prietenii lecturii

Modalități alternative de dezvoltare a competențelor de comunicare prin lectură în cadrul cercului literar: PRIETENII LECTURII Cartea este o comoară / Pe care-o prețuim / Literele parcă zboară Pe urmele lor pornim. ../Și ne cufundăm în stele / În călătorii fermecate În visul cu douăsprezece iele / Cuceriți de idei descântate, (…)

Vino alături de noi… împreună s-o descoperim! (Ț. Daniel, clasa a VI-a B) Conținutul investigației date se referă la demersul practic al asigurării principiului de valorizare a textului literar de către subiectul receptor prin activitatea Prietenii lecturii. Demersul orientativ și cel practic bazat pe decodarea și redimensionarea textelor literare, care este întotdeauna un act de valorizare creativă, demonstrează eficiența formelor de organizare selectate în ideea dezvoltării atitudinii elevului față de literatură.

Ideea cunoașterii de sine prin lectură, am încercat să o transmit elevului. Acesta are nevoie de un îndrumător care să-i arate calea spre carte, care să-i deschidă prima ușă a labirintului lecturii, pentru ca pe restul să și le deschidă singur. Acesta devine scopul întâlnirilor din cadrul cercurilor de lectură. Îndrumătorul nu trebuie să fie doar profesorul de română. Poate prelua acest rol un alt elev, un alt profesor, un invitat: scriitor, actor, fost elev etc. Pătruns în acest labirint, elevul își va lăsa pașii conduși de cartea însăși, căci ea va deveni acel musafir poftit care se va așeza pe scaun și se va povesti cu copilăria sa, cu fantezia sa, cu aventurile sale.

Demersul orientativ al activității Prietenii lecturii a favorizat mediatizarea obiectivelor propuse prin parcurgerea unui traseu cultural realizat prin intermediul lecturii, proces fragmentat în 10 etape sau itinerarii lectorale.

Am anunțat elevii că se află într-o perioadă în care vor realiza așa zis-ul Decalog al lecturii: 10 zile de lectură orientată, reflexivă, contemplativă, în care au notat 10 motivații pentru care lectura merită promovată, au elaborat 10 reguli de stabilire a unor deprinderi creative de receptare / interpretare a textelor literare, pe parcursul a 10 momente care au marcat activitatea școlară petrecută la biblioteca școlii, printre rafturile înțesate cu cărți și printre paginile lor fermecate. Literatura selectată de elevi a fost orientată după o listă de lecturi suplimentare, stabilită împreună cu elevii. Am ținut cont de interesele lor în selectarea cărților propuse spre lectură, dar am și urmărit ca acestea să se înscrie în parametrii estetici literari.

Lectura propriu-zisă elevii au inițiat-o la bibliotecă, dar s-a continuat fie în cabinetul de limba și literatura română, fie acasă, fie în pauze, fie în diverse locații predilecte (librării, parcuri, natură, etc) deci în afara orelor de studiu. Fiecare zi a fost semnificativă, căci elevii au participat la o competiție lectorală. Important e ca în aceste zece zile ( care au marcat o perioadă mai mare de timp, elevii întălnindu-se o dată la două săptămâni), să concretizeze lectura integrală a cărților alese. Am urmărit ca aceasta să 1

încadreze un număr mare de elevi din școală. Am împărțit clasele pe grupe valorice, adaptând conținutul cărților la nivelul lor de receptare / comprehensiune (nivel avansat sau performanță și nivel mediu / minim, elevi cu probleme/ eșec școlar) Activitatea comună a sporit și mai mult interesul pentru lectură. În acest sens, am organizat un șir de activități atractive menite să contribuie la cultivarea creativității elevilor prin actul lecturii, care implicit, a condiționat realizarea unui demers atitudinal de succes. În cadrul orelor de cerc, am avut posibilitatea de a analiza textele literare într-o discuție liberă, necoercitivă, dezvoltând la elevi simțul de observație și analiză, vocabularul necesar exprimării diverselor puncte de vedere, stabilind etape și nivele de lectură / comprehensiune a unui text. Bineînțeles că lectura a fost prelungită prin actul reflexiv al decodării textelor și al interpretărilor libere și personale, ceea ce s-a manifestat și prin acte de scriere reflexivă, creativ-imaginativă, etc.

Voi prezenta aici câteva dintre tehnicile de lucru/strategiile abordate în cadrul activităților cercului de lectură.

