Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
NOVITATES CVLMAVENSES DVLCIA - reTEtele tale DOME STICA ITE R
ITI - 10 NE L OC CA
RIS U R O D E TREB RI DIN ATA U I IN V IE VAZ MPERI IATA UTE U .
ATROX CEL MAI NEMILOS CENTURION AL LEGIUNII
IIII Flavia Felix ESTE LA CULMAVA
Latrones pe drumurile imperiale
A N R 1 A IA 11 T N R I 0 A 1 S 1 O P U E E S L
P
I
Se fura bornele miliare!
L A N I M I R C C BAILE HERCULANE. A AT LA
NEGUSTOR MORT ÎN COLBUL DRUMULUI.
No. 1/12 2010
Nou profesor in oras, CVLINAArtemidorus Apollini
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
NovitatEs Cvlmavenses Lãudat fie
J u p i t e r c e l A t o t p u t e r n i c
Ne aflãm la primul numãr al gazetei noastre, cea dintâi din întreaga provincie, cu mândrie înfiinþatã în Culmava, cel dintâi oraº al Daciei, dupã ilustra capitalã, bineînþeles. Culmava este aºadar pregãtitã sã vã þinã la curent cu ultimele noutaþi din Dacia ºi ex toto orbe Romano(i) . Ziarul pune accent pe evenimentele locale ºi oferã clipe de destindere binemeritate dupã efortul prin care vajnicii cetãþeni romani au ridicat noua provincie pe acest pãmânt pânã nu demult aflat în mâinile barbarilor daci. Vã vom spune ºi bune ºi rele, vom fi drepþi ºi nepãrtinitori. Acum, în mândrul nostru municipium(ii) învinºi ºi învingatori vieþuiesc laolaltã, cu toþii trãind beneficiile pãcii(iii) instituite de divinul nostru împãrat, Augustul Ulpius Traianus.
A v e !
Redactia Novitates Culmavenses , CLAUDIA PULCHRA QUADRATA alias DOMINA CAIUS MEMNIUS PRIMUS alias HEPTAPOR
ISSN-2069-6531 ISSN-L-2069-6531
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
a u a i o c n a D da e n o m GUVERNATORUL SCAURIANUS ºi
NOII BANI AI DACIEI !
Va prezentam în exclusivitate interviul luat celui care este în cel de al doilea an consecutiv la conducerea Daciei, însuoi guvernatorul Decimus (iv) Terentius Scaurianus, legatus Augusti pro praetore . (Reporterul nostru a alergat mai bine de o sutã de paoi pe lânga lectica guvernatorului pentru a ob?ine aceasta declara?ie. Lictorii marelui om de stat nu au permis reporterului nostru sa imortalizeze momentul, oi oricum era prea obosit pentru aoa ceva.)
(n.r. - discursul începe aºa)...Stima?i ceta?eni! Acum patru ani, victorioasele noastre legiuni (XIII Gemina, I Adiutrix oi IV Flavia Felix) aduceau în cele din urma pacea pe aceste bogate meleaguri! De atunci, prin stradaniile noastre s-au construit oraoele, drumurile, templele oi cladirile care ne înconjoara peste tot în Dacia...(ºi continuã aºa vreme de vreun ceas )... a i iata, la Culmava se naote oi primul ziar care ne face sa ne sim?im (v)
oi mai mult în mijlocul civiliza?iei! Me Dius Fidius , ce veste buna! Îi felicitam pe cei care au facut acest lucru posibil oi va împartaoesc în premierã care sunt mult aoteptatele noi emisiuni monetare. Am batut aoadar în monetaria imperiala sesterti (vi), cu legenda Dacia Augusti Provincia. Pe aceste monede, am dispus ca provincia sa fie imaginea unei femeie frumoase aoezata pe o stânca. Trebuie sã ºtiþi cã în semn de preþuire pentru oamenii din provincie am ales personal modelul dintre sclavele dace care au ajuns în casa mea la Roma. Alãturi de ea stau doi copii, dintre care unul ?ine într-o mâna un spic de grâu, iar celãlalt un ciorchine de strugure. O sã regãsiþi în noua monedã fertilitatea pamântului, boga?ia viilor, oi, de ce nu, frumuse?ea femeilor din partea locului. Este timpul sa înlocuim imaginea Daciei captive, Dacia capta, cu aceasta reprezentare a geniului provinciei manoase. Fie sa nu ne lipseasca pâinea oi vinul oi copiii nootri sa traiasca oi ei în beloug! Aoa sa ne ajute zeii!....
