Presiuni din partea conducerii

11,4%

Extra-comisoane şi extra-bonusuri

7,2%

Presiuni din partea organizațiilor ciminale

2,5%

Alte situații

0,2%

Nici una

3,5%

Nu știu / Nu răspund

23,7%

Caresânt sânt instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent? Care instituțiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent? Centrul de Sănătate Publică

31,1%

Poliție

26,4%

Serviciul Vamal

22,3%

Procuratură

19,6%

Inspectoratul Fiscal

18,2%

Instanțe de judecată

17,2%

Administrația publică locală

14,3%

Guvernul sau ministerele

7,4%

Serviciul Pompieri

4,9%

Parlament Președinție Altele Nici una Nu știu / Nu răspund

4,5% 2,2% 0,4% 1,6% 24,9% SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

În activitatea afaceri,care care este este scopul În activitatea Dvs.Dvs. de de afaceri, scopul plăţilor neoficiale? plăților neoficiale? 72,2%

18,2% 6,5%

Nu m-am confruntat cu cazuri de corupție

Pentru a obține mai rapid ceva ce se cuvine potrivit legii

3,1%

Pentru a evita pedeapsa în cazul încălcării legii

Nu știu / Nu răspund

a fost iniţiatorul plăţilor neoficiale? Cine a fostCine inițiatorul plăților neoficiale? 44,8% 35,2%

20,0%

Voluntar, din proprie inițiativă 32

Presiune, am fost impus

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nu știu / Nu răspund

plâns cazurile de de corupţie cucu care Unde Unde v-ațiv-aţi plâns pepe cazurile corupție care v-ați confruntat? v-aţi confruntat? Procuratură

9,4%

Poliție

8,3%

CNA

4,8%

ONG-lor

2,8%

Altele

2,1%

Mass-media

2,1%

Asociației de business din ramură

0,7%

Nu m-am plîns

79,3%

În cazul În încazul careînv-ați adresat, care v-aţi adresat,a afost fost rezolvată rezolvată problema Dvs..? problema Dvs.?

Nu; 63,3%

Da; 36,7%

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

ne-adresării / nesemnalării MotiveleMotivele ne-adresării / nesemnalării privind cazurile de corupţie? privind cazurile de corupție? Nu am încredere în organele de drept

46,7%

Îmi este frică că va avea compania de suferit

35,0%

Îmi este frică pentru integritatea fizică Nu cred că reportajele și publicațiile massmedia vor avea un rezultat

7,5%

Nu cred că asociațiile de profil, asociațiile patronale, fie ONG-le mă pot ajuta

7,5%

Altele Nu știu unde și cum să mă adresez Nu știu / Nu răspund

12,5%

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

6,7% 7,5% 16,7%

II. Promovarea transparenței, comportamentelor etice șidescurajarea practicilor lipsite de integritate în business

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curat

Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru organizaţia Dvs.? şi sănătos pentru organizația Dvs.? 18,8%

Am genera Venituri mai mari /ne vom dezvolta

14,1%

Am lucra cinstit Am remunera munca la timp și ridica salariile O să fie concurența loială Impozite corecte și diferențiate Se va respecta legea O să fie mai puțin control Fără corupție / fără birocrație Achizițiile publice transparente Am crea locuri de muncă Va avea cine să ne susțină Ar crește economia țării/ dezvoltarea infrastructurii Stabilitate politică și fiscală Apariția de personal calificat Servicii necesare mai ieftine Crearea piețelor de desfacere Dezvoltarea relațiilor internaționale

7,6% 7,0% 6,8% 6,8% 6,1% 5,9% 5,3% 3,1% 3,1% 2,9% 2,9% 1,8% 1,8% 1,0% 0,4%

31,7%

NȘ/NR

Care din propunerile de mai jos consideraţi că pot contribui Careeficient din propunerile de mai jos considerați că pot contribuipublic, la promovarea integrităţii atât în sectorul eficient la promovarea integrității atât în sectorul public, cât şi cât şi în cel privat: în cel privat: Înăsprirea sancțiunilor privitoare la faptele de corupție

44,8%

Eficientizarea activității sistemului judiciar (procurori, judecători, polițişti)

43,8%

Existența unor programe de instruire pe tema integrității pentru personalul din sectorul public şi din cel privat