ZIUA I:

Privește cu atenție fiecare petală de carte și bucură-ți privirile de mireasma lecturii!  Omagiu în cinstea cărții - zilele cărților deschise: - vizite la biblioteca școlii - activitate de familiarizare cu cărțile și actul lecturii; - constituirea unei liste de lecturi, alegerea cărții de lectură pentru luna în curs; - activitate susținută în prezența părinților care au luat cunoștință de programul de lectură al elevilor, monitorizându-l și facilitându-le cititul acasă; - scrierea creativă, chestionarele, semnul de carte au reglat atitudinea față de lectură.

Pune-ţi cartea căpătâi,/ Căci te înalță-n cuget,/ Drag copil, ca să rămâi Tot cu ea în suflet. Cartea este-n lume soare,/ Alină când viața doare/ Ţie-ţi face parte/ Și te-nalță-n toate.

Ea, cu dărnicie-oricând,/ Ţie-ţi dă lumină/ Şi-ţi înalță orice gând/ Dincolo de tină.

Ca s-ajungi mai sus, în viață,/ În lucruri înalte/ Pune-ţi cartea ta, mereu/ Căpătâi în toate! (Loredana Z, clasa a VI-a A)  Povestea unui semn de carte (Creionul magic) – jurnal cu dublă intrare, aforisme: Creionul își scria gândurile pe razele soarelui… Din el ieșiră mii de raze ce au înlăturat norii… fluturele s-a prefăcut într-o lacrimă cristalină… Se spălă în roua dimineții și ieși din ape mai curat și mai strălucitor decât zăpada. Dintr-o caleașcă albă condusă de doi cai din vată de zahăr și-a făcut un tezaur… din idei…din sentimente…

Venea încet, plutind… Plutea deasupra misterelor și a tainelor… stropea cu blândețe pe 2

toți spiridușii… culegea stele din munți… Legă lanțul cărții cu o inimă de lumină… de scântei… de curcubeie… (C. Daniela, clasa a VI-a A) ZIUA a II-a: Intră cu respect în templul cunoașterii și selectează din biblioteca vieții cărțile care-ți deschid porți spre împlinire!  Cartea și Biblioteca - vizită la Biblioteca Județeană (înscrieri, împrumut carte, momente culturale în sala de lectură- rolul lecturii în viața elevilor;  Talent și creație - ”În scaunul naratorului” (joc de rol- lectura pasajelor preferate, susținerea opiniei), ”Jocul de-a scriitorii”-veleități artistice – scriere creativă; Cărțile bibliotecii te cheamă!

Ele bat la ușa ta, cerându-ți să le acorzi o clipă de răgaz. Aceasta depinde doar de alegerea ta. Acești prieteni fideli îți transmit, gânduri și sentimente așternute pe întinsul lor nemărginit. E plăcut să îi ai mereu alături de tine, să fii prietenul lor, să fii ocrotitorul lor... Iată că am găsit cheia cu care, deschizând ușa tunelului, am pornit prin acea lume minunată, fascinantă, care mi-a cuprins sufletul cu învățătura ei. Mi-a lăsat tipărite în suflet, urmele aventurilor minunate, ale personajelor alături de care am pășit, în albumul experiențelor mele.( Ț. Violeta-Alina, clasa a VI-a B) ZIUA a III-a: Citește cu nesaț și gustă savoarea din fiecare pagină fermecată a cărții! 

Pomul vieții

(reprezentare grafică – tehnica

reprezentării prin colaj) – între ramurile unui copac au fost anexate imagini - cărți cu titluri şi nume ale scriitorilor pe care elevii le lecturau, iar frunzele ce cădeau din copac conțineau citate din lecturile lor, din operele lor ( despre citit, știință, cunoaștere, creație, etc) sau versuri/ parabole despre cunoaștere/creație, respectând tema: ”Noi suntem semințe și pământul e al nostru!”. Pornind de la textul lui V. Voiculescu: ”Semănătorul”, fiecare elev a explicat citatul selectat pe sămânța/ frunza din colaj.

ZIUA a IV-a Citește azi, mâine va fi prea târziu!  Povestea cărții – istoria scrisului și a tiparului - Cartea mea preferată (târg de carte, cu licitație), chestionar lectură, selectarea unor citate preferate, proverbe, zicători, aforisme sub forma unor acrostihuri– colecția: Principii de viață…

3

Magia cuvintelor Pășesc atent printre cuvinte, Îmi iau zborul printre lacrimi, Mă înalț într-o lume eternă,/ În care cuvintele prind viață…

Le văd cum mișcă, sfarmă și lucrează / Într-o lume mai plină de speranță.

