Şcoala Gimnazială Moara, Suceava
Revistă şcolară, Nr. 19, Iunie 2017
Materialele pentru următorul număr al revistei se pot trimite pe adresa : revista@scoalamoara.net
.
2
L ECTURĂ U MANITATE M ĂREŢIE I NŢELEPCIUNE N OUTATE A RMONIE REVISTA
C ULTURĂ U NIVERS VALOARE Î NŢELEPCIUNE N OSTALGIE T AINĂ U IMIRE L OGICĂ U NITATE I UBIRE
ŞCOLARĂ NR. 19 IUNIE, 2017
În vacanţa senină şi argintată, Am înotat, desenat şi cântat Pe aripile visului am călătorit Jocuri fermecate am sărbătorit.
VIS DE VACANŢĂ
Din agenda noastră: Nostalgia vacanţei.. Bun venit la şcoală!
1
Basmul toamnei Tara poveştilor
2
Parteneriate şcolare: Zâmbetul prieteniei
2
Sărbîtorile de iarnă în şcoala noastră
3
Simfonia Primaverii Bucurii pascale
4
Pagina sportivă Salvaţi copiii!
5
Pagina părinţilor
6
EVENIMENTE ŞCOLARE: Proiect ecologic: Ranger Junior Noaptea cercetătorilor - 30 sept. - experiment ştiinţific USV Octombrie –Luna biblio tecilor şcolare - cerc de lectură 1 Decembrie - Ziua Naţională a României - concurs interactiv 15 ianuarie - Eminesciana ateliere creative 16 februarie - Ziua internatională a cititului împreună 8 Martie - Ziua mamei, Primăvara -expoziţie tematică 9 Mai - Ziua Europei - concurs 1 Iunie - Ziua copilului - teatru de păpuşi Jurnal de excursie
Şcoala Gimnazială Moara, Suceava
Vacanța…. Un cuvânt simplu ce mi-a umplut inima de bucurie. A venit încet cu primele zâmbete ale soarelui, s-a strecurat puțin câte puțin. După un an de muncă, am întâmpinat vacanța cu brațele deschise, tânjind cu toți după un moment de relaxare. Nu pot să-mi exprim entuziasmul care m-a cuprins atunci când m-am trezit în prima zi oficială de vacanță. Aveam planuri peste planuri, idei și programe bine organizate. Dar m-am distrat bine împreună cu frații și am fost la munte şi la mare. A fost o experiență unică în care stropii jucăuși de apă s-au împletit cu râsetele și zâmbetele noastre. Dar a trecut, s-a înălțat odată cu ultimele clipe ale școlii primare. A zburat … nu știu nici când, nici unde, dar a promis că se va întoarce repede. Denys Croitor, clasa a V-a
A plecat vara... S-a dus! Nu mai e vacanţă! A apărut brusc, a zăbovit o clipă, mi-a luminat universul şi s-a înălţat odată cu ultimele clipe rătăcite ale copilăriei. A zburat precum un puf de păpădie… Pentru noi, elevii clasei a VIII-a, a fost ultima vacanţă din această etapă. M-am simţit
VACANŢA MARE, ÎNSORITĂ, ... LUMINOASĂ ŞI MULTICOLORĂ...
VACANŢA... Însorită și luminoasă Ne-a bucurat, relaxat și încântat Cu jocurile sale magice! Este captivantă şi încântătoare Magică, suavă şi senină! În vacanță ne-am plimbat, Am desenat şi-am înotat. Ne-am relaxat şi am călătorit, Ne-am bucurat când am citit. Ne-a fermecat cu frumusețea ei! Vacanța a fost magică, Pe fiecare ne-a încântat! Coca Mirela, clasa a V-a Vacanța de vară E mare și multicoloră, Ne-a distrat și mult ne-a fascinat. Am aflat diverse noutăţi Pe care le-am apreciat, Cu mare bucurie! Relaxantă, armonioasă şi fermecată, Vacanța a fost o bucurie parfumată! Ne-a captivat prin călătorii Şi multe şi mari minunăţii. Marmeliuc Bianca, clasa a VI-a
bine dar am învăţat că vacanţa nu înseamnă doar relaxare şi joacă, ci şi muncă. Îi mulţumesc pentru pentru că mi-a oferit răgazul să mă maturizez. Această vacanţă a fost unică… Am stat la taifas cu prietenii, ne-am amuzat… M-am bucurat pentru fiecare clipă și-mi imaginam începutul școlii în vii-
torul îndepărtat, dar… A fost o vară secetoasă. însă am avut ocazia să mă bucur şi de savoarea fructelor la cules de cireşe, vișine, încântată de farmecul naturii. Vacantă, îți mulţu-mesc pentru toate clipele oferite! Îți mulțumesc din nou pentru bucurii și pentru tristețe! Rămâi cu bine!Nu te voi uita! ………….
BINE AM REVENIT LA ŞCOALĂ ! BUNĂ ZIUA, DRAGĂ ŞCOALĂ! Frumoasele zile de vacanţă au ajuns la sfârșit. Diminețile lejere au devenit o amintire. Începând de astăzi mă voi trezi din nou, dis-de dimineaţă, pentru a merge la şcoală. Astăzi, fiind prima zi din noul an şcolar, a fost mai greu ca niciodată. Îmbrăţişarea dulce a somnului care îmi dădea târcoale neîncetat a anunţat lupta cu delăsarea care începe odată cu educaţia şcolară. Într-un final,am reuşit să mă eliberez şi cu greu mam pregătit de plecare. Drumul până la şcoală a fost plăcut. Zeci de elevi
A sunat clopoţelul iar, la şcoală. A început o altă etapă din viaţa noastră. Acum suntem în clasa a V-a cu vise şi speranţe noi. Cu toţii ne bucurăm de reîntâlnire... Poroh Diana, clasa a V-a
zgomotoşi, însoţiţi de părinţi sau bunici, se îndreptau voioşi sau emoţionaţi, după caz, spre şcoală. Fiecare dintre copii duceau în spate ghiozdane mari, pline cu cărţi şi caiete. Doar cei mai mici erau menajaţi, cei care îi însoţeau duceau ghiozdanele ca pe nişte preţioase bagaje. Cu cât ne-am apropiat mai mult de şcoală cu atât emoţiile ne cuprindeau pe toţi. Întâlnirea cu colegii şi profesorii după o pauză de trei luni este mereu emoţionantă. Drumul la şcoală se apropie de sfârşit. Deja şcoala apare clară în vizorul nostru. Cu toţii aruncăm priviri
Pagina 3
piezişe spre clădirea care ne va fi pentru câteva luni a doua casă. Este neschimbată de astă vară: curată, sobră şi impunătoare. Cel puţin aşa o simt eu. Mă apropii de gardul curţii şcolii, îi trec pragul şi când ajung în dreptul uşii principale ale clădirii, murmur instinctiv: Bună ziua, dragă şcoală! Bine te-am regăsit! Iacobăţ Cerasela, clasa a VIII-a B
E septembrie. Hm, miroase a ceva…A ce miroase?... A școală!!!.Se apropie toamna. Odată cu vremea rece, se apropie un nou început de an şcolar. Zilele au trecut pe nesimţite una după alta. Cu regret, i-am părăsit pe bunici, dar, totodată, întâmplările vacanţei rămân în sufletele noastre, vii pentru todeauna! Vacanţa rămâne doar o amintire plăcută! Chiar dacă timpul este ireversibil şi roata vremii se învârte continuu, orice amintire rămâne licărind în inimile noastre. 14 septembrie e prima zi de școală. Suntem întâmpinaţi cu urări de bun venit din partea cadrelor didactice şi cu ,Succes la învăţătură!”,. Acum ni se spune: ’’Bine aţi revenit la şcoală!’’.Iar noi ne luăm adio de la vacanţa care a zburat ca gândul. Vom începe lecţiile, încă din a doua zi de școală. Urmează testele, ascultările, notele! Va trece şi școala cum a trecut vacanţa! Să sperăm la rezultate mai bune… Cu noi aspirații, cu noi gânduri, cu noi forţe am urcat în vagonul clasei a VIII-a, urmând a parcurge un nou traseu în acest an școlar. Tcaciuc Cornelia, clasa a VIII-a B
Educația primită în școală are un rol important în formarea ulterioară a tinerilor, deoarece modelează caracterul. În primul rând, educația din școală, alături de educația oferită de părinți, are un rol major în dezvoltarea personalității, și, în special a comportamentului în societate. În al doilea rând, educația are efecte benefice in formarea ulterioară a tinerilor, efecte care nu sunt vizibile
pe moment. Învăţăturile transmise sunt seminţe aruncate în pământul roditor al şcolii, seminţe care încolţesc în sufletele elevilor şi care vor rodi ulterior prin faptele cestora, în propriul lor viitor, în stilul de viaţă creat, în deprinderile însuşite. În concluzie, se poate afirma că educația primită din institutul școlar se dezvoltă latent şi pozitiv. ’’O educaţie bună este izvorul întregului bine din univers.’’ (I. Kant) .
VOINŢA Arată-mi urmele lăsate prin lume, Călătorule! Desfată-mi urechile cu vorbe meșteșugite, Vorbitorule! Deschide-mi poarta cunoașterii, Înțeleptule! Căci doar împreună dăruim realitatea. Tu ești mâna, eu sunt unealta, Și...împreună suntem VOINȚA! … Ţibuleac David, clasa a VII-a A
S –untem conştienţi de necesitatea cunoaşterii universului; E-ticheta împachetează cărţile şi oamenii în mod inechitabil; P-erfectul imatur al vacanţei are imperfecţiuni artificiale; T-răim din nou acele zile emoţionante ale începutului de an şcolar; E-levii prin căderi în himerele vacanţei, aleargă spre carte să-i ridice; M-ă strecor printre ferestrele deschise spre cunoaştere şi viaţă; B-olta cerului senină aduce bucurie, elan şi speranţă; R-espiră timpul în ceasuri efemere ce nu se mai întorc; I-nimi tresaltă de emoţiile reîntâlnirii cu colegi şi profesori; E-ste ziua în care porţi se deschid şi sună clopoţelul iar Ding-Dong!
Melancolie de toamnă Plouă. picuri mari, reci şi grei bat în geamul meu. Şi bat şi bat, iar eu trezit de bătaia lor mă îndrept spre fereastră şi privesc cum direct cad pe pământ. Îmi lipsesc acele zile însorite ale verii care a trecut. Îmi lipseşte soarele care acum şi-a luat rămas bun de la întinderea albastră şi s-a dus să facă o baie. Îmi amintesc de covorul croit din scoici şi melci pe malul mării, îmi amintesc de colierele de stânci, de urmele paşilor lăsate pe nisipul de
pe litoral. Şi toate îmi amintesc de vacanţă. Închid ochii şi amintirile vin încet, încet tot mai vii, tot mai vii… Detalii, emoţii, senzaţii… îmi tulbură amintirile. Frânturi din imagini mi se derulează în minte Şi acum.. ploaia stă, timpul tace şi doar din streașina casei mele mai cade câte un picur. Undeva, pe vreun stâlp, un porumbel mă trezeşte din visare. Îmi şterg lacrima ce se prelingea pe obraz nestingherită şi îmi amintesc că e toamnă. O frunză vestejită se desprinde din copac şi cade pe pământul ud şi rece. Părăsesc starea de reverie şi… încerc să mă bucur de toamnă. Ţibuleac David, cl. a VII-a A
Adio, vacanŢă! Este ultima zi de vară. Soarele strălucește foarte puternic. Aerul devine răcoritor, fluturii alergă din floare în floare. Pretutindeni sunt numai flori de paradis. Toți pomii sunt în sărbătoare, cu frunze multicolore. Începe școala. Toți elevii sunt nerăbdători de a fi din nou lângă profesorii minunați. Vacanța este aproape pe sfârșite. Roua de dimineață udă iarba cea verde. Elevii sunt pregătiți cu toate rechizitele: penare, cărţi, caiete, hăinuțe noi, pantofi, ghiozdane şi toate celelalte. Rechizitele sunt încântate că se vor pune din nou la locul lor în ghiozdan. Catalogul va fi plin de note bune. În concluzie, se vor spune doar aprecieri despre elevi. Mâine va fi prima zi de școală. Elevii sunt nerăbdători. Florile sunt pregătite pentru doamnele profesoare. Succes la școală! Zalischi Delia, clasa a VI-a
V-eselie A-dmiratie C-uriozitate A-ventura N-ostalgie T-ristete A-mintiri!
COPILĂRIE
Bine ați venit la școală!!!
Pagina 4
La școală, aici, în această clădire Se cresc generații frumoase, Profesori atenți, cu îngăduire Scot oameni și oameni din clase. Aici aveți locul și mediul propice Și oameni cu standardele înalte Și chiar e momentul să fii novice Căci este un timp pentru toate: E-un timp să înveți şi să-înțelegi E-un timp să aplici teoria în viață, Misterele ei mai apoi să dezlegi Urmând cea mai bună performanță. Aici se cultivă valori în copii, Valori pentru lumea reală. Aici se împart zi de zi bucurii. Veniți dar cu toți la școală!!! Croitor Geanina, clasa a VIII-a A Munca Munca întreține creaţia Şi de-aceea să muncim. Nu e viață pentru muncă, Ci muncim ca să trăim. Orișicare ar fi munca, Fie grapă, sau cosit, Țăranul muncește-ntruna Și se simte fericit. Fierarul, pe nicovală, Bate fierul înroșit. Iar pentru faptul acesta, Este iarăși răsplătit. Croitorul coase haine, Cu acul cel mititel Dar acesta minunat Face lucrul frumușel! Cizmarul cu gheata-n mână, Pentr-un lucru de nimică, Bate cu ciocanul cuiul: Dar, chiar „ de nu curge, pică„. Zidarul, cu cărămida, Construiește casa mare. Asta nu e chiar ușor, Dar de-aici câștig el are. Vedem de aici că munca, Este brățară de aur Sau mai bine zis aduce Un foarte mare tezaur. Datoria noastră este De copil și de școlar, Să-nvățăm mai multă carte Să ne facem nouă dar. Ţibuleac David, clasa a VII-a A
Cri, cri cri, toamnă gri Nu credeam c-o să mai vii...
O carte cu copertă aurie sare din bibliotecă şi se aşează pe masă. Pe învelitoarea ei cartonată se văd copaci din care cad frunze ruginiii, care plutesc Frunzuliţă arămie parcă şi în aerul din jurul Apărută pe-o câmpie meu. Dintr-odată se auzi o Din copacul plin cu roade voce: Dansează pe unde poate. - Bun venit, copii, în lumea basmelor! În aer face rotocoale Şi desprinse din răzoare, Noi curioşi, am întrebat: Stoluri lungi încep să zboare: - Cine ești? Cum te Cârdurile de cocoare. cheamă? - Eu sunt Paraclitos. Păsările călătoare După puţin timp, cartea se Fac un zgomot de plecare. deschise la prima pagină. Mărunţica furnicuţă Pe copertă era scris: Este foarte hărnicuţă. “Basmul toamnei“. Se deschise şi a doua pagină şi Cerul albastru se vede, se auzi o voce povestind; Iarba verde rugineşte. era chiar Paraclitos. Toamna este şi mai pală Poveste lui începe aşa: Frunzişul se uscă iară. A fost odată ca niciodată o Blîndu Bianca, clasa a VI-a zână melancolică numită
ANOTIMPUL FRUNZELOR RUGINII
Toamna. Regatul ei este acoperit cu un curcubeu de frunze multicolore. Buclele de ceaţă învăluie în fiecare dimineaţă pământul amorţit. Oamenii muncesc de zor pentru a culege roadele bogate dăruite de regina lor. Uneori mii de nori se adună pe cerul ce demult era senin şi vesel .Soarele se odihneşte. Pentru acest glob uriaş de aur, vara este ca o zi lungă şi obositoare. Frigul ne loveşte obrajii îmbujoraţi. Zâna toamnei era o doamnă ce are cu ea un coş cu: mere,pere şi gutui. Strugurii ne întreabă curioşi: ,,Vă place toamna?”. Sufletele noastre, cu dragoste şi cu căldură, răspund: “Daaa!”.
