Volum simpozion

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

VALORIZARE ŞI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE SUCEAVA IULIE 2014 ediţie online: www.simpozion.weebly.com

ISBN 978-973-0-17054-2

coordonatori volum: prof. Dorina Cocari prof. Fărcane Liliana Mirela prof. Sinescu Mihaela Laura

Autorii articolelor poartă întreaga responsabilitate asupra conţinutului textelor.

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

PARTEA I ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE Valențele educative ale jocului Profesor APETREI MIHAELA …………………………….………………………………....5 Strategii de stimulare a motivaţiei învăţării prin activităţi exstaşcolare Profesor ARGATU CRISTINA MARGARETA ……………………………………………10 Turismul ca metodă de învăţământ Profesor învățământ primar și preșcolar BAHNA MIHAELA- ELENA ……………………14 Rolul şi importanţa activităţilor extracurriculare Profesor învăţământ primar BOBEI RAMONA VICTORIA ..…………………………..….17 Activitățile extracurriculare preșcolare și aplicabilitatea lor Profesor învăţământ preşcolar BRÂNZAN MARIA-DANIELA …..……………………… 19 Plimbările şi excursiile ca modalitate de socializare prin activităţi extracurriculare la preşcolari Profesor învăţământ preşcolar BREHOI MARIA ………………………………………...…22 Activitățile extracurriculare îngrădinița de copii Profesor învăţământ preşcolar BRUSARU VIOLETA MARIANA ………………………...24 Importanţa activităţilor extracurriculare Profesor de sprijin BULAI CLARA-BIANCA Profesor învăţământ preşcolar GHEORGHIEŞ DIANA ……………………………………27 Valenţe ale educaţiei religioase în dezvoltarea personalităţii elevilor Profesor BURCĂ IOAN …………………………………………………………………….30 Proiectarea și managementul programelor educaționale Profesor BUȘCĂ DANIELA ………………………………………………………………..33 Stimularea personalităţii elevilor prin activităţile extraşcolare Profesor BUTIURCA ADELA ……………………………………………………………...36 Dezvoltarea personalităţii copilului prin activităţile extracurriculare din grădiniță Profesor învăţământ preşcolar CARAIBOT SILVIA ……………………………………….38 Valorizarea şi socializarea prin activităţi extracurriculare Profesor învăţământ preşcolar CĂCIULIŢĂ FLORENTINA …..…………………………..42 Caracteristicile activităţilor extracurriculare prezentate prin valorificarea viziunii exprimată de filosoful Constantin Noica Profesor CĂLINESCU ANCA Profesor IOSEP MIHAELA …………………………………………………………………45 Dezvoltarea creativităţii prin activităţile extracurriculare Profesor învăţământ preşcolar CIOACĂ ELENA DANIELA ……………………………...47 Activitățile extracurriculare Profesor CÎRLIGEANU MARGARETA ……………………………………………………49 Nevoia de educaţie non-formală şi “Săptămâna Altfel" Profesor COCARI DORINA ………………………………………………………………...52 Studiul îmbinat armonios cu activităţile extracurriculare Institutor CRISTEA FULVIA Profesor PREDICA MĂDĂLINA …………………………………………………………...55 Relaţia copii - şcoală - părinţi în cadrul activităţilor extracurriculare Profesor psihopedagog CUCONU FLORINELA Profesor psihopedagog NEOFET GABRIELA ……………………………………………...57 2

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Călătorie prin copilărie Profesor învăţământ primar DASCĂLU PUŞA NADIA ........................................................58 Contribuţia activităţilor extraşcolarela dezvoltarea personalităţii preşcolarilor Profesor învăţământ preşcolar DESPA MIRELA …………………………………………...61 Avantajele activităţilor extracurriculare Profesor DRĂGHICI SIMONA- NARCISA ………………………………………………..63 Activitatea extracurriculară – stimulent sau povară?

Profesor DUMITRU MARIA …………………………………………………………….…65 Atelierele poveștilor Profesor învăţământ primar FĂRTĂIȘ DORINA PARASCHIVA ........................................67 Importanța activităților extracurriculare în învățământul preșcolar Profesor învăţământ preşcolar GHIURO NATALIA ……………………………………….70 Rolul activităților extrașcolare în formarea personalității elevului Profesor psihopedagog GOLEA SÎNZIANA ………………………………………………..71 Contribuţii ale activităţilor din cadrul cercului aplicativ „Prietenii pompierilor” la dezvoltarea socială a elevilor cu c.e.s. participanti Profesor GRIGORIU ȘTEFAN………………………………………………………………75 Activitatea extrașcolară o formă complementară de organizare a procesului de învățământ Profesor învăţământ preşcolar JAKAB CORINA IOANA ………………………………….77 Importanța activităților extracurriculare în formarea personalității elevilor Profesor învăţământ primar JURAVLE DIANA Profesor învăţământ primar BAIMACEAN LIVIA …………………………………………79 Activitatea extrașcolară-stimularea personalității și a creativității elevului Profesor învățământ primar LAZĂR MIOARA ELENA …………………………………...83 Pedagogia activităților extracurriculare Profesor LUNGEANU IOANA MIHAELA Profesor LUNGEANU CĂTĂLIN …………………………………………………………..86 Educația religioasă în școală prin activități extracurriculare Profesor MARCU IULIANA Preot MARCU RADU-LAURENȚIU ……………………………………………………....90 Rolul activităților extrașcolare în procesul instructiv-educativ Profesor învățământ primar MĂRICUȚ MĂRIOARA ...........................................................94 Activitățile extracurriculare, prilej de realizare a educației nonformale Profesor MITRULESCU CORINA-MARIANA ……………………………………………96 Valorizare și socializare prin activități extracurriculare Profesor învățământ preșcolar MIULESCU VERONICA-RALUCA ………………………99 Importanța cercului de lectură în obținerea performanțelor școlare la disciplina limba și literatura română Profesor doctor NEMEȘ CRISTINA-GABRIELA ………………………………………...102 Importanța activităților extracurriculare în procesul instructiv-educativ Profesor PALAMARIU MARIANA......................................................................................104 Prietenia-farmecul copilăriei Profesor PARASCHIV MIRELA-MAGDA..........................................................................106 Rolul activităților extrașcolare în formarea comportamentului moral la școlarul mic Profesor PATRAȘ CAMELIA-MIHAELA...........................................................................108 Rolul activităţilor extracurriculare in dezvoltarea și integrarea socială a elevilor Profesor POPESCU NATALIA ELENA…………………………………………………...112 Importanța activităților extrașcolare în grădiniță Profesor POPOVICI MIHAELA……………………………………………………………113 3

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Valorile copilăriei promovate în acțiuni curriculare și extracurriculare Profesor învăţământ preşcolar PREPELIUC DOINA………………………………………116 Valorizare și socializare prin activități extracurriculare în grădiniță Profesor învățământ preșcolar RAIȚĂ DORINA Profesor învățământ preșcolar TOIA MACRINA …………………………………………118 Activităţile extracurriculare – modalitate complementară de dezvoltare a personalităţii elevului Profesor doctor ROTĂRAŞ-DONEA LUDMILA …………………………………………121 Importanța activităților extrașcolare în dezvoltarea personalității copilului Profesor învățământ preșcolar RUZSA NATALIA-RODICA .............................................124 Activităţile extraşcolare – modalităţi de eficientizare a procesului instructiv-educativ la disciplina religie Profesor SĂFTOIU DANIELA …………………………………………………………….125 Rolul activităților extrașcolare la dezvoltarea personalității elevilor Profesor învățământ primar SCUTELNICU TUDORIȚA …………………………………128 Portofoliul, metodă de valorizare a performanței școlare Profesor inginer SIMEDRU VIORELA ……………………………………………………131 Modelul comunicativ-fincțional al actului lecturii. Abordare în lumina activităților extracurriculare Profesor SOPON LOREDANA ……………………………………………………………134 Valorizare și socializare prin activități extracurriculare Profesor învățământ preşcolar STOCHIȚĂ ILEANA-RALUCA …………………………137 Importanța activităților extracurriculare din grădiniță în dezvoltarea personalității preșcolarilor Profesor învățământ preșcolar STREIANU ANIȘOARA Profesor învățământ preșcolar OSMAN CARMEN ……………………………………….140 Importanţa activităţilor extracurriculare în învăţământul preşcolar Institutor SZABO MONICA Profesor învăţământ preşcolar BALOG FLOARE …………………………………………143 Educaţia non-formală şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor Profesor ŞENIZ ETEM Profesor BILCHIS BECHIŞ...................................................................................................146 Rolul activităților extracurriculare Profesor învăţământ primar ȘERBAN ANA-MARIA ……………………………………..149 Valorizare și socializare prin activități extracurriculare Profesor învățământ primar TÂRCĂ MIRELA MARIA …………………………………..152 Rolul activităților extracurriculare în relația școală-familie Profesor TROPONETE MARIA-MAGDALENA Profesor UNGUREANU MARIA ……………………………………………………….…154 Rolul și importanța activităților extracurriculare Profesor ȚARĂLUNGĂ ELENA ………………………………………………………….156 Locul și rolul activităților extracurriculare sportive în educația copiilor Profesor ȚURCANU ALINA-PETRUȚA ………………………………………………....158 Educația pentru problematica sănătății, pentru cunoașterea organismului uman, a funcțiilor sale, prin activități educative desfășurate în grădinița de copii Profesor învățământ preșcolar UJENIUC MARIA-ALINA ……………………………….162 Activitățile extracurriculare – mijloc eficient de dezvoltare personală și socializare Profesor învățământ primar UNGUREANU CARMEN ……………………………….…..164

4

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA VALENȚELE EDUCATIVE ALE JOCULUI

Profesor APETREI MIHAELA Liceul Tehnologic “Mihai Eminescu” Dumbrăveni, jud. Suceava „Jocul este puntea între copilărie şi vârsta matură” (J. Chateau) Jocul este o acţiune specifică încărcată de tensiuni, desfăşurate după reguli acceptate de bună voie şi în afara sferei utilităţii sau necesităţii materiale, însoţite de simţăminte de înălţare şi de încordare, de voioşie şi de destindere.1 Noţiunea de joc poate fi caracterizată succint, după expresia lui E. E. Geissler, drept „spontaneitate spontană”2, drept o acţiune generatoare de distracţie şi de reconfortare. Jocul poate deveni un adevărat instrument educativ şi didactic, o bază a metodelor de instruire şi educaţie.

Din punctul de vedere al predării limbii şi literaturii române, în special al noţiunilor de vocabular, interesează jocurile de exprimare, de rol, de interacţiune şi de limbaj.

Jocuri de exprimare. Jocuri de interacţiune. Acestea acoperă nevoia oamenilor de a comunica şi de a interacţiona. Varietatea lor o reflectă pe cea a situaţiilor de comunicare din viaţă, în care elementul principal îl constituie limbajul.

Sunt jocuri de cooperare şi de coordonare (jocuri cu un partener sau în grup), jocuri bazate pe mişcare, cu sau fără fond muzical, jocuri de relaxare, jocuri de sensibilizare, jocuri de învăţare apronunţiei, de stimulare şi dezvoltare. Jocurile simbolice, de interacţiune au subiecte din viaţa cotidiană şi permit exersarea unui număr mare de acte de vorbire.

Jocul de rol este o metodă activă de predare-învăţare, bazată pe simularea unor relaţii, statuturi, profesiuni, stări de lucru, contexte de comunicare diverse, în care elevul experimentează din multiple perspective receptarea, emiterea unui mesaj, fiind ghidat să urmărească, de exemplu: Ce se comunică? Cu ce scop se transmite? Care e statutul emiţătorului? Prin intermediul acestei metode elevul are posibilitatea de a lega mai uşor ceea ce învaţă de o situaţie concretă, favorizându-se asimilarea şi interiorizarea limbajului.

Jocul de rol, punerea în scenă implică toate mijloacele de expresie ale comunicării umane, verbale şi nonverbale. Sunt exersate competenţe ale comunicării verbale la nivel fonetic (intonaţia, pauza), lexical (găsirea celor mai potrivite cuvinte), sintactic (structura frazelor). În aria curriculară „Limbă şi comunicare”, jocul de rol mobilizează achiziţiile de limbă şi le contextualizează într-un climat ludic.3 Jocurile de cuvinte Prin folosirea acestora, profesorul terbuie să valorifice trei dimensiuni: ludică, cognitivă şi formativă. Jocurile de acest tip au rolul de a-l determina pe elev să-şi însuşească o cultură, să-şi dezvolte capacitatea de abstractizare şi să acceadă la un echilibru emiţional. Jocurile lingvistice, practicate conştient, valorifică, atrăgând atenţia asupra lor, diverse surse de nedeterminare a limbajului: polisemia, omonimia, ambiguitatea, antinomia etc. Sunt de o mare diversitate: semantice, jocuri de spirit, de idei, cuvinte mister etc. Exemple de jocuri: - Fabrica de cuvinte – constă în crearea unor cuvinte, reale sau imaginare, din două sau trei silabe ale altor cuvinte. Exemple: din bal-con şi tur-bă rezultă contur, din pla-că şi ca-să Huizinga, J., Homo ludens,Editura Univers, Bucureşti, 1977, p. 214.

Geissler, E., E., Mijloace de educaţie,Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 195.

3 Sâmihăian, Florentina, Sarivan, Ligia, Dimensiunea de gen în aria „Limbă şi comunicare”.Ghid pentru 1 2

cadre didactice, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2006.

5

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA rezultă plasă (cuvinte reale); din ră-ci-tor şi sa-ca-giu rezultă racagiu (cuvânt imaginar).

Cuvintele rezultate nu au nicio legătură de sens cu cele de la care s-au format, caracterul arbitrar putând fi discutat în cadrul orelor de predare, pentru a avertiza asupra falselor cuvinte compuse.

- Cuvintele – valiză – o variantă a fabricii de cuvinte, cu menţiunea că în compunere nu mai intră doar silabe, ci cuvinte întregi. Există cuvinte –valiză care au un corespondent în realitate şi altele care se referă la referenţi construiţi, imaginari. Jocul poate fi utilizat cu success în predarea cuvintelor compuse, în explicarea unor neologisme. Exemplu: modemul este cuvântul rezultat din amalgamarea termenilor modulator şi demodulator.

Numele oraşului Budapesta reprezintă aglutinarea a două cuvinte Buda şi Pesta. În cea dea doua situaţie, a cuvintelor imaginare, identificarea noii semnificaţii solicită din parte elevilor procese superioare ale gândirii şi o înţelegere nuanţată a contextului în care apar acestea. Exemple de o deosebită expresivitate şi de mare haz întâlnim în opera lui Ion Creangă, Amintiri din copilărie: furgăsi, (din fura + găsi), nepurcele (nepot + purcele).

Dacă le vom cere elvilor să dea definiţia cuvintelor nou formate şi să le însoţească de un desen, vom creşte gradul de atractivitate, vom valorifica mai multe tipuri de inteligenţe şi vom contribui la dezvoltarea imasginaţiei, a creativităţii.

- Dicţionarul cuvintelor inexistente. Inventaţi cuvinte folosind procedeul derivării şi al compunerii, treceţi-le într-un dicţionar şi explicaţi-le sensul. Se pot obţine astfel cuvinte precum prosticid, lenicid, plictisoicid (ucigător de plictiseală).

- Rebusurile. Aceste jocuri solicit şi stimuleză o bună cunoaştere a vocabularului. Contribuie atât la dezvoltarea gândirii combinatorii (prin modul în care situaţiile de pe orizontală se combină cu cele de pe verticală), cât şi a celei inductive (pentru că presupune trecerea de la cunoaşterea fragmentară la cea integrală a cuvintelor). Rebusul şcolar (cuvintele încrucişate) poate fi folosit cu foarte bune rezultate atât pentru consolidarea, îmbogăţirea cunoştinţelor, dezvoltarea creativităţii şi a tuturor proceselor intelectuale şi psihice, cât şi pentru evaluarea lor. Adresându-se tuturor elevilor cu posibilităţi normale de învăţare, rebusul poate fi integrat în orele de limba şi literature română, pentru captarea atenţiei, verificarea cunoştinţelor sau sistematizarea şi fixarea acestora.

Aplicaţii: 1. Dezlegaţi careul de mai jos, găsind câte un sinonim neologic pentru cuvintele date: 1. duşmănos S 2. citeţ I 3. noroc N 4. greşeală O 5. zadarnic N 6. lacom I 7. binevoitor M 8. nădejde E 2. Dezleagă rebusul de mai jos, indicând ce sensuri are în enunţurile date cuvântul polisemantic cumpănă, pe care-l vei regăsi pe verticala A – B. a. Viaţa lui e la o mare cumpănă. b. Cumpăna ei stabileşte dreptatea. c. Omul trebuie să aibă o cumpănă a înţelepciunii. d. A verificat orizontalitatea zidului cu o cumpănă. e. Sfatul lui în cumpănă nu mi-a plăcut. f. Ţăranul mi-a cântărit roşiile cu o cumpănă. g. Sensul cuvântului cumpănă în enunţul “Pe cer se profilează braţul unei cumpene”.

6

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA A

B 3. Pentru a dezlega următorul careu, găseşte paronimele cuvintelor subliniate în enunţurile date. a. În 1999, a fost o eclipsă totală de soare. b. O consoană se articulează dental atingând dinţii cu vârful limbii. c. Unchiul meu a imigrat de mult în America. d. Cenuşăreasa şi-a pierdut un condur. e. Bunicii mei locuiesc într-un ţinut colinar. f. El avea cazier curat. g. Comunicatul emis ieri a fost scurt. h. Privighetoarea are un viers plăcut.

P A R O N I M E -

Acrostihul – reprezintă o poezie, o strofă sau enunţuri, ale căror litere iniţiale alcătuiesc un cuvânt, un nume propriu, o dedicaţie, o propoziţie. Exemplu: alcătuiţi o listă cu animale pornind de la termenul vocabular.

Viperă Ornitoring Cal Arici Bursuc Uliu Libelulă Albină Raton

Jocurile semantice, sub diverse forme, pot servi la predarea, fixarea unor conţinuturi, destind atmosfera, cultivă creativitatea şi dezvoltă competenţele de auto- şi intercunoaştere. Pentru predarea noţiunilor de vocabular, se pot efectua exerciţii de tipul: a. descrierea prin antonime: Sunt guraliv, de vreme ce sunt taciturn.

Sunt scund, de vreme ce nu sunt... b. prezentarea unor enunţuri oximoronice: Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.(Nicolae Iorga) - Găseşte-ţi perechea (nume şi calitate) 7

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Elevul asociază persoanei sale un animal, o plantă, un obiect dintr-un câmp semantic dat / la liberă alegere sau dintr-o clasă morfologică dată, care îl descrie. Jocul se poate adapta pentru predarea unor noţiuni de vocabular. Li se mai poate cere ca obiectul asociat să aibă aceeaşi iniţială cu cea a numelui său.

- Jocul definiţiilor – se poate folosi efficient pentru a fixa concept referitoare la comunicare.

1. Un grup primeşte sarcina să substituie cuvintele subliniate prin definiţiile lor din dicţionar.

2. Perechea va trebui să identifice cuvintele care au fost înlocuite.

Aplicaţie: Termenii la care se referă definiţiile următoare sunt cuvinte compuse în alcătuirea cărora se află substantivul ochi. Găseşte-i!

Disc de sticlă (montat într-o garnitură metalică) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui şi este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panouri pe şosele.

Tub electronic cu ecran fluorescent folosit la aparatele de radio, ca indicator de funcţionare.

Nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescenţe mari, albe.

-

Reconstituiri  Cuvinte camuflate. Fiecare elev primeşte în plic trei cuvinte pe care urmează să le integreze într-un text de 5-6 rânduri. După ce redactează textul, îl citesc, iar apoi colegii trebuie să ghicească cuvintele de la care a plecat.  Completaţi proverbele, expresiile date folosind numele unor păsări /animale/ insecte/ plante etc. Exemple: Fricos ca.../ Plouat ca.../A-şi băga capul în pământ ca.../A ţi se face pielea de.../ Unde nu este fum...  Proverbe zăpăcite Daţi n exemple de proverbe şi expresii. Un copil alege unele cuvinte dintr-un proverb, celălalt va completa lacunele cu termenii din alte proverbe, expresii, păstrându-se structura sintactică. O altă variantă presupune introducerea unor cuvinte uzuale în cadrul unor proverbe / expresii. Exemplu: se dau următoarele proverbe, expresii: Bate şaua ca să priceapă iapa, Ulciorul nu merge de multe ori la apă, A risipi orzul pe gâşte, A avea balta peşte, A tăia frunză la câini etc., care pot deveni: A tăia frunză la peşti, Bate şaua ca să priceapă gâsca, Ulciorul nu merge de multe ori la coafor, A risipi orzul pe broaşte, A avea balta apă etc.  Calamburul este un joc bazat pe echivocul rezultat din alăturarea a două cuvinte, în scopul obţinerii unor efecte comice: “Banul este un nume rar” (Mihail Kogălniceanu).

Deoarece calamburul se realizează prin exploatarea intenţionată a mai multor fenomene lingvistice care pot crea ambiguitate, acesta poate fi un punct de plecare în predarea unor 8

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA noţiuni ca: omonimia, paronimia sau polisemia. „Poetul nostru, plin de har, / Zace-n pământ la Murfatlar, / Invidios cum să nu fii? / El chiar şi mort e printre vii.”4  Epigramele “Epigramele mizează pe un contrast, pe o aşteptare frustrantă, care pot să fie de natură sintactică, semantică, pragmatică”5. Structura unei epigrame cuprinde: o dedicaţie (prima parte) un text versificat (a doua parte). Dedicaţia are ca scop punerea în context, prezentarea unui personaj sau a unei situaţii care vor face obiectu părţii versificate. Epigramele care se bazează pe relaţiile semantice dintre cuvinte pot servi foarte bine predării şi învăţării noţiunilor de vocabular ca omonime, antonime, polisemie, iar cele care presupun raportarea la un context cunoscut de clasă se pot folosi cu succes în momentele de captare a tenţiei şi în lecţii care urmăresc însuşirea altor noţiuni lingvistice. Exemplu: epigrama de mai jos am folosit-o la predarea polisemiei:„Fugărise vânătorul,/La Văleni, un pui de urs,/Dar l-a fost ucis, la curs,/Domnul Iorga, oratorul./P.S. : Nu cu glonte, c-un discurs.” (Păstorel Teodoreanu) Cu ajutorul unor epigrame, cum ar fi următoarea, în care adjectivul mic este folosit cu două referiri: una la aspectul fizic şi alta la cel moral, intelectual: “Te-ai înălţat atât de sus / iubitul meu amic / Încât să nu te miri, de jos / că-mi pari atât de mic” (A. C. Cuza), se pot sublinia relaţiile antonimice sus / jos, dar şi semnificaţiile dependente contextual ale cuvintelor mic şi sus.  Ghicitorile – sunt procedee didactice de stimulare a cretivităţii, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o fiinţă, un fenomen, cerându-se identificarea acestuia prin asocieri logice. Ghicitoarea are două părţi: una, în cxare se prezintă sintetic caracteristicile şi a doua, întrebarea (ghici ce este?). În descriere trebuie să existe cuvinte-cheie care să conducă la identificare. În funcţie de clasă, ghicitorile vor avea un grad mai mare sau mai mic de încifrare. Tipuri de ghicitori: a. Ghicitori de descriere: Ţine trena substantivului; cum schimbă acesta direcţia, hop şi el! Cine este? (adjectivul) b. Ghicitori de analiză: Este rigid şi dai pretutindeni de el, tot timpul şi în toate modurile. Cine este? (adverbul) c. Ghicitori de comparaţie: Nu-ţi alătură două cuvinte, nu-ţi dă prefixe sau sufixe, dar îţi face cadou cuvinte noi. Cum se numeşte? (conversiunea) d. Ghicitori de generalizare e. Ghicitori literare: Am două ferestre, dimineaţa se deschid, iar seara se închid.

Ghici! (ochiul ca ferestră a sufletului) f. Ghicitori eliptice Jocul didactic este una dintre cele mai eficiente metode de învăţământ, cu atât mai mult cu cât are avantaje evidente, în ciuda faptului că, cel puţin în aparenţă, în el primează plăcerea şi destinderea. Unele dintre ele sunt enumerate şi demonstrate în cartea lui Jean Chateau6: - jocul nu este o simplă distracţie, un simplu divertisment, el educă voinţa,rezistenţa, capacitatea de arespecta anumite convenţii: „A te juca înseamnă, în general, a-ţi propune o sarcină de îndeplinit şi a te obosi, a face un efort, pentru a îndeplini această sarcină.”

- învaţă elevul ce însemnă apartenenţa la un grup, spiritul de echipă, responsabilitatea faţă de ceilalţi: „Jocul e un jurământ făcut în primul rând ţie însuţi, apoi altora, de a respecta anumite consemne, anumite reguli... Pentru un copil mai mare, a se juca înseamnă a îndeplini o funcţie, a deţine un loc într-o echipă. Din acest moment, ca şi munca, dobândeşte un caracter social.

Unui poet, epitaf de Caten Popescu, în Vasile Şerban, Ivan Evseev, op. cit., p. 187.

Marcus, Solomon, Paradigme universale III. Jocul, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007, p. 108.

6 Chateau, Jean, Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967, p. 192-195.

4 5

9

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Prin intermediul jocului, copilul ia contact cu alţii, se obişnuieşte să ţină seama de punctul de vedere al altora, să iasă din egocentrismul său original. Jocul e o activitate de grup.”

Jocul didactic poate fi utilizat în toate etapele procesului de învăţământ, în scop de sensibilizare a elevilor pentru activitate, în scopul predării, învăţării, consolidării, recapitulării sau chiar evaluării cunoştinţelor. Natura conţinutului ştiinţific, particularităţile de vârstă ale clasei, resursele materiale şi de timp sunt câteva condiţii în funcţie de care se optează pentru un anumit tip de joc.

John Locke spunea: „ Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo patimă. Întreţineţi-i deci într-o stare de spirit plăcută, dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât de imposibil să imprimi un caracter frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă”.

BIBLIOGRAFIE: Chateau, Jean, 1967,Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 192-195.

Huizinga, J., 1977, Homo ludens, Editura Univers, Bucureşti, p. 214.

Geissler, E., E., 1977, Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 195.

Pavelescu, Marilena, 2010, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Corint, Bucureşti.

Pânişoară, I.-O., 2001, „Metode moderne de interacţiune educaţională”, în Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi.

Pintilie, Mariana, 2003, Metode moderne de învăţare –evaluare, Editura Eurodidact, ClujNapoca.

Sâmihăian, Florentina, Sarivan, Ligia, 2006, Dimensiunea de gen în aria „Limbă şi comunicare”.Ghid pentru cadre didactice, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.

Solomon, Marcus, 2007, Paradigme universale III. Jocul, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 108.

STRATEGII DE STIMULARE A MOTIVAŢIEI ÎNVĂŢĂRII PRIN ACTIVITĂŢI EXSTAŞCOLARE

Profesor ARGATU CRISTINA MARGARETA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava STRATEGIA MOTIVAŢIEI ÎNVĂŢĂRII PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE Activităţile extracuriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltăriialtor aspecte particulare ale personalităţii acestuia. În scopul socializării şi integrării copiilor cu nevoi speciale, completarea activităţilor educative şi terapeutice din şcoală se realizează cu aportul activităţilor cxtraşcolare. Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup, creşterea stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grup, intensificarea implicării 10

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA părinţilor în dezvoltarea relaţiilor dintre şcoală şi comunitate, dispariţia anumitor bariere în comunicare şi asigurarea unui cadru de confort psihic necesar elevilor care se implică mai greu în rezolvarea sarcinilor la clasă. În sprijinul celor afirmate mai sus, pot da câteva exemple remarcabile care au înregistrat progrese deosebite în rezultatele şcolare datorită implicării lor în activităţile extraşcolare, copiii care la începutul anului şcolar nu-şi manifestau nici cel mai mic interes faţă de activităţile clasei. Astfel, unu dintre ei a devenit responsabil în Consiliul elevilor pe clasa cu activităţile extraşcolare, funcţie de care este foarte mândru şi care l-a determinat să se implice tot mai mult în viaţa şcolară.

Ca orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare şi organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare, implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor extracurriculare rezidă deci în gestionare acelor trei procese şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între acestea. În cadrul activităţilor extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale,diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice situaţie educaţională din şcoală,dar esenţa lor stă în particularizare, prin prisma specificului categoriei de activităţi extracurriculare pe care le vizează. Există însă nişte repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de tipul de activitate extracurriculară avută în vedere. Indiferent de nivelul de acţiune şi de tipul de control, procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape şi se manifestă, ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic, structurat în jurul următoarelor aspecte, asupra cărora am încercat să oferim câteva note apreciative: 1. Selectarea finalităţilor, scopurilor şi obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de implementare a activităţilor extracurriculare.

2. Alegerea experienţelor extracurriculare necesare atingerii finalităţilor educaţionale, planificate şi organizate în prealabil, conform caracteristicilor situaţiei educaţionale, finalităţilor urmărite, conţinuturilor curriculare, dar mai ales, particularităţilor de vârstă şi individuale ale educabililor.

3. Alegerea conţinuturilor prin intermediul cărora este oferită experienţa de învăţare, conform unor criterii de selecţie mai puţin riguroase şi ştiinţifice, şi mai degrabă, centrate pe nevoile şi interesele educabililor.

4. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice cu caracter extracurricular şi anticiparea modalităţilor generale de realizare a acestor două aspecte, ca şi repere orientative pentru munca efectivă a cadrelor didactice.

5. Evaluarea eficacităţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru eficientizarea şi optimizarea activităţilor extracurriculare. Modalităţile sunt: evaluarea realizată de către principalele categorii de persoane care vor fi implicate în activităţile extracurriculare şi evaluarea prin testarea efectivă în practică a proiectului extracurricular, pentru a-i certifica eficienţa. În continuare voi prezenta câteva din activităţile extraşcolare la care au participat cu drag şi interes copiii cu nevoi speciale.

Concursurile şcolare au o valoare deosebită pentru stimularea motivaţiei învăţării acestor copii, aşa cum bine s-a remarcat în cadrul unor activităţi care au avut la bază competiţia.

Două cazuri mai deosebite merită amintite aici: în primul rând este vorba de un elev bun la învăţătură, poate singurul la care motivaţia învăţării este intrinsecă, şi care, înaintea începerii concursului „Cel mai bun recitator" era atât de emoţionat şi de dornic de reuşită, încât nu mai prididea să-şi facă cruce. Cel de-al doilea caz care m-a impresionat este cel al elevului cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de comportament, care neînvăţând poezia, nu a putut participa la concurs. În timpul pauzei, acesta s-a căznit singur, pentru că citeşte pe litere, iar la următoarea oră, fericit şi plin de încredere, a recitat strofa învăţată. N-am să uit niciodată fericirea şi satisfacţia din ochii lui, atunci când a fost lăudat în faţa colectivului de elevi.

11

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Serbările şcolare au valenţe psihopedagogice deosebite în cazul tuturor copiilor, dar mai ales în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Este nomentul când ei se pot afirma la fel de bine ca şi ceilalţi copii, iar bucuria afirmării pe scenă în faţa părinţilor, a colegilor şi cadrelor didactice este imensă. Serbările ncu diferite ocazii, prilejuiesc momente de înaltă trăire emoţională şi afectivă, dezvoltă mândria şi stima de sine, dar şi competenţe lingvistice, exersarea memoriei, cultivă simţul şi spiritul estetic. Acum se pot descoperi talente şi aptitudini care au stat în stare latentă, şi, care odată provocate, pot deschide noi căi de dezvoltarea şi afirmarea personalităţii fiecărui copil.

Carnavalul este o altă activitate extraşcolară care aduce multă bucurie, amuzament şi satisfacţie copiilor. Aici se împletesc armonios activităţile ludice cu cele ale educaţiei tehnologice prin care elevii îşi confecţionează singuri propriile măşti şi costume.

STRATEGIA MOTIVĂRII PRIN ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE Este binecunoscut faptul că oricărui copil îi place să deseneze, să „mâzgălească" încă din fragedă copilărie pereţii camerei, cărţi, foi, simulând scrisul peste tot. Este modul lui de a-şi exprima trăirea artistică, dar şi cunoştinţele şi gândurile sale, felul său de a reprezenta lumea.

Bucuria trăirii „operei de artă"este atât de mare încât aceasta, în timp, va influenţa puternic dezvoltarea proceselor cognitive superioare (gândirea, memoria, imaginaţia), afectivitatea, creativitatea copilului, dar poate, de asemenea, stimula trezirea interesului şi a motivaţiei pentru învăţare.

Strâns legată de aceste strategii, este abordarea conceptelor de inteligenţe multiple. Este recunoscut faptul că oamenii învaţă în moduri diferite; în timp ce unii învaţă mai uşor citind cărţi, alţii învaţă mai bine cu ajutorul imaginilor şi diagramelor, unii preferă să înveţe în grup, alţii singuri.O mare parte din responsabilitatea profesorului este să-i ajute pe elevi să-şi atingă potenţialul maxim. În prezent, stilurile de învăţare lingvistic şi logico-matematic domină educaţia, iar majoritatea sistemelor de învăţământ măsoară succesul în aceste două domenii.

Aceste tendinţe au efecte discriminatorii faţă de elevii care nu se încadrează într-un profil aşteptat sau dorit de educatori. Un copil care se poate exprima mai uşor din punct de vedere lingvistic nu este cu nimic superior celui care gândeşte şi se exprimă prin imagini plastice.

Dascălului îi revine sarcina majoră de a descoperi ceea ce este mai bun în copil, ceea ce-l face să înveţe mai uşor şi abia de aici în acolo să-şi construiască strategiile didactice.De aceea copiii se manifestă diferit şi sunt nerăbdători atunci când li se oferă la activităţile exstraşcolare posibilitatea de a face şi a arăta talentul lor.Am întâlnit copii cu tulburări de comportament şi de atenţie, dar când li s-a oferit ocazia de a picta icoane pe sticlă,au devenit foarte atenţi pictând icoane deosebite, îmbinând culorile cu gust şi pricepere.

STRATEGIA MOTIVĂRII PRIN CULTIVAREA ABILITĂŢILOR PRACTICE Având aplicabilitate în viaţa de zi cu zi, abilităţile practice permit explicarea lumii înconjurătoare şi oferă copilului cunoştinţele necesare pentru a acţiona asupra acesteia, în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe. Pe baza teoriei inteligenţelor multiple şi din perspectiva interdisciplinarităţii, am introdus în strategia didactică cât mai multe elemente şi momente specifice abilităţilor practice tocmai pentru a veni şi în sprijinul copiilor care întâmpină greutăţi la unele obiecte, putând, astfel, înţelege noţiunile noi şi exprima mai uşor prin acest mod.

Această strategie are mari influenţe asupra activării şi stimulării motivaţiei învăţării, cu precădere asupra copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, care astfel au posibilitatea afirmării dezvoltării stimei de sine. Elevii participă cu mare drag la tot felul de activităţi practice începând de la simple colaje, cusături fine şi complicate şi până la tehnica lor origami şi 12

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA quilling. La această activitate copiii au participat foarte emoţionaţi ,deoarece au confecţionat felicitări şi mărţişoare .Apoi ca o încununare a muncii lor, lucrările au fost dăruite de copii bătrânilor dintr-un Cămin de bătrăni, unde emoţia a fost mai mare decât atunci când au lucrat, pentu că o bătrânică le-a cânt un cântec despre familie şi copii ceea ce i-a impresionat profund.

Această activitate i-a pus pe gânduri şi au promis că vor face acest gest frumos în fiecare an de Mărţişor.

STRATEGIA MOTIVĂRII PRIN ACTIVITĂŢILE LUDICE „Copilul trebuie să vină la şcoală cu lumea lui."

Jocul este o activitate desfăşurată cu plăcere în care se solicită eforturi fizice şi mentale.

Copiii intră uşor în atmosfera jocului şi trăiesc atât de puternic încât neglijează alţi stimuli din jur. Jocul devine o lume a lor, din care îi scoţi cu greutate. Joaca devine o formă proprie de manifestare, în care se afirmă liber şi trăieşte satisfacţii puternice, este o distracţie pentru copil, o evadare din lumea organizată şi o incursiune într-o lume proprie în care por apărea restricţii numai dacă sunt acceptate de copil.

Venind la şcoala, această lume se continuă prin tot felul de activităţi în care, deşi învăţarea este vizată, jocul are un rol deosebit, cu multiple valenţe formative. Locul jocului liber, spontan, neorganizat, este luat treptat de jocul didactic. Spre deosebire de alte jocuri ale copiilor, jocul didactic se distinge prin calităţile sale educative, prin împletirea elementului distractiv cu cel educativ, ceea ce face din acest joc o activitate atrăgătoare. Prin jocul didactic copilul îşi exersează cunoştinţele, le fixează şi le consolidează, le aplică în diverse situaţii, devenind în timp deprinderi şi priceperi.

Jocul didactic este unul dintre factorii cei mai importanţi în formarea şi stimularea motivaţiei învăţării; este scânteia declanşatoare ce produce acea stare emoţională care trezeşte elevului dorinţa şi preocuparea faţă de activităţile din clasă. Este suficient să spui elevilor „Haideţi să ne jucăm un joc!" ca toate frunţile să se descreţească, se simte o relaxare în atitudinile lor, iar privirile exprimă o bucurie şi curiozitate profundă până şi la cel mai apatic elev. Cele mai „gustate" jocuri didactice practicate la clasa incluzivă sunt jocurile care presupun şi dinamism, mişcare - jocurile de rol, dramatizările - în care, pentru câteva momente, elevii cu nevoi speciale, uită cine sunt, îşi schimbă identitatea, se confundă cu personajul sau rolul interpretat.

Deasemenea, completarea unor careuri, dezlegarea enigmelor şi a definiţiilor au devenit o activitate deosebit de atractivă pentru aceşti elevi, care, nici măcar nu auziseră de existenţa lor.

BIBLIOGRAFIE: Cerghit, I. (2002J, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti.

Gardner, H. (1993), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, Basic Books, New York.

Gherguţ, A. (2001), Psihologia persoanelor cu cerinţe speciale, Strategii de educaţie integrată, Editura Polirom, laşi.

13

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA TURISMUL CA METODĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT Profesor învățământ primar și preșcolar BAHNA MIHAELA - ELENA Şcoala Gimazială Părhăuți, jud. Suceava Motto: „ Să facem din copiii ce cresc sub ochii noştri oameni care, înţelegând nevoia mişcării, să o traducă în fapt prin îndeplinirea zilnică a unor forme de activitate sportivă uşoară şi apoi să le rămână definitive toată viaţa.” Eugen Pora Idealul educaţional promovat în diverse proiecte de reformă, cât şi în demersul legislativ vizează dezvoltarea integrală şi armonioasă a individului, formarea unei personalităţi autonome şi creative. Este foarte clar că educaţia fizică joacă un rol important în formarea individului, fără de care nu se poate percepe o dezvoltare integrală.

Educaţia fizică constituie o parte organică a educaţiei multilaterale.Importanţa ei la oricare vârstă şcolară, rezultă din scopul general al educaţiei, avându-se în vedere particularităţile de vârstă ale copiilor.

Copiii dispun de o uimitoare energie, de această avuţie naturală care trebuie canalizată, folosită creator, în scopul creşterii normale, al dezvoltării armonioase a viitorului cetăţean.

Dorinţa de mişcare, dinamismul caracteristic copiilor, trebuie să devină instrumente în mâna părinţilor, educatorilor, profesorilor de educaţie fizică, prin care să acţioneze în sensul formării unor oameni sănătoşi, viguroşi, apţi din punct de vedere moral.

Practicarea turismului de către copii este cu deosebire recomandată deoarece, desfăşurându-se numai în aer liber, vara sau iarna, se realizează călirea fizică a organismului, se dezvoltă, mai ales în cadrul excursiilor făcute pe jos sau în drumeţii, o serie de calităţi ca: îndemânarea, agilitatea, forţa, rezistenţa. Indiferent prin ce formă de desfăţoară turismul,el contribuie în acelaşi timp la lărgirea orizontului de cunoaştere.

România are numeroase şi variate monumente istorice de o mare valoare, care destăinuie viaţa din regiunile respective, care evidenţiază evenimentele din trecutul poporului nostru, care fac cunoscute nivelul şi caracterul artei româneşti din diferite epoci şi regiuni. Mânăstirile, palatele, casele vechi însoţite de legende şi tradişii sunt tezaure inestimabile ale trecutului, dar şi prezentului nostru şi reprezintă un potenţial turistic ce rivalizează cu cel natural al munţilor sau litoralului. Cunoaşterea acestora de către elevi creeată o intensă emotivitate spirituală.

Este cunoscut faptul că, încă de mici, copiii îşi doresc să petreacă nopţile în corturi, pe lângă foc, să pescuiască, să adune plante şi roci, să trăiască din plin o viaţă cu neprevăzut şi întâmplări de tineri învingători ai naturii.

Folosirea turismului ca metodă de învăţământ este o activitate indispensabilă în procesul transmiterii şi însuşirii cunoştinţelor de către elevi. „Pedagogul va pune accentul pe scopul instructiv-educativ al [turismului], omul de ştiinţă pe cel ştiinţific, sportivul pe exerciţiile sportive şi fiecare dintre ei îl vor folosi ca mijloc de recreere şi distracţie...”(C. Ciurcăneanu, Z. Adămuţ, Excursia şcolară, E.D.P., 2002, p.11).

Desigur, turismul cunoaşte o diversitate de forme de organizare şi desfăşurare, dar mai adecvate pentru copii sunt următoarele: 1. Plimbările, ce se pot efectua oricând dispuneţi de puţin timp liber. Ele au în general ca scop îmbinarea dorinţei de recreere în aer liber cu tentaşia de a cunoaşte împrejurimile în care vă aflaţi.

2. Drumeţiile, plimbări mai organizate; durează, de regulă, câteva ore sau zile şi are un traseu mai larg, care se parcurge mergând pe jos. Ele au ca scop vizitarea şi cunoaşterea unor 14

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA împrejurimi mai îndepărtate, a unor obiective de interes turistic, vizitarea unor colegi şi prieteni care învaţă într-o localitate apropiată.

3. Excursiile sunt acţiuni turistice care presupun o atentă pregătire în prealabil, deoarece ele se pot organiza pe una sau mai multe zile şi de regulă angrenează un grup mai mic sau mai mare de elevi, pentru care este nevoie să se rezolve din timp probleme de cazare, de masă şi de transport. Excursiile au, în general, ca scop cunoaşterea la faţa locului a frumuseţilor naturale ale patriei noastre. Se pot organiza la sfârşit de săptămână, în vacanţe, vara sau iarna şi e recomandat să îmbine mersul pe jos cu deplasarea în autocar, tren, avion sau vapor.

4. Turismul „cu viaţa în campinguri” sau tabăra şcolară este în plină dezvoltare în ţara noastră, existând asemenea locuri pe litoralul Mării Negre, în zone montane, în apropierea locurilor de mare interes turistic şi a principalelor căi de trafic rutier. În aceste cazuri, excursiile, drumeţiile şi plimbările se pot organiza având caloc de plecare şi de înapoiere terenul de camping.

5. Cicloturismul este o formă de practicare a turismului în care deplasarea se face pe bicicletă, pe drumuri accesibile, în condiţii de bună cunoaştere a tehnicii pedalatului şi a regulilor de circulaţie rutieră. Primăvara, îndată ce timpul o permite, se pot organiza scurte ieşiri, individuale sau în grup, mărindu-se treptat distanţa parcursă şi gradul de dificultăţi ale traseului, astfel ca, mai târziu, să de iniţieze excursii de o zi(la sfârşit de săptămână). Perioada de vârf a acţiunilor de cicloturism este în timpul lunilor de vară, în vacanţă. În condiţii normale, cu o bicicletă obişnuită, pe un drum bun, fără pante accentuate, se pot parcurge 15-18 km/oră, în funcţie de condiţia fizică a elevilor.

Pentru oricare dintre formele de desfăşurare a acţiunilor turstice este bine să de respecte următoarele indicaţii prealabile, adaptate la situaţia concretă: - fixarea scopului şi a obiectivelor acţiunii, în funcţie de timpul disponibil, gradul de pregătire fizică, particularităţile individuale şi de vărstă ale elevilort; - documentarea, constând în consultarea hărţilor, pliantelor, fotografiilor, vederilor, texte literare etc.; - fixarea itinerariului, în funcţie de durata acţiunii, numărul participanţilor, anotimp, documentare prealabilă; - asigurarea transportului, a cazării şi mesei, dacă este cazul; - selecţionarea şi instruirea elevilor participanţi, care presupune:  pregătirea în vederea unui efort fizic pe care îl vor depune în activitate;  repartizarea materialelor de folos comun;  repartizarea sarcinilor speciale;  repartizarea copiilor în colective de specialişti(naturalişti, istorici, geografi, cronicari, fotoreporteri etc.)  sfaturi pentru aranjarea rucsacului, a conţinutului trusei medicale sau a echipamentului;  organizarea unei întâlniri la carec să participe copiii-turişti, părinţii acestora, precum şi cadrele didactice ce îi însoţesc.

Iată şi câteva recomandări privind parcursul drumeţiilor: - traseele să fie cunoscute de către cadrul didactic conducător; - lungimea şi dificultatea traseului ales să corespundă posibilităţilor fizice ale participanţilor; - echipamentul trebuie adaptat în funcţie de durata, anotimpul şi altitudinea la care se face drumeţia; - o grijă deosebită trebuie acordată încălţămintei, care trebuie să fie comodă, iar ciorapii să nu aibă cusături care să jeneze la mers; - după fiecare oră de mers se va acorda o mică pauză pentru oduhnă; 15

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ritmul de mers este bine să fie cât mai constant, deoarece astfel de evită oboseala. La colective mixte, el va fi dat de fete şi de cei mai puţin pregătiţi fizic; - după 10-15 minute de la plecarea în drumeţie este bine să se facă o mică oprire, o „haltă de ajustare”, în care elevii să-şi aranjeze echipamentul, în special încălţămintea; - o etapă zilnică nu va depăşi 6-7 ore de mers; - este obligatoriu să existe un încheietor de coloană, dintre cei care cunosc traseul şi pe toţi participanţii la drunâmeţie; - vara, plecarea în excursie sau drumeţie să se facă dimineaţa, cât mai devreme, pentru a se merge pe răcoare; popasul mare, de mijloc, se realizează pe cât posibil la ora prânzului, când este cel mai cald. deplasarea va continua după acest popas, pe răcoare. În cadrul acestor activităţi, coordonatorul are şi numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă sarcinile procesului instructiv-educativ, pe lângă cele ce ţin de exerciţiul fizic. Datorită faptului că este mai apropiat de elev decât în clasă, reuşeşte să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui şi, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei moral-civice.

Valorificarea materialului strâns printr-o excursie tematică, poate reprezenta un punct în planul oricărui cerc, cunoscută fiind complexitatea obiectivelor pe care le urmăreşte această activitate.

Cercul sportiv, pe lângă diferitele discipline sportive, cuprinde turismul şi drumeţia, precum şi diferite sporturi care nu se pot practica decât în aer liber, prin deplasarea colectivului de copii în locuri speciale.

Cercul de turism poate organiza colţul turistic în şcoală, folosind fotografii făcute în excursii, articole, cântece de tabără, epigrame şi versuri satirice la adresa unor lipsuri, jurnale de excursie, drumeţie sau tabără şi asigură, datorită drumeţiilor şi excursiilor cu corturi în jurul localităţii, condiţii pentru desfăşurarea celorlalte activităţi educaţionale: istorice, geografice, ştiinţifice, etnografice, sportive etc.

Educaţia fizică, alături de un regim corect de viaţă, odihnă şi de o educaţie sănătoasă, joacă un rol important în îndeplinirea dezideratelor zilelor noastre.

Excelent mijloc de realizare a educaţiei fizice, turismul reprezintă un ansamblu de forme de organizare a acelor acţiuni care constau din efectuarea unei deplasări pe jos sau cu orice mijloc de locomoţie, pe distanţe şi durate variabile, în grup sau individual, cu scopul de a cunoaşte frumuseţile naturii, zona care se vizează, obiective de interes istoric, cultural, artistic, economic, social etc.

Aşa cum spunea I. Haţieganu, „fără cultură fizică nu se poate concepe o educaţie integrală, ea fiind o disciplină care transformă fizicul în purtător de valori spirituale”. Închei prin cuvintele lui Calistrat Hogaş, ce sunt o pledoarie pentru practicarea turismului, mai ales cel realizat prin mersul pe jos: „Orice călătorie afară de cea pe jos e după mine, o călătorie pe picioare străine.”

-

BIBLIOGRAFIE: C. Ciurcăreanu, Z. Adămuţ, Excursia şcolară, E.D.P., Bucureşti, 2002 C. Ciurcăneanu, C. Vodă, Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor de turism cu elevii, E.D.P., Bucureşti, 2006 *** Preocupări didactice, Nr.3, Suceava, 2002 *** Enciclopedia practică a copiilor, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1993

16

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ROLUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ primar BOBEI RAMONA VICTORIA Şcoala Gimnazială “ Anton Pann” Craiova, jud. Dolj Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative.

Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică, dar în acelaşi timp, să-i atragă şi pe şcolari.

Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.

Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.

Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Astfel de activităţi sunt de o reala importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârsta, copiii acumuleaza o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen cu o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa in aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, şcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. In urma plimbarilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice. Plimbările prin parc, frunzele ruginii ,stolurile de păsări care se pregateau de plecare, frumuseţea deosebită a 17

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA acestui anotimp le vor ramâne în suflet, creaâdu-le emoţii estetice. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul. Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează sau au de alcătuit scurte texte.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală. Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacţie, prin faptul că arta filmului dă copiilor iluzia realităţii. Prin organizarea de concursuri se dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea, se pot depista talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive completează activităţile sportive şi contribuie, pe lângă dezvoltarea armonioasă a organismului, şi la menţinerea unei bune dispoziţii a copiilor şi la înveselirea lor. Activităţile extracurriculare sunt apreciate de copii, dar şi de factorii educaţionali în măsura în care lărgesc şi adâncesc influenţele exercitate în procesul de invătământ, valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor organizează timpul liber al copiilor,sunt organizate ingenios, cu caracter recreativ, copiii îşi pot manifesta spiritul de iniţiativă, participă liber necondiţionat,creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor, contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor Cadrele didactice au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenţă pozitivă mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare moral-civice contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.

Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede 18

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.

BIBLIOGRAFIE: IONESCU, M.; CHIŞ, V. Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Ştiinte ale Educaţiei Revista invăţământului preşcolar, 3-4/2006 PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009 ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE PREȘCOLARE ȘI APLICABILITATEA LOR Profesor învăţământ preşcolar BRÂNZAN MARIA-DANIELA Grădinița cu Program Prelungit Nr.5 Caransebeș, jud. Caraş-Severin Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotații, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ, de pe instrucție pe educație. În contextul afirmării unei viziuni holistice asupra educației, școala nu mai poate răspunde singură nevoilor tot mai complexe ale societății, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul său bine stabilit în formarea personalității copiilor. Grădinița ca instituție educativă, continuă educația copilului începută în familie, iar actul educațional are rolul de a stimula și valorifica talentul, aptitudinile, de a susține comunicarea, de a încuraja competiția și asumarea de responsabilități în vederea dezvoltării și formării unei personalități armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.

Timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenția organizatorilor procesului de instruire și educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia în procesul educativ al tinerei generțtii. Copiii, au nevoie, de activități de joc, de dans, de sport. Este și motivul pentru care educatoarele trebuie să acorde toata atenția bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădinițe, îmbinând armonios, munca și învățarea cu distracția și jocul.

Prin activitățile extracurriculare desfășurate în grădinițe se urmărește completarea procesului didactic, organizarea rațională și plăcută a timpului liber. O cerință foarte importantă vizând opțiunea pentru astfel de activitate este selecționarea din timp a suportului teoretic în funcție de interesele și dorințele copiilor și ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală.

Activitățile extracurriculare organizate în grădinițe pot avea conținut cultural, artistic sau spiritual, conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități de joc, de participare la viața și activitatea comunității locale.

Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara 19

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA activităţilor obligatorii, sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Este vorba despre activităţi extracurriculare care se desfăşoară sub îndrumarea educatoarelor.

Activitatea extracurriculară în sine, prin structură şi conţinut specific, este in mod natural complementară activităţii de învăţare realizată în clasă. În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc.

La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau a substitutelor (prezenţa concretului în orice tip de activitate este absolut indispensabilă).

Rolul educatoarei (dar şi al familiei) este acela de a oferi în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe necesare care motivează conduitele şi normele eco-civice, de a crea şi de a organiza activităţi educative stimulative. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii despre animale, despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte (în funcţie de: mediul rural-urban, derularea anotimpurilor, meserii, etc). Îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei sau despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă e puţin prematur pentru nivelul lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acţiunilor şi implicit al activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă de ele.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializării si la stimularea dezvoltării biopsihosociale a celor mici; astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice (de desen, pictură, modelaj, colaj, etc.), al celor de educarea limbajului, iniţiativă în cadrul jocurilor, etc. Materialele didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităţi extracurriculare: planşe, imagini, vederi, măşti, costumaţii, albume foto, diapozitive, diplome, cărţi, pietricele, ierbare, etc. rămân o dovadă liberă a activităţilor desfăşurate şi «o punte către trecutul educaţional extracurricular» în care au fost implicaţi în diferite contexte.

Spectacolele sau vizionările (teatrul de păpuşi) constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii puternice.

Vizionarea unor filme pentru copii, diafilme, desene animate, spectacole de teatru, serbări constituie « un izvor de informaţii » dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. De exemplu, vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau sportive urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc. Filmul comic, spectacolele cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de situaţii sau ironii.

Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită, mai ales, liniei stilizate pe care 20

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA o au imaginile. Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenţă pozitivă mai evident conturată.

Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, pentru frumos.

Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.

Concursurile sportive vin ca o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă etc.

Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care:  valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;  organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ;  formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;  copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;  participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;  au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;  sunt caracterizate de optimism şi umor;  creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;  urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;  contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor. În acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare are un caracter colectiv care conduce la « sudarea legăturii » dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup si să aparţină unui grup.

BIBLIOGRAFIE: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Revista învăţămăntului preşcolar, 3-4/2006, IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009 LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007

21

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PLIMBĂRILE ŞI EXCURSIILE CA MODALITATE DE SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE LA PREŞCOLARI Profesor învăţământ preşcolar BREHOI MARIA Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.33, Braşov, jud. Braşov

Educatia extracurrriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.

Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ,activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice: a)Comunicarea-în cadrul căreia se asigură climatul educaţional,individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării; b)Etica relţiilor educatoare-copil-bazate pe valori, conduită, considerarea copilului ca partener educaţional; c)Strategii de management: d)Evaluarea-proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor,diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor; Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe gradinite . Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.

- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa; - aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară; - vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi; - vizitarea centrului de plasament; - excursii; - plimbări în parc; - vizită la diferite muzee.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. În mijlocul naturii, copiii se deprind cu munca intelectuală, le orientăm curiozitatea de a cunoaşte cât mai multe, îi învăţăm să caute explicaţia fiecărui fenomen, le dezvoltăm interesele cognitive, încrederea în forţele proprii, bucuria şi satisfacţia descoperirii adevărurilor.

22

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA De mici, copiii asimilează cunoştinţele prin contactul direct cu natura, cu societatea. Pe lângă formarea unor reprezentări clare, natura oferă un cadru deosebit de valoros pentru exercitarea de influenţe educative, pentru cultivarea spiritului de cercetare, pentru descoperirea de noi cunoştinţe.

Plimbările în aer liber se deosebesc de plimbările pe care copiii le fac cu părinţii prin aceea că întotdeauna educatoarea propune obiective bine stabilite. Plimbările în aer liber sunt însoţite de antrenarea preşcolarilor în acţiuni de observare, în experimentarea şi efectuarea unor lucrări practice care-i determină să realizeze o muncă creatoare, le formează şi le dezvotă tehnicile de investigare a realităţii înconjurătoare. Asemenea activităţi pot fi urmărirea fenomenelor naturii specifice fiecărui anotimp, observarea creşterii plantelor şi a animalelor, îngrijirea şi hrănirea acestora. „De ce ninge?”, „Unde pleacă păsările călătoare?”, „De unde vine ploaia?”, „De ce e udă iarba în dimineţile de vară?”, lista „de ce”-urilor poate continua la nesfârşit. Pornind de la aceste banale întrebări ajungem la una dintre problemele capitale ale omenirii – raportul dintre om şi natură. Experienţa arată că primele noţiuni ştiinţifice ale preşcolarilor depre lume şi viaţă se formează prin contactul direct cu natura, în vizite, excursii, intuirea directă a obiectivelor şi fenomenelor naturii şi utilizarea largă a activităţilor practice.

Primul pas în cercetarea naturii se face prin organizarea observaţiior în natură, în timpul plimbărilor, în scopul alcătuirii calendarului naturii. Însemnările în calendarul naturii a fost un mijloc care a contribuit la formarea unor noţiuni clare în mintea copiilor. Copiii care nu aveau clară noţiunea de zi, săptămână, anotimp au relizat pe parcursul întocmirii calendrului diferenţa dintre zi şi anotimp, au înţeles că viaţa plantelor şi a animalelor cunoaşte anumite etape ce se desfăşoară într-un anumit anotimp, sub influenţa luminii, căldurii, umidităţii.

Pe linia dezvoltării capacităţilor intelectuale, contactul direct cu natura contribuie direct la dezvoltarea unor operaţii ale gândirii: identificare, grupare, comparaţie, generalizare.

Prin plimbările în aer liber, copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare; răspunzând la solicitarea de a efectua analize şi comparaţii. Pentru a determina caracteristicile esenţiale observă sistematic unele fenomene ale naturii în mişcarea şi dezvoltarea lor.

Natura îi atrage pe copii datorită frumuseţii ei, prin varietatea şi multitudinea de culori, de forme, de mirosuri provenite de la flori, iarbă, frunze şi muşchi. Copiii sunt interesaţi atât de fenomenele caracteristice ale fiecărui fenomen, a fiecărui anotimp, de viaţa plantelor şi a animalelor, dar şi de modul cum se comportă şi privesc ceilalţi oameni natura şi cum o protejează.

Această preocupare pe care o manifestă copiii m-am străduit să o dezvolt cât mai mult, transformându-le curiozitatea într-o dorinţă de aprofundare a relaţiilor cu natura. O noţiune însuşită în faţa manifestării sau existenţei cu natura, va fi înţeleasă şi reţinută chiar fără să-şi dea seama copilul. În urma plimbărilor, copiii redau cu mai multă fantezie şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice, practice cu materiale din natură (frunze, ghinde, conuri de brad etc.).

Plimbările şi vizitele permit formarea sentimentului de respect şi dragoste pentru natură, muncă, om şi realizările lui.

Excursiile cu caracter didactic reprezintă forme auxiliare de organizare a procedului instructiv – educativ în predarea cunoştinţelor despre natură.

Excursia asigură însuşirea cunoştinţelor prin perceperea directă a fenomenelor. În excursii, copiii dobândesc cunoştinţe noi, studiază obiectele şi fenomenele în toată complexitatea lor, îşi precizează şi fixează mai bine cunoştinţele însuşite anterior, se formează pricepri şi deprinderi de a observa fenomenele naturii şi ale vieţii sociale, şi în felul acesta prin intuiţia directă, cunoştinţele capătă un caracter realist, dezvăluind legăturile lor cauzale.

23

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Ca activitate ce se desfăşoară în afara clasei, excursia poate avea o durată mai scurtă sau mai lungă. Organizarea unei excursii presupune mai multe etape: 1. Pregătirea excursiei este etapa în care copiii sunt familiarizaţi / îşi însuşesc scopul, conţinutul şi modalităţile de desfăşurare a excursiei. De asemenea, ei se familiarizează cu condiţiile pe care trebuie să le respecte pe parcursul desfăşurării excursiei.

2. Desfăşurarea excursiei reprezintă etapa propriu-zisă de desfăşurare a activităţilor copiilor, în cadrul căreia se realizează activităţile / sarcinile excursiei cu privire la observarea fenomenelor, consemnarea rezultatelor şI colectarea materialului biologic.

3. Prelucrarea datelor, observaţiilor şi a materialului biologic colectat şi valorificarea lor este a treia etapă şi cea finală a unei excursii.

Pentru asigurarea realizării sarcinilor instructiv-educative, educatoarea trebuie:  să stabilească din timp perioada când se va desfăşura excursia şi locul acesteia;  să formuleze clar obiectul / obictivele pe care le urmăreşte;  să stabilească sarcinile de lucru pentru fiecare copil / grup;  să elaboreze fişe de lucru.

După momentul în care au loc, excursiile pot fi: preliminare, când au drept scop urmărirea unor fenomene necesare înţelegerii unei teme sau a capitolului ce urmeză a fi studiat; activităţi, excursii care urmăresc obţinerea de cunoştinţe pe bază de observaţii; activiăţi, excursii finale, care prilejuiesc fixarea, aprofundarea şi aplicarea în practică a cunoştinţelor.

Ca formă de activitate extracuriculară, excursia contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii copiilor: intelectuală, morală, estetică şi fizică.

Excursiile de documentare şi recreere reprezintă un cadru favorabil pentru formarea unor deprinderi şi comportamente ecologice.

Observaţiile, impresiile, amintirile se vor fixa în memorie prin valorificarea lor în practica de zi cu zi, prin activităţile de desen, lucrări aplicative etc.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M.,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda Viorica, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura ,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova, 2009.

ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII Profesor învăţământ preşcolar BRUSARU VIOLETA MARIANA Grădinița cu Program Normal Conțești, jud. Teleorman „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori –„Descoperirea copilului”) 24

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând. Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi.

Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiveeducativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, de Crăciun, de sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului, arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic, dar şi dragostea faţă de copii. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul. Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe.

Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.

Activitățile extracurriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea, grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru a-i atrage pe copii. Dintre aceste activităţii putem exemplifica: - organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă; - vizionarea unor spectacole de teatru; - activități cu participarea părinților; - serbări şi şezătorii; - vizite şi plimbării (prin parcuri, grădini zoologice, instituții, fabrici); - concursuri școlare; - excursii și tabere; - activităţi desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător; - proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinițe, şcoala, primăria, dispensarul, poliţia. În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice, accesibile, formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Acest tip de activități au un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea intelectuală.

25

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele, capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alături de îndrumătorii lor, aceștia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitatea.

Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.

Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindule interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activităţii sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – „copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).

Obiectivele pe care le am în vedere în activitățile extracuriculare sunt stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la efort, stimularea sensibilităţii estetice.

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudinilor, stimularea imaginaţiei, a creativităţii şi iniţiativei. În acelaşi timp rolul acestor activităţi are un caracter colectiv care conduce la «sudarea legăturii» dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup și să aparţină unui grup.

Activitățile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase, ocupând un rol important în ansamblul influenţelor educative în grădiniţă. Ea lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi.

Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.

Activităţile extraşcolare desfăşurate în grădiniţă au un conţinut flexibil şi variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, sportului. Încadrarea copiilor în diferite forme ale activităţii extraşcolare se face în baza liberei alegeri. Sursele de informaţii pentru activităţile extraşcolare din grădiniță sunt: sărbătorile religioase, obiceiurile şi tradiţiile, datele legate de viaţa şi activitatea oamenilor, evenimente istorice, activităţi sportive.

Toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinţilor la activităţile şcolare și extrașcolare. Această recunoaştere a importanţei părinţilor în favorizarea succesului şcolar al copiilor a determinat autorităţile educative să susţină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinţi şi şcoală, grădiniță. De altfel, în contextul actual, aceste legături par a fi mai necesare ca niciodată. Într-adevăr, misiunea socială a şcolii depăşeşte tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului şcolar având în vedere şi faptul că mulţi părinţi sunt prea preocupaţi de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluţia copiilor lor sau coerenţa dintre educaţia pe care copilul o primeşte în familie şi cea şcolară. Atât părinţii cât şi cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaştere reciprocă şi depăşirea stereotipurilor, şi continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul 26

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA copiilor. În sfârşit, colaborarea este benefică şi pentru şcoală, părinţii aducând deseori resurse suplimentare ce pot susţine rolul educativ al şcolii, dar oferă şi un cadru pentru o continuă reevaluare. O serie de programe au încercat să promoveze o participare mai activă a părinţilor la activităţile şcolii şi au propus diferite forme de activităţi de colaborare. Anumite practici au drept obiectiv ameliorarea relaţiilor dintre familie şi şcoală: în cadrul acestor programe, părinţii contribuie la elaborarea şi realizarea unor activităţi care stimulează schimbul de informaţii şi care favorizează relaţiile interpersonale armonioase. În cadrul programelor vizând sprijinul şcolar, părinţii sunt invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor proiecte şcolare și extrașcolare.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu, M.; Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova, 2009 *** Revista învăţământului preşcolar, Ministerul Educaţiei Şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 3-4/2006 IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

Profesor de sprijin BULAI CLARA-BIANCA Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi Profesor învăţământ preşcolar GHEORGHIEŞ DIANA Şcoala Gimnazială „George Coşbuc”- Structura Grădiniţa P.P nr. 27, Iaşi Unul dintre fenomenele sociale fundamentale apărute o dată cu societatea umană, specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic îl reprezintă educaţia (Dicţionarul limbii române pentru elevi, 1983). Astfel că, de-a lungul vieţii se exercită asupra individului o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale. Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă:  educaţia formală (școlară);  nonformală (extrașcolară);  informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).

Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Această formă de educaţia a fost definită de Kleis (1973) drept „orice activitate educaţională, intenţionată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoii individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi cunoaşterii şi minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (cum ar fi: stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor etc.).

Având un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană. Educaţia nonformală cuprinde ansamblul 27

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA activităţilor şi acţiunilor care se realizează într-un cadru instituţionalizat, constituindu-se ca „o punte între cunoştinţele asimilate în timpul lecţiilor şi informaţiile acumulate nonformal” (Văideanu, 1988).

Printre cele mai importante obiective vizate în cadrul acestui tip de educaţie, se numără: - lărgirea şi completarea orizontului de cultură, îmbogăţind cunoştinţele din anumite domenii; - crearea condiţiilor pentru desăvârşirea profesională; - alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate; - recreerea şi destinderea participanţilor precum şi petrecerea organizată a timpului liber; - asigurarea cadrului de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi; În România, educaţia nonformală cuprinde diferite activităţi, desfăşurate fie în cadrul şcolii, cum ar fi: sesiuni de comunicări ştiinţifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii sportive; fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul palatelor şi cluburilor de copii. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de profesori de specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.

Relaţia dintre educaţia formală şi educaţia nonformală este de complementaritate sub raportul conţinutului, al formelor de organizare şi de realizare. Deţinând un rol extrem de important, activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Datorită caracterului atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Datorită faptului că se petrec într-un cadru nonformal, activităţile extracurriculare permit elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Astfel, în contextul afirmării unei viziuni holistice asupra educaţiei, şcoala nu mai poate răspunde singură nevoilor tot mai complexe ale societăţii ,un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul ca educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul său bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.

De cele mai multe ori, alternativele alese de elev la încheierea unei zile de şcoală sunt: camera personală, unde se pregăteşte pentru a doua zi ori stă la calculator sau la televizor, sau strada cu tentaţiile şi problemele ei. Aceste activităţi produc dezechilibre greu de controlat, dar mai ales, greu de corectat, creează premisele dezvoltării unei personalităţi izolate social, cu probleme de integrare în colectiv. Sunt generatoare de personalităţi controversate cu tendinţe de deviere într-o zonă nu tocmai bună din punct de vedere moral şi civic. Activităţile educative bine echilibrate, bine motivate şi mai ales bine organizate oferă posibilitatea valorificării acumulărilor elevului pe parcursul întregului ciclu de pregătire sau unele dintre acestea pot avea un ecou în sufletul lor toată viaţa. Aceste activităţi au un rol important şi decisiv în evitarea situaţiilor extreme enumerate mai sus.

Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din mediul preşcolar. Astfel, grădiniţa ca instituţie educativă continuă educaţia copilului începută în familie, iar actul 28

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA educaţional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susţine comunicarea, de a încuraja competiţia şi asumarea de responsabilităţi în vederea dezvoltării şi formarii unei personalităţi armonioase a copiilor. Prin activităţile extracurriculare desfăşurate în grădiniţe se urmăreşte completarea procesului didactic, organizarea raţională şi plăcută a timpului liber. O cerinţă foarte importanta vizând opţiunea pentru astfel de activitate este selecţionarea din timp a suportului teoretic în funcţie de interesele şi dorinţele copiilor şi ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală. Activităţile extracurriculare pot avea conţinut cultural, artistic sau spiritual, conţinut ştiinţific şi tehnico-aplicativ, conţinut sportiv sau pot fi simple activităţi de joc ,de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale. În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc . În activităţile organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii privind munca şi viaţa omului în diferite contexte, îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor şi frumuseţilor ţării.

Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializării, a diverselor conţinuturi stimulative, astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice şi de educarea limbajului, au mai multă iniţiativă în cadrul jocurilor. În acelaşi timp nu trebuie neglijat rolul activităţilor extracurriculare în formarea caracterului colectiv care conduce la „sudarea legăturii” dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup, să colaboreze ,să accepte şi să respecte părerile celorlalţi. În clasele primare activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, cea mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului avându-le activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Astfel se poate spune că activităţile extracurriculare contribuie la creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup, creşterea stimei de sine a copiilor şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social. Spunem aceasta deoarece este cunoscut deja faptul că recunoaşterea publică a performanţelor, indiferent de natura acestora, duce la dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, la creşterea încrederii în forţele proprii şi stimularea motivaţiei.

BIBLIOGRAFIE: Dulamă, M.Z., Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006 Filimon, L.; Marcu, V., Psihopedagogia pentru formarea profesorilor, Oradea, Ed. Universităţii din Oradea, 2003 Ionescu, M., Chis, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu, M.,Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Marcu, V.; Orţan, F.; Deac, A.E., Managementul activităţilor extracurriculare, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2003 Orţan, F., Management educaţional, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2004 29

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Preda, V.,Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura „Gheorghe Cârţu Alexandru”, Craiova 2009 Văideanu, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988 Kleis, J., Lang, L., Mietus, J.R., Tiapula, F.T.S., „Toward a contextual definition of nonformal education”. Nonformal education discussion papers, Michigan State University, pp. 3-6. *** Revista învăţământului preşcolar, 3-4/2006 VALENŢE ALE EDUCAŢIEI RELIGIOASE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR Profesor BURCĂ IOAN Şcoala Gimnazială „Pelaghia Roşu”, Mărişel, jud. Cluj Educaţia religioasă începe odată cu omul, aşa cum spune şi Mircea Eliade în “Istoria credinţelor şi ideilor religioase”: “A fi sau mai degrabă a deveni om înseamnă a fi religios.”

Aspectul acesta este ilustrat şi în Sfânta Scriptură: “Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră.” (Facere 1.26) sau “Creşteţi şi vă înmulţiţi, umpleţi pământul şi îl supuneţi” (Facere 1.28), “din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit” (Facere 2.15 – 17), cuvinte ce vin să ilustreze faptul că o dată cu crearea omului, Dumnezeu îi dă acestuia şi legea, normele de viaţă după care să se călăuzească şi libertatea voinţei. Educaţia religioasă contribuie la formarea individului, la implicarea lui responsabilă în viaţa activă şi în social, la îndreptarea lui spre Dumnezeu şi abordarea unui sens profund al vieţii şi al existenţei.

“Educaţia creştină este susţinută de iubire, de încredere, de libertate şi de harul lui Dumnezeu şi are drept scop realizarea caracterului religios-moral cu desăvârşirea lui în personalitatea creştină.” (Andrutsos Hr., Dogmatica, p. 235) Scopul ultim al formării religioase în tradiţia creştină este mântuirea, intrarea în Împărăţia cerească..Noul Testament prezintă numeroase exemple educative: “Drept aceea mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Învăţându-le să păzească câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului.” (Matei 28.19 – 20) Opera Mântuitorului nostru, Iisus Hristos reprezintă îndrumarea către un ţel de desăvârşire umană, către responsabilitate, smerenie, îngăduinţă, altruism. A-L cunoaşte pe Hristos înseamnă a cunoaşte Opera Sa. Prin educaţia religioasă se urmăreşte nu numai împărtăşirea unor cunoştinţe ci şi zidirea caracterelor morale, sădirea în sufletele elevilor a convingerilor religioase, fortificând conştiinţa datoriei faţă de Dumnezeu. În şcoală se realizează o cultură şi o conduită religioasă a elevilor. Şcoala pregăteşte sistematic individul în perspectiva intelectuală, morală, civică, estetică, iar componenta religioasă se adaugă în mod firesc urmărindu-se complementaritatea şi continuitatea de ordin instructiv şi formativ.

“Religia reprezintă o formă de spiritualitate ce trebuie cunoscută de elevi. Nu te poţi considera persoană culturală dacă nu cunoşti propriile referinţe religioase, dacă nu ştii nimic despre istoria credinţelor şi religiilor, dacă nu înţelegi fenomenologia actului religios (…) în măsura în care elevii îşi încorporează valorile specifice şi experimentează credinţa proprie, ajung la aceea capacitate empatică necesară pentru a înţelege credinţa celuilalt, a respecta alteritatea 30

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA confesională, a se deschide celuilalt, a i se dărui, a-l preţui cu adevărat.” (Cucoş Constantin, Educaţia religoasă, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 178) Ca disciplină de învăţământ religia are un rol important în educarea tinerilor, deoarece în lumea modernă există tendinţa de a considera viaţa morală independentă de exigenţele religiei. Educaţia religioasă este temelia educaţiei morale.

Putem contura profilul moral al omului de la cea mai fragedă vârstă:  Dumnezeu l-a creat pe om cu voinţă liberă. Prin educaţia religioasă desfăşurată în şcoală îi cultivăm copilului conştiinţa binelui şi răului, îl ajută să distingă fapta bună de fapta rea.  Orele de Religie îmbină educaţia individuală cu cea de grup: “Nu este bine să fie omul singur, să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2.18). Prin activitatea de grup îi putem dezvolta elevului iubirea de aproapele, bunătatea, mila, blândeţea, recunoştinţa, cinstea, dreptatea. Rugăciunea în grup îi uneşte pe elevi în credinţa lor în Hristos: “Unde-s doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu” (Matei 10.19 – 20)  Cultivarea darurilor divine. Avem ca exemplu Pilda talanţilor. Munca plină de râvnă în cultivarea darurilor primite se îmbină cu respectul faţă de trup şi suflet.

Religia aduce nădejdea dobândirii vieţii veşnice, oferă răspunsuri la întrebările fundamentale ale vieţii şi arată ce a adus creştinismul în lume: credinţa mântuitoare în Domnul nostru Iisus Hristos, libertatea de a alege binele de rău, legătura celor vii cu cei adormiţi, Sfânta Scriptură - cartea vieţii, Biserica – aşezământul mântuirii, aşezămintele sociale, dezvoltarea culturii, un nou sistem pedagogic. Atât ora de Religie cât şi activităţile organizate de către preot, devin acţiuni menite să îi determine pe elevi să fie responsabili faţă de viaţa şi faptele lor, faţă de actul educaţional, faţă de aproapele: “Voi sunteţi lumina lumii …, aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Matei 5.14 – 16) “(…) orice Sfântă Liturghie este şi o oră de religie, o lecţie de iniţiere creştină, iar orice oră de religie trebuie să îndemne elevii spre participarea la Sfânta Liturghie. Mereu trebuie să căutăm şi să cerem de la Dumnezeu “înţelepciune şi meşteşug în stare să ne ajute să găsim multe ieşiri acolo unde nu-i ieşire” şi să îndreptăm sufletele elevilor încredinţaţi nouă. Fericit este profesorul care-şi învaţă elevii să înţeleagă şi să se bucure că Dumnezeu a întemeiat Biserica Sa pe Pământ, să aprofundeze şi să trăiască adevărurile de credinţă mărturisite de biserică.” (Timiş Vasile, Misiunea Bisericii şi Educaţia, Ed. Presa Univ. Clujeană, ClujNapoca, 2004, p. 95) În educaţia religioasă, profesorul trebuie să cunoască şi să ţină cont de etapele dezvoltării psiho-fizice ale elevului. În perioada copilăriei, un rol covârşitor în educarea moralreligioasă a copiilor îl constituie mediul familiar. Copilul observă şi înregistrează actele religioase şi morale pe care le vede în familie şi în cercul cunoştinţelor sale. Într-o familie de credincioşi “educaţia religioasă a copiilor se va realiza implicit prin difuzarea convingerilor şi prin participarea în comun la manifestările religioase.” (Cucoş Constantin, Educaţia religioasă, conţinut şi forme de realizare, EDP, Bucureşti, p.138) Cu privire la acordarea educaţiei religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia “cum se va deprinde copilul de mic, aşa va rămâne şi când se face mare; ca şi copacul pe care de-l va îndrepta cineva de când e mlădiţă, rămâne drept; iară de-l va lăsa strâmb, când se va întări nu se va mai îndrepta.” (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre creşterea copiilor, la Călugăr Dumitru, Catehetica, Ed. Instit, Biblic şi de misiune ortodoxă, Bucureşti, 1976, p. 93) În perioada preadolescenţei şi adolescenţei, elevul evoluează de la faza “heteronomiei morale” la “autonomie morală” (Jean Piaget), iar acum se pot semăna în sufletele copiilor sentimente nobile şi adânci. Acum elevii asimilează şi pun în practică norme de comportament moral-religios. Raportarea la normele biblice îl determină pe copil să-şi rezolve unele probleme 31

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA de ordin moral şi existenţial. Participarea la ceremoniile religioase nu mai este receptată ca o simplă obligaţie, ci ca o necesitate, copilul devine responsabil de raportul dintre el şi Dumnezeu. În perioada adolescenţei elevul îşi poate forma convingeri religios-morale temeinice sau poate să cadă pradă multor tentaţii. Acum se manifestă simţul critic şi al aprecierii, acum elevii sunt capabili de performanţă, de aprofundarea unor noţiuni de catehism într-un mod cu totul de excepţie. Adolescentul are nevoie de modele de viaţă şi îşi conturează un ideal, de aceea profesorul de religie are un rol hotărâtor în călăuzirea lui spre Dumnezeu.

Perioada adolescenţei “este o perioadă hotărâtoare în centrarea individului spre credinţa religioasă.” (Cucoş Constantin, Op. cit. p. 141) M. Dubesse observă că “acum e momentul când de obicei se pierde, se câştigă sau se capătă credinţa. Religia devine o formă de viaţă, a cărei expresie desăvârşită o constituie vocaţia. Dumnezeu încetând de a mai fi o reflectare a imaginii părinteşti, întruchipează atunci valoarea supremă în care se contopesc toate celelalte.” (Dubesee M., Etapele educaţiei, EDP, Bucureşti 1981, p. 107) Promovarea educaţiei religioase în cadrul şcolii îi revine profesorului de religie. “Prin personalitatea lui, prin însuşirile ce-l caracterizează, profesorul de religie realizează postulatele Bisericii” (Călugăr Dumitru, Catehetul în îndrumări metodologice şi didactice, Ed. Instit. şi de misiune al BOR, Bucureşti, 1990, p. 65), prin el se realizează funcţia catehetică a Bisericii.

Un adevărat dascăl, prin catehizare induce elevilor un anumit stil de viaţă, iar credinţa mărturisită, trăită şi asumată dobândeşte valenţe personale şi sociale. În lucrarea “Misiunea Bisericii şi Educaţia”, Vasile Timiş ilustrează trei etape fundamentale în misiunea profesorului de religie: “- prima etapă – de a iniţia în credinţă, de a face ucenici ai lui Hristos prin vestirea Evangheliei lui Hristos - a doua etapă – celebrarea credinţei prin participarea la cult, prin fidelitatea faţă de sine şi faţă de Biserică - a treia etapă – contextualizarea şi manifestarea credinţei în viaţa personală şi socială. Ora de religie îndeamnă la angajare, la vieţuirea în şi prin Hristos. Într-o astfel de abordare, ora de religie devine o oră care îi face pe elevi să fie responsabili faţă de viaţa şi faptele lor, faţă de actul educaţional, faţă de aproapele, după cuvintele Mântuitorului: «voi sunteţi lumina lumii …, aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri» (Matei 5.14-16)” Dacă familia are un rol primordial în sădirea şi dezvoltarea educaţiei religios-morale a copiilor, profesorul de religie are datoria să continue evoluţia educaţiei şi să “insufle copilului dragostea sinceră pentru Hristos şi pentru Maica Domnului”.

“Ceea ce facem ca părinţi sau profesori de religie este adeseori o lucrare ascunsă şi ne dă prilejul de a face experienţa aspectului “înfricoşător” al libertăţii omeneşti: acela că nimeni nu poate impune altuia dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. N-am vrea-o altfel, vrem să-L iubim pe Dumnezeu în mod liber, lucru pe care-l dorim întregii umanităţi.” (Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi, cu traducere românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur, despre educaţia copiilor, Ed.Deisis, Sibiu,2000, p.44) Un alt aspect deosebit de important în progresul creştin şi spiritual al elevilor îl constituie participarea la viaţa Sfintei Biserici, la Sfintele Taine şi în special la Sfânta Taină a Spovedaniei şi a Împărtăşaniei. Grija pentru deprinderea elevilor cu participarea elevilor la aceste Sfinte Taine îi revine profesorului de religie, familiei şi preotului.

Preotul prin taina Spovedaniei trece dincolo de aspectul pedagogic al profesorului de religie, el devine sfătuitorul şi îndrumătorul elevului în situaţiile concrete ale vieţii. Astfel 32

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA misiunea Bisericii interferează cu misiunea şcolii pentru că cele două instituţii urmăresc dezvoltarea şi implicarea personalităţii şi a caracterului elevilor.

“Taina Mărturisirii este taina care are profunde implicaţii didactice, este taina care, pe lângă dimensiunile soteriologice, are şi unele dimensiuni educaţionale care vin să întregească actul pedagogic al instruirii, consilierii şi îndrumării elevilor.” (Timiş Vasile, Misiunea bisericii şi educaţia, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, p.170) Privind acest aspect în ansamblul său putem concluziona că fiecare profesor de religie este dator să-şi desfăşoare activitatea didactică din perspectiva eclesializării vieţii elevilor, înţelegând aici misiunea Bisericii în societate, pentru ca viaţa de zi cu zi să fie conformă cu învăţătura lui Hristos. Demersul didactic, urmărit atât în activităţile şcolare cât şi în cele extraşcolare, va avea finalităţile aşteptate în măsura în care vom rămâne fideli principiilor evanghelice şi vom fi pregătiţi să apelăm şi să utilizăm metodele, tehnicile şi mijloacele de învăţământ ale didacticii moderne.

BIBLIOGRAFIE: *** Sfânta Scriptură Andrutsos Hr., Dogmatica Călugăr Dumitru, Catehetul în îndrumări metodologice şi didactice, Ed. Instit. şi de misiune al BOR, Bucureşti, 1990, p. 65 Cucoş Constantin, Educaţia religoasă, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Idem, Educaţia religioasă, conţinut şi forme de realizare, EDP, Bucureşti Dubesee M., Etapele educaţiei, EDP, Bucureşti 1981, p. 107 Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase Sf. Ioan Gură de Aur, Despre creşterea copiilor, la Călugăr Dumitru, Catehetica, Ed. Instit, Biblic şi de misiune ortodoxă, Bucureşti, 1976 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi, cu traducere românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur, despre educaţia copiilor, Ed.Deisis, Sibiu, 2000, p.44 Timiş Vasile, Misiunea bisericii şi educaţia, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, p.170 PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE Profesor BUȘCĂ DANIELA Colegiul Tehnic ”Dimitrie Dima” Pitești, jud. Argeş Societatea cunoașterii din mileniul trei nu mai poate promova o educație redusă doar la ceea ce se întâmplă în școală. Explozia informațională, descoperirile științei și tehnicii, evoluția relațiilor sociale și economice nu mai pot fi studiate separat în școală. Se simte nevoia de studiu și dincolo de zidurile școlii prin educația nonformală și activități informale, suplinite de autoeducație și autoinstruire elevul modern, viitorul adult, poate face față noilor provocări, se poate adapta și integra, cu succes, social și profesional.