Prin ochii lor visez la stropi de viață/ De optimism, de pace, iubire, toleranță…

(C. Emanuela, clasa a V-a B) S-ă nu lași drumul mare pentru cărare.

T-rebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poți cunoaște.

I- nteligentul vorbește de fapte, înțeleptul vorbește de idei, cel de rând de ceea ce mănâncă.

I- nima veselă este un leac bun.

N-are de ce lega neștiința...

T-oți se plâng de bani, dar de minte, nimeni.

A cunoaște înseamnă a iubi, a armoniza contradicții.

(I. Gabriel, cl. A VI-a A )

 Cartea şi imaginea ei - prezentarea de carte cu elementele sale componente, a fost realizată sub forma unui concurs. Reprezentarea grafică a componentelor unor cărți citite sau personale s-a dovedit a fi o activitate complexă și în același timp accesibilă. Ea a fost probată începând cu elevii din clasa a V-a și folosită ca modalitate de a convinge pe colegi de utilitatea lecturii acelei cărți. A fost necesar a se folosi un stil cât mai pertinent şi atrăgător, în aşa fel încât unii dintre auditori să se transforme în posibili cititori. Unele prezentări s-au bazat pe sugestie şi au fost mai colorate, mai atractive din punctul de vedere al redactării, iar altele au fost mai sobre, mai rigoriste, sau argumentative, pentru evidenţierea elementelor structural-conceptuale, în mod reflexiv şi sistematic. În opinia mea, în decursul unui semestru, este bine ca fiecare dintre elevii unei clase să aibă posibilitatea, să prezinte o carte în fata colegilor, indiferent de caracterul ei literar sau non-literar şi indiferent de prezența sau absența ei în listele de lecturi obligatorii şi suplimentare.

ZIUA a V-a Singuri suntem cuvinte, împreună suntem poem…  Fantezie și colaborare în universul cărții - realizarea unor portofolii tematice a presupus abordarea diferențiată pe grupe, folosind metoda pălăriile gânditoare (povestitorii, creatorii, gânditorii, psihologii, criticii, moderatorii). Textele suport folosite au fost: Basme populare (clasa a V-a), Snoave (clasa a VI-a), Balade și doine (clasa a VII-a), Mituri fundamentale românești (clasa a VIII-a).

4

 Interviu cu un personaj literar (Personajul meu preferat )– pagini de revistă școlară– scriere creativă pornind de la textul suport- fragmente selectate din lecturile citite: LA SFAT CU LIZUCA

Era o zi încântătoare iar eu am luat-o ușor la pas prin dumbravă. Ce să vezi!?

Dintr-o scorbură, ieșise Lizuca urmată de tovarășul ei credincios, Patrocle. Eu o salut cu entuziasm: -Bună, Lizuca!

-Bună fetițo! Ce vânt te aduce pe aici?

-Doresc să aflu mai multe despre povestea ta și despre aceasta dumbravă fermecată.

-Bine! Atunci vino cu mine și iți voi depăna șirul poveștilor de basm. (D.Claudia, clasa a VI-a B) ZIUA a VI-a Călătorește pretutindeni: în trecut, în prezent, în viitor!

Nu te costă decât un dram de bunăvoință!  Călător în universul cărții (Lecturiada)- Concurs lunar / Lecturi suplimentare, completarea jurnalului de lectură (caiet în care se vor nota emoţiile, atitudinile proprii față de lectură, personaje, mesaje și reflecții referitoare la textul citit), completarea Agendei de Lectură și Creaţie (fișa de lectură - a se observa Fișa nr. 1, Anexe) – expoziție ”Pro lectura”, afișe, postere, slogane, versuri scurte, pagini din jurnalul de lectură…  Cărțile vârstei de aur… *Nu pot să trec cu vederea cărțile care mi-au fermecat copilăria: „Basmele românilor”, „Poveștile nemuritoare ”, povestirile hazlii ale îndrăgitului prozator Ion Creangă, schițele nostime ale lui Caragiale sau nuvelele lui Slavici. De câtva timp am trecut la cititul unor cărți de aventuri: „Cireșarii”, ”Toate pânzele sus!”,”La Medeleni”, ”Robinson Crusoe”, ”Cei trei mușchetari”, etc Sunt sigură că în timpul ce va urma aceste cărți din biblioteca mea îmi vor fi sfătuitori în viață, deci voi încerca să le țin mereu aproape, ca pe cele mai bune prietene. ( F. Diana-Georgiana, clasa a VI-a A) * Într-o zi, dornic de o călătorie aventuroasă, m-am îmbarcat pe o corabie. Pluteam liniștit pe mare, când dintr-o dată, în fața mea a apărut un vârtej (…) am fost luat de valuri. Dus de ele, am ajuns la un țărm pe care nu-l mai văzusem niciodată. Eram obosit și zbuciumat (...) Am rămas mut de uimire! Acolo am făcut cunoștință cu Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sfânta Duminică, câțiva