În data de 31 octombrie2016, elevii claselor V-VIII ai şcolii noastre au participat la expoziţia-concurs numită Târgul Toamnei. Fiecare clasă a pregătit ornamente cât mai sofisticate specifice acestui anotimp. Noi, elevii clasei a V-a, am cules frunze, fructe, legume, chiar şi stropi de ploaie imitaţi artificial din hârtie. Am câştigat premiul pentru cea mai originală clasă. Burlacu Lucian, cl. a V-a
Inimile ne sunt pătrunse de muzica toamnei. Ochii au în faţa lor o minunăţie de nedescris. La un moment dat apar şi nişte pitici ce colorează palatul toamna într-un curcubeu auriu. Cartea s-a închis spunând: -Atât pentru azi! Dacă veniți şi mâine vă spun continuarea. Pe curând! -La revedere, Paraclitos! -La revedere, copii! Se aşeză în bibliotecă la locul ei. Eram fericită că am cunoscut un nou personaj miraculos de basm. Popadiuc Diana, cl. aVI-a
TÂRGUL TOAMNEI
Pagina 6
BRUMĂREL O-preşte timpu-n clipa vieţii...cucereşte-l dacă poţi! C-rengi uscate, fără frunze par sperietori de ciori, T-impul mătură cuvinte aruncate printre nori; O pasăre măiastră ciripeşte afară-n frig, prin flori. M-ă caută zâmbetele verii uitate afară, printre ploi; B-aba Cloanţa vine ca-n basme, pe-o mătură cu spini; R-ulează roţi de gânduri pe drumuri de suspin; I-n liniştea naturii mai bate-un vânt răzleţ; E-aproape acum de noi un anotimp semeţ: TOAMNA, regina roadelor şi-a visului glumeţ.
În cadrul proiectului ecologic ‘’Ranger junior” am participat la diverse activităti pe parcursul vacanţei de vară, în Rezervaţia Naturală din Ponoare, Moara. Natura este foarte interesantă: studiind-o am descoperit multe mistere. Întotdeauna avem ceva de învăţat de la ea. Aşa că în Ponoare am încercat să descoperim farmecul ei. Cu ajutorul microscoapelor şi obiectelor de lucru, am putut observa multe specii rare pe care nu le ştiam şi care ne -au ajutat să descifrăm tainele naturii. Organizatorii ne-au prezentat plantele, păsările, animalele care sunt specifice zonei noastre. Apreciez activităţile desfăşurate şi sunt încântată de experienţa dobândită prin plimbările relaxante din cadrul acestui proiect desfăşurat în şcoala noastră. …… Drăgoi Alexandra, clasa a VIII-a B
O experiență interesantă - Proiectul ecologic: RANGER JUNIOR Totul a început la ora de biologie. De abia se sunase de oră și doamna profesoară, Ciofu Doina, venise în clasă. Noi stăteam în bancă și așteptam să începem ora când am fost anunţaţi de implicarea într-un proiect ecologic, realizat în parteneriat cu elevii de la Bosanci şi Ipoteşti. Am acceptat bucuroşi. La început, am fost la Rezervaţia Naturală din Frumoasa. Mai apoi am aflat că vom fi aleși câțiva copii care vom
merge la Fânețele Seculare Ponoare. Pe parcurs s-au petrecut multe experienţe. Unele frumoase cum ar fi observarea rezervațiilor, a lacului unde am analizat unele plante la microscop. Altele negative: un elev a fost înţepat de o căpușă dar asta nu ne-a afectat buna dispoziţie decât pe moment. Burlacu Alina, clasa a VII-a B Țin minte cât de frumos ne-au primit în rezervație atunci când am
REGULI DE PROTECŢIE A MEDIULUI Pentru ca natura să fie îngrijită ea are nevoie de noi dar, de multe ori încercând să facem bine noi facem doar rău cum ar fi: pentru binele nostru facem case tăind copaci din natură, facem curăţenie în case şi aruncăm gunoaie toxice în mediul înconjurător. Astfel se dezechilibrează natura. Dacă vrem să păstrăm natura curată trebuie să respectăm anumite reguli de protecție: - nu rupem inutil flori sau alte plante; - nu omorâm insecte; - nu aruncăm deșeuri în natură; - salvăm animalele care sunt în pericol, rănite sau bolnave. Dacă respectăm aceste norme ecologice vom putea păstra natura curată pentru generațiilor viitoare.
mers ultima dată. Noi urcam fericiți dealul iar ei ne făceau poze și ne filmau. Ne opream la fiecare floare necunoscută, o inspectam şi întrebam ce denumire are. Am folosit multe obiecte din casa laborator: bi noclu, microscoape, cărţi despre plante pentru analiza de specialitate. Am învăţat să conservăm aceste specii rare pe cale de dispariţie. Erau veniţi şi alţi elevi din Bosanci şi Ipoteşti implicaţi în același proiect. Mi-a plăcut că am colaborat destul de frumos. Chiar dacă vara s-a sfârșit știu sigur că am rămas cu amintiri plăcute întipărite în memoria mea de elev al Şcolii Gimnaziale Moara. Popadiuc Delia, clasa a VII-a B
Pagina 7
ECOLOGIE
PROIECTUL „PARTENERI PENTRU ARIILE PROTEJATE – FÂNEŢELE SECULARE PONOARE, FÂNEŢELE SECULARE FRUMOASA Proiectul a fost implementat de Fundaţia Speologică „Club Speo Bucovina” în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului, Facultatea de Silvicultură Suceava şi Şcolile Gimnaziale Bosanci, Ipoteşti şi Moara, fiind finanţat de „Fundaţia pentru Parteneriat” şi MOL România. Timp de 5 luni, în intervalul 15 aprilie – 15 septembrie 2017, elevii de la aceste şcoli au participat la diferite activităţi de tip „ranger junior” în cele două rezervaţii…… Astfel, aproximativ 100 de elevi ce fac parte din clubul Ranger Junior şi 6 profesori implicati au participat la 5 excursii de initiere si 10 tabere cu ateliere în rezervatia Fânetele seculare Ponoare, unde jocul a fost împletit cu ştiinta prin explorare/observare si monitorizare a unor specii din habitatele din aceastã rezervaţie. Caietul de teren Ranger Junior le-a fost ghid şi la activitãtile din Frumoasa. Fiecare club a fost învãţat încã de la început cum sã respecte locul pentru studiu/observare/monitorizare. Au primit câte un mic habitat care l-au marcat, l-au monitorizat observând „evolutia biodiversitãtii".In Laboratorul mobil din rezervatie, dotat cu instrumente de lucru, binoclu, lupe, microscop, au fost organizate activitãtile „Lumea plantelor, vãzutã la microscop". Fiecare elev a învãtat sã-si pregãteascã lamele cu polen, secţiuni din frunze, spori de ciuperci etc. Biblioteca mobilã le-a oferit atlase si determinatoare, au învãtat cum sã le citeascã, dar mai mult au învãtat numele si importanta plantelor…………………………………………….... Un alt obiectiv al taberelor tematice a constat în dezvoltarea, în rândul viitorilor locuitori ai satului, a respectului pentru valorile naturale din patrimoniul natural local, Diplomele, medaliile si premiile au încununat eforturile si sperãm cã au i-au încurajat si pe colegii lor sã se alãture Clubului Rangerilor Junior. Prof. Doina Ciofu
INIŢIERE ÎN UNIVERSUL CUNOAŞTERII PROF. STANCIUC FLOAREA
8
În mod tradițional, învățământul a fost asociat cu știința. Progresele enorme pe care le-a realizat ea în societatea noastră se datorează cercetătorilor din diverse domenii de specialitate. Este știința importantă pentru noi? Se poate considera că este esenţială pentru evoluţia societăţii deoarece cu ajutorul ei s-au dezvoltat medicina, matematica şi științele naturale, discipline care stau la baza progresului actualmente in societate! Există într-adevăr importante excepții dar știința este şi va rămâne un factor important în societatea noastră. Puţini ar contesta că a adus multe avantaje pentru societate. În zilele noastre, progresele ştiinţifice sunt vizibile pretutindeni în jurul nostru. Viaţa modernă nu poate fi concepută fără știință, artă şi educaţie. În secolul al-XVIII-lea fizicienii celebrii, chimiștii si filosofii au adus contribuții impresionante în cadrul științei, bazate pe cunoaștere. Mai mult decât atât, viaţa modernă nu ar putea fi imaginată fără evoluţia trepidantă din diverse domenii ale tehnologiei actuale, progrese datorate evident cercetărilor ştiinţifice. In fiecare activitate, in fiecare loc, știința este prezentă. Medicina, informatica, tehnologia sunt conduse şi ele de știință. Se poate considera că atât știința cât şi tehnologia au schimbat oamenii! Chiar de pe băncile şcolii, elevii sunt iniţiaţi în diverse domenii ale ştiinţei, educaţia şi dezvoltarea lor culturală pentru tot parcursul vieţii, nefiind posibilă fără documentarea ştiinţifică. Dornici de cunoaştere şi cuprinşi de avântul educaţiei, elevii claselor a V-a şi a VII-a de la Şcoala Gimnazială Moara Suceava, coordonaţi de d-nele prof. Stanciuc Floarea şi Sopon Loredana au iniţiat acţiuni de cercetare în domeniul ştiinţelor, în cadrul unui proiect educaţional derulat în şcoală, cu ocazia evenimentului intitulat Noaptea Cercetătorilor, organizat de Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Ulterior au plecat în cercetare, la Observatorul Astronomic din Suceava, unde au făcut cunoştinţă cu diverse ramuri ale ştiinţei aflate pe lista de oferte incluse in programul educaţional al activităţilor, ca de exemplu: Bio – ecologia, Nano World - o introducere în nanotehnologii, Robotica- provocări și perspective, Speologie – o lume paralelă, Învățăm fizica prin experimente, Chimia distractivă, Energii regenerabile, etc. Titluri atractive, programe captivante, activităţi interesante au atras deopotrivă elevii mai mici sau mai mari în aventura cunoaşterii. * Era ora o zi de toamnă. Clasa noastră, împreună cu doamna dirigintă am participat la diverse activităţi care au avut loc la Noaptea Cercetătorilor. Ne-am întâlnit cu toţii în faţa şcolii, de unde am plecat cu microbuzul şcolar. Activitatea s-a desfăşurat la Planetariu unde am participat la variate concursuri unde am câştigat premii şi cărţi. Am vizionat un film documentar despre planete, semnele zodiilor, constelaţii, stele... Cu această ocazie am observat poziţionarea planetelor în univers. Apoi, am participat la o tombolă .Spre sfârşit, am savurat rezultatele cercetării noastre la un restaurant alături de o pizza foarte gustoasă. Ne-am reîntors cu autobuzul şcolar. A fost o seară de vis. Turturean Andreea, clasa a V-a * Părerea mea despre „Noaptea Cercetătorilor” este pozitivă. În aceea zi am rămas profund impresionat aflând mai multe despre Univers. Am participat la activităţi interactive, am câștigat la concursuri și ca premiu am primit multe cărți care le voi citi cu mare admirație. Am vizionat un film, unde ne prezentau diverse planete văzute din spațiul cosmic. Mi-aș dori ca astfel de activități școlare să fie practicate mai des. Dumitraş Alexandru, clasa a V-a * Participând la această activitate am aflat multe informaţii interesante despre planete şi univers. Acolo am observat multe dintre micile invenţii creative ale studenţilor,diverse experimente, iar la Planetariu am realizat o călătorie în cosmos. Amintirea acelei zile a fost una deosebită. . . Bivol Laurenţiu, clasa a V-a
LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL… UNUL SINGUR CARE A DAT VIAȚĂ LA TOT
ȘI LA
TOATE…
Mai apoi au apărut multe alte energii…și planete mari și corpuri cereşti mai mici, unele înțelepte sau zglobii, altele realiste sau visătoare… Diverse feluri de planete, stele, corpuri cerești, comete, asteroizi, meteoriţi.... Diverse tipuri, neamuri, soiuri… Dar toate erau Cuvinte, asemenea Cuvântului dintru început… Toate trăiau în armonie… Călătoreau din loc în loc, se împrieteneau, rodeau și fructificau diverse realizări de pe urma cărora se bucurau toți și toate… Când în pace, când în război, dar binele învingea mereu. Scopul lor era dăinuirea în lumină, în iubirea și armonia din regatul increatului, unde domnea în armonie Cuvântul… Dar cu timpul, în lumea cuvintelor, a apărut tulburarea… Apăruse ceața uitării originilor, a acelor frumoase momente paradisiace… Pământul era în mare pericol pentru că generațiile mai tinere… foloseau exagerat calculatorul… uitaseră de minunata CARTE A VIEȚII. Până când, într-una din zile, bătrânii înțelepți din cele patru colțuri ale lumii s-au unit. S-a întâmplat ceva de nedescris: se pierduse o cheie… Fără ea, cei tineri nu mai aveau acces la tezaurul ferecat în Cartea de aur a Vieții. Mama celor mai tineri, Educația, a adresat rugămintea de a se transmite generațiilor noi, rebele și nonconformiste sceptrul magic al culturii. În ajutorul lor, al celor tineri, au intervenit niște zâne-crăiese: Ştiinţa, Documentarea, Cunoaşterea şi Experienţa, Comunicarea. Ele, crăiesele, au poposit și în şcoala noastră și i-au condus pe tărâmurile fermecate din Noaptea cercetătorilor, în căutarea cheilor pierdute ale Culturii. S-au împărțit în patru echipe de spiriduși-cercetași, și au plecat în căutare, în excursie… Dornici de a pleca în aventura magică a cunoașterii, au pornit de la Școala Gimnazială Moara cu mic, cu mare, noi, elevii claselor a V-a coordonați de d-na dirigintă Stanciuc Floarea şi câțiva elevi ai clasei a VII-a, împreună cu d-na profesoară de limba şi literatura română, Loredana Sopon. Microbuzul şcolii i-a adus rapid în campusul universitar, deja supraaglomerat în acel moment, populat cu multe alte grupuri de elevi dornice de experienţă şi cercetări ştiinţifice, asemenea nouă. Sosiţi la acel târg experimental, au avut ocazia de a vizualiza diverse mici invenţii ale unor cercetători locali. Au poposit la Observatorul Astronomic din Suceava unde au iniţiat cercetări ştiinţifice. Alături de elevi veniţi de la diverse şcoli din judeţ, au explorat spaţiul cosmic...