Cu cât sunt mai bine proiectate, planificate, organizate, desfășurate experiențele extrașcolare ale tinerilor, cu atât valențele formative ale acestora vor cunoaște o curbă ascendentă, completându-le pe cele școlare. Într-o lume în schimbare și continuă accelerație, 33

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA este necesară crearea unui tânăr capabil să se adapteze rapid schimbărilor, să le înțeleagă, să le anticipeze și dacă este posibil să le influențeze în interesul progresului general.

Activitățile extracurriculare vin în întâmpinarea acestui deziderat, prin ceea ce putem numi pregătirea pentru viață. Valorificarea pozitivă a experiențelor nonformale și informale duc la o dezvoltare armonioasă și integrală a personalității umane.

Finalitățile atinse prin educația școlară sunt completate și confirmate de cele ale educației nonformale și informale. Tot ceea învață elevul în școală trebuie să aibă legătură cu lumea în care trăiește, cu mediul, cu realitatea concretă, dar și afirmația inversă este la fel de adevărată: experiențele de viață cotidiene trebuie să fie valorificate pedagogic în cadrul procesului instructiv educativ.

Relația dintre aceste trei forme ale educației este complexă și plurivalentă, nu se poate concepe educația unui om doar raportând-o la experiențele curricular-școlare pentru că acesta învață în orice moment, în orice loc, este o educație primită de la stradă, de la părinți, de la grupul de prieteni, anturaj, bibliotecă, de la teatru etc, este o educație care depășește educația din școală și continuă oată viața. Prin urmare, nu trebuie neglijată și, deci, trebuie valorificată maximal.

Această educație complexă dezvoltă creativitatea prin care ia naștere o operă de artă, o inovaţie tehnică, un aparat, o nouă teorie, pentru că orice persoană normală are unele posibilităţi de inovaţie în funcșie de factorii intelectuali, factorii de personalitate şi cei externi.

Factorii intelectuali ai creativitaţii se referă la: imaginaţia, ca sămânţă din care rodește creativitatea, având funcţia de a transforma impresiile, amintirile, ideiile în combinaţii, plasmuiri variate. Imaginaţia e o funcţie combinatorie, aplicându-se celor mai variate conţinuturi, de la matematică, lingvistică, filosofie până la sport, când se pot regăsi germenii de imaginaţie spontană în arta dansului.

Prezenţa imaginaţiei se afirmă prin anumite caracteristici ale intelectului ca fluiditatea obţinută prin bogăţia asocierilor de imagini, idei ce inundă conştiinţa umană, flexibilitatea, adică uşurinţa cu care se schimbă puctul de vedere în abordarea unei situaţii, originalitatea soluţiilor, prin caracterul lor neaşteptat, nou şi neobişnuit, spiritul de observaţie, caracteristici ce se dezvoltă permanent prin educație în toate formele ei. Înflorirea manifestărilor creative este împiedicată de o serie de bariere precum conformismul, apărut la oamenii ce nu au încredere în fantezie şi preţuiesc doar gândirea analitică și algoritmii învăţaţi, obstacolele emotive și teama de a nu greşi, descurajarea rapidă, graba de a accepta prima idee. Aceste blocaje apar în şcoala tradiţionalistă, unde se insistă mult asupra disciplinei stricte, a educării raţionamentului analitic şi critic. În general, cultivarea creativităţii se poate face la toate obiectele, cele de natură artistică, având şi mai multe posibilităţi în acest sens. Însăşi formarea unei culturi generale, solide, este una din condiţiile favorizării transferului de soluţii, sprijin important în rezolvarea de probleme. De regulă, cei mai bine pregătiţi profesori, din punct de vedere al specialităţii şi din perspectiva psihopedagogică, îşi pot permite şi realizeaza efectiv momente de largă libertate în care inspiraţia şi creativitatea imprimă strategiei didactice noi valenţe. Aceste blocaje pot fi înlăturate prin atitudinea profesorului, prin renunţarea la stilul autoritar şi promovarea unor relaţii democrate, prieteneşti, dezvoltate mai ușor în cadrul activităților extrașcolare unde nu există teama de notare, prin aprecierea pozitiv ideile originale, soluţiile proprii în rezolvarea unor probleme, prin susţinerea elevilor să dobandească o gandire independentă, să-și dezvolte aptitudinile.

Cea mai mare investiţie va trebui făcută în antrenarea profesorilor, nu în vederea unei mai bune cunoașteri a materiei predate, ci în a le crea abilitatea de a simţi că educația se poate face și fără stres și fără o presiune asupra elevului în acord cu mintea acestuia. În actuala fază a reformei învățământului românesc, axată pe implementarea strategiilor, mecanismelor și procedurilor de eficientizare a descentralizării curriculare și instituționale, 34

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA proiectarea și managementul programelor educaționale reprezintă un domeniu strategic al formării inițiale și continue a managerilor școlari și cadrelor didactice, al politicilor de dezvoltare a instituțiilor școlare.

Dezvoltarea competențelor manageriale în domeniul proiectării și managementului de proiect, la nivel instituțional și al clasei de elevi, este pe deplin justificată, în condițiile în care echipa managerială și cadrele didactice trebuie să accepte noile atribute ale managementului schimbării (orientarea strategică spre un management participativ, implicativ, promovarea cercetării manageriale) și să se implice în procesul de marketing educațional. Astfel, managementul prin proiecte și programe educaționale facilitează întreg procesul de descentralizare instituțională și curriculară, din perspectiva unui rol și loc reconsiderat al școlii în societate: nu numai o instituție consumatoare de resurse, ci una care identifică, atrage, generează și coordonează resurse de orice tip și care ”produce” oameni.

Așa cum, la nivelul procesului de instruire și educare, modelul proiectării curriculare vine cu o serie de noutăți și priorități, proiectarea managerială valorifică noile atribute ale managementului schimbării, modificarea modului de intervenție în situații concrete, pentru diversificarea lor, activizarea și motivarea profesorilor și elevilor, în acord cu așteptările și particularitățile acestora, înlocuirea managementului bazat pe control cu unul gândit pe participare, afirmare, asumare responsabilă, opțiunea strategică pentru comunicare, motivare, participare, formare, pentru dezvoltarea activă a școlii, cunoasterea, abordarea constructivă și înlăturarea barierelor în calea schimbării. La aceste elemente pe care se bazează proiectarea managerială, mai putem adăuga configurarea unei culturi a organizației școlare bazate pe îmbinarea valorilor colective și personale în care dezvoltarea școlii să fie realizată prin echipe de proiect. Delimitarea conceptelor de proiect, program și plan este necesară pentru evitarea confuziilor și cristalizarea unei concepții metodologice adecvate raționalității și flexibilității managementului educațional în acest domeniu.

Proiectul cuprinde un set de intenții generale, vizând dezvoltarea individuală, a unui colectiv de elevi, a unei organizații școlare. Programul educațional reprezintă un sistem unitar de activități orientate spre atingerea unor obiective clar definite, în funcție de obiectivele dezvoltării instituționale, analiza de nevoi educaționale și resursele disponibile. Planul operațional reprezintă o suită de activități, modalități organizatorice, clar definite și descrise, care urmăresc atingerea obiectivelor stabilite prin program.

Programele educaționale, elaborate și derulate le nivelul unei școli ori în context partenerial, pot fi clasificate după mai multe criterii: în funcție de domeniul funcțional ( programe de dezvoltare curriculară la nivel formal și nonformal, programe de dezvoltare a bazei materiale și achiziție de echipamente, programe de dezvoltare a resurselor, programe de dezvoltare a parteneriatelor școlare, programe de dezvoltare a relațiilor școlii cu factorii comunității locale sau cu alți factori educativi), în funcție de grupurile țintă ( programe pentru dezvoltarea profesională a corpului profesoral, programe de intervenție educațională, programe de asistență psihopedagogică specializată a elevilor, programe de egalizare a șanselor fiecărui elev în cadrul instruirii pe baza noilor tehnologii de informare și comunicare, programe pentru educația adulților, programe pentru educația părinților, programe de popularizare a ofertei educaționale a școlii).

După elaborarea produselor, activitatea echipei manageriale este interesată de identificarea și aplicarea strategiilor, metodologiilor și modalităților organizatorice de implementare a acestora, printr-o continuă și adecvată monitorizare, coordonare a echipei de proiect/program, evaluarea și reglarea operativă a acțiunilor.

Provocările lumii contemporane din mileniul trei impun ca educația să nu se rezume doar la ceea ce copilul primește în școală, deoarece cunostințele, capacitățile și deprinderile căpătate și exersate aici nu îi mai sunt suficiente pentru o bună integrare socio-profesională, pentru o bună relaționare, pentru a face față cu succes schimbărilor rapide și imprevizibile ce 35

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA caracterizează societățile postmoderne. De aceea, pregătirea elevului (copilului, tânărului, adultului), pe lângă pregătirea oferită de școală, trebuie să se fundamenteze și pe o educație primită din medii nonformale sau informale.

Relația dintre cele trei forme generale ale educației este una de complementaritate, inregistrându-se tendințe de interpenetrare și de deschidere a uneia față de cealaltă – dinspre educația formală către integrarea și valorificarea informațiilor și experiențelor de viață dobândite prin intermediul educației nonformale și informale și invers, existând tendința de instituționalizare a influențelor informale. Efectele fiecăreia dintre ele se repercutează asupra celorlalte, în condiții în care pot fi în acord sau în dezacord.

Necesitatea și utilitatea integrării în sistem a formelor educațiilor este sprijinită și de argumentul pledoariei pentru o educație permanentă. Altfel spus, educația nu se sfârșește odată cu încheierea studiilor școlare, ci continuă toată viața. Tanărul și adultul poate lua activ parte la viața comunității, la viața socială, se poate autoinstrui, autoeduca și prin implicarea in diverse activități nonformale și, mai ales informale, cu ecouri formative pozitive. Astfel, formele paralele de educație se sprijină și se condiționează reciproc, ele neputând fi delimitate în mod tranșant, devenind funcționale prin caracterul lor complementar.

Proiectarea și organizarea unor activități extracurriculare (nonformale și informale) trebuie să ia în calcul și dimensiunile psihologică, ergonomică, socială și normativă, ale grupurilor de elevi implicate în astfel de activități, după cum trebuie să reconsidere din alte perspective teoretice și practice aspecte cum ar fi cele legate de climatul microgrupului, de relațiile dintre membri, de posibilele conflicte, de motivarea la un nivel superior a acestora.

BIBLIOGRAFIE: Androniceanu, A. (2004). Managementul proiectelor cu finanțare externă. București: Editura Universitară Cojocariu, V.M. (2004). Introducere în managementul educației. București: Editura Didactică și Pedagogică Iosifescu, S. (2000). Manual de management educațional pentru directorii de unități școlare.

București: Editura Pro Gnosis Idem, Management educațional. Ghid metodologic pentru formarea formatorilor. București: Editura ProGnosis Jude, I. (2008). Educație și socializare. București: Editura Academiei Române Ștefan, M. (2000) Educația extracurriculară. București: Editura ProHumanitate Văideanu G. (1988). Educația la frontiera dintre milenii. București: Editura Politică STIMULAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE

Profesor BUTIURCA ADELA Gimnaziul ,,Mihai Viteazul“ Mureş, jud. Mureş Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.

Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează 36

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoastere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.

Experienţa dobândită în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor. Am explicat, în momente oportune, cu tact şi cu răbdare, motivul şi sensul serbării, am antrenat părinţii în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit preferinţelor si talentului său. În timpul fiecărui ciclu de patru ani ai şcolii primare, cu fiecare generaţie, am căutat să descopăr şi să cultiv talentele copiilor, calităţile de ritm, graţie, armonie, găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizări).

La început este, desigur, mai greu, pentru că trebuie îndrumat fiecare pas, trebuie urmărită fiecare mişcare şi asigurată sincronizarea diferitelor activităţi; să fie suficiente repetiţiile unde să domnească buna dispoziţie, dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară. Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.

Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească.

Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor, pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie constient că şi de participarea lui depinde reuşita unei serbări şcolare. Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei.

E fascinant când pe marea scenă, sub lumina reflectoarelor, apar micii artişti, recitatori, cântăreţi ori dansatori îmbrăcaţi în costume superbe. Este cu adevărat extraordinar când ei reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat, când în sală răsună ropotul aplauzelor. Întregul lanţ de manifestări organizate în şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei. Iată deci că prin frumoasele serbări prezentate de către şcolari în faţa părinţilor adeveresc arta unui mare şlefuitor de cuvânt, care s-a identificat trup şi suflet lăsând să vadă amprenta şi atmosfera sfântă a diferitelor sărbători.

Aceste serbări organizate evaluează talentul colectivului clasei şi al fiecărui copil în parte. Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“ cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.

O altă activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalităţii elevilor este excursia. Aceasta ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.

Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a elevilor, 37

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. În realizarea unei excursii şcolare de mică sau mare anvergură, m-am documentat, miam pregătit un minuţios plan de lucru, pe care l-am realizat secvenţial, cu o abordare interdisciplinară şi după o atentă prelucrare a normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată, a regulamentului şcolar în ansamblu.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.

Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Emisiunile TV constituie şi ele un aport substanţial la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevului. În stimularea creativităţii un rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le are şi nu le poate procura. Lectura este cea care îl ajută la dezvoltarea cât şi la îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte frumoase, pe care elevii pot să le folosească în orice împrejurare.

Manifestările mai mult sau mai puţin numeroase şi relevante, sunt dirijate şi valorificate într-o anumită măsură în familie, urmând ca în şcoală să se accentueze procesul de depistare, stimulare şi formare a aptitudinilor la elevi.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.

Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.

Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.

Renunţarea la serbări şcolare înseamnă sărăcirea vieţii sufleteşti a copiilor, privarea lor de sentimente şi emoţii estetice de neînlocuit, fiindcă cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE DIN GRĂDINIȚĂ Profesor învăţământ preşcolar CARAIBOT SILVIA Grădiniţa Program Prelungit Nr.5 Caransebeș, jud. Caraş-Severin În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat,pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei, unde se modelează ,,materialul’’ uman, care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instruciv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucăm, pentru a găsi mijloacele 38

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA şi srategiile cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Cunoaşterea potenţelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate. Ştefan M. precizează că oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.

După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ,a ctivităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice: a) COMUNICAREA-în cadrul căreia se asigură climatul educaţional, individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării; b) ETICA RELAŢIILOR EDUCATOARE-COPIL bazate pe valori, conduită, considerarea copilului ca partener educaţional; c) STRATEGII DE MANAGEMENT: I-PROIECTAREA ACTIVITĂŢII-stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de cunoştinţele copiilor, adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive, selectarea tehnicilor de lucru, diversitatea şi atractivitatea activităţilor, utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare; II-IMPLEMENTAREA-parcurgerea etapelor de învăţare-proiectare, adaptare la contexte ,gestionarea corectă a metodelor şi tehnicilor de lucru, gestionarea eficientă a timpului, claritatea explicaţiilor şi cerinţelor, transformarea copiilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie; d)EVALUAREA-proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor, diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor;

39

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădinițe.

Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.

- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa; - aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară; - vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi; - vizitarea centrului de plasament; - excursii; - plimbări în parc; - vizită la diferite muzee.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.

Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.

-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.

-Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval; Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.

La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului.

Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.

Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădiniţa cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul.

Jocul – activitate recreativ – instructivă, prilej de activizare şi dezvoltare a creativităţii.

Jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că orice copil de vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Acestea le conferă conduitelor lor multă flexibilitate şi mai ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot prin joc este exprimat şi gradul de dezvoltare psihică.

Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă prin intermediul activităţilor pe care le desfăşoară, dar 40

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea a jocului. Mai târziu, el se poate afirma şi prin activitate şcolară.

Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alţi copii de vârstă asemănătoare fie din cauză că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltaţi din punct de vedere al personalităţii. Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere stimulând memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a rezolva situaţii – problemă, într-un cuvânt dezvoltă creativitatea. Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lângă consumul nervos chiar şi cele mai simple jocuri, şi efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseşte cu desăvârşire.

Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop comun. În al treilea rând, jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i copilului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă poftă de viaţă. În joc, copilul îşi dă frâu liber imaginaţiei. Jocurile spontane reliefează capacitatea de creaţie a copilului, capacitate bazată pe propria experienţă, îmbogăţită cu noi elemente, corespunzătoare dorinţelor sale.

Activităţile extraşcolare - prilej de activizare şi de dezvoltare a creativităţii. În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie, un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul educaţional: *preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup; *familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor; *grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi copii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date ,, învaţă să înveţe’’. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.

Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatoarea însăşi să fie creativă.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de 41

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M.,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar,Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda Viorica, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova, 2009.

VALORIZAREA ŞI SOCIALIZAREA PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ preşcolar CĂCIULIŢĂ FLORENTINA Gradinița cu Program Normal Conțești, jud. Teleorman În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat,pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată.Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei,unde se modelează ,,materialul’’ uman, care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile.

Necesităţile curente ale activităţii instruciv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucăm, pentru a găsi mijloacele şi srategiile cele mai eficiente.Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor.

Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Acestea sunt activităţile extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor.

Grădinița, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm preșcolarilor, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare.

Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de 42

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.

Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.

Activităţile contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socioculturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Prin activitățile extracurriculare desfășurate în grădinițe se urmărește completarea procesului didactic, organizarea rațională și plăcută a timpului liber. O cerință foarte importantă vizând opțiunea pentru astfel de activitate este selecționarea din timp a suportului teoretic în funcție de interesele și dorințele copiilor și ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală.

Activitățile extracurriculare organizate în grădinițe pot avea continut cultural, artistic sau spiritual, conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități de joc, de participare la viața și activitatea comunității locale. În cadrul activităților extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt incluse toate formele de acțiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieșiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiași grădinițe sau între gradinițe, parteneriate școlare pe diferite teme, etc . În activitățile organizate în mijlocul naturii și al vietii sociale, preșcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul inconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice.Ei dobândesc o mare cantitate de informații privind munca și viața omului în diferite contexte își formează reprezentări simple despre structura și conditiile de viată ale unor plante și animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor și frumuseților patriei. În cadrul activităților în aer liber, preșcolarii își pot forma sentimentul de respect și dragoste pentru natură, de ocrotire a speciilor pe cale de dispariție.

Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Atât activitățile turistice cât și cele de concurs contribuie la îmbogățirea și largirea vocabularului activ, a socializării, a diverselor conținuturi stimulative , astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților plastice și practice și de educarea limbajului , au mai multă inițiativă în cadrul jocurilor.

Spectacolele, serbările, vizionările (teatrul de papuși) constituie o altă formă de activitate extracurriculară în gradinițe, prin intermediul cărora copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât și de spectator în fața unei surse inepuizabile de impresii puternice, precum și în faptul că se 43

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA apelează în permanență la afectivitatea copilului. Viața afectivă la varsta infantilă constituie temeiul viitoarei personalități. A te concentra asupra ei, a mecanismelor proprii de funcționare constituie, de fapt, esența activității instructiv – educative a educatoarei în gardinița de copii, barometrul de apreciere a eficienței acestei munci, chiar daca roadele ei vor fi culese nu imediat, ci în timp, uneori de-a lungul întregii deveniri umane.

Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiași gradinițe sau între gradinițe diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea și interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea și personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând usor depista tinere talente artistice în vederea cultivării și promovării lor. Concursurile sportive vin ca și o completare a activităților de educație fizică, și ajută la dezvoltarea psiho-motrică a copiilor,cei mici participând cu multă plăcere . În același timp nu trebuie neglijat rolul activităților extracurriculare în formarea caracterului colectiv care conduce la sudarea legăturii dintre cei mici, îi învață să trăiască în grup,să colaboreze ,să accepte și să respecte părerile celorlalți.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, spun psihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel deactivităţi îl ajută să îşi canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. Implicarea copilului într-o activitate extraşcolară trebuie să aibă loc din timpul grădiniței. Aceasta este vârsta la care el începe să descopere lucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic, este preocupat mai degrabă de jucării şi nu va da atenţie activităţilor solicitante. Potrivit psihologilor, în alegerea programului din afara orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului.În caz contrar, acesta nu se va implica cu plăcere în activităţile respective.

Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţiile extracuriculare propuse au fost stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la effort, stimularea sensibilităţii estetice.

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu, M.; Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009

44

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE PREZENTATE PRIN VALORIFICAREA VIZIUNII EXPRIMATĂ DE FILOSOFUL CONSTANTIN NOICA

Profesor CĂLINESCU ANCA Şc. Gimnazială “George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava Profesor IOSEP MIHAELA Şcoala Gimnazială “Iorgu G. Toma” Vama, jud. Suceava Educația extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea şi cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe atunci când vin în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.

Din ce în ce mai multe sisteme educaţionale adoptă şi recunosc meritele activităților extracurriculare prin îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi detensionare. Și filosoful Constantin Noica susține acest lucru afirmând: „Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi le dau lecţii. Totul trebuie învăţat din afară şi pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeţi că au şi ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Şi nu vedeţi că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem?

Suntem doar mijlocitori între ei şi ei înşişi (dar nici asta nu trebuie să le fie spus) (C. Noica, 1990, pp. 7-8).

Deci, aceste activități extracurriculare, după cum susține și Noica, reprezintă o completare firească a activităților școlare, care ne oferă acele pârghii de stimulare a gândirii și creativității. În activitățile extracurriculare Noica dorește ca profesorii autoritari să se eleibereze de acea ,,tiranie a profesoratului”, încercând să facă din elevi prietenii lui, să-i implice activ în activitatea de predare, iar cu ajutorul lor, prin intermediul întrebărilor, să descopere noțiunile noi, ,, singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări.”

Cadrul didactic trebuie să fie doar ,,mijlocitor” între elevi și să le ofere condiţii propice pentru a învăţa.

Excursiile, plimbările, vizitele, spectacolele reprezintă acele activități relaxante, despre care ne vorbește și Noica, oferite într-un mediu neinstituționalizat, care contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber.

Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.

45

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Succesul unor astfel de activități este garantat dacă avem încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, lăsându-i să ne conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.

Activitățile extracurriculare au o deosebită influență formativă, urmărind să formeze elevilor o ,,înfrumuseţare prin cele sufleteşti”. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentele de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. Ele ajută la dezvoltarea creativității, a gândirii critice, a gândirii pozitive, contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului ca viitor cetățean al acestei societăți.

Aceste activități formează un individ cu calități sufletești deosebite, așa cum susține și Noica că ,,dinăuntru în afară vine frumuseţea”. Peste acești indivizi bogați și înfrumusețați sufletește timpul nu o să lase urme asupra corpului. Ei vor fi mereu capabili să rămână cu o gândire pozitivă, să lupte, să caute, să găsească soluții și să nu se plângă niciodată de greutăți.

Acești indivizi își vor găsi mereu echilibrul, emoțional și fizic și nu vor avea nevoie de saloane de înfrumusețare fizică, deoarece frumusețea lor va răsări mereu din calitățile morale pe care și le-au format încă de la cele mai fragede vârste. Trebuie deci, să-i ajutăm pe elevi să dobândească și această frumusețe pentru a nu rămâne doar cu ,,singura frumuseţe care le e dată: ,,de oamenii vii”. În Jurnalul filosofic, Noica are o însemnare dubioasă la prima vedere: „Un tânăr căruia nu-i poţi trece nici o incertitudine”, zice filosoful, „îţi este o înfrângere”. Se referea, evident, la învăţător, la pedagog. Învăţătorul adevărat nu trebuie să ofere răspunsuri, ci trebuie să pună probleme, să insufle dubitaţii, să-i învețe metoda îndoielii. În activitatea sa acesta trebuie să ofere situații problematice, în care elevii să fie implicați activ pentru rezolvarea lor. Pentru un copil, a nu avea interogaţii echivalează cu o bizară stare vegetativă: ori e stupid, ori e înrobit intelectual de ideologie.

Prin intermediul activităților extracurricularelare, prin excursii, lecții sau prin cele preliminare de exemplu, cadrul didactic poate crea situații- problemă care să antreneze și să ofere elevilor posibilitatea surprinderii diferitelor relații între obiectele și fenomenele realității, între cunoștințele anterioare și noile cunoștințe prin soluțiile pe care ei înșiși, sub îndrumarea cadrului didactic, le elaborează.

Situația- problemă nu trebuie înțeleasă ca fiind o stare de haos și incertitudine totală, ci ca o schemă sau un plan care oferă anumite puncte de sprijin indispensabile descoperirii soluției. Tensiunea dintre acest necunoscut și datele inițiale ale problemei imprimă un sens explorator gândirii elevului. Având obiectele concrete în față, un arbore sau o plantă, elevul va ,,gândi – cum se spune – viu”. Noica susține că obiectele trebuie observate “prin întreguri, nu prin părţi” și trebuie folosită etapa intuitivă ,,până la un punct”. În natură, prin excursiile organizate, elevii au posibilitatea de a observa aceste întreguri (plante, animale etc.) putând să lase ,, întregurile să reiasă din elementul infinitizimal”, după cum ne spune Noica.

Pentru Noica, cultura reprezintă o valoare supremă, singura pe care te poti sprijini întro viață de om, deoarece este singura sursă certă a unei bucurii permanente, o satisfacție pe care o poți avea fară să depinzi de alții. Cultura trage totul în sus, salvează aparențele și scoate astfel lumea din minorat, mutând totul într-o geografie mai pură, unde omul se poate bucura de toate dezlegările și unde libertatea este la ea acasă, disciplina culturii fiind, esențialmente, o eficientă formă de igienă a spiritului.

Prin activitățile extracurriculare cadrul didactic trebuie să transmită elevilor săi starea de spirit necesară implicării active în activitatea de învățare, acel ,,exemplu de seninătate intelectuală”, despre care ne vorbește Noica. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.

46

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Participarea la activităţile extracurriculare organizate de şcoli se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce priveştedezvoltarea elevilor: - performanţă şi rezultate şcolare mai bune; - coeficient de abandon şcolar mai scăzut; - o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun; - un nivel scăzut de comportamente delincvente.

Profesorul trebuie să fie un exemplu pentru elevii săi. Realizarea obiectivelor urmărite de activitățile extracurriculare depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de modelul care îl reprezintă pentru copii, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .

BIBLIOGRAFIE: Noica Constantin, Jurnal filosofic, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005 DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ preşcolar CIOACĂ ELENA DANIELA Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.33 Cristian, jud. Brasov Ca expresie a modernizării procesului de învăţământ, didactica contemporană promovează concepte şi atitudini educaţionale noi, o flexibilizare curriculară menită să promoveze creativitatea educatoarelor şi să permită oferte educaţionale cât mai variate.

Formele de organizare a procesului de învăţământ reprezintă modalităţile specifice de proiectare şi de realizare a activităţilor instructiv-educative desfăşurate de agenţii educaţionali.

Conceptul de formă de organizare a procesului de învăţământ reflectă conţinuturile angajate şi condiţionează valorificarea acestora conform finalităţilor didactice urmărite.

Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei şi şcolii. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formareapersonalităţiicopiilor. În programul zilnic al grădiniţei sunt cuprinse forme speciale de activitate care au drept scop destinderea copiilor, crearea bunei lor dispoziţii.

Ca activităţi complementare, activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi.

Participarea copiilor este facultativă, educatoarea putând interveni doar prin antrenarea copiilor la unele din aceste activităţi. Conţinutul lor se fixează în funcţie de dorinţele şi interesele copiilor. Formele de organizare ale acestor activităţi sunt mult mai flexibile şi cu caracter recreativ. Evaluarea rezultatelor acestor activităţi se realizează folosind cu precădere aprobareaprinlaudăşievidenţiereaparticipării.

Un loc aparte în cadrul activităţilor de destindere îl ocupă serbările, realizate cu diferite ocazii. Serbările reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii, creează o bună dispoziţie, 47

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic, revigorează tonusul vital, metabolismul.

Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrază valoarea educativă. De asemenea, energia nervoasă a copiilor se reface prin buna dispoziţie obtinută în cadrul acestora, prin relaxarea lor, având consecinţe pozitive în disciplinarea copiilor, în adaptarea lor la regimul de grădiniţă.

Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preşcolară şi este continuată la şcoală prin practicarea unor jocuri specifice vârstei acestora. Se ştie că jocul este esenţa şi raţiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiţia adultului. Jocul socializează, umanizează, prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. Se exersează funcţiile psihomotrice şi socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa terapeutic tensiunea şi neîmplinirile individuale.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, ce au văzut în vizite, să deseneze diferite aspecte, să demonteze jucării În orice tip de activitate extraşcolară este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul educaţional: 1. preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup; 2. familia – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor; 3. grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi copii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,, învaţă să înveţe’’.

Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.

Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatoarea însăşi să fie creativă.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

48

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu, M.; Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009 ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE

Profesor CÎRLIGEANU MARGARETA Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”) Formarea, modelarea şi educarea copilului, a omului cere timp, răbdare şi dăruire. Învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub diverse aspecte: psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru a face cât mai ușoară integrarea lor în societate. Caracterul complex al finalităţilor educaţionale impune asocierea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Scopul acestor activități este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în diverse activităţi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, integrarea în mediul şcolar.

Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au un conţinut cultural, spiritual, artistic, ştiinţific, sportiv și se desfăşoară sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice, într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să-și depășească temerile şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual, îi temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi; imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.

Obiectivele vizate pentru o bună desfășurare a activităţilor extracuriculare sunt stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la efort, stimularea sensibilităţii estetice.

Activităţile extracurriculare au cel mai larg caracter interdisciplinar și pot constitui o modalitate de a înscrie şcoala în viaţa comunităţii, de a întări legătura între şcoală şi familie, de a lărgi orizontul de cunoaştere al copiilor, de a le stimula curiozitatea şi sentimentul de apartenenţă, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.

Avantajele activităților extracurriculare: alungă stresul (sportul, muzica, pictura, artele); sunt benefice pentru sănătate (activitățile sportive petrecute în aer liber, mai ales la 49

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA soare, duc la producerea unei cantități suficiente de vitamina D, necesară fixării calciului); îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile de management al timpului; dezvoltă spiritul civic, spiritul de echipă, munca în grup; duc la îmbunătățirea abilităților copiilor, dar și la descoperirea talentelor ascunse.

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţi multiple de recreere, dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudinilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.

Pentru a-i atrage pe copii se pot organiza diferite activităţi: excursii și tabere; serbări desfășurate cu diferite ocazii (serbarea de Crăciun, 8 Martie, de sfârșit de an școlar, de ziua copilului); concursuri școlare; vizionarea unor spectacole de teatru; organizarea unor jocuri în funcție de vârsta copilului; vizite şi plimbări (prin parcuri, grădini zoologice); activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie; activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 24 februarie, 9 mai; activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte instituții: alte școli, consiliul local, cabinetul medical, poliţia de proximitate; activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător.

Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei; pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbările școlare lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice și au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasa activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate.

Prin intermediul serbărilor se valorifică talentul de recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân cu momente de neuitat în viaţa fiecăruia.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Prin intermediul concursurilor organizate între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) se pot promova valori culturale şi etice fundamentale, fair play-ul competiţional.

Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă, deoarece cu ajutorul lor se pot transmite informații despre ecologie sau orice domeniu, se pot dobândi unele cunoştinţe despre relaţia om-mediu, contribuie la educarea unor comportamente şi conduite civilizate, la îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare.

Activităţile extraşcolare care susţin derularea unor proiecte contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui, potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun. Prin implicarea în proiecte, elevii îşi dezvoltă aptitudinile artistice şi literare, spiritul de echipă, îşi pot pune în valoare calităţile artistice.

50

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Jocul este o activitate recreativ-instructivă, prilej de activizare şi dezvoltarea a creativităţii şi imaginaţiei, deoarece în joc copilul dă frâu liber imaginaţiei, este esenţa şi raţiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiţia adultului. Jocul socializează, umanizează, favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacităţilor de creare a unui sistem de imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. Se exersează funcţiile psihomotrice şi socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa terapeutic tensiunea şi neîmplinirile individuale.

Fiecare cadru didactic trebuie să acorde atenţie deosebită activităților extracurriculare, deoarece acestea reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională. În stimularea creativităţii un rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le are şi nu le poate procura. Lectura este cea care îl ajută la dezvoltarea cât şi la îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte frumoase, pe care elevii pot să le folosească în orice împrejurare.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar, se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.

Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.

Ele contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber, prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor.

Evaluarea rezultatelor acestor activităţi se realizează folosind cu precădere aprobarea prin laudă şi evidenţierea participării. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea educativă.

Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, iar copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.

Menirea cadrelor didactice este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizii ai societăţii de a le potoli această curiozitate şi de a-i pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşoară la clasă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.

Activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură.

Toate aceste activităţi extracurriculare au format comportamente sănătoase, constituind sursa de interacţiune dintre elevi, contribuind la dezvoltarea capacităţii de dialog şi cooperare şi la cultivarea respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Elevii şi cadrele didactice sunt implicate în activități extrașcolare care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii şi să stimuleze participarea lor în acţiuni diverse, în contexte nonformale. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.

51

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în „Învăţământul primar”, nr. 1/2000, Editura Discipol, Bucureşti.

Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

NEVOIA DE EDUCAŢIE NON-FORMALĂ ŞI “SĂPTĂMÂNA ALTFEL”

Profesor COCARI DORINA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava În literatura de specialitate, educaţia non-formală este reprezentată de activtităţile educative organizate de alte instituţii decât şcoala – muzee, biblioteci, cluburi ale elevilor etc. şi se întemeiază pe recunoaşterea faptului că “un număr mare din experienţele de învăţare ale oamenilor s-au desfăşurat în afara sistemului de educaţie formală: la locul de muncă, în familie, în diferite organizaţii şi biblioteci.” (Pasi Sahlberg) Educaţia non-formală este diferită faţă de educaţia formală, atât prin conţinut cât şi prin formele de realizare. Conţinutul este organizat pe arii de interes (şi nu pe ani de studiu sau discipline academice) iar formele sunt foarte diverse ca durată, modalitate de organizare sau predare. Educaţia non-formală este caracterizată prin răspunsuri concrete la cerinţele fixate, în funcţie de interese clar stabilite, prin obţinerea abstractizărilor din viaţa practică şi prin reducerea la minim a funcţiilor de predare, lăsând mai mult loc funcţiei de învăţare.

Autorii care au în vedere elevii ca grup ţintă apreciază că educaţia non-formală conţine acele “influenţe educative”, care au loc în afara clasei: activităţi extradidactice sau activităţi opţionale sau facultative. Educaţia non-formală este văzută ca “educaţie extraşcolară”, unii identificând-o şi cu “educaţia adulţilor”. Cert este faptul că educaţia non-formală are un caracter mai puţin rigid, adesea cu acelaşi rezultat formativ ca şi educaţia şcolară sau formală.

Acţiunile educative, care sunt plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile şi vin în întîmpinarea diferitor interese, particulare sau chiar specifice pentru fiecare persoană. Între educaţia non-formală şi cea formală există multiple legături dar şi o anumită opoziţie. Pedagogii de formaţie clasică atrag atenţia asupra necesităţii ca educaţia non-formală să se desfăşoare în corelaţie cu educaţia formală. În ultima vreme asistăm la o tendinţă de apropiere între cele două. Pe scurt am putea spune că educaţia formală tinde să devină tot mai puţin “formală”, adică mai flexibilă, mai adaptată nevoilor şi motivaţiilor specifice elevilor, în timp ce educaţia non-formală tinde să devină tot mai “formală” – adică se organizează tot mai bine, urmăreşte asigurarea unei anumite calităţi şi folosirea unor metode deja probate şi recunoscute de specialişti şi mai ales, urmăreşte o câît mai explicată recunoaştere publică.

Dacă educaţia formală e obligatorie, educaţia non-formală e oportună şi centrată pe nevoile specifice ale individului. Faptul că implicarea în educaţia non-formală apelează la liberul arbitru şi voinţa participanţilor este un aspect esenţial deoarece în felul acesta oamenii se apropie de educaţia non-formală și pot fi cooptaţi ulterior. De asemenea, succesul este mai mare atunci când persoana vine în mod voluntar către educaţie, cu intenţia de a se dezvolta personal.

Potrivit timpurilor noastre, educaţia non-formală ar putea deveni cheia pentru rezolvarea problemelor din învăţământul actual legate de aspectele de comunicare. Din punct de vedere social, tinerii ar trebui să înveţe cum să interacţioneze mai bine, să dobândească anumite abilităţi care să-i ajute în munca în echipă, în comunicare, în managementul timpului.

52

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Acestea ar trebui îmbunătăţite și dezvoltate permanent: relaţionarea cu ceilalţi (spre exemplu în comunicarea cu profesorii, tinerii trebuie să aibă curajul să ia iniţiativa, să știe cum să întrebe și să discute cu profesorii), abilități de viață (comunicare, acceptarea celorlalţi, organizarea activităţilor, stabilirea obiectivelor, planificare pe termen lung, respectul faţă de ceilalţi, automotivare, orientarea spre acţiune). Trebuie să ţinem cont că elevii au nevoie să fie stimulaţi să-și dezvolte gândirea critică (interpretarea experienţelor, competenţa de a evalua, reflexivitate, filtru personal), capacitatea de analiză (argumentare, dezbatere, găsirea unor soluţii), creativitatea și responsabilitate (autoresponsabilizarea). Au nevoie apoi să pună în pratică, să aplice efectiv informaţiile teoretice învăţate, ori chiar să se lovească de greutăţi și să extragă singuri concluzii privind experienţele lor. Elevii au nevoie de o ancorare în realitate și de încredere în propriile forte.

Non-formalul deschide minţi, suflete, apropie oamenii, elimină bariere şi în acelaşi timp, educă. În educaţia non-formală se merge pe nevoi specifice și individuale, nu neapărat pe nevoile unui grup mare, se răspunde la un public ţintă, astfel și curicula este mai scurtă și mai specifică, nu generalizată. De asemenea, individul se autoevaluează şi este încurajat să se raporteze la el însuşi – ce competenţe are în urma experienţelor de educaţie nonformală faţă de cele pe care le avea ieri sau în urmă cu o perioadă mai lungă de timp, iar feedback-ul este constant și circular.

Aşadar, nu trebuie uitat faptul că educaţia formală şi cea non-formală sunt complemetare, că ele coexistă și că ambele e necesar a se împleti în forme cât mai adecvate, corespunzător nevoilor cât mai reale ale elevilor noştri. Ele trebuie combinate, interconectate într-un mod cât mai eficient pentru dezvoltarea tinerilor. Deși educaţia non-formală nu poate suplini educaţia formală, care oferă acces la informaţii standard și condiţionează obţinerea unei diplome, cele două pot fi tangenţiale. E necesară o intercalare a metodologiilor, precum și o modificare de atitudine, un sistem public de educaţie deschis la metode non-formale.

Experienţele didactice au dovedit deja faptul că educaţia non-formală ar putea ajuta educaţia formală în perceperea de către tineri a sistemului dintr-o perspectivă mai bună și mai „prietenoasă” pentru viitorul lor. Învăţarea non-formală se vrea o învăţare lipsită de factorul stress, prin ea dezvoltându-se aptitudini sociale, abilităţi de lucru în echipă, atitudini responsabile sau abilităţi de luare a deciziilor. Invăţarea non-formală se bazează pe procesul de comunicare şi dă posibilitatea participanţilor de a avea un orizont deschis de idei. Mai mult decât atât, învăţarea non-formală este învăţare distractivă, o învăţare care te face creativ şi te face să îţi recunoşti propriile nevoi, de a te face responsabil.

Din acest punct de vedere, “Săptămâna altfel” răspunde bine nevoilor elevilor de educaţie non-formală şi dă profesorului posibilitatea de a experimenta noi tehnici de învăţare, predare, comunicare şi interacţiune. Pentru o disciplină precum limba engleză, de exemplu, “Săptămâna altfel” oferă variante de a pune în practică metode non-formale de asimilare a limbii. Pentru a promova toate calităţile mai sus menţionate, propunem o serie de activităţi non formale de învăţare a limbii engleze, atât pentru săptămână “Şcoala altfel”, dar şi pentru activităţile desfăşurate de profesor suplimentar în şcoală.

O primă activitate propusă este un concurs de cântece. Fiecare elev pregăteşte un cântec, la modă sau nu, în limba engleză, îl învaţă pe de rost, ştie să-l traducă şi îl prezintă în cadrul concursului. Elevii pot face echipe (formaţii) în care pot cânta doi sau mai mulţi. Astfel, elevul are iniţiativa de a alege cântecul cel mai potrivit, lucrează în echipă cu colegii cu care decide să cânte, comunică cu aceştia şi îşi aduce contribuţia creativă la modalitatea de a interpreta (dans, coregrafie, miscari scenice, vestimentaţie).

O altă activitate atractivă o constituie învăţarea prin joc. Propunem o serie de jocuri interactive în care comunicarea este în limba engleză: All my friends, Guess my feelings, Taboo cards, Wireless Phone etc.

53

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA All my friends - elevii sunt pusi pe scaune în cerc, un elev stă în picioare şi nu are scaun. Acesta spune: All my friends having bluejeans – change their places! în acel moment toţi elevii care au jeanşi se ridică şi îşi schimbă locurile. Desigur, elevul care nu se ridică deşi are jeanşi este scos din joc. Rămâne fără scaun un alt elev, acesta ia iniţiative şi continuă jocul: All my friends with earrings - change their places!

Guess my feelings – elevilor li se dau cartonaşe cu sentimente: trist, vesel, nervos etc. Fiecare spune o poezioară care are şi mişcare, încercând să intre în starea descrisă pe bilet. Poezioara poate să fie: I have a little house/Like this and this (se arată cum este căsuţa)/ The fume goes up/Like this and this (se arată cum se ridică fumul de la horn)/ I polish up my shoes/Like this and this (se apleacă şi lustruieşte pantofii)/And then, I knock the door/Like this and this (se bate la uşă, întâi cu o mână, apoi cu alta).

Taboo cards este un joc de cuvinte foarte îndrăgit de elevi. Jucătorii, pe ture, trebuie să descrie un cuvânt sau o frază de pe o carte trasă, partenerilor săi fără a folosi 5 cuvinte sau fraze care sunt scrise pe cartea respectivă. Echipa adversă are cronometru şi foloseşte un buzzer ca să oprească jocul sau ca să atenţioneze un jucător că a folosit unul din cele 5 cuvinte.

O a treia activitate conţine tot jocuri, dar acestea nu implică mişcarea elevilor. Pot lucra singuri sau în echipă. Jocurile propuse sunt: integrame, rebus, anagrame, jocuri distractive. Tot aici pot intra jocurile de tipul ”să construim o poveste”, unde profesorul scrie primele trei sau patru propoziţii dintr-o poveste inventată atunci, iar elevii trebuie să o completeze fiecare cu câte o propoziţie. Fiecare elev îşi aduce contribuţia, treptat, la crearea poveştii. La sfârşit cineva citeşte povestea întreagă. De asemenea, o poveste poate fi scrisă în urma vizionării unui filmuleţ doar cu imagini animate. După vizionare elevii au de rezolvat câteva sarcini, cu grad ascendent de dificultate: să scrie 4 verbe potrivite imaginilor văzute; să scrie apoi 4 substantive însoţite de adjective; să alcătuiască 4 propoziţii; în cele din urmă, să compună un text pe baza filmuleţului văzut şi a sarcinilor de lucru anterioare.

Jocurile de tip “debate” sunt jocuri care îi implică elevii foarte mult. Se dă o temă sau o problemă socială, iar grupurile trebuie să vină cu idei sau un plan de acţiune pentru a o rezolva. Un astfel de exemplu este: într-un orăşel nişte tineri pictează cu graffiti zidurile caselor şi ale instituţiilor, contribuind astfel la o imagine mai urâtă a orăşelului. Grupurile trebuie să găsească soluţii cum să fie prinşi aceşti tineri (când, de cine, cum) şi ce pedeapsă să li se dea (amenzi, şcoală de reeducare, munca în folosul comunităţii etc). Câştigă echipa care îşi susţine argumentele cel mai bine.

Nu în cele din urmă, o metodă importantă de a exersa şi învăţa o limbă străină este aceea de a avea un penpal. Acest lucru presupune un schimb de adrese de messenger sau email între doi sau mai mulţi elevi din ţări diferite. Sub supravegherea profesorului, elevii ţin legătura şi comunică on line (chat sau skype) în limba engleză.

Toate aceste activităţi au ca scop învăţarea unei limbi străine într-un context în care elevul nu este constrâns de notare, elevul alege să facă parte din aceste activităţi şi le consideră singur benefice sieşi. În toate aceste activităţi el are ocazia să se remarce, să aibă iniţiative, să creeze şi sa fie responsabil pentru deciziile lui.

BIBLIOGRAFIE: Simona Velea, Ol. Istrate, Introducere în pedagogie. Note de curs, 2006 Pasi Sahlberg, Building bridges for learning, European Youth Forum, Brussels, 2000

54

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA STUDIUL ÎMBINAT ARMONIOS CU ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE Institutor CRISTEA FULVIA Profesor PREDICA MĂDĂLINA Şcoala Gimnazială Nr.1 Călugăreni, Structura Şcoala Gimnazială Nr. 3 Uzunu, jud. Giurgiu În activitatea educaţională se adoptă şi se recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală prin intermediul activităţilor extracurriculare. Acestea sunt necesare datorită unor motive: alungă stresul, sunt benefice pentru sănătate, îi ajută pe copii săşi dezvolte abilităţile de management al timpului, dezvoltă spiritul de echipă, duc la descoperirea talentelor ascunse, dezvoltă spiritul civic. Activităţi precum voluntariatul ajută elevii să devină conştienţi şi responsabili faţǎ de problemele societǎţii în care trăiesc. Latura lor umană se dezvoltă iar spiritul justiţiar iese la suprafaţă înca de la vârste fragede. Copiii realizează importanţa ajutorului pe care îl oferă prin aceste activităţi voluntare şi pot cuantifica contribuţia lor la îmbunătăţirea stării de fapt a societăţii. Cei care au prestat astfel de activităţi au povestit că, la final, au avut un sentiment de linişte sufletească după ce au dăruit timp şi energie pentru ajutorarea celor dezavantajaţi. În momentul în care prind gustul unei activităţi care le face plăcere, copiii işi vor dedica timp şi resurse pentru realizarea acesteia, fie că e vorba de sport, muzică, şah sau hobby-uri relaxante. În momentul în care optează pentru diverse activităţi extracurriculare, copiii sunt nevoiţi să le îmbine armonios cu studiul, care nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea. Aceştia devin mai responsabili cu datoriile pe care le au, învaţă să-şi organizeze programul eficient şi îşi formează încă de timpuriu un simţ al managementului timpului ce le va folosi pe viitor, în carieră.

Notele caracteristice ale educaţiei nonformale sunt legate de caracterul opţional al activităţilor organizate, participarea elevilor la stabilirea a ceea ce se va învăţa şi se va întreprinde, rolul discret al dascălului şi renunţarea la evaluări. Această formă a educaţiei contribuie la gândirea şi la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Caracterul fiind atractiv, participarea copiilor la aceste activităţi devine relaxantă, cu însufleţire şi dăruire.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de cautări şi soluţii variate.

Garantarea succesului este dată de încrederea în imaginaţie, de bucuria şi dragostea din sufletele copiilor. Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru activităţile socio-culturale, fructificarea talentelor personale, antrenarea elevilor în activităţi cat mai variate şi bogate în conţinut. Acestea se desfăşoară întrun cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. Activităţile extracurriculare au un rol important în cultivarea gustului pentru lectură, pentru carte. Elevii pot fi stimulaţi să citească prin vizionarea de piese de teatru, filme istorice, comedii, participând la lansări de cărţi, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii, prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare, a cercurilor de lectură şi a atelierelor de scriere creativă. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este 55

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar – pregătirea regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.

Activitatea educativă școlară și extracurriculară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Învăţământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Acest tip de educaţie s-a remarcat ca un proces integrat ce are în vedere achiziţia de cunoştinţe, capacităţi, valori şi atitudini care îi transformă pe elevi în cetățeni activi în comunitatea din care fac parte și crește gradul de participare la sistemul formal de educație. În cadrul acestor activități sunt definite concepte și intervenții în comunități care promovează învățarea pe tot parcursul vieții, menită să asigure o mai bună adaptare și integrare a tinerilor și adulților atât pe piața muncii cât și în contextul socio-economic în general. Educaţia, prin activităţile extracurriculare, urmăreşte identificarea şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. La fel şi jucăriile educative îi pot ajuta pe cei mici să-şi creeze propriul univers. Şcoala are responsabilitatea atingerii unor finalităţi explicit formulate de către organismele oficiale, în lumina politicilor educaţionale promovate la nivel naţional. Aceste finalităţi vizează toate laturile personalităţii umane, inclusiv devenirea socială a persoanei (socializarea).

BIBLIOGRAFIE: Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970 Surse on-line; Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998), Manual de pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti

56

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA RELAŢIA COPII - ŞCOALĂ - PĂRINŢI ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

Profesor psihopedagog CUCONU FLORINELA Profesor psihopedagog NEOFET GABRIELA Centrul Şcolar de Educaţie Inclizuvă Suceava Mulți colegi din școala noastră și din altele similare întâlnesc copii cu probleme de adaptare școlară, în munca de zi cu zi. Ca o provocare se resimt situațiile în care copiii suferă deoarece părinții lor nu sunt în stare să le acorde îngrijirea necesară și un climat sigur.

Am întâlnit, alături de colegii mei, copii care cunosc puțină căldură sufletească, securitate, recunoștință față de părinți, cu capacități și posibilități limitate pentru a le acorda îngrijire. Există și copii a căror sănătate și dezvoltare sunt amenințate.

Așa cum este crescut copilul, așa va ști la rândul său să crească și să-și educe proprii copii. Copiii au dreptul la fericire, ferită de tratamente rele. O bună parte din stresul acestor copii poate fi ameliorat cu ajutorul implicării acestora în activităţi extracurriculare, în cadrul cărora să participe şi părinţii. Mulţi părinţi au o nevoie acută să se întâlnească şi să înveţe din experienţa altor părinţi care au dorinţa de a educa cât mai bine copiii. În acelaşi timp, toţi părinţii au nevoie de informaţii despre copiii lor, despre punctul de vedere al şcolii referitor la calităţile sau defectele acestora, despre misiunea şcolii.

La aceste întâlniri profesorul este mediator, încurajează părinţii să schimbe opinii şi experienţe, astfel părinţii contribuie la organizarea activităţilor extraşcolare. Școala devine un adevărat centru de activități, în care fiecare elev își poate găsi calea de afirmare. Toți elevii trebuie să aibă posibilitatea să-și asume responsabilități precum: expert într-un anumit domeniu (muzică, sport, fantezie), delegat în relația cu direcțiunea (cantina, biblioteca, comitetul de părinți etc.), abilitat cu probleme specifice la începutul și sfârșitul anului școlar, delegat pe lângă diverse instituții sociale, responsabilul cu copiii care sunt bolnavi (răceli), negociator al dificultății sarcinilor sau al severității sancțiunilor, organizator al momentelor festive sau al excursiilor, vizitelor educative, înființarea unui ”Forum al copiilor” în care aceștia povestesc, sub îndrumarea psihoterapeutului, întâmplările lor, greutățile pe care le-au întâmpinat și cum ar putea să-i facă pe părinți să spună ce simt: ”îl urăsc”, ”sunt mânios”.

Copiii trebuie să fie ajutați să facă față experiențelor lor emoționale și cognitive: este necesar ca ei să fie informați despre ce s-ar putea întâmpla sau de a se imagina în viitor; încercarea reducerii sentimentului de vinovăție al copilului, repetând insistent următorul mesaj: Copiii nu sunt niciodată vinovați de ce fac părinții lor. / Este responsabilitatea părinților să aibă grijă de copii și nu invers./ Unii adulți nu reușesc să aibă grijă de copiii lor. Prin mijloace simple putem face copilul remarcat, atât pentru sine, cât și pentru alții; copiii au nevoie de experiențe care să le dea o trăire bună despre sine în contact cu alți oameni; e necesar să ajutăm copilul să facă față situației prin dezvoltarea diverselor abordări ale terapiei de grup și de a învăța despre interacțiunea cu alți oameni. Consilierea părinților prin activităţile extracurriculare urmăreşte obiective precum: susținerea lor în scopul înțelegerii adecvate a trebuințelor copiilor lor, susținerea în scopul ameliorării practicilor lor educative, stimularea participării părinților la viața școlară, dezvoltarea abilității de rezolvare a conflictelor, oferirea de sprijin pentru a dezvolta modalități mai eficiente de a face față stresului fără a revărsa emoțiile negative asupra relației cu copilul, identificarea de resurse și oportunități pentru părinții cu posibilități financiare reduse.

57

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Munca de motivare prin activităţile extracurriculare trebuie să ajute părinții să vadă că au o problemă, o atitudine receptivă și angajată a lucrătorului poate fi, în același timp, un factor motivant și o surpriză plăcută; purtarea noastră va fi decisivă dacă vom reuși să motivăm părinții să coopereze sau nu; trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a ne raporta la fapte, înainte ca părinții să facă aceasta; încercarea de stimula părinții să vină cu idei despre ceea sar putea întâmpla, dacă lucrurile ar începe să se schimbe; grijile și percepțiile realiste, cât și cele nerealiste stau în calea cooperării părinților, acestea au nevoie să fie spuse, defulate; reflectarea asupra consecințelor posibile ale absenței unei acțiuni, care să modifice situația.

Proiectele educaționale în cadrul activităţilor extracurriculare trebuie să fie organizate modern și inteligent, folosind multidisciplinaritatea, să aibă caracter inovativ, flexibilitate în implementare, membrii echipei să împărtășească opinii comune. Au fost descrise câteva principii și funcții importante pentru lucrul cu copiii: a reduce haosul interior al copilului, a-i face viața mai ușor de înțeles, a-i face viața mai previzibilă, dându-i astfel posibilitatea de a se pregăti pentru a face față situației, a-i reduce sentimentele de responsabilitate și vinovăție pentru situația specială, a-l ajuta să-și exprime suferința, a face copilul remarcat în ceea ce privește adaptarea școlară și a-i da o nouă experiență a relațiilor și a-l ajuta să le facă față.

Copilul trebuie să dobândească sentimentul, că el este valoros prin el însuși și nu prin ceea ce ar putea face pentru ceilalți.

CĂLĂTORIE PRIN COPILĂRIE Profesor învăţământ primar DASCĂLU PUŞA NADIA Şcoala Gimnazială Salcea, jud. Suceava “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”) Cunoscutul pedagog american Bruner (1970) este de părere că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor” Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Educatia extracurrriculara (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îsi are rolul si locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor nostri. Educaţia prin activitatile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, 58

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Incepând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumuleaza o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură.

Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.

Exemple de activităţi extrascolare Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit si au creat opere de arta.

Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual.

Se ştie ca începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, 59

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA tabere. În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimentele de respect si dragoste fată de natură, fată de om si realizările sale.

Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activităţi. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoastere a aptitudinilor.

Activitatea educativă şcolară si extrascolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului si al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă si cea comportamentală. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.

Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară, dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.

Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.

Serbările si festivităţile - marchează evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.

Alte activităţi pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-şi aprofunda cunoştinţele într-un domeniu anume. Din păcate, in România, aria aceasta nu este foarte dezvoltată, cu toate acestea exista anumite locuri unde elevii se pot înscrie (ca de exemplu "Palatul Copiilor").

Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.

Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002

60

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR Profesor învăţământ preşcolar DESPA MIRELA Grădiniţa Nr. 1 Popeşti, jud. Vrancea Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Activităţile extracurricilare vizează valorizarea unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului um să înveţi etc. Prin activităţile extracurriculare desfăşurate în grădiniţe se urmăreşte completarea procesului didactic, organizarea raţională şi plăcută a timpului liber.

Activităţile extracurriculare organizate pot avea conţinut cultural, artistic sau spiritual, conţinut ştiinţific şi tehnico-aplicativ, conţinut sportiv sau pot fi simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale. Grădiniţa ca instituţie educativă, continuă educaţia copilului începută în familie, iar actul educaţional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susţine comunicarea, de a încuraja competiţia şi asumarea de responsabilităţi în vederea dezvoltării şi formarii unei personalităţi armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă. Activităţile extracuriculare pot dezvolta spiritul creativ conducând la elaborarea unor metode şi procedee specifice de stimulare a creativităţii. Creativitatea este legată de încrederea în forţele proprii, de comportamentul de căutare, de punere a vechilor concepte în contexte noi, de transformare a lumii, de capacitatea de acomodare cu depăşire prin originalitate.

Activităţile extraşcolare desfăşurate în grădiniţa noastră au un conţinut flexibil şi variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, sportului. Încadrarea copiilor în diferite forme ale activităţii extraşcolare se face în baza liberei alegeri. Sursele de informaţii pentru activităţile extraşcolare din grădiniţa noastră au fost: sărbătorile religioase, obiceiurile şi tradiţiile, datele legate de viaţa şi activitatea scriitorilor, evenimente istorice, activităţi sportive.

Excursiile şi vizitele organizate de grădiniţa au caracter de masă, cu scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a copiilor. Au fost organizate vizite la: Muzeul „Antipa”, Muzeul Țăranului Romȃn, Grădina Botanică Galaţi, Grădina Zoologică Brăila, Salina Tirgu Ocna, la diferite case memoriale, mănăstiri. Toate vizitele realizate în timp au ca scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea copiilor cu frumuseţile ţării, asigurarea unor ocazii de recreere şi destindere.

Excursiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi a vieţii sociale, copiii din grădiniţa noastră dobândesc o mare cantitate de informaţii despre munca omului, îşi formează reprezentări despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român. Copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu flori, să asculte susurul unui izvor, să observe viaţa insectelor, va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei. În urma plimbărilor, excursiilor organizate în diferite zone ale ţării şi în natură, în mediul social, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor de 61

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA desen şi modelaj, iar cu materialele culese îşi îmbăgăţesc jocurile de creaţie şi activităţile practice în grădiniţă. Folosirea în mod educativ, plăcut şi recreativ a timpului liber contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea fizică a copiilor, prin mărirea varietăţii de mişcări a jocurilor desfăşurate în aer liber. Grădiniţa noastră a organizat de-a lungul anilor excursii pe diferite trasee: Slanic Moldova, Bacău, Cheile Tişiţei, unde copiii s-au confruntat cu realitatea printro percepere activă, invetigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice, copiii examinând cu atenţie şi curiozitate, efectuează analize şi comparaţii pentru a determina caracteristici esenţiale ale lucrurilor cu care vin în contact, observă sistematic unele fenomene ale naturii în mişcarea si dezvltarea lor şi, ajutaţi de cadrele didactice, au sesizat unele cauze care le determină. În felul acesta dobândesc o mare cantitate de informatie despre munca omului.

Serbările şcolare reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacitătilor de vorbire şi înclinărilor artistice ale copiilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul serbării, preşcolarii culeg o bogăţie de idei. impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile reale. Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizază prin intermediul serbării. Intervenţia la momentul oportun cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare copil şi susţinută de suportul afetiv contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea de rezistenţă la efort. Prin organizarea serbărilor se dezvoltă copiilor dragostea pentru ţară, pentru frumos, fiind un prilej de bucurie, emoţie, bună dispoziţie, atât pentru copii cât şi pentru părinţi. În grădiniţa noastră s-a observat că în viaţa micului preşcolar serbarea are o influenţă mare asupra dezvoltării sferei sale emotionale. Copiii la această vârstă sunt sensibili, receptivi cu o fantezie bogată şi tind să se afirme. Ei sunt impresionabili, iar impresiile obţinute îi insotesc în viaţa de mai departe, rămânând nişte tablouri vii întipărite în memorie. In Grădiniţa Nr.1 Popeşti au fost desfăşurate serbări cu diferite ocazii: 8 Martie, 1 Iunie, Crăciunul, Paştele, etc. O altă sursă de inspiraţie o constituie tradiţiile şi obiceiurile naţionale. Serbările, de asemenea au fost legate de anumite evenimente din viaţa socială şi a grădiniţei.

Concursurile pe diferite teme sunt de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze acasă ce au învăţat la grădiniţă, să deseneze diferite aspecte,etc. Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităţii copiilor. Întrecerile pot cuprinde interpretarea, recitarea, aplicarea priceperilor şi deprinderilor formate în activităţi practice. Copiii din grădiniţa noastră au participat în ultimii ani la mai multe concursuri judeţene, naţionale şi internaţionale unde au obţinut numeroase diplome, premii şi trofee. Concursurile artistice dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea copiilor şi se pot depista tinere talente artistice în vederea cultivării si promovării lor.

Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.

Activităţile extraşcolare pe care încep să le practice copiii de la vârste fragede joacă un rol important în creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mişca, de a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber şi de a descoperi, de a experimenta. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie.Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

62

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 AVANTAJELE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

Profesor DRĂGHICI SIMONA- NARCISA Şcoala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu", Mioveni, jud. Argeş În săptămâna Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!( 7-11 aprilie 2014) am propus și desfășurat cu elevii claselor la care predau numeroase activități extracurriculare.

Scopul programului special din această săptămână este de a implica toți elevii și toate cadrele didactice în activități non-formale atractive care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale, după cum se arată într-un ordin al ministrului Educaţiei.

Activitățile extracurriculare sunt apreciate de elevi în mod deosebit deoarece sunt mai plăcute, mai relaxante; pe parcursul desfășurării acestora se consolidează prietenii, se dezvoltă sentimentul de respect pentru munca fiecăruia şi pentru produsul final. Datorită faptului că şcoala ocupă din ce în ce mai mult timp din viața unui elev (şi cu atât mai mult cu cât el trece pe trepte superioare ale şcolarității), timpul liber este foarte prețios pentru a-l petrece cât mai plăcut, dar şi cât mai util. Timpul liber poate fi folosit astfel prin organizarea de activități extracurriculare, care să le completeze pe cele organizate de şcoală (curriculare). Prin activitățile extracurriculare, în general, au loc contacte, schimburi de experiență, de idei; ele presupun cooperare, colaborare între elevi care nu se cunosc, ceea ce înseamnă stabilirea de noi legături de prietenie. Spiritul de echipă, întrajutorarea, sentimentul participării la un produs colectiv, satisfacția lucrului bine făcut sunt tot atâtea aspecte pozitive pe care activitățile extracurriculare le pot genera. Şcoala Altfel devine un program binevenit şi necesar. Timpul liber este folosit mult mai eficient şi educativ, iar elevii şi cadrele didactice sunt mai relaxați, mai receptivi la nou.

Dintre obiectivele proiectului amintesc: evidențierea/descoperirea abilităților artistice și practice ale elevilor; valorizarea abilităților sociale și a conduitei moral- civice, respectiv religioase; cunoașterea și prețuirea obiceiurilor și a tradițiilor pascale (vopsitul ouălor, încondeierea acestora etc.); familiarizarea elevilor cu un stil de viață sănătos prin respectarea unei alimentații sănătoase, prin mișcare, dezvoltarea armonioasă prin activități și jocuri sportive; ocrotirea mediului înconjurător prin participarea la activități de ecologizare etc.

Beneficiarii proiectului au fost: elevii claselor V- VIII, părinții, cadrele didactice, comunitatea locală. Evaluarea activităților desfășurate s-a făcut prin: chestionare, fotografii, filmări, diplome, realizarea unei expoziții cu lucrările elevilor etc.

Activităţile propuse s-au desfășurat atât în interiorul unităţii de învăţământ, cât şi în afara acesteia (în Parcul Tineretului, la Centrul Cultural Educativ Mioveni, la C.C.S. Mioveni, la Bazinul de Înot).

Activităţile propuse și desfășurate:

63

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 1. Luni, 07. 04. 2014- Ziua Mondială a Sănătății -1. O minte sănătoasă într-un corp sănătos- La activitate au participat elevii clasei a VIII- a D( clasă a cărei dirigintă sunt) și a VIa D; s-a discutat cu medicul școlii despre principalele reguli de igienă și au fost vizionate filmuleţe educative de specialitate. 2. Să ne hrănim sănătos- Pentru că sănătatea este printre cele mai importante în viaţa de zi cu zi, elevii au învăţat cum să mănânce sănătos; au realizat şi un colaj al Piramidei alimentelor sănătoase; a urmat o activitate practică: pregătirea salatelor de fructe și de legume; d-na doctor le-a reamintit importanţa vitaminelor pentru corpul nostru. 3. Concurs de cultură generală- Să fiu cel mai bun!- desfășurat pe echipe, elevii fiind răsplătiţi cu premii (fructe) și diplome.

2. Marți, 08.04.2014 - Ziua atelier:1. Tradiții și obiceiuri pascale- atelier de lu- cru – confecționarea felicitărilor, încondeierea ouălor, creaţii literare pe teme pascale. Pentru că programul Să ştii mai multe, să fii mai bun! s-a desfăşurat în perioada Postului Paştelui, elevii claselor a VIII- a D, a VI- a D şi a V-a D au aflat care sunt tradiţiile şi obiceiurile specifice acestei sărbători. La atelierul Să fim gazde primitoare, ei au învăţat cum să organizeze o masă festivă, care sunt bunele maniere la un astfel de eveniment etc. Aceştia au participat la un concurs de încondeiere a ouălor, au realizat felicitări şi picturi tematice, au vizionat un documentar despre semnificaţia sărbătorii. A fost realizată o expoziţie cu lucrările elevilor. 2.

Vizită la biserica din localitate pentru aflarea mai multor informații despre sărbătoarea Paștelui, acestea fiindu-ne oferite de preotul paroh. 3. Participarea la concertul susținut de Filarmonica din Piteşti. Elevii claselor a VIII- a D şi a VII-a C au ascultat cu interes partiturile interpretate admirabil de Filarmonica din Piteşti, la concertul susținut la Centrul Cultural Educativ Mioveni, fiind pătrunși de farmecul muzicii. 4. Concurs de recitare şi interpretaredesfăşurat în sala de curs a şcolii. Au fost recitate poezii scrise de marii creatori clasici, dar şi de cei contemporani.

3. Miercuri, 09.04.2014 - Ziua educativă: 1. Şezătoare literară- Concurs de re-citare şi interpretare Elevii claselor a VIII- a D, a VI- a D şi a V-a D au descoperit frumusețea creației populare; au spus ghicitori, au citit basme, proverbe şi aforisme, au recitat poezii şi au interpretat melodii populare. 2. Dramatizarea unor opere literare- elevii şi-au descoperit talentul artistic, interpretând diverse roluri în piese de teatru şi schițe precum: O scrisoare pierdută, D- l Goe, Bubico etc.3. Vizionarea unor filme educative în Biblioteca şcolii şi la C.D.I, pe categorii de vârstă: Ecaterina Teodoroiu, Baltagul, Amintiri din copilărie.

4. Joi, 10.04.2014 - Ziua sportului: 1. Să creștem sănătoși!- întreceri sportive și jocuri în aer liber, organizate în parteneriat cu Clubul Sportiv din localitate la C.C.S. Mioveni, la Bazinul de Înot, în sala de sport a școlii. Elevii claselor V- VIII au urmărit meciurile de handbalfete și volei- băieți ale echipelor Clubului Sportiv, apoi s-au întrecut în competiţii sportive. Au asistat la reprezentaţiile sportivilor de performanţă la înot. 2.

Vizită la Cula Racovița- elevii prezenţi la activitate au ascultat cu interes explicaţiile ghidului și au admirat exponatele ce amintesc de vechile tradiţii argeșene, de vremurile grele prin care au trecut strămoșii lor.

5. Vineri, 11.04.2014 - Ziua ecologică- Aer curat –viață lungă –Pentru a-și forma o atitudine ecologică responsabilă și de ocrotire a mediului înconjurător, elevii au participat la activitatea de colectare a deșeurilor din curtea școlii și din jurul acesteia, s-au plantat pomi și s-au sădit flori în spațiul verde, apoi s-a mers în drumeție pe dealul din apropierea școlii. Elevii au inspirat aerul curat al pădurii, apoi au mers în Parcul Tineretului.

La toate activitățile desfăşurate elevii au participat cu drag, dovedind că acestea îi atrag prin diversitatea lor, prin inedit, prin posibilitatea de a se afirma în anumite domenii de activitate, valorizându-şi cunoştințele dobândite, prin socializarea cu ceilalți colegi, din alte clase, rezultând un schimb de experiență ce îmbină utilul cu plăcutul.

64

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Antonesei, L. (2002). O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice şi transdisciplinare ale educației, Iaşi; Editura Polirom Albulescu, I. (2007). Doctrine pedagogice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ – STIMULENT SAU POVARĂ?

Profesor DUMITRU MARIA Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Dima” Piteşti, jud. Argeş Când aud pe cineva oftând şi spunând ,,Viaţa e grea”, am mereu impulsul de a întreba: ,,În comparaţie cu ce?”. Avem de cele mai multe ori tendinţa de a aprecia drept greu, tot ceea ce este nou sau nu cunoaştem, tot ceea este diferit sau tot ceea ce ne creează panică. În privinţa cunoaşterii personalităţii, admitem cunoaşterea celuilalt mai ales prin raportare la noi. Şcoala este cea care formează multilateral personalitatea elevilor, îi pregăteaşte pentru viaţă, ţinând seama mai ales de perspectivele viitorului previzibil, acordând atenţia cuvenită bogăţiei de forme pe care se structurează comunicarea umană contemporană. În şcoală, elevii nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci şi să înveţe arta comunicării, să iniţieze şi să poarte o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să interiorizeze valoarea comunicării. De aceea activitatea educativă trebuie să cuprindă o varietate de forme de comunicare, orală şi scrisă.

Educaţia se realizează prin acţiuni educative. Unele dintre aceste acţiuni educative se desfăşoară în afara şcolii, însă sunt menite să atingă scopuri pedagogice identificabile. De aceea, şcoala nu rămâne indiferentă faţă de marea bogăţie de forme de educaţie extraşcolară pe care se structurează comunicarea umană contemporană.

Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere elevilor alternative educaţiei şcolare, care necesită un efort intelectual predominant. Astfel, erau activităţi care să ofere elevilor posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac, să descopere, să experimenteze. De aceea, aceste activităţi erau mai mult cercuri destinate diferitelor hobbyuri (sculptură, aerodinamică, natură, dans etc). În timp, însă, varietatea alegerilor a crescut foarte mult şi aceste activităţi au devenit un supliment al activităţilor şcolare, perceput adesea de către părinţi şi elevi ca fiind tot o şcoală, dar după şcoală. Activităţile extraşcolare s-au apropiat mai mult de ideea unor meditaţii sau a unei pregătiri suplimentare, a unei perfecţionări continue în anumite domenii. Orice activitate şcolară poate deveni extraşcolară prin prelungirea ei într-un context exterior şcolii. Acesta este un motiv pentru care elevii pot simţi că este prea mult pentru ei, că sunt copleşiţi de activităţile sale, că este prea greu sau prea mult.

Cum ne orientăm spre alegerea acestor activităţi?

Punctul de plecare este întotdeauna ceea ce ne transmit elevii, activităţile spre care manifestă interes, pe care le fac cu plăcere, în care se simt în largul lor. De asemenea, activităţile care permit exprimarea liberă a elevilor, fără a fi contranşi de anumite modele sau tipare, oferă ocazia ca ei să se arate aşa cum sunt, să capete încredere în forţele proprii, să poată valoriza ceea ce ei înşişi au creat. Un rol esenţial al acestor activităţi extraşcolare este faptul că ele nu impun, precum activităţile şcolare, o delimitare clară urât/frumos, bun/prost, ci lasă loc unei exprimări în conformitate cu nevoia elevului.

Elevii sunt foarte receptivi la învăţarea limbilor străine, atunci când sunt mici, însă este foarte important ca această învăţare să fie sub formă de joc, să fie creativă şi să nu-i solicite în 65

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA a-şi forma deprinderi abstracte (reguli, conjugări etc), ci să înveţe în forma unor situaţii de viaţă cotidiene, pe care să le poată folosi. Pentru elevi există astfel de activităţi în care ei se pot implica, însă natura lor este mai degrabă orientată spre dezvoltarea lor interioara, spre introspecţie, spre exprimarea nevoilor şi conflictelor, spre valorificarea creativităţii şi originalităţii.

Părinţii au nevoie să ştie că impunerea obţinerii unor performanţe în aceste activităţi extraşcolare conduce la crearea unei presiuni, a unei tensiuni şi poate avea drept rezultat refuzul copilului, retragerea, dispariţia oricărui interes şi, pe termen mai lung, apariţia unui complex de inferioritate.

Pe de alta parte, aceste activităţti pot contribui la creşterea încrederii în sine, la creşterea spontaneităţii şi creativităţii, la dezvoltarea unor opinii şi a unor iniţiative. Copilul are capacitatea de a ne transmite în ce se poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos sau ce nu este atractiv pentru el. A experimenta şi a cunoaşte liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce este potrivit pentru el.

Prin activităţi extraşcolare specifice: serbări de iarnă, concursuri, activităţi în cadrul unor proiecte de parteneriat internaţional, dar şi proiecte cu parteneri locali (şcoli din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite, biblioteci, CCD etc.), se dezvoltă, în primul rând, abilităţile soft (personale şi interpersonale): capacitatea elevilor de a înţelege şi de a-şi exprima sentimentele, capacitatea de a lucra în echipă, de a răspunde în mod pozitiv şi sensibil unei situaţii noi. Aceste abilităţi trebuie dezvoltate prin asemenea activităţi, deoarece devin factori cruciali în educaţia prezentă şi viitoare la nivel mondial, dar au un impact puternic şi în viaţa de familie, la locul de muncă al viitorului adult, dezvoltând în societate noi stiluri de leadership. Astfel de activităţi oferă o perspectivă amplă a valorificării creativităţii, a valorilor etice şi estetice, a actului didactic în rândul elevilor. Se caută, de cele mai multe ori, o abordare interdisciplinară, un sincretism între desen, literatură, muzică, tehnici manuale de realizare a produsului artistic etc.

Se sporeşte încrederea în capacitatea creatoare a fiecărui elev participant la activitate, spiritul competitiv. Toţi participanţii sunt stimulaţi să producă idei creative şi îşi dezvoltă inteligenţa emoţională (abilităţile personale şi interpersonale).

Proiectele şi parteneriatele educaţionale se disting prin obiectivele comune urmărite: racordarea învăţământului românesc la cel european şi, implicit, mondial; promovarea interculturalităţii prin cunoaşterea tradiţiilor şi sărbătorilor din diferite regiuni ale lumii; dezvoltarea competenţelor lingvistice în cadrul proiectelor internaţionale, socializarea, familiarizarea cu diferite site-uri de socializare a partenerilor proiectelor; sporirea stimei de sine.

Gama variată de activităţi extracurriculare vizează o componentă etică, dar şi una estetică. Eticul ţine de educaţia morală, punând în practică valorile de bine, frumos şi adevăr.

Puşi în situaţii inedite, elevii învaţă să se comporte în societate.

Viaţa pentru care actualii elevi se pregătesc are mult mai multe nuanţe decât este şcoala românească pregătită să prezinte. Bagajul de cunoştinţe şi deprinderi, majoritatea de tip intelectual, trebuie să fie îmbogăţit de cultivarea intereselor, generarea trebuinţelor de creştere, promovarea valorilor autentice, în plan vizibil, producerea de sentimente, formarea atitudinilor şi conduitelor ce pun în armonie individul cu sine şi cu planul social al existenţei lui.

Majoritatea şcolilor s-au retras în spatele afişării performanţei academice, de tip intelectual ca suprema dovadă a calităţii serviciilor educaţionale. Cu cât procentul celor admişi la liceu sau la facultate este mai mare, cu atât şcoala îşi dovedeşte mai bine puterea educativă, calitatea actului didactic.

Se diferenţiază oare o astfel de şcoală de o alta care are forţă de modelare a preferinţelor valorice, atitudinale şi acţionale ale elevilor săi şi ale părinţilor acestora? Contează oare dacă şcoala respectivă este un punct tare al comunităţii din care face parte, dacă ea reuşeşte să emane „educaţie” dincolo de porţile ei şi pentru viaţa comunitară? familia şi şcoala aruncă una asupra 66

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA celeilalte responsabilitatea acţiunii. Atitudinea de aşteptare ca cealaltă instituţie să acţioneze diluează în ambele cazuri sentimentul responsabilităţii, pe de o parte, iar pe de altă parte face ca în multe cazuri niciuna să nu aibe vreo iniţiativă. Devenirea socială rămâne în acest caz, la discreţia hazardului, a acţiunii involuntare, a subiectivului, sau este preluată de surse alternative ce compensează, pozitiv sau negativ, nevoia de repere şi modele acţionale: massmedia şi internetul, cercurile de prieteni, gaşca, strada. În şcoală s-a prelungit timpul petrecut în spaţiul fizic şi mental al acesteia, înregistrându-se practica fenomenului „after school”. Este ales ca variantă de supraveghere a propriilor copii mai ales de către părinţii foarte ocupaţi din marile oraşe. Prin urmare, socializarea în cadrul instituţiei şcolare capătă alte dimensiuni şi altă importanţă şi din această perspectivă. Este firesc, deci, să ne întrebăm dacă şcoala conştientizează impactul pe care îl are, voit sau nu, în devenirea socială a elevilor (nu doar în cea de natură intelectuală) şi ce resurse mobilizează pentru optimizarea acestui demers. Şcoala reprezintă un spaţiu cu mare responsabilitate în realizarea socializării. În concluzie, activităţile extraşcolare conduc la valorizarea şi socializarea elevilor având calitatea de stimulent dacă nu ,,împovărează,, cu prea multe activităţi timpul liber al acestora

BIBLIOGRAFIE Schaffer, H.R.(2005). Introducere în psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Seligman. E.P.M. (2007). Fericirea autentică: ghid practic de psihologie pozitivă, Ed. Humanitas, Bucureşti, pag. 202-228 Ştefan. C. A. & Kallay Eva (2010). Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca, pag. 9-27. Pag. 234-260 ATELIERELE POVEȘTILOR Profesor învățământ primar FĂRTĂIȘ DORINA PARASCHIVA Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava Începând cu luna august 2013, Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava a devenit beneficiarul Proiectului Multilateral Comenius „From Story to Story”, alături de școli din alte 7 țări: Polonia, Ungaria, Turcia, Spania, Lituania, Marea Britanie și Franța. sub egida „Education and Culture DG Lifelong Learning Programme”. Am demarat acest proiect pornind de la statisticile care spun că un procent de 20% dintre copiii europeni nu pot citi şi scrie la un nivel satisfăcător. În toate şcolile există un număr mare de elevi cu posibilităţi foarte limitate de explorare a culturii europene- literatură, geografie, istorie. Este necesar un imbold și acesta poate veni de la profesorii implicați în proiect.

Proiectul îşi propune: dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei la elevii din clasele primare și gimnaziale prin crearea, ilustrarea şi punerea în scenă a poveştilor, cercetarea importanţei poveştilor în dezvoltarea personalităţii copiilor, crearea unor povești noi îmbinând elemente naționale și europene. Vor fi două mari etape: prima se va centra pe explorarea poveştilor tradiţionale existente la nivel local şi internaţional, lectura fiind principala activitate. În partea a doua se va încuraja creativitatea şi munca în echipă, deoarece elevii îşi vor crea propriile poveşti în care se vor regăsi şi cunoştinţele acumulate în prima parte a proiectului. Prin acțiunile proiectului urmărim să deschidem participanţilor un nou orizont care să impulsioneze studiul limbilor străine, posibilitatea de organizare a unor activităţi practice inedite, îmbunătăţirea 67

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA comunicării cu alţi colegi din ţările partenere şi nu în ultimul rând, favorizarea dezvoltării conştiinței identităţii europene.

Cu un proiect de o asemenea anvergură, școala devine un loc mai prietenos, un loc în care atât elevii cât și profesorii se situează de aceeași parte a baricadei, lucrând împreună și realizând lucruri frumoase. Să ne amintim de poveștile din copilărie, rostite în ceas târziu, în fața focului, de bunici sau de părinți. Cum au fost acestea pentru noi? Ne-au motivat? Ne-au educat…ne-au ajutat să rezolvăm anumite probleme…am aflat lucruri noi? Au schimbat ceva înlăuntrul nostru? Poveștile pline de înțelesuri, cu întâmplări amuzante, dar din care copiii noștri pot cu adevărat învăța ceva, au capacitatea de a atinge sufletul într-un fel în care nici una din modalitățile de divertisment din ziua de azi n-o pot face. Suntem asaltați de o lume a violenței, a lăcomiei si a superficialității. Vechile povești din paginile cărților sunt depășite de filme sau de jocuri video în care actorii sunt copii sau adolescenți. În felul lor, aceste noi atracții spun povești, dar ceva s-a pierdut: profunzimea, inocența, gingășia.

Dacă vom înțelege ce impact au avut poveștile asupra copilăriei noastre, în acest mod vom întelege ce influență vor avea și în viața copiilor noștri. Prin povești s-au transmis de-a lungul timpului lecțiile importante ale vieții de la o generație la alta. Lumea nu s-a schimbat prea mult de când au fost născocite poveștile, aceleași caractere cu alte haine populează și poveștile vieții noastre cotidiene. Copiii se identifică mereu cu unul din personaje, cel al cărui comportament sau atitudine față de viață îi poate oferi un model despre cum să acționeze, să se comporte sau să se descurce în viață? Eroii poveștilor, fie ei buni sau răi, pot oferi un ghid eficient pentru dezvoltarea personalității viitorului conducător de oști, învățător, vindecător, justițiar, businessman, țăran sau ce va alege prichindelul să fie.

Din dorința de a îmbunătăți educația și dezvoltarea emoțională și spirituală a elevilor, un grup de cadre didactice inimoase au creat Atelierele poveștilor; astfel a început cea mai frumoasă poveste a noastră. Aproximativ 100 elevi din ciclul primar și gimnazial își petrec săptămânal una-două ore cu profesori din școală și de la Palatul Copiilor. Dascălii noștri desfășoară activități instructiv-educative prin care urmăresc diversificarea activităților extracurriculare din școală, cultivarea la elevi a gustului pentru artă, stimularea creativității și originalității elevilor și descoperirea unor talente sau încurajarea celor deja existente.

Atelierele noastre sunt:  „Pictură” – prof. Petronela Rusu, prof. Bogdan Luparu - atelierul în care prind viață scene și personaje din povești;  „Fantezie și creație” – prof. Marcela Reuț, Prof. Adriana Munteanu, prof. Oana Guriță – un atelier în care se realizează decoruri, obiecte din materiale reciclabile;  „Clubul de lectură”- prof. Dorina Fărtăiș- locul în care sunt explorate poveștile, prin diferite tehnici;  „Benzi desenate”- prof. Lenuța Movileanu – atelierul unde poveștile sunt prezentate într-o manieră atractivă pentru cititorii mai puțin experimentați;  „Imaginație și design vestimentar”- prof. Ileana Voinoiu și Lăcrămioara Vartolomei- locul în care se confecționează costumele personajelor din povești;  „Artă fotografică”- prof. Corina Larionescu - atelier ce surprinde imagini din activitățile celorlalte cercuri;  „Atelier de lectură şi traduceri în limba engleză”- prof. Larisa Leșanu- activităţi centrate pe poveștile proiectului From Story to Story, cu elevii claselor a VI a  „Teatru”- prof Alina Șandru, prof. Dorina Fărtăiș - atelierul în care poveștile prind viață prin dramatizări;  „Departamentul de creativitate”- prof. Camelia Solovăstru- un loc în care se adună acei elevi care vor să iasă din culise prin ceva original, construit de ei înșiși, acei elevi cu afinități emoționale, a căror personalitate vibrează la nou, la atipic, la dorința intrinsecă de a crea.