S TI R I LO CA L E AUSPICIILE SUNT BUNE! NOUA EXPLOATARE MINIERA SE VA DESCHIDE DE IDELE LUI IUNIUS! M a r c u s U l p i u s H e r m i a s , p ro c u r a t o r (viii) aurariarum a cerut saptamâna trecuta efectuarea (ix) unui consult public al haruspices asupra oportunita?ii momentului inaugurarii unei noi mine de aur la Alburnus Maior. Preo?ii au declarat ca auspiciile sunt favorabile oi analiza detaliata a ficatului pasarilor sacrificate sugereaza ca noua mina va fi bogata oi exploatarea lipsita de incidente majore. Sa speram ca preo?ii au dreptate de aceasta data, caci otim cu to?ii cum au murit saptamâna trecuta cei 5 mineri dalma?i în minele cele vechi. M. U. Hermias, administratorul exploatarilor miniere imperiale, anun?a din sediul sau de la Ampelum, organizarea (vii) festivita?ii de inaugurare de nonele lunii Januarius . To?i ceta?enii respectabili sunt invita?i sa participe. Macelarii, tabacarii, prostituatele oi ceroetorii vor primi câte o pâine la intrarea în vechile mine.
PEPENE GIGANT CULES ÎN VILLA RUSTICA DE LA CHINTENI! La târgul lunar din Culmava s-au întrecut în produse agricole proprietarii vilelor din jurul oraoului. În finala s-au confruntat dovleacul uriao al veteranului Iulius Ulpius Torquatus, proprietarul vilei de la Chinteni, oi vi?elul cu doua capete nascut la ferma (x) decurionului Marcus Valerius Vitellus. Mul?imea a aclamat zgomotos vi?elul, dar acesta s-a prabuoit de emo?ie sub privirile lor consternate! Juriul a fost obligat sa declare câotigator dovleacul de la Chinteni. Dovleacul de (xi) peste 180 de livre s-a copt lânga zidurile principalei cladiri a fermei de la Chinteni, beneficiind probabil oi de caldura (xii) sistemului de hipocaust cu care aceasta este dotata.
CAS , TIGATOR
,
e ar
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita ATAC CRIMINAL LA BAILE HERCULANE. NEGUSTOR MORT ÎN COLBUL DRUMULUI. Caius Iulius Bassus a fost tâlharit oi omorât la drumul mare în timp ce se întorcea de la bai. Deoi toata lumea otie de cetele de tâlhari care fac tot mai multe victime în zona, nefericitul Bassus a pornit la drum în ceas de seara oi s-a oprit sa se închine la altarul lui Marte. La ora a zecea(xiii), negustorul a plecat de la cura balneara înso?it de doi sclavi. Zeii l-au abandonat pe nefericit, Bassus oi-a pierdut via?a oi tâlharii s-au ales cu o punga doldora de denari oi un pre?ios inel cu camee. Marius Iulius Bassus, fratele victimei, a anun?at public ca a facut juramânt sa se razbune, oi ofera o recompensa tuturor celor care pot da informa?ii verificabile despre aceoti latrones care terorizeaza ceta?enii. Se zvoneote ca familia a (xiv) comandat o stela funerara cunoscutului sculptor Claudius Saturninus de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Gurile rele spun sa monumentul va costa mai mult decât solda pe cinci ani a unui centurion!
Serviciul Paza-Ordine-Respect, cu sediul la Roma, a deschis de luna trecutã o filialã în Culmava. Vã oferim la preþ avantajos pazã armatã pentru transporturi de valori, pentru tabernae, horeea sau orice alte spaþii de vânzare sau depozite. Escorta armatã pentru demnitari sau cetãþenii de vazã este specialitatea noastrã. Cu numai 10 denari pe zi vã oferim un companion de cãlãtorie ºi în acelaºi timp un paznic de încredere. În caz de accidente returnãm jumãtate din platã rudelor îndoliate. Nu uita - SPOR ESTE PROTECÞIA TA ! Ne gãsiþi reprezentantul în fiecare zi pânã la lãsatul serii în basilica forensis, sau veniþi la sediul nostru de pe via Napoca, lângã templul lui Mercur.