Au analizat un telescop uriaş care le-a oferit informaţii despre felul în care cercetătorii analizează misterele Universului. Au plecat într-o captivantă călătorie interplanetară unde au vizualizat o multitudine de constelaţii din Galaxia noastră. Semnele zodiacale le-au făcut semne ghiduşe cu coada ochiului atrăgându-le atenţia că ele ne influenţează existenţa fie că vrem, fie că nu dorim aceasta... La Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava au vizionat un film documentar despre Planete şi corpuri cereşti. Rotirea acestora în spaţiul cosmic le-a oferit un joc captivant de imagini şi culori astrale. I-a impresionat imaginea viu colorată, a Planetei noastre, TERRA, văzută din spaţiu. Măreția cosmică ascunde multe corpuri cereşti, galaxii neexplorate, mistere ce amplifică taina universului...
9
După călătoria interplanetară, au continuat să asculte muzica sferelor audiind câteva melodii folk interpretate de tinerii artişti de la Liceul de Artă. Voind a şti cu exactitate tot felul de detalii, la standul biometric, elevii s-au măsurat, s-au cântărit, dornici de auto-cunoaşterea propriilor dimensiuni existenţiale.
10
UNIVERSUL LE-A GHIDAT PAŞII spre diverse capitale de pe harta Europei, aruncând cu zarul, la concurs ... Prin jetoanele unui scrabble uriaş, s-au iniţiat în diverse taine din împărăția magică a cuvintelor. Experienţa dobândită prin jocul de idei pozitive sau negative din conflictul pieselor de şah, i-a învăţat să aleagă întotdeauna albul şi inocenţa vieţii, trecând prin negrul încercărilor şi conflictelor la care îi provoacă mama natură, în căutarea echilibrului şi armoniei universale.
Elevii, Spiridușii – Cercetași din cele patru colțuri ale lumii, s-au adunat cu mic cu mare, la elevii clasei a VII-a … Care este veritabila cheie a Universului care deschide Cartea minunată Vieții? ... Vocea tunet a MAMEI ÎNȚELEPCIUNI a dat verdictul: Toate sunteți importante… cuvintele şi energiile universului sunt diferite… Fiecare are rostul ei, timpul, ei de acțiune, rolul ei… Important e să le folosim pe toate în mod util, pentru a ajunge la Lumina Cuvântului dintru Începuturi… Prof. Sopon Loredana
11
OCTOMBRIE- LUNA BIBLIOTECILOR SCOLARE ORA DE LECTURĂ Biblioteca este locul meu preferat din şcoală. Aici dorinţa mea de a citi fiecare carte devine tot mai arzătoare. Cel mai mult mă atrag cele cu coperţile frumos colorate şi cu ilustraţii interesante. Într-o zi, mă plimbam printre rafturi, când am zărit o carte care părea, aparent, neinteresantă. Mi-am spus că îi voi acorda o şansă, deoarece nu aveam nicio idee în legătură cu ce carte mă voi prezenta la ascultarea pentru lecturi suplimentare de la ora de limba şi literatura română. Am răsfoit-o puţin, am citit printre rânduri şi mi s-a părut totuşi atractivă. Aceasta se numea ,,Singur pe lume”de Hector Malot. Am mers la doamna bibliotecară, i-am spus că doresc să împrumut această carte, dumneaei m-a trecut pe o listă şi mi-a urat lecturare uşoară, deoarece nu era o carte foarte subţire. Ajunsă acasă, curioasă de ce ascund acele pagini am şi început să citesc. Am notat câteva citate care am crezut eu că îmi vor folosi pe viitor. După câteva săptămâni am reuşit să o termin, exact în ziua în care urma să fiu ascultată. Mi-am făcut un plan de idei pe o foaie mi-am recapitulat câteva întâmplări şi am început să povestesc doamnei profesoare minunata poveste a micului Remi. Am reuşit să iau o notă mare, ceea ce mi-a sporit încrederea în mine şi mi-a dat sentimentul de împlinire. După ce s-a sunat, am alergat iute spre bibliotecă entuziasmată, împrumutând iarăşi o minunată carte („Heidi, fetița munților”, de Johanna Spyri) de care încă nu vreau să mă despart prea curând datorită întâmplărilor uimitoare. Caraiman Teodora, clasa a V-a
CERCUL DE LECTURĂ: PRIETENII CĂRŢII Este vineri. După ore, grupuri de elevi din fiecare clasă se duc la bibliotecă. Cei care nu au mai fost până atunci în acest loc rămân de-a dreptul fascinaţi de biblioteca plină cu volume a şcolii. Fiecare copil îşi alege cartea dorită: fie cu poveşti, basme, poezii sau documentare, îmbogăţinduşi bagajul cunoaşterii. La CDI (Centrul de Documentare şi Informare), cum se mai numeşte biblioteca, trebuie să fie o linişte desăvârşită, pentru ca atenţia celor ce se află aici să nu fie deranjată. Uneori, se mai aude un mic foşnet, acela produs de schimbarea paginii unei cărţi. Elevii sunt captivaţi de lectură deoarece îi conduce în universul căţii un loc minunat plin de peripeţii. Adeseori, nici nu îşi dau seama de trecerea pauzei. Cei mai mulţi împrumută cărţile acasă pentru a putea termina cititul. În drumul lor spre casă povestesc părinţilor, sau prietenilor, cu mult entuziasm, călătoria lor în lumea lecturii. Dumitraş Alin, clasa a V-a STIMATE REGE AL LECTURII, Vă mulțumesc că ați creat cărțile, care reprezintă pentru noi o fereastră deschisă spre cunoaştere. Ele ne dezvoltă imaginația, vocabularul, și ne provoacă o stare de bucurie ce ne încurajează să citim din ce în ce mai mult. Când eram mai mic nu prea aveam înclinaţie pentru citit. Doar în schimbul unei note, citeam, dar acum în clasa a V-a, doamna profesoară ne-a motivat spre lectură. Vă multumesc încă odată pentru călătoria fabuloasă în regatul cărţilor! Cu drag, Dumitraș Alexandru, clasa a V-a
12
UNIVERSUL CĂRŢILOR Biblioteca cu cărți plină, Este-un loc chiar minunat Poți citi orice, oricând Poveşti noi, de neuitat. Călătorim şi-n paradis Printre texte și imagini Redactăm ce-a mai fost scris, Cu versuri pe multe pagini. Ne distrăm mereu, oricând, Timpul nostru îndemnând Să citim, să explorăm Proverbe să învățăm. Boghean Alessandro, clasa a V-a JOCURI PRINTRE CĂRŢI Jocul printe cărţi descrie Multă, multă bucurie. Când în rafturi tu priveşti Deodată începi să zâmbeşti. Când deschizi o carte Şi începi să citeşti În a ta imaginaţie Simţi că trăieşti în poveşti. Alături de prinţese şi prinţi, Luptând cu zmei, balauri cu dinţi Întâlnind uneori vrăjitoare De care nu scapi fără ajutoare. În viaţă poţi să te plictiseşti, Dar de o carte nu te sinchiseşti Să te opreşti din aventuri, Călătorind cu binele, alături. Marmeliuc Bianca, clasa a V-a LECŢIA CĂRŢILOR DIN BIBLIOTECĂ După cum știți, există mii de biblioteci în lume, dar cea din Moara este deosebită de toate celelalte. Dar stați, să vă spun de ce!? Am să încep cu începutul. Era o zi obișnuită de școală. Eu fiind pedepsită de doamna profesoară de limba română trebuia să stau după ore la bibliotecă, să citesc cărți și anume ’’Matilda’’. Fiind supărată, m-am ascuns după rafturi și acolo am rămas. Pentru ce să citesc? Sunt cumva obligată?! De ce? Elevul are și el drepturi, nu?! Revoltată, am rămas acolo cu capul printre rafturile de cărți. Pe neaşteptate, am aţipit… o carte mare era peste tot şi acoperea tot universul, împrejur se vedeau
cosmosul și stelele. Pe coperta din față se vedea scris cu aur: O INTRARE SECRETĂ ÎN LUMEA CĂRȚILOR! Eu eram atât de mică pe lângă cartea gigantică, încât abia am putut-o deschide. Dar ce litere magice, parcă erau scrise cu praful magic al eternități. Am vrut să citesc, dar scrisul era foarte mare, era uriaș și am citit doar primele rânduri până aproape de finalul paginii:
”DRAGI CITITORI, ACEASTĂ CARTE A FOST CREATĂ CHIAR DE MINTEA CĂRȚILOR SAU CHIAR DE SUFLETUL LUMII PREZENT IN BIBLIOTECA DE LA MOARA. CĂRȚILE CHIAR AU SUFLET, NU MINT, VORBESC SERIOS!! DAR CE PĂCAT CĂ PUŢINI SUNT CEI CARE ÎI DESCOPERĂ LUMEA PLINĂ DE VIAŢĂ!,O SĂ VĂ ÎNTÂLNIȚI CU PERSONAJELE ȘI O SĂ VĂ BUCURAȚI DE….”
-Cee??? am îngânat eu neștiind unde mă aflu. Tremuram de frig, biblioteca era închisă și eu eram singură în ea. Oare, poate să fie adevărat!! De ce s-a terminat dintr-o dată?? Mai avem câteva rânduri și citeam prima pagină. Ce groaznic!!! -Hei! ”Dicționar Explicativ Școlar” te-ai trezit?? -Da!! Atlasule geografic! Hai să ne jucăm, te rog! -Dar hai să-i trezim și pe ceilalți! -Ei deja sunt treji! -Suntem treji! Se auzi un glas gros de..de..de cărți!!! -Păi, vă recomand să părăsiți rafturile. -Aah! am țipat eu. Ce mă fac singură printre atâtea cărţi? Am suspinat, deşi nimeni nu mă auzise. Cărțile au sărit din raf, s-au transformat în personaje din poveşti, romane, legende... care aveau scris pe piept titlurile cărților. Vorbeau, gesticulau, râdeau, spuneau glume care m-au făcut să râd, povesteau aventuri care m-au captivat. Nu-mi venea a crede ce minunat poate fi să-ţi petreci timpul printre cărţi. Deodată ceasul a bătut ora 12. Toate cărțile au dispărut ca printr-o minune. Neavând ce face am așteptat să vină d-na bibliotecară și a trebuit să povestesc această întâmplare până nu am mai avut glas. Am înţeles de ce s-au arătat numai mie! De atunci chiar am iubit cărțile. Nu le-am mai disprețuit niciodată! Ar fi bine să le vadă toţi elevii care nu iubesc cărţile şi să-şi dea seama ce viaţă minunată adăpostesc ele! Popadiuc Diana, clasa a VI-a
FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI DRAGĂ REGE AL LECTURII,
după Ion Creangă
Majestatea voastră, sunt o prietenă fidelă a cărţilor care iubeşte lectura. Bat la poarta cetăţii tale ‘’Biblioteca” şi am speranţa că îmi veţi deschide. Vreau să intru în regat pentru a descoperi magnifica lume a lecturii şi pentru a întâlni prieteni noi printre personajele preferate. Aştept cu nerăbdare răspunsul Măriei-Sale. A dumneavoastră cititoare fidelă, Croitor Loredana, clasa a V-a
Într-un mare palat, Trăia un vestit împărat Ce avea unsprezece prinţi Şi o prinţesă pe nume Eliza. Mama lor dragă murise, Iar tatăl se recăsătorise. Mama vitregă era rea, Ea pe copii nu-i plăcea, Iar pe Eliza o alungase Şi departe în pădure plecase. Pe cei unsprezece prinţi În lebede îi transformase. Prinţesa cămăşi le împletise, Cu lacrimi şi vise le urzise, Salvarea fraţilor recuperase. Pe jumătate fericit fu fratele cel mic Ce rămase cu aripa de lebădă, pitic. Pe mama vitregă o alungase Şi armonie în familie aduse, Iar finalul fericit îmi plăcuse. Coca Mirela, clasa a V-a Mult îndrăgite Rege al Poveştilor,
Prietenie Omenie Vis Elucidare Stire Timp Idei Nemurire Emoţie Magie Univers Raţiune Imaginaţie Taine Oameni Activităţi Română Entuziasm Cardinali Elisa Clasa a VI-a
Îţi mulţumim că ne-ai oferit cărţi interesante pe care le-am citit cu mare drag. Am fost fascinaţi de universul imaginaţiei. Acestea conţin foarte multe povestiri captivante.Am participat la aventuri alături de noii noştri prieteni, personajele noastre preferate. De asemenea, îţi mulţumim şi pentru că ne-ai colorat copilăria cu fantezia şi imaginaţia din Ţara magică a Poveştilor, unde tu, preamărite rege al cuvintelor domneşti în pace şi armonie, în găndurile şi visele oricărui copil. Îţi sunt recunoscător, pentru că datorită ţie, copilăria a devenit mai veselă, mai plină de viaţă şi mai entuziastă. Cu mult respect,al tău cititor, Boghean Alessandro, clasa a V-a
Fata moșneagului era harnică, Muncind, a fost izgonită. Fata babei era mincinoasă, Trândăvind, era mult iubită. Fata moșului zdrențuroasă La Sfânta Duminică s-a dus Şi pentru că la suflet era frumoasă, Ea mult bine făcuse atunci: Copacul de omizi îl curăţă, Fântâna de rugină o spălă, Cuptorul cu tină îndată-l primeni, Iar pe copiii Sfintei Dumineci Cu mult drag îi îngriji. Răsplată pentru toate primi Un cufăr fermecat cu bogății, Pere coapte, pahare de argint şi salbă De la căţeluşa ei cea dragă. Fata babei fiind geloasă, A plecat în călătorie, dar îngâmfată A fost mâncată de îndată De balauri, fărâmiţată. Ghivnici Cătălina, clasa a V-a PRINŢ ŞI CERŞETOR după Mark Twin
Într-o zi de toamnă, Iată, se născură Doi feciori frumoşi Cum nu se mai văzură. Unul era prinţ şi era dorit Altul cerşetor, nu prea bine primit. Într-o zi de vară, senină, Ei doi se întâlniră Şi văzând asemănarea, Imediat doriră schimbarea. După ce trecu o vreme, Cu aventuri, experienţă şi probleme, Prinţul reuşi cu greu, Să revină la castel, iar pe cerşetor Îşi propuse să-l facă slujitor. Iată că aşa, ei bine trăiră Unul lângă altul, prieteni deveniră. Şi au trăit foarte fericiţi Pănâ la adânci bătrâneţi, împliniţi. Berari Alexandru, clasa a V-a
13
14
Heidi, fetiţa munţilor Heidi draga mea ești un personaj foarte apreciat. Tu ești cuminte și ascultătoare tot timpul. Ești sensibilă şi amabilă, iar eu îmi doresc să fiu la fel ca tine. Tot timpul m-ai bucurat și m-ai ținut în suspans cu toate aventurile tale. Eu te voi aprecia mereu și nu te voi uita niciodată! H -ar E -ntuziasm I -nteligență D -orințe I –maginaţie Stanciuc Alina, clasa a V-a Heidi, după Johanna Spyri Eu tocmai am terminat de citit, Un montaj chiar deosebit, De Johanna Spyri scris, Cu un peisaj minunat, de vis. Personajul meu preferat, Cel care m-a încântat! Şi pe Clara, a ajutat Cine este!? Aţi aflat?! E fetiţa cea zglobie, din munţi Ea stă la munte, pe creste, sus Călătoreşte cu Peter şi bunicul Să le citească din cărticică. Este Heidi, fetiţa cea zâmbitoare Cuminte şi ascultătoare, Fascinată în mod deosebit De munţii pe care i-a cucerit. Bianca Blîndu, clasa a VI-a Zâna Zorilor după Ioan Slavici
Era o dată un împărat, Care nu era prea încântat, Având un ochi ce râdea Iară cu celălalt plângea. Fiul său cel îndrăzneț Ce avea un suflet măreț, A schimbat destinul Ce-l avea bătrânul. Petrea mult s-a mai luptat Și apoi a câștigat Luptă grea, înverșunată, Ce cu zmeii a fost dată. După- această luptă mare
O carte adevărată nu este cea pe care o citim, ci una care ne citește.