68

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Ideea înființării acestor ateliere a fost prezentă cu mai mult timp în urmă în școala noastră și a funcționat cu succes. Acum am mărit echipa și am decis ca aceste ateliere să fie centrate pe activitățile Proiectului „From Story to Story”. Observând zi de zi copiii, lucrând cu ei, am realizat că există mici talente nevalorificate încă, talente ce trebuie susținute. Așadar, visând că poate peste ani vom fi salutați pe stradă de un Eminescu sau de un Creangă contemporan, că ne vor picta chipul mici Luchieni sau Grigorești, că ne vom duce la spectacole jucate de o Stela Popescu sau un Alexandru Arșinel, am îndrăznit crearea acestor mici ateliere, care peste ani, poate, vor deveni, cine știe, cluburi sau asociații. Nu dorim să exagerăm, dar știm cu toții că în sufletul oricărui dascăl stă dorința de a-și vedea elevii undeva, cât mai sus, pe scara adevăratelor valori culturale, care întregesc valoarea spirituală a fiecărui individ. Căci ce este mai pur și mai frumos pe astă lume decât să creezi frumosul și să îl arăți și altora așa cum l-ai văzut tu, altora care, la rândul lor, îl vor transmite mai departe?

Trebuie acum să accentuăm esența oricărui proiect – socializarea. Copiii învață să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să avanseze propuneri, să aibă încredere și, mai ales, să se bucure împreună. Socializarea este integrarea unui individ într-o colectivitate.

Puţine colectivităţi, însă, sunt pure, adică sunt compuse din indivizi de aceeaşi vârstă, sex, etnie, convingeri, hobby, preferinţe muzicale etc. Adevărul este că nu sunt doi oameni la fel.

Prin urmare, orice relaţie impune un anume efort de ajustare între persoane. Câtă vreme păstrăm deschis interesul pentru interacţiunea cu alţi oameni, socializarea este o chestiune perenă pe care o putem practica pe toată durata vieţii.

Tot mai mulți părinți acuză frecvent faptul că sistemul de învăţământ este acela care împiedică socializarea copiilor, însă prin socializare nu înţelegem doar interacţiunea copiilor de aceeaşi vârstă în timpul pauzelor şcolare şi la ora de sport. Oricine își dorește să aibă un copil independent, care să învețe să rezolve singur și cu încredere problemele pe care le poate întâmpina într-o zi de școală sau de viață personală. După cum știm însă, fiecare persoană are ritmul său propriu de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală. Datoria celor implicați în educație este și aceea de a intensifica, pe cât posibil, contactele sociale ale copiilor. Ideal este ca programul şcolar să includă activităţi pentru dezvoltarea abilitaţilor sociale, activităţi care le cresc încrederea în sine şi care le îmbunătăţesc abilităţile de comunicare. Este evident, însă, că sistemul de învăţământ de stat cu 30 de elevi în fiecare clasă, nu poate oferi sprijin pentru dezvoltarea emoțională a tuturor.

Universul fascinant al poveştilor poate fi descoperit de către elevi prin iniţiere în parcurgerea textelor, alegându-le pe acelea atractive, apropiate vârstei şi preocupărilor specifice acesteia, dar şi celor ale societăţii în care trăim, fără a ignora conţinutul informaţional sau valenţele formative, capabile să redea un sens veridic actualei copilării.

Colectivitatea şcolară are rol formator pentru copii, dacă se organizează activități plăcute și utile, așa cum este „Clubul de lectură”. Aici copiii aşteaptă cu nerăbdare să-şi împărtăşească propriile păreri despre ce au citit, sunt expansivi şi uită că acea lectură le-a fost iniţial impusă de cineva. De asemenea, întrebările transformă instantaneu atmosfera orelor de lectură de la şcoală. Nimeni nu se simte „scos la tablă” pentru a-şi expune eseul despre cartea obligatorie din lista temelor. În plus, astfel de discuţii libere atrag, inevitabil şi pe cei care iniţial nu au aderat la „clubul de lectură”, doar prin simplu fapt că vor să ia parte şi ei la eveniment, iar fără a citi ceva nu au ce spune.

Nu ne-am propus să declarăm război filmelor sau desenelor animate, ci să le transformăm în colaboratori, cu măsură, în drumul nostru de cucerire a universului poveștilor, ajutându-i astfel pe copii să iubească poveștile, să se bucure de ele și să trăiască frumos propria lor poveste.

69

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Profesor învățământ preșcolar GHIURO NATALIA Grădiniță cu Program Prelungit Nr. 50 (Structura 55), Oradea, jud. Bihor Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ, educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane.

Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

Educaţia de dincolo de procesul de învăţământ apare sub două aspecte: educaţie informală, reprezentând influenţele incidentate ale mediului social transmise prin situaţiile vieţii de zi cu zi şi educaţia nonformală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific etc. sau sunt simple activităţi de joc şi de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenţia organizatorilor procesului de instruire şi educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia în procesul educativ al tinerei generaţii. Copiii, au nevoie, de activităţi de joc, de dans, de sport. Este şi motivul pentru care educatoarele trebuie să acorde toata atenţia bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădiniţe, îmbinând armonios, munca şi învăţarea cu distracţia şi jocul.

Prin activităţile extracurriculare desfăşurate în grădiniţe se urmăreşte completarea procesului didactic, organizarea raţională şi plăcuta a timpului liber. O cerinţă foarte importantă vizând opţiunea pentru astfel de activitate este selecţionarea din timp a suportului teoretic în funcţie de interesele şi dorinţele copiilor şi ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală.

Activităţile extracurriculare organizate în grădiniţe pot avea conţinut cultural, artistic sau spiritual, conţinut stiintific şi tehnico-aplicativ, conţinut sportiv sau pot fi simple activităţi de joc, de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale. În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiasi grădiniţe sau intre grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferite teme etc . În activităţile organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii privind munca şi viaţa omului în diferite cotexte îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor şi frumuseţilor patriei. În cadrul activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, de ocrotire a speciilor pe cale de dispariţie.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializarii, a diverselor conţinuturi stimulative, astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice şi de educarea limbajului, au mai multă iniţiativă în cadrul jocurilor.

70

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Spectacolele, serbările, vizionările (teatrul de păpuşi) constituie o alt formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii puternice, precum şi în faptul că se apelează în permanenţă la afectivitatea copilului. Viaţa afectivă la vârsta infantilă constituie temeiul viitoarei personalităţi. A te concentra asupra ei, a mecanismelor proprii de funcţionare constituie, de fapt, esenţa activităţii instructiv – educative a educatoarei în grădiniţa de copii, barometrul de apreciere a eficienţei acestei munci, chiar dacă roadele ei vor fi culese nu imediat, ci în timp, uneori de-a lungul întregii deveniri umane.

Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor de educaţie fizică şi ajută la dezvoltarea psiho-motrică a copiilor, cei mici participând cu multă plăcere. În acelasi timp nu trebuie neglijat rolul activităţilor extracurriculare în formarea caracterului colectiv care conduce la sudarea legăturii dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup, să colaboreze, să accepte şi să respecte părerile celorlalţi. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Preda Viorica, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura ,,Gheorghe Cârţu Alexandru”, Craiova 2009 Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Revista învăţământului preşcolar, 1-2/2008.

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI

Profesor psihopedagog GOLEA SÎNZIANA Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut o dată cu societatea umană şi este specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în 3 tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară), 71

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).

Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană. Educaţia nonformală este diferită faţă de educaţia formală, prin aspectul conţinutului şi formele de realizare, fiind caracterizată prin: caracterul facultativ; elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor; nu se face o evaluare prin note; oferă răspunsuri concrete la cerinţele fixate; permite momente de abstractizare, prin utilizarea cunoştinţelor din viaţa practică; pune în valoare aptitudinile şi interesele copiilor şi ale tinerilor; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers pluri şi inter-disciplinar; scoate din educaţie funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.

Educația extracurrriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor urmărind identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Cuprinde diferite activităţi, desfăşurate fie în cadrul şcolii, cum ar fi: sesiuni de comunicări ştiintifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii sportive desfășurate fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul palatelor şi cluburilor de copii.

Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât sunt unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În cazul unui astfel de elev activitățile extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba optica asupra vieții și îl pot orienta spre un drum mai bun. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de profesori de specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl ghideze, elevul va căuta unul afară, așa că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.

Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe elev mai responsabil, iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități extracurriculare ajută elevul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze, acest aspect fiind important în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.

Astfel de activități sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume dominată de mass media, referindu-ne aici la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturiiasale. Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.

Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.

Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât elevii pot fi implicați, în funcție de interesele fiecăruia. Nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște experiențe noi care îi vor ghida mai departe. Excursiile, drumeţiile, vizitele, vizionările de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în 72

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaștere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.

De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui, de casa, de satul sau oraşul în care locuieşte. Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică încărcătură emoţională, care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai târziu, ale iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru, la sădirea în inimile generaţiilor care vin a mândriei pentru frumuseţea costumului popular românesc, a dansului, a obiceiurilor, al sentimentului de dragoste de patrie. Astfel cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul, la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de patrie. Şi aceasta pentru că satul, oraşul, ţinutul natal constituie o părticică din ţară, iar istoria lor reprezintă o parte integrantă din istoria patriei. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea cunoaşterii ţinutului natal, precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit de emoţionante pentru elevi, care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere educativ.

O activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalităţii elevilor este excursia. Aceasta ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.

Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a elevilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. În cadrul actiunilor turistice, copiii își pot forma afecțiunea față de natură, față de om și realizările sale. Aceștia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite in activitățile practice, în jocurile de creație.

Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale țării.

Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv specifice vârstei lor constituie o sursa de informații, dar în același timp și un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante, astfel face cunostință cu lumea artei.

Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în comportare, de a citi el însuşi cartea 73

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA respectivă.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Prin organizarea unor concursuri se promovează valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea elevilor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.

Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.

O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii elevilor o au activităţile extraşcolare care susţin derularea unor proiecte implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa.

Aplicată la clasă, metoda proiectului este acceptată cu plăcere de elevi, deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui, potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun.

Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia ommediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. În stimularea creativităţii un rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le are şi nu le poate procura. Lectura este cea care îl ajută la dezvoltarea cât şi la îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte frumoase, pe care elevii pot să le folosească în orice împrejurare. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.

Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară contribuind la formarea personalităţii acestora.

BIBLIOGRAFIE: BONCHIŞ, E. - Psihologia copilului, Editura Universităţii din Oradea, 2007 IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 CARASEL, A; LAZĂR,V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves

74

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA CONTRIBUȚII ALE ACTIVITĂȚILOR DIN CADRUL CERCULUI APLICATIV PRIETENII POMPIERILOR LA DEZVOLTAREA SOCIALĂ A COPIILOR CU C.E.S. PARTICIPANȚI Profesor GRIGORIU ȘTEFAN Centrul Țcolar de Educație Incluzivă, Târgu Neamţ, jud. Neamţ Cercul tehnico-aplicativ „Prietenii pompierilor” şi-a început activităţile, în şcoala noastră, în urmă cu cinci ani, printr-o colaborare cu Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” Neamţ, respectiv detaşamentul de pompieri Târgu Neamţ. Timp de o oră pe săptămână, 15 elevi cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, băieţi şi fete cu c.e.s. iau contact cu noţiuni despre apărarea împotriva incendiilor şi exersează deprinderi care să-i ajute să se salveze în cazul unui incendiu. Timp de cinci ani circa 50 de elevi au activat în cadrul cercului „Prietenii pompierilor”, mulţi dintre ei participând activ la etapele judeţene ale concursului naţional „Prietenii pompierilor”.

Concursurile au un caracter educativ, tehnico-aplicativ si sportiv în domeniul apărării împotriva incendiilor si se organizează având ca obiective: a) dezvoltarea capacităţilor de înţelegere si de apreciere a pericolelor generate de situaţiile de urgenţă pentru viaţă si mediu, precum si al promovării atitudinilor si comportamentelor corespunzătoare în rândul elevilor; b) formarea si dezvoltarea la elevi a unor trăsături moral-volitive, cum sunt: iniţiativa, spiritul de echipă, curajul, disciplina si spiritul de fairplay; c) atragerea unui număr mare de elevi la desfăşurarea activităţilor cercurilor tehnicoaplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”.

Fiecare cerc tehnico-aplicativ de elevi „Prietenii Pompierilor” participă la concurs cu un echipaj format din 10 elevi (un comandant şi opt concurenţi plus o rezervă). Echipajele pot fi constituite din băieţi, mixte sau din fete. Vârsta minimă a elevilor este de 11 ani si maximă de 15 ani, împliniţi în anul calendaristic în care se desfăşoară concursul. Constituirea echipajului se face prin selecţionarea elevilor care sunt membri ai cercului. Echipajul este însoţit la locul de desfăşurare a concursului de conducătorul cercului. Participarea echipajului la etapele concursului se face pe baza tabelului nominal, ştampilat şi semnat de directorul unităţii de învăţământ şi conducătorul cercului, având avizul medical pentru efort fizic.

Scopul general al activităţilor din cadrul cercului „Prietenii pompierilor” este creşterea gradului de adaptare, a copiilor participanţi, la viaţa socială, prin: dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup, creşterea stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social.

Activităţile în cadrul cercului sunt de două tipuri: 1) activităţi teoretice, de predare – învăţare a cunoştinţelor din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, conform unei tematici specifice; aceste activităţi se realizează preponderent în sezonul rece şi atunci când nu sunt condiţii pentru desfăşurarea activităţilor practice în aer liber; 2) activităţi practic-aplicative prin care elevii participanţi la cerc învaţă cum să întindă un furtun pentru stingerea incendiilor şi cum să-l strângă, cum să racordeze un furtun la distribuitor sau două furtunuri între ele, cum să folosească un stingător de incendii etc. De asemenea se fac simulări ale probei de îndemânare „Pista cu obstacole”, din cadrul concursului naţional „Prietenii pompierilor”. Aceasta constă în: Echipajul de nouă concurenţi se adună în faţa liniei de start, aliniaţi pe două rânduri, pentru a se prezenta. Comandantul prezintă echipajul arbitrului principal prin comanda „Echipaj adunat pentru concurs!”. Arbitrul principal dă ordin „Începeţi proba!”. Comandantul 75

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA face manevra cu echipajul său „la dreapta”, echipajul trebuind să se prezinte la linia de start în coloană câte doi. Comandantul echipajului dă imediat ordin „La atac!”. După ordinul „la atac” dat de comandantul echipajului, acesta se deplasează primul spre reperul de 65 m, între cele două rasteluri, trecând obstacolele tronsonului până la peretele de stropit. Din acest loc, el supraveghează intervenţia primului echipaj (concurenţii purtând numerele de la 2 la 5). Aceştia, trec în ordine cele 4 obstacole ale primului tronson, alergând spre găleţile-stingător aflate în al doilea tronson.

Concurenţii cu numerele de la 6 la 9 trec pe sub obstacolele primului tronson un set de furtunuri tip C. Concurentul numărul 6 începe apucând unul din cele 4 furtunuri tip C, îl desfășoară şi racordează una din extremităţi la racordul fix (distribuitorul) amplasat pe linia de start; concurentul numărul 7 ia al doilea furtun şi extremitatea liberă a primului furtun, o trage pe deasupra şanţului, în direcţia reperului de 60 m.

Obstacolul trebuie să fie sărit în mod corect. În timp ce primul furtun este desfășurat, el îl aşază jos pe cel adus cu sine şi îl racordează la extremitatea liberă a primului furtun; concurentul numărul 8 apucă, la fel, un furtun tip C şi trece corect peste șanț până la furtunul concurentului numărul 7, ia extremitatea liberă a furtunului desfășurat de acesta şi se duce în direcţia reperului de 60 m. În apropiere de 23 m trece furtunul, desfășurându-l pe sub gard, trece pe deasupra gardului cu furtunul său, fără a-l desfășura înaintea escaladării obstacolului, pune jos furtunul pe care l-a adus cu sine şi-l racordează la extremitatea liberă a furtunului desfășurat; concurentul numărul 9 apucă la fel un furtun şi trece în mod corect obstacolele până la furtunul desfășurat de concurentul numărul 8. Apucă atunci extremitatea furtunului adus de acesta şi trage furtunul prin capcană în direcţia reperului de 60 m. După ce a întins furtunul adus de concurentul numărul 8, îl racordează la una din extremităţile furtunului său.

Concurentul numărul 6 are ca misiune, după ce a racordat furtunul său la semiracordul fix (distribuitor), de a trece obstacolele până la furtunul desfășurat de concurentul numărul 9, luând extremitatea liberă a acestui furtun si întinzându-l pe acesta prin partea dreaptă a bârnei de echilibru, pe care trebuie să o treacă în mod corect, alergând până la reperul de 70 m.

Toţi cei 4 concurenţi trec în mod corect cele 4 obstacole, până la reperul de 60 m şi aşază curelușele (feşele) în cutia cu accesorii. Concurenţii purtând numerele 2 si 3 se duc, după parcurgerea primului tronson, spre găleata-stingător plasată în stânga pistei de concurs.

Concurentul numărul 2 se echipează cu ţeava şi avansează până la stacheta roșie fără să o atingă. Concurentul numărul 3 apucă mânerul găleţii-stingător şi-l acţionează. Concurentul numărul 2 încearcă, într-un timp cât mai scurt, să introducă pe orificiul din peretele de stropire 5 litri de apă. Un semnal sonor şi optic va anunţa terminarea operaţiei. Aceleași operaţiuni trebuie executate concomitent de concurenţii care poartă numerele 4 şi 5 cu găleata-stingător aflată în dreapta pistei de concurs.

Concurenţii, care poartă numerele 2, 3, 4 şi 5, după ce şi-au îndeplinit misiunea pe tronsonul numărul 2, trebuie să alerge, printre cele două rastele, spre rastelul cu accesorii şi să așeze în dreptul numărului accesoriul corespunzător figurii indicate. Accesoriile sunt indicate în semicerc în apropierea rastelului. Cei patru concurenţi se duc la reperul de 70 m şi se adună în tronsonul numărul 4 al pistei. După desfășurarea furtunurilor, concurenţii purtând numerele 6, 7, 8 şi 9 trebuie să se ducă, printer cele două rastele, spre rastelul pentru noduri, aproape de reperul de 70 m. Pe acest rastel se găsește, deasupra numărului lor, o reprezentare a nodului pe care ei trebuie să-l realizeze pe rastel. După executarea nodurilor se deplasează la reperul de 70 m după care se deplasează în tronsonul numărul 4.

Când toate manevrele sunt terminate echipajul, inclusiv comandantul, aleargă spre locul de adunare. Când echipajul va fi adunat în linie pe 2 rânduri, cu faţa spre linia de start, comandantul va ridica mâna dreaptă pentru a semnala arbitrului principal „Proba terminată”.

Comandantul echipajului are misiunea de a supraveghea desfășurarea probei, neavând dreptul 76

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA să dea indicaţii în timpul exerciţiului de concurs. Acestuia şi concurenţilor le este interzis să vorbească în timpul desfășurării probei.

Simularea probei de îndemânare îi pune pe elevi în postura de a coopera pentru îndeplinirea unui scop comun: realizarea cât mai bine şi cât mai repede a sarcinilor de concurs.

Bineînțeles că, în rândul lor, se naşte şi competiţia pentru rolul de comandant, pentru poziţia preferată în cadrul concursului dar acest lucru îi motivează să lupte cu ei înşişi, să-şi dovedească calităţi pe care, poate, nu credeau că le au.

Ca şi în cazul cercurilor sportive de echipă, şi în cadrul cercului aplicativ „Prietenii pompierilor” activităţile asigură fortificarea copiilor din punct de vedere fizic, le imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza; creează deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop comun şi provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferind copiilor posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-le mai multă poftă de viaţă.

BIBLIOGRAFIE: *** Regulamentul de organizare şi desfășurare a concursurilor cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”.

ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ O FORMĂ COMPLEMENTARĂ DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Profesor învăţământ preşcolar JAKAB CORINA IOANA Grădinița cu Program Prelungit NR. 50 (structură) Oradea, jud. Bihor Procesul de învăţământ este un proces organizat care urmăreşte realizarea obiectivelor pedagogice, iar cadrul în care se realizează articularea dintre aceste componente ale acestuia este forma de organizare. Funcţia fundamentală a acestui cadru organizatoric este de a imprima un sens unic activităţii profesorului şi elevilor, oferindu-le acestora din urmă posibilităţi de a-şi exprima întreaga personalitate prin solicitări multiple şi diversificate. ,,Formele de organizare a activităţii didactico-educaţionale se referă la modalităţile specifice de realizare a binomului profesor-elev, în diferite contexte (prin muncă frontală, cu grupul sau individuală; în şcoală sau în afara şcolii), în conformitate cu obiectivele prestabilite.’’(M. Ionescu, 2000, pag.245) În completarea activităţii didactice desfăşurate în clasă pot fi organizate activităţi extraşcolare (excursii, vizite, vizionări de spectacole, filme, plimbări). Rolul lor este de a extinde şi a adânci învăţarea, de a exersa deprinderi şi priceperi, de a stimula interesele, de a dezvolta aptitudinile. Acest gen de activităţi pot fi organizate în trei momente sau etape ale procesului de învăţământ: 1. La începutul studierii unei teme din programă urmărind familiarizarea copiilor cu subiectul proiectului educaţional/ temei; familiarizarea copiilor cu sarcinile de instruire şi autoinstruire; trezirea interesului elevului pentru tema ce se va aborda; culegerea de material faptic care va fi valorificat în activităţi instructive-educative organizate în studiul proiectului educativ.

Exemplu: vizită la bibliotecă pentru a stârni interesul pentru cărţi la începutul proiectului educaţional „Carte frumoasă cinste cui te-a scris”, plimbare cu scopul de a culege materiale 77

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA din natură necesare în cadrul proiectului educaţional „Toamă, toamnă harnică şi de toate darnică”.

2. .Pe parcursul studierii unui proiect educaţional sau a unei teme, în prelungirea/continuarea activităţilor şi a altor forme ale binomului profesor-elev.

Exemplu: după o activitate introductivă de cunoaşterea mediului realizată în sala de grupă, procesul de transmitere/însuşire a noilor cunoştinţe poate avea loc chiar cu prilejul realizării unor vizite la o livadă sau la o grădină de legume , sau la o Grădină Zoo, astfel copilul având posibilitatea să intre în contact direct cu natura.

3. La finele studierii unui proiect educaţional sau a unei teme, caz în care au statut de activităţi finale sau de încheiere şi vizează atingerea următoarelor obiective: sistemetizarea, fixarea şi consolidarea achiziţiilor dobândite în studiul proiectului educaţional; aprofundarea achiziţiilor dobândite; exersarea capacităţilor de aplicare şi transformare a cunoştinţelor.

Exemplu: după studierea unei poveşti se poate viziona un spectacol de teatru de păpuşi sau un desen animat cu aceiaşi poveste.

Pentru ca aceste activităţi să fie reuşite trebuie îndeplinite câteva condiţii: să fie precizate cu claritate obiectivele general urmărite şi obiectivele specifice; să fie stabilit cel mai potrivit loc de desfăşurare; proiectarea structurii activităţii să fie în raport cu obiectivele acesteia; să fie asigurată legătura cu procesul didactic realizat în clasă, cu obiectivele instructiv-educative ale acestuia.

Activităţile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Ele lărgesc orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi şi constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Întregul lanţ de manifestări organizate sub îndrumarea cadrului didactic aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități. Activitățile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, ieșiri în natură, serbări cu diferite ocazii, vizionări și spectacole, concursuri între grupele aceleiași grădinițe sau între grădinițe, parteneriate școlare pe diferite teme. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice. Ei își însușesc informații privind munca și viața omului în diferite contexte, își formează reprezentări despre structura și condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor și frumuseților țării. Totodată, preșcolarii își pot forma sentimentul de respect și dragoste pentru natură, de ocrotire a speciilor pe cale de dispariție.

Spectacolele, serbările, vizionările (teatrul de păpuși), realizate cu diferite ocazii, ocupă un loc aparte în cadrul activităților de destindere a copiilor. Acestea reprezintă un izvor de satisfacții, bucurii, creează o bună dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic, psihic, revigorează tonusul vital, metabolismul. Emoțiile și bucuriile comune trăite cu prilejul organizării acestor activități contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relațiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea educativă.

BIBLIOGRAFIE: ,,Curriculum pentru educația timpurie”- 2008 78

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Nicola Ioan – Pedagogie – Editura Didactică și pedagogică, București 1992 Preda Viorica - Metodica activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Editura ,,Gheorghe Cârțu Alexandru” – Craiova, 2009

IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR Profesor învăţământ primar JURAVLE DIANA Profesor învăţământ primar BAIMACEAN LIVIA Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Onciul”, Straja, jud. Suceava În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei, unde se modelează ,,materialul’’ uman, care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute,unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instruciv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucăm,pentru a găsi mijloacele şi srategiile cele mai eficiente.Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Cunoaşterea potenţelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi ,mult mai largi,mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ,activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice: a) Comunicarea-în cadrul căreia se asigură climatul educaţional,individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării; b) Etica relaţiilor educator-copil bazate pe valori, conduită, considerarea copilului ca partener educaţional; c) Strategii de menegement: I-PROIECTAREA ACTIVITĂŢII-stabilirea realistă a obiectivelor,actuali- zarea conţinutului de învăţare în fucţie de cunoştinţele copiilor,adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive ,selectarea tehnicilor de lucru,diversitatea şi atractivitatea activităţilor,utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare; II-IMPLEMENTAREA-parcurgerea etapelor de învăţare-proiectare, adaptare la contexte, gestionarea corectă a metodelor şi tehnicilor de lucru,gestionarea eficientă a timpului,claritatea 79

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA explicaţiilor şi cerinţelor, transformarea copiilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie; d) Evaluarea - proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare,selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor,diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare,prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor; Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Excursiile organizate contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. În clasele I-IV serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalităţii elevului. În timpul prezentării programului artistic, elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală, dar şi pe părinţi cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl coplesesc. Realizarea programului artistic presupune o muncă de căutări şi de creaţie din partea învăţătorului. În cadrul serbării învăţătorul este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet, interpret, model pentru micii artisti. Importanţa unor asemenea festivităţi ocazionate de sfârşitul de an şcolar, de Ziua copilului sau sărbătorile religioase, este deosebită.

Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de 80

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi decorurilor. Versul, muzica vocală şi instrumentală, gimnastica ritmică, scenetele pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea şi dinamismul spectacolului. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia. Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate de copil”.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia ommediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.

Prin organizarea unor cocursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) „Cel mai bun povestitor!” „Cea mai frumoasă poezie recitată!”promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.

O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care susţin derularea unor proiecte,( de exemplu »Sa-nvatam de la albine ») implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa. Aplicată la clasă, metoda proiectului este acceptată cu plăcere de elevi, deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui, potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun. Implicarea elevilor în proiectele educative, atât la nivel naţional cât şi internaţional a crescut în ultimii ani acesta dovedind interesul crescut al elevilor faţă de unele activităţi educative. Concursul de creaţie literară şi plastică urmăresc stimularea implicării elevilor în activităţile extraşcolare, descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi literare ale copiilor din ciclul primar . Prin participarea la astfel de 81

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA proiecte elevii îşi dezvolta aptitudinile artistice şi literare ,spiritul de echipă- (în realizarea lucrărilor colective) ,îşi vor testa aptitudinile,îşi vor putea pune în valoare calităţile artistice.

Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care:  valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;  organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ;  formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;  copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;  participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;  au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;  sunt caracterizare de optimism şi umor;  creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;  urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;  contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti Ionescu M. Chiş (2001) Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian (2002) Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom

82

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ – STIMULAREA PERSONALITĂŢII ŞI A CREATIVITĂŢII ELEVULUI Profesor învățământ primar LAZĂR MIOARA ELENA Şcoala Generală Nr. 1, Sãcele, jud. Braşov ,, Copilul nu ştie nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci să o descopere.” (Jean-Jacques Rousseau) Pornind de la concepţia filozofului francez Jean Jacques Rousseau despre necesitatea descoperirii pe cont propriu a ştiinţei, Andrei Cosmovici în lucrarea intitulatã Psihologie generală, defineşte creativitatea ca fiind ,,o capacitate mai complexă decât imaginaţia”.

Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. O altă componentă implicată este voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.

Creativitatea este expresivă, productivă, inovatoare, inventivă, sau emergentă datorită factorilor educaţionali, ereditari, sociali, flexibili, fluenţi, senzitivo-cerebrali sau originali.

Creativitatea are o dinamică verificativă, inspiraţională, incubaţională sau preparatorie, datorită condiţiilor de ambient natural, social sau educaţional. Pentru stimularea creativităţii este nevoie de modificare, adaptare, utilizare, analogie, inversare, substituire şi amplificare.

Activitatea de predare-învătare devine creativă în măsura în care învăţătorul ştie şi reuşeşte să medieze între elev şi lumea înconjurătoare. În acest context, el poate asigura elevilor săi o învăţare creativă, care presupune: iniţiativă proprie, muncă independentă, încredere în forţele proprii, reacţie pozitivă la solicitările mediului etc. În ceea ce priveşte evaluarea, învăţătorul care are o conduită creativă recurge cu precădere la: instituirea unor perioade de neevaluare, amânarea evaluării în genul brainstorming-ului, schimbarea caracterului evaluării şi încurajarea permanentă a elevilor.

Factorul esenţial pentru stimularea spiritului creator la elevi îl constituie relaţia educaţională, iar în cadrul acesteia atitudinea învăţătorului în clasă şi în afara ei. Acest lucru a fost demonstrat , experimental, de către psihologul American E. P. Torrance, cu peste patru decenii în urmă. El a constatat că superioritatea înregistrată de lotul de elevi care a avut educatori cu atitudine pozitivă faţă de creativitatea elevilor a fost considerabilă. Această stare de lucruri se explică prin tendinţa elevilor de a împrumuta de la educatori opinii şi sisteme de valori, precum şi prin faptul că educatorul are un rol esenţial în stimularea şi dezvoltarea creativităţii elevilor.

Activitatea în afara clasei şi extraşcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginaţiei, creativităţii. În cercurile de elevi se desfăşoară o activitate liberă. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginaţiei, cum ar fi brainstorming-ul. Învãtãtorul poate organiza întâlniri cu oameni de ştiintă sau de artă care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăţi şi satisfacţii. Ei pot trezi vii interese pentru problemele ce-i preocupă. Vizitele la muzeu, expoziţiile, excursiile, serbările şcolare lărgesc orizontul, câmpul fanteziei copiilor şi sunt surse de inepuizabile întrebări.

Multe activităţi de tip stimulativ pot fi rod al ,,creativităţii” cadrului didactic. Din lucrurile mici se pot crea, descoperi lucruri/ fenomene interesante.Activităţile de genul şezãtori, excursii, vizitele la muzee, participarea la concerte, vizionarea de spectacole pentru copii la teatrele din oraş îşi vor pune amprenta subliminal în dezvoltarea personalităţii elevilor.

83

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Alt gen de activităţi sunt parteneriatele şcolare cu elevi din alte şcoli, dar şi din alt mediu (respectiv- mediul rural), cu copii de grădiniţă, parteneriatele cu teatrul (participarea la activităţi organizate cu prilejul porţilor deschise- copiii au fost încântaţi de ceea ce au văzut în culisele teatrului), parteneriatul cu biblioteca şcolară sau cu biblioteca judeţeană ş.a.

Foarte potrivită pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse în domeniul dezvoltării creativităţii este şezătoarea. Ea reprezintă o formă atractivă, recreativă şi dinamizatoare. Ca formă de creativitate colectivă, şezătoarea creează cadrul propice elevilor de a se manifesta liber. Şezătoarea, ca orice acţiune pedagogică poartă amprenta şi nota de originalitate a învăţătorului, ea fiind rezultatul unei programări şi al unei pregătiri temeinice în prealabil. Prin conţinutul informaţional ce se vehiculează pe parcursul şezătorii, prin intermediul celor mai accesibile producţii literare cum sunt: poeziile, snoavele, ghicitorile, poveştile, basmele, proverbele, zicătorile etc. elevii află, culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile redate.

La şezătoarea organizată la clasa a IV-a cu tema ,,Cartea, tezaur cultural ” am avut surpriza de ,,a culege bogate roade” la întrebarea ,,Ce este cartea?”. Rãspunsurile au fost: ,,hrană pentru minte şi suflet”, ,,învătarea multor lucruri frumoase”, ,,profesor fără grai”, ,,îndrumătorul nostru de a fi buni şi drepţi”, ,,mângâierea vieţii”, ,,dătătoare de linişte şi înţelepciune”, ,,un palat al înţelepciunii cu porţile mereu deschise”, ,,prieten statornic şi sigur”, ” etc. Participarea elevilor în cadrul şezătorilor e un prilej excelent de antrenare a creativităţii.

Elevilor le plac mult proverbele. Am profitat de ocazie pentru a exersa creativitatea lor, plecând de la proverbul ,,Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.” Le-am propus elevilor să facă noi asociaţii. Rãspunsurile au fost următoarele: ,,Cine se scoală de dimineaţă, înseamnă că e harnic. ,,Dacă te trezeşti de dimineaţă ai mai mult timp toată ziua.” ,,Dacă te trezeşti de dimineaţă poţi face cât mai multe în ziua aceea .”

Există, desigur, un număr mare de soluţii. Se pot enumera idei variate. Soluţiile alese de copii dovedesc faptul că ei realizează asocieri inedite: dimineaţă-harnicie-informaţii-confort.

Jocul din cadrul şezătorilor oferă copilului nenumărate prilejuri de a combina şi recombina reprezentările pe care le dispune propriile sale imagini; ascultând poveşti, basme, poezii reconstruieşte mental principalele momente ale naraţiunii, le inversează, le omite, le amplifică şi inventează altele noi. Prin tot ceea ce are specific- manifestarea liberă a opţiunilor, ideea libertăţii depline în acţiune, spiritul de independenţă generat şi întreţinut de ideea realei competenţe etc.- jocul permite copilului să întreţină legătura permanentă cu realitatea cotidiană, să-i înţeleagă exigenţele şi să acţioneze în modul să propriu şi creator, în lumea în care trăieşte.

Vizionarea în colectiv a filmelor este îndrăgită de copii, nu numai datorită fascinaţiei pe care imaginea filmului o exercită asupra lor, ci şi dorintei de a se afla în grupul prietenilor şi colegilor cu care pot să facă schimb de impresii.

Serbările sunt manifestări festive, cu programe complexe, prilejuite de sărbătorirea diferitelor evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală. Ele reprezintã activităţi extracurriculare tradiţionale, care au mari valenţe educative. Aceste activităţi permit exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună. Toate aceste activităţi au un rol formativ, dar îşi ating scopul numai în măsura antrenării elevilor la realizarea lor, punând în valoare capacităţile intelectuale, afective, estetice şi fizice ale copiilor. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările copilăriei, momentele acestea de maximă bucurie, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi.Toate acestea aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi stimulează gândirea creatoare.

84

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA În acest scop am realizat diferite acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie, a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică. Imaginaţia în domeniul muzical a îmbrăcat forma unor îmbinări de fragmente muzicale cunoscute, inversarea elementelor muzicale conţinute într-un fragment, omisiunea unor elemente sau fragmente muzicale.

Prin activităţile amintite mai sus nu am urmărit formarea de creatori propriu-zişi, ale căror produse creative să fie originale şi să contribuie la progresul vieţii sociale, prin schimbarea unor semnificaţii existente, ci mi-am dorit formarea unor capacităţi cognitive sau noncognitive, care, la rândul lor, sunt fundamente ale procesului creator real, atunci când adolescentul sau tânărul intră în fluxul vieţii productive ca făuritor de bunuri materiale sau spirituale.

Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie . Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor. Elementul dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.

Jocul reprezintã o activitate recreativ-instructivă, prilej de activizarea şi dezvoltare a creativităţiiJocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că orice copil de vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Aceasta le conferă conduitelor lor multă flexibilitate şi mai ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot prin joc este exprimat şi gradul de dezvoltare psihică. Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă prin intermediul activităţilor pe care le desfăşoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea a jocului. Mai târziu, el se poate afirma şi prin activitate şcolară. Activitatea şcolară se valorifică prin note, acestea se sumează în medii, rezultatul final al învăţării fiind tardiv din punct de vedere al evaluării, pe când jocul se consumă ca activitate creând bucuria şi satisfacţia acţiunii ce o cuprinde.

Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alţi copii de vârstă asemănatoare fie din cauză că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză ca nu au cu cine, rămân nedezvoltaţi din punct de vedere al personalităţii. Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere stimulând memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a rezolva situaţii - problemă, într-un cuvânt dezvoltă creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil vrea să se joace cu un alt grup de copii, el acceptă regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate şi respectate de grupul respectiv înainte ca el să intre în joc. Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lânga consumul nervos chiar şi la cele mai simple jocuri, şi efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde lipseşte.

Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop comun. În al treilea rând, jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i copilului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă poftă de viaţă. În joc, copilul îşi dă frâu liber imaginaţiei. Jocurile spontane reliefează capacitatea de creaţie a copilului, capacitate bazată pe propria experienţă, îmbogăţită cu noi elemente, corespunzătoare dorinţelor sale În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizită într-un atelier de creaţie, un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul educaţional: 85

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA a) elevii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup; b) familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicare în organizarea activităţilor; c) şcoala – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de şcoală, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate. Nu există domeniu al activităţii umane în care să nu se manifeste o puternică înrâurire asupra actului educativ din activitatea extracurriculară. Aceste activităţi vizează asigurarea dezvoltării normale a copiilor, valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia; îmbogăţirea capacităţii copilului de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţi, de a cunoaşte şi interacţiona cu mediul prin explorări, exerciţii, încercări, experimente; descoperirea de fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive; sprijinirea copilului pentru a dobândi cunoştinte, capacităţi şi atitudini necesare activităţilor şcolare.

Cadrele didactice care lucrează cu elevii de azi, ei înşişi coparticipanţi la creaţiile celor pe care-i instruiesc, pe baza experienţei concrete şi a măiestriei lor pedagogice, afirmă că şcolarii dispun de un potenţial creativ important. Stă în puterea noastră să-l canalizăm, să-l dezvoltăm, astfel ca el să fie fructificat în folosul copiilor, al oamenilor şi al societăţii.

BIBLIOGRAFIE: Cosmovici, Andrei, Iacob Luminiţa , Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1999 Cerghit, I, Metode de învăţământ, Bucureşti, EDP, 1976 Nicola, I. ,Pedagogia şcolară ,Bucureşti, EDP, 1980 Piaget, J., Inhelder, B., Psihologia copilului, Bucureşti, EDP, 1968 ,,Revista de Pedagogie”, nr.7-8, 1992, Tomşa Gheorghe, Dimensiunile creativităţii. Cultivarea creativităţii la şcolari în procesul de învăţământ Revista ,,Învăţământul primar”, nr.1/2002, Editura Discipol, Bucureşti, Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extraşcolare PEDAGOGIA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Profesor LUNGEANU IOANA MIHAELA Școala gimnazială ”Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei, jud. Suceava Profesor LUNGEANU CĂTĂLIN Școala gimnazială Sadova, jud. Suceava „Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi le dau lecţii. Totul trebuie învăţat din afară şi pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeţi că au şi ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Şi nu vedeţi că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei şi ei înşişi (dar nici asta nu trebuie să le fie spus) (C. Noica, 1990, pp. 7-8).

Ar fi ideală o școală în care să nu mai fie limita între elevi și profesorii lor,în care să nu fie puși să învețe decât ceea ce le place sau doresc,în care școala să nu fie o corvoadă.în care toți să fie prieteni.Oricât de apropiați am fi de elevii noștri este totuși o barieră între ei și 86

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA noi,dascălii care ar trebui să fie înlăturată.De vina pentru aceste bariere sunt pe de o parte sistemul de învățământ care ne face pe noi dascălii sî-I învățăm pe elevi de toate,să fie super pregătiți la toate obiectele și din păcate copiii nu sunt învățață să fie pregătiți pentru viață.Poate de aceea și mulți dintre tinerii noștri clachează când dau de o problem sau dau bir cu fugiții.O altă problem este societatea românească în sine care nu știe cum sa-și motiveze valorile mă refer la acei elevi străluciți,cu minți sclipitoare de care noi toți am avea nevoie pentru ca societatea românească să functționeze mai bine.Pe de altă parte nu există niște legi drastic care să oprească exportul de cadre pregătite în țară pe bani mulți.De ce nu am putea lua exemplul armatei care,dacă un elev care face Liceul militar și care nu-și continuă cariera militară,sau măcar să încerce să o continue I se impută banii pe care armata i-a cheltuit cu el sau,o persoană care a făcut Academia militară trebuie să muncească un anumit număr de ani în folosul armatei altfel I se impută toți banii cheltuiți în formarea sa. Cred că ar trebui fiecare elev să aleagă ce obiecte îi plac astfel elevii ar veni cu plăcere la școală.Învățământul actual cere ca elevii să treacă prin toate obiectele,să fie buni la toate și la nimic.

Pe de altă parte ar trebui făcut un system de folosire a persoanelor mai în vârstă deoarece,după ce ies la pensie oamenii se simt abandonați de toată lumea,este un chin să ieși la pensie deoarece pierzi contactul cu societatea și astfel se pierd încet minți laminate.Ar fi bine pentru ei dar în primul rând pentru noi să fie făcute niște programe în care,cei care ies la pensie să mai poată fi folosiți de societate,mințile și experiența accumulate în timp nu pot fi șterse cu buretele și pot fi folosiți pentru educarea viitorilor specialiști de mâine.Astfel ar fi bine și pentru ei pentru că s-ar simți folositori nu aruncați la coșul de gunoi dar și pentru generațiile actuale și cele care urmează pentru că ar învăța din experiența lor.Se știe că,după o anumită vârstă persoanele mai în etate adoră să vorbească,să povestească din propria experiență de viață,din propriile trăiri din care se pot trage multe învățăminte. „Nu s-a gândit nimeni să deschidă un institut de înfrumuseţare prin cele sufleteşti.

Fiindcă dinăuntru în afară vine frumuseţea. Gândiţi-vă cât de urâte sunt adesea femeile, crispate cum stau sub nevoia de a fi frumoase. Dar daţi-le seninătatea şi stăpânirea, şi vedeţi cum li se destind feţele, cum elimină toxinele şi cum recuceresc frumuseţea, singura frumuseţe care le e dată: de oamenii vii” (C. Noica, 1990, p. 42).

Din păcate societatea actual este atât de prinsă de traiul de pe o zi pe alta încât oamenii au uitat să zâmbească,să-și petreacă frumos timpul liber împreună,să agonisească averi sau pur și simplu să trăiască de azi pe mâine.

A fi femeie în zilele noastre a devenit o greutate deoarece femeia trebuie să muncească să aducă venituri în casă,femeia trebuie să se ocupe de casă,să spele,să calce,să facă curățenie,să crească și să educe copii,să fieși apropiată de soț și toate astea zi și noapte.Când să mai aibă grijă și de ea?

Societatea modernă ne-a oferit multe beneficii prin toate avantajele pe care ni le oferă știința și tehnica dar,poate era mai bine pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri când femeia stătea acasă,creștea copii,avea grijă de casă,iar bărbatul se ocupa de treburile de pe lângă casă.Astăzi suntem din ce în ce mai emancipate, dar din păcate nu mai știm să ne bucurăm de ceea ce ne oferă viața,nu știm să ne mai trăim viața.Ne trezim la un moment dat și suntem bătrâne,urâte și ne dăm seama că nu am trăit îndeajuns,că nu ne-am bucurat destul de mult de viață și de tot ceea ce a a vut ea să ne ofere.Spunea cineva că,femeia este foarte bună la casa omului pentru că ea le face pe toate fără să crâcnească,din devotement pentru familie:este gospodină,spălătoreasă,bucătăreasă,educatoare-învățătoare-profesoară și mai ales este cel mai bun gps-găsește imediat lucrurile pe care le pierd alții prin casă.

Poate ar fi mai bine să mai uităm uneori să mai facem atât de multă curățenie în casă și să ne relaxam, să ne mai facem timp și pentru noi și, fiind noi mulțumite și cei din jurul nostru ar fi mai fericiți.

87

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Se spune că, orice problemă din viața unei femei poate fi mai ușor trecută dacă acea femeie se simte bine în pielea ei, iar mulțumirea vine din suflet și exprimă prin toți porii, destinzând trăsăturile, făcând ochii mai luminoși,mai senini,căci se știe că ochii sunt oglinda sufletului.O femeie mulțumită este mai frumoasă decât o femeie pe care o apasă greutățile.Frumusețea nu vine din exteriorul persoanei, ci din interiorul ei. ” Un tânăr căruia nu-i poţi trece nici o incertitudine îţi este o înfrângere. Dacă există o medicină a sufletelor, sensul ei e răsturnat faţă de medicina obişnuită: e de a îmbolnăvi” (C. Noica, 1990, p. 44). Înainte de a vindeca o boală trebuie să știi ce anume trebuie să tratezi. Revin la problema pe care o au tinerii din zilele noastre și anume lipsa de atenție pe care o resimt din partea familiei.Din păcate mare parte a părinților cred că, a le oferi copiilor lor condiții de viață bune, sau de a le oferi ceea ce ei nu avut în copilărie compensează cu lipsa părinților din viața copiilor lor. Mulți dintre părinți cer și cred că doar școala este locul în care se face educație.Deși un copil stă acasă 18-19 ore pe zi iar la școală doar 4-5 ore mulți părinți presupun că în cele 4-5 ore este de datoria cadrelor didactice, educator, învățător, professor să educe copilul pentru viață.Din păcate material foarte stufoasă nu permite ca, cadrele să facă foarte multe în școală.Nu degeaba se spune că unii copii nu au cei 7 ani de acasă.

Zilele trecute auzeam o colegă,dirigintă la o clasă de a 5 a povestind că,la o oră de dirigenție,vorbind despre necessitate ca,o persoană să aibă cei 7 ani de acasă,un elev să o întrebe ce înseamnă acești 7 ani.

Sau într-un microbus, am auzit o persoană mai în vârstă care, auzind niște elevi de liceu vorbind destul de urât i-a întrebat dacă așa îi învață la școală,de parcă școala ar fi singura vinovată de ceea ce sunt sau devin copii din ziua de azi.

Poate dacă s-ar face mai multe programe de implicare,de explicare părinților cum să-și educe copii,că este necesar să-și petreacă mai mult timp cu ei,să-I asculte încă de mici,să se joace cu ei,poate nu ar mai fi tinerii din zilele noastre atât de răi și puși pe rele.Ar trebui programe de a-I țnvăța pe copii cum să-și petreacă timpul liber,deoarece copiii nu mai știu cum să se joace,cum să relaționeze unii cu alții, cum să socializeze,stau toată ziua în fața calculatorului.Trebuie niște legi mai drastic legate de ceea ce se poate și ce nu se poate posta pe internet,ce pagini se pot și ce pagini nu se pot deschide de către orice utilizator.

De exemplu eu, căutam de Crăciun, pentru a face cu elevii la școală ceva legat de întâmplarea “La urat” a lui Ion Creangă și, tot căutând pe internet,cu speranța că voi găsi ceva ca să pot face o scenetă după Creangă,mi s-a deschis la un moment dat,dând pe un link,”La urat-dupa Ion Creanga”o pagină pornografică. Nu mi-a cerut nici măcar să selectez ce vârstă am,s-a deschis pur și simplu.Mă gândesc cum ar reacționa un elev de clasele mici care,bine intenționat fiind ca să caute așa cum am căutat eu ceva din Ion Creangă să dea peste un videoclip pornografic….Halal educație se face prin intermediul internetului.

Poate dacă ne-am ocupa de tinerii care ne vor lua la un moment dat locul și care formează societatea de mâine nu ne-ar mai fi frică să privim la viitorul nostru și al copiilor noștri.

O societate care nu are timp să-și educe tinerii este o societate pierdută…. „Caut să văd ce va trebui încercat la Şcoală: a gândi – cum se spune – viu. Dar ce înseamnă a gândi viu? Cred că două lucruri: 1) A proceda prin întreguri, nu prin părţi; întrucâtva organic, nu de la simplu la compus; în nici un caz fals cartezian (...), geometric şi simetric. 2) A lăsa întregurile să reiasă din elementul infinitizimal; a gândi, deci, până la un punct, intuitiv: văzând – nu făcând, construind” (C. Noica, 1990, p. 57).

Am ajuns să avem o societate de specialiști în care toată lumea știe să facă de toate, dar când e să se vadă ce știe se constată că de fapt nu știe nimic.

Aș dori să am la diferitele obiecte de studiu doar pe acei elevi care-și doresc să știe, să fie pasionat de acel obiect. De exemplu, la matematică să fac lecții doar cu acei elevi care vor 88

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA să facă performanță, care au mintea pentru matematică,iar cu ceilalți să se facă doar strictul necesar,care să-i ajute în viața de zi cu zi.La fel și la celelalte obiecte,să învețe mai în profunzime doar acei elvi care sunt interesați iar ceilalți să învețe doar ca și cultură generală,sau doar pentru a se descurca în viața de zi cu zi.

De exemplu, germanii nu sunt ca noi pricepuți la toate,așa cum este poporul român dar,ceea ce știe un neamț,în meseria lui,știe foarte bine.O bucățică mică dar pe care o stăpânește la perfecție.

Am avut de-a face cu un elev de origine română dar care, prin prisma evenimentelor din viața sa, învățase în primele trei clase din învățământul primar în Italia.Ceea ce m-a surprins a fost la matematică (se știe că matematica este universală și 1+1=2) unde nu făceseră foarte multe lucruri dar,ceea ce făcuseră știa copilul la perfecție și va ști toată viața.

Noi îi învățăm foarte multe lucruri pe elevi dar, datorită programei ei nu reușesc să aprofundeze și, de multe ori, de la o oră la alta,de la o lecție la alta,informațiile se șterg asemenea unei table ca să acumuleze noi informații dar,când se trage linia se observă că elevii au uitat noțiuni învățate în ani anteriori.

“O carte pe care o scoţi din bibliotecă, un Preludiu de Bach pe care-l pui seara, în linişte, sau un exemplu de seninătate intelectuală, sunt mult mai educative decât o lecţie. Oamenii aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee şi încep să încorporeze şi ei una....Cred că şcoala asta trebuie făcută” (C. Noica, 1990, p. 9).”

Eu cred că școala ar trebui să pregătească elevii pentru viață, nu doar să acumuleze cunoștințe, pe multe dintre ele nici nu le vor folosi țn viața lor viitoare.Un tânăr pregătit pentru viață este un căștig pentru societatea viitoare și pentru toată lumea în general. Școala trebuie să facă și să-și stabilească un set de reguli, un set de experinețe la care să fie supuși tinerii pentru a ști să se descurce în viațalor viitoare.

De exemplu,pentru a deveni șofer o persoană trebuie să învețe să conducă,practic,nu doar teoretic.Cum ar fi să le predăm viitorilor șoferi teoretic cum trebuie să conducă și apoi să îi urcăm singuri în mașină și să le dăm drumul pe străzi să aplice practic ceea ce au învățat teoretic.La fel se întâmplă și în viața școlară,noi îi învățăm teoretic multe cunoștințe pe care,ei apoi trebuie să le aplice în viața lor de zi cu zi.De aceea avem atâția specialiști cu diplomă dar atât de puțini profesioniști.

Este o vorbă româneasă care spune:”Teoria ca teoria, dar practica ne omoară” și cu toate astea nu învățăm nimic din greșelile trecutului și vom continua așa și în viitor, să pregătim specialiști fără a face practică.

BIBLIOGRAFIE: Constantin Noica-”Carte de înțelepciune”-Editura Humanitas, 1990, pg.7-8,42 Idem-”Jurnal filosofic”-Editura Humanitas, 1990, pg.9,44

89

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA EDUCAŢIA RELIGIOASĂ ÎN ŞCOALĂ PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE

Profesor MARCU IULIANA-MIHAELA Şcoala Gimnazială Pituluşa şi Şcoala Gimnazială ,,Prof. Mihai Sîmbotin” Cîrligele – Vrancea Preot MARCU RADU-LAURENȚIU Parohia Căpătanu, jud. Vrancea „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori –„Descoperirea copilului”) Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotații, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depășește limitele exigențelor şi valorilor naționale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalității tinerilor.7 Educaţia religioasă trebuie asigurată copilului din primii ani de viață: „Dacă nu plouă primăvara, degeaba va ploua mai târziu”8. Nu Religia, ci lipsa acesteia este o viață artificială pentru copil, deoarece sufletul copilului se înrudește structural cu realitatea religioasă: „Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea” (Marcu 10, 15).

Educaţia religioasă se realizează în familie, Biserică şi Școală, de către părinți, preoți şi profesori. Există o strânsă legătură între acești factori educativi, conlucrarea lor determinând transmiterea valorilor credinței şi formarea conduitei exemplare. O educație temeinică şi durabilă este cea începută în familie, încă din fragedă copilărie, continuată în Școală şi consolidată prin diferite activități ce se derulează în Biserică şi societate. Prin ora de religie suntem educați în spiritul onestității, al promovării valorilor morale, al iubirii de Dumnezeu.

Rămân ecouri adânci în mintea şi sufletul celui care acum începe să se formeze: bun, ascultător, harnic, răbdător, iubitor de dreptate şi adevăr. Legătura cu Dumnezeu este indisolubilă, iar „orarul şcolar fără religie este ca trupul fără suflet”.9 Educaţia este un proces evolutiv şi complex desfăşurat pe parcursul mai multor etape şi vizând o anume finalitate, finalitate care are în vedere formarea şi dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale şi fizice ale copiilor şi ale tineretului, ale oamenilor şi ale societății. De-a lungul secolelor, educaţia a fost strâns legată de religie. În Antichitate, în Orient, școlile funcționau în general pe lângă temple. În Occident, mănăstirile erau centre de cultură pe lângă care funcționau școli, atât pentru viitorii clerici (școala interioară), cât şi pentru laici (școala exterioară). În țara noastră încă din sec. al XI-lea existau școli pentru pregătirea preoților pe lângă mănăstiri şi centre episcopale, cu predare în limba latină, greacă şi slavă. Prin educaţia religioasă trebuie să realizăm de fapt o reală cultivare a spiritului. Ea ne ajută să construim un sistem de valori spirituale, etice, estetice etc. racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi şi

Constantin Cucoș, Educaţia religioasă, Editura Polirom, Iași, 1999, pag. 7; Vasile Băncilă, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, București, 1996, pag. 25; 9 http://www.scribd.com/doc/96029103/Introduce-Re; 7 8

90

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA materializarea în comportamente integratoare în viața comunității din care facem parte şi a societății în ansamblu.10 Educaţia moral-religioasă trebuie să înceapă încă din primii ani de viață în familie.

Apoi se continuă potrivit nivelului de înțelegere a copilului pentru a se forma în sufletul acestuia impresii, deprinderi de conduită şi sentimente cu ajutorul cărora să devină o adevărată persoană deschisă comuniunii cu Dumnezeu şi cu semenii. Omul reprezintă cea mai frumoasă realizare din creație, de care Însuși Dumnezeu este mândru. Sufletul este esența personalității, îl reprezintă pe om.

Privită din perspectiva integrării, Şcoala poate fi considerată spațiul unde are loc un schimb intercultural al valorilor. Din acest punct de vedere, Şcoala trebuie să pună accentul în mod deosebit pe conlucrarea continuă între toți factorii implicați în educaţia copilului, să-şi focalizeze atenția supra nevoilor reale ale tinerilor. Un lucru esențial, pe care Şcoala trebuie săl ia în considerare, este faptul că există persoane diferite, motivații şi puncte de vedere diferite, şi că fiecare are dreptul la educație. În acest sens, este foarte important ca toți copiii să fie crescuți în spiritul iubirii, respectului şi toleranței față de cei din jur. În realizarea acestui deziderat o contribuție importantă o aduc Biserica şi Şcoala. Este cunoscut faptul că educaţia religioasă se naște, în primul rând, în sânul familiei, dar ea se continuă apoi în Școală şi în Biserică. Această educație are rolul de a trezi în sufletul elevului sentimentul iubirii, al libertății şi permanentei legături cu Dumnezeu.11 Biserica este cea care continuă lucrarea mântuitoare a lui Hristos, iar misiunea pe care o desfășoară aceasta face parte din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii. Ea este cea care propovăduiește pe Hristos şi Evanghelia Sa prin cult şi Liturghie, așa încât doctrina creştină socială este parte integrantă din concepția creştină despre viață.12 Atunci când există un adevărat parteneriat între Biserică şi Școală, profesorii de religie împreună cu slujitorii bisericii reușesc să îndrepte pașii elevilor către adevăratele valori creștine.

Religia predată în unitățile de învățământ nu este o simplă materie, o disciplină ce trebuie pusă pe o treaptă inferioară față de celelalte, ci o disciplină fundamentală, ce stă la baza educației viitorului adult, sădește sămânța valorilor morale în el şi îl ajută la înțelegerea propriei identități. Educaţia religioasă este una din laturile educației, alături de educaţia intelectuală, de cea estetică, fizică sau civică şi de aceea trebuie studiată alături de acestea. „Educaţia religioasă se realizează într-un cadru instituțional, respectiv Școală şi Biserică, iar dintre formele de organizare a acestei educații, pe lângă lecția de Religie, cel mai mare succes îl au vizitele şi excursiile la biserici şi mănăstiri, precum şi manifestările culturalreligioase ca serbările școlare, concursurile, conferințele religioase, întâlniri cu mari duhovnici, vizionările de filme cu subiect religios, expozițiile de icoane şi alte obiecte de artă religioasă.

Educaţia primită în Școală reprezintă piatra de temelie pe care să se bazeze perfecționarea adultului de mâine. Dacă nu începe în copilărie, copilul crește ascultând cel mult de legea morală naturală."13 La acest argument moral am putea adăuga şi unul de ordin istoric, enunțat de părintele Dumitru Stăniloae: „Creștinismul se află structural în etnogeneza poporului român.”14 Rămânând la acest capitol, este cu neputință să trecem şi peste un argument de ordin cultural.

Marii gânditori ai secolului al XX-lea susțineau ideea că omul este, în primul rând, o ființă Constantin Cucoș, op. cit., pag. 15; Mioara Opriş, Dorin Opriş, Mușata Bocoş, Cercetarea pedagogică în domeniul educației, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pag. 244; 12 Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, 1993, pag. 180; 13 http://ziarullumina.ro/ora-de-religie/educatia-nu-poate-fi-completa-fara-religie; 14 http://octavianmosin.info/tendinte-ale-implementarii-religiei-in-invatamantul-preuniversitar-din-republicamoldova/; 10 11

91

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA religioasă. Astfel, Mircea Eliade spunea că „a fi sau, mai degrabă, a deveni om înseamnă a deveni religios sau că a trăi ca ființă omenească este în sine un act religios.”15 Dar toate acestea trebuie cunoscute şi de copiii noștri, care cresc într-o societate desacralizată. Necunoașterea fundamentelor credinței creștine, a Bibliei, a istoriei Bisericii, a moralei şi a învățăturii creștine are drept efect un imens gol în cultura generală, chiar şi a unor intelectuali. Ce pot înțelege aceștia din capodoperele artistice de inspirație creştină de care sunt pline muzeele lumii? Un renumit cercetător din domeniul istoriei literaturii se întreba cândva, în legătură cu minunata figură de stil „Lumină lină”, folosită de Anton Pan, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu şi Tudor Arghezi: care dintre cei patru şi de la cine s-a inspirat? Mare i-a fost mirarea când i s-a spus că, de fapt, toți patru luaseră „lumină lină” direct din cântarea de la Vecernie „Lumină lină…”.16 Recapitulând cele enunțate, vom constata că fiecare țară ortodoxă tinde să aibă o continuitate spirituală. Anume prin studierea Religiei în școli, această tendință poate fi susținută şi protejată de Biserică. În orele de Religie copilul învață ce este familia, cunoscută drept celula societății, pentru că aceasta este “biserica cea mică”, casa iubirii. Acolo se formează viziunile micului credincios şi tot de acolo pornește societatea.

Datorită caracterului programat, planificat şi organizat metodic al tuturor activităților educative, educaţia religioasă realizată în școală are o deosebită importanță deoarece conduce la un nivel înalt de dezvoltare a personalității religios-morale a elevilor. Complementar cu activitățile în școală, cele extrașcolare pun accent într-o mai mare măsură pe latura formativă a educației religioase urmărind mai ales dezvoltarea vieții afectiv-religioase a elevilor.

Religia încearcă să ofere elevilor activități multiple prin care vor reuși să învețe că suntem datori să răspundem tuturor cu iubirea lui Hristos care S-a dat pe Sine ca pildă pentru noi.

Disciplina Religie are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilități necesare pentru a le asigura accesul la învățarea pe toată durata vieții şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere.

Prin cunoștințele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie - Cultul Ortodox contribuie la formarea competențelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu precădere la formarea celor care vizează domeniile: a învăța să înveți, competențe interpersonale, interculturale, sociale şi civice şi „sensibilitate la cultură”. 17 În cadrul activităților de abilități practice extracurriculare la ora de Religie se formează o multitudine de priceperi şi deprinderi practice, odată cu dezvoltarea creativității, a plăcerii de a lucra independent, a simțului estetic; valorifică imaginația, fantezia creatoare a elevilor şi le pune în slujba îmbunătățirii ambientului locuinței, al clasei, al școlii. De asemenea, este propus elevilor şi un mijloc agreabil şi util de petrecere a timpului liber, iar produsele realizate pot deveni, prin comercializare, o sursă de venituri care să contribuie la rezolvarea problemelor financiare cu scop caritabil.

Astfel, în activitatea noastră pe care am desfăşurat-o, am încheiat Parteneriate educaționale Școală – Biserică care au avut drept scop formarea conduitei şi conștiinței elevilor în spiritul respectului față de un mod de viață sănătos, creștin prin promovarea valorilor moralcreștine în rândul elevilor, formarea de comportamente adecvate în receptarea valorilor religioase şi de cultură şi civilizație tradițională românească, educarea unor virtuţi creștine şi cultivarea comportamentului moral-religios.

Sărbătorile religioase mari ale poporului român, Crăciunul, Paştile, Ispasul, au putut fi pregătite printr-o suită de activități, cum ar fi : activități muzicale, artistico-plastice, practice, 15

Ibidem; Ibidem; 17 http://oradereligie.3x.ro/educatie.htm; 16

92

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA serbări, pelerinaje la locașurile sfinte, vizionarea unor materiale video. Toate acestea sunt foarte importante în pregătirea psihologică a copiilor, pentru înțelegerea şi trăirea afectivă a momentelor religioase propriu- zise.

De asemenea, am folosit texte şi cântece cu conținut moral-religios, accesibile vârstei școlare, precum şi planșe ilustrate, dar şi șabloanele (de exemplu: îngeri, cizmulițe, clopoței etc.) necesare activităților practice. De asemenea, CD/DVD-urile pot constitui materiale didactice foarte prețioase în aceste activități. Din fiecare text (cântec) se vor extrage pilde cu conținut moral- religios, folositoare comportamentului de zi cu zi al copiilor.

Textele şi cântecele sunt valabile pentru toți copiii aparținând tuturor confesiunilor religioase, acestea venind în sprijinul ideii de a-i învăța pe copii să conviețuiască unii cu alții.

Omul are nevoie de un sistem de valori religioase care să-l ajute în formarea propriei personalități. Această colaborare fructuoasă dintre Biserică şi Școală are un rol important în educaţia religios morală a elevilor. Toate aceste activități desfășurate nu ar fi fost posibile fără deschidere din partea Școlii şi fără susținere din partea Bisericii. Dorința de participare a elevilor la aceste activități în colaborare cu Biserica este dovada vie a faptului că aceștia manifestă o atitudine pozitivă față de disciplina religie.

Totuși, nu putem să ignorăm faptul că societatea în care trăim este caracterizată de o criză a valorilor, ceea ce determină uneori în rândul adolescenților manifestarea unei atitudini de indiferență față de cultură, o modificare semnificativă în alegerea modelelor de viață, o respingere a acțiunilor morale, toate acestea având implicații în formarea personalității lor. De aceea, pe umerii noștri, profesori de religie, apasă o sarcină grea, aceea de a forma deprinderi şi atitudini morale în rândul tinerilor. În sprijinul nostru vine întotdeauna preotul care, prin puterea Duhului Sfânt, aduce rugăciuni de binecuvântare şi luminare a minţii elevilor.

Marea poruncă dată de Domnul nostru Iisus Hristos Apostolilor săi „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit Eu vouă” (Matei 28, 19-20) a rămas valabilă până în zilele noastre. Conform acestei porunci dată de Mântuitorul Iisus Hristos, atât preotul cât şi profesorul de religie au menirea de a sădi în sufletele elevilor cuvântul lui Dumnezeu, dragostea de Dumnezeu şi de semeni şi păzirea poruncilor Lui. Astfel, atât Biserica cât şi Şcoala rămân cele două instituții de bază ale societății, în Școală tinerii având posibilitatea să dobândească noi cunoștințe necesare dezvoltării personalității lor, iar în Biserică putând să-şi găsească calea spre mântuire.

Din acest tablou al activităților religioase la care au participat elevii școlii noastre reiese clar că aceștia au auzit vocea caldă, blândă şi chemarea tainică a lui Hristos: “Veniți la Mine toți cei osteniți şi împovărați … şi Eu vă voi odihni pe voi…” (Matei. 11,28). Idealul de viață creștin este viața veșnică iar mijloacele prin care o putem obține le găsim în învățătura Domnului Iisus Hristos cu care trebuie să îi deprindem pe copii de mici. Îndemnul nostru, al dascălilor de religie, către toți elevii nu poate fi altul decât acesta: apropiați-vă de Hristos, Care vă învață să trăiți o viață înaltă şi vă ajută să deveniți oameni credincioși, cinstiți şi drepți.

93

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Profesor învățământ primar MĂRICUȚ MĂRIOARA Şcoala Gimnazială “Florian Porcius” Rodna, jud. Bistriţa Năsăud Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal şi au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.

Exemple de activităţi extraşcolare desfăşurate cu elevii: Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.

De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg pot fi folosite în activităţile practice. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .

Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.

94

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Serbările şi spectacolele artistice organizate cu ocazia diferitelor sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor sunt un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută, vor stimula spiritul de iniţiativă al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.

Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.

Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.

Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal pregătirea copilului pentru viaţă.

Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001; Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.

95

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE, PRILEJ DE REALIZARE A EDUCAŢIEI NONFORMALE

Profesor MITRULESCU CORINA-MARIANA Liceul Tehnologic „Horia Vintilă” Segarcea, jud. Dolj „Marea artă a educatorului constă în cizelarea manierelor şi informarea minţii; el trebuie să sădească în elevul său bunele obiceiuri şi principiile virtuţii şi ale înţelepciunii, să îi dea treptat o viziune asupra omenirii şi să dezvolte în el tendinţa de a iubi şi de a imita tot ceea ce este excelent şi demn de laudă.”(John Locke) Scopul activităţilor extracurriculare în general este de a destinde copiii, de a crea bună dispoziţie, de a-i înveseli şi recrea. Aceste activităţi stabilesc la nivelul clasei noi tipuri de relaţii între elevi, pe de o parte, iar pe de alta între elevi şi adulţii participanţi: relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletească ce favorizează comunicarea, o bună socializare şi integrare în colectivitate şi în viaţa socială.

Serbările ocupă un loc aparte în cadrul activităţilor extracurriculare fiind un eveniment de seamă în viaţa scolii, prilej de bucurie, emoţie, bună dispoziţie pentru elevi şi părinţi, dar şi un moment aparte în care copilul „se pune în valoare” folosind mimica, gestica, siguranţa de sine, plăcerea de a apărea în faţa publicului.

Dacă profesorul ştie să profite de momentele propice, de relaxare şi bucurie pentru ei, explicând cu tact şi răbdare motivul pentru care se pregăteşte serbarea respectivă, însemnătatea evenimentului aniversat, crează o atmosferă plăcută, împletind armonios voia bună cu seninătatea. De aceea trebuie acordată atenţia cuvenită organizării minuţioase a acestora, respectând cerinţele pedagogice. Prin intermediul festivităţilor urmărim educarea celor mici în spiritul demnităţii umane, formarea şi dezvoltarea sentimentelor patriotice, a dragostei de ţară şi de neam, stimularea interesului pentru activitatea colectivă şi individuală, stimularea sentimentului de dreptate şi adevăr, a omeniei şi a responsabilităţii, a dragostei pentru o limbă străină ce poate fi utilizată in cadrul programului respectiv.

Pe lângă toate acestea, serbările creează în școală un cadru optim, dezirabil de realizare a sarcinilor educaţiei nonformale, al cărui conţinut este adaptat nevoilor copilului cu scopul eficientizării învăţării.

Prin specificul său, educaţia nonformală în școală pune în lumină şi alte aspecte ale demersului formativ, cum ar fi: varietatea, flexibilitatea şi posibilitatea de a diferenţia conţinuturile şi tehnicile de lucru. Constituie o modalitate de exprimare neîngrădită a copilului într-o altă limbă decât cea maternă, un prilej de a împărţi bucuria reuşitei cu persoanele dragi.

Totodată se înregistrează şi o mai mare implicare a copiilor în actul educativ, iar pe de altă parte activităţile de educaţie nonformală se desfăşoară în mare măsură prin intermediul colaborării dintre profesor şi părinţi, familia în general şi cu diferite instituţii ale comunităţii.

Nota de noutate a acestui tip de educaţie constă în faptul că azi se organizează în mod planificat.

Câteva dintre notele specifice şi avantajele pedagogice ale educaţiei nonformale sunt următoarele:  Dispune de un curriculum la alegere, flexibil, variat;  Organizarea este facultativă şi nonformalizată, depinzând, după caz şi de opţiunile educabililor;  Este centrată pe copil, solicitând în mod diferenţiat participarea;  Pune accent pe aplicabilitatea cunoştinţelor;  Face apel la o proiectare pedagogică neformalizată, deschisă spre interdisciplinaritate; 96

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Conţinuturile şi obiectivele sunt prevăzute în documente de tipul: scenarii, proiecte de acţiuni, parteneriate etc.;  Se înregistrează deschidere spre experiment şi inovaţie;  Nu se operează evaluări, ci doar aprecieri stimulative;  Activităţile sunt atractive, dinamice;  Este nestresantă, deoarece oferă activităţi plăcute.

Unul dintre marile avantaje ale serbărilor este faptul că favorizează valorificarea şi dezvoltarea experienţelor copilului, într-un climat nou, stimulativ în care are libertatea de a-şi manifesta interesele, de a-şi exprima impresiile şi trăirile, pe baza căutărilor şi trăirilor personale, accentul deplasându-se cu preponderenţă de pe informativ pe formativ. În altă ordine de idei, pentru organizarea unei serbări profesorul trebuie să aibă competenţe speciale deoarece în cadrul acesteia se interferează mai multe domenii de cunoaştere ce trebuie să îşi armonizeze strategiile, se înmănunchează mai multe genuri artistice, fiecare cu complexitatea şi specificitatea sa, ce se cer a fi îmbinate la modul optim, în condiţiile în care copiii mici obosesc destul de repede. De asemenea, pentru realizarea spectacolului profesorului îi mai sunt necesare şi cunoştinţe specifice din domeniul scenografiei şi al regiei. Şi bineînţeles că la toate acestea se mai adaugă şi aşteptările părinţilor şi ale copiilor.

Despre cât de importantă este serbarea în viaţa copilului chiar şi pentru părinţii acestuia şi ce implicaţii are aceasta în dezvoltarea personalităţii copilului, iată câteva idei în cele ce urmează:  Serbarea antrenează întregul potenţial intelectual, moral, estetic, afectiv, volitiv şi fizic al copiilor;  Înlesneşte participarea activă a copilului la construirea propriului traseu de învăţare;  Serbările sunt dorite de copii pentru climatul ludic ce-l creează şi atmosfera încărcată de emoţii;  Este o oportunitate de a relaţiona cu grupul într-un alt mod;  Înlesneşte cunoaşterea potenţialului creativ al copilului, dar şi al profesorului;  Oferă mijloace de cultivare consecventă a înclinaţiilor, aptitudinilor şi intereselor;  Contribuie la lărgirea orizontului cognitiv;  Face apel la toată gama trăirilor afective;  Răspunde nevoii de nou şi de frumos a copilului;  Îi ajută pe copii să îşi disciplineze comportamentul;  Oferă posibilităţi multiple de a cunoaşte mai bine copilul cu preocupările, interesele şi aptitudinile sale.

Pentru a ne bucura de reuşita, de succesul unei serbări este necesar ca:  Pentru a proiecta scenariul unei serbări să luăm în considerare două coordonate majore: mişcarea, atmosfera de veselie şi destindere, pe de o parte şi pe de alta, atmosfera încărcată de emoţii ce produce o anume tensiune interioară fiecărui copil;  Să avem o orientare clară asupra momentelor din anul şcolar în care dorim să organizăm serbările (dacă sunt organizate prea des scade interesul copiilor pentru acest gen de manifestări);  Să selectăm cu maximă atenţie genurile artistice pe care dorim să le abordăm, luând în considerare şi aspectele static/ dinamic;  Fiind o activitate artistică impune o anumită ţinută spectaculară ce nu trebuie scăpată din vedere, reuşita serbării depinde de costumaţiile pregătite, cât şi de expresivitatea decorului;  Conţinuturile trebuie să fie apropiate de experienţele de viaţă ale copilului, să răspundă nevoii sale de nou şi de frumos;  Rolurile din program să fie prezentate în versuri pentru a uşura memorarea lor şi transpunerea copilului în rol; 97

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Materialul ce va fi îmbinat în programul serbării, trebuie selectat în cea mai mare parte din conţinuturile predate pe parcursul anului şcolar;  Conţinuturile selectate trebuie să fie interesante şi accesibile copiilor;  La serbările cu conţinut in limba engleză să se ţină seama de vârsta copilului în distribuirea rolului și de întinderea acestuia;  Pregătirea serbării trebuie să fie eşalonată în timp pentru a evita suprasolicitarea copiilor şi dereglarea programului zilnic;  Este important ca fiecare copil să fie repartizat în program după criterii obiective; nu vom încărca cu multe roluri anumiţi copii, doar din raţiuni subiective (nu încurajăm vedetismul, nu satisfacem orgoliile unor părinţi) ;  Munca profesorului trebuie repartizată judicios: pe de o parte, să acorde atenţie copiilor cu înclinaţii artistice, creând pentru aceştia un climat propice dezvoltării, prin strategii personalizate, dar să îi sprijine şi pe acei copii ce întâmpină greutăţi în însuşirea diverselor forme de artă, sau în pronunţarea cuvintelor întro limbă străină;  Trebuie luată în consideraţie oportunitatea creării unui climat de permisivitate în care copiii să fie ei înşişi, să îşi manifeste liber iniţiativele şi originalitatea;  Să fim pregătiţi a gestiona corespunzător posibilele conflicte ce se pot ivi între copii şi chiar unele nemulţumiri ale părinţilor;  Să avem în atenţie evitarea timpilor morţi când atenţia copiilor poate fi distrasă şi se lungeşte inutil durata serbării;  Să ne preocupe găsirea celor mai potrivite modalităţi prin care să facem legătura între momentele artistice din programul serbării;  Copilul trebuie familiarizat cu locaţia în care se va desfăşura serbarea (sunt necesare câteva repetiţii – accentuăm necesitatea unei repetiţii generale în aceleaşi condiţii în care va avea loc serbarea);  Durata serbării să fie proporţională cu vârsta copiilor;  În gestionarea unei astfel de manifestări, profesorul să manifeste calm, stăpânire de sine, dar în acelaşi timp să fie energic.

Modalităţile de exprimare în limba engleză în cadrul unei serbări sunt multiple și variate:  Prin intermediul dialogului, a jocului de rol, elevii pot intra în pielea unor personaje care trebuie să găsească diverse căi pentru a soluționa în mod original situațiile-problemă cu care se confruntă. Copiii sunt cei care, datorită imaginației lor fără limite, devin autorii celor mai interesante, originale și îndrăznețe idei, jocuri, dialoguri, scenete;  Activităţile teatrale sunt menite să le solicite folosirea emoţiilor, a intelectului, a limbajului verbal şi cel al corpului pentru a scoate la iveală şi comunica idei complexe şi subtile.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi valoroase.

Toate aceste experienţe oferă satisfacţii uriaşe şi contribuie într-o mare măsură la destinderea copiilor în mediul școlii, la realizarea unei atmosfere relaxate şi constructive între școală şi familie, ceea ce determină ca şi copiii să vină cu plăcere la școală şi să se manifeste fără inhibiţii şi timiditate; de asemenea îi determină pe copii să se exprime într-o limbă străină cu uşurinţă şi plăcere; astfel ei pot înţelege ce înseamnă căldura sufletească, înţelegerea, respectul şi toleranţa, lucruri deosebit de importante pentru acest gen de experienţe în afara familiei.

BIBLIOGRAFIE: Carşel, A., Lazăr, V., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, 2008 *** Cercurile de elevi-surse de stimulare a capacităţii creatoare, mijloc de iniţiere a elevilor în munca de cercetare, în „Revista de pedagogie“, nr. 3/1985.

98

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Creţu, D., Nicu, A., Pedagogie şi elemente de psihologie, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga“, 2004.

Harmer, J. „The Practice of English Language Teaching”, Longman, New York, 1991.

Popescu-Neveanu, P., Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura Albatros, 1980.

VALORIZARE ŞI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂŢI EXACURRICULARE Profesor învățământ preșcolar MIULESCU VERONICA-RALUCA Școala Gimnazială „Anton Pann” Craiova, Grădinița „Așchiuță”, jud. Dolj Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor, la organizarea raţională şi plăcuta a timpului liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosfera de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi de soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Activitatea extraşcolară ocupă un rol important în ansamblul influenţelor educative în gradinită şi şcoală. Ea lărgeşte orizontul cultural al copiilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi. Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi educaţiei morale, estetice a copiilor, disciplinându-le acţiunile si lărgindu-le orizontul artistic.

Termenul de „activităţi extracurriculare” este adesea utilizat în sinonimie cu cel de„activităţi co-curriculare” sau cu cel de „activităţi în afara clasei”. În primul caz, reiese importanţa acestora în completarea Curriculumu-ului Naţional, iar în al doilea, separarea spaţio-temporală de activităţile formale obligatorii. De asemenea, în literatura de specialitate, conceptul este adesea utilizat ca echivalent al „activităţilor extraşcolare”, dealtfel în mod eronat, dat fiind că acestea reprezintă toate activităţile ce au loc în afara instituţiei de învăţământ şi acestea sunt doar o componentă a activităţilor extracurriculare.Observăm deci, că sub aspect conceptual, termenul „activităţi extracurriculare” face referire la ansamblul activităţilor (academice, sportive, artistice etc.) care se organizează la nivelul instituţiilor de învăţământ sau în afara acestora (dar sub tutela lor sau încolaborare), în grupuri de elevi sau individual, suplimentar faţă de conţinuturile din Planurile cadru de învăţământ şi din Curriculumul la decizia sau propunerea şcolii.

Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei formale urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.

Desigur, în unele situaţii, activităţile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp”sau o distragere a educabilului în defavoarea activităţilor educative formale. Însă, dincolo 99

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA de orice, nu trebuie să avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară a experienţei individuale a educabilului, în cadrul activităţii care devine cea mai interesantă pentru acesta (Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T., 2002, pag. 452). Din aceste considerente, rolul şcolii şi al cadrului didactic (în colaborare cu alţi factori educaţionali, precum familia, anumite grupuri la care aderă elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase activităţi extracurriculare pentru dezvoltarea elevului şi a-l îndruma spre acestea.

Ca orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare şi organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei procese şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între acestea. În cadrul activităţilor extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale,diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice situaţie educaţională din şcoală,dar esenţa lor stă în particularizare, prin prisma specificului categoriei de activităţi extracurriculare pe care le vizează. Există însă nişte repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de tipul de activitate extracurriculară avută în vedere.

Indiferent de nivelul de acţiune şi de tipul de control,procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape şi se manifestă, ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic (Wheeler D.K., 1967), structurat în jurul următoarelor aspecte, asupra cărora am încercat să oferim câteva note apreciative: 1. Selectarea finalităţilor , scopurilor şi obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de implementare a activităţilor extracurriculare.

2.

Alegerea experienţelor extracurriculare necesare atingerii finalităţilor educaţionale, planificate şi organizate în prealabil, conform caracteristicilor situaţiei educaţionale,finalităţilor urmărite, conţinuturilor curriculare, dar mai ales, particularităţilor de vârstă şi individuale ale educabililor.

3. Alegerea conţinuturilor prin intermediul cărora este oferită experienţa de învăţare,conform unor criterii de selecţie mai puţin riguroase şi ştiinţifice, şi mai de grabă,centrate pe nevoile şi interesele educabililor.

4. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice cu caracter extracurricular şi anticiparea modalităţilor generale de realizare a acestor două aspecte, ca şi repere orientative pentru munca efectivă a cadrelor didactice.

5. Evaluarea eficacităţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru eficientizarea şi optimizarea activităţilor extracurriculare. Modalităţile sunt: evaluarea realizată de către principalele categorii de persoane care vor fi implicate în activităţile extracurriculare şi evaluarea prin testarea efectivă în practică a proiectului extracurricular, pentru a-i certifica eficienţa. Pornind de la criteriul locului desfăşurării activităţilor extracurriculare şi instituţia care le gestionează, le putem clasifica în: - activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, dar în afara clasei şi a lecţiei; - activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ, dar sub incidenţa acestora; - activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, de alte instituţii cu funcţii educative; - activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ, de alte instituţii cu funcţii educative.

Concluzionând, asigurarea calităţii şi eficienţei activităţilor extracurriculare este fundamentată pe respectarea unor principii de proiectare şi implementare curriculară ce se regăsesc în tezele lui Santini: 100

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Concentrare pe ce se învaţă: Proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor extracurriculare se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă.

Simplificare interzisă: Proiectul activităţii extracurriculare nu este unul mecanic sau productiv, ci unul centrat pe dezvoltarea elevului.

Soluţie exhaustivă: proiectarea activităţilor extracurriculare trebuie să ţină cont de toate interesele, iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele participanţilor.

Transparenţa totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi.

Informare completă: În proiectarea activităţilor extracurriculare este importantă exploatarea tuturor surselor de informare (documente sau chiar anumite persoane specializate).

Competenţe clare: Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite.

Parte din întreg: Proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităţilor extracurriculare, nelimitându-se doar la acest aspect.

Fidelitate şi operativitate: În proiectarea şi implementarea activităţilor extracurriculare trebuie tratate toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire.

Justificare deplină: Obiectivele unui proiect al activităţii extracurriculare nu sunt acceptabile numai dacă sunt perfect justificabile.

Valorizare anticipată: Proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în timp.

Revizuire: Valoarea unui proiect a activităţilor extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte şi după aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii. Proiectarea activităţilor extracurriculare este o activitate de amploare cu mulţi agenţi şi nu o muncă de birou sau laborator.

Colaborare completă, în proiectarea activităţilor extracurriculare fiind absolut necesară colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alţi membrii implicaţi.