zmei, alte zâne, Harap Alb însoțit de

prietenii săi năzdrăvani și multe alte personaje pe care le știam din basme. Nu mai conteneam să-i întâmpin și să-i salut pe fiecare. (P. Emanuel, cl. a VI –a B) 5

ZIUA a VII-a Cum e să fii un personaj din carte? Ai încercat vreodată?! Încearcă această experiență alături de noi!  Carnaval literar – Ghicește personajul/povestea! scenarizare după texte cunoscute transfigurarea elevilor în personaje literare prin prezentarea acestora din urmă (individual -joc de rol), joc de mimă (ghicirea operei interpretate – grupul clasei), concurs între echipele claselor participante la concurs, scriere reflexivă, articole, pagini publicate în revista școlii (a se observa Fișa nr. 2, Anexe)  Țara poveștilor – ateliere de lectură explicativă și scriere creativă: Dincolo de râul de cristal, pe câmpul fermecat al personajelor din basme, în rochie roz, strălucitoare, era ”Frumoasa din pădurea adormită”.

Tot pe acolo, Alba ca Zăpada se plimba prin pădurea magică, așteptându-și prințul.

Făt-Frumos și Greuceanu își împărțeau săbiile de aur și de argint.

Zâna Măseluță își număra dințișorii pe care i-a luat de sub pernele copiilor, noaptea, pe furiș, lăsând în loc un bănuț fermecat.

Socoteala nu-i ieșea, așa că a acuzat-o pe fata Zânei Zorilor de pagubă, deoarece îi ceruse unul dintre dințișorii magici, să-l pună în locul celui căzut.

Dar adevăratul vinovat era Ali-Baba, hoțul cel vestit, care aduna comori, din te miri ce găsea în Țara minunată a Poveștilor.

(I. Nicoleta, clasa a VI-a A) ZIUA a VIII-a Poți fi chiar și un scriitor, nu numai un personaj! Încearcă, dacă vrei să te convingi!  Eu și cartea… -Concurs: ”Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”- Prima carte a noastră (a clasei): ”Amintiri din copilăria mea” avându-l ca reper (sursă de inspirație) pe Nică din ”Amintiri din copilărie” (sau alt personaj literar). Lansare de carte Vacanţa de vară tocmai începuse. Mama îmi spunea mereu că pentru a-mi îmbogăți vocabularul trebuie să citesc, dar pe mine nu prea mă încânta ideea. Într-o zi, m-am decis totuşi să merg la bibliotecă și doamna bibliotecară mi-a recomandat “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.. Am început lectura și nici nu mi-am dat seama ce repede a trecut timpul. Din aceea zi, am descoperit ceva nou: o lume fantastică a cărților.

Aventurile copilului Nică te captivau imediat. Am descoperit că lumea cărților este magică. Dacă eşti trist, citește o carte! Fii chiar tu personajul principal și vei vedea că te vei simți mult mai bine. (G. Claudia, clasa a VI-a A)

6

 Interviu imaginar – pagini de lectură, argumentarea preferinței pentru unele cărți sau scriitori, chestionare, scriere creativă: - Bună ziua, domnule Rașid Khalifa. Știu că sunteți un mare povestitor indian din literatura pentru copii. Eu sunt reporter la gazeta școlii ”Universul copilăriei”. Sunteți de acord să vă iau un interviu?

- Cu mare plăcere! Îmi plac cuvintele… Asta mă face fericit.

- Cum reușiți să fiți atât de vesel într-o lume care uneori e atât de tristă?

- Secretul e să pui în fiecare personaj un mesaj pozitiv.

(G. Rebeca, clasa a V-a B)

ZIUA a IX-a Lasă-ți imaginația să zboare în universul cărților! Oare ce va rezulta?!  Fantezii pe o pagină de carte …Concurs „Ateliere de creaţie”): scriere creativă în baza textelor literare citite, poezii/desene pe baza textelor citite, jurnale de lectură.