Dărnicie Unitate Minunăţie Bucurie Respect Adevăr Viață Aventură Miracol Iubire Naturaleţe Uimire Noroc Apreciere Toleraţă Amintiri Albu Ana Maria clasa a VI-a
A fost vestită sărbătoare, Iar ochiul împăratului râdea Văzându-l pe viteazul Petrea. Popadiuc Diana, clasa a VI-a Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu A fost cândva…odată, O dumbravă minunată În care a copilărit Un copil necăjit, Pe nume Lizuca Ce de supărare, De acasă a fugit, Spre bunicii prea iubiți. În drumul ei cel lung L-a luat pe prietenul ei bun, Un cățel curajos pe nume Patrocle. În dumbrava cea fermecată, A întâlnit-o de îndată, Pe îndrăgita soră a soarelui Ce cu mare grijă a sfătuit-o. Iar când noaptea a venit În trunchiul de copac s-a adăpostit. Farmecul se ivi visul ei O zână și niște prichindei Ce magie făceau lângă ei. Fata când dimineața se trezi La bunici ei, zâmbi Și fericită acolo trăi. Matei Ana Maria, clasa a VI-a
Micuţa orfană Heidi era o copilă prietenoasă, deşteaptă, încăpăţânată dar descurcăreaţă, crescută pe munte. Era frumoasă prin felul ei de a fi, aşa cum ni se arăta pe tot parcursul cărţii, era dispusă să încerce lucruri noi, încăpăţânată că nu vroia să realizeze imediat, ceea ce i se cerea să facă. Era descurcăreață pentru că a reușit să ascundă pisicile în casa Sesermann şi să supravieţuiască prin regulile extrem de stricte. Micuţa orfană, sensibilă, plină de viaţă şi energie, devine în mod firesc prietena tuturor copiilor, alături de Peter şi Clara, admiratoarea traiului fericit în sânul naturii şi printre oamenii care ştiu cu adevărat să guste micile bucurii ale vieţii. Huţanu Denisa, clasa a V-a
Ursul păcălit de vulpe după Ion Creangă
Într-o zi vulpea șireată Căuta ca altă dată, Mâncare ca să o fure ... Cu curaj, chiar din trăsură! Bucuros de ce-a găsit, Ţăranul a pus-o peste peşte. Atunci, vulpea șireată lovește Cu picioarele ca un cleşte, Ospătând mai apoi regeşte. O întrebă ursul flămând De unde a găsit mâncare: I-a zis: În lac vei găsi pescuind. A băgat coada și-a așteptat Adunarea peștilor pe plac. A stat cât a stat nemişcat Până coada i-a înghețat. Ursul păcălit s-a speriat Şi pe dată a fugit îngrozit, Pe vulpe să o pedepsească. Dar n-a reuşit să-i răsplătească Fapta viclenei roşcate Ce-a mințit pe nerăsuflate. Și-am încălecat pe-o șa Și v-am spus povestea așa. Albu Ana Maria, clasa a VI-a
Soacra cu trei nurori după Ion Creangă
Odată, o babă avea, Trei feciori cu care se mândrea, Și fiindcă se apropia, Vremea de a-i însura.
Păcală şi ai lui fraţi, Tare erau ciudaţi Au plecat la plimbare, Cu o uşă în spinare.
Se gândi pentru feciori, Să-și caute ea nurori, Care să-i muncească, Fără să cârtească. Inima babei râdea, Când prima noră a fost așa, Nespus se mai bucura, Că și a doua-i tot așa.
Păcală a plecat la piaţă, Cu vaca de vânzare S-a dus cu ea de aţă Tocmindu-se cu un stejar mare.
Dar, într-o zi , cu soare, Al treilea hotărî să se însoare, Înainte de babă el apucă, Noră mamei de-i căută. Așa c-al treilea fecior, I-a dus noră pe cuptor, Care nu i-a fost pe plac, Venindu-i de hac. Când bărbații s-au dus in cărăușie Nora mică plănuise o mârșăvie S-o dea cu capul de pereți Până baba ameții.
De unde bani să-i ia? Stejarul a muţit, Păcală s-a enervat, Stejarul furios, a tăiat.
Bunicul după B. Ştefănescu Delavrancea Era odată un bunic Tare senin şi liniștit Într-o zi nepoți lui La el iarăşi au venit. Cum stătea pe scăunel, Nepoții se urcară pe el. Unul de-o mustață trăgea Celălalt la fel făcea. Unul era mai mare Celălalt mai mic, Amândoi se ceartară De la o bărbuță. Bunicul îmbujorat îi împăcă Copiii se liniștiră. Iar apoi pleacară Bucuroşi să vină iară. Marmeliuc Bianca, clasa a V-a
Năzdrăvăniile lui Păcală
Apoi, ea însăși o călcă în picioare, Înțepând-o, punând pe limbă sare Să nu mai poată vorbi, Când băieții ei vor veni. Baba n-a putut spune, Nici să rostească vreun nume, Despre ceea ce s-a întâmplat Așa că nurorile au scăpat. Iată că la scurt timp ea muri, Și nurorile se pregătiră a o jeli, Însa nimeni n-a știut, Toate câte s-au petrecut Doar eu am aflat, cu mirare Şi v-am povestit o gogonată Întâmplare. Popadiuc Diana, clasa a VI-a
S-a înţeles cu stejarul, Şi vaca el i-a dat, A doua zi nătângul, Banii să-i ia, fuga a plecat.
Când copacul a retezat, Peste galbeni el a dat, Bucuros el i-a luat, Şi tâlharii l-au prădat. Banii a recuperat, La cârciumă a plecat, Cu un popă s-a întâlnit, Şi acesta a murit. Pe Păcală vina a picat, Sătenii pe el l-au căutat L-au judecat şi l-au pedepsit, Să moară otrăvit. În loc de otravă el a băut, Ţuică, şi s-a prefăcut, Că a murit otrăvit, Iar pe săteni i-a păcălit. Popovici Cosmina, clasa a VI-a
15
Îmi iubesc satul la fel ca şi familia mea. Aşa suntem toţi locuitorii, aproape ca o familie foarte mare, unită. Aici, toţi ne apreciem reciproc şi dacă facem altora bine suntem răsplătiţi. De aceea, îmi iubesc satul meu şi simt că este al meu, că aparţin acestei comunităţi reprezentând pentru mine un colţ de rai, cu amintiri plăcute. Snopcowschi Andrei, clasa a VII-a A 16
MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI! Sub această deviză s-a desfășurat activitatea clasei a VI-a, dedicată Zilei Naţionale de 1 Decembrie 2017. Elevii, îmbrăcați în costume naționale, printre steaguri tricolore, recitând poezii, intonând cântece patriotice, au marcat această zi importantă pentru noi, cei ce trăim pe aceste meleaguri mioritice, România.Copiii au prezentatt apoi referate cu personalități marcante ale țării noastre de la Decebal până la Nicolae Iorga sau Carol I. Unii dintre ei au scris scurte poezii, care ne-au emoționat pe toți cei prezenți. Elevii au prezentat prin jocuri populare, frumusețea obiceiurilor, bogata noastră cultură și faptul că suntem mândrii că facem parte din acest popor parcă de poveste. Prof. Miron Elena
SATUL MEU – O FĂRÂMĂ DIN ROMÂNIA Satul meu este un sat cum nu s-a mai povestit fiindcă pentru mine este cel mai tare din Uniunea Europeană. Mie îmi place fiindcă este satul meu natal,şi pentru că am foarte mulţi prieteni aici. Se numeşte Moara Nică din judeţul Suceava, ţara România. Pee lângă prietenii mei, am toată familia aici, iar în fiecaree duminică ne vizităm pentru a fi împreună. Satul meuu este aproape perfect. Nu l-aş putea părăsi niciodată.
1 DECEMBRIE Noi sărbătorim cu drag, Ridicăm al nostru steag, Pentru cei ce s-au jertfit, Căci pe noi ei ne-au iubit. Şi în semn de mulţumire, Le aducem lor cinstire. Este o zi fără pereche, În această ţară veche Unde s-a născut bunica Părinţii şi cu Ilinca. Astăzi ne-am născut şi noi, Copilaşii cei vioi, Căci iubim această ţară, Vrem să nu plecăm afară. Ajutaţi-ne şi voi, cei cu suflet de eroi Să putem trăi şi noi, să nu ajungem în nevoi Căci suntem fii de eroi. Gurgui Sara, clasa a VI-a
17
ISTORIA BANULUI - DE LA TALER LA LEU Pe parcursul semestrului I, elevii claselor V-VIII au participat la activităţile unui proiect desfăşurat în colaborare cu reprezentanţi ai Băcii Naţionale Româneşti, coordonat de prof. Ioachimescu Anca. Elevii au aflat informații noi și interesante despre istoria monetară, despre primele relații financiare dezvoltate în trecut, toate aceste cunoștințe fiindu-le necesare pentru dezvoltarea culturii lor generale. Participanții la prezentare au fost interesați de felul în care au apărut monedele și de faptul că în țara noastră s-a pornit de la vârfurile de săgeți (folosite în lupte), care în momente pacifiste erau valorificate comercial, reprezentând primii ”bani”. Copiii s-au bucurat aflând că țara lor este inovatoare în ceea ce privește inițiativele financiare progresiste, fiind singura țară europeană care deține bani de plastic, lucru ce prezintă multe avantaje și au aflat cum să verifice elementele de siguranță ale bancnotelor. Pe elevi i-a impresionat faptul că au văzut pentru prima dată imagini despre cum ”se fac banii”. Prof. Ioachimescu Anca
DREPTURI EGALE, ŞANSE EGALE! Un proiect de lege iniţiat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale lansează, pentru perioada 2014-2017, Strategia Naţională în domeniul egalităţii de şanse. În sistemul educational, există campanii de sensibilizare împotriva discriminării şi de promovare a şanselor egale pentru toţi. În rândul elevilor de şcoală primară şi gimnazială se organizează o campanie de promovare în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi, indifferent de categoria socială sau mediul din care provin. De asemenea, este încurajată angajarea în muncă a persoanelor defavorizate, provenite din medii vulnerabile. Noi, elevii clasei a VIII-a A, am marcat egalitatea de şanse printr-o activitate desfăşurată alături de d-na dirigintă, Ioachimescu Anca. Am vizionat un material PPT, ne-am exprimat părerea pe marginea acestor subiecte şi am realizat un colaj cu afişe şi postere care promovează drepturi egale pentru toţi cetăţenii Planetei. Polonic Alexandru, clasa a VIII-a A c
Din cer, cad steluţe argintii...
FARMECUL IERNII 18
Us
Ninge, ninge ca-n poveşti! Tu pe geam acum priveşti, Un om de zăpadă zăreşti Iarnă, minunată eşti!
POVESTE DE IARNĂ
Îmbrăcată într-o haină de zăpadă cu mii de steluțe sclipitoare Doamna Iarnă locuia în palat alb de la Polul Nord. Avea grijă să fie curat în regatul ei și așternea fără să obosească covoare pufoase de nea. Împreună cu Domnul Crivăţ colindau împrejurimile Pământului și cercetau dacă toate erau cum și le doreau: un imens covor de nea sclipitor şi rece ca gheața, pretutindeni. Într-o zi se sfătuiră împreună să treacă granița țarii lor și să viziteze alte zone. Zis și făcut. Era luna decembrie când Doamna Iarna și Domnul Crivăţ şi-au permis să facă o expediţie mai lungă. Au străbătut țară după țară după ce au ajuns și în ținuturile noastre bucovinene. Aici au fost impresionaţi de farmecul tradiţiilor şi obiceiurilor populare respectate din moşi-strămoşi. Domnul Crivăţ venea înaintea ei și scutura veșmintele copacilor, alungând soarele departe de noi. Apoi, Doamna Iarnă își scutura haina și așternea mii și mii de steluțe strălucitoare peste tot: pe dealuri, pe copaci, pe case, pe brazii de Crăciun împodobiţi cu beteala sclipitoare a zăpezii, pe chipurile vesele ale colindătorilor... Tot ea luminează în sufletele lor prin Steaua ce a vestit minunea Nașterii Sfinte din Betleem păstorilor şi magilor de la Răsărit care au venit şi s-au închinat Pruncului Iisus născut în staul. Pe gemurile casei apăreau flori de gheață care împodobeau cu strălucire feţele îmbujorate ale cetelor de colindători ce se iveau din nămeţii de omăt, bătând la uşile caselor cu glasuri cristaline. În case, ei văzură cum copiii îl aşteptau cuminţi pe Moş Crăciun, cum împodobeau brazii verzi alături de părinţii lor, cum cântau colinde în jurul bradului luminos, cum pe masă trona la loc de cinste un castel al bunătăţilor la sărbătorile de iarnă. Le-a plăcut Spiritul vesel al Crăciunului şi au promis că în fiecare an vor veni în aceste locuri să se bucure de farmecul sărbătorilor. Blîndu Bianca, clasa a VI-a
Este săptămâna dinaintea Crăciunului. Mă plimbam pe aleea acoperită de mantia argintie din faţa casei mele. Admiram fulgii sclipitori care dansau în faţa mea într-o feerie de lumini, de idei şi de sentimente. Eram copleşită de gânduri. Oare de unde vin fulgii aceştia fermecători? Cine îi trimite şi de ce? Deodată am întins mâinile spre un fulg pufos şi strălucitor. Am exclamat aşa ca pentru mine: -Fulgule drag, îţi mulţumesc că ne faci Crăciunul mai minunat cu prezenţa ta. Te rog, să nu pleci! Rămâi cu noi! Sărbătorile fără zăpadă, sunt foarte triste. -Da? Şi de ce ar fi atât de important pentru tine? -Crăciunul e una din cele mai frumoase zile din an! -Pentru mine e o zi oarecare. Cum petreceţi voi Crăciunul? -Îmi place să-l petrec în familie, alături de cei dragi, de părinţi care deja au început pregătirile: tata aduce bradul cel verde, mama este zâna cea bună a casei care face să sclipească totul de curăţenie în jur, bunica împleteşte colăceii pentru colindători iar eu şi fraţii mei ne bucurăm de voi, fulgii de zăpadă.
Tradiţii de iarnă, în satul meu...
19
-Aha! Îţi place să ieşi cu frăţiorul şi surioara ta să construiţi oameni de zăpadă, să mergeţi la săniuş, să vă bulgăriţi... V-am mai văzut în anii trecuţi. -Da, dar nu numai pentru joacă ... Atunci când vom merge cu colinda pentru a duce vestea Naşterii Domnului, vreau să ne bucurăm de albul zăpezii. Mi-ar place să fie totul alb în jur... Asta îmi aminteşte de albul îngerilor din Betleem care au adus vestea ce bună păstorilor... -Dar... se poate şi fără zăpadă... -Nu se poate!...Cum? Tu nu ştii de Moş Crăciun pe care-l aşteptăm? Dacă nu este zăpadă, nu poate veni cu sania lui trasă de reni. -Nu. Nu ştiu. În ţara mea nu există decât gheaţă şi frig. Şi ce face acest Moş Crăciun? -În ajunul Crăciunului, după ce am împodobit bradul şi am cântat colinde în familie, Moşul cel drag ne lasă acolo cadouri minunate. Şi noi şi părinţii şi bunicii ne bucurăm de ele. Crăciunul e cel care ne reuneşte pe toţi în jurul bradului. Ne aduce bucurie prin lumina instalaţiilor de brad care strălucesc multicolor, în armonia colindelor şi a familiei reunite cât şi în feeria voastră a fulgilor, a îngerilor şi a tuturor celor care îşi deschid sufletele spre a primi bucuria Crăciunului. -Am înţeles de ce aşa de importantă zăpada pentru tine. Deci, acesta este misterul Crăciunului... căldura sufletească ce se ascunde în spatele geamurilor acoperite de gheaţă, la care noi fulgii nu avem acces... bucuria de a dărui tuturor... şi de a primi într-o horă veselă a sărbătorilor de iarnă!