Planificare integrală: Proiectarea activităţilor extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci planificată integral, până la cele mai mici detalii.

BIBLIOGRAFIE: Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti, 2000 Bunescu, V., Educarea morală şi formarea personalităţii. Fundamente psihopedagogice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1991 Constantinescu, Constantina, Colaborarea grădiniţă-familie în vederea dezvoltării personalităţii copilului, în „Învăţământul preşcolar în mileniul III”, Craiova, Editura Reprograph, 2005 Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992 Vrăşmaş, Ecaterina, Pedagogia preşcolară şi educaţia pentru toţi, în Revista „Învăţământul preşcolar”, nr.1-2/2006 101

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA IMPORTANȚA CERCULUI DE LECTURĂ ÎN OBȚINEREA PERFORMANȚEI ȘCOLARE LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Profesor doctor NEMEȘ CRISTINA-GABRIELA Liceul Tehnologic ”Liviu Rebreanu” Bălan, jud. Harghita Activitățile extrașcolare și extracurriculare se înscriu în ansamblul formelor moderne de instrucție și educație, fiind complementare procesului de învățământ care se desfășoară la clasă.

Acest gen de activitate se organizează pe principiul liberului consimțământ, potrivit normelor specifice fiecărui tip de activitate în parte, evitându-se supraâncărcarea elevilor. Important este faptul că la organizarea unei astfel de activități trebuie să se țină cont de interesele și preocupările elevilor, de vârsta acestora, precum și de anumite posibilități de realizare pe care le au.

Cele mai cunoscute forme de activități extracurriculare sunt cercurile de elevi- activități organizate la fiecare disciplină școlară. În cadrul Liceului Tehnologic ”Liviu Rebreanu” din Bălan funcționează un Cerc de Lectură care are drept motto: ”Cartea care mi-a schimbat viața”.

Acest cerc funcționează încă din anul 2007 și pot spune că acest gen de activitate vine în ajutorul elevilor, mai ales ale celor care se pregătesc intens pentru examenul de Bacalaureat.

Astfel că, prin înființarea acestui Cerc de Lectură, am urmărit, pe de-o parte, reușita elevilor la disciplina Limba și literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat și, pe de altă parte, reușita acestora în viață.

Desigur, programul cercului este în concordanță cu programa școlară și se pune accent pe lectură și discuții libere, urmărindu-se ca exprimarea orală să fie cât mai corectă.

Legat de cele două obiective, expuse anterior, sunt două premise:  Dragostea pentru cuvântul scris și rostit;  Creativitatea și originalitatea Exercițiul lecturii, a unei lecturi eficiente, nu se poate realiza decât într-un mediu atractiv, bunăoară la Biblioteca școlară sau CDI-ul în care sunt utilizate materiale didactice moderne la îndemâna cadrelor didactice dar și ale elevilor. Încă de la începutul anului școlar, împreună cu elevii, se pot stabili următoarele:  Tipul fiecărei activități care se va desfășura în cadrul Cercului de Lectură  Denumirea activității  Regulamentul de funcționare  Durata și timpul ( poate avea loc săptămânal sau lunar)  Resurse umane  Resurse materiale Scopul principal al acestui Cerc de Lectură constă în cunoașterea adevăratelor valori culturale naționale și universale. Ceea ce va menține continuitatea acestei activități este atractivitatea.

De aceea se vor desfășura activități atractive care să dezvolte creativitatea elevilor și să pună în valoare originalitatea acestora.

Ceea ce motivează elevul în participarea la aceste activități este faptul că se îngăduie o anumită lejeritate, față de ora de curs, în exprimare și prezentare a unui material. Discuțiile libere, comentariul pe marginea operelor literare, care vor contribui la dezvoltarea capacității de exprimare a elevilor, sunt considerate obiective majore.

102

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Tot în cadrul Cercului de lectură, un loc deosebit îl ocupă Concursurile la care elevii participă cu interes, mai ales că rezultatele obținute influențează pozitiv rezultatele școlare, stimulând stima de sine.

Din punct de vedere etimologic, termenul concurs provine din latinescul concursus și înseamnă ”întrecere (…) care se termină întodeauna cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni participanți” (DEX 1998: 208). Această întrecere se realizează atât la clasă, în cadrul orelor ( când elevii primesc sarcini de rezolvare diferite și se lucrează pe grupe) cât și la finalul anului școlar când elevii sunt premiați în funcție de performanța obținută.

Așadar, se poate discuta de un clasament al rezultatelor elevilor, atât în cadrul concursurilor, cât și la clasă sau final de an școlar.

De regulă, traseul este parcurs astfel: elevii care obțin performanțe la clasă sunt motivați în a participa la concursuri sau la activitățile extrașcolare. Performanța, sau lipsa acesteia, la clasă se poate măsura după anumiți indici conform metodologiei.

Dar, ce facem cu ceilalți elevi, care obțin rezultate mai slabe la clasă?

Consider că pentru a-i motiva și încuraja, elevii pot fi cooptați în cadrul unor concursuri, mai ales unde sarcinile se pot realiza în echipă. De exemplu, un elev care la disciplina limba și literatura română are rezultate slabe, cu siguranță îi va lipsi motivația de a participa la ore. Însă, în cazul în care are talent la desen, acesta poate fi atras la concursuri de creație literară; secțiunea desen/ grafică/ artă plastică și, poate să realizeze un desen inspirându-se dintr-o operă literară. De exemplu, poate reda un peisaj din lirica eminesciană sau să surprindă atitudinea unor personaje, fie din nuvelă, fie din roman. Astfel că, rezolvând această sarcină, elevul va trebui să parcurgă opera literară indicată de către profesorul coordonator.

Cu alte cuvinte, elevul ar putea fi motivat să obțină performanță la clasă, participând la diferite concursuri în care trebuie să-și pună în valoare talentele native.

A fi profesor înseamnă a avea o vocație deosebită, aceea de a forma oameni cu personalitate și de a le îndruma pașii pentru ca aceștia să-și descopere vocația, drumul în viață.

Se poate spune că rolul principal al profesorului este de a-și pregăti elevii pentru a promova la examene. Însă viața constituie un adevărat examen la care elevul, format de către mentorul său, va trebui să caute soluția ideală pentru a promova. De aceea, concursurile școlare au menirea de a-l antrena pe elev să caute soluția cea mai bună care-l va conduce spre reușită sau performanță. Practic, este pus în situația de a se exprima liber, să descopere, să experimenteze, cu alte cuvinte, să se pregătească suplimentar cu scopul de a obține performanță.

Participarea la concursuri, cercuri de lectură, excursii, vizite la muzee, vizionare spectacole, filme, concerte au rolul de a motiva elevul să învețe, oferindu-i suport în obținerea de informații pe care să le aplice și care să-l formeze într-o careieră de succes.

Concursurile școlare stimulează și reprezintă un suport important pentru elevi în procesul învățării, dezvoltând:  Spiritul de inițiativă și competitivitate;  Abilități sociale și de comunicare;  Imaginația, gândirea și creativitatea;  Originalitatea în abordarea temelor literare;  Talentele, abilitățile și competențele;  Interesul elevului spre o anumită carieră;  Rezultatele școlare la disciplina predată;  Stima de sine.

Relaxante și interactive, au ca scop formarea, atât profesional, cât și personal deoarece elevul va avea o atitudine pozitivă față de disciplina predată și, cu siguranță va considera o necesitate prezența sa la oră, cu scopul de a primi competențe care vor avea relevanță, atât la examene, cât și în viață.

103

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Cu alte cuvinte, performanța la disciplina Limba și literatura română poate fi obținută de către elev prin dorința acestuia de reușită socială, de a promova în societate, de a avea un statut social superior.

BIBLIOGRAFIE: Dicționarul Explicativ al Limbii Române (1998). Academia Română Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan”, ediția a-II-a, București, Editura Univers Enciclopedic.

Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative și complementare, București, Ed. Aramis.

Cucoș, C.(2000). Pedagogie. Iași, Ed.Polirom.

Jinga, I., Petrescu, A., Savota, M., Ștefănescu, V., (2000). Evaluarea performanței școlare, București, Ed. Afeliu.

Stoica, Adrian, Creativitatea elevilor, E.D.P. București, 1983.

IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Profesor PALAMARIU MARIANA Şcoala Gimnazială Nr. 3 Lupeni, jud. Hunedoara Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este activitatea extraşcolară, necesă dezvoltării copiilor. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască şcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.

Activităţile extracurriculare au răsfrângere directă asupra comportamentului şcolar şi familial, dar şi asupra socializării copiilor. În acest sens este necesară o strânsă colaborare între şcoală, familie, instituţiile specializate pentru activităţile de timp liber, precum şi deschiderea şcolilor către asociaţii neguvernamentale şi alte persoane specializate care pot acţiona din exterior, prin eforturi concertate.

Ele contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extracurriculare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Activităţile extracurriculare contribuie şi la dezvoltarea creativităţii copiilor dacă sunt respectate următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie 104

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Şcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media, televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.

Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, şcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi abilitate practică, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.

Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei formale urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.

Indiferent de tipul activităţilor extracurriculare urmate, efectul acestora este unul pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor care iau parte la ele. Participarea în toate tipurile de activităţi extracurriculare corelează cu creşterea rezultatelor şcolare şi scade probabilitatea de abandon şcolar. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.

105

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

BIBLIOGRAFIE: Cernea, M., Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în „Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti Crăciunescu, N., Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în „Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 PRIETENIA – FARMECUL COPILĂRIEI

Profesor PARASCHIV MIRELA-MAGDA Şcoala Gimnazială „D. Sturdza”-Tecuci, jud. Galaţi “Avem nevoie unii de alţii. Fiecare raport interpersonal ne îmbogăţeşte, ne oferă informaţii pentru interacţiunile viitoare, ne dezvoltă competenţa intercunoaşterii.” Şcoala,familia şi comunitatea sunt datoare să formeze comportamente adecvate, de integrare socială a micilor şcolari, conform exigenţelor actuale şi viitoare ale societăţii.Acest parteneriat sprijină dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze relaţiile cu sine, cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător.Acest lucru se realizează atât în şcoală cât şi înafara şcolii, prin activităţile extraşcolare pe care fiecare cadru didactic le organizează cu colectivul de elevi pe care-l îndrumă.

Activităţile extracurriculare sunt toate acele activităţi care se desfăşoară sub îndrumarea profesorului, dar nu sunt prevăzute în documentele şcolare(plan de învăţământ şi programă).Ele au un rol complementar faţă de activităţile didactice, urmărind lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor elevilor, organizarea judicioasă şi atractivă a timpului liber al elevilor Ca activităţi complementare, ele prezintă unele particularităţi ce se referă la participarea elevilor, la conţinutul şi durata lor, la formele de organizare şi metodele folosite, la evaluarea rezultatelor.Participarea elevilor este faculativă, profesorul putând interveni însă prin dirijare sugestivă pentru antrenarea elevilor la unele din aceste activităţi.Conţinutul activităţii extracurriculare se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele elevilor, de condiţiile şi posibilităţile de realizare.Formele de realizare sunt mult mai elastice, ingenioase şi cu caracter recreativ.Se oferă în acest fel câmp deschis manifestării spiritului de iniţiativă din partea elevilor.Pentru evaluarea rezultatelor se folosesc alte modalităţi decât în cadrul lecţiei.Ceea ce predomină este forma aprobării prin laudă, participările la expoziţii, popularizare şi evidenţiere.

Atunci când vorbim de activităţi extraşcolare, primele cuvinte care le vin în minte copiilor sunt joc şi divertisment.În literatura pedagogică se folosesc termenii “divertisment “ şi “joc” în procesul didactic.Uneori aceşti termeni sunt trataţi ca sinonimici, alteori, dimpotrivă, sunt diferenţiaţi.Divertismentul este o activitate spontană şi voluntară care nu are alte scopuri decât satisfacţia.Alături de muncă şi învăţătură, divertismentul reprezintă al treilea aspect esenţial al activităţii umane.El este forma principală de activitate a copiilor, în timp ce tinerii şi adulţii îl practică mai ales în timpul liber.

Există numeroase teorii ale divertismentului.Una dintre cele mai vechi îl defineşte ca o manifestare a necesităţii de autoexprimare a copilullui.Au existat de asemenea teorii conform 106

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA cărora divertismentul este o formă de realizare a diverselor îndeletniciri, de “descărcare”a surplusului de energie, de pregătire pentru viaţa de adult şi pentru muncă. În conformitate cu concepţiile moderne, divertismentul trebuie să îndeplinească toate funcţiile amintite mai sus.Asigurând satisfacerea nevoilor şi intereselor individuale, divertismentul facilitează în acelaşi timp intrarea în viaţa socială, cunoasterea realităţii şi adaptarea ei la necesităţile proprii.

Jocul este o activitate distractivă încadrată în anumite reguli.În dicţionarul lui Gibbs, consacrat tuturor genurilor de jocuri, modelări şi simulări, jocul a fost definit ca,,o activitate efectuată de participanţi sau concurenţi care se străduiesc să-şi realizeze scopurile în limitele unor anumite reguli”.Unii specialişti consideră că jocurile se deosebesc de acţiunile de divertisment prin aceea că ele se termină întotdeauna prin victorie sau înfrângere.Miza jocului este diferită, ea poate reprezenta o valoare materială, simbolică sau ideală(lauda obţinută) În mod obişnuit jocurile şi activităţile distractive le asociem cu timpul liber, destinat în general odihnei.S-ar putea ca motivul unei asemenea asocieri să fie faptul că aceste activităţi sunt libere, lipsite de constrângere şi plăcute.Ele pot însă îndeplini şi funcţii educative esenţiale.

Pedagogii au atras atenţia asupra numeroaselor virtuţi formative ale activitaţilor extraşcolare;ele dezvoltă, într-o mare măsură, spiritul de observaţie, exactitatea, stimulează imaginaţia şi voinţa contribuind prin aceasta la dezvoltatea generală a elevului.Jocurile influenţează, de asemenea, formarea principiilor.În cursul activităţilor de divertisment, efortul intelectual al elevului este sprijinit de angajarea emoţională şi volitivă-dorinţa de a se evidenţia sau de a câştiga.Adesea , acest efort este legat de acţiuni motrice.

Distrându-se, elevii nu observă că învaţă.Una dintre activităţile extraşcolare preferate de elevi, în care ei chiar se distrează, este excursia. Organizată la nivelul clasei sau al şcolii, cu participare benevolă, excursia urmăreşte lărgirea orizontului de cunoştinţe ,familiarizarea elevilor cu frumuseţile naturale ale ţării noastre, asigurarea unor ocazii de recreere şi destindere.Excursia are însă şi un important rol în socializarea copiilor.De la urcarea în autocar şi până la sosirea acasă, ei formează un tot.Cântă împreună, se servesc unul pe altul cu gustări pregătite de părinţi,îşi împărtăşesc bucuria descoperirii unor peisaje încântătoare, se sfătuiesc ce suveniruri să cumpere pentru cei dragi.

Manifestările cultural-artistice şi sportive au ,de asemenea ,un rol foarte important în dezvoltarea personală a elevilor.Serbările şcolare şi carnavalurile sunt bune prilejuri de a-şi manifesta talentul nativ.Atunci când copilul este aplaudat de către membrii familiei care asistă la serbare, se simte bine, capătă mai multă încredere în forţele sale.Vizionările de filme şi spectacole pentru copii sunt o modaliatate de a pune în practică cunoştinţele căpătate la ora de educaţie civică privind comportarea civilizată.Dincolo de frumuseţea actului artistic care le aduce copiilor zâmbetul pe buze, ei trebuie să se comporte civilizat, să facă linişte şi să păstreze curăţenia,reguli pe care le ştiu, dar uneori se mai abat de la ele.

Concursurile artistice şi sportive au menirea de a le dezvolta spiritul competitiv, dorinţa de a fi cei mai buni, dar îi şi învaţă să piardă atunci când alţii se dovedesc a fi mai buni decât ei.

Proiectul educational ,,Prietenia - farmecul copilăriei” şi-a propus ca, prin activităţi extraşcolare diverse , să-i determine pe copii să fie mai buni, mai prietenoşi Scopul proiectului: Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevi,cadre didactice, părinţi, întărirea spiritului de toleranţă, acceptare şi cooperare, optimizarea relaţiei familie-şcoală.

Argument: Dorinţa noastră se îndreaptă spre a stabili noi şi reale punţi de comunicare între copiii din medii familiale diferite, având însă aceleaşi interese , visuri şi idealuri.Considerăm că relaţia de prietenie nu e numai o posibilitate, ci şi o necesitate.La această vârstă, micii şcolari au nevoie să înveţe să ia în considerare punctul de vedere al altor copii, să facă schimb de idei şi să înţeleagă mai bine experienţele prietenilor lor.Educaţia se 107

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA întemeiază pe un sistem de valori ce dau sens conduitei umane.Prin implicarea elevilor în activităţi cultural-educative urmărim să le dezvoltăm abilităţile de comunicare şi muncă în echipă, să-i ajutăm să înţeleagă că, diferenţele dintre ei ca persoane,, diferite” pot fi valorificate şi transformate în veritabile schimburi de experienţă pozitive. Parteneriatul ne oferă şansa de a implica elevii, cadrele didactice şi comunitatea locală în activităţi ce stimulează creativitatea,încurajează comunicarea şi schimbul de idei.Elevii vor fi purtătorii de cuvânt ai comunităţii în care trăiesc şi a şcolilor unde învaţă, iar rezultatul efortului lor va fi ,,cartea de vizită” ce le va înlesni obţinerea în viitor a unei prietenii frumoase şi durabile.O şcoală cu un mediu educaţional prietenos este un loc primitor, în care copiii vin cu drag, pentru că este curat şi plin de culoare, pentru că se simt ajutaţi şi protejaţi.

Obiective (privind copiii implicaţi în proiect): dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevii şcolilor partenere; însuşirea unor norme de comportament ecocivic; cultivarea spiritului de acceptare, cooperare, toleranţă; stimularea imaginaţiei, a creativităţii, a spiritului de competiţie; dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere /autoevaluare, cultivarea încrederii în sine; afirmarea personalităţii copiilor; dezvoltarea capacităţii de socializare rapidă prin participarea la activităţi organizate pe grupuri de copii (ateliere de lucru); stimularea conduitei corecte şi civilizate a fiecărui participant; educarea elevilor în scopul păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti.

Obiective (privind cadrele didactice): Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să favorizeze dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter; promovarea unor metode şi tehnici noi de lucru cu elevii; realizarea unui management eficient la nivelul clasei/şcolii şi a unei comunicări optime şcoală-familie.

Obiective (privind părinţii şi ceilalţi parteneri educaţionali): Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul pe care îl au în educarea copiilor din perspectiva dezvoltării spiritului de comunicare, prietenie, toleranţă, acceptare în relaţia cu persoanele din jurul lor; creşterea implicării părinţilor în acţiunile promovate de şcoală pentru crearea unui mediu familial şi social pozitiv, sănătos.

Activităţi propuse: plimbări în oraş, jocuri în aer liber, excursie la Galaţi, serbare şcolară(scenete, recitări de poezii, interpretări de cântece,dansuri populare) expoziţie , tombole, concursuri, concursuri şi jocuri sportive,acţiuni de ecologizare a mediului.

BIBLIOGRAFIE: Nicola Ioan, 2003, Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis, Bucureşti Siek-Piskozub Teresa, 1997, Jocuri şi activităţi distractive, Ed. Polirom, Iaşi ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA COMPORTAMENTULUI MORAL LA ŞCOLARUL MIC Profesor PATRAȘ CAMELIA-MIHAELA Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” Suceava „Educaţia prin exemple se dovedeşte a fi unul din cele mai importante mijloace pentru formarea caracterelor copiilor noştri.” N. POSPELOV Prin specificul lor, activităţile extraşcolare oferă o independenţă mai mare din partea elevilor şi asigură o paletă mai largă pentru manifestări disciplinate. Asemenea activităţi cum 108

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ar fi : cercurile şcolare, serbările şcolare şi apoi vizitele şi excursiile, presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare. Semnificativ este, de asemenea, faptul că în astfel de activităţi opinia colectivului se manifestă cu mai multă forţă în urmărirea respectării lui. În cadrul acestor activităţi elevii claselor I – IV stabilesc legături cu elevii de altă vârstă de la aceeaşi şcoală sau cu elevii de la alte şcoli, precum şi cu adulţii. Comportarea lor în relaţiile cu adulţii, comportarea în timpul desfăşurării activităţilor în afara clasei constituie un exerciţiu de formare a deprinderilor şi a obişnuinţelor de comportare civilizată. Activităţile extraşcolare îmbogăţesc experienţa de viaţă a elevilor, lărgesc orizontul lor cultural, contribuie la dezvoltarea lor morală. Unele reprezentări morale formate în procesul de învăţământ cum ar fi: atitudinea faţă de muncă, punctualitatea în muncă, solidaritatea în muncă, dobândesc un suport intuitiv cu prilejul activităţilor în afara clasei. Activitatea în cercurile de elevi, consultaţiile şi meditaţiile, activităţile cultural-artistice, serbările şcolare, lecturile literare, vizionările de filme şi expoziţii, vizitele la muzee şi case memoriale, excursiile în natură, drumeţiile lărgesc experienţa de viaţă a copiilor cu observaţii noi din analiza cărora se pot scoate elemente de conţinut ale unor noţiuni morale cum ar fi : hărnicia, perseverenţa, modestia. În clasele mici trebuie să li se explice elevilor cum să se comporte în mod civilizat.

Explicaţiile au un caracter concret, li se arată cum trebuie să salute, cum să se comporte când solicită ceva, când mulţumesc unui coleg sau unei persoane mai în vârstă. Li se explică cum să se comporte când intră în cancelarie, în biroul directorului sau într-o instituţie de stat, cum să se poarte când merg la magazin, când merg la cumpărături, ce atitudine să aibă pe stradă, în troleibuz, la cinematograf. În final, elevilor li se atrage atenţia adeseori că societatea apreciază conduita lor civilizată ca pe o dovadă de bună creştere.

Activităţile extradidactice cuprind acele activităţi care se desfăşoară sub îndrumarea învăţătorului, dar nu sunt prevăzute de documentele şcolare. Ele au un rol complementar faţă de activităţile didactice, urmărind lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate de procesul de învăţământ, valorificarea intereselor şi aptitudinilor elevilor.

Cercurile de elevi se organizează în vederea aprofundării pregătirii elevilor într-un anumit domeniu, al dezvoltării aptitudinilor şi exprimării creativităţii. Felul lor diferă în funcţie de natura obiectelor de învăţământ, aptitudinile şi interesele elevilor. . Ele se constituie la nivelul grupelor de vârstă, frecventarea lor fiind facultativă. Tematica cercurilor se stabileşte de către profesorii specializaţi. Astfel există mai multe categorii de cercuri dintre care se pot menţiona: cercuri ştiinţifice care se organizează pe discipline de învăţământ ( matematică, ştiinţe, istorie, geografie ) cercuri cultural-artistice (se includ cercuri literare, folclorice, cenaclul literar, cercul dramatic, cercul de artă plastică, de muzică, de coregrafie, etc) cercuri tehnico-aplicative (sunt profilate pe diferite domenii tehnice : radio-tehnică, foto, aeromodele şi navomodele, electronică. cercuri sportive (ele se diferenţiază pe ramuri de sport: atletism, volei, şah, gimnastică). În general, în ciclul primar elevii sunt familiarizaţi cu deprinderi de bază din mai multe ramuri sportive şi dacă se organizează cercuri de acest tip ele cuprind jocuri de mişcare, concursuri de săniuţe, dansuri populare sau moderne.

Valorificarea rezultatelor muncii desfăşurate în cadrul cercurilor se realizează prin expoziţii, participări la concursuri, publicarea în revistele şcolare sau în alte publicaţii, competiţii şi întreceri sportive, recitaluri, serbări. Pentru ca obiectele realizate de ei să ajungă în expoziţie este nevoie de multă strădanie, muncă, talent şi atenţie. Atunci când îşi văd rezultatul activităţii lor apreciat de cei din jur, evidenţiat, nu pot decât să se bucure, iar pe viitor să dorească şi mai mult. Cei care reuşesc să obţină rezultate foarte bune la concursurile de matematică, de poezie, de pictură şi chiar aeromodele nu sunt alţii decât cei cu o comportare 109

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA civilizată şi cu o conduită deosebită. Rezultate foarte bune nu se pot obţine printr-o comportare care lasă de dorit, ci prin muncă sistematică, ambiţie, ordine.

Cercurile de elevi la clasele I-IV se organizează în funcţie de interesele şi aptitudinile elevilor. Astfel de cercuri pot fi : „Prietenii cărţii”, „Micii recitatori”, „Micii matematicieni”, „Prietenii pădurii”, „Micul pictor”, „Micii ecologişti’’, ,,Atelierul fanteziei’’, ,,Aeromodele şi navomodele’’ şi multe altele.

Manifestările cultural-artistice şi sportive. Se pot include aici activităţi cum ar fi: serbările şcolare, carnavalurile, vizionările de film şi spectacole, concursurile artistice şi sportive, întâlnirile cu oamenii de ştiinţă şi cultură, etc. Aceste manifestări sunt poate cele mai plăcute copiilor. Tematica lor trebuie aleasă cu atenţie, activităţile să fie bine organizate ca ele să ofere şi de această dată elemente pozitive pentru o conduită corectă.

Activităţile cultural-artistice pot fi diverse şi se pot organiza pe diferite etape de vârstă.

Spre exemplu elevilor din clasele primare li se pot propune dramatizări după celebrele poveşti „Capra cu trei iezi”, ,,Fata moşului şi fata babei’’ sau „ Păcală în satul lui’’.Fiecare din acestea au un substrat moral, iar copiii vor fi puşi în situaţia de a reda întocmai comportamente ale adulţilor, răutatea lupului, dar şi dragostea caprei pentru iezii ei, răzbunarea caprei pe cel ce lea făcut rău. Prin jucarea rolurilor lui Păcală, a fetei moşului sau a fetei babei se vor sancţiona comportamentele bătăuşilor, minciuna, lăudăroşenia, lenea în contrast cu hărnicia, cuminţenia, bunătatea,respectul, buna cuviinţă, modestia.

Prin programele de dansuri moderne, de societate sau populare pregătite de către elevi în diverse ocazii aceştia vor fi solicitaţi să dea dovadă de corectitudine, colaborare, respect, perseverenţă, sârguinţă, atenţie şi disciplină, ambiţie şi nu în ultimul rând multă muncă şi dăruire.

Astfel de dansuri pot fi prezentate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, 8 Martie, 1 Iunie, Ziua şcolii, diverse întâlniri cu copiii din alte şcoli sau grădiniţe. După prezentarea programelor aprecierile îi vor stimula pe elevi şi vor căpăta încredere în forţele proprii. Cadrul didactic poate astfel interveni în cadrul acestor activităţi pentru a-i educa pe elevi în spiritul muncii şi al disciplinei. Se vor contura astfel la elevi trăsăturile pozitive de voinţă şi caracter, aceştia dobândind prin educaţie comportamente adecvate în sălile de spectacole, atitudini corespunzătoare pe scenă, în faţa spectatorilor, respect faţă de cei care îi urmăresc.

La sfârşitul clasei a IV-a, moment în care elevii se despart cu greu de învăţător, se poate realiza pe o casetă video un „Album al clasei” cu un titlu sugestiv „Împliniri şi amintiri din primii ani de şcoală”. Acesta poate include printre altele şi o prezentare a fiecărui elev în parte aşa cum se autocaracterizează şi cum îl văd colegii cu calităţi şi defecte. Pot să mai apară şi gânduri de viitor, impresii din anii de şcoală, o calitate ce îl caracterizează pe fiecare în parte.

Prin vizionarea unui astfel de album al clasei elevii îşi pot aprecia calităţile morale ce le-au fost atribuite de colegi şi vor putea să vadă în acelaşi timp şi defectele pe care le au şi care au fost sesizate de colegi în comportamentul lor. În fiecare an şcolar pot fi organizate excursii şi vizite, drumeţii care oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte frumuseţi prezente ale judeţului (şi nu numai), dar şi mărturii ale trecutului istoric. De fiecare dată copiii rămân profund impresionaţi, unii ajungând chiar să afirme că „excursiile sunt cele mai frumoase momente din viaţa lor”. Ce e frumos şi bun nu se uită niciodată, mai ales când totul se petrece la vârsta micii şcolarităţi. Excursiile, vizitele, drumeţiile, ne oferă nouă ca dascăli un bun prilej de a-i cunoaşte pe copii de aproape, de a le forma priceperi şi deprinderi de comportare civilizată valabile pentru tot restul vieţii. Dascălul este cel mai iscusit meşter în a modela caracterele micilor şcolari.

Activităţile extraşcolare au mari valenţe educative oferind prilejul dezvoltării conduitei cooperant-participative. Astfel ele oferă prilejul comunicării şi cooperării între cadrele didactice şi elevi atât pe verticală ( clasele I, a II-a, a III-a şi a IV-a ), cât şi pe orizontală ( clasa a II-a A, clasa a II-a B etc.).

110

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Întrecerile sportive şi concursurile pe diferite teme ce se pot organiza în cadrul colectivelor de elevi pot contribui la dezvoltarea unui comportament moral al elevilor în deplină concordanţă cu normele etice ale unei educaţii sănătoase. Aceste activităţi solicită din partea elevilor foarte multă disciplină, consecvenţă, hotărâre, dârzenie, sinceritate, cinste, perseverenţă, stăpânire de sine, spirit de echipă, curaj, iniţiativă şi independenţă.

De cele mai multe ori nu reuşim să-i cunoaştem îndeaproape pe micii şcolari care în procesul lor de formare pentru viaţă ne includ şi pe noi, dascălii, ca pe o vie amintire. Copiii păstrează cu sfinţenie poveţele noastre, iar imaginea păstrată despre noi ne va mângâia gândul că supravieţuim prin personalitatea spirituală a elevilor noştri, prin tot ceea ce am clădit zilnic cu pasiune şi dăruire, răbdare şi talent, trudă şi nu în ultimul rând afecţiune.

Asemeni marelui scriitor Mihail Sadoveanu care a reţinut din anii de şcoală lecţiile de viaţă, îndrumările Domnului Trandafir poate şi noi vom rămâne în memoria copiilor prin ceea ce ne străduim să sădim în sufletele lor atât de pure la această vârstă: omenie, bunătate, blândeţe, cinste, modestie, curaj, încredere, respect şi multe alte atribute morale pe care fiecare om trebuie să le posede în viaţă.

Ca învăţători trebuie să ne situăm mai aproape de sufletele copiilor, să le descoperim ezitările, stângăciile, dilemele, greşelile şi să-i ajutăm în orice împrejurare. Acest lucru ne va aduce satisfaţii deosebite peste ani prin personalităţile stabile ale copiilor de azi – viitorii oameni de mâine şi prin frumoasele amintiri despre şcoală şi dascălii ei pe care elevii le vor avea odată cu trecerea timpului.

De asemenea trebuie să fim prietenoşi şi deschişi faţă de copii, să-i ascultăm cu răbdare în problemele pe care le au (necazuri în familie, greutăţi la învăţătură şi chiar marile bucurii să le împărtăşim cu ei), să nu-i contrazicem, să folosim în discuţiile cu aceştia un vocabular adecvat, un ton liniştit, calm, prietenos, să-i ajutăm cu sfaturi pentru a-şi alege modele de comportament sau pentru a corecta actele de indisciplină.

Unele studii semnalează faptul că cele mai grave manifestări de indisciplină le au copiii din familiile dezorganizate şi că influenţele şcolii nu ar mai putea redresa nimic în acest sens.

Contrar acestor opinii, dacă vom şti să pătrundem cu grijă în sfera individualităţii acestor copii, aceştia vor ceda atitudinal şi vor accepta mesajul educativ ca pe un „bun necesar” durabil pentru toată viaţa. La vârsta micii şcolarităţi copiii sunt foarte sensibili şi dornici de a-şi găsi „modelul” cu care şi-ar dori să semene. Acceptarea valorilor, formarea criteriilor de apreciere valorică constituie un proces îndelungat şi nu foarte uşor de realizat. În concluzie, aş dori să subliniez faptul că educaţia morală în ciclul primar ar trebui să se realizeze cu o mai mare responsabilitate deoarece elevii sunt foarte receptivi la această vârstă şi sfaturile primite de la învăţător rămân valabile pentru tot restul vieţii. Învăţătorul este cel care pune ,,piatra de temelie’’ la formarea personalităţii morale a copiilor, cel care sădeşte zilnic în sufletele lor bunătatea şi iubirea,respectul şi admiraţia, curajul şi perseverenţa, înţelepciunea şi demnitatea, buna-cuviinţă şi adevăratele valori ce le vor călăuzi paşii pe parcursul întregii vieţi. „Copilul este cel mai mare artist din lume.Trebuie doar să ai minte să-l înţelegi şi inimă să-l simţi.” (Marius Bârciulescu) “Trebuie să te faci respectat de copiii tăi prin virtutea şi iscusinţa ta, iar vrednic de iubit, prin bunătatea şi blândeţea felului tău de a fi.” (Michel de Montaigne)

BIBLIOGRAFIE: Cosmovici Andrei - Psihologia şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Cristea Sorin - Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2003.

Gânju Traian -Discurs despre morală, Ed. Junimea, Iaşi, 1981.

111

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Macavei Elena - Teoria educaţiei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001.

Moisin Anton - Caracterul la elevi-unele tehnici de formare, E.D.P. Bucureşti, 1996.

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA ȘI INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVILOR

Profesor POPESCU NATALIA ELENA Şcoala Gimnaziala Sadova, Craiova, jud. Dolj Activitatea extracurriculară în sine, prin structură şi conţinut specific, este in mod natural complementară activităţii de învăţare realizată în clasă. Şcoala, oricât de bine ar fi intenționată, oricât de bogate și variate ar fi competențele pe care le formăm și dezvoltăm elevilor, nu poate da satisfacţie setei de cunoaștere şi personalității creatoare specifice elevilor.

Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor, să le potolească setea de cunoaştere, să le ofere prilejul de a vibra emoţional puternic, de a fi în stare să descopere singuri pentru a se forma ca indivizi autonomi, independenți, care să se integreze armonios în lumea lor. Între educaţia cuprinsă în curricula şi cea extracurriculară există relaţii, interferenţe şi interdependenţe, complementaritate, pentru că fiecare aduce o contribuţie specifică la formarea modelului de personalitate cerut de idealul educației.

Activităţile extracurriculare joacă un rol foarte important în dezvoltarea fizică şi psihică a elevului. Prin intermediul acestora, elevul învaţă să interacţioneza cu cei din jur şi își valorifică potențialitățile specifice personalitatii sale. Asemenea activități, spunea I. Nicola (2000, 277-278), „generează relații de prietenie și întrajutorare, fortifică simțul responsabilității și statornicește o atitudine justă față de colectiv și față de scopurile urmărite”.

Tot activităţile extracurriculare sunt cele care contribuie la formarea conştiinţei şi conduitei cooperante. Libertatea de exprimare, libertatea de acțiune precum și relațiile cu colegii îmbogățesc experiențele sociale ale elevilor. Aceste activităţi îi sprijină să-şi orienteze energia și către alte acțiuni la fel de importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: ieşiri în natură, plimbări, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri , parteneriate şcolare pe diferite teme, etc. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, elevii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii despre animale, despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte. Îşi formează reprezentări despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei sau despre trecutul istoric al poporului român. În cadrul acţiunilor şi implicit al activităţilor în aer liber,elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale.

Vizitele la muzee, expoziţii,locuri istorice – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializării si la stimularea dezvoltării biopsihosociale.

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculara, prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Aceste activitati stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.

112

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm dragostea şi interesul elevilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.

Indiferent de tipul de activităţi extracurriculare la care participa, acestea valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor prin :  organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ;  copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;  participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;  conturarea unui stil de muncă eficient, a unui stil de viaţă sanogen  creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;  urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;  contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.  manifestarea la elevi a plăcerii de lucra în grup, a competenţelor sociale, creşterea tendinţei de colaborare spontană între elevi; În acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare are un caracter colectiv prin sporirea responsabilităţii, a implicării elevilor în problemele grupului, ale şcolii sau comunităţii.

BIBLIOGRAFIE: Bellucci, M.T.; Brigini, E.; De Guglielmi M.L.; Volpicelli, M. L. (2010). Copii in Europa, nr.

19.

Campbell, M.; Felix, C. (1988) Auto-Evaluation. Concept et pratiques. Montreal: Université de Montreal.

Cocoradă, E. (2003) Consilierea psihopedagogică. Sibiu: Editura Psihomedia.

Cols, C. (2010). Copii în Europa, nr. 19.

Cucoș, C. (2000). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.

Duminică, S.F. (2010). Competențele media - o necesitate a instruirii moderne.

Ionescu, M.; Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 PredaViorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova,2009 lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN GRADINIȚĂ Profesor învăţământ primar POPOVICI MIHAELA Grădiniță cu Program Prelungit „Floarea Soarelui”, Reşiţa, jud. Caraş-Severin Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională, din ce în ce mai multe sisteme educationale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea 113

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA performanţei copiilor la şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune, dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi detensionare. Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional ca set de intervenţie complementară apare ca o necesitate.

Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale,accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădinţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor, astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.

Modelarea, formarea şi educaţia copilului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.Astfel de activitati sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se stie ca începând de la cea mai fragedă vârstă,copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale,copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură,copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj,iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.

La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat,în acord cu particularităţle de vârstă,cunoştinţe ştiinţifice,să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului înconjurător: curăţarea parcului, a mediului de joacă,ocrotirea unor animale .Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe. Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate: sărbătorirea 114

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa, aniversarea zilei de naştere a unor copii,vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi, excursii, plimbări în parc, vizite la diferite muzee.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit şi pretui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.

Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin care copilul face cunostinţă cu lumea minunată a artei. Deşi, această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacţie, prin faptul ca arta filmului dă copiilor iluzia realităţii.

Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenţă pozitivă mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a preşcolarilor, iar cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv. La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

BIBLIOGRAFIE: Revista „Învăţământului preșcolar”, 3-4/2006,Ministerul Educației şi Cercetării, Institutul de Științe ale Educației 115

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Lespezeanu M., Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda V, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura “Gheorghe Cârţu Alexandru”, Craiova 2009 VALORILE COPILĂRIEI PROMOVATE ÎN ACŢIUNI CURRICULARE ŞI EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ preşcolar PREPELIUC DOINA Grădiniţa cu Program Prelungit “Gulliver” Suceava Succesul unei democraţii într-o ţară depinde în mare măsură de gradul în care cetăţenii ei îşi însuşesc principiile, practicile şi valorile democraţiei. Educaţia pentru cetăţenie democratică urmareşte dezvoltarea unei societăţi mai bune prin promovarea unor valori standard: demnitate, egalitate, libertatea, dreptatea, toate vizând formarea bunului cetăţean, în sensul transmiterii de cunoştinţe, dezvoltării de deprinderi şi atitudini care să-i permită individului să înţeleagă modul în care societatea trebuie să contribuie la dezvoltarea societătii respective.

Abilitatea de buni cetăţeni se formează de la cea mai fragedă vîrstă în familie.

Comunitatea, mass-media şi cercetările psihopedagogice atestă faptul că formarea profilului moral al personalităţii este un proces îndelungat care îşi are originea în familie şi se continuă în întreaga perioadă de şcolaritate, consolidându-se pe tot parcursul vieţii.

Aşadar, rolul major în educarea viitorului cetăţean îl are grădiniţa şi apoi şcoala. În atenţia educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor stă cunoaşterea procesului formării conştiinţei şi conduitei morale, legătura care se stabileşte între latura morală şi alte laturi ale educaţiei.Realizarea unei astfel de educaţii nu se face numai în cadrul acţiunilor curriculare cât şi în cele extracurriculare.

Activităţile extracurriculare capătă un rol foarte important, fiind menite să completeze într-un mod armonios activitatea desfăşurată într-un cadru educaţional dând prilejul copiilor de a exersa practici democratice atât în unităţile de învăţământ cât şi în societate.Aceste activităţi se pot desfăşura în instituţiile de învăţământ (grădiniţe, şcoli), cât şi în afara ei, iar avantajele acestor activităţi extracurriculare sunt: - în raport de complementaritate cu educaţia formală; - se caracterizează prin varietate şi flexibilitate; - activităţile permit folosirea unor tehnici de lucru variate în funcţie de conţinuturile alese; - activităţile se desfăşoară în colaborare cu familiile sau anumite instituţii din comunitate; - permit favorizarea spiritului democratic.

Activităţile extracurriculare care sunt desfăşurate de unităţile de învăţământ, constituie o oportunitate în direcţia eficientizării şi valorificării educaţiei moral civice. O astfel de îmbinare este necesară, iar la rezultatele obţinute contribuie împletirea celor doua acţiuni: mediul educaţional şi familia. Familia este nucleul societăţii şi îndeplineşte funcţii variate, în acelaşi timp fiind primul mediu educativ cu care intră în contact copilul şi îşi pune de timpuriu amprenta asupra lui, acţionând din punct de vedere fizic, fiziologic, intelectual, moral, estetic şi religios.Rolul decisiv în formarea copiilor revine instituţiilor de învăţământ, ele stabilind potenţialul fiecărui copil, dorind să-l dezvolte conform cerinţelor societăţii respective. Relaţia şcoală- familie are un rol din ce în ce mai important, ele neputând funcţiona una fără alta.

116

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Odată cu intrarea unui copil în mediul educaţional, copilul trăieşte în două planuri diferite – unul al familiei încărcat de afectivitate, celălălt al şcolii, încărcat de exigenţe. Dacă acestea se susţin şi se completează, ele asigură o bună integrare a copilului în mediul şcolar.

Activitatea acestor doi parteneri educaţionali se axează în principal pe calitatea educaţiei, obiective superioare, căi şi mijloace care să-l ajute pe copil: - să respecte normele morale şi legile convieţuirii interumane; - să identifice drepturile şi responsabilităţile individuale în vederea aplicării corecte şi respectării legilor societăţii; - cultivarea respectului şi responsabilităţii faţă de sine şi faţă de ceilalţi; - cultivarea respectului faţa de valorile umane în general şi faţă de muncă în special; - cultivarea respectului pentru cultură şi civilizaţie.

Premisa reuşitei activităţii în educarea moral-civică a micilor şcolari o constituie cunoaşterea de către cadrul didactic a copiilor încredinţaţi pentru a fi educaţi, dar şi a părinţilor acestora.Pentru încurajarea colaborării dintre şcoală şi familie în domeniul educaţiei moralcivice am adoptat următoarele măsuri:  informarea părinţilor cu privire la proiectele ce urmează a se derula;  editare unor materiale informative:  proiectarea activităţilor în colaborare cu părinţii;  organizarea unor activitaţi care pot să favorizeze comunicarea şi cunoaşterea reciprocă dintre cadru didactic şi părinte;  creşterea iniţiativei consiliilor de părinţi în atragerea tuturor părinţilor în activitatea educativă a şcolii;  organizarea unor excursii, activităţi sportive, activităţi artistice la care participă pe lângă părinţi şi alţi membrii ai comunităţii;  organizarea unor acţiuni educative în folosul părinţilor.

Toate acestea le putem realiza în cadrul parteneriatelor şcoală- familie, urmărindu-se ca proiectele comune desfăşurate să contribuie la transformarea unităţilor de învăţământ în piloni ai educaţiei moral-civice de calitate.Pentru a răspunde cerinţelor integrării europene, dar şi particularităţilor societăţii romaneşti s-a impus respectarea urmatoarelor direcţii: - creşterea capacităţii unei instituţii de învăţământ de a desfăşura activităţi de educaţie moralcivică în colaborare cu familia; - sporirea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice şi a părinţilor; - încurajarea educaţiei copiilor pentru cetăţenie democratică şi implicarea lor în activităţi de educaţie moral-civică.

Calitatea activităţilor educative este în mod firesc produsul unei interrelaţionări pozitive la nivelul tuturor partenerilor educaţionali Astfel am putut realiza activităţi demonstrative ,,Prietenul la nevoie se cunoaşte’’; ,,Drepturile copilului”; ,,Mesaj către Europa” din cadrul domeniului Om şi societate. Cu ocazia activităţilor cultural artistice s-au organizat concursuri şi spectacole care au marcat evenimente deosebite: ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, CRĂCIUNUL, ZIUA UNIRII, ZIUA EMINESCU. În cadrul acţiunii ,,Fanteziile toamnei’’ am organizat un program artistic şi expoziţie de lucrări ale copiilor. Cu ocazia ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI am organizat un concurs “Ne cunoaştem ţara?” concurs la care au participat şi părinţii copiilor. Sărbătorile Crăciunului le-am marcat prin spectacole prezentate părinţilor, spectacole cu genericul ,,Am pornit să colindăm’’, şi sceneta ,,Ieslea minunată’’- scenetă cu conţinut religios. Cu ocazia unor acţiuni sportive s-au desfăşurat activităţi de promovare a sportului ca model de toleranţă şi fair-play, urmărindu-se influenţa sportului asupra sănătaţii şi a comportamentului. În cadrul parteneriatului deschis între grădiniţă şi şcoală, respectiva grupa de copii pe care o conduc şi clasa a - IV-a, pe temă ecologică “Să ocrotim natura vie”, am desfăşurat acţiuni 117

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA comune de protejare a mediului la care au participat şi părinţii copiilor. De asemenea, am desfăşurat acţiuni practice unde am realizat o machetă din deşeuri şi materiale refolosibile ,,Copiii, prietenii naturii” acţiune desfăşurată cu ocazia ZILEI MONDIALE A PĂMĂNTULUI. Putem spune că vârsta preşcolară reprezintă temelia educativă a întegii vieţi, iar educatorul are misiunea de a se preocupa de cogniţiile copiilor pe care îi formează, încât elementul cognitiv să devină un mijloc prin care copilul învaţă să găsească soluţii la numeroasele probleme cu care se confruntă, să aibă încredere în el, să-şi formeze abilităţi de convieţuire prin cunoaşterea şi aplicarea moralei creştine şi a unor valori umane general valabile (binele, adevărul, dreptatea , patriotismul etc.) Prin activităţile extracurriculare, copiii îşi îmbogăţesc experienţa de viaţă, îşi exersează comportamentul civilizat de comunicare şi relaţionare directă şi diversă cu persoanele care îi înconjoară , manifestă responsabilitate, spirit de echipă şi de colaborare. Educarea copiilor în spiritul bunătăţii, înţelegerii, respectului faţă de semeni, întrajutorarea reciprocă, reprezintă o operă plină de dăruire, prin care educatorul, alături de familie, de preotul slujitor al credinţei, îi asigură copilului deschiderea spre societatea umană, spre evoluţia ei.

Pentru ca preşcolarii să poată discerne binele de rău, adevărul de minciună, pentru ca să-şi respecte semenii, să-i respecte şi să-i ajute pe cei nevoiaşi, să se întristeze pentru o floare ruptă, iar seara la culcare să-şi împreuneze mâinile în semn de rugăciune este nevoie de familie, de dascăl, de preot, de comunitate. În esenţă, au nevoie de o solidă educaţie moral-civică, religioasă. Aceasta nu poate fi realizată prin explicaţii abstracte, ci prin implicarea directă a copiilor în activităţi specifice acestui domeniu de abordare. A forma un bun cetăţean, a-l ajuta pe copil să-şi construiască civilitatea înseamnă a-l instrui şi educa civic, pentru a se putea integra în societate. Educaţia civică este definită ca parte a educaţiei morale, sub aspectul conştientizării propriului ,,eu’’, aflat în relaţie cu alte ,,euri’’ şi al modelării comportamentului de viitor membru al comunităţii sociale.

BIBLIOGRAFIE: Dolean I., Meseria de părinte, Editura Motiv, Cluj-Napoca, 2001.

Firuţa Tacea( CNC), Mihaela Zătreanu (MEC), Curriculum pentru pregătire intensivă pentru şcoală, Bucureşti, 2003 Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului – internet Bunescu Vasile; E. Şincai, Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral-civică în învăţământul primar, Editura “Coresi”, Bucureşti, 1994 VALORIZARE ȘI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE ÎN GRĂDINIȚĂ Profesor învățământ preșcolar RAIȚĂ DORINA Profesor învățământ preșcolar TOIA MACRINA Grădinița cu Program Prelungit NR. 30”Mugurel” Oradea, jud. Bihor ”Să nu-i educăm pecopiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”(Maria Montessori - ”Descoperirea copilului”) 118

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Educația extracurriculară, prin activitățile sale,constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației,realizându-se în afara procesului de invățământ,având un rol bine stabilit în formarea personalității preșcolarilor.În grădinița contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copiilor.În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual,fizic și socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială.Este necesară cunoașterea proprietăților materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite și tehnologia adecvată.această cerință se impune cu atât mai mult în domeniul educatiei,unde se modelează ”materialul” uman, care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile. Studierea și cunoașterea personalității celor care intră sub incidența educației se impune și pentru depisterea cât mai timpurie a copiilor dotați și supradotați și pentru dirijarea educării și instruirii lor.

Cunoașterea potențelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai diverși, pentru a depăși încadrarea trăsăturilor personalității in tipare preconcepute.Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversitătii umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educațional, ca set de intervenție complementară, apare ca o necesitate. Ștefan M. Precizează că oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influiențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară.În acest cadru, numeroși alți factori acționează, pozitiv sau nu,asupra dezvoltării copiilor.

Activitățil extracurriculare organizate în grădiniță au conținut cultural, artistic, spiritual, științific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale.

Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activitătile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activități didactice: a) COMUNICAREA-în cadrul căreia se asigură climatul educațional, individualizarea comunicării și modalitățile comunicării; b )ETICA RELAȚIILOR EDUCATOARE-COPIL-bazate pe valor, conduită, considerarea copilului ca partener educațional; d) STRATEGII DE MANAGEMENT: I. Proiectarea activității -stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea conținutului de învățare în funcție de cunoștințele copiilor, adaptarea conținutului la particularitățile cognitive, selectarea tehnicilor de lucru, diversitatea și atractivitatea activităților, utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare; II. Implementarea – parcurgerea etapelor de învățare-proiectare, adaptare la contexte, gestionarea corectă a metodelor și tehnicilor de lucru, gestionarea eficienta a timpului, claritatea explicațiilor și a cerințelor , transformarea copiilor din consumatori de informație în produccători de înformație; e) EVALUAREA –proiectarea activităților de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obținerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor, diversificarea metodelor și tehnicilor de evaluare , prezentarea elementelor de noutate și inovație în produsele copiilor; Activitățile extracurriculare de masă reprezintă activități care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădinițe.Aceste activități le oferă destindere, recreere, voie bună,satisfacțiile atmosferei de grup, având un caracter ocazional și iau forme variate: 119

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădinițe, prin care copilul face cunoștință cu minunata lume a artei.Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că apelează permanent, la afectivitatea copilului.Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum și a unor emisiuni TV, pot constitui o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante.

Vizitele la diferite muzee,expoziții,monumente și locuri istorice, case memorialeorganizate selectiv-constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, istorice ale poporului nostru.ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în forma lor naturală.

Excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei și respectului pentru frumosual din natură, artă, cultură.Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor,locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.

Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacție, bucurii, crează buna dispoziție.Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinațiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor. La copilul de vârstă preșcolară este strâns legată de activitătile desfășurate în grădiniță și în afara ei sub forma jocului, a învătări.Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităților de vârstă și individuale ale copilului.Ele pot lua forme variate, de la un vesel carnaval la o solemnă evocare istorică.la pregătirea și realizarea serbărilor , copiii participă cu însuflețire și dăruire, din dorința de a oferi spectatorilor momente de ținută estetică, distracție, satisfacție, făcându-le viața mai frumoasă, mai plină de sens.

Serbări de Crăciun, Ziua mamai, Ziua copilului, Sfârșit de an școlar, etc.

Pedagogul american Bruner(1970) consideră că”oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”,dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacămateria este prezentată”într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor”.Trebuința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădinița cu viața. Pentru a-l face pe copil să depășească în școală”greutățile greu de învins”, important este să nu uităm că una din trebuințele principale ale copilului este jocul.

Jocurile și distracțiile sunt mai intense la vârstele copilăriei și tinereții.Acestea le conferă conduitelor lor multă flexibilitate și mai ales le dezvoltă imaginația și crativitatea.Tot prin joc este exprimat și gradul de dezvoltare psihică.Jocul presupune un plan, fixarea unui scop și anumitor reguli, ca în final să se poată realiza o anumită acțiune ce produce satisfacție.Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. mai târziu, el se poate afirma și prin activitatea școlară.

Copiii care sunt lipsiți de posibilitatea de a se juca cu alți copii de vârstă asemănătoare fie din cauză că nu sunt obișnuiți, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltați din punct de vedere al personalității.

Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de căutări și soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând el în primul rând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activității, cât și în relațiile cu copiii asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.

BIBLIOGRAFIE: Bruner, J.S, Procesul educației intelectuale, Ed.Științifică, București, 1970; 120

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Ionescu, M.,”Mijloace de învățămnt și integrarea acestora în activitățile de instruire și autoinstrure”, Editura Presa Universității Clujană, Cluj-Napoca, 2001; Lespezeanu, M., ”Tradiționalism și modern în învățământul preșcolar”, Editura S.C.Omfal, București, 2007; Preda Viorica, ”Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, Editura”Gheorghe Cârțu Alexandru”, Craiova 2009.

ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE – MODALITATE COMPLEMENTARĂ DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII ELEVULUI Profesor doctor ROTĂRAŞ-DONEA LUDMILA Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi, jud. Iaşi Motto: „Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas!” Aristotel Secolul XXI a marcat o etapă nouă în evoluţia conceptelor privind educaţia formală şi cea non-formală, care sunt tot mai mult în atenţia specialiştilor avizaţi, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Şi activităţile şcolare, ca şi cele extraşcolare contribuie la fel de mult la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului, precum şi la integrarea lui în societate.

Procesul instructiv-educativ şcolar şi extraşcolar contribuie la dezvoltarea cognitivă, gândirea critică, la formarea abilităţilor de evaluare obiectivă a unei situaţii, stimulând implicarea corespunzătoare a tinerei generaţii în probleme de o semnificaţie majoră, privind respectarea drepturilor omului, asumării responsabilităţii, în vederea luării unor decizii corecte, producându-se astfel un echlibru între latura cognitivă şi cea comportamentală a actului educativ.

Educaţia ar trebui să fie considerată o prioritate în cadrul celorlalte probleme cu care se confruntă colectivitatea, întrucât duce la formarea unor caractere, care ar putea deveni nişte valori pentru întreaga societate şi ar putea contribui în viitor la asigurarea unor condiţii mult mai bune de existenţă pentru toată lumea. Cei care sunt educaţi acum vor ajunge peste un timp rezultatul muncii dascălilor, dar şi a întregii societăţi, îmbunătăţind sau înrăutăţind calitatea populaţiei statului. În sistemul învăţământului românesc, cadrul activităţii educative şcolare şi extraşcolare reprezintă spaţiul care poate răspunde provocărilor societăţii moderne, în sensul în care structurarea flexibilă a acesteia permite o actualizare permanentă a conţinutului învăţării şi a metodelor didactice centrate pe elev, dar şi o monitorizare şi o evaluare calitativă a rezultatelor procesului învăţării. Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară vizează întotdeauna necesitatea de adaptare la cerinţele individuale şi diferite ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere şi la capacităţile lor. Şi activităţile extracurriculare contribuie în mod egal la dezvoltarea personalităţii elevului, ca şi cele curriculare, deoarece îi creează acestuia contexte noi de învăţare, bogate în diversitate şi atractive, care nu se axează exclusiv pe latura cognitivă. În cadrul activităţilor extracurriculare la care participă elevii sunt promovate astfel de valori umane precum: toleranţa, bunătatea, respectul, egalitatea, solidaritatea, adevărul, non-discriminarea, nonviolenţa, libertatea, demnitatea, onoarea, dragostea, încrederea etc., pentru a modela caractere pozitive, apte de a se integra fără nicio dificultate în cadrul unei colectivităţi şi de a contribui 121

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA la bunăstarea şi prosperitatea ţării. Activităţile extracurriculare au ca scop antrenarea elevilor în nişte acţiuni care să ducă la: - Dezvoltarea liberă, deplină, armonioasă a copilului, ţinând cont de ritmul propriu şi de nevoile sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; - Dezvoltarea capacităţii acestuia de a socializa cu ceilalţi elevi, cu adulţii şi cu mediul înconjurător, în vederea dobândirii de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi, pozitive; - Descoperirea de către fiecare elev a identităţii personale şi formarea unei imagini de sine pozitive; Dezvoltarea personalităţii elevului depinde în mare măsură de cadrul şcolar creat pentru educaţie, de anturajul de prieteni pe care acesta îl frecventează, de mediul familial şi, în general, de orice situaţie de învăţare creată din mediul înconjurător. Pentru a-i asigura elevului o educaţie de calitate optimă este necesară o cunoaştere cât mai detaliată a caracterului acestuia, pentru a putea selecta cele mai potrivite metode de educare şi învăţare, care să se plieze pe structura lui psihică, emoţională şi intelectuală. Aceste cunoştinţe sunt necesare şi dincolo de sălile de clasă, adică pentru a antrena elevii în activităţi extracurriculare specifice. Toate aceste activităţi sunt deopotrivă de importante, întrucât creează situaţii noi, care îl detaşează pe elev de rutina şcolii, dar care sunt totuşi foarte eficace pentru formarea elevului. Noi, dascălii, selectăm activităţile extracurriculare în funcţie de vârsta elevilor şi de interesele lor, aşa încât ei să nu regrete timpul pe care îl consumă în afara orelor cuprinse în programă. Ca parte integrantă a actului instructiv-educativ, activităţile extracurriculare trebuie să respecte structura oricărei activităţi didactice. Se urmăreşte, de asemenea, ca aceste activităţi să fie cât mai eficiente, consistente şi să se deruleze fără cheltuieli financiare şi temporale prea mari.

Activităţile extracurriculare stimulează gândirea, imaginaţia, responsabilitatea în afara sălii de clasă, sunt atractive, creează relaţii de prietenie şi de colaborare, completând procesul de învăţare şi de formare a elevilor.

Există o mare varietate de activităţi extraşcolate din care cadrele didactice pot să le selecteze pe cele potrivite elevilor acestora. În general sunt vizate activităţi care se integrează în cele cu caracter naţional şi internaţional, dar nu sunt cu nimic inferioare şi cele create pe plan local, de comun acord cu discipolii. În unitatea noastră de învăţământ am desfăşurat cu elevii activităţi de Zilele Şcolii, în octombrie, ateliere de lucru (eseuri şi poezii cu tema “Emoţii de toamnă”), care s-au finalizat cu premierea celor mai valoroase lucrări. Activitatea a încurajat creativitatea elevilor, originalitatea, dar a contribuit şi la dezvoltarea sensibilităţii artistice a elevilor. În preajma sărbătorilor de iarnă elevii au pregătit un program de colinde şi poezii prin care ne-au împărtăşit din bucuriile lor specifice acestei perioade. Această activitate încurajează păstrarea tradiţiilor populare, dar lasă loc şi originalităţii interpretării unor datini şi obiceiuri. Au fost prezentate şi tradiţii ale altor popoare legate de aceste sărbători, lucru care le îmbogăţeşte elevilor orizontul cultural şi le creează situaţii noi de învăţare a altor civilizaţii. De ziua lui M. Eminescu am organizat activităţi educative complexe, care au cuprins recitaluri din creaţia eminesciană, audiere de cântece pe versurile marelui poet, urmate de discuţii pe marginea lor, concursuri literare şi dezbateri. Astfel de activităţi formează spirtitul critic şi capacitatea de argumentare, dar şi sensibilitatea pentru estetic şi valoare. Pe 24 ianuarie, elevii au fost antrenaţi în activităţi cu caracter istoric, au avut sesiune de referate, expoziţie cu materiale legate de zilele Unirii, dar şi vizită la Muzeul Unirii, unde au putut asista la alte activităţi care au menirea de a le aminti elevilor de trecutul nostru încărcat de valoare. De Dragobete elevilor li s-a propus un concurs mai neobişnuit, să creeze cel mai ciudat mesaj de dragoste. Activitatea a fost foarte relaxantă şi plăcută, iar elevii au dat dovadă de creativitate şi originalitae. Cele mai votate mesaje au fost premiate. Pe 1 martie în liceu s-a desfăşurat Proiectul educativ „Bună dimineaţa, primăvară!”, unde am avut o expoziţie realizată din mărţişoare ecologice confecţionate cu elevii şcolii în tehica quilling. Am fost foarte plăcut surprinsă de numărul mare de elevi 122

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA implicaţi, mai ales datorită faptului că populaţia noastră şcolară este predominant masculină.

Rezultatele însă au fost surprinzător de plăcute, lucrările au fost apreciate de colectivul didactic, de invitaţi, dar şi de colegii lor, remarcându-se multă dăruire şi imaginaţie în realizarea lucrărilor. Elevii au devenit interesaţi de astfel de activităţi şi participă în continuare la diverse concursuri şcolare care au secţiunea de abilităţi practice unde au luat şi premii.

Săptămâna „Şcoala altfel” implică elevii din toate instituţiile de învăţământ preuniversitar în activităţi diverse cu caracter educativ extracurricular, oferindu-le elevilor o deschidere spre cunoaştere şi prin alte mijloace, decât cele din cadrul orelor din curriculă. Şi noi am fost cu elevii la teatru, la piesa „Iona” după opera lui Marin Sorescu, activitate care a facilitat receptarea textului dramatic şi a oferit elevilor o modalitate complementară de abordare a scrierii. Tot în această perioadă elevii au vizionat numeroase filme realizate după opere cuprinse în programa de bacalaureat, fapt ce a contribuit la înţelegerea mai bună a textelor şi la dezvoltarea abilităţilor de interpretare şi argumentare, întrucât s-au finalizat cu dezbateri ample pe marginea vizionării, în legătură cu diferite aspecte privind relaţia text scris-text interpretat, coloană sonoră, respectarea/ originalitatea faţă de opera literară etc.

O altă activitate în care am fost implicată cu elevii s-a integrat în Proiectul „LTMAŞcoala copiilor sănătoşi”. În cadrul acestui proiect am organizat o dezbatere cu titlul „Comportamente sănătoase şi de risc”, care a cuprins pe lângă altele postere cu cele două tipuri de comportamente identificate de elevi, votarea unui număr de zece reguli esenţiale pentru o viaţă sănătoasă, care au fost postate pe site-ul şcolii. Elevii au fost astfel încurajaţi să respecte nişte norme de convieţuire în societate, să adopte un comportament corespunzător vârstei şi nivelului de educaţie, incluzând, bineînţeles, şi un regim alimentar care să le menţină starea de sănătate în condiţii optime.

Alte activităţi în care au fost implicaţi elevii mei au vizat Proiectul „F.A.R.E – action week”, un proiect împotriva rasismului, discriminării şi violenţei, în care şcoala noastră a fost parteneră. Activităţile au cuprins ateliere de lucru, finalizate cu expoziţii formate din lucrările elevilor pe temele de mai sus; prezentări Power Point, lecţii deschise, dezbateri, referate, un meci de fotbal etc., şi au inclus elevi din toate categoriile sociale (etnii diferite, confesiuni religioase diferite, capacităţi intelectuale diferite, copii din famiii dezorganizate dar şi din familii normale...). Astfel de activităţi implică elevii în mod egal, creându-se relaţii de prietenie, de colaborare şi respect. Am fost implicaţi, de asemenea, în numeroase acţiuni de voluntariat şi de caritate, din care voi menţiona doar vizita la Centrul de Recuperare a Copilului cu handicap sever Galata, jud. Iaşi, unde am oferit pachete cu un conţinut specific sărbătorilor de iarnă, acesta fiind al patrulea an consecutiv de implicare ca diriginte, dar şi ca profesor.

Activităţile extracurriculare sunt o componentă semnificativă în procesul instructiveducativ, întrucât oferă modalităţi complementare de educare şi formare a personalităţii elevului. În şcoala românească modernă, eficienţa educaţiei depinde de capacitatea de modelare a unor caractere care să se plieze pe cerinţele societăţii. În acest context, rolul cadrului didactic este de a forma elevii la nivel psihointelectual şi socioafectiv pentru o mai bună integrare în colectivitate. Acest lucru depinde şi de îmbinarea optimă a activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, creându-se noi contexte de învăţare pentru discipoli. Elevii vor fi astfel formaţi pentru a se adapta la o societate în continuă trasformare, pentru că cel mai important lucru nu constă doar în acumularea unor cunoştinţe, ci mai ales în crearea de contexte în care aceste cunoştinţe pot fi utilizate cu succes. Elevul de astăzi trebuie să fie capabil să ţină pas cu trasnformările şi să se poată inegra fără dificultate într-un grup social.

BIBLIOGRAFIE: Gherghina Dumitru, Activităţi extracurriculare şi extraşcolare cultural-artistice în învăţământul preuniversitar, Craiova, Editura Didactica Nova, 2009.

123

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Pleşca Lia Monica, Situaţii educative în activităţi extracurriculare, Drobeta Turnu Severin, Editura Irco Script, 2006.

Realizarea obiectivelor noilor educaţii prin intermediul activităţilor extracurriculare, Simpozion Naţional, Oradea, 2011.

Sârboiu Titica, Activitatea extracurriculară, Drobeta Turnu Severin, Editura Irco Script, 2006.

Stan Emil coord, Activitatea extracurriculară în sprijinul educaţiei, Ploieşti, Editura Universităţii Petrol-Gaze, 2008.

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI Profesor învățământ preșcolar RUZSA NATALIA-RODICA Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 50 (structura 55) Oradea, jud. Bihor Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădiniţa cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, 124

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.

Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.

Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, preșcolarii își pot forma sentimentul de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate și sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.

La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului înconjurător: curăţarea, păstrarea, ocrotirea lui.

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE – MODALITĂŢI DE EFICIENTIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV LA DISCIPLINA RELIGIE Profesor SĂFTOIU DANIELA Şcoala Gimnazială „Alice Voinescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor..” (Maria Montessori – “Descoperirea copilului”) Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Procesul educational din gradiniţă şi şcoală presupune şi forme de 125

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfaşurate în grădiniţă şi şcoală în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfaşurate în afara grădiniţei.

Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăsoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor şi învăţătoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

Educaţia religioasă constituie un aspect important al spectrului misiunii Bisericii în lume. Activitatea învăţătorească a Bisericii a fost rânduită de Însuşi Mântuitorul Hristos, pentru ca oamenii să cunoască voia Lui şi să o împlinească. Prin demersul educaţional din cadrul orelor de religie, Biserica vine în ajutorul societăţii în ansamblul ei, promovând dragostea, prietenia, pacea, înţelegerea, întrajutorarea şi cooperarea între semeni, toate acestea constituind principiile de bază ale credinţei creştine. Este îmbucurător faptul că în zilele noastre s-a creat o sinteză frumoasă între misiunea Bisericii şi misiunea Şcolii. Dacă misiunea Bisericii are ca finalitate pregătirea omului pentru Împărăţia Cerurilor, în egală măsură îl pregăteşte pentru viaţa de aici, adică pentru o viaţă mai echilibrată, mai frumoasă, mai plină de sens.

Predarea Religiei în şcoală constituie un act misionar-sacramental, dar totodată are conotaţii educaţionale profunde. Cunoaştera propriilor valori religioase reprezintă o formă de securizare culturală, un semn de civism şi culturalitate. Educaţia religioasă invită la reflecţie, la autocunoaştere, la o convertire la lumea valorilor. Valorile religioase au darul de a aduce comuniunea între oameni, de a solidariza membrii unei comunităţi.

Ultimii ani au dovedit că prezenţa religiei în şcoală este necesară nu numai pentru Biserică, ci şi pentru societatea românească în ansamblul ei, care a câştigat prin acest act de dreptate atât accesul la propria-i spiritualitate, cât şi un instrument esenţial în procesul de educare al tinerei generaţii. Pentru spaţiul românesc, credinţa creştină a acţionat ca un factor de coagulare şi de perpetuare al neamului. A fi iniţiat religios, însemnă şi a fi educat, înseamnă a avea capacitatea de a spori şi continua educaţia. În zilele noastre se creează diferite forme de educaţie permanentă. Pedagogia creştină este un model în acest sens, deoarece experienţa religioasă nu este o formă de stagnare sau de monotonie, ci o formă de cunoaştere şi aprofundare perpetuă, având drept scop desăvârşirea în şi prin Hristos.

Educaţia religioasă pentru copiii din şcoala primară va fi realizată prin mijloace şi procedee adecvate şi se realizează de personalul didactic calificat (profesorii de religie).

Desigur, alături de profesorul de religie, este necesară şi implicarea preotului paroh, precum şi a familiei. Fără renunţarea la instruirea religioasă făcută de familie şi preotul paroh (mediul eclesial), subliniem faptul că profesorul de religie şi noul cadru de instruire religioasă (realizat în şcoală prin orele de religie) vor avea un impact mai puternic asupra personalităţii şi formării religioase a copilului. Ar fi de dorit ca preotul şi profesorul de religie să acţioneze în comun pe linia catehizării copilului. Conţinutul educaţiei religioase la această vârstă trebuie să realizeze un echilibru optim între concret şi abstract, să devină interesant şi atractiv, să fie motivat.

Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esenţial în declanşarea, orientarea şi modificarea conduitei. Prin urmare, se impune ca elevii să fie motivaţi în vederea unei participări constante la viaţa Bisericii, deprinzându-se pe această cale cu o experienţă religioasă constantă. Aici apare si rolul activităţilor extraşcolare.

Datorită caracterului programat, planificat şi organizat metodic al tuturor activităţilor educative, educaţia religioasă realizată în şcoală are o deosebită importanţă deoarece conduce la un nivel înalt de dezvoltare a personalităţii religios-morale a elevilor.Complementar cu activităţile în şcoală, cele extraşcolare pun accent într-o mai mare măsură pe latura formativă a educaţiei religioase, urmărind mai ales dezvoltarea vieţii afectiv-religioase a elevilor. Atât creativitatea elevilor dezvoltată la ora de religie prin diverse metode activ-participative, cât şi momentele de relaxare oferite de vizitele şi excursiile la biserici şi mănăstiri, însumate cu 126

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA serbările şcolare şi concursurile religioase, converg spre dobândirea desăvârşirii creştine şi a mântuirii sufletului elevilor.

1. Serbarea religioasă. Manifestările cultural-religioase antrenează un număr mare de elevi.

Aici sunt incluse serbările şcolare, concursurile, conferinţele religioase, întâlniri cu mari duhovnici, vizionările de filme cu subiect religios, expoziţiile de icoane şi alte obiecte de artă religioasă. În cadrul serbărilor religioase se pot prezenta scenete religioase, colinde, etc.

Etapele proiectării pentru interpretarea unor scenete religioase: alegerea scenetei și prezentarea în fața elevilor; împărțirea rolurilor ținând cont de opțiunile și talentul elevilor; învățarea textelor (acasă) și a cântecelor (la cerc); repetarea scenetei; realizarea decorului și prezentarea scenetei în serbarea școlară sau cu alte prilejuri.

2. Vizitele și pelerinajele: Vizitele și excursiile la biserici și mănăstiri oferă elevilor nu numai momente de relaxare, ci şi posibilitatea dobîndirii sau aprofundării cunoştinţelor religioase.

Elevii pot afla direct modul în care a fost și este trăită credința ortodoxă. Excursiile se realizează cu elevi dintr-o clasă, din clase paralele sau cu nivel de şcolaritate apropiat. Vizitele și excursiile la biserici și mănăstiri sunt o formă de organizare a procesului de învățământ prin care se urmărește dobândirea și fixarea cunoștințelor.Putem distinge mai multe tipuri de vizite şi excursii: a) vizite şi excursii introductive (organizate cu scopul de a-i pregăti pe elevi pentru înţelegerea cunoştinţelor ce urmează să fie predate, elevii fiind orientaţi să urmărească aspectele legate de viaţa personalităţilor religioase, să asculte sfaturile preoţilor duhovnici, să achiziţioneze material intuitiv, precum icoane, vederi, casete, care poate fi folosit în lecțiile de religie; profesorul va urmări modul în care elevii exersează deprinderile formate în timpul orelor cu privire la actele de cult extern); b) vizite şi excursii organizate în vederea comunicării de cunoştinţe (se realizează în vederea însușirii unor cunoștințe referitoare la locașul de cult, la viața unor sfinți, a unor personalități bisericești; spre exemplu, lecţia despre Sfântul Grigorie Decapolitul poate fi predată într-o excursie/vizită organizată la MănăstireaBistriţa; datorită faptului că vizitele oferă o mare varietate de informații, profesorul trebuie să valorifice din plin acest lucru și să puncteze esențialul); c) vizite şi excursii de consolidare şi fixare a cunoştințelor (se organizează la sfârşitul unui capitol sau al unei teme şi prezintă avantajul că elevii au deja multe informaţii, ştiind ce să urmărească şi încercând să afle mai multe amănunte).

Pelerinajele sunt călătorii făcute în scop religios, către destinații naționale sau internaționale. Creștinii din întreaga lume au ca locuri de pelerinaj Ierusalimul, Constantinopolul, Muntele Athos, etc. Valoarea educativă și religioasă a pelerinajelor a fost arătată încă din perioada Vechiului Testament, iar mai apoi de Domnul Iisus Hristos, prin participarea la mai multe astfel de acțiuni, atât în copilărie (Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii), cât și în timpul activității Sale mesianice.

Pelerinajele reprezintă un prilej de aprofundare a cunoștințelor religioase și de comuniune de credință cu Dumnezeu, cu sfinții și cu semenii.

3. Expozițiile: În cadrul manifestărilor cultural-religioase se pot organiza expoziții cu lucrări ale elevilor. În vederea realizării acestor expoziții, profesorul de religie trebuie să parcurgă mai multe etape: 1. prezentarea unor lucrări în vederea dezvoltării interesului elevilor spre arta religioasă; 2. dezvoltarea convingerii că, pentru a realiza lucruri de artă religioasă, elevii trebuie să ducă o viață religioasă autentică; 3. prezentarea etapelor executării lucrării; 4. distribuirea materialelor necesare executării lucrărilor; 127

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 5. executarea lucrării sub îndrumarea profesorului, în cadrul cercului de religie; 6. analiza lucrărilor și expunerea lor.

5. Cercul de religie este o activitate suplimentară, în interdependenţă cu activitatea de la clasă: lecţia este suportul pe care se sprijină activitatea de la cerc, iar cercul îmbunătăţeşte calitatea educaţiei religioase realizată la lecţii.

Prin tematica aleasă şi prin lucrările proprii, li se dezvoltă elevilor dragostea pentru religie. Ţinând cont de faptul că participarea la cercul de religie nu este obligatorie, tematica cercului se stabileşte la începutul anului şcolar, pe baza opţiunilor, intereselor şi aptitudinilor elevilor.

La cercul de religie se dezvoltă spiritul comunitar prin antrenarea tuturor participanţilor în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor propuse. Rezultatele activităţilor trebuie valorificate în funcţie de tematică, în diferite moduri: prin referate, articole, albume (dacă tematica vizează aprofundarea unor cunoştinţe sau vizitarea unor biserici şi mănăstiri), prin spectacole religioase în apropierea sărbătorilor (atunci când tematica vizează învăţarea unor poezii şi cântece religioase sau interpretarea unor scenete religioase care vor fi alese şi din domeniul tradiţiilor poporului român, de ex. Vifleiemul sau Irozii), prin organizarea unor expoziţii (când tematica urmăreşte dezvoltarea artelor decorative: pictură, sculptură, miniaturi), prin întocmirea de rebusuri cu definiţii religioase, poezii proprii (dacă tematica vizează subiecte de creaţie).

BIBLIOGRAFIE: Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996 Voiculescu, Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare, Editura Aramis, 2007 ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR Profesor învățământ primar SCUTELNICU TUDORIȚA Liceul Tehnologic „ I. Vârnav Liteanu ” Liteni, jud. Suceava „Tot ceea ce n-avem la naștere și de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educație. Această educație ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri .”

(Confucius) Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’ fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei, a vieții.

Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor” .

Drept prioritate absolută, educaţia este un proces important de pregătire a copiilor pentru a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică în continuă schimbare şi poate fi definită ca instrument de valorificare deplină a potențialului elevilor, de asigurare a egalității șanselor ale copiilor, contribuind, la fel, şi la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

128

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.

De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cer timp şi dăruire.

Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului .

Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte elevul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii lor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Vizitele la expoziții, muzee , monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate 129

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea unor documentare, piese de teatru pentru copii, emisiuni distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, dans , poezie, pictură sau alte activități. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut , au copilărit , au trăit şi au creat opere de artă.

De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.

Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură,față de necesitatea ocrotirii acesteia, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii- realitate care numai ochiul de copil o poate reda cel mai sincer în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.

Foarte important este să se acorde atenția cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea sunt un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată săşi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să reprezinte prin desen diferite aspecte, să confecţioneze diferita materiale. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă, unde se dezvoltă dorința de afirmare și spiritul de competiție. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută, pe lângă cele amintite vor stimula spiritul de inițiativă al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.

Particularităţile specifice ale educației extracurriculare pentru cetățenie activă facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ și să conștientizeze deosebita importanță a acestor activități. Ca și jocul, și activitățile extracurriculare pot fi practicate la orice vârstă, ele practic nu au vârstă. Rolul acestor activități este: să ne destindă, să îmbogățească „ținuta” cunoștințelor noastre, să bucure și încânte sufletul ori de câte ori sunt practicate.

130

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Marcu, V.; Orțan, Florica ; Deac, Adina- Emilia, Managementul activităților extracurriculare , Ed. Universității Oradea, 2003 Dulamă, Maria- Eliza, Metodologie didactică , Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006 Ionescu, M.; Chiș , V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001 Văideanu, G., Educația la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, București, 1988 Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Ed. Aramis, București, 2000

PORTOFOLIUL, METODĂ DE VALORIZARE A PERFORMANŢEI ŞCOLARE

Profesor inginer SIMEDRU VIORELA Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Arad, jud. Arad Procesul învăţării moderne simte schimbările manifestate în plan ştiinţific, metodologic, instrumental, la nivelul tehnicilor şi tehnologiilor, dar şi la nivelul mentalităţilor, atitudinilor şi comportamentelor. De aceea devine necesară promovarea unui învăţămant modern , de actualitate europeană, iar pedagogia încearcă să-şi diversifice metodele, să le adapteze noilor cerinţe.

Utilizarea şi aplicarea metodelor educaţionale alternative, cum ar fi: simularea, jocurile de spargere a gheţii, dramatizarea, problematizarea, brainstorming-ul, procedeul Phillips-66, presupune automat şi utilizarea unor metode alternative de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între predare-învăţare-evaluare şi pentru formarea personalităţii autonome, libere şi creatoare.

Metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: − realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea /învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta; − privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.” (op. cit., pg. 223–224) Acestea sunt: - portofoliul; - proiectul; - studiul de caz; - fişa pentru activitatea personală a elevului; - interviul; - hărţile conceptuale; - jurnalul reflexiv; - tehnica 3-2-1; - metoda R.A.I.; - observarea sistematică a activităţii şi a com-portamentului elevului; - investigaţia; - înregistrări audio şi/sau video Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul îi urmăreşte progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la disciplina predată, de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi 131

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare.

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze.

Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.

Portofoliul cuprinde ,,o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final.

Acesta sporeşte motivaţia învăţării.” (afirmă profesorul Ioan Cerghit).

Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive.

Portofoliul elevului va cuprinde: - lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe, etc. şi numărul paginii la care se găseşte); - argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv; - lucrările pe care le face elevul individual sau în grup; - rezumate; - eseuri; - articole, referate, comunicări; - fişe individuale de studiu; - proiecte şi experimente; - temele de zi de zi; - probleme rezolvate; rapoarte scrise – de realizare a proiectelor; - teste şi lucrări semestriale; - chestionare de atitudini; - înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi; - observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii; - reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; - autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; - interviuri de evaluare; - alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date; - viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate; - comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii; Principalele tipuri de portofolii sunt: - Portofoliu de prezentare sau introductiv, care cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări; - Portofoliu de progres sau de lucru, care conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii; 132

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - Portofoliul de evaluare, care cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)

Portofoliul întocmit va fi evaluat de către profesor, care-l va avea alături pe elev. Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui faţă de muncă depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite.

Evaluarea portofoliului începe prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. Este bine ca profesorii să le reamintească elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă.

Evaluarea portofoliului cuprinde o evaluare a fiecărui produs cuprins în portofoliu.

Aceste elemente pot fi evaluate din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Portofoliul este o sursă foarte bună de cunoaştere a elevului care a lucrat la alcătuirea lui, este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu trebuie să fie o presiune.

Printre avantajele folosirii portofoliului putem aminti: - este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii; - încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate; - evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev; - dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate; - implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine. Autoevaluarea este un proces de învăţare, prin care elevii îşi asumă responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate şi îşi regândesc propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare.

Dar, ca orice lucru, portofoliul prezintă şi unele dezavantaje, cum ar fi: - nu poate fi repede şi uşor evaluat.

- este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului.

- ca metodă alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decât cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici.

Portofoliul este o metodă modernă de evaluare a performanţelor şi competentelor dobândite de elevi de către profesori, pe care elevii la rândul lor îl pot folosi pentru autoevaluare şi reflecţie asupra învăţării.

BIBLIOGRAFIE: Bocoş Muşata, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2002 Cerghit I., Metode de învăţământ, Ediţia a III-a, Iaşi, Ed. Polirom, 1997 133

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Cerghit I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii, Bucureşti, Ed. Aramis, 2001 Oprea Crenguţa, www.unibuc.ro/eBooks/ŞtiinţeEDU/Crenguţa MODELUL COMUNICATIV - FUNCȚIONAL AL ACTULUI LECTURII ABORDARE IN LUMINA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Profesor SOPON LOREDANA Școala Gimnazială Moara Nică, jud. Suceava ”Nu predăm o materie oarecare pentru a produce biblioteci vii în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească el însuși (...) să ia parte la procesulde creație acunoștințelor” (J. Bruner) Principalul obiectiv al actului educațional este cel de a motiva elevii să învețe, nu numai pe parcursul activităților școlare din procesul instructiv-educativ ci de a dezvolta potențialul lor creativ care să le activeze deprinderile de a învăța singuri în circumstanțe diverse și variate.

E necesar a se autoeduca și a selecta valori formative din activitățile extracurriculare la care participă, prin prisma unei scări de valori fixate alături de cadrul didactic îndrumător. De asemenea, esențial este de a se orienta potențialul intelectual al elevilor în scopul de a-și concretiza deprinderile creative, de a studia și de a selecta propriile valori, diferențiindu-le de nonvalori, într-un act de autoînvățare prelungit pe tot parcursul vieții.

La început a fost Cuvântul … de aceea adevărata faţetă a umanităţii se bazează pe omul dialogal, omul care se află în relaţie cu ceilalţi, relaţie care întemeiază nu numai o esenţă colectivă ci şi realizarea individului ca atare. Comunicarea este coordonata esențială pe care oscilează fie spre extrema pozitivă, fie spre cea pozitivă, procesul de conturare a personalității creatoare a elevilor.Etimologic, termenul provine de la latinescul comunis, care înseamnă a face ca un lucru să devină comun si din latinescul cuminecare…Toată viaţa şi toată societatea laolaltă cu toată cultura, sunt o chestiune de comunicare, dar sunt totodată şi una de cuminecare(…) Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificaţii şi înţelesuri; cuminecarea e de subînţelesuri. (C.Noica,Comunicare şi cuminecare - cuvânt împreună despre rostirea românească).