L A N I M I R C C A AT
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
SE FURA! bornele miliare de pe drumurile Daciei (xv)
Cea
mai
,
Trei noi borne miliare au disparut în ultimele zile de pe drumul dintre Napoca oi Potaissa. Administratorul drumurilor, procurator viarum Victor Aelius Naso, a declarat ca, în opinia sa, bornele sunt folosite de localnici ca material de construc?ie. Boom-ul imobiliar din ultima perioada oi pre?ul ridicat al pietrei fasonate determina astfel de acte anti-sociale care aduc mari pierderi companiei imperiale de drumuri. Vigili din Napoca nu pot sa faca nimic sa opreasca traficul ilegal cu materiale de construc?ie oi s-au hotarât sa înceapa razii prin cur?ile ceta?enilor.
priceputA
cosmetica
din oraS! ,
Lansare de carte Statilius Criton, medicul personal al împaratului Traian, care l-a înso?it pe augustul cezar pe parcursul celor doua razboaie dacice, îoi lanseaza în sfâroit (xvi) lucrarea Getica oi în provincia care constituie subiectul car?ii. Dupa De bello Dacico(xvii) a divinului imperator, cartea lui Criton contribuie cu o serie de observa?ii personale care pun evenimentele într-o noua lumina. Lansarea va avea loc în capitala, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde cunoscutul orator Tiro Histrianus va citi public lucrarea în basilica forensis(xviii) pe parcursul mai multor seri. Doritorii vor putea comanda copii ale exemplarului depus la biblioteca municipala (la un pre?bun!).
ÎNCEPE SCOALA! , Nou profesor în orao, Artemidorus Apollini, venit de la Alburnus Maior! Artemidorus are referin?e excelente în retorica oi filozofie. Trimite?i cu încredere copiii la ocoala municipala. NU SE PERCEP TAXE !!! Totul este plãtit de duumvirii Culmavei! Nu uita?i de rechizite! Terentius va ofera tabli?e cerate oi stilli pentru toate buzunarele: de la stilii(xix) de os pâna la stilli de bronz cu capetele decorate importa?i direct de la Roma. Pentru ca fiii dvs. sa nu mai fie obliga?i sa înve?e sa scrie scrijelind lutul moale al caramizilor oi ?iglelor puse la uscat!
Antonina Rufa, vaduva cunoscutului magistrat Marius Rufus, este foarte populara printre femeile din Culmava. Secretul ei? Sclava Silia, cea mai priceputa cosmetica din orao, care stapâneote arta înfrumuse?arii atât din tradi?ia greceasca, cât oi din cea egipteana. Silia foloseote ingredientele cele mai eficiente: testicule de taur, grasime de lebada, maduva de cerb, oua de furnica pisate oi excremente de crocodil. Specialitatea sa sunt maotile de fa?a. A inventat chiar multe astfel de re?ete, printre care oi masca din râme pisate, la care adauga un ingredient secret. Pâna acum, Silia a rezistat tuturor încercarilor de mituire oi amenin?arilor, pastrând secretul. Antonina Rufa ne spune ca sclava a dezvaluit din re?etele sale oi lui Ovidiu Nasso, care se (xxvi) documenta pentru cartea De medicamine faciei feminae . Domina Rufa primeote vizite în zilele lui Mercur oi ale lui Venus. Întineri?i cu 10 ani sub mâinile pricepute ale Siliei!