31,3%

Instituirea obligativității existenței unor Coduri de conduită/standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupție a căror…

30,9%

Altele

Nu știu / Nu răspund

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

10,0%

7,6%

Ceputea ar putea facecompania compania Dvs. în în lupta anticorupţie? Ce ar face Dvs.. lupta anticorupție? Să nu ofere mită / să nu accepte mită

29,4%

Să activeze cinstit / să aibă Documentele în…

11,9%

Să ne adresăm la instanțe cinstite Să respectăm regulile / legile Instruirea personalului privind combaterea…

6,3% 4,1% 2,5%

Companie de informare anticorupție

1,6%

Sancționați de luare/dare de mită

1,4%

Diminuarea Birocrației

0,2%

De lichidat neamurile de la conducere

0,2%

Nimic nu putem face

13,5%

NȘ/NR

36,4%

Compania are elaborat un program de acțiuni cu Compania are elaborat un program de acţiuni cu norme și proceduri speciale anticorupție? norme și proceduri speciale anticorupţie?

Nu există; 80,8%

NȘ/NR; 8,4%

Da, există; 8,2% Este în proces de elaborare; 2,5%

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

că existenţa unui plananti-corupție anti-corupţie arar fi fi CredețiCredeţi că existența unui plan utilă pentru sectorul privat? utilă pentru sectorul privat?

Nu; 22,7%

NȘ/NR; 13,1%

Da; 64,2%

Cine trebuie să fie interesat cel mai mult în existenţa unui asemenea Cine trebuie să fie interesat cel mai mult în existența unui asemenea plan plan care să monitorizeze programele anticorupţie care să monitorizeze programele anticorupție din organizația Dvs.? din organizaţia Dvs.? Managementul organizației

39,5%

O companie externă de audit şi certificare Asociațiilor patronale Asociației de business din ramură Comisia internă de etică şi integritate Alte modalităti NȘ/NR

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

11,2% 10,2% 8,0% 7,0% 6,1% 18,0%

Pe care dintre următoarele instrumente de

Pe care dintre următoarele instrumente de combatere a corupţieile-ați le-aţifolosit folosit până până în combatere a corupției înprezent? prezent? Refuzul de a da bani sau cadouri cînd acestea au fost solicitate în mod direct sau indirect, considerate o practică obişnuită

51,3% 6,7%

Sesizarea în scris a poliției sau a procuraturii

Telefonul verde (linia anticorupție)

5,3%

Reclamații scrise sau email-uri adresate instituției în cauză

5,1%

Participarea la întîlniri publice

5,1%

Informarea mass-media

4,7%

Proteste scrise sau ieşiri în stradă

Altele

2,9% 0,4% 36,4%

Niciuna dintre variante

În cadrul companiei care ooreprezentaţi ...? ...? În cadrul companiei pepecare reprezentați Are un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi?

Există proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese?

Există proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita?

Este membră a unei asociații, care are în programul său ca prioritate lupta cu corupția?

41,5%

52,8%

27,4%

17,2%

66,1%

6,5%

76,5%

7,6%

6,3%

86,7%

5,7%

NȘ/NR

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Modalități de combatere a corupției de către companie

Modalităţi de combatere a corupţiei de către companie

Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție ? Compania stabilește în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte sancțiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum și beneficiile…

31,5%

26,8%

59,5%

9,0%

67,1%

6,1%

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind combaterea corupției şi eventualele consecințe pentru încălcările acestor dispoziții?

17,4%

72,6%

Compania face cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și evaluează dacă aceștia au programe anticorupție eficiente?

17,0%

72,0%

10,0%

11,0%

NȘ/NR

Informarea și instruirea lupta corupția Informarea și instruireaîn în lupta cu cu corupţia Compania pe care o reprezentați este interesată să participe gratuit la cursuri, seminarii și conferințe privind lupta anticorupție?

Compania Dvs. este preocupată de educarea şi implicarea managementului şi angajaților în lupta anticorupție în principalele procese de activitate

În cadrul companiei pe care o reprezentați a avut loc în ultimul an (2016) cel puțin un curs pentru angajați sau manageri privind lupta anticorupție?

63,0%

32,9%

SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

60,5%

13,1%

83,4%

29,9%

NȘ/NR

7,0%

6,7%

3,5%

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, planicare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.