Acumulând un bogat tezaur de cultură şi artă a cuvântului, folosit de marii gânditori şi maeştri ai vorbirii, timp de milenii, nu putem spune totuşi că omul a învaţat să conştientizeze tainele şi focul intern al cuvintelor. Civilizaţia noastră se caracterizează şi prin lipsa igienei cuvântului, gândirii şi acţiunii omului modern, iar numai dezvoltarea unei culturi a comunicării ar rezolva această problemă. Efectele de catharsis ale lecturii constituie o evadare dintr-un spaţiu coercitv, prin valenţele trnsfiguratorii ale cuvântului,perceput ca și cuminecare. E necesar ca să oferim elevilor âncrederea necesară că lectura poate deveni o a doua natură a existenței lor, în care pot evada ori de câte ori este nevoie pentru a sustrage din universul ei paradisiac proviziile necesare în labirintul devenirii lor individuale orientate spre social.

Recuperarea cosmosului, reintegrarea în universul primordial se poate face printr-un drum înapoi, către origini al fiinţei, prin transcederea universului noologic materializat în cuvănt. Și nenumărate cuvinte stau la baza relației dintre elev și profesor. Remarcabil e acela care echilibrează talgerele unei balanțe, prin care elevul devine un partener în actul învățării, redescoperind prin farmecul unei experiențe personale, orientate spre cunoaștere și învățare prin propria desoperire, revelându-se misterul existent pretutindeni in ”Povestea fără sfârșit”, din jurul nostru. Cartea ideală ar fi aceea care ne-ar introduce în anotimpuri, care ar putea 134

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA să ne reveleze ritmurile din afara noastră. Există poeme pe care dacă am şti cum şi când să le citim, am pătrunde direct în primăvară. Mica noastră bibliotecă de cărţi esenţiale ar fi un calendar interiorizat. (M. Eliade, Fragmentarium) Lectura este şi va rămâne –în pofida avalanşei mijloacelor ultramoderne ale tehnologiei contemporane digitale - un element definitoriu în conturarea profilului psiho-socio-atitudinal specific omului modern. Mijloacele informaţionale tradiţionale sau moderne, prin lectură deschid noi orizonturi spre cunoaştere şi cultură, deschid ferestre spre ceilalţi, devenind coordonate ale cooperării. Căci şi cel mai taciturn individ cititor nu poate să nu-si dezvălie în anumite momente din viaţă faptul că a fost modelat de lectură.

Paradoxal, în aceste vremuri agitate, în care timpul nu mai are răbdare cu noi, există şi elevi care găsesc în interiorul lor dorinţa de a citi. De aceea, profesorul de limba româna are un rol important în a-i stimula, a găsi în permanenţă noi metode de a-i incita la lectură; desigur, totul trebuie să pară un joc, destindere şi relaxare: a citi de dragul de a citi.

Formarea unei atitudini pozitive faţă de lectură reprezintă unul dintre obiectivele cele mai importante şi mai grele ale disciplinei limba şi literatura română. În vederea trezirii interesului elevilor pentru lectură se impun diferite activităţi şi metode:  Alegerea textelor în concordanţă cu orizontul de aşteptare al elevilor;  Entuziasmul profesorului când citeşte;  Valorificarea lecturii inocente;  Transpunerea textelor literare în alt limbaj: mimă, joc de rol, pantomimă, dramatizare;  Utilizarea metodelor interactive;  Însoţirea activităţilor de citire cu cele de scriere;  Parteneriate şi activităţi comune cu biblioteca;  Întâlnirea cu scriitori şi critici literari ;  Dramatizarea unor texte cunoscute;  Organizarea unor cenacluri literare, a unor şezători şi concursuri culturale, etc.

Competenţa măsoară cunoştinţe şi abilităţi însuşite în procesul de învăţare, aplicare a materiei curriculare la limba şi literatura română şi în acest sens se impune utilizarea metodelor interactive capabile a transforma elevul in participant activ al lecturii. E bine să urmărim transformarea lectorului inocent în lector competent, avizat, însetat de lectură şi de cunoaştere.Și această transformare se realizează sub ochii noștri, ai profesorilor, atunci când folosim în mod creativ diverse metode participative, care sunt antrenante doar în măsuraîn care se observă gradul de implicare creativă din partea noastră în ceea cepriveșteăroiectareași concretizarea demersului didactic. Dintre cele utilizate la clasă, se pot aminti următoarele: Jocul poate fi considerat drept unul dintre elementele spirituale fundamentale ale vieţii.

Literatura însăşi este un joc al timpului şi al spaţiului, al epocilor şi al modelor. Jocul didactic este o metodă modernă, care activizează şi dinamizează colectivul de elevi, îi regrupează, anulând monotona ordine din bănci, îi solicită să colaboreze şi să dezbată idei, probleme, sarcini de lucru. Poate fi aplicat în oricare moment al lecţiei, în funcţie de scopurile urmărite de profesor. Distractiv şi instructiv în egală măsură, jocul didactic le permite elevilor să se cunoască mai bine, să-şi descopere calităţi de raportor, de coordonator, de timer, de coechipier etc., să-şi dezvolte spiritul de competiţie şi de colegialitate (concurenţă / colaborare).

Jocurile propuse au grade diferite de dificultate, adresându-se unor paliere largi de colective de elevi: Cubul virtuţilor, Interviul (cu eroul basmului), Panseluța, Jocul măștilor, Cine ai vrea să fii?,Să inventăm o poveste! ,Compară personajul!, Trăistuțapovestilor, Oglinda fermecată, Micul actor, Ghicitori pe două voci, etc Educaţia nonformală reprezintă ansamblul influenţelor educative structurate şi organizate într-un cadru instituţionalizat dar desfăşurate în afara sistemului de învăţământ.

135

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Notele caracteristice ale acestei forme de educaţie sunt legate de caracterul opţional al activităţilor organizate, participarea elevilor la stabilirea a ceea ce se va învăţa şi se va inteprinde, rolul discret al dascălului şi renunţarea la evaluări.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.

Au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.Activităţile extraşcolare au un rol important în cultivarea gustului pentru lectura,pentru carte. Elevii pot fi stimulaţi să citească prin vizionarea de piese de teatru, filme istorice, comedii, participând la lansări de cărţi,prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii, prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare, a cercurilor de lectură şi a atelierelor de scriere creativă, a serbărilor culturale, a vizitelor tematice la diverse muzee, case memoriuale sau excursii de documentare.

Limbajul , ca modalitate psihoindividuală de utilizare a limbii devine mijlocul cel mai expresiv de relevare a personalităţii, a originalităţii şi singularităţii subiectului uman. Între comunicaţional şi cognitiv se instituie un raport de unitate; la nivel evoluat nu se poate gândi fără mijloacele limbajului. Perspectiva psiho-socială are specificitatea sa, prin care joacă rolul unui liant care aduce pe unii în apropierea celorlalţi şi îi face părtaşi la aceleaşi scopuri, la aceleaşi înţelesuri. Fiinţa umană nu poate exista decât în continuă oscilare spre sine şi spre ceilalţi.

Punerea in practică a modelului comunicaţional încearca să creeze şi zona de confluentă a ştiinţei de carte cu viaţa , un fel de spaţiu de simulare a stării de ponderabilitate pe care o presupune aşezarea în real.

Metodele activ participative sunt cele prin care elevul se redescoperă pe sine ca subiect al devenirii umaner, devenind partener activ in actul de autoînvătare prelungit astfel pe tot parcursul vieții.În urma unui proiect efectuat recent, intitulat ”Lumina Cuvântului”, probele practice au fost cele care au fixat mult mai bine informația, prin experimentare și contactul direct cu realitatea. Investigațiile realizate prin intermediul excursiei de documentare și a parteneriatului educațional au fost mijloace prin care elevii au avut posibilitatea de a pătrunde în așa numita școală a vieții…Împărțirea în echipe le-a dezvoltat spiritul de colaborare, învățând să lucreze nu numai pentru ei, ci și pentru ceilalți iar abordarea diferențiată, în funcție de tipurile inteligențele multiple de care dispune fiecare, i-a ajutat să se orienteze spre dezvoltarea aptitudinilor spre care au înclinații native și talent, așa cum și în viață vor profesa în domeniul pe care și-l aleg și pentru care au vocația necesară.

Veritabila probă a evaluării o constituie ”arena vieții”…Metaforic, ideea este ilustrată în Basmul feciorului de împărat, cel cu noroc la vânat unde împărăteasa îşi dă copilul la carte 136

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA şi, după aceea îl trimite în lume , spunându-i : „Cartea , câtă a fost, ai învăţat-o toată ... (acum ca să te faci om pe deplin...trebuie să te duci lumea să o colinzi, ca să încerci şi să ispiteşti viaţa prin tine însuţi şi să afli multe care în carte nu se pot scrie. Cuvintele mamei transcriu viziunea tradiţională despre educaţie, o viziune ce desparte şcoala dascălilor de şcoala lumii, învăţarea din cărţi, de învăţarea din experienţă. Ceea ce şcoala modernă încearcă să facă prin intermediul utilizării metodelor, procedeelor interactive și a activităților extracurriculare este să unească cele două trepte alcătuind o viziune unitară unde a şti să fii si a şti să devii se află mereu în echilibru. Astfel trebuie să coexiste viziunea tradiţională care e un fundament pentru cea modernă, una este substanţa, cealaltă este centrul motor şi nu excluzându-se reciproc ci doar coabitând pot să creeze un model funcţional şi comunicativ.

BIBLIOGRAFIE: Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed.Paralela ’45, 2004 Joiţă Elena, Pedagogia –știința integrativă a educației, Editura Polirom,București, 1999 ***Preocupări didactice, Suceava, anul III, nr.4, 2000 * Eliade, M., Fragmentarium, Editura Humanitas, București, 2002 VALORIZARE ŞI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE Profesor învățământ preşcolar STOCHIȚĂ ILEANA-RALUCA Grădiniţa cu Program Normal Conţeşti, jud. Teleorman În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul ştiinve, la activităţile de cuboaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară- vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.

Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.

Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.

Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe 137

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea făţă de copii.

De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii.

Dintre aceste activităţii putem exemplifica: - organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă; - vizionarea unor spectacole de teatru; - serbări şi şezătorii; - vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice); - concursuri ccolare; - excursii ci tabere; - activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător; - proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinive, şcoala, primăria, dispensarul, poliţia.

După cum se ştie activitatea principală a vârstei preşcolare este jocul. Jocul este o activitate recreativ-instructivă, prilej de activizare şi dezvoltarea a creativităţii şi imaginaţiei. În joc copilul dă frâu liber imaginaţiei. Formele creative ale imaginaţiei şi ale memoriei preşcolarului sunt stimulate de joc şi fabulaţie, de povestire şi compunere, de activităţi practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de activităţile de muncă.

Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor ima ginative, a capacităţilor de creare a unui sistem de imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu reprezentări după modelul acţiunilor concrete cu obiectele în timpul jocului.

Copilul dispune nu numai de capacitatea de a se juca şi de a învăţa, ci şi de aceea de a crea. Creaţiile preşcolarului dovedesc că viaţa lui interioară este destul de bogată, că intenţiile lui depăşesc cu mult posibilităţile de care dispune. El este capabil să obţină produse noi, neobişnuite, originale, chiar dacă acestea sunt noi şi originale doar pentru el. ,,Fiecare individ posedă o doză de creativitate, dar depinde cum o valorifică ” .

Afectivitatea se exprimă în creaţiile verbale (povestire expresivă, teatru de păpuşi), în creaţiile ritmice (dans, muzică).Activitatea creatoare a preşcolarului mijlociu, implică nu doar latura de producere, de creaţie progresivă, ci şi pe cea evolutivă.Ori, în actul aprecierii se nasc şi se consumă nenumărate emoţii artistice şi estetice care au mare importanţă pentru dezvoltarea ulterioară a sentimentelor estetice. Solicitarea opiniilor copiilor în urma vizionării unui spectacol, a audiţiei unei poveşti sau bucăţi muzicale, contribuie la dezvoltarea capacităţilor evaluative. În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor , în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate:muzicale , literare, plastice accesibile , formându-se astfel anumite competenţe : de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri . Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensita tea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea intelectuală.

138

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo- cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, acectia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.

Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.

Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindule interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar. În cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte) Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, spun psihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. Implicarea copilului într-o activitate extraşcolară trebuie să aibă loc în jurul vârstei de şase-şapte ani. Aceasta este vârsta la care el începe să descopere lucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic, este preocupat mai degrabă de jucării şi nu va da atenţie activităţilor solicitante. Potrivit psihologilor, în alegerea programului din afara orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului. În caz contrar, acesta nu se va implica cu plăcere în activităţile respective. Un alt aspect important este legat de numărul activităţilor extraşcolare, care nu ar trebui să fie mai mult de două. Aşadar, este de dorit ca acestea să nu-i ocupe tot timpul liber, ci să-i rămână un interval şi pentru relaxare şi pentru joc.

Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţiile extracuriculare propuse au fost stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la efort, stimularea sensibilităţii estetice.

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei. În cadrul spectacolelor de teatru relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare, deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copii sunt dornici de cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actorii. Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin activităţii bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi.

Trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participle la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda.Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt attractive şi îi determină pe copii să participle fără să-I forţăm.

Grija noastă de educator trebuie să fie ca obiectivele instructiv educative pe care le propunem să fie urmărite, să primeze şi să fie prezentate într-un mod echilibrat având grijă să existe şi momente recreative pentru a obţine nişte rezultate extraordinare. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizii ai societăţii de ale potolii această curiozitate şi de ai pregătii pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.

139

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

BIBLIOGRAFIE: Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110 Mangri. F, Elisei.E, Dorobeti, T, Bucovală, G, Experienţe didactice şi pedagogice de succes, Poarta Albă , 2010, pagina 230 Dumitru G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv –educative pentru învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova, pag. 99 IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE DIN GRĂDINIŢĂ ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR Profesor învățământ preșcolar STREIANU ANIȘOARA Profesor învățământ preșcolar OSMAN CARMEN Grădiniţa cu Program Prelungit ” Floarea-Soarelui”Reşiţa, jud. Caraş-Severin Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Activităţile extrascolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din grădiniţă, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.

Activităţile extracurriculare- prilej de activizare şi de dezvoltare a creativităţii, organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale. În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizită, excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul educaţional: - preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup; - familia – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicare în organizarea activităţilor; - grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat cu momente recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi copii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date.

Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să 140

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei pregătirea copilului pentru şcoală şi viaţă.

Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă sau din grădiniţă . Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolara valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor preşcolarilor. Ea evalueaza talentul, munca şi priceperea colectivului grupei şi transformă în plăcere şi satisfacţie străduinţele colectivului grupei şi ale fiecărui copil în parte.

Serbările şcolare le-am efectuat cu prilejul diverselor evenimente din viaţa lor şi anume: “Serbarea Toamnei, Serbarea de Crăciun, de 8 Martie, de sfârşit de an şcolar. Un tip de activitate extraşcolară pe care am desfăşurat-o în grădiniţă cu copiii au fost serbările tradiţionale de iarnă, în cadrul cărora am încercat să readucem acea atmosferă specifică perioadei de sărbătorire a Crăciunului la sate. Una dintre cele mai reuşite serbări a fost:”Gazde bune, primiţi cu colindul!” în care decorul a reprezentat interiorul unei camere ţărăneşti, cu pereţii acoperiţi cu covoare ţesute în război, cu motive florale, din lână, cu icoane pe sticlă şi ştergare agăţate pe perete; în mijlocul scenei a fost aşezată o masă acoperită cu o faţă de masă cusută cu motive florale, specifică sărbătorilor de iarnă-pe masă au fost aşezate farfurii din lut, cu cozonaci de casă colaci, cârnaţi, nuci, mere în coşuri de nuiele.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învaţat la grădiniţă, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau grădiniţe diferite (pe diferite faze- „Educaţia prin artă”) promovăm valori culturale, fair play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea; cu această ocazie pot fi depistate tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Un alt gen de concursuri sunt cele sportive, pe care le-am realizat la nivelul clasei sau la nivelul grădiniţei. În cadrul concursurilor s-a dezvoltat spiritul competitiv şi creativitatea copiilor. Participarea la concursurile realizate de diverse instituţii din localitate, din ţară a dus la câştigarea unor diplome cu care copiii se puteau mândri.

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

Parteneriatele şi proiectele ajută copiii şi cadrele didactice să parcurgă diferite conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. În cadrul acestor parteneriate posibili parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale, etc.

Unul dintre parteneriatele realizate a fost încheiat între şcoala noastră şi alte şcoli, Agenţia pentru Protecţia Mediului C-S, Direcţia Silvică, în cadrul proiectului „ Natura, adevărata noastră casă”.

Proiectul „ Natura, adevărata noastră casă” s-a derulat în anul şcolar 2012-2013.

Activităţile planificate au fost diverse şi au urmărit următoarele obiective: - Manifestarea unei conduite adecvate în relaţia cu mediul înconjurător; - Familiarizarea cu aspecte legate de protecţia mediului înconjurător; - Însuşirea unor norme de comportament eco-civic; - Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme; 141

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - Stimularea imaginaţiei şi creativităţii; : Activităţile desfăşurate au fost următoarele: 1. ,,Natura, adevărata noastră casă” 2. „Omul prieten sau duşman al naturii”- prezentare de filme didactice:„Comportamente şi atitudini ecologice”;dezbateri ”Natura râde-natura plânge”; 3. „Creează Eco - Grădiniţa ta!” -colectare de materiale refolosibile, deşeuri şi confecţionarea de obiecte, decoraţiuni, jucării; 4. „Salvaţi Planeta Albastră!”- realizarea unor postere, pliante, afişe cu mesaje ecologice ; 5. „Să reciclăm P.E.T.-urile şi hârtia !’’; 6. „Un copil, un pom, o floare”- întâlnire cu inginerul silvic de la Direcţia Silvică; 7. „Să cunoaştem, să iubim , să ocrotim natura”- drumeţie în împrejurimile Reşiţei, pentru observarea naturii şi ecologizare; 8. „ Sănătatea Terrei e în mâinile noastre” -concurs de desen, pictură, colaje; 9. ,,Ne prezentăm: Suntem ,,Prietenii Naturii’’- activităţi artistice, scenetă ecologică; „Carnavalul costumelor ciudate’’; realizarea revistei „Natura, adevărata noastră casă” ; Activităţile extracurriculare mai sus enumerate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care : -valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor; -organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ; -copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă; -participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută; -au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; -urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învaţământ, nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002; Preda, Viorica, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’,Craiova, 2009.

142

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Institutor SZABO MONICA Profesor învățământ preșcolar BALOG FLOARE Grădiniţa cu Program Normal Bobota, jud. Sălaj Motto: „Ca să-i faci pe copii mai buni, să-i faci fericiţi!” (Oscar Wilde) Implicarea în activităţi extraşcolare duce la învăţarea asumării unor responsabilităţi care ţin de integrare, de respectarea unui program, a unor reguli şi a unor aşteptări pe care ceilalţi le au de la ei – ceea ce am putea numi generic “Şcoala Vieţii”. Educaţia prin activităţile extraşcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.

Vârsta preşcolară este o perioadă a descoperirii, o perioadă în care copilul învaţă că există o lume interesantă dincolo de spaţiul casei şi doreşte să se implice în cunoaşterea ei.

Procesul devenirii ca persoană unică, independentă şi perfect funcţională îşi are rădăcinile în copilăria timpurie. De aceea, într-o măsură majoră, „toate activităţile instructive şi de formare a copilului în grădiniţă sunt dependente de stadiile de maturizare ale gândirii şi ale limbajului preşcolarului în diferite etape de vârstă, precum şi de modul specific de interacţiune a lor în interiorul fiecărei etape” (Magdalena Dumitrana, 2002, p.8).

A implica preşcolarii în activităţi extracurriculare înseamnă a le dărui o emoţie, un gând dincolo de activităţile de zi cu zi .Ei socializează mai uşor,trăiesc sentimente de bucurie , de încântare, leagă prietenii , cunosc locuri , întâmplări, fapte diverse care le vor rămâne întipărite in minte peste ani , despre care vor vorbi cu plăcere şi încântare , depinde de noi cum le von canaliza dorinţa şi nevoia de cunoaştere Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii.

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În acest scop proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul copiilor, elevilor, coordonate de formatorul de personalitate, omul din spatele acestor „creaţii” deosebite, cadrul didactic.

Pe copil îl educă tot ceea ce-l înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Copiii învaţă să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA. Misiunea educatorilor este aceea de a dezvolta personalitatea copilului din punct de vedere cognitiv, afectiv, motric oferind posibilităţi de a experimenta lucruri noi, trăind şi învăţând împreună, în strânsă legătură cu mediul înconjurător, prin proiectarea şi derularea unor activităţi atât în grădiniţă cât şi în afara grădiniţei.

Grupurile de socializare trebuie să ofere un mediu distractiv şi bogat, care să-i ofere copilului posibilitatea de a se expune la o largă varietate de activităţi. La fiecare grup de socializare activităţile trebuiesc selectate astfel încat să corespundă cu: numărul de copii participanţi, vârsta lor şi, poate cel mai important, nivelul de dezvoltare si abilităţile copiilor.

Pentru fiecare copil trebuiesc urmărite ţeluri individuale bazate pe nevoile lui, dar vor fi fixate şi ţeluri de grup tocmai pentru a putea fi monitorizat şi nivelul de coeziune a grupului şi felul cum evoluează copiii la nivelul acestuia.

143

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Socializarea începe în copilărie, se continuă într-o formă marcată până în stadiul de adult şi mai puţin după (socializarea continuă). Finalitatea sa este reprezentată de adaptarea şi integrarea în societate şi în lumea valorilor. La “zestrea de comori”, care întruchipează munca dascălului, fiecare educatoare îşi aduce nota sa distinct, unindu-le însă aceeaşi chemare, perfecţionare, de cunoaştere a lumii mirifice a copilului. Preşcolarii, ca şi tinerii au nevoie după muncă de activităţi de joc, de dans, de sport. Aşadar, timpul liber al copilului stă din ce în ce mai mult în atenţia organizatorilor procesului de instruire şi de educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia.

Educatoarele trebuie să acorde atenţie bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădiniţe, îmbinând armonios munca şi învăţarea cu distracţia şi jocul. Implicarea copiilor în acţiuni comunitare reprezintă o experienţă şi o practică aplicată de deschidere educaţională spre comunitate, fiind un beneficiu real , reciproc pentru toţi cei implicaţi.

Acţiunile şi programele comunitare, ca activităţi voluntare, reprezintă o oportunitate de învăţare valoroasă, care nu vine prin studierea cărţilor, ci prin implicarea activă şi personlă în procesul de învăţare. Parteneriatele educaţionale stimulează munca colaborativă, ,combină idei noi , transformă preşcolarii în actori principali ai actului educaţional, , facilitează inlaturarea unor bariere de comunicare şi poate clarifica problemele inerente ce apar, copiii fiind capabili să se integreze mai uşor în colectivitate,să relaţioneze , să facă faţă cerinşelor actuale . Aminesc câteva parteneriate pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii :”Împreună pentru binele copiilor” – parteneriat grădiniţă ,părinţi, comunitate , ei putând să înveţe despre oameni şi locuri din comunitate . “Călătorie în lumea cărţilor” ,parteneriat cu biblioteca comunală , cărţile pentru copii existente în bibliotecă ajută la îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, însuşirea şi îndrăgirea graiului românesc, înţelegera valorilor conduitei morale , dorinţei de a se asemăna cu personajele poveştilor prezentate ş Prin parteneriatul “ Muzeul – o punte între trecut,prezent şi viitor “ împreună cu centrul cultural “ Şincai-Coposu” ne-am propus să-i ajutăm pe copii să cunoască istoria locală , să preţuiască personalităţile omagiate în muzeu , să-şi dezvolte capacităţile de comunicare, “ Hai la drum mici pietoni” unde au învăţat că viaţa are prioritate şi trebuie să respectăm regulule de circulaţie în orice împrejurare.

Prin specificul lor, ca activităţi extracurriculare, serbările desfăşurate cu ocazia diferitelor evenimente de Crăciun, de 8 Martie, de 1 Iunie , de sfârşit de an şcolar ,reprezintă un nesecat izvor de bucurie şi satisfacţii, creând bună dispoziţie şi favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic dar şi fizic, care vin în ajutorul afirmării şi formării personalităţii elevului, lărgindu-le orizontul spiritual, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.

Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele sunt documente grăitoare privind istoria şi cultura acestor locuri. Aceste tradiţii şi obiceiuri trebuie duse mai departe, pentru că un popor trebuie să trăiască prin ceea ce lasă, prin fiii săi.Trebuie să inoculăm copiilor dragostea şi respectul pentru tradiţiile şi obiceiurile româneşti, acest lucru fiind posibil vizitând muzeul “ŞINCAI-COPOSU” din localitate unde pe lângă esponate despre cei doi mari patrioţi care au înfăptuit pagini de istorie pentru localitatea noasră este amenajată şi o cameră ţărănescă în care copiii pot admira frumuseţea portului popular local cât şi lucruri vechi pe care nu le mai intâlnesc în altă parte.

Activităţile psihomotrice nu sunt doar un mod de consumare a energiei şi un prilej de distracţie pentru copii, dar şi o cale de menţinere a sănătăţii generale, de protecţie faţă de excesul de greutate, şi succes la nivel intelectual. Cercetătorii au constatat că activitatea fizică îmbunătăţeşte abilităţile cognitive la copii, facilitând o mai bună performanţă şcolară .

144

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Sportul prin natura sa competitivă şi deseori prin faptul că se lucrează în echipă promovează valori pozitive: competiţia, fair-playul, responsabilitatea, stima de sine, disciplina, devotamentul. Sportul încurajează unele tăsături de personalitate precum, tenacitatea, perseverenţa,voinţa, dârzenia, curajul, formează deprinderi de igienă fizică şi mental, absolute necesare afirmării sociale. În cadrul excursiilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, copiii se confruntǎ cu realitatea într-o percepere activǎ, investigatoare prin acţiuni directe asupra fenomenelor şi obiectelor din naturǎ. Observǎ greşelile pe care le comit oamenii mari şi încearcǎ, prin puterea lor, sǎ îndrepte aceste lucruri.Copiii au avut prilejul sǎ colecteze frunze, flori, seminţe pe care mai apoi să le folosească în realizarea diferitelor lucrări.

Preşcolarii sunt foarte receptivi la tot ce află şi văd, iar noi, educatoarele, încercǎm prin aceste activitǎţi plǎcute sǎ le formǎm acestora o educaţie ecologicǎ riguroasǎ, sǎ le dezvoltǎm dragostea faţǎ de naturǎ şi sǎ le dezvoltǎm sentimentul de protejare a acesteia.

Arta încurajează exprimarea de sine, valorizează creativitatea şi conştiinţa de a fi creativ prin răspunsul dat experienţelor, prin exprimarea şi comunicarea ideilor. Creativitatea este modalitatea prin care copiii răspund la ceea ce văd, aud, miros, ating sau simt, este modul prin care îşi exprimă şi comunică ideile, gândurile, sentimentele.

Creativitatea este fundamentală pentru succesul învăţării, fiind şi de multe ori un instrument pentru a simţi lumea din jurul nostru, pentru a estima şi rezolva problemele.

Prin pictură copiii stimulează creativitatea, dezvoltă abilităţi manuale şi de comunicare.

Copiii au ocazia să-şi pună în valoare imaginaţia şi talentul, să se manifeste liber. Copiii au ocazia să pună în practică diverse tehnici: desen, tempera, acuarela, în funcţie de subiectul propus, lucrând desen, pictură, grafică, decorativă, design şi studio după natura, model viu, schiţe. Metodele de lucru abordate ajută la construirea unei atmosfere de creaţie, deconectare, de exprimare liberă a sentimentelor şi ideilor.

Muzica este unul din factorii care influenţează în mod deosebit conturarea personalităţii umane contribuind la dezvoltarea receptivităţii faţă de actul cultural, la formarea şi cultivarea gustului faţă de frumos şi realizând în acelaşi timp completarea culturii generale a copilului, cunoaşterea caracteristicilor artei şi oferind posibilitatea intrării în contact cu procesul de creaţie artistic , acest lucru fiind posibil prin vizionarea unor spectacole sau de pe internet alegând cu grijă piesele muzicale ,care au o influenţă pozitivă asupra copiilor, Dansul influeţează în mod pozitiv dezvoltarea armonioasă multilaterală şi sănătoasă a corpului şi psihicului. Contribuie la dezvoltarea corpului care devine mai rezistent, puternic, mai bine proporţionat. Exerciţiile bine sistematizate dezvoltă forţa musculară, elasticitate, agilitate, iar coordonarea mişcărilor contribuie la obţinerea unor gesturi armonioase şi expresive. Studiul dansului este un excelent mijloc de educare a voinţei care e solicitată pentru obţinerea performanţei, învingerea oboselii sau a timidităţii. Participarea la spectacolele şcolii şi grădiniţei prin momentele de dans popular sau tematic are ca scop dezvoltarea simţului artistic al copiilor prin interpretare dar şi prin vizualizarea speclacolului ca act scenic ce aparţine artei spectacolului.

Concursurile organizate între grupe pe diferite faze sau teme ne ajută să dezvoltăm la copii dragostea şi interesul pentru frumos , sensibilitatea şi personalitatea copiilor în acelaşi timp descoperim talente cu care să ne prezentăm la diferite concursuri judeţene .

Fiecare copil are ocazia de a se exprima, de a-şi decoperi şi valorifica talentele, de a-şi depăşi slăbiciunile, prin experienţe pozitive şi autocunoaştere. Trebuie să punem accent pe calitatea procesului educativ, care va urmări nu doar dezvoltarea cognitivă a copilului, ci şi cea emoţională.

Prin socializare se transmit şi se structurează: • modalităţile de comunicare: sisteme de coduri lingvistice, simbolice, expresive (nonverbale); 145

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA • modele sociale de comportament pe baza unor norme funcţionale considerate ca valori întro anumită cultură; • seturi instrumentale (modalităţi de cunoaştere, de învăţare etc.); • posibilităţi de relaţionare interpersonale ca şi forme de comportament caracteristice vieţii de grup; • modelarea motivaţional-afectivă a individului.

Mecanismele socializării: adoptarea succesivă de status-uri şi roluri sociale (preşcolar, şcolar, adolescent etc.), învăţarea socială, învăţarea instituţionalizată, jocul, imitaţia, identificarea etc.

Relaţiile sănătoase se cer cultivate, educate, normate, încurajate permanent în vederea socializării copiilor din grupă, dar şi pentru a închega un colectiv în care fiecare să se simtă valorizat, respectat, apreciat şi încurajat şi să accepte şi să respecte părerile celorlalţi. „Din copii poţi face orice, atâta timp cât te joci cu ei.” (Kay Kuzma, „Ascultarea de bunăvoie”)

BIBLIOGRAFIE Boca, Cristina (coord.), Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă, P.R.E.T., Modulul 3, Bucureşti, Ed. Educaţia 2000+, 2009 Ezechil, Liliana, Lăzărescu, Mihaela, Laborator preşcolar; Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2002 Ecaterina Vrăjmaş Educaţia preşcolară în faţa provocărilor mileniului III în „Educaţia preşcolară în România” coord. E.Păun, R. Iucu, Iaşi, Polirom, 2002 *** Revista Învăţământului Preşcolar, nr 1/2007 *** Revista Învăţământului preuniversitar, aprilie 2012 EDUCAȚIA NON-FORMALĂ ȘI ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR Profesor ŞENIZ ETEM Profesor BILCHIS BECHIŞ Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu”, Medgidia, jud. Constanţa În România educaţia curentă de stat se confruntă cu probleme şi crize ceea ce face ca încrederea în educaţia formală şi în sistemul de educaţie în general, să scadă de la an la an.

Dintre cele mai multe probleme se disting cele de tipul abandonului şcolar, a violenţei în şcoală, a plecării copiilor, tinerilor în vest şi altele asemănătoare, toate acestea aratand o lipsă fundamentală a sistemului de educaţie în privinţa înţelegerii atât a nevoilor naturale de educaţie a copiilor şi tinerilor, cât şi a nevoilor de caracteristici educate de sistem necesare pieţii.

Marea reformă a sistemelor de educaţie consta în umanizarea educaţiei, în centrarea pe nevoile speciale individualizate ale copiilor, în emanciparea naturii umane, în orientarea către practic şi aplicativ în egală măsură cu prospectiv şi teoretic. Acest tip de educaţie conţine majoritatea influenţelor educative, care au loc în afara clasei, acestea sunt activităţi extradidactice sau prin activităţi opţionale sau facultative. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative, care sunt plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile, şi vin în întîmpinarea diferitor interese, particular pentru fiecare persoană.

146

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Educaţia nonformală vine atunci ca o solutie ce deschide calea către cultivarea sensibilităţii, a creativităţii, a abilităţilor mentale, a abilităţilor de comunicare, de lucru în grup, a discuţiilor şi dezbaterilor, a proiectelor şi realizărilor practice, a aplicării şi a validării rezultatelor şi a altor direcţii, axată pe formarea de oameni plenari cu personalităţi morale, echilibrate şi umane. Aceste caracteristici facilitează dezvoltarea complexă a personalităţii incluzând performanţele mentale, de orice tip (intelectuale, artistice, etc) dar şi a performanţelor sportive, deci, o minte sănătoasa într-un corp sănătos, animat de un suflet nobil si isi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei. O caracteristică nou apărută la acest tip de educaţie, este rolul de mijlocitor pentru cei care nu au acces la educaţia formală, şi anume cei: saraci, retraşi, analfabeţi, persoane cu handicap. Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat, constituindu-se ca „ o punte intre cunostiintele asimilate in timpul lectiilor si informatiile acumulate nonformal” (Vaideanu 1998 ap Oprea) Obiectivele educatiei nonformale sunt: - largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele din anumite domenii - crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala - alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate - să contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a timpului liber - asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini, capacitati.

Evaluarea educaţiei nonformale este observată prin diferite activităţi ca: cercuri specializate, olimpiade şcolare, concursuri, care sunt întemeiate de instituţiile şcolare, organizaţii ale tineretului, organizaţii părinteşti, etc.

Pedagogii de specialitate au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori ai acestor activitati cum ar fi: emisiunile radio şi televiziune, care sunt create anume pentru elevi şi au un nivel ridicat al cunoştinţelor ; ziarele şi revistele şcolare, la care participă foarte mult elevii, dar oricum sunt coordonaţi de pedagogi. Învăţarea limbilor străine, cursurile de calculator, artele marţiale, teatrul, arta fotografică, pictura sunt doar câteva din activităţile recreative pe care copiii şi tinerii le pot accesa în cadrul unor centre educaţionale, altele decât Şcoala.

Educaţia copiilor şi tinerilor prin intermediul activităţilor extra-şcolare organizate în instituţii specializate reprezintă o componentă complementară dezvoltării şi instruirii în cadrul Şcolii. Şcoala este cadrul instituţional în care tânăra generaţie îşi formează şi cultivă caracterele, valorile şi aptitudinile. O extensie a Şcolii, nu mai puţin importantă, este şi activitatea desfăşurată la nivelul Cluburilor, Palatelor copiilor si altor forme de organizare din aceeaşi categorie.

Palatele şi Cluburile copiilor reprezintă forma de învăţământ preuniversitar în care se realizează educaţia non-formală a copiilor. Aici se pot înscrie toţi copiii, indiferent de condiţia materială, de criterii etnice sau religioase. Foarte solicitate sunt cercurile de muzică vocală şi instrumentală, cercurile de teatru, teatru de revistă, cercurile de dans modern, clasic şi popular, fotocineclub-urile, cercurile de artă plastică, de informatică, de cultură şi civilizaţie străină (engleză, franceză, germană etc.), cercurile de gimnastică.

Programa acestor cercuri se încearcă, pe cât posibil, să nu se suprapună cu programa şcolară, evitându-se paralelismul. Palatele şi cluburile copiilor sunt institutii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi instructiv educative specifice, prin care se aprofundează şi se completează cunoştinţe, se dezvolta aptitudini potrivit vocaţiei şi opţiunii copiilor, se organizează petrecerea timpului liber prin programe educative monitorizate de specialişti.

Dascălii au datoria să încurajeze copiii spre a se înscrie la aceste cercuri deoarece participarea la cât mai multe cursuri, competiţii şi jocuri îi ajută să se dezvolte atât fizic cât şi intelectual. Practic, aceşti copii au şansa de a cunoaşte alţi copii, de a lega noi prietenii.

Obiectivul esenţial al activităţilor extra-şcolare desfăşurate în cadrul cluburilor constă în 147

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA descoperirea înclinaţiilor native ale copiilor, monitorizarea atentă a progresului şcolarilor şi încurajarea talentelor.

Cluburile şi Palatele copiilor permit elevilor să desfăşoare activităţi recreative, dar cu scop vădit educaţional. Pe de altă parte, pentru părinţi, cluburile destinate copiilor reprezintă un loc sigur în care îşi pot lăsa copilul, în deplină siguranţă, având certitudinea că este supravegheat şi îndrumat. Activităţile din cluburile copiilor se desfaşoară atât pe durata anului şcolar cât şi în vacantele şcolare. Activităţile in general sunt structurate pe grupe. Aceste grupe pot fi de iniţiere, de avansaţi şi de performanţă iar activităţile se desfaşoară timp de cel putin 2 ore saptamanal. Fiecare grupă işi desfaşoară activitatea pe baza unui proiect de activitate cu o structură bine definită. Aceasta include oferta educaţională a activităţii, documente curriculare aprobate la nivelul instituţiei, modalităţi de monitorizare a ofertei educaţionale şi a performanţelor educaţionale şi, nu în ultimul rând, un proiect de buget pe termen mediu şi lung în vederea realizării unei activităţi didactice performante.

Sunt multe şcoli în momentul actual care dezvoltă metodologii şi filosofii educaţionale informale, non-formale şi chiar formale, care conduc implicit la formarea armonioasă a copiilor, la dezvoltarea economică, la un mediu social plăcut, permisiv, la un mediu natural curat şi sănătos şi la un mediu politic calificat, competent, responabil şi orientat către binele public. Pentru a corecta defectele multiple ale sistemului de educaţie formală este util să cunoaştem în detaliu filosofia şcolilor non-formale şi informale si tipurile de metodologii utilizate cum ar fi: metodologia feedback-ului; metodologia Frenet; metodologia Montesori; metodologia Valdorf; metodologia Feuerstein; metodologia Renzulli; metodologia Step by Step, toate acestea şi altele sunt în curentul Gifted Education.

Educaţia informală deschide calea bazelor de date în care se poate naviga în cautarea unor informaţii ce converg pe domeniile de pasiune ale elevilor. Creditele transferabile, programele de “enrichment” şi de aprofundare deschid ferestre către noi orizonturi ce pot pasiona, motiva şi dezvoltă încrederea în sine a elevilor, in timp ce educaţia formală bazată pe memorare brută, are ca mândrie a performanţei formarea unei culturi generale. Acest termen a ajuns însă din păcate la noi expresia unei culturi cu cunoştinţe de specialitate deseori perimate, ce nu mai sunt actuale în cea mai mare parte a sa, consumând mulţi ani din viaţa elevilor cu eforturi ce nu-i duc la utilitatea practic-aplicativă necesară vieţii de absolvent.

Cultura generală nu poate fi un obiectiv ci un mijloc pentru adevăratul obiectiv care este formarea personalităţii la nivel maxim de potenţial pe care-i permite natura proprie.

Soluţiile tehnice pentru rezolvarea problemelor din educaţie sunt valabile pe o arie foarte largă de aplicare deoarece si problemele sunt aceleaşi pretutindeni. Acest lucru a fost dovedit în toată lumea, poate fi dovedit şi la noi. Educaţia non-formală şi informală funcţionează cu succes împreună cu educaţia formală în toată lumea, ce-i drept cu multă pregătire pedagogică şi cu multe investiţii în educaţie, dar şi cu uriaşe beneficii economice şi sociale.

BIBLIOGRAFIE: Iucu, R. – Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iaşi, Editura Polirom, 2003 Jinga I. – Conducerea învăţământului. Manual de management educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993 Jinga, I. – Managementul grupului educat, în volumul Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura Didactică şi Pedagogică R. A., 2005 Joiţa, Elena – Profesorul – manager. Roluri. Metodologie. Editura Polirom, Iaşi, 2001 Păun, E. - Şcoala – abordare sociopedagogică, Iaşi, Editura Polirom, 1999 Stoica, C. – Conflictul interpersonal, Iaşi, Editura Polirom, 2004

148

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ primar ȘERBAN ANA-MARIA Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Negruţiu” Pogoneşti, jud. Vaslui „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”

(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”) Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice.

Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii.

Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo- cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceștia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.

Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţi multiple de recreere, dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea imaginaţiei, creativităţii şi iniţiativei. Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participle fără să-i forţăm. După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea 149

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA performanţei copiilor la şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi detensionare. Iată câteva motive care vă vor convinge că activităţile extracurriculare sunt necesare.

Activităţile extracurriculare alungă stresul Până şi copiilor, bombe energice prin definiţie, le este imposibil să stea perfect concentraţi timp de căteva ore la şcoală, mai ales acum, când aria curriculară este atât de bogată, vastă şi complexă. Acest lucru le poate induce o stare de stres şi oboseală care duce la blocaje şi la pierderea interesului faţă de obiectele de studiu. Sportul, muzica, pictura, artele în general îi destreseaza pe elevi prin expunerea lor în faţa unor activităţi menite să-i relaxeze, să le alunge tensiunea acumulată de-a lungul zilei.

Aceste momente de rupere ale rutinei au dat rezultate vizibile în performanţa copiilor.

Activităţile extracurriculare şi beneficiile pentru sănătate Orele petrecute la şcoală şi numărul mare de teme pentru acasă predispun la sedentarism. Elevii nu mai au timp să se joace şi să practice activităţi sportive şi devin din ce în ce mai sedentari. Pentru a se dezvolta armonios şi pentru a fi în formă, copiii au nevoie de o activitate fizică intensa. Astfel, obezitatea este combătută, riscul bolilor asociate acesteia scade şi el iar imunitatea copiilor are numai de câştigat. Activităţile sportive petrecute în aer liber, mai ales la soare, duc la producerea unei cantităţi suficiente de vitamina D, necesară fixării calciului.

Activităţile extracurriculare îi ajuta pe copii să-şi dezvolte abilităţile de management al timpului Programa şcolară este din ce în ce mai aglomerată iar cantitatea de informaţie pe care copiii trebuie să o asimileze creste pe zi ce trece. Trăim într-o societate supusă presiunii timpului şi numai cine ştie să-şi gestioneze corect şi eficient programul va putea să răzbată. În momentul în care optează pentru diverse activităţi extracurriculare, copiii sunt nevoiţi să le îmbine armonios cu studiul, care nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea.

Aceştia devin mai responsabili cu datoriile pe care le au, învaţă să-şi organizeze programul eficient şi îşi formează încă de timpuriu un simţ al managementului timpului ce le va folosi pe viitor, în carieră Activităţile extracurriculare dezvoltă spiritul de echipă Un alt atribut ce le va folosi pe viitor, atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în carieră, este spiritul de echipă. Atât activităţile sportive, cât şi cele de dezbatere necesită munca în echipă. Fără o conlucrare perfecta cu ceilalţi membri ai grupului, activităţile nu pot fi duse la bun sfârşit. Astfel, li se inoculează şi un sentiment de apartenenţă la grup, de loialitate faţă de echipă şi, de ce nu, apar şi prieteniile.

Activităţile extracurriculare duc la descoperirea talentelor ascunse Activităţile extracurriculare duc la îmbunătăţirea abilităţilor copiilor. În unele cazuri, însă, acestea duc şi la descoperirea talentelor ascunse, pe care copiii nu ştiau că le au. În momentul în care prind gustul unei activităţii care le face plăcere, copiii îşi vor dedica timp şi resurse pentru realizarea acesteia, fie că e vorba de sport, muzică, şah sau hobby-uri relaxante.

Activitățile extracurriculare dezvoltă spiritul civic Activităţi precum voluntariatul ajută elevii să devină conştienţi şi responsabili faţă de problemele societăţii în care trăiesc.

Latura lor umană se dezvoltă iar spiritul justiţiar iese la suprafaţă încă de la vârste fragede.

Copiii realizează importanţa ajutorului pe care îl oferă prin aceste activităţi voluntare şi pot cuantifica contribuţia lor la îmbunătăţirea stării de fapt a societăţii. Cei care au prestat astfel de activităţi au povestit că, la final, au avut un sentiment de linişte sufletească după ce au dăruit timp şi energie pentru ajutorarea celor dezavantajaţi. Alte activități extracurriculare care se pot desfăşura cu elevii: sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă toţi colegii, vizionarea unor spectacole la teatru, vizitarea căminelor de bătrâni cu desfăşurare de acţiuni de voluntariat, excursii, vizite la muzee şi expoziţii, audiţii de concerte,de muzica clasică, operă, balet, tabere în timpul vacanţelor de iarnă şi de vară, serbări organizate cu ocazia diverselor sărbători, participarea la competiţii sportive, concursuri de matematica şi de limbă 150

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA şi literatură română, de creaţie, artistice, schimburi de experienţă cu grupuri de copii din ţară şi din străinătate, participarea la proiecte şi programe educaţionale. Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei.

Copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. În clasele I-IV serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalităţii elevului. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasa activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi decorurilor. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţi şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân dea pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia ommediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.

Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.

BIBLIOGRAFIE: Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011.

Mangri. F., Elisei E., Dorobeti T., Bucovală G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes, Poarta Albă, 2010.

151

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Dumitru G., Novac C., Mitrache A., Ilie V., Didactica activităţii instructiv –educative pentru învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

Lespezeanu M., Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 VALORIZARE ȘI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE Profesor învățământ primar TÂRCĂ MIRELA-MARIA Școala Gimnazială Popești, jud. Vrancea Activitățile extracurriculare contribuie la adâncirea și completarea procesului de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea raționala și plăcută a timpului liber. Activitățile educative bine echilibrate, bine motivate și mai ales bine organizate oferă posibilitatea valorificării acumulărilor elevului pe parcursul întregului ciclu de pregătire sau unele dintre acestea pot avea ecou în sufletul lor toata viața, au un rol important și decisiv.

Educația complementară este tocmai acea componenta a educației care stimulează valorificarea aptitudinilor, a vocației, a talentului, încurajând competiția, asumarea responsabilității, comunicarea, abordările bazate pe inițiativa, imaginație, opțiune care creează cadrul optim de formare a unei personalități complete și complexe.

Activitățile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora. Aceste activități concretizate în excursii în excursii și drumeții, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșează anumite sentimente. Școala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoționa puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile.

Puși în situația de a acționa singuri, ei își însușesc cerințele exterioare și le transformă în propriile motive interioare, după care se conduc. Activitatea extracurriculară trebuie să cuprindă masa de copii.

Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preșcolară și este continuată la școală prin practicarea unor jocuri specifice vârstei acestora.

Se știe că jocul este esența și rațiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiția adultului. Jocul socializează cunoașterea realității. Se exersează funcțiile psihomotrice și socioafective, ele au rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa terapeutic tensiunea și neîmplinirile individuale.

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze practic, ce au învățat la școala, acasă, să deseneze diferite aspecte şi să demonteze jucării.

Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativității copiilor și presupun o cunoaștere aprofundată a materiei învățate. Întrebările pot cuprinde: interpretare, recitare, priceperi și deprinderi formate în activități practice.

152

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Prin conținutul bogat și diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea școlară valorifică varietatea, preocuparea intereselor și gusturilor școlarilor.

Ea evaluează talentul, munca și priceperea colectivului clasei și transformă în plăcere și satisfacție publică străduințele colectivului clasei și ale fiecărui copil în parte.

Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sincera de succes, sudează colectivul, impulsioneaza în mod favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească.

Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor, pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că și de participarea lui depinde reuşita serbării.

Serbarea școlară reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacităţilor de vorbire și a înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile redate.

Stimularea și educarea atenţiei și exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbării. Intervenţia, la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev și susţinută de suportul afectiv-motivaţional, contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea de rezistenţă la efort.

Lectura artistică, dansul, cântecul devin puternice stimulări ale sensibilităţii estetice.

Valoarea estetică este sporită și de cadrul organizatoric: sala de festivităţi, un colț din natură (parcul sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc.

Contribuţia copilului la pregătirea și realizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică, satisfacție, toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens.

Este un succes extraordinar, o trăire minunată, când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul spectatorilor. Reuşita spectacolului produce ecou în public, iar reacţia promptă a spectatorilor îi stimulează pe copii să dea tot ce sunt în stare.

O activitate deosebit de placută este excursia. Ea ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească și patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar și îmbogăţirea orizontului cultural ştiintific. Prin excursii ei îşi suplimentează și consolidează instrucţia şcolară prin însuşirea a noi cunoştinţe.

Ea reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire psihologică a elevilor, pentru a-i face să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă, ci și ca un act de ridicare a nivelului cultural.

Vizionarea în colectiv a filmelor este o activitate foarte îndrăgită de copii nu numai datorită fascinaţiei pe care imaginea filmului o exercită asupra lor, ci și dorinței de a se afla în grupul prietenilor și colegilor cu care să facă schimb de impresii.

Alături de cinematograf, emisiunile TV constituie un aport substanţial la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevului.

Dacă în clasele I şi a II-a ei sunt mai mult atraşi de “Desene animate”, pe măsura înaintării în vârstă urmăresc și alte emisiuni (filme cu caracter istoric, emisiuni legate de viaţa plantelor, a animalelor, etc. ).

Un rol deosebit în stimularea creativităţii îl constituie biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le poate procura. Lectura ajută foarte mult la dezvoltarea și îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte și expresii frumoase, pe care elevii pot să le folosească oriunde.

Nu este domeniu al activităţii umane în care să nu manifeste o puternică înrâurire actul educativ din activitatea clasei și extracurricular.

153

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Tarcovnicu V., Pedagogie generală, Timişoara, Editura Facla, 1975.

Nicola I., Pedagogie, Bucureşti, E. D. P., 1994. Şchiopu U., Psihologia copilului, Bucureşti, E. D. P. . 1975.

Livia Decun, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ, în învăţământul primar, nr. 4/1998.

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN RELAŢIA ŞCOALĂ –FAMILIE

Profesor TROPONETE MARIA-MAGDALENA Profesor UNGUREANU MARIA Şcoala Gimnazială “Anton Pann”Craiova, jud. Dolj În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat,pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată.Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei,unde se modelează ,,materialul’’ uman,care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute,unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instruciv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucăm,pentru a găsi mijloacele şi srategiile cele mai eficiente.Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor. Cunoaşterea potenţelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi , mult mai largi,mai bogaţi şi mai diverşi,pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute .

Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate. Ştefan M. precizează că oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.

Activităţile extracurriculare sunt o necesitate în modelarea personalităţii copiilor în cadrul procesului instructiv-educativ. Este cunoscut faptul că personalitatea umana se îmbogăţşte şi se formeaza treptat, din aspecte cât mai cuprinzatoare ale lumii înconjurătoare.

154

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA De aceea activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spaţiul şi timpul şcolar, acesta trebuie să ia contact cu mediul natural şi social ce presupune o gamă mai largă de relaţii, de comportamente. Astfel de activităţi corespund intereselor şi stărilor emoţionale ale copiilor: vizită la muzee, grădini botanice, zoologice, edificii de artă, la fabrici, excursii; spectacole pentru copii; concursuri pe diferite teme; editarea unor reviste; serbări şcolare şi obiceiuri specifice anumitor locuri. Toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinţilor la activităţile şcolare. Această recunoaştere a importanţei părinţilor în favorizarea succesului şcolar al tinerilor a determinat autorităţile educative să susţină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinţi şi şcoală.

Dealtfel, în contextul actual, aceste legături par a fi mai necesare ca niciodată. Întradevăr, misiunea socială a şcolii depăşeşte tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului şcolar având în vedere şi faptul că mulţi părinţi sunt prea preocupaţi de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluţia copiilor lor sau coerenţa dintre educaţia pe care copilul o primeşte în familie şi cea şcolară.

Atât părinţii cât şi cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări.

Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaştere reciprocă şi depăşirea stereotipurilor, şi continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În sfârşit, colaborarea este benefică şi pentru şcoală, părinţii aducând deseori resurse suplimentare ce pot susţine rolul educativ al şcolii dar oferă şi un cadru pentru o continuă reevaluare. O serie de programe au încercat să promoveze o participare mai activă a părinţilor la activităţile şcolii şi au propus diferite forme de activităţi de colaborare. Anumite practici au drept obiectiv ameliorarea relaţiilor dintre familie şi şcoală: în cadrul acestor programe, părinţii contribuie la elaborarea şi realizarea unor activităţi care stimulează schimbul de informaţii şi care favorizează relaţiile interpersonale armonioase. În cadrul programelor vizând sprijinul şcolar, părinţii sunt invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor proiecte şcolare si a unor parteneriate.

Scopul parteneriatului dintre familie şi şcoală este formarea şi consolidarea unor raporturi echilibrate între şcoală-familie-elev, în măsură să-i confere copilului sentimentul de siguranţă atât de necesar structurării armonioase a personalităţii sale, stabilirea unei relaţii de comunicare deschisă, continuă şi eficientă, găsirea soluţiilor de îmbunătăţire a comunicării cu copiii, determinarea implicării conştiente în educaţie, dezvoltarea competenţelor de lucru cu familia elevului. Îmbinarea eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă şi chiar obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copii evoluează, părinţii au de înfruntat mereu alte şi alte probleme, multe din ele inedite, iar şcoala are acumulată multă experienţă în soluţionarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă şi care se repetă la generaţiile următoare. Şcoala a rămas punctul de pornire al orientării şcolare şi profesionale prin acţiuni de informare asupra posibilităţilor de continuare a studiilor, de detectare a intereselor profesionale şi a aptitudinilor, de discutare a criteriilor după care elevii îşi decid viitorul şi ponderii de implicare a părinţilor în alegerea şcolii şi a profesiei pe care copii lor o vor urma, dacă profesia aleasă este cea dorită de copil şi dacă aceasta din urmă are disponibilităţi intelectuale.

Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte despre cunoştinţele despre natură, societate, deprinderile igienice, obişnuinţele de comportament, elevul le datorează educaţiei primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral estetic. A fi părinte este ceva înnăscut, acest sentiment aflându-se în noi în stare latentă. Rolul de părinte este greu şi pretinde cunoştinţe teoretice şi practice de pedagogie, psihologie şi medicină; pretinde bunăvoinţa acestora de a învăţa continuu de la şi din viaţă, de a gândi, şi mai ales de a înfrunta situaţii imprevizibile şi pe care trebuie să le rezolve cu înţelepciune şi cu discernământ.

155

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Problemele pe care copiii le ridică în faţa părinţilor sunt adesea rezultatul unor preocupări sau frământări individuale şi la care aşteaptă un răspuns sau o soluţionare din partea părinţilor. Şi în aceste cazuri părintele trebuie cu răbdare, ascultându-l pe copil şi nu considerând „tabu” unele din problemele cel preocupă, să încerce să găsească cea mai simplă şi eficientă cale de rezolvare; la nevoie, cu abilitate poate temporiza un răspuns clar, timp suficient pentru a consulta semenii cu mai multă experienţă.

Educaţia dată în şcoală se dovedeşte a fi o muncă irosită dacă familia este ostilă, indiferentă sau incapabilă să continue acasă eforturile educative făcute de dascăli în şcoală. În concepţia modernă de educaţie a copiilor nu se mai poate face o demarcare netă între îndatoririle şcolii şi cele părinteşti. Pentru a da roadele aşteptate şcoala are nevoie de sprijinul conştient şi colaborare cu familia, familia aşteaptă însă de la şcoală completarea educaţiei de acasă, după norme şi metode psiho-pedagogice riguros concepute şi aplicate.

BIBLIOGRAFIE: Şerbănescu, D. , Exemplul în educaţia copiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967; Stoian, M., Abecedarul părinţilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972; Nica I., Ţopa, L., Colaborarea şcolii cu familia elevilor de clasa I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974 ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Profesor ȚARĂLUNGĂ ELENA Școala ,,Dimitrie Sturdzaʺ Tecuci, jud. Galaţi „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”) Educația extracurriculară prin activitățile sale constituie modalitatea de realizare a educației în afara procesului de învățământ, având un rol bine stabilit în formarea personalității copiilor și tinerilor. Prin activitățile extracurriculare se urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Un impact pozitiv al activităților extracurriculare îl are formarea și dezvoltarea personalității elevilor, inițierea, proiectarea și implementarea de programe și proiecte educaționale. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea copiilor în actul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, în acțiuni de protejare a mediului, de voluntariat sau de activități artistice .

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

156

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ. Totodată particularităţile specifice ale educației extracurriculare pentru cetățenie activă facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ. Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ,activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice: a)COMUNICAREA- în cadrul căreia se asigură climatul educaţional,individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării; b)ETICA RELAŢIILOR EDUCATOARE-COPIL bazate pe valori, conduită, considerarea copilului ca partener educaţional; c)STRATEGII DE MANEGEMENT Activitățăți extracurriculare de o deosebită importanță în educarea dragostei față de țară a copiilor sunt toate formele de acțiuni turistice։ plimbările , excursiile, taberele. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare , prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice.

Excursiile - Copiii dobândesc o mare cantitate de informații despre munca omului, își formează reprezentări simple despre structura și condițiile de viață ale unor plante și nimale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumusețile și bogățiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român. Copilul care a învâțat să admire natura, florile, copacii , gâzele, insectele ,păsările, va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei.

Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale- organizate selectiv- constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostrum. La vârsta micii școlarități, copiii sunt foarte receptivi la ce li se prezintă și le spuneîn legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens.

Serbările școlare reprezintă un nescat izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie. Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval.

La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens. (Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an / Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval). Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Importanța lor educativă constă în conținutul artistic prezentat, precum și în atmosfera sărbătorească, deschisă, ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor, dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, pentru frumos. 1 Martie, Crăciunul, Paștele, ziua copilului sunt tot atâtea prilejuri de a realiza serbări școlare în care să fie implicați toți elevii. Ei pot fi implicați și în stabilirea programului, al conținutului informațional sau în modul de prezentare a serbării.

Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară prin care copilul face cunoștință cu lumea a artei. Deși această formă de activitate îl pune pe copil, în majoritatea cazurilor, în rolul de spectator,valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și din faptul că apelează , permanent, la afectivitatea copilului. Vizionarea unor filme , diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor TV, pot constitui, de asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante. De exemplu, vizionarea unor emisiuni muzicale , de teatru pentru copii, distractive sau sportive, urmată de discuții pregătite 157

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA în prealabil, realizează completarea unor aspecte educative,și în același timp stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate – muzică, sport, poezie, pictură.

Concursurile sportive, de desene, de recitări sunt alte forme ale activităților extrașcolare, prevăzute de obicei în programul de activități stabilit la începutul anului școlar.

Concursurile şcolare se organizează în toate unităţile şcolare şi la nivelul tuturor ciclurilor de studii, iar cadrele didactice şi părinţii sunt de acord cu aceste activităţi. Ele îi ajută pe copii să se afirme, îi pregătesc pentru examenele următoare şi le antrenează spiritul competitiv. Există mai întâi motivația interioară a fiecărui elev conștient că trăiește într-o societate a competiției, pentru a căpăta experiență, pentru a întâlni alți colegi sau a-și depăși propriile rezultate. Apoi este motivația exterioară, pe care ți-o dă viața printre cei de succes. Mulți prind gustul competiției după prima participare sau după primul succes, bucuria pe care ți-o dă un premiu se dorește a fi retrăită. În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.

Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162; LOCUL ȘI ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE SPORTIVE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR Profesor ȚURCANU ALINA-PETRUȚA Liceul Tehnologic ”I.Vârnav-Liteanu”, Liteni, jud. Suceava „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”) 158

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

Activitățile extracurriculare sunt o necesitate în modelarea personalității copiilor în cadrul procesului instructiv-educativ. Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogățește și se formează treptat, din aspecte cât mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare.

De aceea activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spțiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu mediul natural și social ce presupune o gamă mai largă de relații, de comportamente.

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.

Astfel de activități corespund intereselor și stărilor emoționale ale copiilor: vizita la muzee, gradini botanice, zoologice, edificii de artă, la fabrici, excursii, spectacole pentru copii, concursuri pe diferite teme, editarea unor reviste, serbări școlare, spectacole, concursuri, întreceri, activități sportive etc.

Componentele educației ca fundamente ale formării omului sunt cheia dezvoltării durabile, arta de a dezvolta calităţi morale, intelectuale, artistice şi fizice pe care copilul le are în stare potenţială. Semnificaţia şi eficienţa actului formativ determină disponibilităţi educaţiei în raport cu influenţele tot mai numeroase ale mediului social. Educaţia ca structură, obiectiv şi conţinut racordează în permanenţă cu cerinţele şi evoluţia mediului socio-cultural. Drept prioritate absolută, educaţia este un proces important de pregătire a copiilor pentru a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică în continuă schimbare şi poate fi definită ca instrument de valorificare deplină a potențialului elevilor, de asigurare a egalității șanselor ale copiilor, contribuind, la fel, şi la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Concepția modernă a educației revendică un proces cu caracter prospectiv, sistemic, formativ și dinamic, centrat pe valorile general-umane și naționale. Sistemul de învățământ din România se află în perioada unor transformări esențiale, care au drept scop ajustarea educației la standardele internaționale de formare a personalităţii. Reforma sistemului educaţional din ţară solicită o susţinută preocupare pentru găsirea unor activităţi care să sprijine îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare şi dobândirea de către elevi a unor abilităţi necesare inserţiei sociale a viitorilor absolvenţi, prin desfășurarea unor activităţi extracurriculare.

Principala preocupare a educației fizice este de a valorifica timpul liber al copilului, timp care capătă o semnificaţie deosebită pentru generaţia în formare. Conţinutul timpului liber al copilului, „ocuparea” lui cu activităţi utile, printre care activităţile sportive, stă în centrul preocupărilor sociologilor, dar mai ales al specialiştilor în domeniul educaţiei, educatori, pedagogi, psihologi.

Specialiștii din domeniu afirmă faptul că educația fizică, prin conținutul și mijloacele de care dispune, deliberat concepute și încadrate în sisteme de acționare, constituie o formă de perfecționare a individului cu multiplele sale influențe instructive-educative, constituind totodată principalul factor de optimizare a condiției fizice, de recreere și reabilitare, activitățile extracurriculare fiind una dintre formele de compensare și optimizare a pregătirii fizice a elevilor.

159

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Continuarea activității de educație fizică de la clasă și promovarea activităților de tip extracurricular care să cuprindă un număr cât mai mare de copii în practicarea exercițiilor fizice constituie o permanentă preocupare a multor profesori, ca o necessitate de importanță majoră în modelarea personalității elevilor. Reforma continuă a învățământului contemporan presupune discuții și generează argumente pro și contra introducerii activităților extracurriculare cu caracter sportiv în curriculumul școlar, atât în ceea ce privește activitățile cuprinse în trunchiul comun cât și pe cele din afara acestuia. Studiile realizate în domeniul activităților educative, scot în evidență necesitatea existenței unei oferte educaţionale a şcolii în strânsă legătură cu schimbările socio-economice şi a elaborării curriculumului din perspectivă procesuală şi structurală în aşa fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însuşire a cunoştinţelor, de aplicare a acestora în practică în mod constant şi creator, abordându-se conceptul de instruire diferenţiată.

Tendințele modernizării învăţământului vizează flexibilitatea instruirii şi educaţiei pentru a asigura dezvoltarea capacităţilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilităţi. Prin aceste forme de activități extracurriculare sportive se pot crea situații care să-i solicite pe elevi în rezolvarea situațiilor problemă, să poată acumula o experiență creativă valoroasă, deoarece trebuințele de autoafirmare sunt dominante. Particularităţile acestor activități de tip extracurricular facilitează implementarea noilor abordări didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ iar prezența elementului competitiv determină o motivare susținută pentru o viață „sănătoasă, echilibrată și activă”. Este important să înțelegem că educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, mass-media şi comunitate.

Cârstea Gh. accentuează caracterul predominant formativ al educației fizice, în sensul „pregătirii subiecților pentru viață, pentru existența cotidiană”. Activitatea de educație fizică și sportivă, prin formele sale specifice, exercită o serie de influenţe benefice asupra formării şi dezvoltării unor trăsături caracteriale, a unor conduite psihice, a aptitudinilor și atitudinilor critice a copiilor. Aceste influenţe se pot exercita mai ales prin intermediul activităților extracurriculare sportive organizate în afara programului de școală, în timpul liber al copiilor și prin participări la concursurile şi campionatele şcolare sau a unor cupe și festivaluri sportive.

Activitatea sportivă extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ în activitatea de zi cu zi. Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară are mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere şi valorificare a potenţialului lor creativ.

Putem spune că educaţia fizică, prin natura conținuturilor, exercițiilor și a întrecerilor desfășurate după reguli precise, are un pronunţat caracter formativ în sensul că ea pregăteşte copiii și tinerii pentru viaţă, influențând dezvoltarea fizică și armonioasă a corpului uman, educă calitățile și deprinderile motrice, determină și formează caractere puternice. Mijloacele de care dispun educaţia fizică și sportul își aduc aportul asupra dezvoltării și educării copiilor în plan psihomotric: stimulează activităţile intelectuale, dezvoltă relaţii în cadrul colectivităţii, dezvoltă calităţile motrice de bază și conduce la însuşirea unor priceperi şi deprinderi motrice necesare activităţilor zilnice.

Practicarea activităţilor sportive în timpul liber, după orele de curs, poate constitui o modalitate destul de eficientă în optimizarea procesului de educaţie fizică şcolară. Acestea, pot constitui o cale optimă şi de perspectivă în educaţia fizică şcolară în rezolvarea concretă a sarcinilor şi obiectivelor.

Activităţile sportive extracurriculare reprezintă modalităţi alternative de petrecere a timpului liber în mod util și recreativ, dar și de formare și îmbunătățire a capacității motrice 160

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA generale și specifice a elevilor. În această idee, pe lângă lecţiile de educaţie fizică, un rol însemnat în îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate, a formării deprinderilor de practicare a exerciţiului fizic îl au şi celelalte forme de organizare care nu sunt prevăzute în planul de învăţământ.

Nu încape nici o îndoială că educaţia fizică şi sportul reprezintă factorii primordiali ai menţinerii şi întăririi sănătăţii, ai menţinerii la nivel superior a marilor funcţii vegetative, în combaterea unor atitudini nefiziologice datorită poziţiilor corporale vicioase, în fortificarea musculaturii şi a sistemului nervos.

O societate sănătoasă nu se poate construi fără a înţelege rolul educaţiei fizice în evoluţia copiilor către maturitate. Dorinţa, de concurs, de întrecere a tuturor celor care participă la diferite activităţi sportive, învingerea spaţiului, a timpului, a obstacolelor naturale şi artificiale, dar şi a unui adversar va fi pe deplin satisfăcută prin programul nostru de educaţie prin sport. Mentalitatea de învingător trebuie creată din copilărie şi se regăseşte pe parcursul vieţii în toate domeniile de activitate. Dorinţa de autodepăşire, condiţie necesară a progresului societăţii, poate fi mai ales dezvoltată prin sport, ducând la dezvoltarea personalităţii individului. Prin activităţile sportive, competiţionale sau de recreere, prin petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, organizat, benefic pentru sănătate, se poate satisface nevoia de mişcare, dar şi dorinţa de a urmări întrecerile sportive ca spectatori, ceea ce face ca fenomenul sportului să devină fenomen social. Funcţia de integrare socială, în perspectivă, va fi amplificată şi va cunoaşte noi dimensiuni, acum când ţara noastră este integrată în Uniunea Europeană.

Mesagerul păcii, mai presus de orice politică nu poate fi decât sportul, care nu are graniţe şi limite politice.

Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului formativ al educaţiei fizice şi sportului, impun integrarea activităţilor extracurriculare de tip sportiv în sfera preocupărilor pentru eficientizarea lor cu un impact deosebit asupra realizării educaţiei şi sănătăţii depline, a îmbunătățirii capacității motrice generale a copiilor.

Se apreciază și efectele benefice ale unei participări active a părinților la activitățile școlare. Această recunoaștere a importanței părinților în favorizarea succesului școlar al tinerilor a determinat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală. De altfel, în contextual actual aceste legături par a fi mai necesare ca niciodată. Într-adevăr misiunea socială a școlii depășește tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului școlar având în vedere și faptul că mulți părinți sunt prea preocupați de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară.

Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări.

Beneficiile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoștere reciprocă și depășirea stereotipurilor și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor.

Activitățile extracurriculare completează activitatea şcolară şi educaţia familială. Ca activitate intenţionată şi orientată permite dezvoltarea competenţelor elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii.

Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Permite de asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor. Împreună, copiii, profesorii şi părinţii pot face din şcoală un loc primitor, pentru toţi cei implicaţi în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect şi flexibilitate.

161

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

BIBLIOGRAFIE: Marcu, V., Orțan Florica, Deac Adina-Emilia, ”Managementul activităților extracurriculare”, Ed. Universității Oradea, Oradea 2003; Ionescu, M., Chiș, V., ”Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001; Bratu, Gh., ”Preocupări şi rezultate privind organizarea acţiunilor sportive extraşcolare în Educaţia fizică şi sport”; Scarlat, E.,, Scarlat, M.-B., ”Educație fizică și sport”, Ed. D.P., București, 2003; Strujan, I. C., ”Îndrumarul profesorului de educație fizică”, Ed. AXA Botoșani, 2004; Cârstea, Gh.,” Educaţia fizică – teoria şi bazele metodicii”, Ed. ANEFS, București, 1997; Demeter, A., ”Bazele fiziologice ale educației fizice școlare”, Ed. Stadion, București, 1980; Dragnea, A. ș.a., ”Educaţia fizică – teorie şi didactică”, Ed. FEST, București, 2006; Epuran, M. , ”Modelarea conduitei sportive”, Ed. Sport-Turism, București, 1990.

EDUCATIA PENTRU PROBLEMATICA SĂNĂTĂȚII, PENTRU CUNOAȘTEREA ORGANISMULUI UMAN, A FUNCȚIILOR SALE, PRIN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII Profesor învățământ preșcolar UJENIUC MARIA-ALINA Grădiniță cu Program Prelungit „Gulliver” Suceava Familia reprezintă nucleul social sau-celula societății. Ea este cea care răspunde de satisfacerea trebuințelor elementare ale copilului și de protecția acestuia. Acțiunea educativă din familie are totdeauna un caracter intențional, urmărind o anumită finalitate-formarea personalității copilului pentru integrarea lui în societate.

Educația făcută de primii educatori-părinții-ca și cea a grădiniței se răsfrâng asupra tuturor laturilor personalității copilului, în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale acestuia. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, cresc trebuințele și dorințele lui. Înacelași timp și grădinița, ca primă instituție care se conduce după principii și metode științifice, contribuie la formarea și dezvoltarea copilului.

Investită cu această nobilă și plină de răspundere sarcină, educatoarea fiecărei grupe cunoaște specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitățile intelectuale, precum și particularitățile lui temperamentale și caracteriale.

Doamnele educatoare se preocupă de socializarea preșcolarului prin integrarea în mediul grădiniței dar le oferă prilejul să cunoască mediul înconjurător, organizând vizite în înprejurimile grădiniței, în instituții și locuri de muncă ale părinților. În acest timp observăm cum se comportă copiii nu numai în grădiniță ci și în afara grădiniței, le cunoaștem părerile, scop în care luăm contact cu părinții.

Având în vedere particularitățile lor de vârstă și ținând seama de temperamentul lor, fiecare educatoare va putea acționa diferit astfel încât eficiența demersului său educativ să fie optimă. Treptat și cu răbdare, cultivându-le încrederea în propriile posibilități, am căutat să-i integrăm în grupă și în activități și pe copiii timizi. Cu intenția ca fiecare copil să beneficieze de educație și instrucție conform posibilităților și particularităților sale, căutăm să antrenăm și părinții în acest demers.

162

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Un obiectiv important ce trebuie temeinic cunoscut de părinți și aplicat de timpuriu este călirea organismului copiilor, creșterea și rezistența acestora față de diferite îmbolnăviri și întărirea sănătății acestora.

Trebuie să recunoaștem că aerul stimulează respirația, circulația, digestia, buna dispoziție, etc., că razele solare activează diferite funcții ale organismului, previn rahitismul,etc., că apa este un factor ideal de călire și curățenie; că jocul și jucăriile îi ajută pe copii în dezvoltarea lor psihică, armonioasă; că gimnastica de înviorare stimulează dezvoltarea fizică și psiho-motorie.

Aceste sarcini le realizăm printr-o diversitate de forme de activitate cum ar fi: jocul, jocuri-exercițiu, gimnastica de înviorare, plimbări, vizite, excursii, intreceri sportive, activități comune de educație fizică, activități estetice(desen, pictură,modelaj, activități manuale etc.)

Organizarea unui regim rațional de viață, în familie are o deosebită importanță formativ-educativă pentru copii. Dintre momentele principale ale regimului în familie fac parte: somnul, alimentația, plimbările și jocurile în aer liber. Numai respectând aceste condiții putem crește o generație puternică și sănătoasă, în stare să învețe, capabilă să înfrunte obstacole și să muncească cu succes.

Din păcate unii părinți continuă să creadă că, odată ce copilul frecventează grădinița sau școala, ei sunt scutiți de răspunderea educativă. Adesea pot fii auziți spunând: „De aceea îi aducem la grădiniță să-i educați.”

Nu-mi văd capul de treburi, n-am timp de copil. Într-adevăr, zilele și săptămânile trec prea repede, dar printre multiplele ocupații-copilul nostru ar trebui să reprezinte ceva cu totul aparte. Un alt mijloc prin care asigurăm sănătatea copilului, este igiena corporală. De aceea oricărui părinte îi revine obligația de a-i deprinde pe copii, de mici cu anumite norme de comportare igienico-sanitare ca de exemplu: spălatul pe mâini ori de câte ori se constată și se văd ei înșiși murdari, înainte și după masă ca și în fiecare dimineață pe față, fără a-și neglija periajul dinților și ținuta vestimentară. Procedând astfel le trezim dorința de a fii mereu curați și îngrijiți, le asigurăm o sănătate deplină, le trezim dorința și spiritul de răspundere față de obligațiile ce le vor reveni în familie și în societate. Odată formate deprinderile igienicosanitare, acestea vor rămâne achiziții pentru toată viața. Aceste deprinderi igienico-sanitare sunt practicate în grădiniță chiar de la grupa mică prin cântece,-Cum se spală Nicușor-,poeziiBatista-, joc de creație-De-a doctorul-, joc didactic-Ce este și ce faci cu el?- povestire-Maricica. În cazul deprinderii de a se spăla pe mâini verbalizăm fiecare operație odată cu acțiunea: deschidem robinetul, ne udăm mâinile, luăm săpunul și-l frecăm ușor între palme, apoi, frecăm bine mâinile, o mână spală pe alta, ne clătim cu apă, ne ștergem cu prosopul pe rând, fiecare mână cu grijă.

La început copiii învață mișcările prin imitație spontană, apoi prin imitație intenționată, ei reproduc mișcările pe care le văd la frații mai mari, la mama, la tata, la d-na educatoare, la d-na asistentă sau la domnul doctor. Înaintând în vârstă, activitățile educative ale copiilor devin mai complexe- de exemplu la grupa mare-pregătitoare am organizat activitatea de observare-Dispensarul uman-, și anumeactivitatea medicului și a asistentei medicale- urmărind cunoașterea organizată și sistematică a dispensarului uman și a principalelor acțiuni îndeplinite de domnul doctor și asistenta medicală, a unor obiecte și instrumente specifice. Educarea respectului de cei care au grijă de sănătatea copiilor, pe baza înțelegerii însemnătății acestei munci.

Lărgirea și activizarea vocabularului cu cuvintele:stetoscop, seringă, termometru, casoletă, pensetă, medicamente, alcool, vitamine, bandajează, dezinfectează, consultă, face tratament. În cursul anului școlar deprinderile igienico-sanitare se perfecționează, astfel încât devin obișnuințe care vor fundamenta comportamentul igienic al copilului de azi, adultul de mâine.

163

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Viața socială a copilului începe odată cu desprinderea lui de mediul familial, cu intrarea în grădiniță și apoi, mai departe, în școală. Subliniez faptul că adaptarea școlară este mult ușurată de pregătirea pe care o face grădinița.

Educația pentru sănătatea copilului preșcolar este o latură a educației generale, alături de educația motrică, educația intelectuală, educația artistică, educația civică etc. si are particularitatea că se realizează prin intermediul acestora.

De mic trebuie să-l învățăm să se îmbrace și dezbrace, să-și păstreze lucrurile și jucăriile, să-l antrenăm în mici acțiuni de gospodărie, să învățăm împreună povești, cântece, poezii, să-i scoatem la plimbare și să le arătăm frumusețile naturii și tot ce au făcut frumos oamenii prin munca lor, să-i învățăm să păstreze curățenia localității în care trăim, să-i învățăm cu punctualitatea, primul semn de civilizație și respect față de oameni. Copiii să știe că sunt lucruri permise și lucruri (acțiuni) nepermise. Toată această învățătură să o dăm cu dragoste și răbdare, prin exemple și acțiuni făcute împreună cu copiii, nu prin porunci.

ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE - MIJLOC EFICIENT DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI SOCIALIZARE Profesor învățământ primar UNGUREANU CARMEN Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava În școala contemporană educația este eficientă în măsura în care copilul este pregătit pentru participarea la dezvoltarea de sine și format sub aspect psihointelectual, socioafectiv și fizic.

Procesul educațional desfașurat în cadrul unităților școlare presupune și forme de muncă didactică complementare activităților obligatorii. Acestea se concretizează sub forma unor activități extracurriculare care au un rol important in formarea personalității elevilor.Astfel activitățile turistice organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, în anumite locuri istorice, sunt activități extracurriculare de o deosebită importanță în cultivarea inclinațiilor artistice ale elevilor. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ,ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.

Rămâne timpul liber al copilului, în care viaţa surprinde alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru numeroşi factori acţionează, pozitiv sau negativ, asupra dezvoltării elevilor.

Vizionările și spectacolele completează într-o atmosferă relaxantă ce permite stimularea creativa orizontul nemărginit al cunoașterii. În acest sens activităţile de păstrare a tradiţiilor scot la lumină frumuseţile şi bogăţiile precum: datinile şi obiceiurile, portul popular, obiectele de artă populară, instrumentele muzicale, basmele, cântecele şi dansurile, ghicitorile, proverbele şi zicătorile. Specific acestor activități este faptul că oferă posibilități mai largi de cunoaștere nemijlocită a realității și stimulează spiritul de inițiativă.Învățarea cântecului și jocului popular întregește procesul de învățământ dând elevilor posibilități suplimentare de acțiune și manifestări de consolidare a valorilor morale. Concursurile pe diferite teme sunt momente deosebit de atractive și oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să-și valorifice talentul și cu acest prilej copiii se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor asumându-şi responsabilităţi.

164

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Grup folcloric "Mândra Bucovină" de la C.Ș.E.I Suceava Sărbătorile şi aniversările importante din viaţa ţării şi a copiilor sunt un bun prilej de destidere și bună dispoziţie ce dezvoltă copilului sentimentul apartenenţei la colectivitatea din care face parte și formându-i deprinderea de a-şi stăpâni emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.

Marele nostru dascăl Spiru Haret spunea că învătămâtul nostru muzical” nu va fi național si rațional câtă vreme nu va avea ca fundament geniul muzical al poporului nostru” iar în 1866 Titu Maiorescu cerea :” Introducerea cîntecului popular ca materie de studiu în programa de învățământ ”, prevăzând ” deprinderi speciale pentru cunoașterea folclorului național.

Aceste activități dezvoltă capacitatea de concentrare a atenției, duce la scăderea tendințelor ostile, agresive și distructive, normalizează oboseala, stabilizează stările emoționale afective ce favorizează adaptarea și socializarea, componente care stau la baza formării personalitații. Integrarea în colectivitate se face mai ușor prin cântatul in cor deoarece copiii au posibilitatea de a asculta individual ,de a-i asculta și pe ceilalți și de a se sincronizeza cu ei.

Dacă melodia aleasă poate permite si executarea unor mișcări sau pași de dans, atunci se facilitează dezvoltarea atentiei și memoriei prin recunoașterea materialului sonor, a textului, a ideilor iar pe baza unor reprezentări sonore și a memoriei muzicale se dezvoltă imaginația creatoare.

Atragându-i pe copii în activităţi de acest gen le deschidem în viitor noi oportunităţi de integrare în societate facilitând valorificarea talentului şi aptitudinilor muzicale ale unor elevi cu capacităţi deosebite.

Muzica pentru copil este ceva aparte. Melodia si textul capătă prin mișcare - ritm un limbaj aparte..Apelând la suportul muzical, ritmic, putem face ca lumea inconjurătoare care nu prezintă nici un interes pentru copil sa fie asimilată ca un univers aparte. Datorită complexității actului muzical, muzicoterapia favorizează recunoașterea și reproducerea cu ușurință a jocurilor muzicale și a cântecelor.Copiii care cântă mai mult iși formează auzul fonematic mai repede decât alți copii care cântă mai puțin, fapt care îi ajută să discrimineze mai ușor consonanța si disonanța, sa despartă corect în silabe, să scrie mai ortografic ,iar limbajul lor este mai bogat si mai nuanțat.Conținutul educativ al textelor cântecelor îmbogătește orizontul de cunoaștere al copiilor, consolidează și sistematizează cunoștințele despre om, natură, societate,etc.

Jan Amos Comenius afirma în ”Didactica magna” că: ”Este o prioritate a tot ce se naște, faptul că se poate ușor îndoi și forma, când se află la o vârstă mai fragedă, până când cele întărite refuză ascultarea. Copăcelul îngăduie să fie plantat, răsădit, tăiat,încovoiat încoace și încolo, copacul însă în nici un chip.”

165

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Realizarea unui schimb de experienţă în domeniul intercultural şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe de la o zona la alta poate sa-i facă pe copii să dorească ca aceste tradiții să rămână vii peste veacuri și să le facă cunoscute pentru că ele păstrează identitatea noastră culturală.