Pentru că Fram se-mbolnăvise/ De dorul oceanului îngheţat,/ A avut loc o şedinţă, Acolo, la circul minunat.

- Eu astăzi hotărăsc, /Ca Fram, ursul nostru polar/ Să se întoarcă înapoi, La Polii înghețați, /La locul său natal.

- Vă spun acum: Iată, /Luaţi acest urs de îndată, /Și duceţi-l cu vaporul Rostise vânătorul. (Croitor Mihaela, clasa a V-a A) Nunta insectelor –text suport: Călin (file din poveste) Nuntă mare, împărătească/ În lumea insectelor; Mirii… un greiere și o furnică/ Cu alaiu-n urma lor.

Muzica-i tare vestită,/ Căci greierele e tenor.

Iară două musculițe/ Vor fi soprane, acolo-n cor.

Sunet, vuiet și scânteie…/ Mai rămâne visul lor, Căci nunta nu se încheie:/Numai frumusețea unui decor.(Andreea T., cl. a VII-a ) 

Olimpiada lecturii – concurs de cultură generală pe baza lecturilor suplimentare

Cei mai buni cititori concurează la recunoaşterea personajelor literare, pasajelor de text,/ Concursul declamaţiei./Concursul creației.

7

ZIUA a X-a Vorbele zboară, scrisul rămâne!

Notează în cartea vieții cuvinte înțelepte pentru tine și ceilalți!  Jurnalul de lectură/Jurnalul clasei: Gazete de perete netradiționale - prezentarea clasei sub forma unei cărți, utilizându-se diferite texte imaginare/inventate: Povestea clasei; Întâmplări ciudate în clasa noastră; Legenda clasei; O zi de mister în clasa noastră; Peripețiile clasei noastre; Aventurile fericite ale clasei noastre; Cei mai buni cititori ai clasei noastre, etc Bulina neagră Într-o zi pe neaşteptate / S-a -ntâmplat ceva ciudat: /Băncile cele din spate Au rămas neaşezate.

Când diriginta a intrat/ În clasa noastră mare / Foarte uşor a observat / Băncile neaşezate.

Vineri la limba română /Când scriam cu pixu-n mână /O bulină mare, mare S-a strecurat uşor/ Pe lista problemelor.

Atunci un fulger m-a străpuns/ Și-o lacrimă uşor mi-a curs/ Tristeţea mi-a trecut / Când bulina n-a avut/ Niciun rost hotărâtor Și-a fost ştearsă cu putere/ De pe lista de chinuitor.

(C. Daniela, clasa a V-a A) 

Evaluarea decadei. Decernarea premiilor.

CONCLUZII : Experimentul prezentei investigații a înregistrat efecte formative care au fost exprimate destul de convingător în mărturisirile elevilor, în jurnalele lor de lectură.

Dezvoltarea atitudinilor elevilor faţă de opera literară a cunoscut eficienţa graţie antrenării lor în activități creative, captivante, inteligente, variate.

Concluziile lecturilor au fost organizate în jurul următoarelor trei întrebări: 1. Ce ați reținut din ceea ce ați citit?; 2. Ce sentimente v-a provocat lectura?; 3. Ce amintiri v-a trezit lectura? Am încercat să orientez interpretarea și redactarea de text prin întrebările formulate mai sus. Remarcabile sunt următoarele impresii de lectură: 1. notarea reacțiilor emoționale: *„Personajul Tom Canty îmi inspiră admiraţie pentru că deşi trăia într-o familie săracă, el tot voia să înveţe să scrie şi să citească”(I. Nicoleta, clasa a VI-a A)” *”Nu voi renunța niciodată în fața obstacolelor, la fel ca și cavalerul Lancelot. Mereu se găsește o soluție!”(G. Cosmin, clasa a VI-a A) 2. formularea unor constatări sau anticipații pe parcursul lecturii: 8

„12 ianuarie 2014: S-ar putea ca zidurile mănăstirii să nu se mai surpe, dacă meșterul Manole, va face jertfa cerută. Știu că el e un zidar priceput și va face tot posibilul să depășească acest obstacol (…) 14 ianuarie 2014: Ce trist sunt! Nu mă așteptam ca Manole să fie nevoit să o jertfească tocmai pe soția sa.” (K. Marius, clasa a VII-a A) 3.

interacțiunea cu personajele – intrarea in jocul textual, în rolul personajului:

”În final, mă simt fericit deoarece am reușit să o eliberez pe regina Guinevere. Dar vai!