Matei Ana Maria, clasa a VI-a
În sfârșit au sosit mult aşteptatele sărbători de iarnă. Vreau să vă prezint câteva impresii despre datinile din satul meu bucovinean de care sunt foarte mândră. Imi iubesc satul la fel de mult ca si familia. Toti locuitorii comunei ne ajutăm reciproc aşa ca-ntr-o familie mare. Satul meu, familia mea, reprezintă pentru mine un colt de rai plin de amintiri plăcute. La fel ca în anii trecuţi, iubita mea bunică îmi povestea ținându-mă încă pe brațele afecţiunii ei, despre momentele minunate din ajunul Crăciunului. Îmi povestea despre cum umblau copiii la colindat, la fel ca în zilele noastre, de dimineață până seară, luptând cu troienele înalte cât gardurile, pentru a duce vestea sfântă a naşterii din Betleem. Erau răsplătiți cu colaci, mere sau nuci. Alți copiii mergeau cu Steaua, alţii la biserica unde se cântau colinde lângă bradul împodobit vestind naşterea Pruncului Iisus. Își aminti şi de frumoasele spectacolele ce aveau loc în zilele de Crăciun, de lăutarii satului care respectau datinile specifice. Bineînțeles că nu uitase nici de momentul când pregătea tot felul de mâncăruri de post pentru întâmpinarea preotului primit cu bucurie și respect A continuat să deșire firul poveștii despre cum împodobea bradul în ajunul Crăciunului împreună cu familia sa, cu fructe învelite în staniol și bomboane, cum aprindea luminiţele din ceară, aşa cum se aprinde lumina faptelor bune în sufletele noastre. Zicea că bradul simbolizează pomul vieţii iar verdele reprezintă veşnicia. Moș Crăciun aducea jucării și alte cadouri ce se aflau in sacul lui uriaş pregătit de spiridușii aflați la Polul Nord. Deodată, am simțit cum genele mi se lipesc, adormind în poala bunicii. Când m-am trezit si am privit sub brad, acolo mă aştepta un cadou plăcut. Astfel, sărbătorile au devenit fermecătoare fiind prezent și spiritul Crăciunului din amintirile bunicii, diferite oarecum de cele din prezent, dar totuşi aceleaşi prin eterna bucuria sfântă care se transmite în familiile noastre. Ieremie Eliza, clasa a VII-a A
20
Despre prietenie Prietenie, tu ești cea mai importantă, Indiferent unde se află tovarășii pe hartă. Prietenie, cred că ești mai presus toate, Chiar dacă anii din clepsidră trec ca pe roate. Mă gândesc la toți prietenii pe care i-am avut, La clipe minunate ce-alături de ei am petrecut. Ţibuleac David, clasa a VII-a A
MIi-a plăcut mult parteneriatul realizat împreună cu elevii de la Bosanci. Împreună cu d-na profesoară de limba şi literatura română, Loredana Sopon, i-am întâmpinat cu colinde, covrigei şi alte cântece de stea. Noi am participat şi la un joc surpriză, numit clopoţelul prieteniei: cel ce primea zurgălăii, ca un dar al atenţiei din partea musafirilor, trebuia să-şi prezinte impresiile despre activitate şi să facă o urare pentru sărbătorile de iarnă, elevilor invitaţi în şcoala noastră. A fost un schimb de experienţă destul de plăcut. Acest parteneriat a fost chiar frumos! Bivol Laurenţiu, clasa a V-a PRIMIŢI COLINDĂTORII? Aceeaşi scenetă, prezentată musafirilor de la Bosanci, noi, elevii clasei a V-a, am prezentat-o şi colegilor din şcoală în sale de festivităţi a Căminului Cultural Moara, în cadrul serbărilor prezentate de toţi
În data de 19 decembrie 2017, elevii de la Şcoala din Bosanci ne-au făcut o vizită, în cadrul parteneriatului, organizat împreună: CarteaZâmbetul prieteniei. În calitate de gazde, noi, elevii clasei a V-a le-am pregătit un scurt program artistic alcătuit din colinde şi o mini-scenetă despre datini şi tradiţii la sărbătorile de iarnă. Prin urmare, musafirii noştri au fost foarte încântaţi iar noi bucuroşi că ne-am făcut noi prieteni. Caraiman Teodora, clasa a V-a În ajun de Crăciun, noi elevii clasei a V-a, am avut onoarea de a-i întâmpina pe elevii de la Bosanci. I-am primit ca pe nişte adevăraţi oaspeţi, încântându-i cu sceneta pregătiră de noi, iar ei cu interesantele colinde populare din satul lor. Mi-a plăcut acest schimb de experienţă. Aştept momentul când vom merge şi noi la ei în vizită pentru a desfăşura activităţi în şcoala lor. Costiniuc Ovidiu, clasa a V-a
elevii şcolii noastre. Din nou, d-na prof. de limba romănă, Sopon Loredana, alături de d-na dirigintă Stanciuc Floarea, ne-au îndrumat paşii în spiritul păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor desfăşurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Eu am avut un rol important în scenetă. Am făcut parte dintr-o familie de gospodari, care făceau ultimele pregătiri de Crăciun în aşteptarea musafirilor care au bătut la uşa casei noastre. I-am primit cu bucurie pe colindători (colegii noştri) care neau încântat cu colindele pregătite de ei. I.-am răsplătit cum se cuvine după obiceiul din sat: cu mere, nuci şi covrigi calzi pe care i-am savurat cu mare plăcere după terminarea spectacolului. Am învăţat că tradiţiile de iarnă sunt foarte frumoase şi merită păstrate şi transmise în continuare generaţiilor viitoare pentru a păstra viu spiritul Crăciunului. . . Nechifor Rebeca, clasa a V-a
IMPORTANŢA IMPLICĂRII PĂRINŢILOR ÎN ACTIVITĂŢILE EDUCATIVE După cum se poate deduce logic, în urma cercetărilor efectuate asupra efectului implicării părinţilor în educaţia copiilor realizate în numeroase ţări europene cât şi în România, s-a demonstrat faptul că implicarea s-a dovedit a fi benefică pentru..copii. …………………………. Implicarea activă a părinţilor are ca scop conştientizarea acestora asupra rolului de neînlocuit ce îl au în educarea copiilor. Astfel, părinţii care au participat şi sprijinit şcoala la diverse activităţi, continuă să ţină o strânsă legătură cu cadrele didactice şi conducerea şcolii observând progresele făcute de către copii.………………………………….. Unitatea şcolară este cea care va face primul pas spre o bună colaborare cu familiile elevilor, oferind părinţilor o gamă largă de activităţi la care pot participa, interveni. Cunoscând faptul că au acest drept de a participa la activităţi organizate de şcoală, ei vor deveni interesaţi şi bucuroşi să-şi aducă aportul la educaţia copiilor, care vor fi beneficiari direcţi. ……………………………… Încă de la primele întâlniri cu părinţii, aceştia sunt informaţi despre programul elevilor, despre modul în care ei pot fi de ajutor ca voluntar în organizarea unor evenimente, întâlniri, activităţi. Cadrul didactic are obligaţia de a răspunde afirmativ acestor solicitări ale părinţilor bine intenţionaţi şi de a-i mobiliza treptat pe toţi. …………………………………. Cel mai important rol în amplificarea participării părinţilor şi a comunităţii şi în stabilirea unor legături de lucru îl are directorul şcolii. Şcoala poate organiza cu acordul acestuia ateliere, întâlniri tematice, serbări, concerte la care părinţii pot participa. Şedinţele, lectoratele cu părinţii pot fi moment prielnice de a anunţa planificarea unor astfel de activităţi. Părinţii trebuie să cunoască faptul că şcoala are porţile deschise vizitatorilor şi nou-veniţilor
fiind şcoli incluzive, deschise pentru toţi. 21 Şcoala incluzivă este şcoala care nu selectează şi nu exclude; • este deschisă, tolerantă, prietenoasă şi democratică;…………………………… • este naturală prin eterogenitatea ei; … • valorizează toţi elevii;……………... • se adaptează la diversitatea nevoilor educaţionale si la particularităţile de învăţare şi dezvoltare. . Părerea părinţilor despre modul în care îşi desfăşoară activitatea este foarte importantă într-o astfel de şcoală, putând fi aflată prin discuţii libere, chestionare ce se pot aplica părinţilor, consultarea listei cu sugestii deschisă oricând acestora. Şcoala acţionează permanent pentru a încuraja implicarea tuturor părinţilor în activitatea de învăţare ce se continuă şi acasă. . ……………………… Această legătură familie-şcoală este posibilă şi poate da roade prin furnizarea către profesori în mod repetat a informaţiilor accesibile cu privire la viaţa şi activitatea din cadrul şcolii, a obiectivelor ce se urmăresc în procesul instructiv-educativ solicitând astfel colaborarea părinţilor în procesul instructiv educativ. Este important pentru personalul şcolii şi pentru părinţi să fie conştienţi de faptul că implicarea este esenţială pentru rezultatele la învăţătură, comportamentul şi atitudinea elevilor, fără să se ţină cont de venitul părinţilor, nivelul de educaţie şi statutul lor de angajat. ÎN CONCLUZIE: Nu este suficient ca un părinte să îşi trimită cu conștiinciozitate copilul la şcoală în fiecare zi pentru ca aceasta să aibă succes. Implicarea părinților în educaţia copilului, la şcoală şi acasă, are un impact semnificativ asupra succesului copilului şi a vieţii sale, în general. Conform cercetărilor, copiii unor părinţi implicaţi: absentează mai rar; se comportă mai bine; au performanţe şcolare mai bune; acced la nivele mai înalte de educaţie. Director, Prof. Gaube Constantin
Copilul prieten cu pădurea… IN MEMORIAM... Mihai Eminescu – 15 ianuarie 2017
22
Te-ai gândit vreodată la un poet? Nu-i așa că primul care îţi vine în minte este Mihai Eminescu? Nu știu de ce, dar mi se pare ca e cel mai diferit dintre toți autorii pe care îi cunosc. Probabil că şi pentru alţi elevi ai şcolii noastre este un scriitor apreciabil. Din acest motiv, cu mic, cu mare, noi elevii claselor V-VIII, ai Școlii Gimnaziale Moara, ne-am adunat în data de 15 ianuarie 2017, pentru a comemora imaginea marelui poet român, alături de dnele profesoare: Sopon Loredana, Franţ Liliana, Lenuţa Zoiţa. În timpul recitalului prezentat de colegii noştri, poeziile lui create cu suflet, au trezit în sufletele ascultătorilor fie melancolie, fie nostalgie sau iubire nemărginită faţă de natură sau pentru tot ceea ce există. Ele ne-au inspirat şi pe noi, scriind câteva versuri, iniţiate cu această ocazie. Singurul prieten adevărat al lui Mihai Eminescu era Ion Creangă, îndemnat să scrie povestiri şi amintirile copilăriei sale. Câteva dintre poezii: ’’Crăiasa din poveşti’’, ’’Floarea albastră’’,’ La mijloc de codru’’ şi multe, multe poezii fantastice au fost prezentate într-un recital de poezie, printre elevii premiaţi fiind Ieremie Ana Maria şi Berari Răzvan din clasa a V-a. După părerea mea poetul are un stil romantic, este foarte sentimental faţă de tot ceea ce-l înconjoară, faţă de trecerea timpului, față de pădure, sistemul cosmic, peisajele din natură şi chiar faţă de patrie, popor. În prezent, mai există foarte puţini oameni sentimentali, de aceea Mihai Eminescu este un om foarte deosebit. Nimic nu se compară cu geniul său care trăieşte în eternitate. Diana Popadiuc, clasa a VI-a
Pe ulița din Ipotești, Un copilaș sărea şi se juca Dar nimeni nu-şi închipuia Ce Om deosebit el ascundea. Fiind prieten cu pădurea Şi râul care lin curgea Şi teiul îi era aproape La steaua ce îl lumina. Crescând el mare, tânăr falnic Pământul a cutreierat Cu doina, el a fost prieten Şi cântecul l-a inspirat Cu Eminescu suntem mândri El este marele poet Prin mintea lui cea luminată Şi gândul lui prea înțelept. În lume e fără pereche, Şi mulți ar vrea a fi ca el Doar unul este Eminescu Şi nimeni nu mai e la fel. Gurgui Sara, clasa a VI-a
Versuri eminesciene Când citesc o poezie A marelui nostru poet Mă cuprinde o nostalgie De stele, de codru, de cosmos şi iubire... Ca să scriu cu fantezie. El m-a învățat mereu Ce e rău şi ce e bine, Să citim cârţi, cu bucurie Să tindem spre apogeu. Când citesc o poezie Îmi pun mereu aceeași întrebare. De unde atâta pasiune? De unde atâta dăruire? El a rămas nemuritor Prin poeziile sale făuritor De versuri pe care le citim, Noi cu toţi îl preţuim. Creațiile sale rămân populare Căci s-a gândit la fiecare În toate versurile sale. Eu te voi citi mereu Pe viață! Până la moarte! Chiar dacă unii asta nu vor! Blîndu Bianca, clasa a VI-a
EMINESCU ... În 89’ când tu ai plecat, A plâns codru înlăcrimat, Lăsat-ai un popor îndurerat Spre eternitate deja înălţat. Scriind tu, am scris şi eu Pentru mulți fiind exemplu, Căci cu tine am simțit mereu Un dor nostalgic în sufletul meu. De mici copii, am auzit de tine Un om măreț, deștept şi falnic Ești un exemplu pentru mine Prin visu-ţi luciferic sau șăgalnic. La versul tău am meditat odată, Când sub teiul vechi, demult scriai Reflectând la viața toată Şi descriind natura ce-o iubeai. Burlacu Elena Alina, clasa a VII-a B Mihai Eminescu - legenda sufletului românesc Pe Eminescu l-am citit de mic copil. Poezii nenumărate el a scris. Prin farmecul ideilor sale mă uimea, Iar muzica versurilor, sufletul mi-l mângâia. Cu toţii ştim, creionul său era sfânt Ne fermeca prin visul spre stele sau pământ.... Nouăzeci şi opt de strofe Luceafărul avea, Călătoria lui, timpul efemer îl învingea Pe toţi, cu stropi de veşnicie ne-ncălzea. Răsărind, clipea venind din alte sfere Dăruind Cătălinei azurul ce în veci nu piere. Poezia rămâne în era contemporană O proiecţie ireală cu amintirea-i selenară. Mihai Eminescu, legenda sufletului românesc Este un mit romantic al neamul omenesc. Stroeştean Cosmin, clasa a VI-a Prieteni nedespărțiți: Eminescu şi Creangă Cei doi prieteni nedespărțiți Au creat opere grăitoare de frumuseți Ce stau in fruntea literaturii românești, Scriind cele mai minunate poveşti. Primul, din satul Humulești Al doilea, era din Ipotești Primul, ne scria amintiri Al doilea, multe poezii Primul este Ion Creangă Căruia copilăria-i era dragă Iar Eminescu ca poet Ne dezvăluia dorul lui din piept Spre dăinuire, cunoaștere şi eternitate