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
OPULENTA FARA LIMITE
LA BACHETUL
PIETRARILOR
S O L A D N SCA
Banchetul nemaivazut de la schola collegium lapicidarium(xx) s-a terminat în sânge! Pietrarii au pierdut sim?ul masurii oi s-au crezut patricieni, renun?ând nepermis la auctoritas pentru câteva butoaie de vin de Falernum(xxi). Purceii în lapte oi vi?eii frip?i, potârnichile în aluat, limbile de fazan în sos de oofran oi vinul au curs gârla, facându-i pe pietrari sa-oi piarda min?ile odata cu banii. Vigilii chema?i de urgen?a nu au putut face fa?a pietrarilor be?i oi puoi pe har?a. Edilul Quadratus a fost nevoit sa ceara ajutor centurionului Qvintvs Licinivs Macrinvs care a sosit la fa?a locului împreuna cu un contubernium de legionari. Dupa ce au calmat situa?ia cu pumnii oi latul gladiusului, solda?ii i-au trimis pe pietrari la casele lor. Pentru a nu risipi atâta mâncare ramasa oi drept rasplata pentru efortul lor, soldaþii lui Macrinus au primit permisiunea de a rechizi?iona bunata?ile ramase. La prima ora a zilei, reporterul nostru i-a surprins pe legionari, care faceau un ultim popas în drum spre castru. Se vede treaba ca la be?ie, diferen?a dintre pietrari oi legionari nu este foarte mare! ROZMARIN din CEL MAI FIN! Eu, Hilarion Atticus, am adus cel mai bun rozmarin, cules de mâinile fecioarelor de la Pontul Euxin. Daca vre?i sa gati?i la fel de gustos precum bucatarii guvernatorului Scaurianus, cumpara?i de la mine! Daca vre?i ca zeii sa va asculte, folosi?i rozmarinul meu de soi pentru fumiga?ii care o vor îndupleca oi pe (xxvii) Hera ! Minerilor, daca vre?i sa ajunge?i boga?i precum (xxviii) (xxix) Crassus , alege?i rozmarinul acesta ! Ma gasi?i în fiecare zi lânga templul Junonei!
Toate femeile din Culmava vorbesc despre colierul cumparat Hostilius Saturninus din Napoca. Chiar daca Saturninus a nesabuite a so?iei, cu to?ii otim ca bijuterii atât de scumpe se Avem confirmarea ca mâine, la orele dimine?ii, Silvia Aurea cercei, bra?ari, coliere, agrafe de par oi inele, aduse de la oi fiicele în casa, sau sa îoi pazeasca baierele pungii oi
i r a n e d 0 100
OÞET PENTRU LINIªTEA NOASTRÃ!!! Manius Scribonius Cinicus este cel mai cult vânzator din Culmava. Cavaler adus la sapa de lemn de pariurile sale ghinioniste la cursele de care, Cinicus a ajuns sa vânda (xxxi) o?et în Macellum unde îi agaseaza pe vânzatori oi pe clien?i cu citate din filozofi. Daca vre?i sa scapa?i de gura lui, cumpara?i-i o?etul, caci vederea monedelor pe taraba sa este singurul lucru care îl poate face sa taca!
1 co lier
cu 1000 de denari de so?ia duumvirului Spurius încercat sa fie discret în privin?a cheltuielii pot ob?ine doar de la Silvia Aurea! va ajunge în Culmava cu cele mai noi importuri de Roma. Sugestia noastra este ca so?ii sa îoi ?ina so?iile (xxx) arca cu bani!