BIBLIOGRAFIE: Titus Suteu, Cunoașterea si autocunoașterea elevilor, Editura Politica, 1978 IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002

166

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

PARTEA a II-a EXEMPLE DE BUNE PRACTICI Activităţile extracurriculare şi copilul “Şcolii altfel” Profesor AMORĂRIŢI ELENA …………………………………………………………...170 Rolul activităţilor extraşcolare în cazul elevilor cu părinţi divorţaţi Profesor învăţământ primar APOSTOL MARIA ………………………………………….172 Dansul – mijloc de recreere şi socializare a copiilor cu cerinţe educative special Profesor învăţământ primar BADEA GEORGICA Profesor învăţământ primar MIREA MARIANA ……………..…………………………...175 Proiectul educaţional ,,Toţi suntem egali sub soare” Profesor învăţământ primar BALTAG MONICA ………………………………….………178 Proiect: integrarea elevilor romi în activități extracurriculare Profesor BĂDĂRĂU GEORGE ……………………………………………………………182 Valorizarea potenţialului artistic al elevilor prin concursul interjudeţean ”Copilărie în paşi de dans” Profesor învăţământ primar BLOJ LENUŢA ……………………………………………...188 Proiect de activitate extracurriculară „Micii ecologişti” Excursie tematică „Micii ecologişti” Profesor învăţământ primar BREZOVSKY RAMONA Profesor învăţământ primar BORZA IOANA …………………………………………..…193 Imlicațiile activităților extracurriculare în dezvoltarea psihosocială a elevilor cu deficiență de vedere Profesor psihopedagog BURDUHOS VICTORIA ………………………………………...197 Proiect comenius-experiențe active în învățământ Profesor CALISTRU MIHAELA ………………………………………………………….202 Utilitatea parteneriatelor educaționale din cadrul activităților extracurriculare în dezvoltarea socializării la adolescenții cu deficiență de auz Profesor educator CÂMPANU IULIANA ............................................................................204 Proiectul educațional - vârful activităților extracurriculare Profesor învăţământ preșcolar CHIȘ MARIANA ……………………………………….…208 Activităţile extraşcolare – modalitate de socializare şivalorizare a educaţiei – Exemple de bune practici Profesor CÎRSTEA GABRIELA GRAŢIELA ……………………………………………..211 Valorizare si socializare a elevului cu ces prin dans popular Profesor CLIM CRISTINA ...................................................................................................218 Creşterea randamentului şcolar prin practicarea art terapiei şi a ergoterapiei Profesor CORUJAN IOANA Profesor ROTAR ADRIANA ……………………………………………………………...221 Cuvăntul – lumina minţii, bucuria sufletului Profesor CORUJAN IOANA Profesor ROTAR ADRIANA ……………………………………………………………...226 Educaţie ecologică prin activităţi extracurriculare Profesor învăţământ primar COST MIHAELA ANGELA ………………………………...228 Valorizare și socializare prin activități extracurriculare Profesor învăţământ primar COTOS ADRIANA …………………………………….……231

167

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Comunicare în cadrul activităţilor extraşcolare Profesor învăţământ primar COTOS MARINELA Profesor învăţământ primar GAFIŢA VERONICA ………………………………………..236 Suflet de copil proiect educaţional Profesor învățământ preşcolar COZMA IONELA-MARIA …………………….…………238 Rolul proiectului educaţional în dezvoltarea personalităţii copilului Profesor învăţământ primar DIACONU ELENA MIRABELA …………………………...240 Revista școlară – mijloc de valorizare și socializare a elevilor Profesor învăţământ primar DUMITRANA LILIANA Profesor învăţământ primar LUNGOCI DANIELA …………………………………….…245 Jocuri de vară!(Proiect educativ) Profesor GÎLEA ALINA……………………………………………………………………249 Rolul activităţilor extracurriculare în integrarea şcolară şi socială a elevilor cu CES din învăţământul de masă Profesor GÎZA MIHAELA………………………………………………………..………..251 Echipa de elită: părinți-dascăli-elevi Profesor GROZA GIORGIA-VOICHIȚA………………………………………………….254 Importanța activităților extracurriculare Profesor GROZA MIHAELA………………………………………………………………258 Festivalul national de etnografie și folclor,,Balada” Profesor IONESCU OFELIA Profesor învățământ primar SILVIA DOBÂNDĂ …………………………………………261 Școala în culori-Îndrăznește pentru a învinge!

Profesor KADAR IOANA GABRIELA Profesor învăţământ primar RACOLȚA LUMINIȚA GEORGETA.....................................266 Oră extracurs (lecție-conferință-joc didactic) Profesor LARIONESCU CORINA ………………………………………………………...270 Palatul Copiilor-a doua noastră școală Profesor LUNGOCI MIHAI .................................................................................................273 Să ne cunoaștem istoria locală!

Profesor LUP MARIA ……………………………………………………………………..276 Colaborarea cu agenţii economici- un pas către profesionalizarea elevilor Profesor psihopedagog LUPAȘCU GABRIELA MIHAELA ..............................................278 Parteneriat scolar– proiect multilateral comenius derulat de g.p.n. din cadrul scolii gimnaziale c-tin morariu pătrăuti in perioada 2011-2013/puppets with a green mission Profesor învăţământ preşcolar MEŞTERIUC GRATIELA ………………………………..280 Proiect de parteneriat interșcolar ,,Prietenie, Creaţie, Competiţie...”

Profesor învăţământ primar MOISIUC ANGELICA ………………………………………282 Proiect de educație emoțională Profesor învățământ primar PALAGHIANU LAVINIA OCSANA .....................................285 Timpul liber-bucurie pentru mari și mici!

Profesor PAULENCU LILIANA ..........................................................................................288 Activităţile extracurriculare – un alt mijloc de realizare a educației estetice Profesor învățământ primar PARVANA DUMITRA………………………………………294 Proiect educaţional bucuria de a dărui Profesor învățământ primar PERHINSCHI VIORICA- SIMONA ………………………...302 Activităţile extraşcolare – factori esenţiali de integrare socială a tinerilor cu CES Profesor PINTILIE RALUCA FLORENTINA ……………………………………………304

168

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Dezvoltarea personalităţii elevilor prin activităţi extracurriculare Profesor PÎNTEA OTILIA …………………………………………………………………306 Sănătatea-o comoară de preț!-proiect educational Profesor PRIBEAGU ALINA ……………………………………………………………...311 Învățământul tehnic - o perspectivă asupra valorizării prin activităţi extracurriculare Profesor RĂCĂTĂIANU FLORENTINA Profesor inginer materiale MĂRGINEAN MARIA ……………………………………….314 Proiect educațional din cadrul „Noilor educații” – „Pentru o alimentație sănătoasă” Profesor învățământ preșcolar ROBU MIHAELA Profesor învățământ preșcolar PETRARU PETRUȚA ……………………………………320 Proiect educaţional „Copil ca tine sunt şi eu” Profesor psihopedagog SINESCU MIHAELA-LAURA …………………………………..325 Proiect de parteneriat educaţional comunicarea – liantul autocunpoaşterii Profesor ȘANDRU CLAUDIA …………………………………………………………….327 Proiect istoric Voievozii români - apărători ai creştinătăţii Profesor învățământ primar ȚEHANIUC EMILIA ………………………………………..331 Proiect de activitate extracurriculară “Calculatorul, prietenul meu” Profesor VENTER TŰNDE-ERIKA …………………………………………………...….337 Colecţie de bune practici – 2008-2013 Profesor VOINEA MARIA ………………………………………………………………..338 Să ne cunoaștem patria…Proiect de excursie Profesor învățământ primar ZOFOTĂ MARIA-DANIELA ………………………………342

169

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ŞI COPILUL “ŞCOLII ALTFEL” Profesor AMORĂRIŢI ELENA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava Şi-n acest an şcolar - 2013-2014 - săptămâna 7-11 aprilie a fost dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul Programului “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

Astfel, şcoala noastră cea de toate zilele-C.S.E.I. Suceava-, în timpul acestei săptămâni a devenit “Şcoala Altfel”, prin urmare şi elevii noştri au devenit “altfel”: altfel în spontaneitate, în curiozitate, în comportament.

Ca diriginte al clasei a V-a B, am organizat şi desfăşurat diferite tipuri de activităţi care au avut impact pozitiv atât în rândul elevilor cât şi la nivelul unităţii de învăţământ şi comunităţii: activităţi culturale, sportive, de educaţie cetăţenească, de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, de ecologizare şi de protecţia mediului, activităţi de educaţie moralreligioasă etc.

Aceste activităţi au fost organizate sub diferite forme, ca de exemplu: activităţi-concurs, activităţi practice de igienizare şi înfrumuseţare a mediului, ateliere de creaţie, vizite tematice, competiţii, activităţi în parteneriat cu alte şcoli etc.

Ca şi obiective ale activităţilor am urmărit ca elevii: să identifece calităţile mediului, necesare vieţii sănătoase; să sesizeze relaţia dintre om şi mediu, interdependenţa dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii; să-şi dezvolte interesul pentru capodoperele culturalartistice; să devină conştienţi de nevoia de frumos; să contribuie la promovarea culturii; să manifeste spirit de echipă, de competiţie; să exerseze corect, în situaţii date, deprinderi comportamentale de bază; să diferenţieze atitudini civice pozitive/negative, în situaţii socialcontextuale; să dezvolte capacităţi de utilizare a normelor igienico-sanitare prin corelarea deprinderilor greşite şi încurajarea celor corecte; să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea; să perceapă valorile moral-religioase, culturale.

Pe parcursul întregii săptămâni, elevii clasei a V-a B au avut prilejul de a se simţi copii şi de a se manifesta firesc, copilăreşte: s-au întrecut în a aduna câţi mai mulţi saci menajeri de hârtii din curtea şcolii lor şi din împrejurimi, au demonstrat că ştiu să aibă o atitudine ecologică, dând cele mai bune răspunsuri în cadrul concursurilor pe teme eco (obţinând diplome şi 170

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA premii), au “sorbit” cu nesaţ capodoperele literare ale marilor povestitori (Ion Creangă, I.L. Caragiale ş.a.), şi-au sprijinit colegii în competiţiile sportive şi au “luptat” pentru prestigiul şi reuşita propriei echipe; sfatul medicului nu a fost trecut cu vederea ci ascultat cu atenţie, cu interes şi însuşit de fiecare, conştientizând importanţa utilizării normelor igienico-sanitare; cu multă imaginaţie, pasiune şi creativitate au creat şi prezentat costume “eco”, din materiale reciclabile; au exersat deprinderi comportamentale de bază, diferenţiind atitudini pozitive şi negative în situaţii social-contextuale.

Pot spune, ca fin observator a ceea ce s-a derulat în această săptămână, că am perceput copilul “Şcolii Altfel”, ALTFEL: mai dezinvolt, mai încrezător în sine, mai spontan în acţiuni, în intervenţii (orale şi practice), mai dispus spre lucrul în grup, în echipă, mai uimit în faţa neânţelesului, mai curios în faţa necunoscutului, mai şăgalnic chiar decât în mod obişnuit, mai timid decât ar fi fost cazul, uneori; mai atent în a mulţumi pentru o facere de bine decât de obicei; mai dispus în a împărtăşi cu ceilalţi emoţia, bucuria, fericirea…

Pentru că da, am observat copilul “Şcolii Altfel” mai fericit. Pentru unii dintre copiii şcolii noastre aceste tipuri de activităţi au fost oportunităţi de a gusta părticele din frumuseţile naturale, spirituale, materiale ale Sucevei. Pentru că unii dintre ei, n-au avut până acum poate posibilitatea de a servi o prăjitură într-o oarecare cofetărie, n-au avut bucuria de a se da într-un topogan, într-un parc, învăluiţi de soare şi înconjuraţi de mulţime de alţi copii; n-au ştiut până acum poate că ceva anume “nu se face”, când eşti în societate; n-au îndrăznit să păşească pragul Bisericii, pentru a vorbi în taină cu Dumnezeu; nu s-au simţit poate până acum stânjeniţi de propria ţinută, ruşinându-se că este uşor ponosită, mai mult sau mai puţin demodată sau sărăcăcioasă, din material prost, comparându-se cu alţi copii pe care i-au întâlnit…

Şi totuşi, dincolo de aparenţe, pentru mine ceva nu-i diferenţia deloc de ceilalţi: bucuria care li se scălda pe chip, în zi senină şi însorită de primăvară. Erau copii, copiii “Şcolii Altfel”, Şcoală care le-a bucurat sufletele, pe banii “doamnelor”… .

171

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN CAZUL ELEVILOR CU PĂRINŢI DIVORŢAŢI

Profesor învăţământ primar APOSTOL MARIA Şcoala Gimnaziala Borleşti, jud. Neamţ Motto:,,Să nu-i educam pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ (Maria Montessori) Argument Pe parcursul anului şcolar, am desfăşurat împreună cu grupul ţintă de elevi ce au părinţii divorţaţi diverse activităţi extracurriculare. Colegii au fost receptivi iniţiativei mele de a lucra cu aceşti elevi, asigurându-mi timpul necesar şi tot sprijinul. Părinţii şi-au exprimat acordul implicării activ-pariticipativ în cadrul programului. Elevii au participat la toate activităţile extracurriculare propuse. Acestea au contribuit în planul dezvoltării şi afirmării personale.

Timpul liber petrecut în mod plăcut i-a ajutat să depăşească traumele provocate de divorţul părinţilor. Am constatat că modul de prezentare şi realizare (am inclus şi metode active) a acestor activităţi sunt o sursă de valorificare a potenţialului transgeneraţional, de asigurare a unei sinapse între eul schematic şi cel aschematic pe scara valorilor fundamentale ale sensului vieţii. Curiozitatea şi sensibilitatea la oportuniăţile oferite de contacte noi şi contexte variate au sculptat eul social şi sinele, asccendent. Atmosfera în care am lucrat le-a oferit libertate săşi exprime ideile, realizând astfel o parte importantă în promovarea potenţialului creativ. Locul de desfăşurare şi modalităţile de realizare diversă a acestor activităţi a optimizat stima de sine, mecanismul adaptării sociale. Abordarea unei situaţii noi dintr-o altă perspectivă ne permite să ne schimbăm reacţiile, să dezvoltăm comportamente noi, mai adecvate şi să obţinem o integrare socială mai bună.

Scop: dezvoltare optimă socio-emoţională în vederea creşterii randamentului şcolar Obiectivele generale urmărite pe parcursul desfăşurării programului de activităţi extracurriculare, în anul şcolar 2012-2013: Creşterea încrederii în forţele proprii şi dezvoltarea stimei de sine.

Să se concentreze pe ceea ce simt şi să poată folosi cuvântul:”eu”.

Formularea unor aşteptări realiste şi să accepte faptul că nu trebuie să fii perfect pentru a te simţi bine sau de a reuşi în viaţă.

Să cunoască obstacolele care îi împiedică să fie asertivi.

Să împărtăşeasca cu ceilalţi din propria lor experienţă.

Dezvoltatea relaţiilor de comunicare cu ceilalţi.

Să spuna “nu” în diferite situaţii fară a avea sentimente de vinovăţie.

Stimularea capacităţilor creatoare prin antrenament creativ.

Dezvoltarea simţului practic şi a simţului estetic.

Valorizarea elevilor în funcţie de capacităţile şi abilităţiile personale.

Resurse umane: elevi, cadre didactice, consilier educativ, părinţi, bunici, preotul paroh, directorul unităţii şcolare, asistent social, comunitate.

Durata: septembrie 2012 - iunie 2013 Conţinutul programului de activităţi extracurriculare: a.

Proiectul lectoratului cu părinţii – Rolul familiei în educarea copilului; b.

Proiect de parteneriat educaţional şcoală – biserică ,, Micul creştin’’; 172

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA c.

Proiect educaţional ,,1 Decembrie’’; d.

Parteneriat între şcoli ,,Punţile prieteniei’’; e. Şezătoare la bojdeucă f.

Să ştii mai multe, să fii mai bun! g.

Concurs cultural-artistic judeţean ,,muguraşi de primăvară’’ h.

Excursie de studiu i.

Alte activităţi (serbări şcolare, concursuri şi activităţi la nivel de şcoală, drumeţii, etc.)

Evaluare: diseminare la nivelul comisiei metodice, consiliului profesoral, lectoratului cu părinţii.

Rolul activităţilor extracurriculare în educarea copilului Activitățile extracurriculare influențează în mod direct dezvoltarea personalității elevilor prin faptul că sunt apreciate și accesibile sufletelor acestora și, constituie totodată o poartă, un instrument eficace de stimulare a potențialului creativ şi de petrcere a timpului liber.

Dinamizarea individuală a acestui potențial creativ se realizează și prin adoptarea de către cadrul didactic a unei atitudini de încurajare a oricărei manifestări creative a elevilor săi. ,,Deținerea de competențe creative exprimate într-un comportament creator recurrent” este necesar și absolut util în activitățile de acest gen. Întotdeauna o conduită creativă a formatorului promovează invățarea autointenționată și o atmosferă neautoritară, deschisă și egală tuturor școlarilor. El încurajează procesul gândirii creatoare și îi îndeamnă pe elevi să lucreze suplimentar, să acceseze și să valorifice informațiile ce-i satisfac treptele devenirii personale.

Deasemeni, acesta schimbă caracterul evaluării și încurajează permanent elevii. Induce încrederea în forțele proprii, inițiativă, responsabilitate, libertate de idei și opinii. Conduce la crearea unui climat socio-afectiv favorabil tendințelor creative ale elevilor.

Antrenamentul creativ se valorifică foarte bine prin intermediul activităților extracurriculare. Aceste programe stimulează crearea de soluții originale, interpretarea și explorarea cunoștințelor posedate. În timpul activităților în grup, teama de critică, blamare a ideilor, părerilor se înlătură în favoarea exprimăriii libere, a nonconformismului și ascultării active a celorlalți. Școala nu poate oferi satisfacție totală setei de investigație și cutezanță creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească spectrul valorilor, competențelor, a aptitudinilor pentru a se putea adapta cerințelor societășii contemporane în continuă schimbare. M.E.C.T.S a introdus o săptămână dedicată special activităților extracurriculare în cadrul programului numit Să ştii mai multe, să fii mai bun! Scopul acestui program este implicarea elevilor, cadrelor didactice, părinților, partenerilor, etc. în activități care să corespundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.

Serbările școlare au un caracter stimulator pentru micii artiști. Cu fiecare generație am căutat să descopăr și să cultiv talentele copiilor, calitățile de ritm, grație, armonie, găsind pentru fiecare un rol. Prin conținutul lor bogat și diversificat al programului care îl cuprinde, serbarea școlară promovează interesele și gusturile scolarilor. Aceasta evaluează talentul, surprinde munca și priceperea, transformă, modelează suflete, implică cooperare și spirit creator.

Eforturile depuse de elevi pentru transpunerea acțiunilor, faptelor într-o modalitate de comunicare angajează procese și operații mintale, trăiri afectiv-emoționale și capacități expresionale, care se înscriu cu contribuții importante la dezvoltarea potențialului creativ al elevilor.

Excursia prilejuiește însușirea unei experiențe sociale importante dar, și îmbogățirea orizontului cultural științific, implicit cultivarea gustului estetic. Presupune documentare, prelucrare a regulamentului din partea cadrului didactic.

173

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Concursurile școlare pe diferite teme constituie momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă elevului posibilitatea utilizării potențialului intelectual, fizic, social, creativ, emoțional în scopul dezvoltării personale și afimării sale în mediul școlar, dar și în societate.

Lectura constituie o modalitate de a satisface curiozitatea, de a dezvolta și îmbogăți vocabularul. Efectele studiului individual conduce la rezolvarea situațiilor problemă în mod creator și original, precum și la ascensiune pe scara valorilor, succes școlar. Un eseu, un referat, o compunere, un articol, etc. va fi ușor de realizat atunci când ai avut contact direct cu biblioteca școlară sau virtuală. Și cine știe, poate mai târziu, el însuși va fi un promotor al cuvântului...

Parteneriatele sunt o formă de învățare activă și atrăgătoare pentru copii, mai ales prin elementul de noutate pe care îl aduc în orice tip de activitate de acest fel; însă nu trebuie ignorat nici impactul puternic asupra capacității de relaționare între elevii implicați, care dobândesc astfel o bogată experiență de colaborare și comunicare interumană.

Prietenia este astăzi ce este ecologia pentru natură. Proiectul Punţile prieteniei ce se derulează de doi ani școlari vizează stabilirea de relaţii de prietenie prin descoperirea spontaneității și originalității elevilor noștri. Sub deviza să acceptăm să învățăm de la alții pentru că învățăm mai bine dacă-i învățăm pe alții, proiectul se bazează pe faptul că schimbul de idei și de sentimente între oameni a fost totdeauna calea spre succesul personal și cheia unei vieți frumoase împlinite.

Organizarea de întâlniri cu oameni de cultură, de știință, de artă, politici ori alte personalități importante din diverse domenii de activitate pot trezi vii interese pentru problemele ce-i preocupă, lărgindu-le orizonturile cunoașterii, experiența de viață și cultivând câmpul fanteziei creative.

Jocul din cadrul șezătorilor oferă copilului șansa de a combina și recombina inventiv reprezentările de care dispune propriile sale imagini. Îi permite să întrețină o legătură permanentă cu realitatea cotidiană, să-i înțeleagă mai bine exigențele și să acționeze în modul său propriu și creator, în mediul in care își desfășoară activitatea, în societate.

Proiectele tematice prin conținutul bogat informațional ce se vehiculează și caracterul practic-aplicativ constituie o oportunitate de cultivare a imaginației, a creativității, a experienței și a dezvoltării personale. Modul de realizare și prezentare a proiectului pe cale indepentă în mod inedit (individual, în perechi, în echipe, pe grupe) constituie o reflecție a gândirii creatoare și a unei relații de comunicare și relaționare de excepție.

Activitățile din cadrul cercurilor sau centrelor sociale sunt reale posibilități de excelare și de promovare a capacităților psiho-fizice și intelectuale ale elevilor. Talentul își găsește terenul propice. Elevul aprofundează domeniul în care se simte în siguranță și care îi face plăcere. Pasiunea își găsește valențele. Progresul și succesul este în deplină asensiune.

Totul se bazează pe muncă, perseverență și seriozitate dar, și sprijin moral, susținere din partea familiei.

O altă modalitate de învăţare, de exprimare a capacităţii creative, a originalităţii este şi portofoliul definit ca o colecţie de lucrări ale elevilor constituită cu scopul de a identifica eforturile, progresele şi rezultatele acestora în cadrul unei discipline. Colecţia trebuie să reflecte participarea elevilor la selectarea temelor, criteriile de selecţie, judecăţile de valoare despre materialul sistematizat şi părerea personală despre conţinut. Portofoliile au avantajul de a oferi informaţii despre creatorii lor într-o măsură imposibil de atins prin metodele tradiţionale. Ele devin instrumente educaţionale care permit elevilor să-şi asume responsabilitatea şi îi încurajează să-şi controleze creaţiile. Valorificând învăţarea individuală, portofoliile devin o fereastră spre mintea elevilor şi o cale de înţelegere a procesului educaţional. Dacă sunt alcătuite cu acurateţe, portofoliile îmbină cunoaşterea cu sistematizarea, componenta instrucţională curriculară cu creaţia.

174

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Activitățile extracurriculare sub orice formă de manifestare (disciplinară, intradisciplinară, pluridisciplinară, transdisciplinară) apar ca o consecință logică a integrării tuturor tipurilor de conținuturi. Acest mod de abordare a educației oferă celor care învață nu numai cunoștințe, ci și elemente de interpretare, înțelegere, care conduc la dorința de perfecționare.

Prin programul propus am reuşit dezvoltarea de abilităţi ce întâmpină nevoile emoţionale şi de relaţionare a subiecţilor. În comparaţie cu starea iniţială a elevilor, la evaluarea finală a acestora am constatat că demersul a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea profundă a fenomenului de divorţ din perspectiva activităţii şcolare copilului şi reducerea consecinţelor acestuia asupra copiilor, constituind totodată o premisă a formării unei generaţii tinere echilibrate şi adaptate la condiţiile şi cerinţele societăţii actuale. În concluzie, etapa şcolarităţii mici însemnată de schimbări în viaţa afectivă şi socială a copiilor, consilierea educaţională a elevilor cu părinţi divorţaţi ori separaţi din punctul de vedere al cadrului didactic presupune activităţi prin care sunt exersate achiziţii psihocomportamentale fundamentale a căror calitate va influenţa dezvoltarea emoţională optimă, una din componentele esenţiale ale adaptării sociale, mijlocul de sensibilizare şi de modelare a personalităţii în devenire. Învăţătorul poate avea un impact extraordinar nu numai asupra reuşitei şcolare, dar şi asupra atitudinii faţă de valorile spirituale sau culturale şi asupra viziunei dezvoltării personale în viaţă.

BIBLIOGRAFIE: Mariana Calushi, Felicia Iuroaia, (coord.), (2011), Consiliere educațională și intervenție în practica școlară, Editura Performantica, Iași Cosmovici A., Iacob L., 2005 Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, cap. ,,Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală” Revista ,,Interferente didactice”, anul VI, nr. 3/2009, Editura Corgal Press, Bacău, art. ,,Rolul serbărilor şcolare în educarea elevilor din ciclul primar” Revista ,,Învăţământul primar”, nr.2-3/2001, Editura Discipol, Bucureşti, art. ,,Priorităţi ale activităţilor educative şcolare şi extraşcolare” Revista ,,Învăţământul primar”, nr.1/2002, Editura Discipol, Bucureşti, ,,Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extraşcolare” ,,Revista de Pedagogie”, nr.7-8, 1992, Tomşa Gheorghe, ,,Dimensiunile creativităţii.

Cultivarea creativităţii la şcolari în procesul de învăţământ” DANSUL – MIJLOC DE RECREERE ŞI SOCIALIZARE A COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE Profesor învăţământ primar BADEA GEORGICA Profesor învăţământ primar MIREA MARIANA Şcoala Gimnazială Nr. 1 Mogoşoaia, jud. Ilfov Fiecare copil trebuie să aibă şanse egale la educaţie. Şcoala este principala instanţă de socializare a copilului. Integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanţă fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viaţa comunitară prin formarea unor conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi calităţi favorabile acestui proces. Pentru a socializa trebuie: 175

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  

Să beneficieze de intervenţie individuală; Să participe la activităţile de grup. În procesul instructiv-educativ, valorizarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor devine o componentă definitorie care poate asigura succesul învaţării şi integrării. În procesul de valorizare şi valorificare a capacităţilor fiecarui elev, un rol esenţial îl are stimularea motivaţiei pentru a învata, care poate însoţi succesul şcolar, satisfacţia şi chiar performanţa. Motivaţia intrinsecă este cea care poate mobiliza elevul să treacă la acţiune- să înveţe şi să acumuleze cunoştinţe utile.

Legată de motivaţie, o dimensiune a interesului pentru învaţare este curiozitatea.

Sarcina majoră a instruirii rezidă în a educa şi a creşte curiozitatea elevilor şi de a o cultiva considerând-o potenţial motiv de învăţare. Oferirea unor stimuli inediti, dar nu foarte diferiţi de ceea ce ştiu deja elevii, stimulează mult curiozitatea. Elevii demotivaţi ,şi cărora li se întăreşte sentimentul de incompetenţă la şcoală şi acasă ,se poartă ca nişte perdanţi, lipsindule plăcerea de a învaţa, de a comunica şi chiar de a se bucura de statutul de şcolar.

Promovarea şi susţinerea copiilor cu CES este o experienţă unică, o luptă continuă împotriva refuzului şi a respingerii..În dorinţa de a depăşi această situaţie, ne-am propus crearea a două echipe de dansuri, numite “,“Românaşul”, “Ritmic dance” formată din copii cu CES, care au dovedit reale înclinaţii artistice, în scopul valorizării şi exploatării aptitudinilor lor, în vederea recreerii şi socializării. De cele mai multe ori, aceşti copii sunt excluşi de la activităţile extracurriculare, ajungându-se uneori la izolarea lor faţă de comunitate. În acest sens, am iniţiat un proiect intitulat ‘Caravana dansatorilor”.Este un proiect ce doreşte să atragă atenţia comunităţii asupra problematicii elevilor cu cerinţe educative speciale, propunându-şi să fie un sprijin în procesul de recuperare şi integrare a acestora, prin organizarea unor activităţi extracurriculare care să le pună în valoare abilităţile artistice de care dispun şi să-i promoveze în comunitatea şcolară şi locală. Acest proiect urmăreşte:  Cooperare instituţională: identificarea unor perspective de parteneriat şi colaborare interinstituţionale privind reale oportunităţi de dezvoltare a ofertei educaţionale, servicii educaţionale şi consiliere, proiecte şi parteneriate interşcolare prin dezvoltarea spectrului de activităţi extracurriculare şi extraşcolare.  Socializarea copiilor: asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie din şcolile de masa, deschiderea copilului către ceilalţi, stabilirea de relaţii interpersonale, asigurarea de şanse egale pentru toţi copiii şi dobândirea de experienţe diferite în dezvoltarea copilului.  Comunicare şi experienţe comune: discuţii şi observări tematice purtate cu şcolarii şi cadrele didactice, trăirea de experienţe comune, dobândire şi transfer de cunoştinţe prin activităţi de socializare, de cunoaştere şi culturale.

Prin acest proiect ne-am propus descoperirea dansului de către cursanţi ca: mijloc de recreere / socializare şi de modelare fizică, mijloc care contribuie la formarea simţului estetic, mod de exprimare artistică personală, diversificarea formelor şi a mişcărilor de dans.

Copiii au fost selectați în funcție de abilităţile de dans şi au început pregătirea performanţelor artistice din noiembrie 2013, realizând

176

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA două antrenamente săptămânal. În momentul de faţă, pentru participarea la aceste activităţi sunt două grupuri participante.

Prin activităţile desfăşurate au avut ocazia să cunoască lumea dansului, a comunicării multiculturale şi a spectacolului. Copiii au vârste cuprinse între 7 ai 11 ani şi doresc să-si dezvolte cunoștințele şi abilitățile de dans, comunicarea interpersonala, lucrul în echipă. De asemenea, în funcție de performanţe au avut ocazia să participe la spectacole şi/sau competiții naționale. Acest aspect, de a participa la un concurs naţional, aduce oportunitatea copiilor de a se cunoaște şi a-si dezvolta abilitățile de comunicare, leadership, lucru în echipă.

Dansul este acea euforie pe care nu oricine o simte, ci doar acela care investeşte pasiune în bucuria de a se mişca în ritmurile muzicii. Acest talent îi ajută pe aceşti copii să-şi evidenţieze frumuseţea sufletului, chiar prin dans. Împărtaşesc lumii întregi nevoia de încurajare a propriului EU, de a fi apreciaţi, de a fi admiraţi, de cultivarea a unor aptitudini.

Participarea copiilor a avut un impact pozitiv asupra performanţelor copiilor şi a dezvoltării lor. Pe lângă aceasta, s-a creeat o echipă puternică care va reprezenta Mogoşoaia şi cu alte ocazii, dezvoltându-şi o imagine frumoasă pe plan local, judeţean, naţional.

Un impuls şi sprijin a venit din partea autorităţilor locale care ne susțin prin parteneriatul lor. Dorim ca aceşti copii să aibă parte de o experiență valoroasă pentru ei şi săsi pună în valoare talentul şi abilităţile dezvoltate prin participarea la cât mai multe activități şi proiecte de acest gen.

BIBLIOGRAFIE: Kameenui, Edward J. Deborah C. Simmons, Către incluziunea cu succes a elevilor cu dizabilităţi: arhitectura instrucţiei; tradusă şi publicată de Fundaţia de Abilitare "Speranţa" Timişoara, trad: Ionela Mihăilă, 2008.

177

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PROIECTUL EDUCAŢIONAL ,,TOŢI SUNTEM EGALI SUB SOARE”

Profesor BALTAG MONICA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava În anul 2000 a fost lansat la nivel naţional programul de modernizare a învăţamântului special denumit ,,Inrtegrarea şi reabilitarea în/prin comunitate a copiilor cu deficienţe’’;acest program a venit cu două perspective de noutate care îl diferenţiază de alte programe lansate în în sistemul nostru de învăţământ: un alt fel de elev şi un altfel de organizare a acţiunii de învăţare,reabilitare,integrare,socializare şi recuperare.

Din această perspectivă a apărut tendinţa de a înlocui expresia învăţământ special cu aceea de educaţie specială,după cum este posibil să înlocuim şi sintagma copil/elev deficient cu aceea de copil/elev cu dificultăţi de dezvoltare/învăţare,sau elev cu cerinţe educative speciale.

Obiectivul fundamental al educaţiei speciale este integrarea/incluziunea copiilor cu deficienţe în comunitate,educaţia incluzivă având ca principii două idei ce pot fi sintetizate astfel: • toţi copiii trabuie să înveţe împreună, indiferent de dificultăţile pe care le întâmpină şi de diferenţele dintre ei; • accesul la educaţie este în mod egal pentru toţi copiii.

Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină prioritară a şcolii de azi. Poziţia cadrului didactic se impune a fi reorientată, el trebuind să manifeste un comportament deschis, o atitudine pozitivă, promovând o învăţare interactivă şi stimulând potenţialul creator al elevilor săi. Învăţarea interactiv-creativă presupune procesul evolutiv bazat pe receptivitatea fată de experienţe noi, rezolvate prin explorare, deducţie, cu accent pe realizarea conexiunilor dintre sensuri şi solicitând o profundă implicare intelectuală, afectivă şi voliţională.

Educaţia nu se mai poate reduce la instruirea de tip şcolar şi instituţiile de învăţământ ar pierde dacă s-ar izola de cotextul cultural – educativ. De aceea, cadrul formal trebuie să furnizeze ocazii pentru valorificarea informaţiilor achiziţionate în afara lui, chiar integrand o parte din conţinuturi. Astfel, educaţia nonformală şi informală trebuie să răspundă diversităţii de nevoi, interese, aspiraţii ale educabililor, asigurând coerenţa actului educaţional.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educational, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necessitate.

Iată de ce, atenţia şcolii şi a slujitorilor ei trebuie să fie îndreptată şi spre activitatea de proiectare a activităţilor din afara spaţiului şcolar, cu accent pe maximizarea potenţialului fiecărui educabil pentru a se integra cu succes în viaţa socială şi pentru a–i facilita accesul post şcolar la învăţarea pe tot parcursul vieţii, stimulând libera şi deplina dezvoltare a personalităţii fiecăruia.

La nivelul pedagogiei practice, deschiderea spre nou, încorporarea noutăţilor, ideile şi modalităţile de lucru creative, sunt cerinţe pentru obţinerea unor rezultate calitative superioare.

Noutăţile devin operante prin activitatea dascălului, inclusiv prin experienţa şi calităţile sale personale. Prin urmare, este esenţială deschiderea spre nou a acestuia, dorinţa permanentă de autoinstruire şi perfecţionare.

Curricullum adaptat este în strănsa legatură cu noţiunea de curricullum diferenţiat, în sensul că diferenţierea presupune implicit, şi o adaptare a conţinuturilor, mijloacelor şi tehnicilor de lucru în activitaţile instructiv-educative. Această noţiune se potriveşte mai bine 178

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA în contextul educaţiei integrate, unde adaptarea conţinuturilor la o categorie anume de elevi cu cerinţe educative speciale are în vedere atât volumul de cunoştinte, cât mai ales procesele psihice şi particularităţile funcţionale ale sistemului nervos la elevii cu cerinţe speciale.

Proiectarea unui învaţamânt diferenţiat pune la grea încercare creativitatea cadrului didactic şi presupune valorificarea tuturor formelor de organizare a corelaţiei profesorelev,vizând,,adaptarea acţiunii instructiv-educative la particularităţile psihofizice ale fiecărui elev în parte,pentru a asigura o dezvoltare integrală optimă şi o orientare eficientă aptitudinilor proprii,cu scopul integrării creatoare în activitatea socială’’. [Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.]

Metodele activ-participative utilizate în procesul instructiv-educativ permit elevului satisfacerea cerinţelor educaţionale prin efort personal sau prin colaborare cu alţi colegi.În contextul educaţiei speciale,aceste metode constituie o resursă importantă în proiectarea activităţilor educative deoarece stimulează şi dezvoltă foarte mult învăţarea prin cooperare,facilitând astfel comunicarea,socializarea,relaţionarea,colaborarea şi sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau explorarea unor teme noi;se facilitează în acest mod cunoaştera reciprocă dintre elevi ,precum şi integrarea copiilor cu nevoi speciale în colectivul clasei.Aceste metode dezvolta şi o serie de aptitudini şi capacităţi referitoare la spiritul de toleranţă, ascultarea activă,luarea deciziilor,autonomia personală,responsabilitatea şi participarea socială,formarea opiniilor şi înţelegerea corectă a realităţii.

Printre metodele şi procedeele de învăţare prin cooperare care au fost aplicate cu mare eficienţă şi în condiţiile educaţiei incluzive sau la activităţile educative cu elevii care prezintă cerinţe speciale în educaţie se numără şi următoarele: Brainstorming – ul, Sudiul de caz, Activitatea dirijată de citire–gândire, Turul galeriei, .Masa rotundă/Cercul, Gândiţi /lucraţi/ comunicaţi, Starea vremii, Simularea, Exerciţiul de conştientizare a trebuinţelor.

Proiectul educaţional TOŢI SUNTEM EGALI SUB SOARE, la care participă elevi şi cadre didactice de la CSEI Suceava şi Scoala cu clasele I-VIII,Liteni –Suceava, răspunde nevoii de a organiza activităţi care să urmărească îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, prin achiziţionare de noutăţi, dezvoltarea şi lărgirea orizontului lor cultural, participarea activă, conştientă şi responsabilă la propria formare, contactul cu lumea reală, observarea şi studierea fenomenelor în condiţii naturale şi sociale, dezvoltarea deprinderii de a se descurca într-un mediu diferit, să formeze şi să consolideze atitudini şi convingeri. Întreaga paletă de activităţi se desfăşoară respectând particularităţile de vârstă ale copiilor şi utilizând o serie de resurse materiale şi umane variate pentru realizarea în condiţii corespunzătoarea a activităţilor propuse.

Dincolo de toate acestea, trebuie să accentuăm esenţa proiectului – socializarea, prin adaptare la celălalt, prin respectarea regulilor de grup. Copiii învaţă să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi, mai ales, să se bucure împreună. Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în miniaturăActivităţile extracirricullare nu se pretează la metode tradiţionale,cele mai eficiente,în atingerea obiectivelor propuse,s-au dovedit a fi cele interactive de grup,de tipul învăţare prin cooperare,jocuri de rol,dezbateri.Nici o metodă nu este infailibilă sau perfectă,depinde de ingeniozitatea fiecăriu profesor de a o utiliza,de a-i găsi cele mai bune posibilităţi de angajare în activizarea elevilor.

Pentru atingerea obiectivelor propuse în acest proiect educaţional,alături de conversaţie, expunere,vizita,ziua porţilor deschise sau realizarea de postere,am folosit şi câteva metode de facilizare a interacţiunii şi comunicării dintre elevi,numite şi exerciţii de încălzire sau de spargere a gheţii.

179

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Portocala (Mingea) este aruncată de la un elev la altul iar acesta trebuie să spună cum se simte, ce evenimente importante i s-au întâmplat în ultimul timp, restul copiilor punând întrebări, încurajându-l.

Prin metoda Floarea elevul oferă unui coleg o floare şi spune câteva lucruri pozitive despre el: ,,Eu cred despre tine că eşti ......’’Jocul se încheie când toţi elevii au primit o floare.

O metodă de spargere a gheţii este şi Maşina de spălat, prin care elevii ,aliniaţi pe două rânduri paralele,vor acorda complimente şi strângeri de mână la 3-4 elevi care trec prin mijloc.Astfel spălat,copilul iese din tunel stralucitor şi fericit.

Prieteniile dintre copiii celor două şcoli s-au legat mai uşor şi datorită metodei Oglinda.

Se lucrează în perechi: un copil de la o şcoală este oglinda, iar altul de la şcoala parteneră este persoana.Când persoana se mişcă oglinda trebuie să facă acelaşi lucru.

O atmosferă de destindere am creat aplicând metoda Ghicirea cuvântului; un elev se gândeşte la un cuvânt, iar colegii trebuie să-l identifice prin întrebări deschise sau închise.

Pantomima este o metodă pe care am aplicat-o după o activitate mai obositoare; elevii trebuie să exprime prin limbaj nonverbal diferite roluri primite de la profesor, ceilalţi colegi urmând să ghicească ce rol a interpretat. În una dintre intâlnirile colectivelor partenere în parteneriat,am organizat un atelier de lucru pentru realizarea unor colaje şi desene de Paşti .Produsele au fost expuse iar elevii au făcut turul galeriei pentru a examina ,discuta şi evalua fiecare lucrare.

Împreună, copii normali şi copii cu dificultăţi de invăţare, români şi rromi, creştini, penticostali şi catolici, am vizitat Fabrica de pâine ,,MOPAN’’ Suceava, iar de Ziua porţilor deschise am urmărit demonstraţia pompierilor de la I.S.U Suceava. În cadrul acestui proiect, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, elevii claselor a II a A şi B şi cei din clasa a VII a C de la C.S.E.I. Suceava au mers cu colinda la Şcoala Gimnazială Moara Nică şi cu la Şcoala clasele I-VIII, Liteni-Moara. Trebuie să precizez că grupul colindătorilor de la C.S.E.I Suceava este format din copii cu deficient mintale moderate, un copil autist, un copil cu sindromul Down, copii români şi rromi, totodată creştini sau penticostali.

Activităţile au urmărit următoarele obiective: - să faciliteze integrarea copiilor şi să încurajeze spiritul de iniţiativă; - să cunoască regulile de bază ale comportamentului în societate; - să-şi împărtăşească realizările deosebite; - să-şi manifeste bucuria de a ajuta, de a colabora; 180

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - să promoveze datinile, obiceiurile şi credinţele româneşti, dansul şi cântecul popular prin diverse modalitãţi şi forme de manifestare; Pentru aceşti copii, orice vizită la elevii din aceste două şcoli - deveniţi prieteni ca urmare a activităţilor derulate pe parcursul a doi ani – este o mare bucurie.

La Şcoala Gimnazială Moara Nică au cântat colinde şi cântece pentru Moş Crăciun, apoi au confecţionat împreună brăduleţi pentru pomul de iarnă .S-au ajutat unii pe alţii în muncă şi au demonstrat că fiecare copil are două mâini dibace şi că nu au prejudecăţi: muncesc şi se distrează împreună chiar dacă sunt puţin diferiţi.Au primit ca răsplată nuci şi covrigei, după datina străbună, şi au oferit podoabe pentru pomul de iarnă, confecţionate de ei.

La Şcoala Liteni-Moara copiii şi părinţii lor au primit colindătorii ca într-o mare familie.

Au cântat toate colindele şi urăturile pe care le-au ştiut, au jucat jocuri, au dansat şi au mâncat bunătăţi fără să ţină seama de coeficientul de inteligenţă sau de apartenenţa etnică şi religioasă.Şi-au împărţit unii altora daruri cu mândria că acestea au fost confecţionate chiar de ei, la orele de abilităţi practice.

Nu ştiu dacă copiii noştri au avut un Craciun fericit cu familiile lor, dacă au avut ce pune pe masă, dacă au avut căldură şi linişte în casele lor; ştiu însă că noi, profesorii lor, împreună cu colectivele şcolilor partenere, leam dăruit multă bucurie prin aceste activităţi.Am văzut aceasta în ochii lor, în felul de se purta, în dezinvoltura cu care s-au integrat, în tristeţea din suflet atunci când a venit momentul plecării.Au dăruit şi au primit cu aceeaşi bucurie.Aceea a fost magia Crăciunului, magia Naşterii Domnului!

181

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Copiii ne-au demonstrat, încă o dată, egalitatea de şanse cu care ne naştem:fie că suntem normali sau avem deficienţe intelectuale minore, fie că suntem români sau rromi, ortodoxi, penticostali sau catolici, TOŢI SUNTEM EGALI SUB SOARE!

BIBLIOGRAFIE: Cucoş, C.,- Psihopedagogie, Editura Polirom,Iasi,1996.

Gherguţ, Alois-Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Bucureşti, 2005 Stoica Ana - Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993; Vântur T , Bevzan.L – Ghidul profesorului diriginte, Editura ,,George Tofan”, Suceava, 2007

PROIECT: INTEGRAREA ELEVILOR ROMI ÎN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE Profesor BĂDĂRĂU GEORGE Școala Gimnazială nr.1 Lunca Cetățuii, comuna Ciurea, jud. Iași

a) Date privind aplicantul: Numele şi prenumele: BĂDĂRĂU GEORGE Statut: profesor titular Specializarea/Funcţia: limba şi literatura română / profesor Gradul didactic: grad didactic I, profesor doctor b) Titlul proiectului: Prietenie, toleranţă şi fair -play în clasele cu elevi români şi romi. c) Unitatea de învăţământ: Şcoala Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, judeţul Iaşi d) Grupul-ţintă: elevi din clasele I-VIII de la şcolile Lunca Cetăţuii şi Zanea, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor locale. e. Diagnoza relevantă pentru realizarea obiectivelor proiectului, la data depunerii proiectului: Descrierea succintă a grupului-ţintă selectat în urma diagnozei.

GRUP-ŢINTĂ PRINCIPAL Elevii de etnie rromă de la Şcoala Lunca Cetăţuii şi Şcoala Zanea care se înregistrează cu absenţe multe de la programul şcolii, au rezultate scăzute la învăţătură. Dezinteresul părinţilor acestor copii faţă de şcoală se răsfrânge asupra elevilor care abandonează cursurile.

GRUP-ŢINTĂ SECUNDAR - părinţii copiilor rromi, care sunt neştiutori de carte sau au o pregătire şcolară insuficientă, părăsesc pe diverse perioade comunitatea în interes de afaceri, manifestă un interes scăzut pentru educarea propriilor copii prin şcoală, respectarea unor tradiţii specifice care conduc la întreruperea frecventarii şcolii.

- cadrele didactice, pentru a cunoaşte semnificaţia termenilor: interculturalitate, cultură şi reciprocitate, să lucreze în echipă, să favorizeze învăţarea prin cooperare, să se simtă responsabili şi valorificaţi ca membri ai unei echipe, să aplice criterii estetice şi morale în aprecierea valorilor, să înveţe pe elevi să respecte datinile, obiceiurile şi tradiţiile naţionale, să 182

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA manifeste interes şi curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de viaţa copiilor din alte spaţii culturale.

- reprezentanţi ai instituţiilor locale, care vor dobândi abilităţi de colaborare, vor putea folosi experienţa dobândită în derularea altor proiecte. f) Justificarea necesităţii implementării proiectului: Intenţia proiectului este de a asigura o frecvenţă mai bună a elevilor de etnie rromă la şcoală, prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, dar şi deschiderea spre alte formaţiuni socio-culturale, pentru o educaţie multiculturală (demersuri antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative), o nouă abordare a orizontului valorilor, pregătirea grupului-ţintă principal pentru a percepe, a accepta, a respecta şi experimenta alteritatea, formarea unei conştiinţe europene, cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare, dezvoltarea unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, formarea elevului rrom încât să devină o persoană deschisă către ceilalţi, conştientă de valoarea pe care o au ceilalţi şi capabilă să contribuie la dezvoltarea comunităţii din care face parte. g. Obiectivul general: (în acord cu proiectul de dezvoltare instituţională al Unităţii de învăţământ/Unităţi conexe/Casei corpului didactic/Inspectoratului şcolar).

Integrarea elevilor rromi în societate prin educaţie şi cultură. h) Obiectivele specifice (SMART) Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar Cunoaşterea şi respectarea culturii, a tradiţiilor şi a stilurilor de viaţă ale comunităţilor etnice Aplicarea criteriilor estetice şi morale în aprecierea valorilor Educaţia prin şi pentru diversitatea culturală şi religioasă Formarea unei conştiinţe europene Dezvoltarea abilităţilor de convieţuire în armonie cu celelalte etnii Educaţia pentru viitor în concepţia Comisiei UNESCO Stimularea spiritului de echipă şi a sentimentului solidarităţii umane. i) Rezultate anticipate (măsurabile) pe fiecare obiectiv specific: La sfârşitul proiectului, urmărim ca elevul să devină: - persoană deschisă către ceilalţi, conştientă de valoarea pe care o au ceilalţi şi capabilă să contribuie la dezvoltarea comunităţii din care face parte; - o persoană care construieşte relaţii cu ceilalţi, în spiritul solidarităţii şi toleranţei; - o persoană care doreşte să comunice şi caută soluţii de rezolvare a problemelor; - o persoană care are principii de viaţă, capabilă să dialogheze cu ceilalţi, să trăiască împreună într-un climat de respect, solidaritate şi acceptare a diversităţii; - o persoană care ştie să se integreze responsabil în comunitate; - o persoană integrată în cultura poporului său, în acelaşi timp deschisă spre alte culturi, capabilă să-i respecte şi să-i accepte pe ceilalţi; j) Descrierea activităţilor propuse în proiect (obiectivul la care răspunde activitatea, activitate eligibilă, resursele necesare, orizontul de timp).

183

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Obiectivul la care răspunde activitatea Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar Cunoaşterea şi respectarea culturii, a tradiţiilor şi a stilurilor de viaţă ale comunităţilor etnice

Aplicarea criteriilor estetice morale aprecierea valorilor

Activitate eligibilă Respectă-ţi copilul!

- Întâlnire cu părinţii elevilor rromi la domiciliul acestora.

- Interasistenţe la şcolile Lunca Cetăţuii şi Zanea.

Obiceiuri şi tradiţii.

- Informaţii despre cultura altor popoare, dezbateri pe teme interculturale - Tradiţii locale. Dansuri populare româneşti şi din folclorul rromilor.

Rromii şi românii în diferite arte.

- Arhitectură, vestimentaţie, obiceiuri autentice. Prezentarea de locuinţe, costume tradiţionale şi obiceiuri româneşti şi ale rromilor.

- Literatura populară la etnii diferite. Recital din creaţia populară românească şi cea a rromilor; cântece populare / basme Eminescu în documente şi imagini. şi - Aspecte din viaţa şi în opera poetului.

- Concursuri de literatură şi artă plastică.

- Întâlnire cu scriitorii.

Invitaţi – scriitori ieşeni: dialog, recital de poezie, anecdote.

Pastel de toamnă.

- Concursuri de literatură şi artă plastică în parteneriat, organizat la S.A.M. Dumeşti.

Resursele necesare Umane

Materiale

Orizontul de timp

Elevi, Părinţi Cadre didactice

chestionare, pliante, videoclipuri, agenda activităţilor

anual

Elevi, Profesori, părinţi, reprezentanţii comunităţii locale

Cărţi, reviste, anual videoclipuri, Costume populare, CDuri, DVD, orgă de lumini

Elevi, cadre Fotografii, didactice, obiecte de anual părinţi, vestimentaţie, videoclipuri, cărţi, reviste, instrumente populare, Culegeri de texte populare, CD-uri

Elevi rromi şi români, cadre didactice, părinţi, scriitori comunitatea locală

cărţi, reviste, CD-uri, videoclipuri, bloc desen, Anual acuarele. pliante, aparat foto, reportofon

Elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale

Cărţi, reviste, CD-uri, videoclipuri, bloc desen, acuarele.

184

anual

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - Lectura – pasiunea mea.

Dialog despre cărţi la Biblioteca comunală.

Prezentarea unor ediţii rare.

Mirajul unei reviste.

- Întâlnire cu redactorii revistei „Dacia literară” la sediul redacţiei.

- Redactarea unei reviste, pe calculator.

- Pe urmele lui Eminescu şi Creangă. Excursie la muzeele literare ieşene, însoţiţi de scriitori.

Copilăria. Concurs de literatură şi artă plastică pe tema copilăriei la Şcoala Lunca Cetăţuii în parteneriat cu S.A.M. Dumeşti.

Revista noastră.

- Iniţierea elevilor români şi rromi în realizarea revistei şcolii.

- Lecturi ale elevilor din operele preferate – impresii, recomandări.

- Lecturi din creaţiile literare ale elevilor, opinii personale, selecţii pentru revista şcolii.

Educaţia prin şi Biserica – o punte între pentru culturi. diversitatea - Excursia, ca mod de culturală şi cunoaştere. Vizitarea religioasă mănăstirilor din Munţii Neamţului.

- Expunere pe tema sărbătorilor religioase.

- Chip de înger. Concurs de literatură şi artă plastică pe teme religioase.

bibliotecar

albume, afişe, aparat foto, aparatură audio-video,

Elevi, cadre didactice, redactori, scriitori

Aparat foto, agendă reportofon anual

Elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale

Cărţi, reviste, CD-uri, anual videoclipuri, bloc desen, acuarele.

Formarea unei Ziua Europei. conştiinţe - Informare simboluri, europene Imnul UE şi Imnul României, expoziţie de

Elevi români şi rromi, cadre didactice,

Elevi români şi rromi, cadre didactice, scriitori, bibliotecari Invitaţi oameni de cultură Elevi, cadre didactice, părinţi bibliotecar

185

Cărţi, albume foto, filme Anual aparat foto, agendă, reportofon, reviste, pliante,

Aparat foto, agenda reportofon, Anual cărţi religioase, ilustrate, albume, aparatură video CD-uri, videoclipuri, bloc desen, acuarele. pliante, reviste, videoclipuri, anual

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA desene pe tema fondurilor europene.

- Concurs literar în parteneriat cu Fundaţia Pro Europa Suceava.

Lumea ta este şi lumea mea.

- Participarea la concursuri internaţionale de fotografie pe tema voluntariatului.

- Parteneriat pe teme educative şi culturale cu o şcoală din Ucraina.

A fi european.

- dezbatere, invitaţi profesorul de istorie, primarul comunei, bibliotecar.

- Personalităţi deosebite din domeniul ştiinţei şi culturii.

Dezvoltarea Violenţa – un pas înapoi. abilităţilor de - dezbatere, concurs de convieţuire în eseuri pe tema violenţei. armonie cu Invitaţi: Poliţia locală, celelalte etnii primarul comunei.

- Violenţa domestică.

Informare, concurs de eseuri şi desene pe tema violenţei în familie.

- Stop fumatului, alcoolului şi drogurilor!

Eseuri, creaţii literare şi desene.

Tinerii ajută comunitatea.

- Educarea elevilor în spiritul păstrării curăţeniei în comunitate.

Ecologizarea cartierului.

- Zâmbet de copil.

Concursuri de desene pe asfalt, de cântece şi dansuri populare româneşti şi ale rromilor.

părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Elevi români şi rromi, profesori

bloc desen, acuarele texte literare

albume foto calculatoare anual

Elevi, cadre didactice, părinţi bibliotecar

Cărţi, reviste, pliante, postere, filme anual

Elevi, cadre Pliante, didactice, postere, părinţi creaţii ale copiilor, anual eseuri, expoziţie de desene

Elevi, cadre didactice, autorităţile locale părinţi

186

Saci, mănuşi cărţi, reviste, CD-uri, videoclipuri, anual bloc desen, acuarele. costume populare, instrumente muzicale, cretă colorată

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA E ziua ta! Recitări, desene tematice, cântece, videoclipuri cu mame de diferite rase şi condiţii sociale.

Nu suntem singuri!

- Ziua internaţională a rromilor. Spectacol de cântece şi dansuri ale rromilor.

- Roata. Spectacol de teatru în limba rromani, oferit de elevii şcolii.

Educaţia Copil ca tine sunt şi eu. pentru viitor în - A învăţa să cunoşti, să concepţia înveţi, să fii, să trăieşti Comisiei împreună. Activitate în UNESCO parteneriat cu Asociaţia Salvaţi copiii!

- Să fim mai înţelegători cu cei din jur. Dezbatere cu ocazia Zilei Internaţionale a Toleranţei. Concurs de desene.

Stimularea Ne ajutăm împreună. spiritului de - Acţiune de colectare de echipă şi a alimente în scop caritabil sentimentului pentru copiii aflaţi în solidarităţii dificultate, în săptămâna umane. voluntariatului.

- Confecţionarea de mărţişoare, felicitări, jucării pentru a fi dăruite celor dragi.

Elevi, cadre Cărţi, reviste, didactice, CD-uri, Anual părinţi videoclipuri, bloc desen, acuarele.

Elevi, părinţi costume cadre tradiţionale, anual didactice, CD-uri bulibaşa recuzită adecvată

Elevi, cadre didactice, reprezentanţi ai Asociaţiei Salvaţi copiii!,

Afişe, postere, cărţi, documentare simple, casete video expoziţie de Anual desene

elevi români produse şi rromi alimentare carton, material Anual plastic, pânză, acuarele, şnur colorat,

l) Precizarea indicatorilor: 1. indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel disciplinar / managementului educaţional; - Îmbogăţirea vocabularului şi înţelegerea sensului cuvintelor; - Pronunţarea şi scrierea corectă a sunetelor; - Dezvoltarea gustului pentru lectură.

- Dezvoltarea imaginaţiei creatoare; - Cunoaşterea sensului figurat al cuvintelor şi expresiilor; 2. indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel interdisciplinar / managementului educaţional; - Cunoaşterea mediului înconjurător prin literatură şi desen.

- Conţinuturi artistice asemănătoare exprimate în literatură şi desen; - Folosirea tehnicilor variate la literatură şi desen; 187

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 3. indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel transdisciplinar / managementului educaţional; - Înţelegerea universului din perspectiva pluralismului contemplativ; - Cunoaşterea naturii umane prin ştiinţe şi arte; 4. indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor din domeniul educaţiei incluzive / managementului educaţional; - Participarea elevilor rromi la toate activităţile incluse în proiect - Eliminarea dificultăţilor cu care se confruntă elevii identificate în urma discuţiilor cu ei şi rezolvate în cadrul parteneriatului cu părinţii. m) Autoevaluarea proiectului: instrumente – fişă de monitorizare anuală; Feedback de la elevi, părinţi, colegi etc.;

VALORIZAREA POTENŢIALULUI ARTISTIC AL ELEVILOR PRIN CONCURSUL INTERJUDEŢEAN ”COPILĂRIE ÎN PAŞI DE DANS” Profesor învăţământ primar BLOJ LENUŢA Şcoala Gimnazială „Ion Pop Reteganul” Sîncel, jud. Alba Şcoala Gimnazială „Ion Pop Reteganul” Sîncel este o şcoală deschisă, prietenoasă şi democratică, fără discriminări şi excluderi, o şcoală unde toţi copiii sunt valorizaţi şi integraţi.

Fiecare copil are caracteristici, interese, abilităţi şi cerinţe de învăţare unice, de aceea, noi implementăm programe educaţionale care ţin seama de această diversitate de caracteristici şi cerinţe, bazate pe învăţarea prin cooperare, utilizând metode active centrate pe elev.

Educaţia oferită de şcoala noastră se bazează pe construirea parteneriatului şcoală-familiecomunitate, implicând comunitatea în viaţa şcolii, adaptând oferta educaţională nevoilor comunităţii.

Prin activităţile extraşcolare şi proiectele derulate în şcoală, noi promovăm dialogul intercultural, punând accent pe comunicarea dintre diferite tipuri de culturi, tradiţii, religii, îndemnând elevii să le respecte şi să le tolereze.

Un exemplu de bună-practică în acest sens este Proiectul ”Copilărie în paşi de dans” – concurs organizat la nivel interjudeţean, cuprins în CAERI 2013 la poziţia 12.

1. Argument Tumultul de energie deţinut de copii şi larga diversitate prin care ea se manifestă ne responsabilizează în a le oferi alternative în vederea dezvoltării armonioase şi integrarea optimă a copiilor în colectivitate şi apoi în societate.

Acest concurs se doreşte a fi un manifest cultural al tinereţii, o descătuşare a energiilor creative în forme coregrafice tradiţionale şi moderne, un maraton al dansului, care doreşte să reunească pe scena Căminului cultural din Sîncel elevii şcolilor din judeţ în ideea de a se cunoaşte mai bine, de a promova tradiţiile locale şi a deveni o poartă deschisă spre noi forme de exprimare prin mişcare şi muzică.

2. Obiectivul general Realizarea unei spectacol cu mesaj educativ, de către elevii şcolii noastre, cu scopul de a revitaliza oferta formativă extracurriculară prin familiarizarea copiilor, dar şi a cadrelor 188

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA didactice referitor la beneficiile artei mişcării coregrafice de scenă. Acest proiect reprezintă elaborarea unei soluţii referitoare la realizarea ţintei strategice prioritare din Planul de Dezvoltare Şcolară şi care vizează în principal dezvoltarea ariei extracurriculare.

3. Obiectivele specifice:  stimularea tinerilor cu înclinaţii artistice  lansarea şi promovarea lor în comunitatea locală şi în mass-media  evidenţierea muncii şi talentului copiilor şi a cadrelor didactice ce-i îndrumă  promovarea acestei arte a mişcării coregrafice de scenă  contribuirea la ridicarea calităţii actului interpretativ şi a originalităţii exprimării prin dans 4. Grupul ţintă: Concursul se adresează tuturor elevilor de clasele I-VIII din judeţul Alba şi judeţele învecinate înscrişi într-o formă de învăţământ de stat sau privat, vizând orice tip de dans care respectă regulamentul în anexă, cu excepţia dansului de majorete.

5. Durata proiectului: anul şcolar 2012-2013 6. Descrierea activităţilor a. Activitatea nr. 1 Titlul activităţii: „Ne înscriem în concurs” Data/perioada de desfăşurare: semestrul II al anului şcolar 2012-2013 (ianuarie-aprilie) Locul desfăşurării: în şcoală, la Căminul Cultural Sîncel Participanţi: 45 elevi, 3 cadre didactice coordonatoare de echipaje

Descriere: Activitatea constă în coordonarea tuturor elementelor specifice artei mişcării coregrafice de scenă: realizarea de scenografie, de costume, selectarea fondului muzical şi regizarea spectacolului. Este o activitate complexă deoarece calitatea spectacolului va defini eficienţa proiectului nostru, în termeni de rezultate efective, vizibile şi uşor de apreciat de către întreaga comunitate şcolară.

189

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Pentru a coordona cât mai eficient această activitate ne vom organiza în felul următor: 45 de copii vor fi distribuiţi pe 3 ateliere de lucru: „Sîncelenii” (pentru dansul popular), „Boomboom” (pentru dans modern), „Evantaiul colorat” (pentru alt tip de dans). Acestea vor fi coordonate de câte un cadru didactic care va monitoriza şi integra activitatea tuturor. Repetiţiile se vor face în şcoală, dar şi pe scena Căminului cultural pentru familiarizarea cu aceasta şi pentru a trezi curiozitatea şi a atrage atenţia comunităţii locale.

Responsabil: coordonatori de proiect (director, consilier educativ) Beneficiari: 45 elevi implicaţi în actul de dans, 3 profesori îndrumători Modalităţi de evaluare: evidenţa participării elevilor şi părinţilor la pregătirea şi derularea concursului, graficul de repetiţii b. Activitatea nr. 2 Titlul activităţii: „Concurs de dans” Data/perioada de desfăşurare: 4 aprilie 2013 Locul desfăşurării: Căminul cultural Sîncel Participanţi: 600 elevi, 60 cadre didactice, 100 părinţi, 10 reprezentanţi ai autorităţilor locale şi alţi invitaţi, 2 reprezentanţi mass-media Descriere: Activitatea nr. 2 constituie esenţa proiectului nostru: constă în coordonarea tuturor elementelor specifice unei competiţii şcolare: asigurarea condiţiilor optime de spaţiu, scenă, timp, securitate, igienă etc. Va fi urmărit respectarea programului din regulament în aşa fel încât să nu fie perturbată sub nici o formă derularea concursului. Juriul va beneficia de condiţii proprii pentru urmărirea spectacolului şi deliberarea rezultatelor. Fiecărui echipaj înscris în concurs i se va asigura accesul la scenă şi prezentarea dansului în faţa juriului şi a publicului prezent.

Responsabil: director unitate şcolară Beneficiari: toţi elevii unităţii şcolare şi părinţii acestora, comunitatea locală Modalităţi de evaluare: fişe de înscriere în concurs, chestionare aplicate, interviuri, broşura concursului, DVD-uri realizate c. Activitatea nr. 3 Titlul activităţii: „Facem totul vizibil” Data/perioada de desfăşurare: ianuarie-iunie 2013 Locul desfăşurării: în şcoală, în comunitatea locală, în spaţiul virtual (prin corespondenţa ISJului cu şcolile din judeţ şi prin intermediul site-ului www.didactic.ro) Participanţi: 30 elevi, consilierul educativ, directorul unităţii, profesorul de limba română, profesorul de educaţie tehnologică, 2 învăţători din şcoala Sîncel Descriere: Realizarea propriu-zisă a concursului de dans implică un număr redus de elevi (45), dar echipa de proiect a considerat util să includă în programarea activităţilor modalităţi alternative de participare activă a tuturor copiilor. Astfel, se vor realizarea acţiuni de promovare a evenimentului precum: realizarea de afişe, invitaţii, bannere sugestive pentru a întări mesajele educative promovate de spectacol, articole şi anunţuri pentru media, fotografii şi interviuri care să surprindă atmosfera proiectului. Pentru o mai bună organizare, fiecărui tip de activitate enumerat mai sus îi corespunde un atelier:  „Artiştii” (responsabilii pentru realizarea manuală a afişelor şi a decoraţiunilor pentru sală şi scenă – 26 elevi, 3 învăţători)  „Asistenţii de imagine” (responsabili pentru contactarea invitaţilor, realizarea mailing list-ului – 4 elevi, director unitate)  „Jurnaliştii” (responsabili pentru crearea de articole şi anunţuri în media privind spectacolul de teatru – 4 elevi, profesor limba română) 190

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 

„Paparazzi” (responsabili pentru înregistrarea impresiilor şi imortalizarea momentelor principale ale întregului proiect - 6 elevi, profesor limba română) Responsabil: consilierul educativ Beneficiari: comunitatea locală şi membrii comunităţilor participante la proiect.

Modalităţi de evaluare: număr apariţii în presă, număr de afişe, număr de bannere 7. Rezultate aşteptate: cel puţin 50 invitaţii, cel puţin 40 fişe de înscriere, 2 apariţii în presa scrisă, informaţii pe paginile web ale şcolilor participante şi în revistele şcolare, 2 bannere, 10 afişe şi decoraţiuni, 1 spectacol (concurs), 300 spectatori (elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale), bază de date a activităţii, 50 chestionare aplicate, 20 broşuri, 20 DVD-uri, 3 albume foto Evaluarea rezultatelor obţinute se va face prin:  număr de fişe de înscriere primite  evidenţa participării părinţilor la pregătirea şi derularea concursului  număr de apariţii în presa scrisă, pe paginile web ale şcolilor sau a altor instituţii direct implicate  dezbatere cu comunitatea locală şi cu cadrele didactice - Chestionare pentru elevi care să reflecte atitudinea acestora faţă de acţiunile desfăşurate în şcoală în vederea realizării proiectului „Copilărie în paşi de dans” şi implicarea lor în cadrul acestor acţiuni  chestionare aplicate cadrelor didactice implicate direct în concurs  interviul, utilizat ca un instrument complementar chestionarului, pentru evaluarea opiniilor, comportamentelor, valorilor, sentimentelor celor intervievaţi în momentul desfăşurării concursului propriu-zis  observarea comportamentelor elevilor sau grupurilor de elevi în timpul desfăşurării activităţilor din proiect  măsurarea/ înregistrarea utilizării resurselor materiale legate de acţiunile desăşurate: timpul necesar, activităţile, în ce măsură echipamentele şi resursele şcolii sunt utilizate (sala de sport, aparatura audio, aparatul de fotografiat, calculatoarele, accesul la Internet etc. ) 8. Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului - Constituirea unei echipe de monitorizare (echipa de proiect); - Elaborarea unor chestionare şi a unor fişe de monitorizare în vederea urmăririi modului în care sunt realizate activităţile prevăzute; - Respectarea termenelor pentru fiecare etapă a proiectului şi a costurilor; - Realizarea unor fotografii, pliante, afişe, expoziţii, portofolii; - Întocmirea unei baze de date; - Depistarea şi remedierea disfuncţionalităţilor care pot apărea în derularea proiectului.

Indici cantitativi - 45% din numărul elevilor, 60% din numărul cadrelor didactice şi 45% din numărul părinţilor se vor implica în implementarea proiectului ; - grupurile ţintă - 60 elevi din clasele I-VIII, 6 profesori (de specialitate: limbă română, limba engleză, educaţie tehnologică, muzică, profesor documentarist, învăţători).

- Utilizarea bazei de informaţii în proporţie de 100% Indici calitativi - Creşterea cu cel puţin 15% a numărului de elevi capabili de performanțe artistice; 191

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - Cel puţin 80% din numărul total al cadrelor didactice vor participa la derularea proiectului şi vor manifesta dorinţa şi abilitatea de a continua acest proiect şi în anii următori 9. Beneficiari Beneficiarii direcţi sunt reprezentaţi de cei 75 de elevi care sunt implicaţi în prestarea actului artistic de dans, părinţii acestora şi cadrele didactice care derulează proiectul Beneficiarii indirecţi sunt reprezentaţi de comunitatea locală şi şcolară, partenerii de proiect care vor câştiga un plus de imagine şi toate comunităţile şcolare care se vor implica în concurs.

10. Continuitatea /sustenabilitatea proiectului Proiectul în derulare va constitui o provocare pentru iniţierea de noi proiecte de finanţare, care vor contribui la asigurarea de şanse egale, la un învăţământ modern pentru toţi elevii şcolii. Grupurile/echipele care s-au format în cadrul proiectului vor dobândi convingerea să lucreze împreună pentru dezvoltarea şcolii. Continuitatea şi durabilitatea proiectului vor fi asigurate prin: - realizarea unor grupuri-focus din cadre didactice şi părinţi care să constituie baza dezvoltării proiectului şi-n alte spaţii de învăţare cu fonduri obţinute din sponsorizări ori donaţii; - cuprinderea în proiectul de dezvoltare instituţională pe termen lung a unor acţiuni de atragere de fonduri extrabugetare de la agenţi economici ori instituţii publice din comunitate 11. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare În cadrul proiectului, diseminarea va fi asigurată prin: – seminarii de diseminare organizate la nivelul şcolii (în cadrul Consiliului profesoral, al întâlnirilor cu părinţii şi cu elevii şcolii în care vor fi prezentate, pe suport electronic, secvenţe reprezentative din activităţile desfăşurate pe durata derulării proiectului); – apariţii în media locală (articole în presă, intervenţii la posturile locale de radio şi televiziune); – publicarea informaţiilor actualizate despre concurs pe pagina web a şcolii şi a partenerilor; – realizarea unor pliante în care va fi popularizat concursul, rezultatele elevilor etc., pliante ce vor fi distribuite cu ocazia unor târguri educaţionale şi cu ocazia întâlnirilor metodice semestriale; – popularizarea în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice a conceptului de educaţie de calitate centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale, educaţie realizată şi prin implementarea proiectului.

12. Partenerii implicaţi în proiect Primăria Sîncel Consiliul Judeţean Alba Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba Activitatea cultural-artistică a elevilor, în conţinutul şi diferitele ei forme de organizare, nu poate exista în afara preocupărilor, intereselor, cerinţelor şcolii, a sarcinilor ce revin procesului de educare a tinerei generaţii. Eficienţa acestor activităţi este cu atât mai mare, cu cât conţinuturile spectacolelor organizate sunt mai încărcate de emoţie, iar forma artistică înaltă, trăirea curată şi sinceră, atât a elevilor artişti cât şi a spectatorilor, de cele mai multe ori, tot elevi sau părinţii acestora, capabilă să dezvolte multiple sentimente estetice, afectiv-emoţionale.

192

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Organizarea anuală a acestui concurs ajuns la ediţia a V-a demonstrează comunităţii locale că dascălii şcolii au reuşit să valorifice şi să promoveze potenţialul creativ şi inovator al resurselor umane locale (cadre didactice şi elevi) în contextul local prin activităţile proiectului, utile dezvoltării durabile a societăţii româneşti.

BIBLIOGRAFIE: Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ, în Învăţământul primar, nr. 4/1998.

Ionescu, Maria, Serbările şcolare – prilej de bucurie, Învăţământul Primar, nr.2-3 din 2001.

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ „MICII ECOLOGIŞTI” EXCURSIE TEMATICĂ „MICII ECOLOGIŞTI” 4- 5- 6- 7 IUNIE 2013 CLASA I B step by step Profesor învăţământ primar BREZOVSKY RAMONA, Profesor învăţământ primar BORZA IOANA C. N. “Mihai Eminescu” Oradea, jud. Bihor Argument: Lacurile de cleştar ce oglindesc teii lui Eminescu; Carpaţii împăduriţi şi străbătuţi de turme şi de ape cristaline; Dunărea sturionilor şi a deltei; prisăcile şi luncile lui Alecsandri; dumbrăvile cu cerbi ale lui Sadoveanu; Oltul argintiu şi curat al dorurilor lui Coşbuc; Ţara Ardealului zămislită din istorie şi îmbrăţişată de visurile curate ale lui Goga şi de Apusenii milenari făcuţi parcă prin patima lui Bălcescu şi a statornicului nostru popor român înfipt în acest pământ apărat pentru convingerea unei vieţi mai bune- toate acestea şi multe altele aidoma lor le numim NATURĂ. Este natura carpato-danubiano-pontică ce trebuie respectată, ocrotită, conservată şi protejată de către noi, locuitorii acestei ţări. În cadrul unui învăţământ modern una dintre preocupările ce se pot cu uşurinţă realiza şi prin activităţi transdisciplinare şi interdisciplinare este conturarea şi formarea conştiinţei şi conduitei ecologice de la vârstele timpurii prin implementarea noilor educaţii şi respectiv a educaţiei ecologice. Datorită faptului că în zilele noastre copiii sunt martorii direcţi ai transformărilor ce se petrec în mediul socio-economic din jurul nostru este de o importanţă majoră formarea conştiinţei ecologice de la vârsta şcolară mică deoarece aceşti copii sunt cei care în viitor vor contribui la refacerea echilibrului ecologic al naturii.

Educaţia ecologică trebuie să înceapă încă din familie, continuând în grădiniţă, şcoală şi mai departe în viaţă sub diferite forme continue sau altele de autocunoaştere. Copiilor trebuie să li se insufle nu numai dragostea faţă de mama natură; nu numai admiraţia faţă de mediul înconjurător curat şi frumos cu relaţiile ce le presupune acesta ci trebuie ca acestor copii să li se formeze competenţe şi atitudini corespunzătoare acestor sarcini. Toate aceste forme se pot realiza într-o formă cât mai benefică mediului, cu rezultate incontestabile doar printr-o strânsă colaborare între sfere diferite ale societăţii prezente. Aici apare imortanţa activităţilor realizate sub îndrumarea învăţătoarelor din primii ani de şcoală pentru ca societatea curată din viitor să aibă susţinători formaţi de astăzi. Într-o societate a tehnologiei este necesar ca fiecare locuitor al Terrei să cunoască cele mai elementare noţiuni de educaţie ecologică pentru a 193

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA contribui într-un fel sau altul la evitatrea producerii unor catastrofe şi pentru a sensibiliza opinia publică privind combaterea factorilor nocivi existenţi.

Sarcina primordială a fiecărui om este de a păstra şi conserva mediul natural cât mai mult şi cât mai sănătos pentru a avea şi mâine condiţii bune de viaţă. În sprijinul realizării acestui demers educaţional vine şi Proiectul educaţional „ECOGRĂDINIŢA” la care au participat majoritatea elevilor, care îşi propune să contribuie la creşterea gradului de conştietizare al copiilor asupra problemelor de mediu, punându-se astfel bazele dezvoltării durabile prin acţiuni concrete.

Curiozitatea copiilor conduce totdeauna spre însuşirea unor cunoştinţe noi despre natură, despre mediul înconjurător, despre protejarea şi ocrotirea lui, despre respectarea unor norme de convieţuire sănătoasă în cadrul natural; ceea ce contribuie la dezvoltarea capacităţii copiilor de a gândi logic şi corect asupra unor aspecte existente în cadrul acestui ecosistem.

Coordonatorii proiectului: Director Prof.

Prof. Borza Ioana Prof. Brezovszky Ramona Organizatori: Prof. Borza Ioana Prof. Brezovszky Ramona Colaboratori: -Prof. Botezat Magda -pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş- SC ALE BUS SRL -firma de transport -comitetul de părinţi a clasei I B step by step -Salvamont Bihor Grup ţintă: -elevii clasei I B step by step -Prof. Borza Ioana -Prof. Brezovszky Ramona Scopul excursiei: Finalizarea studiului tematic „Micii ecologişti”, studiu început în 7 mai 2013, prin plimbări, activităţi practice şi drumeţii scurte în Padiş.

Obiectivele excursiei: a. creşterea capacităţii de a ocroti, respecta şi proteja natura; b. cultivarea dragostei pentru Terra, a tuturor elementelor care intră în componenţa acesteia: ape, plante, animale, etc; c. conştientizarea necesităţii de a economisi apă, energie electrică, termică, etc. (toate resursele naturale); d. educarea copiilor în sensul păstrării sănătăţii mediului în care trăiesc; e. formarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de conservare a naturii; f. dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om- mediu; g. îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologiei; h. cultivarea unor atitudini de cercetare, explorare şi investigare a mediului; 194

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA i. cunoaşterea unor plante şi animale ocrotite de lege; j. însuşirea unor norme de comportare specifică asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii şi a mediului; Itinerariul: Oradea- Beiuş- Padiş- Beiuş- Oradea.

Durata: Proiectul „Micii Ecologişti” care se desfăşoară în perioada mai- iunie 2013, se finalizează prin realizarea excursiei la Padiş în perioada 4- 5- 6- 7 iunie 2013.

Programul activităţii: 4 iunie 2013, ora 10,00- plecarea spre Beiuş, din faţa şcolii de pe str. Roman Ciorogariu nr.

18; 4 iunie 2013, ora 11,00- Parcul „Samuil Vulcan” din Beiuş; 4 iunie 2013, ora 12,00- cazare şi prânz la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 4 iunie 2013, ora 16,00- cunoaştem împrejurimile pensiunii; 4 iunie 2013, ora 19,00- cina la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 5 iunie 2013, ora 9,00- micul dejun la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 5 iunie 2013, ora 10,30- activitate desfăşurată cu Salvamont Bihor; 5 iunie 2013, ora 13,00- prânzul la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 5 iunie 2013, ora 16,30- cercetăm pădurea din Padiş cu reprezentanţi de la Salvamont Bihor; 5 iunie 2013, ora 19,00- cina la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 6 iunie 2013, ora 9,00- micul dejun la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 6 iunie 2013, ora 9,00- vizită la Focul Viu; 6 iunie 2013, ora 13,00- prânzul la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 6 iunie 2013, ora 16,00- jocuri de mişcare „De-a cercetaşii”; 6 iunie 2013, ora 19,00- cina la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 6 iunie 2013, ora 19,00- foc de tabără şi program artistic la cabană; 7 iunie 2013, ora 9,00- micul dejun la Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş; 7 iunie 2013, ora 11,00- pornirea spre Oradea; 7 iunie 2013, ora 12,00- popas la Boga, Pietrele Boghii 7 iunie 2013, ora 14,00- sosire în Oradea, în faţa şcolii, pe str. Roman Ciorogariu nr. 18.

Data

Plecarea din localitatea Oradea

Marţi 4.06.2013 Marţi Beiuş 4.06.2013 Vineri Padiş 7.06.2013 Vineri Boga 7.06.2013

Ora

Ora

Observaţii

9,00

Sosirea în localitatea Beiuş

10,00

Parcul „Samuil Vulcan”

11,00

Padiş

12,00

11,00

Boga

12,00

Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş Pietrele Boghii

12,30

Oradea

14,00

La şcoală

Transportul: Se va realiza cu un autoturism Microbus Ford Transit, conform ofertei ataşate şi a contractului de transport prin curse ocazionale nr. 207 din 29.05.2013, încheiat între SC European Standard SRL, ca beneficiar şi SC Euromaidec Touring SRL, ca prestator.

195

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Cazare şi masă: Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş, aflată sub administraţia SC ALE BUS SRL Beiuş.

Cazarea se va realiza în camere de 2 sau 4 paturi, ca baie proprie. Masa este în regim de pensiune completă.

Finanţarea: Se face prin contribuţia benevolă a părinţilor elevilor din cadrul clasei I B step by step. Însoţitori: Prof. Borza Ioana Prof. Brezovszky Ramona Pregătirea excursiei: - anunţarea intenţiei de a face excursia la finalul Proiectului „Micii Ecologişti”, în şedinţa cu părinţii din data de 23 aprilie 2013; - confirmarea părinţilor prin accept ferm, în aceeaşi şedinţă şi în zilele următoare, prin semnarea Tabelului Nominal, până în 23 aprilie 2013; - înmânarea schiţei de proiect directorului educativ al Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Oradea, prof. , în data de 26 aprilie 2013; - stabilirea scopului şi a obiectivelor excursiei şi pregătirea în acest sens de către organizatori în 26 aprilie 2013; - studierea de către elevi în cadrul activităţilor extracurriculare a proiectului educaţional „Micii Ecologişti”, în perioada mai- iunie 2013; - achitarea avansului către Pensiunea Cetăţile Ponorului Padiş, în 17 mai 2013; - participarea financiară, benevolă, a părinţilor din clasă, pentru acoperirea costurilor excursiei în perioada 25 aprilie- 28 mai 2013; - contractarea mijlocului de transport în 28 mai 2013; - întocmirea proiectului scris şi predarea acestuia la direcţiunea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Oradea şi la I.S.J. Bihor, pentru aprobare şi validare în 27- 29 mai 2013; - obţinerea acordului scris, a fiecărui părinte în parte, pentru deplasarea elevilor în excursie, în şedinţa cu părinţii din data de 28 mai 2013; - obţinerea din partea părinţilor a acordului sau dezacordului pentru administrarea, în caz de nevoie, a următoarelor medicamente: Emetostop, Nurofen, Smecta, Furazolidon, Fenistil Gel- 28 mai 2013, la şedinţa cu părinţii; - prelucrarea normelor de prevenire a accidentelor în vederea deplasării în condiţii de securitate corporală, psihică, alimentară şi semnarea procesului verbal de către copii- 3 iunie 2013 şi se va repeta în dimineaţa plecării, în 4 iunie 2013; - recuperarea materiei din perioada 4- 7 iunie se va realiza conform planificării din Anexa nr. 4 Costurile excursiei: ,,,,,,,,,,,lei/ copil, preţul incluzând transportul şi cazarea cu pensiune completă.

Instructajul cu elevii privind securitatea deplasării şi normele pentru prevenirea accidentelor, s-a făcut de către învăţătoarele clasei I B step by step, Prof. Borza Ioana şi prof. Brezovszky Ramona, care vor însoţi copiii în excursie, fiecare elev semnând de luare la cunoştinţă.

196

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Anexe: 1. Cerere către ISJ Bihor, semnată şi ştampilată de către conducerea unităţii şcolare; 2. Tabelul nominal cuprinzând participanţii la excursie, cu semnăturile elevilor şi ale părinţilor acestora; 3. Procesul verbal cu instructajul privind securitatea şi responsabilitatea deplasării în excursie; 4. Programul de recuperare a orelor absentate –semnat şi ştampilat de către directorul unităţii şcolare IMLICAȚIILE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ A ELEVILOR CU DEFICIENȚĂ DE VEDERE

Profesor psihopedagog BURDUHOS VICTORIA Școala Gimnazială Specială ”Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată”, Cluj-Napoca Socialul este oglinda în care omul îşi reflectă adevăratul chip, el neputând exista în afara societăţii, ci numai în ea şi prin ea. Aşadar, nu poate fi analizat decât ca fiinţă socială, dezvoltarea sa psihică fiind „întotdeauna impregnată de raporturile societăţii cu el”.

Consecinţele lipsei vederii se manifestă şi sunt resimţite prin excelenţă în relaţiile interumane, în raporturile deficienţilor vizuali cu „lumea văzătorilor” (Roth, 1973). Deficienţa vizuală îngrădeşte independenţa persoanei, îngreunează contactele sociale şi limitează totodată şi posibilităţile câştigării mijloacelor de existenţă, într-o formă de organizare socială. Calitatea şi caracteristicile dezvoltării sociale este determinată de diferiţi factori. Un factor important care intervine în dezvoltarea socială a indivizilor cu deficienţă de vedere este atitudinea celorlalţi indivizi şi, totodată, aditudinea persoanei în ceea ce priveşte deficienţa proprie (Runceanu, 2007). Izolarea socială şi retragerea pot fi privite ca implicaţii esenţiale ale deficienţei în dezvoltarea relaţiilor sociale. Persoanele cu deficienţă de vedere au tendinţa să se izoleze social de ceilalţi membrii sau să se încadreze doar în acele grupri sociale în care nu se simt stigmatizaţi, inferiori etc. (Tuttle şi Ferrell, 1995 apud. Tuttle, 1997).