Cu florile albastre din vise sau din șoapte Luceafărul, lacul, teiul şi izvorul Ne-arăta unde-i era mai dulce dorul Melancolia ce mereu lua amploare Prinzând-l în aleanul unei opere de valoare. Popadiuc Diana, clasa a VI-a Crâmpeie eminesciene Mihai Eminescu, poet romantic Un om cu suflet mare, enigmatic Numele-i renumit fiind Şi rol în patrie îndeplinind. Ne-a deschis la toți ferestre Într-o lume minunată din universul poeziei Al visului, al feeriei, al naturii şi-armoniei. Luceafărul, poemul ce l-a creat Pe toţi mult ne-a impresionat. Crăiasa din poveşti ne-a purtat Pe un tărâm magic ce ne-a captivat. Iară Făt-Frumos din tei Ne-a povestit despre fata de crai Ce-a fugit pe-o gură de rai. Iubire de natură el a avut: Peste vârfuri au trecut Somnoroase păsărele Cu Freamăt de codru au zburat Sara pe deal, buciumul ne-a cântat. Cu Floare-albastră ne-a cucerit Povestea codrului ne-a şoptit La steaua care-a răsărit, În taină, spre ea am călătorit. Făt-Frumos din lacrimă şi calul său Au fost feriţi de gândul rău Ca vântul şi ca gândul se deplasau Cu binele şi răul, balaurii luptau Şi-o fată de crai, răsplată căpătau. Multe asemenea capodopere a scris Într-un mare manuscris Lăsate urmaşilor spre eternitate Un vis de geniu, pentru posteritate. Popovici Cosmina, clasa a VI-a
23
Dragă prietene, Pinochio,
16 FEBRUARIE- ZIUA INTERNATIONALĂ A CITITULUI ÎMPREUNĂ
24
În data 16 februarie 2017, Citim Împreună România! (CIR) celebrează Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI) în România, un eveniment global marcat de milioane de oameni în peste 100 de țări. Noi, elevi ai claselor V-VIII, ne-am adunat cu mic, cu mare pentru a sărbători acest eveniment în biblioteca şcolii. Ne-am ales cartea preferată, ne-am găsit locul potrivit pentru lectură şi am citit … am citit împreună, stimulaţi de faptul că nu citim singuri. Am ales un citat preferat din carte pe care l-am explicat colegilor, încântaţi de mesajele minunate pe care le-am descoperit. Universul lecturii dădea un nou surplus de sensuri şi subînţelesuri vieţii pe care nu le bănuisem până atunci. Am descoperit că e minunat să citeşti, atunci când găsești cartea preferată şi colegii potriviți. . Deci, dragi elevi, citiți cu voce tare! Schimbați lumea într-un univers mai bun! Ieremie Ana Maria, clasa a V-a
Personajul meu preferat Căpitanul Singleton, protagonistul cărţii cu acelaşi nume îmi este un model de viaţă. Apreciez faptul că a trecut prin atâtea tragedii și tot și-a continuat visul de a deveni un căpitan de corabie. Citatul preferat este: ,,Nu renunța la visurile tale!’’ scrie Daniel Defoe care l-a descris ca pe un copil la începutul romanului, dar mai apoi l-a prezentat ca pe un om puternic, înalt, bine făcut, cu un echipaj pe măsura meritelor sale. În încheiere, vreau să afirm că am primit o lecţie de viaţă din această carte pe care v-o recomand pentru lectură. Dumitraş Alexandru, clasa a V-a
Eu sunt Bianca, am 11 ani şi îmi plac tare mult poveştile tale. Au cele mai admirabile mesaje. Te apreciez foarte mult pentru că ai învăţat să spui adevărul. Îmi place şi de zâna cea bună care te ocrotea mereu. Partea mea preferată a fost când aţi fost înghiţiţi de balenă, tu şi tatăl tău, dar aţi depăşit cu bine acest obstacol. Sunt în clasa a V-a şi îmi place să citesc. Eşti personajul meu preferat. Te iubesc şi te invit la cercul de lectură la care participăm noi, elevii Şcolii Gimnaziale Moara, în fiecare vineri, la orele 13. Citim împreună basme şi vom afla şi alte detalii interesante despre tine. Cu drag, o admiratoare fidelă, Bianca Marmeliuc, clasa a V-a
Dragă Zână a Imaginației, Îţi scriu de aici din camera mea plină de cărţi cu coperţi. Spui că mă cunoşti… Sunt un oarecare copil care a crescut, s-a maturizat alături de tine. De multe ori, tu mi-ai fost singurul sprijin şi mă simt îndatorat pentru aceasta. Aş vrea să-ţi dedic cele mai impresionante rânduri, dar îmi este imposibil fără tine. Aş dori să-ţi adresez câteva întrebări. Ce părere ai despre cărţi? Am aflat că eşti o bună prietenă cu Regele Lecturii. Nu mă miră deloc acest fapt. Fiecare literă, fiecare cuvânt îmi şoptesc despre tine. Îmi spun că ai ochii albaştri, părul de aur, că eşti energică şi mereu activă. Nu oboseşti niciodată? Oriunde privesc în jurul meu eşti tu: eşti prezentă în culorile fermecătoare din tablouri, în feeria sentimentelor din sufletele fiecărei fiinţe, în natură. Oricât am încercat să-ţi culeg povestea nu am reuşit. Valurile mării mi-au spus despre tine că eşti ca o rază de lumină care răsare din stele şi care se aşterne pretutindeni. Cărţile mi-au spus că eşti o zână atotprezentă în Regatul Vieţii. Ceilalţi mi-au spus că ai fi o floare sau o pată de culoare…Cine eşti cu adevărat? Ştiu că în jocurile mele tu erai principalul meu ingredient din poţiunea norocoasă. Am constatat că fără tine este imposibil să câştig. Pot pierde lupta înainte de a începe. Prin urmare, te apreciez pentru tot şi pentru toate… Şi îţi mulţumesc că exişti şi aduci lumină şi culoare şi în viaţa mea! Croitor Denys, clasa a V-a
25
JOCUL SENTIMENTELOR ÎN REGATUL LUI PITICOT Într-o țară îndepărtată condusă de Piticot, trăiau trei fraţi: Bucurie, Furie și Frică. Împăratul Piticot avea un frate pe nume Marele Barbă-Cot care trăia într-o îndepărtată țară. Pentru a-și salva poporul de tristețe avea nevoie de Diamantul Curcubeului. Marele Barbă - Cot îi trimite scrisoare fratelui său, să-i aducă Diamantul. Cel ce îi va aduce Diamantul va fi răsplătit. Bucurie se prezintă in fața împăratului Piticot cerând voie să-şi încerce norocul: -Mă voi împotrivi ? Norocul să fie de partea voastră ! Bucurie, Frică și Furie pornesc la drum. Ajung lângă un pod de aur pe care trebuia să-l traverseze. Un urs cu colții de argint apare din senin înfricoșându-i. Bucurie îl îmbrățișează punându-l la pământ. Acesta adoarme. Cei trei își continuă drumul. În mijlocul pădurii există o fântână fermecată, din care nu trebuie să bea apă. Lângă fântână sunt cinci căni de argint. Furie se apropie : -Furie, nu... ! îl atenţionă Bucurie. -Lăsați-mă, mie sete ! se revoltă Furie. Furie se transformă într-un leu. Furios, începe să alerge, scoțând mugete de furie. Bucurie îl calmează. Cei trei curajoși au scăpat din pădure. Au ajuns la destinație. Un uriaș iese de după un munte. Pe Frică îl înghite. Cei doi rămân șocați. Bucurie având o minte ageră îi distrage atenția uriașului astfel încât Furie să poată lua Diamantul. Lovindu-se de o stâncă, uriaşul cade la pământ. Frică iese din stomacul lui, luând-o la fugă. Furie este atins cu Diamantul Curcubeului sentimentelor şi al Bunei dispoziţii şi revine la înfăţişarea normală. Ajung în țara Marelui Barbă - Cot. Trăgându-și aer în piept, pășesc în fața împăratului dăruindu-i diamantul. Regele fericit își îmbrățișează eroii, îi răsplătește şi îi felicită. Țara sa a fost salvată şi toţi mai trăiesc fericiţi acolo probabil şi astăzi alimentându-se cu strălucirea pozitivă a sentimentelor ce emanau din Diamantul Curcubeului. Andrișan Bianca, clasa a VII-a A
Regatul lui Prâslea cel Înţelept Într-o depăratată vreme, în ţara minunată a lui A fost odată ca niciodată... într-un maiestos castel crenelat, trăia un împărat pe nume Prâslea. El era plin de ințelepciune şi milă faţă de supuşii săi. Avea o inimă plină de bunătate şi curaj. Aceste calităţi le-a dobândit în tinereţe, în călătoria de căutare a hoţilor care prădau merele de aur. Le-a plătit destul de scump, cu viaţa propriilor fraţi care nu au ştiut să lupte pentru dobândirea Înţelepciunii Întreaga lume auzise de măiestria pe care o avea Prâslea în a-și guverna regatul. Toți supușii săi aveau încredere în împăratulul lor, pentru că acesta le vorbea ca unor fraţi. Ei aveau curaj să vină în fața stăpânului lor pentru a-i cere sfaturi înţelepte. De fiecare dată, Prâslea îi servea cu prăjiturile lor preferate, nucile dreptăţii caramelizate în zahărul iubirii. Pacea şi armonia domeau în regatul său. Într-o zi, o furtună mare se abătu asupra regatului. Mai multe familii erau în pericol, iar toți soldații de la castel au fost trimisi pentru a-i salva pe cei aflaţi în nevoi. Prâslea a refuzat să rămână în confortul palatului său, s-a echipat si a preferat să-şi ajute supusii. Întreaga comunitate s-a unit şi impreună, au reuşit să lupte cu fortele vitrege ale naturii. Prâslea a reusit prin încredere şi devotament să-şi întărească împărăția, iar regatul sau a fost cel mai puternic din toate timpurile. Astfel că a trăit fericit, alături de fiii şi nepoţii săi până la adânci bătrâneţi ... dacă n-or fi trăind poate şi astăzi ... pentru că amintirea curajului şi a bunătăţii sale nu au dispărut încă din inimile noastre, ale cititorilor dornici de aventuri şi basme minunate... Croitor Denys, clasa a V-a
)
SIMFONIA PRIMĂVERII
26
Vine primăvara, vine încet Cu mirosul ei discret Cu miresme parfumate Bucurii nenumărate. Iarna e puţin geloasă Că primăvara e mai frumoasă Şi nu se mai dă plecată Din grădina parfumată. Cel mai mic şi frumuşel Repede-a ieşit şi el Ca să se scalde la soare La lumina sclipitoare. Păsările vin şi ele La cuiburile mici şi grele Cu zăpadă încărcate Şi cu paiele udate. Natura a reînviat O! Ce mare bucurie, Toti oamenii au cântat: Primăvară…bucurie! Într-un colţ de cer senin Soarele cel divin Stă sus mândru şi priveşte Cum zăpada se topeşte. Totul este bucurie Încântare, veselie… Miliarde de priviri, Milioane de zâmbiri! Tot ce este întristat Acum zâmbeşte-neîncetat Toată lumea s-a trezit PRIMAVARA A VENIT!!!!!!! Blîndu Andrada Mihaela, clasa a VII-a B
DRAGĂ PRIMĂVARĂ… Bine ai venit ! Ce mult a trecut de când nu te-am mai întâlnit! Ți-am simțit lipsa cu adevărat mai ales in zilele geroase ale iernii. Fără tine, am fost amețit şi fără vlagă . Mulțumesc că ai venit și că nu ai uitat de mine. Privesc pe fereastră şi parcă totul cântă de veselie şi bucurie. Când prima rază îndrăzneață a pătruns în sufletul meu am știut că ești aproape. Am știut că te mai aștept puțin și că nu vei zăbovi. Dorind să sărbătoresc cum se cuvine sosirea ta, am vorbit cu ghioceii, prietenii tăi, să-și facă apariția și să-ți ureze o domnie lungă și plăcută. Simt că ai fost impresionată de curajul şi vitejia acestor flori gingaşe care au înfruntat cu eroism ultimele zile ale lunii februarie. Natura s-a trezit dintr-un somn adânc şi frumos de bucurie. Ai adus cu tine ultima fărâmă de speranță care ar mai fi rămas în cutia Pandorei. Ne-ai luminat existenţa. Copacii sunt verzi, ei cei posomorâți, sub povara stratului gros de zăpadă. Cântecul păsărilor îmi zâmbeşte cu voioșie. Iarba a prins curaj şi am văzut cum a încolțit. Nu pot decât să-ți mulțumesc pentru aripile pe care mi le-ai dat să mă înalț precum Icar spre soare. Îți doresc numai fericire si vreau să le aduci tuturor bucuria renașterii pe chip și în suflet . Cu drag, Croitor Denys, clasa a V-a 8 MARTIE – ZIUA MAMEI Când spun primăvară spun ziua mamei. Aşa cum primăvara ne aduce lumină şi culoare la fel şi mama ne aduce zâmbete şi soare în viaţă. Mama mea este un înger! Este modelul meu! Ea m-a învățat să fac primii pași să rostesc primele cuvinte şi mi-a oferit o educația celor şapte ani de acasă. Eu o iubesc foarte mult și nu voi putea să-i mulțumesc niciodată nici prin vorbe, nici prin fapte. Mama mea este exemplu pentru mine și mă învață să fiu bună cu cei din jur. Ea mă ajută mereu când mă
confrunt cu vreo problemă. Este o mamă perfectă și mă pregătește pentru viața de adult. Eu sunt întotdeauna atentă la detalii așa cum spune ea mereu și încerc să fiu cât mai ascultătoare ca să nu o supăr vreodată. Voi fi mereu lângă mama mea și o voi ajuta ori de câte ori are nevoie. Ea este totul pentru mine și pentru că fără dânsa eu nu însemn nimic pe lume. Lazurca Sara, clasa a V-a
TRADIȚII PASCALE Paștele este cea mai importanta sărbătoare a creștinătății și reprezintă Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. De Paște nu pot să lipsească ouăle roșii. Acestea simbolizează sângele vărsat pentru mântuirea omenirii. Ele se ciocnesc după reguli bine știute. Persoana mai în vârstă ciocnește primul oul ținut în mână de o persoană mai în tânără și rostește ,,Hristos a înviat,, iar celălalt îi răspunde cu ,,Adevărat a înviat! În unele zone ale țării există tradiția ca în dimineața de Paște întreaga familie să își spele fața cu apă nouă în care se pune un ou roșu. Astfel cele care se spală în acea apă va fi tot anul frumos și sănătos ca un ou roșu. Cojile ouălor mâncate de Paște sunt păstrate și apoi se pun în brazdă pentru ca pământul să fie roditor. Mielul de Paște este un alt simbol al acestei sărbători creştine și reprezintă jertfa Domnului Iisus. Ca și Mântuitorul, mielul este un prinos adus creștinătății. Mielul este mâncarea tradițională de Paște și este pregătit după mai multe rețete în funcție de zonă. Din carnea de miel se face și drobul un alt preparat simbolic pentru masa de Paște. Cu o săptămână înainte de Paște, la biserică se țin în fiecare seară de luni până vineri slujbe speciale numite denii. Această săptămână mai este denumită și Săptămâna Patimilor. În această săptămână se ține post negru. În Joia mare se face slujbă pentru pomenirea morților şi se înroșesc ouăle care nu se vor strica. Duminica învierii este ziua în care Mântuitorul a înviat i se spune „Hristos a înviat’’ și se răspunde „Adevărat a înviat”. În noaptea de Înviere toți creștinii trebuie să meargă la slujbă pentru a lua lumină și pentru a sfinți coșul cu mâncare din care toată familia va mânca. Text selectat de Hasna Bogdan Ionut, clasa a V-a