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita CEL MAI NEMILOS CENTURION AL LEGIUNII IV FLAVIA FELIX În ultimul an s-au strâns la redac?ie tot mai multe plângeri împotriva centurionul Qvintvs Licinivs Macrinvs oi a antrenamentelor dure la care îoi supune solda?ii. (xxii) Legionarii centuriei a 3-a din (xxiii) prima cohorta sunt cei mai numerooi dintre pacien?ii doctorului unita?ii militare. Pe lânga obionuitele vânatai, ei se aleg adesea cu falcile rupte, arcadele sparte oi gleznele sucite de pe urma antrenamentelor iar to?i otiu de frica centurionului oi de (xxiv) vitis . Superiorii probabil nu vor lua nici pe mai departe masuri deoarece disciplina stricta oi antrenamentele la sânge (la propriu, din pacate) sunt considerate necesare în condi?iile atacurilor fulger ale dacilor oi iazigilor peste grani?ele provinciei. Redactorul nostru Caius Memnius Primus, trimis în castrul legionarilor, a fost martor la un episod cutremurator care confirma plângerile strânse la redac?ie. Caius Paulus Vindex oi Quintus Cassius Cincinnatus, dupa un joc de zaruri în care oi-au pariat întreaga solda, s-au luat la bataie. Enervat ca Vindex arunca Venus dupa Venus(xxv), Cincinnatus a spart zarurile oi l-a prins pe adversarul sau ca masluise jocul. Cei doi s-au lovit oi s-au amenin?at cu pumnalele, iar centurionul Macrinus, ATROX cum este numit pe ascuns, a intervenit incredibil de dur. În fa?a întregii cohorte, Vindex a fost acuzat oi condamnat la moarte. Singurul gest de clemen?a din partea lui Atrox a fost cã i-a acordat lui Vindex dreptul la o moarte de soldat. Redactorul nostru a fost atât de impresionat de uciderea legionarului încât de-abia dupa trei zile de beþie cruntã a putut fi scos din taverna lui Mercurius ºi târât în locuinþa sa.
ATROX
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita CAMPIONAT LOCAL DE
ROTA!
Daca v-a?i plictisit sa mânca?i tot aceleaoi feluri, va propunem o rubrica prin care va pute?i inspira din experien?a altor gospodine sau pute?i încerca bucataria locala dacica.
RETETE DE LA CITITOARE Menonia Gamella, din Apulum, ne scrie: Stimata redac?ie, ma bucur mult de ideea dvs. de a publica noi re?ete oi sunt încântata sa va împartaoesc desertul cu care ma rasfa?a bucatareasa mea. Pentru acest desert de casa, numit simplu DULCIA DOMESTICA, ave?i nevoie de 7 uncii(xxxiv) oi jumatate de curmale uscate sau proaspete daca reuoi?i sa gasi?i un lot bun transportat de la sud de Danubius, 2 uncii(xxxv) de nuci macinate nu foarte fin, pu?ina sare, miere oi mulsum(xxxvi). Scoate?i sâmburii din curmale oi umple?i-le cu nuca. Presara?i pu?ina sare deasupra curmalelor umplute oi fierbe?i-le în miere sau mulsum, la foc mic, ca. 5-10 minute. Curmalele sunt gata atunci când coaja începe sa se desprinda. Curmalele pot fi umplute oi cu piper macinat nu foarte fin. Va doresc pofta buna!
Taverna lui Mercurius organizeaza un nou (xxxii) campionat de ROTA . Având în vedere succesul edi?iilor anterioare, Mercurius s-a decis sa repete evenimentul, spre entuziasmul clien?ilor sai fideli. Înscrie?i-va aoadar, daca Fortuna va este alaturi oi experien?a va îndeamna, la seara concursului de rota din urmatoarea zi a Venerei(xxxiii). Câotigatorul va putea bea oi mânca în taverna în valoare de 25 de denari oi în plus, va lua acasa un purcel fript pus la bataie de Mercurius. Pariurile sunt ?inute de vigilul Cicatricula.
Culmava trimite anul acesta un atlet la întrecerile sportive de la Callatis! Decurionii oraºului au stabilit prin decret, cã suma de 200 de denari se va cheltui în fiecare an pentru pregãtirea ºi echiparea câte unui dintre cei mai buni sportivi ai oraºului. Anul acesta Canus, fiul fierarului Pyrrhus, a fost cel mai bun dintre toþi. El se antreneaza de mai bine de un an de zile, pentru a participa la întrecerile de la Callatis. În fiecare zi alearga câte 8000 de paoi(xxxviii), dupa care exerseaza oi aruncarea cu discul. Îi ?inem pumnii atletului local oi speram sa se întoarca cu lauri! Dea Fortuna sã îl însoþeascã !
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
,
Deoi Roma este departe, va vom ?ine la curent cu noile tendin?e ale modei din capitala oi cu ceea ce se poarta în marile oraoe din Dacia.
MODA ,
In iarna 110-111 se poarta pileus!