Ce greu a fost! Câte încercări au fost la mijloc, dar cu optimism am trecut peste toate, folosindu-mă de creativitate și inteligență.” (V. Cristian, clasa a VI-a A) 4.

aprecieri despre personaje:

“M-a impresionat biata Mara pentru că fiind văduvă, ea a luptat singură şi cu voinţă puternică, pentru copiii ei.” (P.Nicoleta, clasa a VII-a A) ”Apreciez că Cireșarii sunt veseli și au simțul umorului, iar prin râs și voie bună fac față oricărei situații neprevăzute din viață.”(Ț. Violeta, clasa a VI-a B) 5.

aprecieri fată de carte- judecăţi critice:

”Mi-a plăcut cartea deoarece Heidi avea imaginație și sensibilitate și făcea din orice nimic o aventură.”(Ş. Alexandra, clasa a V-a A) *Din mărturisirile de mai sus se poate concluziona că elevii se regăsesc în actul lecturii, care are un puternic impact formativ asupra vieții personale a fiecărui cititor activ.

- E impresionant. Timp de zece zile ne-am gândit la același lucru, în mod insistent – lectura. (M. Bianca, clasa a V-a A) - La început a fost puțin mai greu, pentru că nu îmi place să citesc. Dar discutând cu colegii, am descoperit că e plăcut. (A. Silviu, clasa a VI-a A) * Elevii au avut o lectură intensivă și au reușit să conștientizeze valoarea cercului de lectură, așa cum reiese din Decalogul motivației pentru lectură: Mie îmi place să citesc deoarece… (lectura): 1. Îmi plac foarte mult aventurile; 2. Îmi dezvoltă gândirea; 3. Mă ajută să vorbesc și să scriu corect; 4. Îmi schimbă modul de a mă comporta cu ceilalți; 5. Călătoresc în lumea imaginației; 6. Îmi oferă înțelepciune; 7. Comunic mai bine cu ceilalți; 8. Îmi dezvoltă creativitatea; 9. Călătoresc oriunde în trecut, în prezent sau în viitor; 9

10. Îmi îmbogățește cunoștințele și cultura generală. (S. Alexandra, clasa a VI-a A) Activitatea de suscitare a interesului pentru lectură a dezvoltat nu numai lectura ci și scrierea creativă. În răspunsurile de mai sus evidențiem o pledoarie pentru: comunicare; creativitate; atitudine vizavi de mesaj, personaje, valori. Conexiunea cu educația plastică și-a demonstrat rolul creativ în dezvoltarea atitudinii imaginative față de opera literară.

Reflecțiile de mai sus oglindesc diverse opinii față de lectură, vis-a-vis de textele citite. Ceea ce se remarcă este actul de autocunoaștere. Majoritatea elevilor au pledat pentru personajul ales, stabilind similitudini între ei (sau viața lor) și erou, pentru cartea preferată sau pentru remarcile pozitive față de valorile cărții. Atitudinea lor s-a evidențiat prin trasarea atașamentului, prin detalierea regulilor pentru o lectură eficientă, una dintre componentele manifestării propriu-zise, fiind puterea argumentului și a opiniei personale.

Valorizarea textului artistic de către subiectul receptor s-a realizat ca modalitate creativă de dezvoltare a atitudinii elevului față de opera literară, prin actul unei lecturi orientate, supravegheate și îndrumate eficient prin următorii factori implicați: -manifestarea sensibilității artistice prin lectură; demonstrarea preferințelor literare; -exprimarea atitudinii personale față de textele literare; -prezența gustului estetic, raportându-și afirmațiile la o anumită situație narativă; -emiterea judecăților de valoare, conturând calitățile personajelor și totodată contribuțiile acestora în prestația artistică a operelor literare..

Specificul învățării creative este înțeles de P. Popescu Neveu ca o apropiere maximală de modelul cunoașterii active, devenind astfel un sistem de referință pentru toate strategiile didactice

1

utilizate în conținutul acestui proiect. Efectul scontat se

datorează factorilor constituenți ai creativității: explorare, ipoteză, deducție, punere și rezolvare de probleme în planul descifrării textului literar prin lectură, dar și realizarea practică (expoziții, colaje, vizite, drumeții, serbări, evenimente culturale) a acestui proiect.

Toate acestea au contribuit benefic în cizelarea gustului pentru lectură, la formarea deprinderii de a citi și reflecta pe marginea textelor, care, mi-ar place să cred că ar fi pertinentă și rezistentă pe toată durata vieții elevilor.

1

Grigore Nicola, Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, EDP, București, 1981, p.70

10