PAŞTELE – O SĂRBĂTOARE A LUMINII…
O sărbătoare mai divină Ca Paştele nu mai găseşti Atunci oricine se-nchină Sub harul Crucii te adăposteşti. La masă, noi cuminţi mâncăm Şi ouă roşii noi ciocnim ,,Hristos a Înviat !‘’ cântăm Şi pe Iisus Îl preaslăvim. Pe masa plină sunt bucate Cu pască şi cu cozonaci Şi ouă roşii-ncondeiate De nu-ţi mai vine să le laşi. Şi-n seara Sfântă de-Înviere La Sfânta slujbă noi plecăm Cuprinși de sacră adiere ,,Hristos a înviat!’’ cântăm. De la Ierusalim, Sfânta Lumină În sufletul nost’ poposește O! Ce minune, dulce, divină Pe toată lumea-nmărmureşte. C-o săptămână mai devreme Noi mergem credincioşi la denii, Gândindu-ne că-n acea vreme, Iisus era crucificat de răul lumii. Pe cruce El a fost urcat, Bătut, scuipat şi schingiuit. Acum, El este lăudat, De tot poporul preaiubit! Burlacu Elena Alina, clasa a VII-a B
27
PACEA DIN REGATUL CUVINTELOR
28
În fiecare an, ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român o triplă semnificaţie. Pe parcursul istoriei, această dată a marcat evoluția României de trei ori, respectiv proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, deci marchează sfârşitul războiului şi mai ales, actualmente, Ziua Europei. Popadiuc Rebeca, clasa a V-a Noi, elevii clasei a V-a am marcat această zi printr-o activitate specială. Am pregătit materiale pentru concursul Zâmbetul Europei la care am participat indirect trimiţând materialele lucrate împreună cu d-na prof. Sopon Loredana şi d-na dirigintă Stanciuc Floarea. De asemenea, pe lângă planşa lucrată de echipa mea, alcătuită din colegele mele: Lazurca Sara, Turturean Andreea, Caraiman Teodora şi Ieremie Ana Maria, fiecare dintre colegii mei de clasă a pregătit steguleţe pentru fiecare din ţările Uniunii Europene. Deşi am făcut multe greşeli, mi-a plăcut că am lucrat împreună, colaborarea şi lucrul în echipă fiind foarte importante. Prin urmare am obţinut şi diplome foarte apreciate de noi la acest concurs. Ghivnici Cătălina, clasa a V-a
Există un univers în care toate cuvintele îţi sunt prieteni, te ascultă şi te ajută la greu cu puterea lor magică. Există un castel unde regele cuvintelor împreună cu supuşii săi, cuvintele şi sentimentele sunt prieteni, trăind în Armonia, ţara cuvintelor. - Bun venit, dragi cuvinte şi sentimente! Aceasta este o ceremonie în onoarea voastră, spuse regele. - Mulțumim pentru că ne oferi un regat minunat unde putem trăi în pace! spuseră toţi supuşii. - Cu aceasta ocazie voi alege regina cuvintelor! spuse entuziasmat regele. - Ura! Cine va fi norocoasa? întrebă o voce timidă. - Acum vă rog doamnelor să vă scrieţi numele pe o foaie şi să o puneţi la tombolă! Bunătatea va atrage ca un magnet pe cea mai binevoitoare prinţesă. Aleasa regină va primi ca premiu un tur în tot regatul Armoniei. -Tam-Tam! Emoţiii … Aşteptare…Câştigătoarea este ,,PACEA” !! anunţă un slujitor. Pacea era uimită, ea nu credea că va câştiga. Turul a început. Mai întâi, i s-a arătat ,,Fabrica de cuvinte” unde regele spuse:
- Aici puteţi să faceţi rost şi de alte cuvinte armonioase: . LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE! - Apoi vom vizita şi alte locuri minunate din regat, . adăugă regele. Vom merge la Star Cinema, unde v vom viziona filmul despre toleranţă şi democraţie, v vom face o plimbare regală în Royal Park şi mai apoi va urma ceremonia de încoronare a reginei Pacea. - Voi fi o regină care va apăra regatul de războaie, conflicte şi neînţelegeri, pentru totdeauna, ori de câte ori va fi nevoie de mine, a declarat triumfătoare, regina PACEA ! Nechifor Rebeca, clasa a V-a
,, Sportul te învaţă să câştigi cinstit, Sportul te învaţă să pierzi în mod demn. Prin urmare sportul te învaţă de toate, Te învaţă ce este viaţa. ,, ( Ernest Hemingway )
FAIR PLAY-UL IN COMPETIŢII Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte fair-play-ul ca acceptare loială a regulilor (într-un sport). Expresia Fair Play s-a format prin alăturarea cuvintelor ( Fair – cinstit / Play – joc ),cu semnificaţia comună ,, trebuie să joci cinstit”. Cinstea, respectul faţă de integritatea persoanei, deci a adversarului sportiv, refuzul înşelătoriei, a manipulării, pe scurt Fair Play-ul, reprezintă valori indispensabile ale mişcării sportive, umane şi trebuie să constituie un obiectiv prioritar al educaţiei. ,, Pentru mine Fair Play-ul este arta de a pierde cu demnitate, fără nici o supărare faţă de învingător, fără amărăciune în suflet, fără a da vina pe arbitri, pe vânt sau plaie şi este, mai ales, puterea de a renaşte mereu, chiar dacă pierzi sau ai câştigat. ( Lia Manoliu ) Convingerea elevilor de beneficiile unei atitudini corecte, reprezintă pentru dascăli în general şi pentru profesorii de ed. fizică şi antrenori în special, o piatră de încercare. Pentru că sportul este, în acest caz, instrumentul ideal pentru a-l face pe tânăr să admită în primul rând, şi apoi să încerce, la rândul său spiritul de de fair-play. Cu acest prilej noi, cadrele didactice, iniţiem o campanie de promovare a acestuia în rândul elevilor şi ne dorim să promovăm importanţa spiritul de fair-play, a valorilor sale, precum şi rolul acestuia în dezvoltarea societăţii. Educaţia în spiritul fair-play-ului îi încurajează pe elevi să înveţe să fie mai calmi şi mai relaxaţi, astfel reuşind să fie şi corecţi. Referindu-se la „Ce este corect?”, pictorul Vincent Van Gogh spunea că trebuie „să-ţi cauţi o fărâmă de soare fără să-l împingi pe altul în umbră”. „Un sportiv se va comporta în spirit de fair-play atunci când se va gândi şi la ceilalţi.” (Extras din Declaraţia Comitetului Internaţional pentru fair Play)
Un rol important în educația în spiritul de fair-play îl au şi PĂRINŢII care trebuie , ca prim pas să-i conștientizeze pe copii de faptul că sportul îşi are rolul său în procesul de educare, nu puţine fiind cazurile în care aceştia din dorința „de ai proteja de răceli, de căzături...” le fabrică scutiri medicale declarându-i bolnavi şi îi inoculându-le copiilor ideea că sunt mai sensibili sau prea mici şi să lase sportul la coada preferinţelor. „Mai bine”(zic unii dintre ei) să stea la televizor, la calculator, pe tabletă sau pe telefon, ignorând de fapt principalii factori naturali de călire ai organismului: apa, aerul şi soarele. Fair Play-ul permite sportivului - în societate, să-şi înfrâneze patimile, slăbiciunile şi să domine. ,,A izbuti să te bizui pe tine însuţi - înseamnă să obţii cea mai strălucită dintre victorii” – această ideologie a lui Platon rezultată din ,,legile” sale, constituie de altfel, suprema valoare a olimpismului modern. ,, Zilnic trebuie să mă depăşesc…,, Valori Fair Play : * respectarea regulilor jocului * acceptarea deciziilor * întrajutorarea adversarului pentru ca acesta să lupte cu arme egale * refuzul victoriei „cu orice preţ” (dacă nu este o victorie corectă o refuzăm) * aplicarea regulilor nescrise ale onestităţii şi loialităţii, cavalerismului şi curtoaziei * felicitarea adversarului atunci când eşti învins. Acestea sunt valori care au efecte benefice asupra elevilor şi care se realizează prin EDUCAŢIE. Prof. de educaţie fizică şi sport, Sîrghi Bogdan
29
30
DRAGĂ JURNALULE, Mă numesc Ghivnici Cătălina şi sunt elevă în clasa a-V-a. Ziua de18 mai 2017 a fost foarte importantă pentru mine şi pentru colegii mei de clasă. În cursul săptămânii ”Şcoala altfel”, noi am organizat o excursie cu doamna dirigintă, Stanciuc Floarea şi cu doamna profesoară de limba şi literatura română, Sopon Loredana, la Piatra Neamţ. Trecând şi prin Târgu Neamţ, am vizitat multe obiective turistice care ne-au impresionat mult.
Prima locaţie a fost Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, înfiinţat în anul 1914 de profesorul Vasile Ciurea. Muzeul reconstituie lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor, Mihai Băcescu, exponatele de aici reflectând contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrologiei Acolo, ghidul ne-a oferit informaţii despre tot felul de vieţuitoare din mediul acvatic şi despre unelte de pescuit. Mie cel mai mult mi-au plăcut căluţii de mare şi scoicile. În sala acvariilor am văzut tot felul de peşti multicolori, dar şi un peşte imens de 3 metri. Broaştele ţestoase erau interesante şi mi-au plăcut mult. De asemenea, am văzut şi diorame, peisaje acvatice cu tot felul de păsări şi animale din locaţii diferite: pelicani, berze, foci, pescăruşi, etc
Pe holul muzeului, era un glob geografic imens, unic în lume, realizat de prof. Neculai Isaic, care redă cu exactitate milimetrică configuraţia reliefului uscatului şi a mediului subacvatic. După ce ne-am cumpărat nişte suveniruri, am plecat spre următoarea locaţie. Am ajuns la Mănăstirea Neamţ unde am intrat în linişte, ne-am rugat şi am aflat despre moaştele unui sfânt necunoscut ce face minuni. La ieşire am intrat într-o librărie de unde am luat nişte cărţi şi pliante. Apoi am mers la Rezervaţia Naturală de Zimbri Neamţ iar această locaţie a fost printre favoritele mele. Acolo am văzut porumbei albi, păuni şi alte specii de păsări rare, iar după ce am trecut de acestea, am văzut ursul, porcul mistreţ, şi desigur zimbrii care erau foarte mari. Mie mi-au plăcut foarte mult şi căprioarele care ciuguleau timid iarbă din mâinile noastre. Următoarea locaţie a fost Cetatea Neamţului unde am făcut o incursiune în trecutul istoric al ţării noastre. Construită ca o fortificaţie cu obiective prestabilite din punct de vedere strategic şi militar, cetatea mai păstrează şi astăzi efigiile trecutului care îi înfricoşau pe duşmani: capcana de la intrare, meterezele, podul înalt care în trecut nu avea balustrade pe margine, pentru că duşmanii trebuiau primiţi cum se cuvine, cu focuri de armă şi săgeţi trase dintre zidurile crenelate din înălţime. Am vizitat toată cetatea, impresionată fiind de camerele de gardă, cele de taină ale domniţelor sau de judecată, unde figurinele de ceară păreau să reînvie trecutul. La ieşire, fiind ora prânzului, am oprit la o terasă unde am dat atacul la mese mai ceva ca duşmanii asupra cetăţii în trecut, obosiţi de efortul depus la urcat şi coborât.
Un alt obiectiv turistic a fost casa memorială Ion Creangă din Humuleşti, unde ghidul ne-a oferit detalii despre viaţa şi opera scriitorului, ne-a prezentat casa în care a locuit Nică şi fraţii lui. Am văzut acolo şi multe cărţi şi scrisori care aparţin marelui scriitor român. Alături, la muzeu, am văzut diverse personaje de ceară din universul poveştilor scriitorului. Timpul părea că s-a oprit, văzând-o pe Mătuşa Mărioara lângă cireş care încă îl mai aştepta pe Nică pentru pedeapsă. Telegondola din Piatra Neamţ ne-a plăcut cel mai mult. Pe drum toţi cântam, glumeam şi ne distram, dar când am ajuns în oraş şi am văzut cabinele parcă zburând pe deasupra noastră, a început să ni se facă frică. Cu mult curaj am urcat în telegondolă, deşi eram panicaţi, dar priveliştea panoramică a oraşului, a munţilor şi a lacului Bicaz a fost recompensa faptului că ne-am învins teama. Ajunşi sus, am cumpărat îngheţată şi vată de zahăr (oferindu-ne trofee de învingători curajoşi!) care au fost delicioase. Mi-a plăcut foarte mult cu telegondola şi aş vrea să merg din nou acolo, şi cu familia mea. Am vizitat la Mănăstirea Văratec iar apoi am mers spre mormântul Veronicăi Micle unde ne-am rugat pentru ea. La întoarcere, am dat atacul în brutăria unei măicuţe de unde am cumpărat plăcinte şi cornuri cu gem sau cu ciocolată, iar eu mi-am cumpărat şerbet de zmeură, iar apoi ne-am întors la autocar. La final de excursie am poposit şi pe la Mănăstirea Agapia unde am admirat pictura remarcabilă a lui Nicolae Grigorescu. În drum spre casă am cântat şi ne-am distrat, dorind ca excursia să fi continuat ca-ntr-o poveste cu final fericit.
31
32
„Ograda cu Dor” Elevi ai Şcolii Gimnaziale Moara, coordonaţi de prof. Irimia Constantin, au participat duminică, 21 mai 2017, la Căminul Cultural Moara, la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului-concurs judeţean de folclor tradiţional „Ograda cu Dor”. Organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” - Centrul Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Festivalulconcurs, care îşi propune să promoveze grupul folcloric format din taraf, formaţie de jocuri tradiţionale şi cântece de grup, urmăreşte să readucă în viaţa spirituală a satului imaginea jocului din bătrâni în zi de sărbătoare, muzica tradiţională cu melosul ei specific, să promoveze instrumentele muzicale tradiţionale (cobza, scripca, fluieraşul fără dop, doba, fluierul de stână, buciumul) şi să păstreze graiul locului la cântece şi la strigături.
Spectacol susținut la Muzeul Satului Bucovinean
Participarea la Festivalului-Concurs Județean de Folclor „Comori de suflet românesc”, ediția a IV-a a fost marcată de obținerea premiului I, de către laureații concursului, printre care, evident se numără, la secţiunea grup coral de copii şi elevi ai Şcolii Gimnaziale Moara.
Macoviciuc Nicoleta, clasa a VII-a A
„SALVAȚI COPIII!” DIN ŞCOALA NOASTRĂ...