Dupa iernile extrem de reci pe care le-am trait aici în Dacia, credem ca a sosit vremea sa ne pregatim cum trebuie pentru a înfrunta name?ii. De aceea este poate o idee buna sa înva?am din experien?a dacilor oi sa preluam pileusul! Caciula dacica este confec?ionata dintr-un solid material facut din lâna oi apara de frig oi de vânt mai eficient decât glugile pelerinelor noastre. Mumutzis, croitorul dac al carui atelier se gaseote la doua strazi de pia?a de vite, realizeaza modele de diferite dimensiuni oi culori, oferind pre?uri bune oi forme dacice garantate!
ITER ITINERIS
,
,
10 LOCURI DIN IMPERIU CARE TREBUIE VAZUTE ODATA ÎN VIATA , ROMA, PANTHEON Vom începe rubrica cu Pantheonul, un monument din capitala imperiului nostru, de pe Câmpul lui Marte. Motivul pentru care ne-am oprit la acesta este incendiul puternic care l-a distrus lunile trecute. Este a doua oara când Templul Tuturor Zeilor a luat foc. Primul incendiu l-a ars pâna la temelii acum 30 de ani. Astazi, sarcina reconstruc?iei cade pe umerii echipei conduse de cunoscutul arhitect imperial Apollodor. Personajul de care vorbim, originar din oraoul Damasc, este arhitectul care a construit la Drobeta podul de piatra peste Danubius. Cine ajunge la Roma trebuie neaparat sa se opreasca sa vada Pantheonul, cea mai impresionanta cladire circulara din capitala, ridicata de Marcus (xxxvii) Agrippa în timp ce ocupa pentru a treia oara scaunul consular la Roma .
Au pus in scena NOVITATES CVLMAVENSES I
Valeria Liciana Licinia
Quintus Licinius Macrinus
Quintus Cassius Cincinnatus Caius Paulus Vindex design
Mercurii die VI, mense Januarii, anno CX (110), DCCCLXIIII (864) ab Urbe condita
(
)
Nota redacþiei - Pentru cã latina a fost decretatã limba oficialã în Provincia Dacia ne-am trezit cu ... uºoare dureri de cap ºi mari dificultãþi de înþelegere a expresiilor pe care lumea romanã le foloseºte. Pentru noi ..ºi pentru cei ca noi, am hotãrât sã facem acest îndreptar cu explicaþii spre mai (i)
buna vorbire ºi scriere în urbea noastrã. Cãutaþi în articolele revistei semnele - ...
... - ºi aici veþi gãsi explicaþiile.
-pentru to ti , ) (n
Glosar
(xxx)
(i) Ex toto orbe Romano - din întreaga lume romana. Expresie folosita de Eutropius în lucrarea Breviarum ab Urbe condita, sec. IV e.n., în pasajul referitor la locul de origine al coloniotilor aduoi în Dacia. (ii) Municipium – municipiu, al doilea rang în statutul juridic al unei aoezari romane, dupa colonia. În func?ie de statutul lor juridic, aoezarile romane erau de mai multe tipuri: vicus (sat, aoezare aparuta ad-hoc, fara statut legal bine definit), civitas (orao, aoezare planificata ca centru administrativ oi economic) municipium (municipiu, aoezare ce beneficiaza de guvernare proprie oi drept latin), colonia (colonie, cel mai înalt grad pe care îl putea atinge un orao compus din ceta?eni romani). (iii) Pax romana – pacea romana, concept politic bazat pe pace interna, organizare oi eficien?a. (iv) Legatus Augusti pro praetore - fiind o provincie imperiala, Dacia era condusa de un loc?iitor al împaratului în teritoriu (legatus Augusti pro praetore). Decimus Terentius Scaurianus a fost al doilea guvernator al Daciei, probabil între anii 109-112. (v) Me Dius Fidius - expresie romana uzuala, tradusa prin „pe cinstea mea!”. Zeul Fidius era un zeu minor din panteonul roman, invocat pentru juraminte oi casatorii. (vi) Sesterius ( dupontius, as) - monede romane de bronz oi cupru, mai pu?in valoroase decât aureus (moneda de aur) oi denarius (de argint). 