Un alt factor foarte important care intervine în dezvoltarea socială a persoanelor cu deficiență de vedere este evidenţiat de mediul psihosocial. Mediul psihosocial reprezintă sistemul relaţiilor interpersonale: familia, prietenii, personalul din instituţii, comunitatea, societatea. Cercetările de tiflologie şi de pshihologie socială specială au evidenţiat că scopul final care este urmărit de toate studiile tiflologice, constă în încadrare, respectiv în readaptarea socială a deficienţilor vizuali (Roth,1973). Astfel, încadrarea socială nu se poate realiza în mod spontan, ci constituie rezultatul unor acţiuni instructiv educative organizate în cadrul instituțiilor școlare.

Rolul instituţiei şcolare, a personalului didactic, în dezvoltarea socială Şcoala joacă un rol foarte important în dezvoltarea intelectuală, socială şi comportamentală a adolescenţilor. Un grup de cercetători şi-a concentrat atenţia asupra caracteristicilor şi influenţelor pe care instituţia şcolară (valori, norme, activităţi extracurriculare şi rutine zilnice) le are asupra dezvoltării elevilor cu deficienţă de vedere.

La începutul şcolarizării, o parte din copiii cu deficienţă de vedere şi în special persoanele cu cecitate adoptă, de regulă, o atitudine inhibată, pasivă, de neîncredere în forţele proprii, şi o reticenţă de a lega noi prietenii în mediul şcolar, resimţindu-se totodată dorinţa de 197

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA a fi protejat în permanenţă de membrii familiei. Timiditatea unor copiii este dusă până la forme foarte grave, în care ei nu îndrăznesc să se deplaseze, să participe la jocuri, să vorbească, dominând sentimentul de inferioritate şi de neputinţă. Pe de altă parte se întâlnesc copii cu reacţii contrare, adoptând comportamente violente, autoagresive şi heteroagresive. În unele cazuri, aceşti elevi impulsivi şi instabili pot avea atitudini de despotism faţă de cei mici şi cei mai slabi (Ştefan, 1981). În şcolile pentru deficienţi de vedere, personalul didactic are un rol foarte important în formarea colectivului de elevi prin realizarea unor activități școlare cât și extrașcolare, integrarea fiecăruia în societate, toate aspectele menţionate reprezentând probleme reale la copiii cu deficienţă de vedere. Trebuie acordată o atenţie deosebită activităților extrașcolare care au rolul destinderii, lărgirii orizontului de cunoaştere, dezvoltării psiho-motorii, cultivării unor trăsături pozitive de caracter şi în special îmbogăţirii relaţilor de grup şi pregătirii pentru muncă. Activitățile extraşcolare dezvăluie aspecte ale vieţii sociale, ale activităţii umane, prin care le conturează orizonturile viitorului. Cadrul didactic urmăreşte să îi orienteze profesional pe copii şi să le formeze anumite competenţe care să le permită folosirea eficientă a cunoştinţelor şi a deprinderilor. În cadrul acestor activități este esenţial să se pună accentul pe cultivarea unor trăsături de personalitate care să faciliteze încadrarea socială ulterioară: sociabilitate, încredere în forţele proprii, echilibru, spirit de colaborare.

Metodologia cercetării Obiectivul cercetării Investigarea următoarealor variabile individuale şi psihosociale: sociabilitate, acceptarea celorlalţi, stima de sine, suportul social, la elevii cu deficienţă de vedere în urma desfășurărilor activităților extracurriculare (Anexa 1) Ipoteza cercetării Vor exista diferenţe semnificative privind sociabilitatea, acceptarea celorlalţi, stima de sine, suportul social, în funcţie de variabila deficienţa de vedere în urma desfășurărilor activităților extracurriculare Participanţii la studiu La cercetare au participat 45 de subiecţi, cu vârstele cuprinse între 8-10 ani, din clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, de la Liceul pentru Deficienţă de Vedere din Cluj-Napoca; În ceea ce priveşte tipul deficienţei sunt: 25 de ambliopi (55,5) şi 20 de persoane cu cecitate (44,4).

Variabilele cercetării Variabilele dependente:  Sociabilitatea este reprezentată prin scorul obţinut de elevi la testul de sociabilitate.  Acceptarea celorlalţi este reprezentată prin scorul obţinut de elevi la scala acceptării celorlalţi.  Stima de sine este reprezentată prin scorul obţinut de elevi la scala stimei de sine.  Suport social este reprezentat de persoanele menţionate de elevi şi de gradul lor de satisfacţie a suportului.

Variabilele independente  Natura deficienţei: o ambliopie 198

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA o 

cecitate Genul subiecţilor: o feminin o masculin

Descrierea instrumentelor cercetării Testul de Sociabilitate Testul a fost adaptat după W.Bernard şi J.Leopold, 1927, fiind des utilizat în SUA. Cu ajutorul lui se măsoară gradul de sociabilitate şi totodată abilitatea de a ne face acceptaţi şi doriţi de către ceilalţi. Testul este alcătuit din 20 de itemi cu răspunsuri dihotomice. Pentru fiecare răspuns corect se accordă un punct. Dacă subiectul obţine 12 puncte sau mai puţin de 12 puncte, este foarte probabil o persoană slab sociabilă. Cu 13-14 puncte obţinute, subiectul se plasează în categoria persoanelor acceptate de către colegi şi prieteni. Dacă subiectul a obţinut 15-16 puncte, se pare că are disponibilităţi reale de a relaţiona cu ceilalţi, este o persoană foarte agreată şi foarte sociabilă.

Scala Acceptării celorlalţi Scala a fost adaptată după W.F.Fez, 1955. Scala cuprinde 20 de itemi, fiind concepută să testeze legăturile dintre trei variante separate: sentimente de auto-acceptare, acceptarea de către alţii şi sentimentul de acceptare a altora de către subiect. Indivizii cu o mare acceptare de sine tind să îi accepte pe alţii şi să se simtă acceptaţi. Scala de răspuns la item a fost realizată în 5 trepte : (1) deplin adevărat – (2) de obicei adevărat – (3) şi adevărat şi neadevărat – (4) uneori adevărat – (5) foarte rar adevărat. Cu excepţia enunţurilor 2, 5, 16, 18, 19, la care scorul se inversează (mai exact: (5) deplin adevărat – (4) de obicei adevărat – (3) şi adevărat şi neadevărat – (2) uneori adevărat (1) foarte rar adevărat), la celelalte enunţuri scorul este chiar cel înscris între parenteze. Suma punctelor la toate enunţurile reprezintă scorul obţinut.

Scala de evaluare a Stimei de sine Scala a fost concepută de către Coopersmith şi evaluează atitudinile evaluative în mai multe domenii referitoare la sine. Iniţial, a fost destinată copiilor, iar mai târziu a fost creată o altă variantă pentru adolescenţi şi adulţi. Alţi autori au modificat scala pentru a fi aplicată şi pentru adolescenţi şi pentru adulţi. Scala cuprinde 58 de itemi cu două variante de răspuns: „ca mine” şi „diferit de mine”.

Scala de Suport Social Arizona (Arizona Social Support Interview Schedule- ASSIS) Scala a fost elaborată de către Barrera în 1981, fiind o continuare a ISSB (Inventory of Socially Suppotive Behavior). Acest chestionar evaluează reţeaua de suport social şi satisfacţia subiectului cu privire la suportul social primit, rezultat din comportamentul celorlalţi. ASSISul permite identificarea persoanelor care oferă următoarele tipuri de support: suport material (ajutor financiar şi ajutor oferit prin intermediul altor mijloace fizice), asistenţă fizică (participarea celorlalţi în realizarea anumitor sarcini de natură fizică), interacţiune intimă (exprimarea sentimentelor şi îngrijorărilor personale), consiliere (sfaturi şi orientare) şi participarea socială.

Procedura Chestionarele au fost aplicate în perioada septembrie 2012 înainte de realizarea activităților extrașcolare și în iunie 2013 după finalizarea lor la elevii din liceul pentru Deficienţă de Vedere, Cluj-Napoca. Subiecţilor li s-au aplicat chestionarele individual. S-a asigurat confidenţialitatea răspunsurilor şi, ulterior, elevii au primit şi interpretarea rezultatelor.

199

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Concluziile cercetării În urma chestionarelor aplicate s-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește variabilele: sociabilitate, acceptarea celorlalţi, stima de sine, suportul social la elevii cu deficiență de vedere. După realizarea activităților extracurriculare atât elevii ambliopi cât și cei cu cecitate au un nivel mult mai crescut de sociabilitate şi un grad ridicat de optimism cu disponibilităţi mult mai ridicate de relaţionare cu cei din jur. În raport cu populaţia, nevăzătorii au o capacitate empatică crescută, se simt atraşi de mediul social înconjurător, remarcându-se o mare deschidere faţă de cei din jur. Acest fapt se poate datora suportului social, elevii nevăzători beneficiind de mai multă atenţie din partea familiei, prietenilor şi colegilor în raport cu ceilalţi elevi. Nivelul crescut de sociabilitate şi gradul ridicat de optimism manifestat de către acești elevi mediază modalităţile de gândire şi stilul de a acţiona independent.

Anexa 1

Lunile anului școlar

Activitățile extracurriculare desfășurate

Octombrie

Lumea animalelor Locație : Vizită la Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca

Noiembrie

Bucură-te de natură Locația: Parcul central

Decembrie

Colindăm, colindăm iarna!

Locația:Polus Center din Cluj-Napoca

Ianuarie

Vizionarea basmului țigănesc Zurinka Locație: Teatru Puck din Cluj-Napoca

200

Obiectivele urmărite •Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social •Însușirea și îmbogățirea cu noi cunoștințe referitoare la animalele sălbatice și animalele domestice Însuşirea unor cunoştinţe privind mediul înconjurător Formarea unei atitudinii ecologice •Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social •Dezvoltarea comportamentelor necesare formării capacităţii de autonomie socială •Formarea deprinderilor de relaţionare socială Dezvoltarea şi îmbogăţirea limbajului, creativităţii, imaginţiei a spiritul de sociabilitate şi a capacităţii de empatie Formarea deprinderilor de a îmbina fabulaţia şi imaginaţia cu realitatea şi

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Februarie

Film-Educatiff Locația:Cinema Victoria

Martie

Expoziție de mărțișoare și cadouri Locația:Piața Muzeului

Aprilie

Importanța rugăciunii Locația:Catedrala Ordotoxă

Mai

La cumpărături Locația:Iulius Mall,Cluj

Iunie

La Aquarium Locația: Facultății de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

de a da viaţă unor personaje din poveştile cunoscute Dezvoltarea şi îmbogăţirea limbajului, creativităţii, imaginaţiei a spiritul de sociabilitate şi a capacităţii de empatie •Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a diferitelor materiale in scopul realizării unor produse estetice •Dezvoltarea motricităţii fină şi cultivarea sensibilităţii tactile şi motrice •Dezvoltarea abilităţii de a modela obiecte din lut şi din ipsos •Formarea si dezvoltarea unor priceperi si deprinderi religioase Formarea şi exersarea comportamente adecvate şi civilizate în ocazii speciale •Formarea și exersarea deprinderilor de comportare de relaţionare socială şi comportare civilizată în diferite situaţii.

•Respectarea normelor de bună convieţuire, a codului bunelor manière (politeţe, stimă respect) Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social Însușirea și îmbogățirea cu noi cunoștințe referitoare la speciile de pești ce trăiesc în mediul acvatic

BIBLIOGRAFIE: Adams, G., Berzonsky, M. D. (2009). Psihologia adolescenţei. Editura Polirom, Iaşi.

Bourhis, R., Leyens, J. (1997). Stereotipuri, discriminare, şi relaţii intergrupuri. Editura Polirom, Iaşi.

Bruce, I., Obolenskaya, P. (2007). „Blind and partially sighted people’s perception of their inclusion by family and friends”, în The British Journal of Visual Impairment, vol. 25, pp. 6885.

Cernat, V. (2005). Psihologia Stereotipurilor. Editura Polirom, Iaşi.

Chohen, M.O., Ashkenazy, E., Cohen, A. şi Tirosh, E. (2005). „Emotional Status and Development in Children Who Are Visually Impaired”, in Journal of Visual Impairment & Blindness, pp. 478-484.

Roth, W. (1973). Tiflologia – Psihologia deficienţilor vizuali. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Runceanu, L. (2007). Teză de doctorat: Reprezentări sociale şi atitudini faţă de persoanele cu deficienţă mintală. Preda, V. (coordonator), Cluj-Napoca.

201

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Ştefan, M. (1981). Educarea copiilor cu ambliopie. Editura Didactică, Bucureşti.

Tuttle, D., Tuttle, N. (1997). Self – Esteem and Adjusting with Blindness – The Process of Rsponding to Life’s demends. Thomas Books, Symbol of Leadership, Illinois.

PROIECT COMENIUS – EXPERIENȚE ACTIVE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

Profesor MIHAELA CALISTRU Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava În perioada 20-26 aprilie 2014 s-a desfășurat la Lisabona Portugalia programul de formare continuă a cadrelor didactice ACTION METHODS IMPROVING MOTIVATION and QUALITY in LEARNING ENVIRONMENTS (METODE ACTIVE PENTRU CREȘTEREA MOTIVAȚIEI ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ÎN DIFERITE MEDIII DE ÎNVĂȚARE) organizat de European Bridges Consulting din Finlanda.

Programul european de mobilități a reunit 20 de cadre didactice din domeniul preuniversitar din 12 țări-Belgia, Suedia, Grecia, Finlanda, Italia, Ungaria, Islanda, Polonia, Croația, Malta, Estonia, Portugalia și România. România a fost reprezentată de 2 cadre didactice dintre care, din Suceava, prof. Mihaela Calistru de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară. Principalul obiectiv al programului de formare a constat în deprinderea unor competențe în vederea creșterii nivelului motivației în diferite situațiii de învățare prin: crearea unui climat pozitiv pentru învățare, clarificarea obiectivelor învățării, organizarea resurselor pentru învățare, împărtășirea sentimentelor și a gândurilor cu elevii, excluzând maniera dominării.

Cursul are menirea de a familiariza participanții cu modul în care metodele activparticipative pot fi fructificate în educația formală și non-formală pentru a îmbunătăți motivația celor care învață. Programul Action Methods Improving Motivation and Quality in Learning Environments, condus de d-na Ulla Salomaki (Finlanda) a avut la origine rezultatele cursului”Comenius Group Dynamics and Social Skills in the Clasroom “Dinamica grupului și abilitățile sociale în clasă”.Grupul țintă căruia i se adresează acest curs este format din profesori, formatori, directori, educatori, consilieri. Programul de formare a creat oportunități de învățare dintre cele mai diverse.Am avut posibilitatea să conștientizăm faptul că exercițiile și metodele de învățare activă sunt foarte folositoare pentru a crea un climat pozitiv în clasă.

Cursul a inclus: • Prezentări - prezentarea generală a programului de formare, a obiectivelor, istoricului şi activităţlor derulate de-a lungul timpului de iniţiator în vederea promovării metodologiei participative şi a învățării prin colaborare - prezentări ale activității instituțiilor implicate în programul de formare: European Bridges Consulting Finlanda (initiator), A Par Portugalia (gazda) - prezentări relative la tematica cursului, la problematica inteligenței emoționale și a integrării metodelor activ-participative în demersul educational (Introducere în Comics; Motivație, emoție, cogniție; Integrarea artei în activități de învățare; Integrarea metodelor active în lecție) - prezentarea programului școlar din Portugalia de către profesori din învățământul universitar și preuniversitar din Lisabona.

202

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA • Exemple de bune practici: Implementarea metodelor activ-participative în Portugalia şi Grecia (exploatarea rezultatelor sesiunilor anterioare ale cursului în activitatea didactică a foştilor participanţi).

• Schimburi de experienta: vizita la Școala generală; prezentari ale experienţelor personale în grupuri multinaţionale Toate conceptele introduse pe parcursul cursului au fost ilustrate prin aplicatii adecvate, participantii avand posibilitatea sa exerseze si sa urmareasca - prin implicare directa - cum se conduc activitatile de invatare de acest tip; cum se organizează și coordoneaza activitățile în grupuri mici; cum se asigură feedback-ul acestor activități, astfel încat ele să-și atingă obiectivele.

Din setul consistent de aplicatii practice / metode, vom aminti: • Exercitii de intercunoastere si spargere a ghetii; Exercitii de tip “Debrifing” • Exercitii de formare a grupurilor / teambulding / leadership; Exercitii de tip “Safety” • Workshop-uri privind integrarea artelor (muzica, dansul, desenul / comics, teatrul) în lecţie, cu ilustrări şi aplicaţii relevante pentru domeniile matematică, educaţie ecologică, educaţia pentru adulţi.

• Sesiuni de învățare prin colaborare, dintre care amintim ca relevanța activitatea Learning Café sau activități de proiect.

Prezentările au fost organizate în plen sau in grupuri mici, iar aplicațiile au fost organizate în grupuri mici si pe perechi. De asemenea, au existat secvente de lucru individual.

Deloc neglijabile, în ansablul programului de formare urmat, au fost activităţile culturale: - excursii scurte (Setubal, centrul istoric al Lisabonei, Costa de Caparica – plaja); - seri culturale (seara cântecelor, seara portugheză, seara bucătăriilor naţionale, etc.).

Am aflat cum teatrul și dansul tematic pot fi folosite în predare, cum exercițiile de aventură, urmate de reflecție, pot întări relațiile de grup, sau cum arta poate crea o atmosferă motivantă în clasă. Gazdele noastre s-au străduit de asemenea să ne ofere șansa exersăriii dialogului intercultural prin activități precum: Singing Dinner (Cântece în limbile participanților) European Food Contry (prezentarea mâncării specifice fiecărei țări participante), Fado Evening (concerte de muzică tradițională portugheză).

Activitatea a fost realizată cu sprijinul financiar primit în cadrul Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții(Lifelong Learning)grantul fiind obținut prin prin intermediul Agenției Naționale Pentru Programe Comunitarea în Domeniul Educației și Formăriii Profesionale.

203

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA În concluzie, cursul ne-a oferit un program deosebit de bogat în activități, util oricărui cadru didactic care vrea să-și diversifice intervențiile curriculare și extracurriculare și care dorește să îmbunătățească motivația și ambianța învățării. Cursul este recomandat pentru orice educator/profesor indiferent de nivelul de studiu al elevilor, de disciplina predată, cu condiția ca acesta să fie dispus pentru acest gen de abordare a procesului de predare-învățare: mai puţín formal/formalist, mai apropiat de educabil, care să țină cont de emoțiile și nevoile reale ale celor care participă la învățare.

UTILITATEA PARTENERIATELOR EDUCAȚIONALE DIN CADRUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA SOCIALIZĂRII LA ADOLESCENȚII CU DEFICIENȚĂ DE AUZ

Prof. Educator CÂMPANU IULIANA Școala Gimnazială Specială ”Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată”, Cluj-Napoca

Implicaţiile psihosociale ale deficienței de auz în dezvoltarea adolescenţilor Adolescenţa a fost definită ca o perioadă de tranziţie care presupune modificări la nivel fizic, modificări la nivel de comportament şi totodată la nivelul personalităţii şi care marchează trecerea de la pubertate la maturitate. În această perioadă, adolescentul devine mai preocupat de propria imagine şi de poziţia sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni, colegii de şcoală). În acelaşi timp, adolescentul tinde să se îndepărteze de părinţi, în încercarea de a fi independent şi de a decide pentru el însuşi. Adolescenţa poate fi o perioadă destul de dificilă pentru persoanele cu deficienţă de auz. Părinţii şi persoanele semnificative sunt îngrijorate în ceea ce priveşte contactele sociale şi dezvoltarea bio-psiho-socială a copiilor şi adolescenţilor cu deficienţă de auz (Mason, 1997).

Deficienţa de auz cauzează importante modificări ale personalităţii. Aceste particularităţi determinate de deficienţă pot fi surprinse atât în aspectele morfo-funcţionale şi psihice ale individului, cât şi în sfera relaţiilor sale sociale (Roth, 1973).

Allport relevă unicitatea personalității fiecărui individ, care-și stabilește niște limite; personalitatea e discretă, discontinuă, diferită în momentele diferite de timp având o organizare internă proprie, un pattern de trăsături distincte, relaționate între ele datorită originii comune Eul (Rozorea, 2003).

Pintner la începutul secolului XX, a început o cercetare iar concluzia la care a ajuns a fost aceea că persoanele cu deficiență de auz sunt instabili emoțional, introvertiți și imaturi în ceea ce privește abilitățile sociale. Meyer a adaugat și rezultatele observațiilor sale evidențând că surzii sunt nesociabili, morocănoși și suspicioși iar Heider și Heider au susținut în anul 1941 ideea că testele obișnuite nu sunt aplicabile surzilor, dar interesul pentru personalitatea lor nu trebuie ignorat.

Majoritatea studiilor consimt faptul că abilitățile sociale apar în urma realizării activităților extracurriculare care se bazează pe interacțiunea pozitivă dintre copilul cu deficiență de auz și semenii săi. De asemenea, beneficii pe termen lung apar atunci când activitățile se realizează în grupuri mici care includ atât copii cu deficiență de auz, cât și copii auzitori. Dezvoltarea și formarea abilităților sociale într-un mediu cât mai apropiat contextului

204

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA real, oferă copiilor posibilitatea de a generaliza comportamentul social la evenimentele de zi cu zi.

Importanța parteneriatelor educaționale Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul elevul la nivelul procesului educaţional.

Parteneriatul educaţional este unul dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane.

Este un concept şi o atitudine în câmpul educaţiei. Ca atitudine, parteneriatul presupune:  acceptarea diferenţelor şi tolerarea opţiunilor diferite;◦  egalizarea şanselor de participare la o acţiune educativă comună;◦  interacţiuni acceptate de toţi partenerii;◦  comunicare eficientă între participanţi;◦  colaborare (acţiune comună în care fiecare are rolul său diferit;◦  cooperare (acţiune comună în care se petrec interrelaţii şi roluri comune). (www.scribd.com/doc/51124773/CURS-parteneriatul-educational) Parteneriatul educaţional tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular flexibilă şi deschisă a problemelor educative. În abordarea curriculară a educaţiei se identifică nevoia cunoaşterii, respectării şi valorizării diversităţii. Este vorba de o diversitate care presupune unicitatea fiecărei fiinţe umane şi multiculturalitatea. Copiii nu sunt normali sau anormali, ci unici, cu particularităţi diferite, determinate de caracteristicile lor subiective – individuale şi de apartenenţa lor la un spaţiu şi o identitate socio-culturală. Fiecare este purtătorul unor particularităţi ce nu pot fi defecte sau anormalităţi, ci sunt caracteristici, răspunsuri personale la solicitările mediului. Unicitatea vine din ecuaţia subiectivă a fiecăruia, dar şi din stilurile de învăţare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale, capacităţile, competenţele şi comportamentele fiecăruia. Amprenta culturală este importantă pentru că determină bogăţia diversităţii la nivelul grupului social.

Prezentarea parteneriatului „Punți de comunicare” Parteneriatul a fost realizat între elevii clasei a VIII-a de la Școala cu clasele I-VIII, Constantin Brâncuș din Cluj-Napoca și elevii clasei a VIII-a A de la Liceul pentru Deficienţi de Auz din Cluj-Napoca.

Scopul parteneriatului Scopul parteneriatului nostru este de a promova comunicarea, cooperarea, munca în echipă a copiilor, dar şi a cadrelor didactice implicate, din cele două instituţii în vederea formării unor atitudini de acceptare şi valorizare a fiecărei persoane.

Obiectivele parteneriatului Pentru elevi  Exersarea abilităţilor de adaptare şi integrare socială (copii cu deficienţă de auz);  Exersarea exprimării verbale, atât orală, cât şi scrisă (copii cu deficienţă de auz);  Utilizarea tuturor modalităţilor de comunicare în vederea susţinerii ideilor şi punctelor de vedere, pe parcursul abordării diferitelor teme pe care ni le propunem (copii cu deficienţă de auz şi auzitori);  Dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter (copii cu deficienţă de auz şi auzitori);  Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi (copii cu deficienţă de auz şi auzitori);  Dezvoltarea unor relaţii de amiciţie bazate pe cooperare, toleranţă, acceptare, ajutorare, încredere şi respect reciproc (copii cu deficienţă de auz şi auzitori); 205

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Desfăşurarea de activităţi intelectuale, artistice şi ludice (copii cu deficienţă de auz şi auzitori);  Educarea abilităţii de a intra în relaţie cu persoane/ copii cu dizabilităţi şi eliminarea izolării acestora (copii auzitori);  Familiarizarea cu o nouă formă de comunicare- comunicarea prin limbaj gestual sau gesturi naturale (copii auzitori);  Exersarea unei dicţii îngrijite (copii auzitori).

Pentru cadrele didactice  Formarea unei atitudini deschise faţă de ceea ce este nou, inedit, diferit.  Formarea unor deprinderi de cooperare şi muncă în echipă cu colegi aparţinând altor instituţii;  Îmbogăţirea experienţei didactice cu metode de lucru noi, cu idei inovatoare privitoare la mijloacele care pot fi utilizate în munca cu elevii.

Durata parteneriatului Octombrie 2012 – Iunie 2013 Resurse: Umane  10 elevi ai clasei a VIII-a A Constantin Brâncuşi;  5 elevi ai clasei a VIII-a A LDA;  5 elevi ai clasei a IX-a LDA;  cadrele didactice responsabile;  cadre didactice din cele două şcoli.

Materiale  baza materială a celor două instituţii;  săli de grupă, sală de proiecţie (săli în care se vor desfăşura activităţile de parteneriat);  aparatura electronică, internet;  materiale ilustrative;  materiale elaborate de elevi pe suporturi electronice sau diferite obiecte;  rechizite.

De timp  o săptămâna din luna octombrie pentru elaborarea parteneriatului educaţional;  perioada Octombrie 2012 – Iunie 2013 pentru desfăşurarea activităţilor propriu-zise;  întâlniri lunare între cadrele didactice responsabile pentru stabilirea mijloacelor şi metodelor de desfăşurare a activităţilor propuse;  întâlnirile propriu-zise dintre copii care vor avea o durată de maxim 2 ore.

Metodologia cercetării Obiectivul cercetării Evaluarea utilității unor programe de parteneriat educațional între adolescenții cu deficiență de auz și adolescenții auzitori pentru creșterea nivelului variabilei individuale și psihosociale (sociabilitate, acceptarea celorlalți) la adolescenții cu deficiență de auz .

Ipoteza cercetării Aplicarea unor programe de parteneriat educațional îmbunătăţeşte nivelul variabilelor individuale şi psihosociale la elevii cu deficiență de auz.

206

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Participanţii la studiu La cercetare au participat 60 de subiecţi, cu vârstele cuprinse între 14-17 ani, dintre care 8 elevi din clasa a VIII-a, 10 elevi din clasa a IX-a, 6 elevi din clasa a VII-a și 10 elevi din clasa a X-a de la Liceul pentru Deficienţi de Auz din Cluj-Napoca și 20 de elvi din clasa a VIII-a de la Școala cu clasele I-VIII „Constantin Brâncuș”. Primele două clase (a VIII-a și a IX-a reprezintă grupul experimental și celelalte două clase (a VII-a și a X-a reprezintă grupul de control).

Variabilele cercetării Variabila dependentă:  Sociabilitatea este reprezentată prin scorul obţinut de elevi la testul de sociabilitate.  Acceptarea celorlalţi este reprezentată prin scorul obţinut de elevi la scala acceptării celorlalţi Variabilele independente  Genul subiecţilor: o feminin o masculin Descrierea instrumentelor cercetării Testul de Sociabilitate Testul a fost adaptat după W.Bernard şi J.Leopold, 1927, fiind des utilizat în SUA. Cu ajutorul lui se măsoară gradul de sociabilitate şi totodată abilitatea de a ne face acceptaţi şi doriţi de către ceilalţi. Testul este alcătuit din 20 de itemi cu răspunsuri dihotomice. Pentru fiecare răspuns corect se accordă un punct. Dacă subiectul obţine 12 puncte sau mai puţin de 12 puncte, este foarte probabil o persoană slab sociabilă. Cu 13-14 puncte obţinute, subiectul se plasează în categoria persoanelor acceptate de către colegi şi prieteni. Dacă subiectul a obţinut 15-16 puncte, se pare că are disponibilităţi reale de a relaţiona cu ceilalţi, este o persoană foarte agreată şi foarte sociabilă.

Scala Acceptării celorlalţi Scala a fost adaptată după W.F.Fez, 1955. Scala cuprinde 20 de itemi, fiind concepută să testeze legăturile dintre trei variante separate: sentimente de auto-acceptare, acceptarea de către alţii şi sentimentul de acceptare a altora de către subiect. Indivizii cu o mare acceptare de sine tind să îi accepte pe alţii şi să se simtă acceptaţi. Scala de răspuns la item a fost realizată în 5 trepte : (1) deplin adevărat – (2) de obicei adevărat – (3) şi adevărat şi neadevărat – (4) uneori adevărat – (5) foarte rar adevărat. Cu excepţia enunţurilor 2, 5, 16, 18, 19, la care scorul se inversează (mai exact: (5) deplin adevărat – (4) de obicei adevărat – (3) şi adevărat şi neadevărat – (2) uneori adevărat (1) foarte rar adevărat), la celelalte enunţuri scorul este chiar cel înscris între parenteze. Suma punctelor la toate enunţurile reprezintă scorul obţinut.

Concluziile cercetării În urma studiului efectuat rezultă următoarea concluzie: Există diferenţe semnificative privind variabilele: sociabilitate și acceptarea celorlalți între grupul experimental format din adolescenții cu deficiență de auz care au participat la programul de parteneriat și grupul de control, elevii care nu au participat la parteneriat.

Adolescenții care au fost înscriși în parteneriatul „Punți de comunicare” au beneficiat de întâlniri frecvente cu auzitorii în perioada octombrie 2011- iunie 2012. Acest lucru a fost benefic pentru creșterea nivelului variabilelor psihosociale, observându-se un nivel mult mai crescut al gradului de sociabilitate. Se remarcă la grupul experimental un nivel crescut al 207

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA încrederii în capacitatea proprie fizică şi mentală și de a relaţiona cu semenii în comparație cu adolescenţii care nu au fost incluși în program.

BIBLIOGRAFIE: Abric, Jean-Claude (2002). Psihologia comunicării, Teorii și metode, Editra Polirom, Iași.

Allport, G. W. (1991). Structura și dezvoltarea personalității, Editura didactică și pedagogică, București.

Anca, M. (2000). Intervenții psihopedagogice în antrenarea funcției auditiv verbale,: Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Anca, M. (2001). Psihologia deficienților de auz, Editura Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca.

Mason, H., McCall, S. (1997). Acces to Education for Children and Young People. David Fulton Publishers, London.

Roth, W. (1973). Tiflologia – Psihologia deficienţilor vizuali. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Rozorea, A. (1988). Deficienţa de auz– o abordare psihosocială şi psihoterapeutică. Editura Pro Humanitate, Bucureşti. (www.scribd.com/doc/51124773/CURS-parteneriatul-educational) PROIECTUL EDUCAȚIONAL – VÂRFUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ preșcolar CHIȘ MARIANA Școala gimnazială „Csuri Balint” Agriș, jud. Satu Mare Dezvoltarea continuă și evoluția modernă a învățământului care se conturează în societatea noastră de câțiva ani, trasează grădiniței și implicit educatoarelor menirea importantă de a fi deschizătoare de drumuri. Ele trebuie să transmită preșcolarilor valori culturale, istorice și sociale la un nivel educațional tot mai ridicat. În școala contemporană ne preocupăm de eficiența educației prin gradul de pregătire al preșcolarilor sub aspect psiho-intelectual, fizic și socio-afectiv dar și de integrare socială.

Perfecționarea procesului instructiv-educativ se poate realiza doar prin îmbinarea activităților prescolare cu cele extracurriculare. Conținuturile acestor activități pot să fie o continuare la un alt nivel, a ceea ce și-au însușit copiii la activitățile didactice. În contextul noilor valori educative în care se promovează cu consecvență metodele interactive de învățare s-au introdus cu succes proiectele educaționale cu scopul obținerii unor rezultate reale, oferind oportunitatea dezvoltării relațiilor interumane specifice spațiului preșcolar și școlar. Proiectele educaționale derulate cultivă stima de sine și simțul răspunderii la preșcolari, deoarece adultul de mâine este rezultatul mediului său. Pentru a ști cine este, preșcolarul trebuie familiarizat cu strămoșii săi, având sentimentul de apartenență la colectivitatea națională și recunoașterea valorilor păstrate de conștiința neamului său. Totodată sunt importante proiectele-parteneriat cu familia și comunitatea locală, care urmăresc dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare ale preșcolarilor, acumulând abilități de exprimare a individualitătii, de acceptare a diversității, de empatizare la nevoile celorlalți și spirit de echipă.

Tematica abordată în aceste proiecte a fost diversă. Voi da câteva exemple pe care le-am planificat și desfășurat recent: 208

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - „Sătmarul-vatră veche folclorică”, proiect desfășurat în parteneriat cu școala primară Ciuperceni și Clubul copiilor din Negrești-Oaș. Am participat împreună la activități prin care copiii au aflat lucruri interesante despre tradițiile și obiceiurile străvechi: Roata olarului – Vama, prezentare de obiecte tradiționale și demonstrații; Muzeul satului – Megrești-Oaș, vizită; Cimitirul Vesel – Săpânța, vizită, documentare; Clubul copiilor – Negrești-Oaș, dansuri populare oșenești și maramureșenești prezentate de elevii clubului; Muzeul închisorii comuniste – Sighetul Marmației, vizită, documentare.

- „Împreună pentru copiii noștri”, proiect educațional realizat în parteneriat cu familia, care a avut în desfășurare lectorate cu părinții, lecții deschise – mame – copii de 8 Martie, 1 Iunie, serbări școlare cu diferite ocazii, sărbători naționale și internaționale.

209

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - „Lumea copiilor”, parteneriat cu clasele primare din Ciuperceni: Artiști pentru o zi – Palatul copiilor din Satu Mare; O zi la școală – ce ne așteaptă în clasa întâi, rechizitele școlarului.

- „Sănătos, voios, voinic”, proiect în parteneriat cu grădinițele din Agriș și Agrișul Nou, piramida alimentelor – cum mâncăm sănătos, plafar – ceaiuri medicinale sănătoase, ștafete, concursuri.

Creații ale preșcolarilor realizate pe parcursul activităților, au participat la concursuri interjudețene și naționale, obținând diplome și premii. Toate acestea au vizat atât socializarea preșcolarilor din diverse medii, cât și interacțiunea continuă dintre grădiniță, școală și comunitatea locală. Preșcolarii antrenați în toate demersurile de concepere, organizare, promovare și evaluare a unui proiect, înțeleg că munca în echipă presupune sinceritate, generozitate, toleranță și exigență cu ei înșiși.

Totodată serbările pregătite și susținute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinței, a încrederii în forțele proprii și sunt atractive pentru orice vârstă, ușurându-le acumularea de noi cunoștințe. Activitățile extracurriculare trezesc curiozitatea și păstrează viu interesul pentru cunoaștere, descoperind lucruri noi. Aici sunt atrași și copiii timizi, dar și cei impulsivi pentru că lăudându-i învață și ei să aprecieze.

Rolul nostru trebuie să fie de mediatori pentru a îndeplini obiectivele propuse în toate activitățile extracurriculare, dar lasându-i pe ei să fie actorii importanți care descoperă, se decoperă și contribuie creator la finalizarea acestora, dobândindu-și adevărata valoare de care se vor folosi în viitor.

BIBLIOGRAFIE: Călin M., Teoria și metateoria acțiunii educative, Ed. Aramis, București.

Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Ed. Aureo, Oradea 2011.

210

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE – MODALITATE DE SOCIALIZARE ŞI VALORIZARE A EDUCAŢIEI – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI Profesor CÎRSTEA GABRIELA GRAŢIELA Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Dima” Piteşti, jud. Argeş În contextul unei societăţi caracterizate prin schimbare, rapiditate, explozie informaţională, progrese ştiinţifice, se conturează multiple direcţii de restructurare a realităţii educaţionale, printre care menţionăm: • renunţarea la enciclopedism (caracterul informativ al procesului de învăţământ) şi accentuarea dimensiunii formative (achiziţionarea unor instrumente, abilităţi, dezvoltarea de capacităţi, atitudini, valori); • extinderea educaţiei pe întreaga durată a vieţii; educaţia nu mai poate fi restrânsă în timp la o singură perioadă (cea şcolară); • perfecţionarea continuă a dezvoltării personale şi profesionale; • introducerea unor noi tipuri de educaţii; • îmbunătăţirea gradului de coordonare a politicilor şi de adaptare la condiţiile specifice, prin intermediul programelor şi parteneriatelor educaţionale în plan local, regional, naţional şi internaţional; • încurajarea managementului programelor educaţionale, ca domeniu strategic al formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice şi managerilor şcolari.

Regândirea sistemelor de educaţie în termeni de învăţare continuă, de adaptare la schimbare, de integrare a tuturor influenţelor educaţionale, într-un proces coerent şi convergent a impus constituirea unor noi tipuri de educaţie.

Educaţia dincolo de zidurile şcolii, formele şi domeniile educaţiei, proiectarea şi managementul programelor educaţionale, tipuri de educaţie complementară, programe şi parteneriate educaţionale, psihopedagogia timpului liber, socializare şi dezvoltare personală în adolescenţă, educaţia la vârsta a treia, noile educaţii (educaţia prin teatru şi sport, educaţia antreprenorială, educaţia multiculturală, educaţia interculturală, educaţia pentru dezvoltarea comunitară, educaţia pentru cetăţenie europeană, educaţiei ecologică s.a.) propun un demers de regândire a ofertei educaţionale a şcolii şi deci şi a curriculumului.

Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut o dată cu societatea umană şi este specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic.

Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în 3 tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (şcolară), non-formală (extraşcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media, etc.).

Spaţiul şcolar are rol în devenirea socială a elevilor şi absolvenţilor săi, precum şi practicile pe care acesta le dezvoltă pentru a atinge obiective de natură socială, prin forţa de impunere a valorilor şi modelelor promovate.

Omul este, prin natura lui, o fiinţă socială. Viaţa sa este puternic socializată, culturalizată, impregnată de simboluri, valori, coduri, norme, moduri de „se cade...”, moduri de „nu se cade...”, patern-uri atitudinale şi comportamentale. Existenţa omului nu poate fi gândită şi realizată în afara grupurilor sau interacţiunilor sociale.

Oamenii sunt, în ultimă instanţă, un produs al societăţii în care trăiesc, societate care îi modelează şi îi formează după structurile ei şi, uneori, după criterii ce scapă voinţei şi controlului conştient al acestora.

211

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Din prima clipă a existenţei sale copilul este introdus într-o realitate modelată social ce există în mod obiectiv, independent de voinţa şi existenţa nou-născutului. În momentul naşterii, fiinţă umană intră într-un labirint al relaţiilor sociale prin intermediul cărora îşi însuşeşte şi interiorizează valori fundamentale comune, simboluri, reprezentări colective, aşteptări, modele comportamentale, scheme de relaţionale considerate bune în câmpul social al fiinţării sale.

Cu toate acestea, socializarea nu este o simplă repetiţie socială, ea nu împiedică schimbarea socială, inovarea, interpretarea personală a realităţii sociale. Socializarea presupune interacţiuni între subiectul socializator şi cel socializat, cu schimbări în ambele planuri (a se vedea cazurile de părinţi cărora proprii copii le-au modificat principii, asumate anterior dobândirii statutului de părinte, în ce priveşte educaţia). Aceste interacţiuni se produc cu interpretarea a ceea ce se învaţă, cu posibilitatea contestării, opunerii, propunerii de alternative sau trasării de tuşe personale în ceea ce priveşte asumarea şi punerea în practică.

Astfel că rezultatul obţinut nu este unul multiplicat identic în felul de a fi, de a gândi şi de a acţiona al indivizilor. Subiectivitatea fiecăruia şi contextele particulare în care existăm fiecare dintre noi transformă influenţele externe în produse personalizate, proprii fiecărui individ în parte. Prin urmare, putem vorbi de o imensă varietate individuală pe o axă continuă ce merge de la conformismul absolut la deviaţie. În acest fel putem explica dinamismul social şi schimbarea socială. Şcoala reprezintă un spaţiu cu mare responsabilitate în realizarea socializării deoarece: şcoala face o punte între două etape importante: socializarea din spaţiul familial (microsocializarea) şi socializarea din macro-spaţiul social (macro-socializarea); şcoala are responsabilitatea atingerii unor finalităţi explicit formulate de către organismele oficiale, în lumina politicilor educaţionale promovate la nivel naţional, iar aceste finalităţi vizează toate laturile personalităţii umane, inclusiv devenirea socială a persoanei (socializarea); o importanţă deosebită pentru inserţia socială optimă o reprezintă competenţele în plan social, interacţional.

Ori, şcoala este instituţia care poate să vizeze atât zona academicului, a cunoştinţelor şi competenţelor de nivel intelectual, dar şi zona socialului, a cunoştinţelor şi competenţelor de nivel interacţional, a exersării unor roluri diferite, nuanţate, subsumate statutului de elev, care, în acelaşi timp, reprezintă un viitor adult. Şcoala reprezintă un spaţiu privilegiat al socializării deoarece este un spaţiu al învăţării, al experimentării, al dreptului la încercare şi eroare; şcoala îi oferă copilului posibilitatea şi oportunitatea de a se forma într-un grup de co-vârstnici (egali) cu care are interacţiuni multiple, adeseori desfăşurate fără controlul adulţilor. În clasa de elevi copilul experimentează o societate în miniatură, guvernată după legi sociale general valabile, dar şi după legi proprii, rezultate din interacţiunile membrilor ce ajung împreună la o normalitate considerată acceptabilă şi benefică din perspectiva valorilor grupului; în şcoală copilul întâlneşte alţi adulţi decât cei al căror rol socializator a fost activ în perioada preşcolară; şcoala reprezintă acum o resursă comunitară, prin urmare ea oferă copiilor posibilităţi de interacţiune socială mult mai largi şi dispune de resurse multiple. În şcoală contactele dintre copil şi adulţi sunt extrem de variate, elevul intrând în relaţie cu mai multe persoane adulte care oferă fiecare propria sa perspectivă asupra lumii, perspective care pot să difere atât între ele, cât şi faţă de perspectiva părinţilor. Şcoala oferă oportunitatea interacţiunilor cu co-vârstnicii, prilejuind ucenicia socială, dar şi experimentarea autonomiei individului în interacţiunile între egali.

Evaluarea performanţei este comparativă, publică şi periodică în şcoală. Copilul nu mai este o valoare în sine, ci prin ceea ce poate demonstra în situaţii de comparare socială.

Grupul de egali, co-vârstnici, este important în socializare deoarece prilejuieşte interacţiuni în plan orizontal în care indivizii împart acelaşi statut, interacţiuni care încep să structureze personalitatea individului încă de la cele mai fragede vârste. Importanţa acestor grupuri sporeşte considerabil la vârsta preşcolară, pe măsură ce copilul abandonează treptat 212

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA jocul pe cont propriu (jocul lângă alţii, nu presupune interacţiune), în compania sau sub supravegherea adultului, în favoarea jocului social practicat împreună cu co-vârstnici (jocul cu alţii, bazat pe interacţiune). Prin specificul lor relaţiile cu egalii stimulează dezvoltarea cognitivă şi achiziţionarea competenţelor sociale. Prin joc copilul intră în contact cu o mare varietate de roluri din categoria sa de vârstă, neinteresante pentru lumea adulţilor.

Practic, socializarea individului se realizează succesiv, prin antrenarea a numeroşi factori ce condiţionează realizarea potenţialului de creştere şi dezvoltare personală şi asigură construcţia socială a personalităţii. În funcţie de natura şi competenţele lor, diversele instanţe ale socializării au responsabilităţi distincte în formarea şi modelarea socio-psihologică a persoanei umane.

Astăzi şcoala se află într-un moment de criză, criză pe care o poate depăşi prin echilibrarea raportului de forţe între devenirea intelectuală a elevilor (competenţele academice) şi devenirea socială. Pentru a se reabilita, şcoala trebuie să creeze şi să promoveze un spaţiu al comunicării, al cooperării, al consideraţiei reciproce între actori şi al dreptului la eroare cu rol educativ. Educaţia nu va reuşi să pătrundă în minţile şi sufletele elevilor doar pentru că este obligatorie, ea nu este ceva de la sine înţeles, nu este un dat impus de un grup de persoane asupra altui grup de persoane. Obligativitatea şcolii fără argumente şi dovezi în favoarea necesităţii ei, în favoarea câştigului personal al fiecărui elev face ca actul educativ să fie perceput ca o agresiune.

Principalelor particularităţi ale rolului socializator al şcolii sunt: 1) Şcoala este un spaţiu intermediar între familie şi societate, un spaţiu de tranziţie de la viaţa domestică la lumea muncii, a activităţii civice şi politice, un spaţiu al receptării şi exersării unor roluri diferite de cele din familie, a unor grade din ce în ce mai mari de autonomie în desfăşurarea activităţilor şi luarea deciziilor.

2) Şcoala realizează o socializare diferită faţă de alţi agenţi ai socializării datorită a trei aspecte: - faptul de a trăi permanent într-o colectivitate, cu toate constrângerile fizice şi psihologice pe care aceasta le implică; - faptul de a fi constant într-o situaţie de evaluare, susceptibil de a fi lăudat sau criticat; - faptul de a fi supus mereu puterii adultului; 3) Socializarea în spaţiul şcolii este indisolubil legată de problema cunoaşterii, a achiziţiei de cunoştinţe, a formării de priceperi şi deprinderi; 4) Şcoala nu este o unitate spaţiu / timp omogenă, ci reprezintă un ,,univers socializator plural”.

5) Socializarea prin intermediul şcolii are în vedere două ţinte complementare: - un scop pe termen scurt, adică integrarea şi adaptarea copilului la mediul şcolar aici şi acum (învăţarea „meseriei de elev”, a valorilor şcolii, a normelor ce reglementează relaţiile dintre elevi, dintre elevi şi profesori, a conduitelor acceptabile în raport cu sarcinile şcolare pentru a răspunde cu eficienţă cerinţelor specifice); - un scop pe termen lung: integrarea şi adaptarea viitoare a absolventului la mediul social global (planul public şi planul privat al existenţei de adult), în perspectiva socializării continue.

6) Şcoala realizează în fapt două procese de socializare, suprapuse parţial: - o socializare intenţionată, voluntară, formală, oficială ce decurge din finalităţi explicit formulate pentru sistemul de învăţământ, din conţinuturile transmise în mod sistematic, din procedurile didactice recomandate a fi utilizate la clasă, dar şi din cadrul normativ oficial (legi, prevederi legale, regulamente de funcţionare) care prevede drepturi şi îndatoriri ale actorilor implicaţi în educaţie – cultura explicită a şcolii; - o socializare spontană, desfăşurată într-un plan invizibil şi neintenţionat (coexistent planului formal), prin intermediul valorilor, atitudinilor, normelor implicite ce se creează în spaţiul concret de interacţiune al şcolii, al clasei, în relaţiile interpersonale de zi cu zi ce se 213

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA petrec între elevi (socializarea între egali) şi între elevi şi cadrele didactice – cultura implicită a şcolii.

Un alt aspect specific socializării în şcoală este învăţarea „meseriei de elev”, concept ce vine dinspre teoriile etno - metodologice. Totul se petrece printr-un proces ce debutează înainte de intrarea copilului în şcoală, datorită „socializării anticipative” (copilul îi sunt furnizate de o serie de reprezentări sociale, informaţii, experienţe povestite) şi continuă pe parcursul şcolarităţii, derulându-se în etape: - etapa de explorare – când se ia contact cu necunoscutul univers şcolar; este caracterizată de ambiguităţi, nelinişti, incertitudini atitudinale şi comportamentale. Strategiile activate de elev sunt de tatonare şi explorare. Acum pot apărea semne ale inadaptării sau ale dificultăţilor de adaptare. În această etapă elevul identifică şi receptează secretele „meseriei de elev”; - etapa de conformare – când copilul începe „să înveţe” regulile şi normele vieţii şcolare. Comportamentele sunt de conformare şi adaptare, iar aria de incertitudine se restrânge.

Se diminuează disconfortul şi începe să se stabilizeze statutul de elev.

- etapa de practicare şi transgresare a normelor – apare după instalarea confortabilă în poziţia de elev şi presupune explorarea limitelor normelor, reinterpretarea şi chiar încălcarea normelor şcolare, în limite acceptabile social. În această etapă tânărul actor detectează abaterile de la normele sociale care sunt socialmente acceptabile, dar şi modalităţile adecvate pentru a respinge graniţele normelor. În acest fel, un copil mai mult sau mai puţin rebel descoperă cum şi unde să se revolte, ceea ce este o foarte importantă achiziţie socială. Noile competenţe sociale ale elevului se traduc în decriptarea şi utilizarea pentru nevoi personale de adaptare a sensurilor ascunse ale culturii şcolii şi clasei de elevi. „Meseria de elev” se dobândeşte întotdeauna în contextul interacţiunii din interiorul clasei de elevi. Considerăm că dincolo de transmiterea sau impunerea regulilor convieţuirii sociale, esenţa socializării este interacţiunea socială, iar nu acţiunea izolată a indivizilor.

Nicicând socializarea nu se va putea face în situaţii de izolare socială sau doar prin contactul indirect cu experienţele sociale. Din acest punct de vedere clasa de elevi reprezintă spaţiul de interacţiune specific, cel mai important în socializarea realizată în şcoală. Aici se face aşa numita „ucenicie socială” într-un mediu îmbogăţit de achiziţiile pe care fiecare membru le aduce cu sine din afara şcolii. În clasă se construiesc şi se negociază norme ale vieţii în comun, se experimentează strategii sociale de supravieţuire, se cooperează sau se concurează, se asigură suport emoţional.

Două categorii interacţiuni caracterizează spaţiul clasei: - interacţiunile profesor – elevi (verticale): structura lor este asimetrică prin raportarea la putere, se derulează după un ritual cu rădăcini adânc ,,impregnate” în conştiinţa colectivă, sunt publice, se întâmplă ca pe o scenă, se desfăşoară simultan cu interacţiunile orizontale, se realizează în principal prin intermediul limbajului oral şi au un caracter dinamic şi evolutiv.

- interacţiunile elevi – elevi (orizontale): sunt explicite, vizibile, provocate şi încurajate de cadrul didactic (munca în echipă a elevilor, colaborarea în vederea îndeplinirii unor sarcini de învăţare), cu valoare formativă, ce contribuie la realizarea obiectivelor educaţiei, sunt implicite, ascunse, reprimate de cadrul didactic deoarece se consideră că acestea subminează realizarea obiectivelor educaţiei, sunt suple şi flexibile, se desfăşoară fără intervenţia aparentă a profesorului, prin intermediul lor se încalcă o interdicţie, au caracter privat, iar actorii sunt egali.

Interacţiunile dintre elevi nu se petrec doar în timpul orelor de studiu, ci şi la sport, în pauze, în activităţile extracurriculare, la cantină, în timpul activităţilor de tip „after school”.

Jocurile, glumele, certurile, cererea ajutorului, disputarea teritoriului, toate aceste interacţiuni le permit copiilor să-şi construiască identităţi sociale adecvate unor spaţii sociale diferite: sala de sport, biblioteca, sala de clasă, cantina, culoarul, cancelaria profesorilor, toaletele, curtea 214

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA şcolii, cabinetul medical. Socializarea nu este doar o acţiune de la adult la copil: egalii pot socializa foarte bine între ei, fie că sunt elevi, fie că sunt profesori, iar adulţii se resocializează în contract cu copiii.

Concluzionăm că şcoala oferă posibilitatea copiilor de a cunoaşte, practica, achiziţiona ansamblul normelor şi a „ştiinţei de a acţiona”, indispensabile stabilirii legăturilor cu alţii. Din păcate, instituţia „şcoală” nu percepe amploarea şi importanţa socializării care are loc în sânul său.

Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea educativă formală şi non-formală dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea copiilor şi tinerilor în actul decizional, în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale.

Educaţia non-formală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei şi conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extraşcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană. Timpul extraşcolar a fost caracterizat drept „libertate sub control instituţional”. Timpul liber, se caracterizează prin: alegerea liberă şi eliberarea de sub obligaţiile instituţionale; caracterul dezinteresat al activităţilor; caracterul personal, întrucât încurajează virtuţile dezinteresate; caracterul hedonist, întrucât generează satisfacţie.

Dintre funcţiile timpului liber, pot fi amintite: funcţia de relaxare, de destindere, care constă în posibilitatea de refacere a organismului după activitatea de bază; funcţia de distracţie, care se realizează prin delectare şi amuzament generând un tonus optimist; funcţia educativă, de dezvoltare, care se concretizează în îmbogăţirea vieţii spirituale şi dezvoltarea personalităţii, formarea capacităţii de autoorganizare a unui stil de viaţă elevat, stimularea capacităţilor creatoare şi a stilului participativ. În România, educaţia non-formală cuprinde diferite activităţi, desfăşurate fie în cadrul şcolii, cum ar fi: sesiuni de comunicări ştiinţifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii sportive; fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul palatelor şi cluburilor de copii. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de profesori de specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.

Educaţia non-formală este diferită faţă de educaţia formală, prin aspectul conţinutului şi formele de realizare, fiind caracterizată prin: caracterul facultativ; elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor; nu se face o evaluare prin note; oferă răspunsuri concrete la cerinţele fixate; permite momente de abstractizare, prin utilizarea cunoştinţelor din viaţa practică; pune în valoare aptitudinile şi interesele copiilor şi ale tinerilor; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers pluri şi inter-disciplinar; scoate din educaţie funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.

Exemple de bune practici: 1. Proiectul educaţional ,, ELEV ECO - EUROPEAN” se doreşte a fi un demers care să răspundă exigenţelor învăţământului actual de calitate, să răspundă cerinţelor învăţământului modern, formativ, având scopul de a dezvolta creativitatea şi de a cultiva interesul elevilor pentru abordarea unor teme ecologice. Competiţia îşi propune să aducă în atenţia şcolii variante noi de atragere a elevilor spre studiul interdisciplinar: protecţia mediului – chimie – biologie – fizică - geografie – specialităţi tehnice. Proiectul vizează implicarea elevilor în acţiuni educative formative, conforme cu cerinţele unui învăţământ informatizat specific secolului al XXI-lea. Acest concurs încearcă să selecteze cele mai bune programe educative informatizate necesare elevilor, cele mai bune postere, obiecte, eseuri, proză, poezii şi fotografii create de ei 215

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA înşişi. Produsele participante la concurs pot fi utilizate la orele de protecţia mediului, existente la toate specializările tehnice.

Proiectul este adresat elevilor din învăţământul preuniversitar interesaţi de protecţia mediului, dar şi de posibilităţile diverse de folosire a calculatorului, aparatelor foto digitale, dar şi a mijloacelor şi tehnicilor tradiţionale: desen, pictură, grafit, etc. De asemenea, va reflecta interesul instituţiilor educative / non-educative pentru informare şi comunicare, la nivel judeţean.

Proiectul presupune implicarea elevilor în propria formare, stimulând această acţiune prin ideea de competiţie, prin selectarea celor mai bune lucrări create de elevi.

Tipul de proiect în care se încadrează: educaţie interdisciplinară protecţia mediului – chimie – biologie – fizică - geografie – specialităţi tehnice Tipul de proiect: judeţean Tematica: educaţie pentru mediu Concluzia derulării proiectului: Entuziasmul elevilor şi numărul mare de participanţi, reprezintă un indicator al impactului pozitiv pe care acest proiect l-a avut asupra publicului ţintă.

Scopul proiectului: Dezvoltarea şi promovarea creativităţii elevilor din învăţământul preuniversitar prin oferirea unei alternative de receptare a mediului în care trăim şi a problemelor cu care Omenirea se confruntă, în conformitate cu standardele educaţionale europene. Aspecte urmărite: crearea de material didactic, interdisciplinaritate, învăţământul formativ.

Obiectivele concursului: - valorizarea abilităţilor sociale, stabilirea unor relaţii mai apropiate şi mai deschise între copiii grupelor partenere, dezvoltarea sentimentelor de prietenie, colaborare, socializare şi respect între toţi copiii, dezvoltarea capacităţilor de cooperare, perceperea valorilor morale şi culturale, exprimarea sentimentelor de bucurie şi admiraţie pentru lumea înconjurătoare (plante, păsări, oameni) - valorizarea abilităţilor artistice; - dezvoltarea dragostei pentru Natur; -organizarea unei competiţii locale/judeţene pe teme de mediu – realizarea interdisciplinarităţii; - cunoaşterea şi dezvoltarea potenţialului creativ al elevilor; - valorificarea activităţii cercurilor de mediu; - creşterea spiritului de competiţie între tineri; - utilizarea de soft-uri în managementul informatizat al proiectelor; - implicarea elevilor din cadrul colegiilor şi liceelor din judeţul Argeş în realizarea unor proiecte interdisciplinare; - promovarea valorilor naţionale în context european.

Secţiunile concursului: Secţiunea I - Tema concursului este: “Cei 3 R – reciclare – refolosire - recondiţionare” - concurs de postere, colaje, (pe carton sau hârtie format A4, A3), - desene (pe hârtie format A4, A3), folosind orice tehnică - păpuşi, obiecte decorative şi tehnico-ştiinţifice realizate din materiale reciclabile - eseu, proză, poezie - ,,Scrisoare către Pământ” (teme de mediu) Secţiunea II – artă fotografică: fotografie artistică originală instantaneu pe teme de mediu Secţiunea III - concurs de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale ,,Sunt ecologist cu spirit întreprinzător” Tema concursului este: ,Promovarea produselor ecologice”.

Secţiunea IV - concurs de cultură generală ecologică – concurs pe echipaje Statistici: Concursul ,, ELEV ECO - EUROPEAN” se află la a II-a ediţie.

216

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA La prima ediţie au participat elevi din clasele a V - XII-a din 7 localităţi din judeţ, după cum urmează: Piteşti: 7 licee tehnologice, 3 licee teoretice şi 2 şcoli generale; Costeşti: 1 liceu tehnologic; Curtea de Argeş: 1 liceu tehnologic; Mărăcineni: 1 liceu tehnologic; Ştefăneşti: 1 liceu tehnologic; Mioveni: 1 liceu teoretic; Colibaşi: 1 liceu tehnologic; Total: 18 şcoli participante Statistica de participare pe secţiuni a fost: Secţiunea I – postere: 24 lucrări – 25 elevi participanţi – 20 profesori îndrumători Secţiunea I eseu: 10 lucrări – 8 elevi participanţi – 5 profesori îndrumători Secţiunea I – obiecte: 34 lucrări – 40 elevi participanţi – 19 profesoi îndrumători Secţiunea II – prezentări Power Point: 17 lucrări – 34 elevi participanţi – 17 profesori îndrumători Secţiunea III – concurs pe echipaje: 9 echipaje – 45 elevi participanţi – 9 profesori însoţitori Total: 75 lucrări – 152 elevi – 70 cadre didactice La a II-a ediţie au participat elevi din clasele a V – XII-a din 4 localităţi din judeţ, după cum urmează: Piteşti: 4 licee tehnologice, 3 licee teoretice şi 2 şcoli generale; Costeşti: 1 liceu tehnologic; Ştefăneşti: 1 liceu tehnologic; Colibaşi: 1 liceu tehnologic; Total: 12 şcoli participante Numărul de participanţi a fost mai mic întrucât la această ediţie lucrările au fost realizate pe loc într-un interval orar de 3 ore.

Statistica de participare pe secţiuni a fost: Secţiunea I - Tema concursului este: ,,Cei 3 R – reciclare – refolosire - recondiţionare” - concurs de postere, colaje - 10 lucrări – 20 elevi participanţi – 12 profesori îndrumători - desene - 28 lucrări – 28 elevi participanţi – 28 profesori îndrumători - păpuşi, obiecte decorative şi tehnico-ştiinţifice - 24 lucrări – 25 elevi participanţi – 20 profesori îndrumători - eseu, proză, poezie - ,,Scrisoare către Pământ”- 24 lucrări – 25 elevi participanţi – 20 profesori îndrumători Secţiunea II – artă fotografică: 24 lucrări – 25 elevi participanţi – 20 profesori îndrumători Secţiunea III - concurs de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale ,,Sunt ecologist cu spirit întreprinzător”- 24 lucrări – 25 elevi participanţi – 20 profesori îndrumători Tema concursului este: ,,Promovarea produselor ecologice”.

Secţiunea IV - concurs de cultură generală ecologică – 4 echipaje – 20 elevi participanţi – 9 profesori îndrumători.

Concluzii: 1. Socializarea poate fi abordată simultan ca scop şi mijloc în formarea indivizilor. În şcoala românească, în practicile concrete din spaţiul şcolii, predomină abordarea socializării ca mijloc necesar susţinerii laturii sociale a activităţilor de instruire, şi este minimalizată abordarea socializării ca proces cu scopuri specifice, cu conţinuturi explicite, cu mijloace de evaluare a progreselor în achiziţia de tip social.

2. Socializarea implică o dialectică a contrariilor: conformare şi inovare, dependenţă şi independenţă, toate conducând către câştigarea autonomiei individului aflat în pragul absolvirii şcolii şi schimbării statutului său social.

3. Socializarea presupune un parteneriat între individul care se socializează şi agentul socializator. Lipsa acestui parteneriat transformă relaţia dintre cei doi într-una de impunere, de constrângere, de forţare a devenirii celui în formare nu după propria sa natură şi specificitate, ci după natura şi specificitatea celui care socializează.

4. Socializarea include atât identificarea cât şi individualizarea (diferenţierea), a fi, pe de o parte, la fel cu toţi ceilalţi, a fi, pe de altă parte, diferit de toţi ceilalţi. De aceea o socializare de succes implică realizarea ambelor subprocese.

217

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 5. Ca agenţi ai socializării, cadrele didactice trebuie să conştientizeze complexitatea spaţiului şcolar, a celor două planuri coexistente: vizibil, formal; invizibil, ascuns şi a rolului acestora în formarea elevilor ca indivizi sociali, să admită necesitatea şi importanţa lor ca agenţi ai socializării şi să asigure invariabil consistenţa între vorbele şi faptele proprii, să fie conştienţi de necesitatea interacţiunilor orizontale. Elevii pot învăţa unii de la alţii. Experienţele personale ale fiecăruia pot îmbogăţi contextul situaţiei de învăţare. Cadrele didactice trebuie să fie pregătite şi să-şi propună organizarea clasei în grupuri de lucru, cu stimularea învăţării prin cooperare, a învăţării în grupuri sau perechi şi să admită parteneriatul cu elevii (contractul social al clasei care rezultă din negocieri profesor – elevi).

Pornind de la aceste idei generale am scris și desfășuarat proiectul “Deschidem porţile culturii prin porţile muzeelor” care a vizat creşterea interesului elevilor din școală faţă de componenta cultural-istorică a orașului, prin familiarizarea lor cu monumentele de cultură şi artă, în special a muzeelor şi a Cetăţii Oradea, deoarece aceste centre cultural- istorice sunt slab mediatizate în rândul elevilor. Stimulând interesul elevilor, ei vor căuta să se documenteze pentru anumite teme la faţa locului, din surse directe şi vor descoperi o nouă modalitate de petrecere a timpului liber.

BIBLIOGRAFIE: Vasile Marcu, Florica Orţan, Emilia Adina Deac, Managementul activităţilor extracurriculare, Editura Universităţii din Oradea, 2003, ISBN 973-613-134-2 (nr. pagini 25-37) Doctorand Adriana Rîşnoveanu, teză de doctorat – rezumat: Şcoala ca agent de socializare (Practici de socializare în şcoala românească) Irina Maciuc, Vali Ilie, Ecaterina Sarah Frăsineanu, Mihaela Alexandrina Popescu, Mihaela Aurelia Stefan, Florentina Mogonea, Florentin Remus Mogonea, Claudiu Marian Bunăiaşu, Proiecte şi programe educaţionale pentru adolescenţi, tineri şi adulţi, Ed. Universitaria, Craiova, 2009

VALORIZARE SI SOCIALIZARE A ELEVULUI CU CES PRIN DANS POPULAR

Profesor CLIM CRISTINA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava “Dansul este cea mai elevată, cea mai emoţionantă, cea mai frumoasă dintre arte, pentru că nu este doar translatare sau abstractizare din viaţă; este chiar viaţă.” Havelock Ellis Activităţiile extracurriculare contribuie la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socioculturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în 218

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa. Pe lângă excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole, activităţi in cadrul cercurilor, proiectelor educative, dansul reprezintă o activitate extraşcolară ce imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.

In dansul popular, fiecare mişcare vorbeşte despre talentul şi caracteristicele spirituale ale poporului în diferite perioade istorice.

El scoate în evidenţă atât caracterul, cât şi temperamentul, forţa şi agerimea poporului.

Pune în valoare înţelepciunea şi umorul, dezvăluie sincer şi direct aspiraţiile şi sentimentele oamenilor. Dansurile populare moldoveneşti alcătuiesc adevăratul tezaur al poporului nostru împreună cu muzica, costumul național, arta populară, etc.

Pentru elevii cu dizabilităţi, activităţile extraşcolare au un rol important în integrarea şcolară şi socială. Aceste activităţi vin să sprijine procesul de recuperare, socializare şi integrare, formând obişnuinţe, priceperi, deprinderi corecte şi o imagine de sine îmbunătăţită, caracteristici inoculate în comportamente civilizate şi responsabile.

Ca urmare a implicării elevilor in aceste activităţi (implicit in dans) s-a observat stabilirea unor legături de durată între tineri, o îmbunăţire a stării fizice şi psihice. S-a constatat dezvoltarea capacităţii de comunicare, al simţului de a lucra în echipă, o creştere a capacităţii de autocontrol şi a gradului de încredere în sine, precum şi apariţia unei conduite sociale responsabile.

Formaţia “DOR BUCOVINEAN” este alcătuită din elevi ai Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava selectaţi din clasele V-XII. Formaţia de dansuri şi-a început activitatea din anul 2007, sub îndrumarea coordonatorului de proiecte şi programe educative, profesor Raluca Pintilie şi profesorului coregraf Ion Băiţan, şi a fost acompaniată de formaţia instrumentală a şcolii, pregătită de învăţător Vasile Badeliţă.

De-a lungul timpului, membrii formaţiei s-au tot schimbat, deoarece unii dintre elevi au terminat şcoala sau au renunţat din diverse motive şi alţii le-au luat locul. Formaţia a participat la diverse serbări organizate in şcoală sau in afara ei, concursuri şcolare locale, judeţene şi naţionale, festivaluri, dar şi evenimente cultural – artistice, obţinând numeroase diplome, premii şi aprecieri.

Dansurile populare invăţate de către formaţie in toţi aceşti ani sunt: Arcanul, Hora, Cărăşelul, Coşneguţa, Roata, Ciobănaşul, dansuri specifice din zona Moldovei.

Printre cele mai importante participări soldate cu premii, menţionăm: - Festivalul de folclor “Flori de mai”de la Iaslovăţ, 2009; - Festivalul Naţional de folclor “Dorna plai de joc şi cântec”, Vatra Dornei, 2009; - Festivalului Judeţean pe teme de etnografie şi folclor “Sărbătoarea de sub brazi” de la Adâncata, ediţia a II-a, a III-a, a IV-a, aV-a- 2010, 2011, 2012, 2013; - Festivalul naţional de folclor ,,Şezătoarea copiilor”, Fălticeni 2011; - Concursul “Suflet de copil” organizat de fundaţia Sf. Ana şi Shopping City Suceava cu prilejul zilei de 1 Iunie 2010, 2013; - Festivalul internaţional de folclor “Peştişorul de Aur”-faza locală şi judeţeană-organizate de Palatul Copiilor şi ISJ Suceava, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 şi 2013; - Festivalul naţional “Inimi la Unison”, Botoşani, ediţia I şi a II-a, 2013, 2014; - Concursul interjudeţean “Armonie prin artă populară şi tradiţii” organizat de CSEI Suceava, ediţiile I-IV, 2010-2013; - Participări cu diferite ocazii în cadrul Proiectului de Strategie Naţională şi Acţiune Comunitară (SNAC); 219

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - Serbări şcolare; - Participări la filmări şi interpretări folclorice organizate de Bucovina TV, Antena 1.

Am trăit de foarte multe ori alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei.

220

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA E fascinant când pe scenă, sub lumina reflectoarelor, apar micii artişti, dansatorii îmbrăcaţi în costume populare superbe. Este cu adevărat extraordinar când ei reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat, când în sală răsună ropotul aplauzelor sau când urcă pe scenă pentru a-şi lua diploma.

CREŞTEREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR PRIN PRACTICAREA ART TERAPIEI ŞI A ERGOTERAPIEI

Profesor CORUJAN IOANA Şcoala Gimnazială „Horea”, Cluj-Napoca Profesor ROTAR ADRIANA Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”, Cluj-Napoca Scăderea accentuată şi continuă a capacităţii de concentrare şi a interesului pentru învăţare, întâlnite la elevii noştri, ne-a determinat să facem diverse încercări pentru a remedia aceste stări şi urmările lor negative. Am ales astfel să lucrăm cu elevii noştri, în cadrul unor opţionale, ateliere de creaţie, cercuri artistice permanente sau pur şi simplu în cadrul unor activităţi extracurriculare, în diverse tehnici artistice cum ar fi: pictura pe sticlă şi lemn, modelarea unor materiale pentru obţinerea produselor finite folosite la expoziţii tematice (lut, fimo), pictură pe hârtie, grafică, tricotaje şi altele.

Trebuie ca elevii noştri să înveţe că în această lume în care ne străduim să ne integrăm şi să fim buni cu noi şi cu semenii noştri, suntem datori să ne conservăm specificitatea noastră, să ne cunoaştem tradiţiile, să le redescoperim, să le păstrăm, dar în acelaşi timp să le facem cunoscute lumii întregi.

Am optat pentru realizarea acestor activităţi datorită preponderenţei pe care o au reprezentările vizuale în procesul învăţării. Dacă la clasă lecţia cu un conţinut teoretic, presupune asimilarea unor cunoştinţe specifice şi însuşirea unor priceperi şi deprinderi cu specificul disciplinei predate, activităţile extracurriculare, vin să completeze materialul ilustrativ din manuale şi să corecteze printr-o atentă selecţie perceperea eronată a reprezentărilor într-o lume care te agresează prin imagine în general şi prin kitch în special.

221

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Astefl se urmăreşte dezvoltarea simţului estetic al elevilor, să faciliteze formarea abilităţilor şi deprinderilor practice, dar şi determinarea acestora în conştientizarea rolului pe care îl are învăţarea în dezvoltarea personală. Munca în echipă, solidaritatea dintre elevii care participă la aceste activităţi, determinarea de d u c e l a b u n s fârşit o s a r c i n ă ş i d e m e r s u l p e r m a n e n t d e a t r a n s p u n e propria sensibilitate în minilucrări ce urmăresc să stârnească interesul şi în spectatorii expoziţiilor noastre, aceleaşi sentimente frumoase şi pure, toate canalizate eficient, ne conving că demersul nostru didactic va fi, dacă nu complet, îmbogăţit prin aplicarea acestor metode în activităţile noastre extracurriculare.

Studiul efectuat prezintă, pe langă partea teoretică şi o serie de lucrări practice şi tehnicile de realizarea ale acestora. Se cuvine făcută precizarea că aceste lucări au fost concomitent realizate în două şcoli clujene, cu eşantioane de elevi diferiţi că vârstă şi preocupări.

Concluziile la care am ajuns noi, dascălii, pot fi astfel extrapolate la generaţia actuală de elevi, fără prea mari marje de eroare. Ca anexe prezentăm fotografii din timpul atelierelor de lucru, lucrările unor elevi precum şi gândurile împărtăşite de ei, pentru a fi de folos atât dascălilor cât şi elevilor şi colegilor lor de generaţie.  Art-terapia reprezintă folosirea terapeutică a creaţiei artistice pentru îmbunătăţirea stării emoţionale a persoanelor care au diferite dificultăţi de viaţă sau a celor care îşi doresc dezvotarea personală. Atelierele de art-terapie propun un loc de exprimare liberă şi creativă a emoţiilor, ideilor, frustrărilor, anxietăţilor în forme şi culori, un suport şi o însoţire în evoluţia ficăruia de către un psihoterapeut specializat care asigură un cadru protector, bazat pe încredere.

Art-terapia foloseşte tehnici creative precum desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica sau marionetele, pentru a ajuta fiecare persoană să se înţeleagă pe sine, să se elibereze de anxietăţile acumulate, de tensiuni şi să faciliteze comunicarea şi relaţionarea.

Ideea de bază în art-terapie este aceea ca procesul creativ ajută oamenii în dezvoltarea abilităţilor personale şi interpersonale (comunicare, relaţionare, inteligenţă emoţională), în creşterea stimei de sine şi a autoconştientizării, în gestionarea comportamentului şi reducerea stresului, în dezvoltarea capacităţilor cognitive prin stimularea atenţiei, imaginaţiei şi a gândirii; toate acestea desfăşurându-se în atelierul de art-terapie sub îndrumare unui psihoterapeut ce coordonează întreaga activitate.

Art-terapia nu trebuie confundată cu arta. În artă beneficiarul este opera de artă, în artterapie beneficiarul este omul, arta fiind un mijloc de dezvoltare pus la dispoziţia lui.

In art-terapie nu se formează artişti, nu este nevoie de experienţă, competenţă sau talent, deoarece arta reprezintă doar o metodă prin care ne înţelegem mai bine propriile trăiri şi conflicte interioare. Finalitatea artei o reprezintă tabloul, sculptura, filmul sau dansul.

Finalitatea Art-terapiei o reprezintă dezvoltarea personală, vindecarea emoţională şi transformarea individuală. În Europa, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea medicii au constatat că prin creaţia plastică se poate obţine o ameliorarea a stării psihice la mulţi pac ienţi. Pictatul, munca încasă sau grădină, era menit să elimine plictiseala şi să scoată pacienţii din izolare.

La începutul secolului al XX-lea, diferiţi autori au manifestat interes, pentru picturile şi desenele bolnavilor psihici. Interesul suscitat de arta psihopatologică a permis organizarea unor expoziţii internaţionale cu producţiile artistice ale bolnavilor psihici.

Abordarea ştiinţifică a acestor modalităţi de expresie patoplastică a avut drept consecinţă apariţia numeroaselor studii, înfiinţarea instituţiilor de profil, apariţia unor publicaţii periodice şi desfăşurarea unor reuniuni internaţionale pe această temă. Arta poate vindeca diferite stări patologice. Această idee este foarte 222

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA veche şi a fost aplicată înca din antichitate. Personalităţi a le acelor timpuri cum ar fi Platon, Aristotel, Plutarh, Pitagora recomandau în scop terapeutic contemplarea operelor de artă. Privind o lucrare de artă eşti obligat să te concentrezi la ea, uiţi de problemele care te sâcâie. În China şi Japonia virtuţile artei erau folosite pentru a trata stări pshilogice precare.

Această terapie stimula însănătoşirea. Pacienţilor li se recomanda pentru vindecarea stărilor fizice şi în special psihice, să picteze, să deseneze în natură. Era o terapie şi prin culoare. În ultimul timp cercetările medicale au adus în plus concluzia că virtuţile terapeutice ale artei sunt legate de tipul şi de subiectul lucrărilor, de pregătirea intelectulă şi de maladia pacientului. În cazul melancoliilor cronice şi depresiunilor nervoase grave folosirea tera piei culorilor a primit o largă aplicare în S.U.A., Japonia, China, fosta URSS, Franta s.a.

Cercetările au arătat că nu orice lucrare de artă are un impact pozitiv asupra sănătăţii.

Unele lucrări prin cromatica şi subiectul lor, au un efect neliniştitor şi de aceea, trebuie evitate în terapia pacienţilor. Cei mai mulţi dintre elevi ajung la psihoterapeut când se simt împinşi din interiorul fiinţei lor, de o fortă nevăzută care cere o schimbare. Atunci când tratamentul psihoterapeutic nu mai depinde în totalitate de un schimb verbal, de o vindecare exclusiv prin intermediul cuvântului, se impune poate o altă abordare.

Art terapia poate fi un act curativ atât ăn sens cathartic dar mai ales comunicativ. Este un alt mod de abordare a elevilor care nu verbalizează şi nu pot exprima emoţiile prin intermediul cuvântului. Din aceasta categorie mai fac parte: copiii mici, persoane cu dizabilităţi mentale şi/sau deficit de dezvoltare psihică sau verbală, persoane care au trecut prin traume severe etc.

Exprimarea artistic-simbolică poate determina inconştientul să de vină conştient, poate aduce la suprafaţă imagini care se află în profunzimile inconştientului. Dobândirea unei maturităţi emoţionale în terapie prin intermediul artei poate fi la îndemana oricărui elev.

Aproape toate tipurile de psihoterapii cunoscute acum, folosesc mai mult sau mai puţin elemente de art terapie în procesul de vindecare interioară şi încurajează cât mai mult spontaneitatea astfel încât elevul să devină conştient de propria persoană şi de propria existenţă în lume.

Artele vizuale sunt din ce în ce mai prezente în procesul terapeutic. În funcţie de tiparul de gândire pe care îl deţine elevul, terapeutul se poate orienta folosind tehnici diferite sau materiale diferite. De exemplu, pentru un elev cu un tipar de gândire preponderent vizual folosirea desenului sau picturii, a culorilor este un avantaj. Pentru acei elevi care sunt auditivkinestezici terapia prin mişcare, dans, muzică este mult mai benefică, evident ca adjuvant atunci când aceştia îşi verbalizează cu greutate emoţiile.

Trebuie însă, făcută o precizare: art-terapia nu înseamnă a aştepta din partea elevului capodopere în materie de artă. Multe dintre lucrări pot avea într-adevăr o valoare artistică întrun sens pur academic. Ceea ce este important în art-terapie este recunoaşterea unor tipare comportamentale şi de gândire prin exprimarea unor emoţii care transpuse în desen sau în orice alt tip de produs a artelor vizuale, producându-se o conştientizare a elevilor în ceea ce priveşte felul în care pot aduce schimbări în viaţa lor. Dacă în artă finalitatea o constituie tabloul, sculptura, filmul sau dansul, în art-terapie finalitatea o constituie vindecarea emoţională şi transformarea individuală. Nu sunt necesare pregătiri prealabile, talentul sau altă competentă în domeniul artei, aceasta fiind doar o metodă prin care ne putem înţelege mai bine trăirile şi conflictele interioare.

Rolul psihoterapeutului în acest proces de transformare interioară este de a susţine şi ghida elevul, de a încuraja exprimarea liberă şi spontană, de a oferi un spaţiu securizant şi armonios, astfel încât acesta să se exprime cât mai autentic.

223

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Pentru exprimarea liberă a emoţiilor, anxietăţilor, frustrărilor, ideilor, tensiunilor, pentru înţelegerea de sine şi facilitarea comunicării şi relaţionării, art-terapia foloseşte tehnici ca: desenul, pictura, imageria activă, jocul de rol, poveştile terapeutice, teatrul creativ, dansul, mişcarea, muzica, mânuirea de marionete, modelajul, lucrul cu corpul, sculptura, tehnica colajului, basmele, fotografia, etc. Şedinţele de art-terapie se desfăşoară în grup sau individual, şi dureaza 60 sau 100 de minute.

Art-terapia este eficientă în tratarea: anxietăţii, atacurilor de panică, fobiilor,a depresiei, travaliului de doliu, adictiilor, traumelor diverse, timidităţii, problemelor de relaţionare şi comunicare, problemelor fizice, cognitive şi neurologice, negativismul, hiperactivitatea, tulburări ale somnului, tulburări de expresie, boli cronice, boli degenerative (ex. Alzheimer).

Scopurile art-terapiei sunt:  prevenirea şi reducerea stresului;  îmbunătăţirea capacităţii de comunicare şi relaţionare;  redobândirea şi întărirea stimei de sine;  dezvoltare personală;  rezolvarea conflictelor, ;  dezvoltarea creativităţii;  dezvoltarea randamentului scolar; Art-terapia nu este un test al creativităţii sau al abilităţii de a dansa şi desena ci este o metodă de autodescoperire.De multe ori doar experienţa creării unei lucrări în timpul şedinţei de artterapie poate produce vindecare spontană, înţelegere profundă şi rezolvarea de probleme.

Toti am făcut castele de nisip la mare, am mazgălit cu creioane colorate lungi siruri de pagini albe, când eram mici. Am modelat lutul şi plastilina, la gradinită, am recitat poezii. Am jucat în piese de teatru. Am dansat şi cântat. Am decupat şi am lipit colaje. Spontaneitatea din primii ani de viaţă se pierde treptat. Fără să vrem totuşi şi în viaţa adultă construim zilnic mici piese de art terapie. Arta este în noi. Toţi ne putem exprima mai mult sau mai puţin prin intermediul ei.  Ergoterapia reprezintă forma cea mai generală de activitate lucrativă cu o sferă mare de cuprindere. În cadrul ei intră o mare gamă de activităţi - de la cele mai simple, elementare, de tipul muncilor gospodăreşti, executate în cadrul spitalului de către bolnavi împreună cu personalul încadrat în acest scop, până la activităţile profesionale diferenţiate în funcţie de profilul acestora (croitorie, lucrul manual, atelier mecanic, tâmplărie, agricultură). Important în acest sens este caracterul simbolic al acestor activităţi de exerciţiu pentru refacerea aptitudinilor individuale, modificate de boală. În cazul ergoterapiei, se pune accentul pe reeducarea gestualităţii, a îndemânării, dezvoltarea expresivităţii, readaptarea subiecţilor la efort şi revenirea lor la o activitate profesională cu efect de resocializare. Prin aceasta bolnavii îşi redobândesc autonomia şi demnitatea. Ele se recapătă într-o manieră simbolică, prin intermediul "obiectelor" produse de aceştia şi a efectelor lor asupra celor care le-a produs.

Activităţile ergoterapeutice cu ajutorul uneltelor, contribuie la progresul capacităţilor de coordonare individuale. Obiectivele pentru activităţile de ergoterapie sunt:  dezvoltarea deprinderilor manuale;  dezvoltarea respectului faţă rezultatele muncii lor;  consolidarea deprinderilor tehnice;  consolidarea abilităţilor de a finaliza lucrul început şi disciplina păstrării materialelor în ordine;  educarea răbdării, respectării regulei, cooperarea cu alte persoane în vederea realizării unor lucrări de grup; 224

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Activităţile ergoterapeutice pun accentul pe reeducarea gestualităţii, a îndemânării, învăţarea unor deprinderi noi, utile, dezvoltarea expresivităţii, readaptarea/adaptarea la efort.  Exemple de bună practică

225

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Allen, Pat B., Art is a way of knowing, Boston: Shambhala Publications, Boston, 1995.

Aron Rubin, Judith, The art of art therapy, New York: Brunner/Mazel, 1984 Malchiodi, Cathy A., The soul’s palette: drawing on art’s transformative power health and well-being, Shambhala Publication, Boston, 2002.

Read, Herbert, Modern Sculpture, Thames and Hudson, London & New York, 1999 CUVĂNTUL – LUMINA MINŢII, BUCURIA SUFLETULUI

Profesor CORUJAN IOANA Şcoala Gimnazială “Horea”, Cluj-Napoca Profesor ROTAR ADRIANA Liceul Tehnologic “Alexandru Borza”, Cluj-Napoca Educaţia creştină este susţinută de iubire, de încredere, de libertate şi de harul lui Dumnezeu şi are drept scop realizarea caracterului religios-moral cu desăvârşirea lui în personalitatea creştină. Prin educaţia religioasă se urmăreşte nu numai împărtăşirea unor cunoştinţe ci şi zidirea caracterelor morale, sădirea în sufletele elevilor a convingerilor religioase, fortificând conştiinţa datoriei faţă de Dumnezeu. În şcoală se realizează o cultură şi o conduită religioasă a elevilor. Şcoala pregăteşte sistematic individul în perspectiva intelectuală, morală, civică, estetică, iar componenta religioasă se adaugă în mod firesc urmărindu-se complementaritatea şi continuitatea de ordin instructiv şi formativ.