LA PAS PRIN BUCOVINA Împreună cu doamna dirigintă, Miron Elena, noi, colectivul clasei a VI-a, ne-am propus să realizăm o excusie tematică. Astfel, dis de dimineaţă, în data de 18 mai 2017am pornit la drum... Pintre obiectivele propuse au fost Salina Cacica, Mănăstirea Suceviţa, Palma şi Grădina Zoologică din Rădăuţi. Mina de sare de la Cacica, reprezintă un obiectiv turistic ce se vizitează de la jumătatea sec. al XIX-lea. A meritat să coborâm 150 de trepte până în prima sală, la 29 de metri sub pământ și restul traseului de cca. 500 de metri. Am văzut acolo o capelă ortodoxă cu tematică religioasă. Ne-au trecut puțin fiorii când am văzut puțul prin care se cobora mai demult în coșuri împletite, sau când am grăbit pasul pe un coridor slab luminat care părea să nu se mai termine... Am rămas pe deplin fascinați când am dat cu ochii de Lacul de Saramură (sau mai frumos spus - Lacul de Cristal), pe care s-a plimbat cu o plută regele Carol I și de la al cărui smarald nu puteam să ne întoarcem privirea. Ne-am imaginat că eram îmbrăcați in rochii și costume elegante și dansam în reverie sub extraordinarele candelabre din Sala de Bal. Salina mai are un teren de fotbal și un ștrand. Apoi am vizitat biserica romano-catolică din Cacica, mănăstirea Suceviţa unde mi-a rămas ca amintire imaginea de basm a mărului de aur. La popasul de la Palma, sus pe munte, am admirat privelişti de vis de la nişte înălţimi admirabile. Vizita s-a încheiat cu o oprire la grădina zoologică din Rădăuţi unde am vizitat diverse animăluțe nostime.. Croitor Raluca, clasa a VI-a
În cadrul săptămânii numită ’’Şcoala altfel’’ sau cum îmi place să-i spun „școala cu roțile în sus” au fost inviţaţi, în şcoala noastră, niște tineri voluntari de la Organizaţia ’’Salvaţi copiii!’’ care ne-au prezentat efectele negative ale consumului de alcool, tutun și droguri. Am răspuns cu entuziasm la întrebările puse de aceștia. A fost bine primită inițiativa lor de a ne prezenta cauzele dependenței. Ne-au dat niște sfaturi bune pe care le vom lua în considerare. Le-am mulțumit pentru activitatea de voluntariat și sperăm să ne mai întâlnim cu ei. Drăgoi Alexandra, clasa a VIII-a B
Un alt subiect abordat de către tinerii voluntari a fost Siguranţa pe internet. Mi-a plăcut că am discutat liber şi deschis, ca de la egal la egal, fără a fi acea distanţă dintre elev şi profeor care uneori ne blochează. Erau tineri cu câţiva ani mai mari decât noi, liceeni sau studenţi care ştiau ce subiecte ne interesează pe noi. Astfel am descoperit câteva informaţii interesante despre efectul placebo realizat prin autosugestie, despre virusul dependenţei digitale care ne consumă ani buni din viaţă izolându-ne de realitate într-un turn de fildeş, despre capcanele pe care le ascund diverse siteuri de pe internet, etc. A fost o expperienţă interesantă. Sper să se mai repete acest gen de activităţi în şcoala noastră. Gavrilovici Denisa, clasa a VII-a A
33
Apolodor, la munte...
PINGUINII
34
Odată am împrumutat o carte de la bibliotecă despre pinguini. Eram curios să aflu despre viața lor. Am început să citesc și am aflat că trăiesc în Antarctica. Traiul lor este greu. Clocesc pe insulele subantarctice, de obicei câte două ouă și le cară pe aripile lor deoarece nu pot să facă cuiburi. Ei folosesc aripile și coada la înot, iar picioarele pentru deplasare. Coada este formată din oase subțiri și puf. Ei se sprijină pe coadă pentru a-si menține echilibrul. Oasele lor sunt mai dese și mai dure ceea ce face să fie mai rezistenți la frig. Marius Zamă, clasa a VI-a Despre pinguini …. Cu mersul lor clătinat, pieptul alb și spatele negru, pinguinii arată ca niște pitici costumați. Trăiesc în apropierea malurilor înghețate din insulele Antarcticii unde temperaturile coboară până la -600 C. Există 17 specii de pinguini din care 16 trăiesc în emisfera sudică și doar o specie trăiește în Ecuator. Ciocul unui pinguin este lung și ascuțit. Ei se pot scufunda la adâncimi foarte mari. Au pene scurte impermeabile, sub piele există un strat de grăsime, care le ține de cald. Asimionese Alexandra, clasa a VI-a Apolodor, la ștrand... Era anotimpul vara. Soarele trimitea raze fierbinți spre pământul umed. Păsările ciripeau vesele de zori. Florile înmiresmau aerul cu parfumul lor îmbietor. Fluturii zburau din floare în floare. Bolta cerului era senină. Era cald și frumos pentru a-ți petrece timpul afară. În ziua aceea Apolodor a pornit spre Labrador. Din neatenție, s-a rătăcit. A ajuns într-un loc cu multă apă și multe piscine. Mai exact la un ștrand. Era confuz nu știa unde se află. Dar, văzând oamenii cum se distrează în apă a vrut și el să încerce. Când s-a aruncat în piscină, toți s-au speriat de el. Apoi, au început să facă jonglerii de la circ. Atunci, pinguinul s-a jucat mult timp cu copiii și adulți în apă. Apoi, a început să-i fie foame. Un bărbat i-a adus niște pește. Soarele din ce în ce mai darnic trimitea raze din belșug. El era vesel că s-a distrat foarte mult, la ştrand, cu persoane minunate. Matei Ana Maria, clasa a VI-a
Apolodor este grăsuț, atrăgător și se comportă la fel ca noi, oamenii. La circ se simte bine, e voios și zâmbitor, dar îl cuprinde dorul de frații lui și atunci începe să plângă. Plecat în căutarea fraților din Labrador, Apolodor trecu printr-o mulțime de peripeții care mai de care mai palpitante. Călători pe uscat, pe apă, prin aer ca în final, după ce își găsise frații, se hotărî să se întoarcă la circ. Apolodor a plecat în călătorie. Odată a ajuns pe munții Himalaya dar fiind foarte frig, când a încercat să treacă muntele, nu a reușit. Tot s-a gândit și s-a gândit, însă și-a dat seama că nu are cum să treacă dincolo. Deodată, a văzut într-un copac un balon . agățat. S-a cam chinuit să ajungă la el, dar într-un final a urcat în balon și a plecat la circ. Prodaniuc Bogdan, clasa a VI-a Apolodor, la iaz... Apolodor este un pinguin foarte e. El, o vreme, a cântat la cor. Dar, fiindu-i dor de apele din Labrador, a primit de la circ un iaz. Cu bucurie, s-a dus să-l vadă. Mai întâi i-a mulţumit binefăcătorului care i-a făcut un asemenea cadou. S-a pornit spre iaz şi pe drum s-a întâlnit cu un prieten de-al lui. I-a spus leului să vină cu el să îi arate cum înoată. Ei au mers până s-au întâlnit cu un alt prieten, cangurul. Atunci leul împreună cu pinguinul l-au invitat la iaz. Iar cangurul a spus că va veni. Ei au ajuns şi când pinguinul a intrat în apă, a înotat cel mai bine. Toţi erau fericiţi că pinguinul a reuşit să-şi găsească un mod de a fi mai fericit în apele adânci şi reci ale iazului. Tănăsucă Paul, clasa a VI-a Apolodor, la școală! Și când mergea spre Labrador Iubitul nost’ Apolodor, Trecu şi pe la noi la școală, Acum pentru întâia oară. Când îl zări pe profesor De muzică şi dirijor, Întinse mâna respectuos Rugându-l foarte inimos, Să-l primească, la el în cor Spunând că e un bun tenor. Ar cânta o zi întreagă, Toată lumea să îl vadă Cu penele lui înfoiate, În alb și negru colorate, Că are vocea de solist Și este cel mai bun corist. Popadiuc Diana, clasa a VI-a
JOCUL CUVINTELOR 1 IUNIE ZIUA COPILULUI
Jocuri printre cărți, Cu motănei şi mustăți Și prințese încântătoare Cu rochii sclipitoare; Cu fluturaşi şi baloane, Cu versuri încântătoare Zburând pe fiecare floare. Aceasta e lumea copiilor Din universul basmelor, Cu sentimente călătoare Și povești nemuritoare. Ghivnici Cătălina, clasa a V-a Copilăria - liman de frumusețe și eternitate Stau adeseori pe gânduri și privesc cum primăvara florile înfloresc. Alături de acest peisaj minunat, privirile se îndreaptă spre trecutul fericit al copilăriei unde, cea mai fericită treaptă a vieții nu și-a pierdut niciodată farmecul. Cântecul iubirii îmi amintește perioada în care, mama ne adormea cântându-l ușor și lin. Miraculoase răsărituri de soare luminau sufletul de copil, făcându-mă să calc pe o pulbere de stele care îmi lăsau în trecut, urmele pașilor mei. - Ce plăcut! Ce frumos! Bice de aur luminau cerul în serile întunecate, făcând să cadă picuri mari de ploaie, care aduceau speranță în sufletul meu. Timpul trece, destinul a fost trasat. Acum totul se sfârșeşte, deoarece cântecul iubirii s-a terminat și m-am trezit singur pe un tărâm străin de tărâmul zmeului de altădată. Toate aceste amintiri nu și-au pierdut farmecul în mintea mea de adolescent, devenind un liman de frumusețe și eternitate pentru totdeauna. Cea pe care o știu, cea pe care am visat-o și am trăit-o real este şi va fi pentru totdeauna COPILĂRIA. Țibuleac David, clasa a VII-a A
Mă joc printre tainice cărți, Mă uit cu haz, pe nostime hărți; Mintea îmi este luminată, De cuvinte-i fermecată. În ghiozdanul meu le pun Și pe toate le adun; Aș vrea ca măcar o clipă Să nu pierd timpul cu risipă. Cu drag, îmi doresc a citi O carte cu flori şi poezii Cu nostalgie aş călători Printre ale copilăriei jucării. Acum cartea-i Zâna cea bună Pe pământ, dar şi pe lună Cu ea te joci, visezi şi călătoreşti Prin farmecul multor poveşti. Turturean Andreea, clasa a V-a Copilărie, printre cărți... Cineva spunea că fiecare om este o carte, dacă știi cum să îl citești. Eu cred că fiecare carte ascunde între coperțile ei un suflet, dacă știi cum să îl găsești. Suflul de înțelepciune a fiecărei cărți, uitarea de sine pe care ți-o dăruiește, minunea de a se afla în mâinile tale…..totul este o poveste pe care o trăiești tu, fără să știi... De aceea se mai spune că atunci cănd citești cu plăcere o carte, ea te duce într-o aventură, într-un joc de cuvinte în care gândurile plutesc. Ea te face să îți imaginezi o lume misterioasă în care tu ești eroul care trebuie să câștigi lupta binelui, a dreptății... Uneori poate să fie un joc complicat al destinului, iar uneori un joc al bucuriei. Când citești o carte, trăiești alături de un suflet ce se oferă pe hârtie. Este un joc minunat, în care visele tale devin reale. Tu și ea, cartea cel mai bun și loial prieten care îţi fascinează copilăria. Ea este comoară valoroasă care ne dezvoltă creativitatea şi exprimarea corectă. Sunt mândră să am o carte ca pe un prieten bună a copilăriei. Mă bucur că i-am descoperit farmecul la timpul potrivit Matei Ana Maria, clasa a VI-a
35
Bine ai venit, dragă vacanță!
36
Un fluture al copilăriei! Peste câmpuri aurii, Glasuri zglobii de copii Se aud din depărtare Până colo, jos în vale. Soarele stă lucitor Să alunge orice nor. Trimite raze aurii Peste gânduri de copii. Fluturaşi multicolori Se pot observa din zbor, Zburând veseli printre flori Într-un vis de copil fără nor. Lângă un izvor curat Vin turme la adăpat Conduse de un păstor Învăţător, în urma lor. Popadiuc Diana, clasa a VI-a Stimate Rege al dulciurilor, Am ținut foarte mult să vă scriu această scrisoare pentru a vă mulțumi pe această cale pentru toate dulciurile create de dumneavoastră. Îmi place foarte mult ciocolata (deși că mama nu mă lasă să mănânc prea multă), îmi mai plac jeleurile, acadelele, şi toate dulciurile....În fiecare zi îi cer mamei o surpriză din cutia fermecată a Pandorei. Știu că mama are întotdeauna ceva bun acolo...chiar şi câte o pedeapsă. Şi mustrările ne fac bine pentru o educaţie corectă, nu doar laudele şi aprecierile. Închei aici această mică scrisoare. Vă mulțumesc încă o dată pentru bucuria care ați adus-o pe fețele tuturor copiilor din întreaga lume. Cu mult drag, un iubitor al dulciurilor Dumitras Alin, clasa a V-a
Ce mult am așteptat să vii! Iar acum că ai sosit am multe idei pe care le voi pune în aplicare. Cum ar fi că voi merge la mare sau la munte, la bunici şi la prieteni, voi călători chiar şi până la soare şi la stele, alături de relaxarea pe care mi-o oferi după un an de efort la școală. Mi-aș dori să fii nesfârșită, dar știu că aceasta nu se poate. Vacanţă, ai venit cu paşi grăbiţi. După un an şcolar plin de realizări, finalizat cu surpriza unui examen, a venit timpul să ne luăm rămas bun, de la colegi, de la profesori, de la sălile dragi de clasă şi de la cărţile de şcoală. La revedere, gimnaziu drag, la final de clasa a VIII-a! La revedere, şcoala mea dragă! Drăgoi Alexandra, clasa a VIII-a A LA REVEDERE, ŞCOALĂ DRAGĂ! Astăzi cu durere-n suflet De la profesori, diriginte Ce ne-au îndrumat pe viitorul drum. În viaţa ce ne stă înainte Ne vom aduce aminte de cuvinte Şi de multa încurajare ce ne va ajuta Pe-a vieţii noastră cărare. Dragul nostru diriginte, Scumpa noastră dirigintă, Ne-aţi iertat şi ne-aţi iubit, Voi ne-aţi fost nişte părinţi Şi noi v-am respectat, cuminţi. La revedere, şcoală dragă La revedere banca unde am stat La revedere draga mea colegă La revedere, eu de-aici am plecat. Gurgui Rebeca, clasa a VIII-a
EDITORI COORDONATORI:
prof. Loredana Sopon
DIRECTOR GAUBE CONSTANTIN COLECTIV DE REDACȚIE: Membrii Cenaclului literar ”Lumina Cuvântului”: Drăgoi Alexandra, Gurgui Rebeca, Țibuleac David, Ieremie Eliza, Popovici Cosmina, Matei Ana Maria Blându Bianca, Asimionesi Alexandra, Cîrlan Elisa Croitor Denys, Ghivnici Cătălina, Turtureanu Andreea, Boghean Alessandro (elevii claselor V-VIII) COLABORATORI: Prof. Stanciuc Floarea, Miron Elena, Ioachimescu Anca, Ciofu Doina, Lenuta Zoiţa , Sîrghi Bogdan Franţ Liliana, Mitrofan Violeta TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ, DESIGN VIZUAL, CONCEPȚIE GRAFICĂ: Sopon Loredana CORECTORI: Mitrofan Violeta, Mihailiuc Cătălina
Școala Gimnazială Moara, iunie 2017
Școala Gimnazială Moara Cod 727370, Jud. Suceava Telefon: 0230/536076 Fax : 0230/536108 E-mail: scmoara@yahoo.com www.scoalamoara.ro