1 sestertius = 2 dupontii = 4 ases. (vii) Ide - a 13-a zi în lunile de 30 de zile (respectiv ianuarie, februarie, aprilie, iunie, august, septembrie, noiembrie oi decembrie) sau a 15-a zi în lunile de 31 de zile (respectiv martie, mai, iulie oi octombrie). (viii) Procurator aurariarum – administratorul minelor de aur. (ix) Haruspices – preo?i care interpreteaza voin?a zeilor (auspiciile) în ficatul animalelor sacrificate. (x) Decurio – magistrat local, un fel de consilier. (xi) Livra, de la latinul libra (balan?a), era o unitate de masura a greuta?ii echivalând cu aprox. 327 de grame. Pepenele ar fi cântarit astfel în jur de 60 kg. (xii) Hipocaust (hypocaustum) - sistem roman de încalzire centrala, în care aerul cald trecea prin podeaua dubla oi prin pere?i. (xiii) La romani, ziua oi noaptea se împãrþeau în câte 12 ore a caror durata varia în func?ie de anotimp. Prima ora a zilei era cea imediat de dupa rasaritul soarelui, deci ora a zecea este seara. (xiv) Stela funerara (cippus) - monument funerar în forma de stâlp, realizat dintr-o singura bucata de piatra. Povestea relatata este de fapt cea a lui Lucius Iulius Bassus, decurion al oraoului Drobeta (IDRE, vol. III1. 71). (xv) Miliarul marca distan?a pâna la urmatoarea aoezare importanta, mila romana echivalând cu 1000 de paoi, adica ca. 1481 de metri. (xvi) Getica de Statilius Criton - lucrare pierduta, doar câteva citate s-au pastrat în autori mai târzii. lucrare de asemenea pierduta. (xvii) Basilica forensis – cladire publica din for unde aveau loc procese. Nu este nici pe departe vorba despre o bisericã în for! (xviii) Elevii înva?au sa scrie pe tabli?e cerate (tabulae cereae) pe care însemnau cu ajutorul unor ace de os sau bronz (stilli). Instrumentele de scris aveau un capat ascu?it oi unul plat cu care se putea oterge oi nivela din nou suprafa?a de ceara. De aici vine oi expresia tabula rasa. (xix) Schola collegium lapicidarium – sediul colegiului pietrarilor. În epoca romana, meoterii se grupau în colegii, asocia?ii specifice fiecarei meserii. (xx) Falernum - cel mai scump oi apreciat vin roman. (xxi) Centuria - unitate militara condusa de un centurion, formata din 10 contubernii, adica 80 de solda?i. (xxii) Cohors - unitate militara formata din 6 centurii, adica 480 de solda?i. (xxiii) Vitis – ba? din vi?a de vie cu care centurionii aplicau pedepse legionarilor. (xxiv) Venus – cea mai buna aruncare la zaruri. Cea mai proasta era numita Canis (câinele). (xxv) Ovidius Publius Nasso a scris într-adevar un tratat de cosmetica numit De medicamine faciei feminae. (xxvi) Hera – zei?a greaca a iubirii oi casatoriei. (xxvii) Marcus Licinius Crassus – om politic din timpul republicii renumit pentru averea sa. (xxviii) Rozmarinul se folosea la spalarea nisipului aurifer. Tufele de rozmarin re?ineau firiooarele de aur oi apoi erau arse iar prin cernerea cenuoii ramâneau în sita doar buca?elele de aur. (xxix) Arca – cufar, lada cu bani. (xxx) Macellum – pia?a acoperita în care se vindeau produse agricole. (xxxi) Rota - joc antic asemanator celui de moara de astazi. Denumirea provine de la aspestul sãu, în formã de roatã. (xxxii) Vineri este ziua zeiþei Venus (Dies Veneris), zei?a iubirii. (xxxiii) O uncie masura ca. 27 g, iar 12 uncii formau o livra. În text este vorba aoadar de ca. 200 g de curmale. (xxxiv)Deci ca. 50 g. (xxxv) Mulsum – vin amestecat cu miere. (xxxvi) anul 27 î.e.n. (xxxvii) Pas – unitate romana de masura a distan?ei, echivalentul a 1.48 metri (în text ca. 11 km.).