Religia reprezintă o formă de spiritualitate ce trebuie cunoscută de elevi. Nu te poţi considera persoană culturală dacă nu cunoşti propriile referinţe religioase, dacă nu ştii nimic despre istoria credinţelor şi religiilor, dacă nu înţelegi fenomenologia actului religios. În măsura în care elevii îşi încorporează valorile specifice şi experimentează credinţa proprie, ajung la aceea capacitate empatică necesară pentru a înţelege credinţa celuilalt, a respecta alteritatea confesională, a se deschide celuilalt, a i se dărui, a-l preţui cu adevărat.”

Ca disciplină de învăţământ religia are un rol important în educarea tinerilor, deoarece în lumea modernă există tendinţa de a considera viaţa morală independentă de exigenţele religiei. Educaţia religioasă este temelia educaţiei morale. Activităţile din lecţiile de religie se continuă în chip fericit şi prin alte activităţi desfăşurate în şcoală prin abordarea trandisciplinară a unor teme şi prin activităţi extracurriculare.

Proiectul “CUVÂNTUL – LUMINA minţii, BUCURIA sufletului”, reprezintă un prilej real în realizarea unui schimb de experienţe şi de cunostinţe moral-religioase atât între cadrele didactice cât şi între elevii implicaţi. Diversitatea activităţilor cuprinse în proiect atrage după sine implicarea activă, critică şi creativă a elevilor oferindu-le capacitatea de a descoperi realităţile societăţii în care trăiesc.

Activităţile organizate în cadrul proiectului definesc scopul acestuia: dezvoltarea unei comunităţi care învaţă, colaborează, comunică şi acordă încredere în relaţia: ŞCOALĂ - FAMILIE – BISERICĂ Obiective generale :  Redescoperirea de către elevi a valorilor tradiţionale cu toate aspectele aferente (istorice, socio-culturale, religioase).  Implicarea cadrelor didactice în viaţa comunităţii şi atragerea elevilor împreună cu familiile lor în promovarea valorilor tradiţionale.

226

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 

Stimularea interesului elevilor prin activităţi care să-i ajute să recunoască şi să promoveze la rândul lor aceste valori.  Promovarea artei ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori morale: bunătatea, hărnicia, dragostea faţă de locurile natale, şi a frumuseţii relaţiilor interumane şi interetnice.

Tradiţiile constituie una din valorile inegalabile şi incontestabile, amprenta popoarelor de pretutindeni şi avem datoria de a nu lăsa timpul şi evenimentele lumii moderne să ne determine să le uităm. Numai educându-i de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi desfăşurate în familie şi în unităţile de învăţământ, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile următoare.

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului sunt structurate astfel: Concurs tematic religios, expoziţie de postere, desene sau icoane, creaţii literare ale elevilor, sesiune de comunicări pentru profesori, reprezentaţii muzical-corale.

Privind proiectul în ansamblul său, putem concluziona că fiecare profesor de religie este dator să-şi desfăşoare activitatea didactică din perspectiva eclesializării vieţii elevilor, înţelegând aici misiunea Bisericii în societate, pentru ca viaţa de zi cu zi să fie conformă cu învăţătura lui Hristos. În lucrarea “Educaţia religioasă. Învăţături pentru copii şi tineri”, Irineu, episcop de Ekaterinburg şi Irbit adresează un îndemn profesorilor de religie: “Nu uitaţi să chemaţi mereu binecuvântarea lui Dumnezeu asupra muncii voastre de educaţie şi având această binecuvântare, efortul, grija şi munca vă vor fi încununate de dobândirea unor copii ascultători.”

227

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA BIBLIOGRAFIE: Arhiepiscopul HRISOSTOM de Etna, Elemente de psihologie pastorală ortodoxă, Ed.BunaVestire, Galaţi, 2003 CUCOŞ CONSTANTIN, Educaţia religioasă, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Idem, Educaţia religioasă, conţinut şi forme de realizare, EDP, Bucureşti, 1996 Irineu, episcop de Ekaterinburg şi Irbit “Educaţia religioasă. Învăţături pentru copii şi tineri TIMIŞ VASILE, Evaluarea, factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase, Ed. Renaşterea, 2003 Irineu, episcop de Ekaterinburg şi Irbit, Educaţia religioasă. Învăţături pentru copii şi tineri

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ primar COST MIHAELA ANGELA Şcoala Gimnazială “Petru Muşat” Siret, jud. Suceava Disciplina: Educație ecologică – Activitate practică Denumirea aplicației: Un om curat într-o ţară curată Loc de desfășurare: Suprafețe împădurite din oraşul Șiret-lunca Șiretului Scop: creșterea interesului școlarilor pentru participarea la acțiuni de întreținere, ocrotire și protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite și acționând prin munca în echipă.

Obiective: -să execute diferite acțiuni practic-aplicative pentru ecologizarea unei zone din pădure; -să colecționeze diferite materiale din natura -să selecteze materialele din natura după diferite criterii -să relaționeze în spirit ecologic cu natura Strategii didactice: *Metode și procedee: observația, conversația euristică, exercițiul. *Resurse: a.Umane: copiii, invatatorii, părinții b.Materiale: coșuri, unelte, saci ecologici *Mod de organizare: frontal, pe grupe, individual Durata: 45 minute Bibliografie: - PRO ECOLOGIA MILENIULUI III - revista de educație ecologică, Editura Roprograf, 2006 - ATLAS BOTANIC - Editura Pedagogică, București, 1993 - REVISTA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR, București, 1/2007 SECVENȚELE APLICAȚIEI A. Organizarea aplicației  Întrucât perioada de debut a proiectului nu era compatibilă cu starea vremii din punct de vedere meteorologic, ne-am axat pe o activitate de ecologizare a zonei împădurite din apropierea unității;  Am stabilit împreună cu copiii și părinții locul de desfășurare a activității educative, mediul fiind cunoscut copiilor că fiind propice pentru exersarea deprinderilor ecologice ori de câte ori este nevoie; 228

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Cadrele didactice vor face câteva remarci în ceea ce privește modul de deplasare și vor transmite câteva reguli de protecție a muncii (să folosească mânuși de protecție,să fie atenți în mânuirea uneltelor,să nu se lovească,să nu se înțepe,etc.);  Copiii se deplasează la locul de desfășurare a aplicației.

B. Captarea atenției: Se va realiza prin recitarea unei poezii de către doi școlări: “Nu rupeți copacii Nici ramurile lor!

Nu știți că și eu au suflet, Nu știți că și ei mor?

Nu aruncați gunoaie!

Indemnu-I cunoscut.

Așa-i bine-n pădure Și-n parc e mai plăcut!”

Anunțarea temei: Dintotdeauna pădurea a constituit o sursa permanentă de santate,o sursa producătoare de banăstare economică, reciclabilă, fiind un alt element fundamental de protecție a mediului înconjurător și a însăși vieții pe pământ.

Putem spune “Un om curat într-o tara curată” numai dacă participăm practic la întreținerea și ecologizarea zonei în care vietium și ușurăm periodic ocrotirea şi protejarea ei.

C.

D.

Moment de relaxare Dispuși în formație de cerc,c opii reproduc cântece, execută jocuri muzicale (“În pădure”,”Iepurașul Tup”,”În pădurea cu alune”) și diferite exerciții de relaxare (“Pasarica fără cuib”,”Zboară fără cuib”,”Zboară zboară”,etc).

Prin intermediul acestor jocuri și exerciții dezvoltăm copiilor inteligentă muzicală și lingvistică.

E.

Organizarea colectivului de copii: Colectivul de copii însoțiți de părinți este împărțit pe patru grupe: a. grupa copiilor care adună deșeuri de plastic și hârtie, resturi menajere în saci ecologici-își dezvoltă atenția distributivă, inteligenţa spațială, tactil-kinestezică și deprinderi practice de muncă fizică; b. grupa copiior care adună crengile doborâte de vânt pe care le așează în locuri special amenajatae cu grija și atenție-își dezvoltă îndemânarea, forță, spiritual de inițiativă, colaborare și ajutor reciproc, spiritul de echipă; în acest context se dezvoltă inteligenţa spațială, tactilkinestezică și intrapersonală; c. grupa copiilor care greblează iarba-își dezvoltă priceperea de mânuire a uneltelor, atenția,voință,interesul fata de munca fizică și fata de lucrul bine făcut,conștientizând consecințele pozitive asupra mediului,își îmbogățesc experiență fizică și socială în natura; d. grupa copiilor care colecționează diferite materiale din natura (castane, conuri, flori, crenguțe cu forme ciudate) -își dezvoltă inteligenţa vizuală și spațială, îndemânarea, răbdarea și perseverenţa; materialele adunate vor fi duse în sala de clasă și din ele copiii vor realiza lucrări deosebite.

Aceste lucrări vor fi utilizate pentru înfrumusețarea spațiului ambiental din clasă și organizarea de expoziții sau concursuri de gen.

229

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Pe parcursul aplicației practice copiii au fost orientați, ajutați și supravegheați de învăţătoare și părinți în momente cheie sau de dificultate minoră. Acțiunile copiilor au favorizat dezvoltarea inteligentelor spațială, vizual-auditivă, tactil kinestezica, lingvistică, acționând individual și în grup și printr-o comunicare continuă.

F. Evaluare: În finalul aplicației, copiii mulțumiți de lucrul prestat, de ordinea și curățenia rămasă în urma lor s-au entuziasmat prin cântec, joc și poezie cu tematică din natură. Au organizat și desfașurat jocuri distractive că:”Vânzătorul și iepurașii”,”Fuga după copaci” și “Căsuță din oală”. Învăţătoarele au făcut aprecieri generale și individuale asupra modului în care s-au comportat copiii, subliniind faptul că aceștia au dobândit un comportament pozitiv faţă de mediu (pădure în special), că, datorită curiozității lor, cunoștințele despre mediul natural și protecția lui s-au îmbogățit,l ucru ce duce la dezvoltarea capacității de a gândi logic și de a interpreta corect anumite situații, de a vedea pădurea ca pe un bun al tuturor,cunoscându-i valorile incontestabile.

De asemenea, au mulțumit părinților pentru susținere și, de comun acord cu aceștia, plănuiesc deja să aibă mereu grijă de pădurea de lângă noi pentru a se putea identifica întotdeauna cu sloganul “Un om curat într-o tară curată”.

230

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA VALORIZARE ȘI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE Profesor învăţământ primar COTOS ADRIANA Școala Gimnazială ”Dimitrie Onciul” Straja, jud. Suceava Activitățile extracurriculare aduc o contribuție importantă în formarea și dezvoltarea personalității umane și au un rol complementar față de activitățile didactice, urmărind valorificarea și dezvoltarea intereselor și aptitudinilor elevilor, organizarea atractivă a timpului liber al elevilor. În cadrul acestor activități se amplifică posibilitățile de îmbogățire a experienței sociale, elevii manifestându-și inițiativa și participând în funcție de anumite preferințe, interese, capacități, preocupări.

Educația realizată prin intermediul activităților extracurriculare are o semnificație aparte pentru copil, ajutându-l să se orienteze în câmpul valorilor, să aleagă, să ia decizii. La nivelul aceastor activități apar situații variate de manifestare a valorilor, de valorizare, de alegere a valorilor. Diversitatea activităților extracurriculare conduce la creșterea interesului copiilor pentru școală și pentru oferta educațională.

Serbarea școlară, activitate extracurriculară tradițională, reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacității de exprimare corectă și de valorificare a înclinațiilor artistice ale elevilor. Există serbări organizate la nivel de clasă sau la nivelul școlii. Pot fi prilejuite de sărbători naționale sau religioase, de evenimente locale, de sfârșitul anului școlar. De regulă, la serbări participă și părinții elevilor, precum și alți membri ai comunității locale. Este important ca serbarea școlară să permită exprimarea activă a unui număr mare de elevi, fiecare dintre ei contribuind la reușita comună. Prin conținutul vehiculat în cadrul serbărilor, elevii trăiesc autentic, spontan și sincer situații redate, participă cu bucurie și emoție. Stimularea și educarea atenției, exersarea memoriei constituie obiective importante care se pot realiza prin intermediul serbării școlare.

Serbările reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii, creează o bună dispoziţie. Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea educativă. În cadrul serbărilor şcolare, elevii au ocazia să-şi demonstreze talentul, să se afirme şi, în acelaşi timp, să devină pentru câteva momente „actori”, interpretând anumite roluri.

Exemplu: Serbare ”Bucuriile toamnei” Scopul activităţii: dezvoltarea aptitudinilor literar- artistice.

Obiective:  să recite poezii despre anotimpul toamna;  să interpreteze cântece despre anotimpul toamna;  să participe activ la programul de poezii, cântece şi dansuri.

Descrierea activității:  Vizionarea unor prezentări power point cu legende despre anotimpul toamna;  Recitarea unor poezii şi interpretarea unor cântece despre anotimpul toamna;  Prezentarea unor dansuri: ”Hora toamnei”, ”Dansul frunzelor”.

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

231

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor elevilor despre frumusețile țării, la cultivarea respectului pentru frumosul din natură, artă, societate. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului ştiinţific și cultural. În realizarea unei excursii şcolare este necesară documentarea și pregătirea elevilor, prelucrarea normelor de deplasare în grup, a regulilor de comportare civilizată.

Cadrele didactice au datoria de a trezi interesul şi curiozitatea elevilor pornind de la ceea ce se află în apropierea lor, valorificând elementele de cultură şi istorie locală, pentru înţelegerea cursului general al istoriei patriei noastre.

Excursia este cea care reuşeşte cel mai bine să trezească şi să dezvolte interesul elevilor, îmbogăţindu-le orizontul de cunoaştere. Este o modalitate de învăţare cu caracter atractiv şi mobilizator care oferă elevilor ocazia de a efectua observaţii directe asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din muzee şi case memoriale, asupra unor monumente legate de trecutul istoric, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii naţionale.

Excursia are menirea de a stimula activitatea de învăţare, de a întregi şi desăvârşi ceea ce elevii au acumulat la şcoală, în cadrul lecţiilor. Ea permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la aproape toate disciplinele de învăţământ: istorie, geografie, limba română, educaţie plastică, educaţie ecologică, educaţie muzicală, educaţie religioasă şi chiar la matematică. Excursia este şi o modalitate de învăţare prin cooperare în care elevii pot lucra în echipă, pot primi informaţii şi pot adresa întrebări profesorilor, ghizilor.

Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere şi odihnă activă. O excursie este şi o activitate în echipă care dezvoltă competenţe de comunicare, de comportare civilizată, spirit practic şi civic.

Exemplu: Excursie: ”Să ne cunoaștem județul” Itinerar: Straja – Putna – Marginea – Rădăuți – Suceava – Straja Scopul: cunoaşterea reperelor geografice şi istorice ale zonei propuse pentru excursie.

Obiective operaționale:  să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonelor vizitate (forme de relief, ape, vegetaţie, faună, tipuri de sol);  să observe obiectivele istorice, economice şi culturale;  să descrie obiectivele vizitate şi să argumenteze importanţa lor;  să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor pământului românesc.

Pregătirea excursiei: Pentru reuşita unei excursii, aceasta trebuie planificată şi pregătită din timp, elevii fiind anunţaţi de data desfăşurării excursiei, itinerarul şi tematica acesteia. În ziua dinaintea plecării se anunţă ora şi locul de întâlnire, se stabilesc normele de conduită ce vor fi respectate pe tot parcursul excursiei, se întocmeşte un proces verbal de luare la cunoştinţă a celor stabilite care va fi semnat de către toţi participanţii. De asemenea, se stabilesc grupele de cercetători, fiecărei grupe revenindu-i câte o sarcină de urmărit pe tot parcursul excursiei. Aceste grupe se stabilesc în funcţie de aptitudinile elevilor şi, bineînţeles, în funcţie de preferinţele lor. Sarcinile elevilor pot fi stabilite pe grupe, astfel:  grupa geografilor se va ocupa de urmărirea traseului și însemnarea localităților vizitate pe o hartă, notarea numelor apelor și formelor de relief întâlnite;  grupa istoricilor va avea ca sarcină de lucru observarea şi notarea în fişa de observare a monumentelor istorice vizitate;  grupa artiștilor va avea ca sarcină de lucru antrenarea colegilor în activităţile distractive şi în intonarea cântecelor în timpul călătoriei; crearea unei atmosfere plăcute, de bună dispoziţie în timpul excursiei;  grupa ecologiştilor va avea ca sarcină de lucru observarea şi consemnarea problemelor ecologice întâlnite pe traseu (defrişări, surse de poluare); 232

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 

grupa matematicienilor se va ocupa de notarea distanţei parcurse ( număr de kilometri); respectarea orarului de vizitare a diferitelor obiective şi încadrarea în timp; evidenţa cheltuielilor (tarifele de intrare la obiectivele vizitate);  grupa fotografilor se va ocupa de realizarea de fotografii în timpul excursiei și procurarea de pliante de la obiectivele vizitate; Desfășurarea excursiei: În timpul excursiei, învățătoarea va urmări cum fiecare grupă rezolvă sarcinile și va îndruma elevii asupra modului de observare, culegere și consemnare a datelor.

Prelucrarea și valorificarea observațiilor elevilor: La întoarcerea din excursie fiecare grupă îşi va aduce contribuţia la portofoliul excursiei, ataşând fişele de observare completate, fotografiile, pliantele, desenele. Totodată, fiecare grupă îşi va desemna un reprezentant care va prezenta colegilor realizarea sarcinii de lucru avute. Se vor trage concluziile menite să scoată în evidenţă modul de realizare al obiectivelor propuse, eventualele neajunsuri şi modul de rezolvare al acestora pe viitor.

Vizitele la muzee, expoziții, case memoriale, monumente istorice oferă elevilor prilejul de a intui și a prețui valorile culturale ale poporului nostru, de a observa obiecte în stare naturală și opere de artă originale, stimulează activitatea de învățare, completează cunoștințele dobândite de elevi în cadrul lecțiilor.

Exemplu: Vizită la Muzeul Etnografic Rădăuți Scopul:  Familiarizarea elevilor cu noțiuni de etnografie, folclor, artă;  Sensibilizarea elevilor cu privire la păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice zonei Bucovinei.

Obiective:  să observe caracteristici ale materialelor expuse (forme, culori);  să culeagă date în legătură cu obiectele din colecțiile muzeului;  să identifice particularitățile portului popular;  să exprime propriile idei, sentimente privind exponatele;  să valorifice conținutul informațiilor istorice, etnografice, folclorice.

Pregătirea vizitei: Documentarea: Se prezintă elevilor scopul vizitei și obiectivele urmărite, precum și o scurtă istorie a muzeului (Muzeul Etnografic din Rădăuți a fost deschis oficial în anul 1934, primele obiecte fiind colectate începând cu anul 1920, la inițiativa unui grup de intelectuali patrioți. Învățătorii Samuil și Eugenia Ioneț au adunat din satele județului Suceava o colecție bogată de obiecte de etnografie și artă populară. Actuala expoziție a fost deschisă în anul 1976 și cuprinde peste 8000 de exponate, organizate în 13 colecții. Remarcabile sunt colecțiile de carte veche și manuscrise, pictură și icoane, ceramică, lemn, metal, os și piele, obiecte și instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe populare, țesături și piese de port popular).

Pregătirea elevilor: Elevii vor avea caiete de notițe în care vor consemna observații, impresii din timpul vizitei. În acest jurnal de documentare ei vor nota date interesante, opinii personale, vor desena.

Desfășurarea vizitei: Învățătoarea va îndruma elevii asupra modului în care vor proceda pentru culegerea datelor și asupra disciplinei în timpul vizitei.

Prelucrarea și valorificarea observațiilor elevilor: Datele culese de către elevi vor fi valorificate în cadrul lecțiilor la diferite discipline de învățământ.

Cercurile de elevi sunt organizate cu scopul aprofundării pregătirii elevilor într-un anumit domeniu, al dezvoltării aptitudinilor și exprimării creativității. După conținutul 233

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA activității, cercurile se pot clasifica în următoarele categorii (I. Nicola, 1994): cercuri culturalartistice (de literatură și folclor, cercuri de artă plastică, de muzică, de coregrafie), cercuri științifice organizate pe discipline de învățământ (matematică, geografie), cercuri tehnicoaplicative (foto, aeromodele, electronică), cercuri sportive diferențiate pe ramuri de sport(atletism, șah).

Cercul de elevi este o formă de organizare a activităților extracurriculare în școală sau în cluburile copiilor, în care elevii se grupează conform înclinațiilor și aptitudinilor. Multe dintre cercuri se organizează în raport de tradițiile și condițiile locale. Elevii participă la alegerea temelor activității de cerc, iar atmosfera de cerc este recreativă. Cultivarea aptitudinilor și talentelor elevilor se realizează prin modalități diferite în funcție de profilul cercului. Activitățile desfășurate influențează perseverența, curajul, spiritul de colaborare, responsabilitatea elevilor. Evaluarea rezultatelor obținute se poate realiza prin expoziții, publicarea în revistele școlare, competiții și întreceri sportive, spectacole, concursuri, conform specificului cercului.

Concursurile organizate pe diferite discipline de învățământ contribuie la descoperirea unor talente artistice în vedera cultivării și promovării acestora. Participarea se asigură pe baza opțiunii elevului și a recomandării cadrelor didactice. Concursurile au loc pe etape (pe școală, pe localitate, pe județ, la nivel național și uneori internațional). O forma superioară a concursului școlar o constituie olimpiadele școlare.

Proiectele educaționale constituie un răspuns la nevoia de diversitate în propunerea activităților extracurriculare. Prin implicarea elevilor în acest gen de activități, aceștia sunt mai motivați, mai creativi și dornici de a pune în practică ceea ce au învățat. Câteva dintre câștigurile implicării elevilor în derularea proiectelor educaționale sunt: ”dezvoltarea capacităților de transfer, posibilitatea de a se implica și construi cunoașterea, de a căuta informația, de a interpreta personal și a formula rezolvări de situații, de a căuta și descoperi noul, de a lua decizii pertinente”. (D. Jeder, 2013, p.5) Exemplu: Proiect educațional ”Prietenii naturii” Argument: Faptul că degradarea accelerată a mediului natural pune în pericol viitorul omenirii a făcut ca educația în vederea protejării naturii, educația ecologică, să capete o importanță din ce în ce mai mare. Elevii trebuie învățați să trăiască în armonie cu natura, să o respecte, să o protejeze. Cadrul nonformal al educației extrașcolare este propice cultivării spiritului ecologic. Elevii pot fi antrenați în activități de plantare a arborilor, de îngrijire a spațiilor verzi, de descoperire și combatere a cauzelor poluării.

Scopul proiectului: formarea unei atitudini responsabile faţă de menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător.

Obiectivele proiectului:  Să se implice în activități de refacere și ocrotire a mediului înconjurător;  Să evidențieze importanța menținerii echilibrului ecologic;  Să adopte comportamente adecvate pentru ca mediul înconjurător să fie protejat;  Să semnaleze situaţii de încălcare a normelor de protecţie a mediului;  Să utilizeze rațional resursele existente.

Grupul țintă: elevii claselor a IV-a, părinții elevilor, cadre didactice.

Durata: un an școlar.

Resurse: a) umane: elevi, cadre didactice, părinții elevilor, reprezentanți ai Ocolului Silvic. b) materiale:  albume, poze, pliante, cărţi şi reviste;  mijloace audio-video; 234

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  materiale din natură;  carioci, lipici, acuarele, aparat foto.

Calendarul activităților: Nr. crt.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Tema activității/Conținutul activității

Data

Prezentarea proiectului - formarea şi organizarea echipei implicate în proiect - stabilirea activităţilor ce se vor desfăşura pe întregul an; „Comorile pădurii” - drumeție în pădure; - observarea pădurii în anotimpul toamna; - colecţionarea de materiale din natură ( frunze, ghindă, conuri, seminţe, crenguţe) - discuţie despre animalele din pădure . „Natura dăruiește și inspiră” - realizarea unor lucrări practice cu materialele culese din pădure: colaje din frunze, flori, seminţe uscate, hârtie; - expoziţie cu lucrările realizate; „Prietenii păsărelelor” - realizarea unor căsuţe pentru păsările care iernează la noi; - fixarea căsuţelor în pomii din curtea școlii; - observarea ecosistemului în această perioadă. „Poluarea şi efectele ei” - cunoaşterea surselor de poluare; - observarea influenţei factorilor poluanţi asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător; - înţelegerea necesităţii protejării mediului „Pădurea văzută prin ochi de copil” - concurs de desene având ca temă pădurea. „Grădina școlii” - acţiuni de plantare de flori în grădina școlii; - realizarea unui film educativ cu aceste acţiuni. ”Pădurea, aurul verde” - acţiune de plantare de puieți de brad și molid.

Septembrie

Locul desfășurării sala de clasă

Octombrie

pădure

Noiembrie

sala de clasă

Decembrie

curtea școlii

Ianuarie

împrejurimile școlii

Februarie

sala de clasă

Martie

grădina școlii

Aprilie

pădure

„În armonie cu natura” Mai - activitate de ecologizare a spațiului din jurul școlii. „Prietenii naturii” Iunie - prezentarea serbării ”Prietenii naturii”; - evaluarea întregului proiect cu participarea celor implicaţi; - popularizarea rezultatelor proiectului la nivel de unitate şcolară, familie, comunitate.

235

împrejurimile școlii sala de clasă

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Evaluarea proiectului: - realizarea de panouri cu pliante, imagini referitoare la protecţia mediului ; - portofolii realizate de elevi; - realizarea unor expoziţii cu obiecte confecţionate din materiale refolosibile ; - expoziţii cu desene ale elevilor; - popularizarea în mass-media a activităţilor cuprinse în proiect.

Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, manifestând o atitudine creatoare în modul de realizare al activităţii. Activităţile extracurriculare bine pregătite sunt privite cu deosebit interes de către elevi şi facilitează acumularea de cunoştinţe. Prin activitățile extracurriculare se cultivă valori etice, religioase și estetice, realizându-se astfel și educația prin și pentru valori.

Este important ca elevii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor activități extracurriculare, ci și în inițierea și organizarea lor. Asemenea activități generează relații de prietenie, fortifică simțul responsabilității și determină o atitudine justă față de colectiv și față de scopurile urmărite, contribuie la socializarea elevilor.

BIBLIOGRAFIE: Cucoș, Constantin ”Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2006 Jeder, Daniela ”Proiecte educaționale - Exemple de bune practici”, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2013 Nicola, Ioan ”Pedagogie”, EDP, București, 1994 Ștefan, Mircea ”Lexicon pedagogic”, Editura Aramis, București, 2006 Vătcărău, Mariana ”Serbarea școlară” în ”Revista învățătorului sucevean” nr.7/2005, Editura Axa, Botoșani http://www.didactic.ro/materiale-didactice/importanta-activitatilor-extrascolare-siextracurriculare-in-dezvoltarea-persona http://comisiemetodicainvatatoriibanesti.wordpress.com/category/activitatile-extrascolare/ http://www.muzeulradauti.ro/

COMUNICARE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE Profesor învăţământ primar COTOS MARINELA Profesor învăţământ primar GAFIŢA VERONICA Şcoala Giamnazială ”Dimitrie Onciul” Straja, jud. Suceava Principalul scop al școlii este de a forma multilateral personalitatea elevilor, de a-i pregăti pentru viaţă, ţinând seama mai ales de perspectivele viitorului previzibil, acordând atenţia cuvenită bogăţiei de forme pe care se structurează comunicarea umană contemporană. Întrucât o abordare exhaustivă nu i-ar sta în putere şi nici nu i-ar fi necesară, ea trebuie să se oprească la acele forme ale comunicării care prezintă interes practic imediat, pe linia scopului formativ esenţial.

Prin comunicare, oamenii îşi împărtăşesc cunoştinţele, interesele, atitudinile, simţămintele, ideile. Analiştii consideră că omul comunică pentru a se informa, a impresiona, 236

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA a provoca o reacţie, a amuza, a se face înţeles, a exprima punctul de vedere, a obţine o schimbare de comportament sau atitudine. În şcoală elevii nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci şi să înveţe arta comunicării, să iniţieze şi să poarte o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să interiorizeze valoarea comunicării, precum și să pună în practică ceea ce au învățat. De aceea activitatea educativă trebuie să cuprindă o varietate de forme de comunicare, orală, scrisă și practică.

Elevii învaţă cel mai bine atunci când exersează comunicarea în grupuri mici, cu sarcini de conversaţie conţinute în contexte naturale şi autentice. Educaţia se realizează prin acţiuni educative, unele dintre aceste acţiuni putându-se afla în afara sistemului de învăţământ, dar menit să atingă scopurile pedagogice identificabile. De aceea, şcoala nu rămâne indiferentă faţă de marea bogăţie de forme de educaţie extraşcolară pe care se structurează comunicarea umană contemporană.

Astfel, serbările şcolare dedicate unor evenimente importante din viaţa de elev sunt un prilej de a îmbina frumos arta cântecului cu euritmia sau teatrul. De altfel, pe aproape întreaga perioadă şcolară, cântul şi cuvântul merg mână în mână. Virtuţile muzicale ale cuvintelor sunt puse în valoare prin melodie, iar accentele expresive ale unei melodii sunt subliniate prin îmbinarea de cuvinte sau prin mişcările corpului care amplifică mesajul transmis. Pregătirea unei manifestări colective, cum este serbarea şcolară, lasă urme adânci în sufletul fiecărui copil, aceasta ajutându-i pe copii să se împrietenească, clădeşte voinţa acestora şi perseverenţa din dorinţa de reuşită, în faţa unui public numeros.

Excursia sau drumeţia sunt alte activităţi educative nonformale în urma cărora elevii au transmis impresii prin diferite forme ale comunicării. După efectuarea acestora, elevii sunt stimulaţi, apoi motivaţi ca, printr-un text liber să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi exprimării. Li se oferă ocazia să exploreze mediul, să folosească cunoștințele acumulate, să pună în practică ceea ce au învățat despre natură: îngrijirea și ocotirea acesteia. Să-și manifeste respectul și admirația față de această minune vie, natura, care este pentru noi o sursă de viață, și trebuie tratată ca atare.

Ziua de 8 martie este este pentru învăţătoare, dincolo de semnificaţia ei, un prilej de bucurie pentru că, atât ea cât şi mămicile copiilor, vor primi felicitări lucrate de copii după ce au fost instruiţi cum se realizează acestea şi ce trebuie să comunice. Anul şcolar 2011-2012 a debutat cu o noutate în învăţământul românesc şi anume „Școala altfel”, noutate privită, ca de obicei, de marea majoritate cu scepticism, deoarece se considera „pierdere de vreme” sau că „aşa e în străinătate...” Dar iată că acum e și la noi, este o oportunitate de a ne arăta cu toţii creativitatea, inventivitatea şi bineînţeles de a ţine cont de dorinţele şi interesele copiilor noştri şi ai părinţilor acestora. Este un prilej de a organiza excursii sau drumeții pe diverse teme, în cadrul cărora, mai presus de orice, putem observa natura cu transformările ei în anotimpul primăvara.

Putem contribui, de asemenea, la activități de ecologizare, de curățenie a spațiilor verzi, a spațiilor de joacă, în vederea formării deprinderilor de respectare a naturii la elevi. Știm cu toții cât de mult le place copiilor în natură; fie în cadrul activităților școlare/extrașcolare, fie împreună cu familia, fie în timpul lor liber de joacă. De noi ține să îi motivăm pe copii în păstrarea acestor spații curate și respectarea naturii în orice împrejurare, să îi obișnuim cu ideea că natura este prieena noastră, dar și noi trebuie să fim cei mai buni prieteni ai ei.

Consider că nu a fost deloc pierdere de vreme deoarece am realizat o mare varietate de activităţi în care au fost implicaţi şi părinţii sau comunitatea locală, iar din toate activităţile copiii noştri au avut câte ceva de învăţat, participând cu plăcere la tot ceea ce am organizat împreună ce celelalte clase din ciclul primar. Iată câteva din activităţile extraşcolare de sfăşurate în această săptămână: • “Sport şi sănătate” - ştafete şi jocuri sportive; 237

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA • “Potejând mediul, protejăm viaţa !”- activitate de educaţie ecologica si protecţia mediului (drumeţie); • “Să ne cunoaştem împrejurimile satului!”- activitate de recreere.

SUFLET DE COPIL PROIECT EDUCAŢIONAL Profesor învăţământ preşcolar COZMA IONELA-MARIA C.Ş.E.I „Rudolf Şteiner” Hunedoara, jud. Hunedoara Motto: „Lumea în care trăim a devenit un pustiu. Dar nu avem voie să acceptăm aceasta. Trebuie să schimbăm pustiul. Numai apa poate să transforme un pustiu [..] O picatură poate să dea unei flori puterea de a se ridica iarăşi.

Haideţi să fim mici purtători de apă într-un mare pustiu. Chiar dacă fiecare se simte neputincios, putem totuşi să începem împreună o mică oază”. Phil Bosmans DENUMIREA PROIECTULUI: Titlul: « Suflet de copil » Tipul de educaţie în care se încadrează: Educaţie pentru dezvoltare personală Domeniul: civic Tipul de proiect: de parteneriat educativ (şcoală mediu urban - şcoală mediu rural) B. INCHEIAT INTRE: 1. C.S.E.I „RUDOLF ŞTEINER” Hunedoara, reprezentat prin domnul profesor Ormenişan Ilisie Marin, în calitate de director.

2. Şcoala cu clasele I-VIII Şandra Timişoara, reprezentată prin doamna profesor Oloi Valerica, în calitate de director.

C. INIŢIATORI: Educatoare/ educator Cozma Ionela-Maria - C.S.E.I „RUDOLF ŞTEINER” Hunedoara Oțelaru Daniela Ciurtea Daniela Dubar Rozica Psihopedagog Ilieş Victoria Educatoare

Sîrbu Alina Petronela Lungulescu Violeta

- Şcoala cu clasele I-VIII Şandra Timişoara

D. CONTEXT: Elevul de vârstă şcolară mică învaţă să se joace, să lucreze, să–si desfăşoare activitatea într-un cadru organizat, la început, într-o colectivitate, în grup, iar apoi chiar în grupuri diferite.

Acest lucru îi dă posibilitatea de a comunica mai bine, de a se integra în cadrul acelui grup, de a deveni mai creativ, de a trage concluzii. Are posibilitatea de a învăţa din experienţa altora, de a deveni mai sociabil, de a lega prietenii. Şcoala si comunitatea au datoria de a veghea asupra dezvoltării personale optime a fiecărui elev, stimulându-l în căutarea si descoperirea înclinaţiilor/intereselor/talentelor acestora, cultivându-le simultan aplicaţia si perseverenţa în realizarea obiectivelor propuse.

238

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Proiectul este o modalitate didactică ce combină efectul de informare generală cu practica discuţiilor de la copil la copil, de la om la om. Este, în acelaşi timp, un bun prilej de provocare a factorilor responsabili de educaţie în încercarea de a găsi căi de coordonare a activităţii în planul educaţional. De asemenea, proiectul este şi o bună modalitate de antrenare şi verificare a copiilor şi educatorilor în vederea muncii in echipă.

Diversitatea condiţiilor de lucru din şcoli, experienţa fiecărui cadru didactic participant ajută la dezvoltarea adaptabilităţii comportamentului comunicativ al copiilor.

E: DESCRIEREA PROIECTULUI SCOPUL PROIECTULUI: Crearea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare, cooperare şi cunoaştere reciprocă între elevii şcolilor participante la proiect.

OBIECTIVE: Organizarea de schimburi de experiență cu privire la integrarea în comunitate a copiilor cu CES; Cunoaşterea spațiului educațional şi al specificului colectivelor de preşcolari; Investigarea mediului natural şi social şi valorizarea experienţelor personale; GRUP ŢINTĂ: beneficiari direcţi: 21 preşcolari- Şcoala cu clasele I-IVIII Şandra Timişoara 13 preşcolari – C.S.E.I „RUDOLF ŞTEINER” Hunedoara DURATA PROIECTULUI: 1 MARTIE- 12 IUNIE 2011 CONŢINUTUL PROIECTULUI: 1.

,,O mamă, dulce mamă...”- atelierele Martie 2011 fanteziei - expoziţie cu creaţii ale elevilor -

2.

„ Să sărbătorim împreună Sărbătorile Aprilie 2011 Pascale”-vizită la Timişoara

3.

„Natura, prietena mea „ Excursie

4.

,,Suflet pentru Hunedoara

suflet”-

Mai 2011

vizită

la Iunie 2011

239

Ed. Cozma Ionela Oțelaru Daniela Ciurtea Daniela Dubar Rozica Ilieş Victoria Sîrbu Alina Lungulescu Violeta Ed. Cozma Ionela Oțelaru Daniela Ciurtea Daniela Dubar Rozica Ilieş Victoria Sîrbu Alina Lungulescu Violeta Ed. Cozma Ionela Oțelaru Daniela Ciurtea Daniela Dubar Rozica Ilieş Victoria Sîrbu Alina Lungulescu Violeta Ed. Cozma Ionela Oțelaru Daniela

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Ciurtea Daniela Dubar Rozica Ilieş Victoria Sîrbu Alina Lungulescu Violeta CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: Resurse implicate: Umane: preşcolari, cadre didactice Materiale: microbuz, sponsorizări Promovarea proiectului: -prezentarea programului proiectului în cadrul unor întâlniri între cadrele didactice iniţiatori ai proiectului şi preşcolari; -prezentarea portofoliului proiectului.

Evaluarea proiectului: -realizarea unui portofoliu cu lucrări realizate de prescolari; -analiza produselor rezultate în cadrul activităţilor desfăşurate;

BIBLIOGRAFIE: Vasile Molan – Managementul şcolar - Ed CREDIS – Bucureşti - 2003 Marin Manolescu – Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, Ed. Fundaţiei Bolintineanu, 2004.

ROLUL PROIECTULUI EDUCAŢIONAL ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI Profesor învăţământ primar DIACONU ELENA MIRABELA Şcoala Gimnaziala Nr.1 Rovinari, jud.Gorj Motto: “Dibăcia învăţătorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minţilor tinere, ca să le potolească apoi această curiozitate, pe care numai fiinţele fericite o au vie şi sănătoasă.

Cunoştinţele vârâte cu de-a sila în minte o astupă şi o înăbuşă. Ca să mistui ştiinţa trebuie s-o înghiţi cu poftă”. (Anatole France) În urma integrării europene a României, una din direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului românesc o constituie dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative, prin diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare şi extraşcolare, de mare impact asupra elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii locale.

Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/contracte de parteneriat.

240

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal.idenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute.

Activităţile extracurriculare trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi în grup ,socializarea ,autocontrolul ,realizarea de sine prin conformism,realizarea de sine prin independenţă.

Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conţinut specific, este firesc complementară activitaţii de învătţare realizată in şcoală.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv,şcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Există o multitudine de modalităţi de realizare a acestor activităţi. O modalitate care implică mai multă dăruire, talent şi muncă este proiectul.

Proiectul educativ constă într-un set de activităţi planificate, controlate care urmăresc realizarea unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit şi într-o perioadă de timp bine definită.

Proiectul, după J. Dewey este o „ metodă care în mod fundamental, formativ conduce la educarea caracterului”.

După W. H. Hilpatrick este o modalitate prin care se acumulează experienţă şi cunoaştere, rezolvând probleme practice în situaţii sociale”.

Din multitudinea de definiţii ale proiectului educativ rezultă faptul că un proiect educativ este un instrument al schimbării, al dezvoltării şi inovării organizaţiei şcolare. În acest scop proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul elevilor, coordonate de formatorul de personalitate, omul din spatele acestor „creaţii” deosebite, cadrul didactic.

Proiectele educative extracurriculare (şi chiar extraşcolare) au de asemenea o importanţă tot mai mare, fiindcă şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viaţă, nu numai pentru examene. Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile intelectuale ale copiilor / tinerilor şi perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii.

Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice.

Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei acestora, cât mai ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni ai planetei, elevii de azi.

241

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Personal am derulat şi derulez şi în prezent proiecte şi parteneriate educaţionale în care sunt implicaţi şi alţi factori educativi, creând astfel un mediu bazat pe valori morale pozitive în care fiecare copil să poată deveni un model pentru societate.

An de an activităţile proiectului sunt tot mai diverse, tot mai atractive şi implică tot mai mulţi elevi şi cadre didactice, în acelaşi timp şi foarte mulţi parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea obiectivelor propuse. Întregul complex al activităţilor extraşcolare organizate în şcoală sau în afara şcolii, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălilor aduc o importantă contribuţie la formarea şi educarea elevilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a comunităţii. Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să se bucure, să acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă cunoscut celor din jur.

Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii într-o activitate plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale educaţiei. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu parinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului În cadrul proiectelor de parteneriat educaţional, care s-au desfăşurat la noi în şcoală, copilul a venit în contact cu diferite persoane, a crescut şi s-a dezvoltat într-un mediu comunitar variat Specificul cultural, valorile promovate în acest mediu a trebuit avut în vedere în structura activităţilor.Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.

Una din situaţiile de criză întâlnite în clasa de elevi este marginalizarea determinată de diferenţele dintre familiile din care provin copiii (materiale, culturale, religioase, etc.). Pentru a-i determina pe copii şi pe părinţi să conlucreze, să treacă peste ,,barierele” date de religie, etnie sau statut social, în anul şcolar precedent am derulat, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, un proiect educaţional care a avut ca scop principal dezvoltarea unor abilităţi sociale indispensabile convieţuirii şi integrării într-o colectivitate: capacitatea de a colabora cu ceilalţi, cultivarea de relaţii pozitive în grup, participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor, interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut, capacitatea de a lua decizii, toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal, capacitatea de a asculta cu atenţie, rezolvarea nonviolentă a conflictelor, asumarea responsabilităţilor.

Denumire: PRIMĂVARA DIN SUFLETUL NOSTRU Tipul: Proiect educaţional intedisciplinar Argument: Activităţile extraşcolare, prin specificul lor liber, descătuşat de regulile unor activităţi educative clasice, dezinhibă personalităţile copiilor, dând cale deschisă afirmării şi exprimării lor sincere. Lărgesc orizontul de cunoştinţe al copiilor, diversifică experienţele şi cultivă valorile culturale şi morale.

Scopul activităţii extracurriculare: Promovarea comunicării între copiii proveniţi din medii diferite şi de etnie diferită; Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul transmiterii printr-un act artistic a unui mesaj din sfera valorilor morale; Punerea bazelor unei convieţuiri pozitive care va contribui la păstrarea multiculturalităţii şi a identităţii fiecăruia în parte, prin respect reciproc; 242

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Fructificarea diferenţelor culturale şi a valorilor spirituale, locale şi generale, în beneficiu personal şi social.

Competenţe specifice: Aptitudinea de a comunica eficient; Întărirea respectului de sine şi al altora; Toleranţa în acceptarea opiniilor diferite faţă de ale noastre; Deschidere şi empatie faţă de ceilalţi; Sentimentul identităţii şi al apartenenţei de grup; Acceptarea diversităţii Resurse: a) umane: coordonator – înv.DIACONU ELENA MIRABELA participanţi – elevii claselor pregatitoare si I, Şcoala Gimnazială, Măldăreşti beneficiari – părinţii, cadrele didactice şi elevii din Şcoala Gimnazială Nr.1 Rovinari, Şcoala Gimnazială, MăldăreştI b) de timp: 1februarie – 8 martie c) materiale: prezentări ppt, proiector, PC, aparat de fotografiat, diplome personalizate, costumele personajelor din scenetă, elemente de decor (copaci înfloriţi), hârtie albă şi colorată (A4, glasată, creponată), lipici, creioane colorate, carioca, panou pentru afişaj,carton d) informaţionale: Diaconu Mirabela/ Dolan Anda Micii actori - scenete pentru copiii de toate vârstele, Ed. Maria Montessori, Baia-Mare, 2004, pag.1-23 Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, lectura în perechi, brainstorming, jocul de rol, problematizarea, dramatizarea, munca în echipă, dialogul, exerciţiul, turul galeriei Evaluare: Evaluarea se realizează pe tot parcursul proiectului. Deoarece acest proiect urmăreşte, în primul rând, să dezvolte valori şi atitudini, evaluarea este formativă. Copiii primesc permanent feedback de la cadrul didactic, ceea ce le permite să-şi ezvolte continuu şi armonios abilităţile. Evaluarea formativă este completată de o evaluare sumativă.

Finalităţi: serbarea, albume foto, imagini filmate în timpul activităţilor şi realizarea unui CD, desene, lucrări practice (mărţişoare, surpriza pentru mama, copăceii înfloriţi pentru decor), expoziţie cu lucrările copiilor, prezentări ppt cu imagini din activităţile proiectului Rezultate scontate: - stabilirea unor relaţii de prietenie între copiii de etnie diferită sau provenind din medii sociale diferite; - înţelegerea de către toţi copiii că, indiferent de diferenţele dintre noi, suntem egali în drepturi, avem aceleaşi îndatoriri şi trebuie să ne înţelegem bine; - părinţii să înţeleagă că trebuie să se implice şi în activitatea din şcoală pentru a participa la desăvârşirea educaţiei propriilor copii Mediatizare: -în rândul copiilor şi al părinţilor; -în cadrul Comisiilor metodice şi a Consiliului profesoral Teme I. ,,Să ne pregătim de primăvară!”

16 februarie

Evenimente înscrise în calendarul proiectului Plan de acţiuni -prezentări ppt- legende despre anotimpuri, cearta dintre Iarnă şi Primăvară; -discuţii legate despre sărbătorile pe care le aduce Primăvara (Mărţişorul, 8 Martie);

243

Participanţi -elevii clasei I -elevii clasei pregatitoare -elevii clasei a III-a

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

II. ,,Am trecut la treabă!”

7- 13 februarie

III. ,,Ne pregătim de serbare!”

14-27 februarie

IV. ,,A venit deja Primăvara!”

28 febr.-6 martie

V. ,,E sărbătoare în clasa noastră!”

8 Martie

-Brainstorming: ,,Cum am putea marca aceste sărbători?” (sugestii pe care le dau copiii şi de care se va ţine cont în organizarea actvităţilor viitoare) -anunţarea concursului de recitări -prezentarea scenetei pentru serbarea de 8 Martie, în vederea familiarizării elevilor cu aceasta; (minifilm didactic) -organizarea concursului de recitări pentru stabilirea copiilor care vor interpreta rolurile scenetei şi a poeziilor care vor fi incluse în serbare (fiecare copil va fi inclus în program); -stabilirea scenariului serbării, a decorului şi costumelor ce vor fi confecţionate de copii; -repetarea cântecelor cunoscute, potrivite evenimentelor ce urmează a fi marcate -activitate practică de confecţionare a decorului pentru scenetă (copăcei înfloriţi); -realizarea unui afiş pentru serbare; -repetarea scenetei ,,Brotacul lăudăros” care include şi un montaj literar-muzical dedicat Zilei Femeii; -prezentarea costumelor confecţionate de părinţi pentru personajele scenetei -realizarea de desene cu tema ,,Primăvara”; -confecţionarea de mărţişoare; -amenajarea unei miniexpoziţii cu lucrările copiilor (decorarea clasei); -pregătirea surprizei pentru mama (felicitare şi coşuleţ cu flori din hârtie creponată); -repetarea scenetei cu utilizarea costumelor şi a decorului -prezentarea importanţei Zilei Femeii pe glob (ppt); -prezentarea scenetei ,,Brotacul lăudăros” care include şi un colaj de poezii şi cântece dedicate zilei de 8 Martie; -prezentare ppt cu imagini surprinse de-a lungul derulării proiectului; -minifilm didactic cu imagini ale expoziţiei de mărţişoare -schimburi de impresii legate de activităţile desfăşurate în această perioadă, în acest proiect

-înv.

E.M

Diaconu

-elevii clasei I elevii clasei pregatitoare -înv.

Diaconu E.M -părinţii

-elevii clasei I -părinţii -elevii clasei pregatitoare -înv.

Diaconu E.M

-elevii clasei I -elevii clasei pregatitoare -părinţii -înv.

Diaconu E.M -elevii clasei I -părinţii -elevii şi cadrele didactice din şcoală - elevii clasei pregatitoare -înv.

Diaconu E.M -elevii clasei a III-a

Concluzii: Combaterea marginalizării are la bază învăţarea interculturală. Din acest punct de vedere activităţile din cadrul acestui proiect au fost extrem de valoroase. Prin specificul lor liber, descătuşat de regulile activităţilor educative clasice, au creat o atmosferă plină de bucurie şi

244

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA plăcere care a facilitat interrelaţionarea. Această atmosferă a fost susţinută şi de utilizarea instrumentelor TIC care au dat activităţilor o notă de noutate şi de atractivitate.

De-a lungul derulării proiectului s-a observat un grad de implicare mai ridicat în activitatea şcolară la elevii relativ ,,retraşi”, deoarece a fost facilitat schimbul de idei şi comunicarea continuă între ei. Oferindu-le posibilitatea de a dezbate şi de a analiza o situaţie respectând şi acceptând opiniile fiecăruia în parte, au fost valorificate creativ experienţele personale ale fiecărui elev. Sarcinile însuşite de membrii grupului, îndeplinite individual, au condus la un succes final, cumulat- pe echipă şi în grup, ceea ce poate avea ca rezultat creşterea încrederii în sine, motivarea, dezvoltarea spiritului de echipă, creşterea importanţei individului în cadrul grupului, dezvoltarea răspunderii individuale şi în grup. Având în vedere reuşita lui şi faptul că în toate activităţile au fost implicaţi, în egală măsură, toţi elevii şi toţi părinţii, acest proiect educaţional este un câştig în planul interacţiunii şcolare, în combaterea marginalizării, generând sentimente de simpatie şi acceptare, determinând creşterea stimei de sine, diminuarea anxietăţii pe care mulţi o resimt în contactul cu cei din jur şi intensificând atitudinile pozitive dintre copii.

BIBLIOGRAFIE: Decun Livia, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ, în Învăţământul Primar nr. 4/ 1998 Gordon W.Allport - Structura şi dezvoltarea personalităţii în Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4 ,1999 ed Discipol” Şincan Eugenia şi Gheorghe Alexandru, Îndrumător pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1993 REVISTA ȘCOLARĂ – MIJLOC DE VALORIZARE ȘI SOCIALIZARE A ELEVILOR Profesor învăţământ primar DUMITRANA LILIANA Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Suceava Profesor învăţământ primar LUNGOCI DANIELA Școala Gimnazială Ipotești, jud. Suceava Revista școlară este o formă complexă de activitate culturală, desfășurată în școală.

Revista surprinde interesele elevilor, oglindește talentele / punctele forte ale fiecărui elev.

O revistă școlară contribuie la educarea tinerei generații, cultivând interesele, dezvoltând aptitudinile, încurajând talentele, valorizând fiecare elev. Fiind rodul muncii în echipă, revista dezvoltă comunicarea interpersonală, cooperarea, îmbunătățește imaginea de sine, încrederea în forțele proprii, respectul față de sine și față de ceilalți.

Crearea unei reviste, ca activitate extracurriculară, oferă elevilor posibilitatea de a se orienta spre acele sarcini de învățare care se potrivesc profilurilor lor intelectuale, capacităților proprii. Realizarea acestei reviste dă elevilor posibilitatea de a asambla într-o viziune personală cunoștintele pe care le au, răspunzând astfel unei întrebări esențiale: Ce pot face cu ceea ce am învăţat la şcoală?

Am observat că majoritatea elevilor sunt atraşi de ŞTIINŢE, că au imaginaţie, că unii sunt talentaţi la desen, alţii la compuneri, unii compun poezii, dar există o slabă comunicare interpersonală.

245

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Din testul sociometric am aflat care sunt grupurile formate după preferinţe (simpatii) şi care sunt elevii marginalizaţi. Era important ca şi elevii marginalizaţi sau mai puţin preferaţi să fie integraţi în colectiv, să-şi dezvolte competenţele interpersonale, iar ceilalţi să înveţe să-i respecte pe aceştia, să colaboreze unii cu alţii într-un efort comun.

Am aplicat tehnica SWOT: S: - dorinţa elevilor de a afla noutăţi; - pasiunea pe care o au pentru cunoaşterea mediului înconjurător ( floră, faună, fenomene ale naturii) - există elevi care compun texte, poezii - există pictori W: - elevii nu se implică suficient în realizarea unui proiect - unii elevi nu sunt dispuşi să caute informaţii - slaba comunicare interpersonală O: - biblioteca şcolii poate oferi materiale - cadrele didactice din şcoală şi părinţii susţin activitatea elevilor - există persoana care realizează tehnoredactarea - existenţa reţelei de cablu TV care permite vizionarea emisiunilor difuzate de Animal Planet, Discovery T: - timpul limitat care nu permite studierea la faţa locului a mediilor de viaţă învăţate ( balta, pădurea).

Din dorinţa de a-i atrage pe elevi spre sudiul individual, spre căutarea de informaţii din surse diverse ( cărţi, reviste, emisiuni TV, CD-uri, Internet) şi pentru a învăţa să se respecte unii pe alţii, să coopereze, să lucreze în echipă, le-am propus să realizeze o revistă despre mediile de viaţă studiate.

1. Obiective Obiective majore - stimularea interesului pentru studiu, pentru cercetare - stimularea creativităţii - optimizarea competenţei interpersonale Obiective de referinţă - oferirea ocaziei de cunoaştere reciprocă, în cadrul grupului - stimularea iniţiativei elevilor ( organizarea propriei lor activităţi) - dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme - dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate - analizarea de conduite şi situaţii - cercetarea mediilor de viaţă, studiind materiale provenite din surse diferite - studierea publicaţiilor cu conţinut ştiinţific realizate de elevi de la alte şcoli ( „Migraţia păsărilor”, „Apa – esenţa vieţii” – Şcoala Ion Creangă, Suceava) - crearea de texte, poezii, desene, ilustrând mediile de viaţă Identificarea nevoilor participanţilor - unii elevi manifestă trebuinţa de apartenenţă - unii manifestă trebuinţa de autoperfecţionare - unii au nevoie de recunoaşterea celorlalţi pentru îmbunătăţirea imaginii de sine (creşterea în proprii ochi, sentimentul autoeficacităţii) - alţii au nevoie de încredere, afecţiune, respect.

2. Grupul ţintă: 28 elevi Colectivul clasei a IV-a va fi împărţit în 4 echipe cu câte 7 elevi.

246

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 3. Şedinţe – 8 şedinţe Fiecare grupă va beneficia de aceleaşi şedinţe programate la ore diferite. Şedinţa nr. 1 Tema: Autocunoaştere - Intercunoaştere Durata: 45 minute Obiective: - conştientizarea resurselor personale - cunoaşterea punctelor tari ale coechipierilor Metode şi tehnici: exerciţii de autocunoaştere, exerciţii de atenţie pozitivă, tehnica SWOT Exemplu: elevul B. C. L. S compune poezii, poveşti vocabular bogat, exprimare frumoasă cunoştinţe din domenii variate W scris mic şi urât O televiziune prin cablu, calculator, Internet reviste cu conţinut ştiinţific T poate fi distras uşor de la studiu Şedinţa nr. 2 Tema: Planul lucrării “Natura prin ochii copiilor” Durata: 45 minute Obiective: - prezentarea unor soluţii, idei potrivite - prezentarea argumentelor pro şi contra unei idei - elaborarea conţinutului corespunzător temei - formarea abilităţii de a lucra în echipă Metode şi tehnici: brainstorming, dezbaterea, conversaţia, explicaţia Şedinţa nr. 3 Tema: Şedinţa de stabilire a sarcinilor Durata: 45 minute Obiective: - distribuirea sarcinilor în funcţie de punctele tari şi oportunităţile participanţilor - dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere Metode şi tehnici: dezbaterea, conversaţia, explicaţia Şedinţa nr. 4 Tema: Muncă de cercetare – prezentarea ştiinţifică a mediilor de viaţă Durata: 45 minute Obiective: - prezentarea conţinuturilor ştiinţifice privind mediile de viaţă, extrase din surse diferite ( cărţi cu conţinut ştiinţific, reviste, TV, internet) - să analizeze flora şi fauna fiecărui mediu de viaţă - să ilustreze prin desen câte un lanţ trofic specific fiecărui mediu de viaţă - dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate - dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme Metode şi tehnici: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele Şedinţa nr. 5 247

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Tema: Curiozităţi şi desene Durata: 45 minute Obiective: - prezentarea unor curiozităţi despre plante / animale, pe baza informaţiilor adunate - să prezinte desene / ilustraţii potrivite temei de studiu - să ilustreze, prin desen, înfăţişări neobişnuite ale plantelor / animalelor din mediul de viaţă studiat - dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate Metode şi tehnici: conversaţia, exerciţiul de creaţie, explicaţia Şedinţa nr. 6 Tema: Ilustrarea mediilor de viaţă în creaţii literare cunoscute sau proprii Durata: 45 minute Obiective: - prezentarea unor fragmente din texte literare ( în proză sau în versuri) ale scriitorilor români sau străini - citirea creaţiilor proprii ( poezii sau proză) - realizarea de poezii - cvintet pentru mediul de viaţă ales - dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă Metode şi tehnici: citirea explicativă, conversaţia, exerciţiul, cvintetul Şedinţa nr. 7 Tema: Asamblarea subcapitolelor şi realizarea copertei Durata: 45 minute Obiective: - prezentarea unor idei potrivite - realizarea desenului potrivit pentru coperta revistei - dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme Metode şi tehnici: brainstorming, conversaţia, dezbaterea, exerciţiul Şedinţa nr. 8 La această şedinţă participă toţi elevii ( toate grupele) Tema: Prezentarea revistei - evaluarea Durata: 60 minute Obiective: - prezentarea capitolelor revistei - evaluarea muncii fiecărui participant de către grup - primirea feed-back-ului din partea grupului privind cooperarea fiecărui participant cu grupul - dezvoltarea abilităţilor de comunicare Metode şi tehnici: dezbaterea, conversaţia, proiectul Etapa de follow-up Intenţii de continuare a proiectului: multiplicarea revistei şi popularizarea în rândul elevilor şcolii Concluzii Timpul petrecut alături și împreună cu colegii, munca în echipă, colaborarea, materializarea intereselor și talentelor personale, valorizarea fiecărui elev în cadrul echipei a dus la dezvoltarea competențelor interpresonale, creșterea stimei de sine, a sentimentului de autoeficacitate, la o bună comunicare interpersonală.

248

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Elevii marginalizați sau mai puțin simpatizați de colegii lor și-au găsit locul în mijlocul colectivului, fiind apreciați pentru aptitudinile pe care le au. Insistarea pe punctele forte ale elevului, evidențierea aspectelor pozitive ale muncii acestuia contribuie la creșterea sentimentului autoeficacității, a încrederii în forțele proprii, ceea ce duce la progres, la creșterea motivației pentru studiu, la dezvoltarea armonioasă a școlarului.

BIBLIOGRAFIE: Pavelcu,V. (1982) – Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii, E.D.P., Bucureşti Stanciu M. (2003) – Didactica postmodernă, Ed. Universităţii Suceava JOCURI DE VARĂ!

(PROIECT EDUCATIV) Profesor GÎLEA ALINA Liceul Teoretic Teiuş, jud. Alba Motto:” Sportul este religia fizicului” A. Tema: Educaţia prin socializare şi adaptarea unul la celălalt Domeniul: Sănătate şi comunicare în educaţie fizică şi sport Tipul de educaţie: -educaţia pentru dezvoltarea personală armonioasă a copilului -educaţia pentru satisfacerea dragostei copiilor pentru mişcarea în aere liber -educaţia pentru dezvoltarea spiritului civic Tipul de proiect: zonal Perioada de desfăşurare: aprilie-iunie, 2014 B. Aplicantul: LICEUL TEORETIC TEIUŞ Locul de desfăşurare: LICEUL TEORETIC TEIUŞ, (Grădiniţa nr.1, Grădiniţa nr.2 şi elevii din ciclul primar) Coordonator: profesor GÎLEA ALINA Scurtă prezentare experienţei în domeniu: În anul şcolar 2013-2014 împreună cu părinţii copiilor pe care îi coordonez în orele de educaţie fizică şi sport în calitate de profesor ne-am propus să motivăm copii să participe la: jocuri, întreceri, ştafete, pentru a promova relaţii de prietenie, indiferent de etnie, a motiva copii să colaboreze între ei şi chiar să iniţieze alte activităţi sportive, pentru a descoperii eventuale talente sportive sau chiar probleme de sănătate, pe care apoi să le tratăm impreună.

Fiecare activitate sportivă se va finaliza cu întocmirea unor opinii ale părinţilor, copiilor şi a elevilor , ce se vor prezenta sub forma de dezbatere, şi se vor finaliza cu alte activităţi sportive care se vor desfăşura în anul şcolar următor.

Echipa de proiect: GÎLEA ALINA–profesor, LAZEA LAURETA-educatoare, JUDE SANDAPĂRINTE Parteneri: Primăria oraşului Teiuş, Asociaţia sportivă Teiuş,comitetele de părinţi ale claselor şi a grupelor din grădiniţe..

C. Context 249

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Argumentul proiectului Copiii mici sunt foarte receptivi în a efectua diferite activităţi sportive, pe care iniţial le consideră doar o joacă. Părinţii copiilor redescoperă o parte din jocurile cu care s-au delectat până sera tarziu în curte bunicilor sau chiar cu cheia de gât în faţa blocului.

Acest proiect le oferă copiilor şi părinţilor lor deopotrivă cea mai bună alternativă de aşi petrece cât mai mult timp liber împreună. Oraşul Teiuş Teiuş dispune de o sală de sport, de terenuri de fotbal, handbal dar şi de terenuri de joacă pentru copii amenajate conform standardelor internaţionale, aşa că sunt destule oportunităţi pentru ca cei mici să participe la jocuri, întreceri sportive, ştafete .

Puncte tari: -formarea de priceperi de igienă personală; -formarea de deprinderi de comportament civilizat; -întărirea spiritului de fair-play; -dezvoltarea dragostei pentru mişcare în vederea fortificării organismului şi implicit a menţinerii sănătătţii copiilor.

Oportunităţi -implicarea unui număr cât mai mare de copii şi a părinţilor acestora în desfăşurarea corespunzătoare a proiectului.

-realizarea proiectului în parteneriat cucomitetele de părinţi ale claselor.

-reponsabilizarea părinţilor şi a copiilor din unitatea nostră şcolară privind valorificarea pasiunilor copiilor pentru activităţi sportive diverse, pentru sănătate şi viaţă lungă.

Descrierea proiectului Scopul proiectului Educarea copiilor şi a părinţilor în spiritul în dezvoltarea dragostei pentru mişcare în aer liber şi a întăririi sănătăţii.

Obiectivele proiectului: 1. Dezvoltarea trăsăturilor de caracter şi de personalitate a preşcolarului şi a şcolarului mic, folosind un limbaj adecvat pentru a şti şi a putea desfăşura cât mai bineo activitate sportivă.

2. Dezvoltarea interesului pentrumişcare în aer liber.

3. Formarea şi fundamentarea unei atitudini pozitive faţă de activităţile sportive menite să dezvolte capacităţi de muncă fizică şi intelectuală a copiilor..

4. Implicarea părinţilor în a aduce copii la aceste activităţi şi în ai motiva să participe direct la cît mai multe dintre ele.

Grupul ţintă: - copiii de la grădiniţele din oraş şi elevii din ciclul primar.

-primăria oraşului Teiuş -părinţii copiilor.

Durata proiectului: februarie –mai 2014 Resurse umane: Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani şi părinţii acestora.

Resurse materiale: mingi, popice, bile, cretă colorată, saltele, ansamburile metalice din locurile de joacă amenajate de primăria oraşului, terenul de sport din curtea grădiniţei şi respectiv din curtea şcolii.

Resurse financiare: sponsori locali.

250

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Modalităţi de evaluare: 1. Analiza activităţilor în paşi mici.

2. Masă rotundă-elevii şi părinţii prezintă informaţii legate defiecare activitate la care au participat copiii.

3. Părinţii emit păreri pro şi contra despre fiecare activitate desfăşurată.

Valorificarea proiectului a. Popularizarea rezultatelor în revista şcolii, în presa locală. b. Realizarea unui film video şi a unui album foto. c. Prezentarea proiectului în faţa părinţilor elevilor.

Rezultate aşteptate - Conştientizarea rolului activităţilor fizice pe care trebuie să le facă copii - Implicarea directă a a copiilor în activităţi sportive desfăşurate la nivel local, zonal, judeţean.

- diseminarea activităţii la alte clase din judeţ.

BIBLIOGRAFIA: Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., Activităţile de joc şi recreativ-distractive, EDP, Bucureşti, 1993.

Codreanu, E., Să gândim împreună (pentru copiii de 6-7 ani), Ed. Polirom, Iaşi, 1993 Dumitru, V.G., Probleme şi jocuri distractive pentru copii, 1995 Ozunu, D., Pedagogie preşcolară şi a jocului, Ed. Genesis , Cluj-Napoca Şchiopu, U., Verza, E., (1997), Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN INTEGRAREA ȘCOLARĂ ȘI SOCIALĂ A ELEVILOR CU C.E.S. DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ

Profesor GÎZA MIHAELA Liceul Tehnologic Special „Sf.Stelian” Botoşani, jud. Botoşani Considerând şcoala ca principala instanţă de socializare a copilului (familia fiind considerată prima instanţă de socializare), integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanţă fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viaţa comunitară prin formarea unor conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi capacităţi favorabile acestui proces. În plus, integrarea şcolară a copiilor cu CES permite, sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice, perceperea şi înţelegerea corectă de către elevii normali a problematicii şi potenţialului de relaţionare şi participare la viaţa comunitară a semenilor lor care, din motive independente de voinţa lor, au nevoie de o abordare diferenţiată a procesului de instruire şi educaţie din şcoală şi de anumite facilităţi pentru accesul şi participarea lor la serviciile oferite în cadrul comunităţii.

Educaţia incluzivă este o mişcare mondială bazată pe drepturile umane de bază.

Conform principiilor drepturilor omului, fiecare copil, indiferent de apartenenţa sa sau de nivelul de dezvoltare a capacităţilor sale, are dreptul la o educaţie de bună calitate, care să conducă în cea mai mare măsură la dezvoltarea capacităţilor sale cognitive şi de integrare socială.

251

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Activităţile extraşcolare şi extracurriculare ocupă un loc aparte în viata şcolară a elevilor cu CES. Ele vizează implicarea unui număr cât mai mare de elevi în diverse activităţi organizate atât în şcoală cât şi în afara ei, contribuind la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, organizarea judicioasă şi atractivă a timpului liber.Activităţile extracurriculare generează relaţii de prietenie şi întrajutorare, fortifică simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi faţă de scopurile urmărite La nivelul şcolii, în calitate de profesor itinerant, am antrenat elevii cu cerinţe educative speciale în diverse activităţi extracurriculare: proiecte educative, spectacole, excursii, parteneriate cu şcolile din judeţ şi cu instituţiile locale (muzeu, teatru), proiecte caritabile, însă dintre cele mai recente activităţi le-aş menţiona pe cele derulate în cadrul proiectului de parteneriat educaţional „Suntem toţi copii”, proiect care se derulează în anul şcolar 2013-2014. ,,Suntem toţi copii”- proiect de parteneriat educaţional Perioada de desfăşurare : octombrie 2013- iunie 2014 Parteneri: Şcoala Gimnazială „Sf.Nicolae”Botoşani, Şcoala Gimnazială Nr.2 Botoşani, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani; Argument: Educaţia incluzivă se adresează tuturor copiilor şi promovează ideea că şcoala trebuie să se schimbe şi să se adapteze nevolior copiilor şi nu invers. Educaţia incluzivă garantează prin flexibilitatea sa pregătirea pentru viaţa socială şi profesională a tuturor elevilor cu sau fără deficienţă. Beneficiul acestui tip de învăţare rezultă din eliminarea barierelor de învăţare, asigurarea şanselor egale tuturor elevilor. Cu siguranţă şcoala este cea care contribuie la formarea capacităţilor cognitive şi de integrare socială, dar tot şcoala ne-a demonstrat că acceptarea diferenţelor poate fi un punct de pornire în valorizarea fiecăruia dintre noi.

Copiii sunt antrenaţi în desfăşurarea unor activităţi în vederea modelării raporturilor interumane, conştientizarea şi exersarea anumitor norme elementare de conduită, practicarea acţiunilor sociale solidare. În cadrul activităţilor desfăşurate, va putea fi analizat modul în care înţeleg copiii regula, corectitudinea, întrajutorarea, toleranţa, ideea de egalitate, permisibilitatea morală faţă de copiii cu CES. De asemenea prin activităţi cu părinţii şi cadrele didactice de la clasă, vor fi facilitate integrarea, comunicarea, socializarea, relaţionarea, înţelegerea şi acceptarea copiilor cu CES atât în şcoala de masă cât şi în mediul social extraşcolar. Acest proiect educaţional ajută la promovarea conceptului de educaţie incluzivă/ incluziune socială.

Scopul proiectului: Combaterea marginalizării copiilor cu CES ca premisă a dezvoltării unor relaţii de toleranţă, întrajutorare, prietenie şi colaborare lipsite de prejudecăţi.

Obiective: - formarea/dezvoltarea deprinderilor de socializare între elevii cu CES şi colegi; - înlăturarea prejudecăţilor în rândul părinţilor, elevilor, cadrelor didactice faţă de copiii cu CES; - înţelegerea importanţei prieteniei în viaţă şi a relaţiilor de întrajutorare; - îmbunătăţirea deprinderilor de comunicare şi relaţionare prin atragerea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular; - dezvoltarea cooperării între cadrele didactice din unităţi diferite; - exersarea comportamentului tolerant, atent, civilizat, comunicativ, responsabil; - cunoaşterea particularităţilor diferitelor deficienţe, pentru o mai bună socializare, integrare, acceptare a copiilor cu CES; Proiectul ajută la dezvoltarea unor competenţe transversale cum ar fi: 252

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  competenţe de organizare instituţională şi management al resurselor umane ( participarea la munca în grup/echipă; organizarea de activităţi pe grupe de elevi; organizarea timpului, a spaţiului şi a resurselor de care dispune instituţia).  competenţe de comunicare (ascultare activă; formulare de întrebări; reformulare de enunţuri pentru a le face inteligibile; adaptarea limbajului în raport cu interlocutorul; oportunităţi de feedback)  competenţe de relaţionare ( asumarea de responsabilităţi; echilibru între concentrarea pe sarcina propusă şi concentrarea pe relaţia cu partenerul de sarcină; stimularea intereselor de cunoaştere/informare asupra unor teme date; stabilirea de relaţii interpersonale; dezvoltarea unui climat plăcut, stimulativ în sală).

Grupul ţintă: elevii cu CES integraţi în şcolile implicate în proiect şi colegii lor, profesorii psihologi, cadrele didatice care lucreaza la clasă cu elevii cu CES, profesorii itineranţi, părinţii elevilor cu CES. Rezultate anticipate:  elevi – creşterea coeziunii colectivelor de elevi;  părinţi - creşterea interesului părinţilor privind necesitatea de a se implica în educaţia propriilor copii;  profesori - formarea de abilităţi de educaţie incluzivă, de sprijin al copiilor cu CES ; Evaluarea proiectului:  analiza la final a activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute – raport sintetic;  observarea impactului derulării proiectului asupra copiilor şi părinţilor;  expoziţie cu lucrări ale copiilor;  expoziţie fotografică Calendarul activităţilor:  „Să facem cunoştinţă”- octombrie 2013 - activităţi de cunoaştere între elevii din cele 2 şcoli (elevii din grupul ţintă şi voluntari); - exerciţii şi jocuri de intercunoaştere;  „Fantezii de toamnă” – noiembrie 2013 - recitări de poezii, curiozităţi, ghicitori, jocuri pe tema toamnei; -desene,colaje din diverse materiale; -expoziţie cu lucrările elevilor;  „Crăciunul- prilej de bucurie” – decembrie 2013 - confecţionarea unor illustrate; - desene, colaje, podoabe pentru pom; - şezătoare;  „Mihai Eminescu mai aproape de noi„ – ianuarie 2014 - concurs de recitări; - ateliere de lucru – desene inspirate din opera marelui poet; - expoziţie cu lucrările elevilor;  „Copacul emoţiilor” – februarie 2014 - realizarea din cutii, resturi textile, hârtie a unor chipuri care exprimă emoţii; - realizarea unui afiş;  „Obiceiuri şi tradiţii de primăvară”- martie 2014 - confecţionarea unor mărţişoare şi felicitări prin îmbinarea tehnicilor de lucru exersate la orele de abilităţi practice; - concurs de recitări ( poezii de primăvară); - expoziţie cu lucrările elevilor;  „Minunea Învierii”- aprilie 2014 253

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - colectarea unor produse pentru donaţii; - ateliere de lucru – desene, ouă încondeiate; - realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor;  „Minte sănătoasă în corp sănătos” – mai 2014 - prezentare ppt – „Sportul înseamnă sănătate”; - întreceri sportive; - atelier de lucru: „Piramida alimentelor”;  „Munca noastră, mândria noastră” – iunie 2014 - popularizarea activităţilor desfăşurate; - expoziţie cu lucrări realizate în cadrul proiectului; - oferirea de diplome participanţilor; Antrenarea elevilor cu CES în activităţi extracurriculare e o cale uşoară spre integrarea lor şcolară şi socială.În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi priceperi, deprinderi, abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide, pentru că, desfăşurându-se în afara cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială.

Datoria noastră de dascăli este să-i facem pe copii să se respecte între ei, indiferent de situaţia lor şcolară, să se înţeleagă, să se ajute reciproc, să se tolereze şi să manifeste solidaritate.

BIBLIOGRAFIE: Gherguţ, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Iaşi, Editura Polirom; Idem, 2011, Evaluare şi intervenţie psihoeducaţională, Iaşi, Editura Polirom; ECHIPA DE ELITĂ: PĂRINȚI – DASCĂLI - ELEVI Profesor GROZA GIORGIA-VOICHIȚA Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” Brad, jud. Hunedoara Educaţia este un proces de socializare şi umanizare, de asimilare şi interiorizare progresivă a elementelor socio-culturale din mediul ambiant. Prin educaţie, copilul asimilează şi interiorizează – transferându-le în comportamente – modele, norme, valori, atitudini, cunoştinţe, etc. ce asigură trecerea de la realitatea pur biologică, la cea socială, umană. Cu aceste antecedente se edifică personalitatea copilului. Efectele formative ale acţiunii conjugate a factorilor educației stau sub semnul rolului conducător şi determinant al educaţiei, manifestat atât în planul acţiunii, cât şi în cel al efectelor .

254

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Deci, educaţia este o influenţă organizată conştientă şi finalistă, acţiunea ei formativă aflându-se sub incidenţa decisivă a idealului de om al societăţii, care configurează un anumit model de personalitate. Pentru a atinge acest ideal, educația se realizează în mod instituționalizat, şcoala fiind principala instituţie educativă, ce oferă un mediu educaţional optim, a cărui influenţă se realizează durabil și sistematic, pe baza investigării ştiinţifice a caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor.

Unul dintre dezideratele educației este formarea unei personalități libere și creatoare capabilă să facă față exigențelor lumii contemporane, cu o gândire originală și creativă, punându-se tot mai mult problema educației în spiritul valorilor europene. Ca acţiune socială, organizată, educația presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi comunitatea.

Democratizarea educaţiei face necesară trecerea de la cunoştinţe impuse la obiective, de la programme abstracte la nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie centrul de interes al tuturor. În ultimii ani, un rol important în cadrul procesului instructiv-educativ îl au parteneriatele și proiectele educaţionale realizate de școli în vederea eficientizării și implementării unui învățământ de calitate. Elevii şi cadrele didactice care se implică în parteneriate au acces la comunicare şi cooperare cu alţi colegi, la transfer de practici inovative, la noi oportunităţi de valorificare a tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul didactic, precum și posibilitatea de a realiza împreună acțiuni deosebite, menite să le dezvolte copiilor spiritul de echipă, abilităţile de comunicare şi relaţionare, de rezolvare a problemelor, de empatie, toleranță, capacitatea de a gândi critic și complex.

Activitatățile în parteneriat au numeroase avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii elevului, acestea fiind benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii implicaţi: şcoală, familie, comunitate. În educaţie, parteneriatul constituie o concretizare a acţiunii de inovare a învăţămâtului, o alternativă ce generează accelerarea schimbărilor pe tărâmul educaţional în direcţia unei colaborări eficiente între factorii implicaţi în dirijarea dezvoltării personalităţii elevului. Relaţia partenerială în educaţie creează premisele unui învăţământ performant, perfectibil în pas cu dinamica societăţii.

Comunitatea reprezintă cadrul în care se dezvoltă elevul. Prin caracteristicile ei poate cataliza şi susţine interesele şcolii. De aceea e important ca elevii să fie implicaţi în derularea unor proiecte educaţionale care cuprind factorii ,,de putere” în relaţia educativă: şcoală, familie, comunitate.

Fiind dirigintă în acest an la o clasă a V-a, am inițiat un parteneriat educațional prin care părinții sunt ajutați să înțeleagă cum să-și educe copilul, deoarece meseria de părinte e cea mai grea, o dobândești fără să urmezi cursuri de perfecționare, universități sau masterate și totuși uneori e nevoie de o oarecare orientare din partea persoanelor cunoscătoare de psihopedagogie.

PROIECT EDUCAȚIONAL: Părinți și dascăli, educatori ai copiilor Coordonator: prof. Groza Giorgia-Voichița Identificarea problemei: Având în vedere modificările survenite în ultimii ani în școala românească se constată că părinţii întâmpină probleme în educarea copiilor, probleme care se reflectă atât în comportamentul lor în școală, cât și în afara ei.

Argument: Părinţii trebuie să ştie cum să-şi educe şi să-şi ajute copiii, în orice situaţie. Au probleme, dar nu au curajul de a le spune, ori nu-şi dau seama de existența lor, ori alte griji le copleșesc sufletul și le distrag atenția. Şedinţele cu părinţii au doar rol de informare, părinţii nu 255

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ştiu să folosească informaţiile în beneficiul copiilor. Când sunt chestionaţi răspund cu teamă, nu sunt sinceri sau nu ştiu să răspundă. Colaborăm cu părinţii, dar unilateral: feed-back-ul nu se realizează, sunt foarte buni executanţi, vor să ajute, se implică, dar nu ştiu „cum” şi „când” să facă ceea ce este potrivit unei situaţii. În societatea în care trăim se pune accent pe conceptul de educaţie permanentă, care este chiar o necesitate. Astfel, educarea părinţilor după principii ştiinţifice de psihopedagogie devine un imperativ.

Competența generală: Dezvoltarea abilităţilor părinților de a interacţiona şi empatiza cu copiii.

Competențe specifice: conştientizarea progresului sau eşecului copilului, a schimbărilor survenite în evoluţia lui: nevoile, încrederea în forţele proprii; îmbunăţătirea abilităţilor de consiliere şi relaţionare cu familia, îndeosebi cu familii în situaţii problematice; promovarea unor schimbări în mentalitatea tradiţională în raport cu poziția copilului în familie; dezvoltarea unor atitudini stimulative și suportive în rândul părinţilor, bunicilor, cadrelor didactice, asistenţilor sociali; promovarea principiilor democratice în relaţia părinte–copil; implicarea unui număr mai mare de părinţi, bunici sau alţi membri ai comunităţii in educaţia copiilor; dezvoltarea la părinţi/bunici a unor abilităţi de bază de care au nevoie pentru a influenţa pozitiv comportamentul copiilor; cunoaşterea unor metode şi procedee pentru a preveni agresivitatea copiilor; descoperirea de către părinţi a tipului de părinte pe care îl reprezintă, autocunoaşterea părinţilor; dialogul deschis între părinţi despre subiecte tabu privind climatul familial.

Parteneri implicați: echipa managerială, profesori, părinţi, psihologi.

Grupul țintă: Părinţii elevilor clasei a V-a C Beneficiari: direcţi: copiii; indirecţi: părinţii copiilor, școala, comunitatea locală Durata: decembrie 2010 – iunie 2014 Locul desfășurării: Şcoala Generală ”Horea, Cloșca si Crișan” Brad Rezultate așteptate: Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;  Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;  Implicarea unui număr cât mai mare de părinți/bunici/tutori in educația copiilor;  Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;  Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;  Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală;  Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;  Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei;  Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi in activităţile instructiv-educative.  Crearea unui ambient nou și plăcut în şcoală, prin valorificarea lucrărilor create in cadrul proiectului;  Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii; Modalități de realizare a obiectivelor:  Popularizarea evenimentelor din cadrul calendarului propus;  Organizarea de activităţi practice şi aplicaţii pe teme specifice întâlnirilor dintre parteneri;  Întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale, psiholog;

256

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Monitorizarea și evaluarea rezultatelor : rapoarte de evaluare, chestionare, fişe de evaluare a activităţilor, portofoliul proiectului, inventar cu bune practici, CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului , expoziţii tematice Impactul implementării proiectului asupra grupului țintă, asupra școlii și asupra comunității: părinţii vor şti „ce”, „cum”, „când” să facă cu ceea ce ştiu, în educarea copiilor; va spori încrederea în ceea ce face şcoala; va creşte prestigiul şcolii în comunitate; PLANIFICAREA DATA 1 Dec. 2010 2 Martie.

2011 Noiembrie 3 2011 4 Martie 2012 5 Oct. . 2012 6 .

7 .

8 .

Februarie 2013 Septembri e 2013 Aprilie 2014

ACTIVITĂŢILOR

CONTINUTURI

PARTICIPANŢI

Prezentare Proiect Meseria de părinte Cum îți educi copilul?

profesori diriginti; părinţi; profesori diriginti, părinţi;

MODALITĂŢI DE REALIZARE prezentarea generală a proiectului; chestionar; discuţii prezentare power point; sondaje de opinie; discuţii; joc de rol;

Alături de școală

profesori diriginti, părinţi; profesori diriginti; părinţi; psiholog profesor diriginte; părinţi;

prezentare power point; discuții; chestionar prezentare referat; joc de rol; dezbateri prezentare power point; dezbateri;

professor diriginte; părinţi; profesor diriginte; părinţi; profesor diriginte; părinţi;

prezentare power point; discuții

Trăim în lumea reală Putem crește copii buni într-o lume negativă!

Alege școala!

Mă pregătesc pentru mâine O opțiune pentru viitorul copilului meu

prezentare power point; discuții prezentare power point; discuții

BIBLIOGRAFIE: Bîrzea, Cezar, Arta și știința educației, editura Didactică și Pedagogică, București, 1995; Călin C. Marin, Filozofia educației. Antologie, Editura Aramis, București, 2006; Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București, 2002; Cucoș, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Edit.

Polirom, București, 2009; Idem, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Editura Polirom, Iași, 2000; Ionescu, M., Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj-Napoca, 2003; Institutul de Științe ale Educației, Zone prioritare de educație, Editura Alpha, București, 2006; Oprea, Crenguța, Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009; Rădulescu, E., Educație pentru succes, Editura Oscar Print, București, 1997; www. pagini-scolare.ro www. etweening.ro www. anpcdefp.ro

257

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Profesor GROZA MIHAELA Colegiul Naţional”I.C.Brătianu”/ Şcoala Gimnazială “Aron Densusianu” – Haţeg, jud. Hunedoara Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi detensionare. Iată câteva motive care vă vor convinge că activităţile extracurriculare sunt necesare.

Activităţile extracurriculare alungă stresul Multor copii le este imposibil să stea perfect concentraţi timp de 6-7 ore la şcoală, mai ales acum, când aria curriculară este atât de bogată, vastă şi complexă. Acest lucru le poate induce o stare de stres şi oboseală care duce la blocaje şi la pierderea interesului faţă de obiectele de studiu.

Sportul, muzica, pictura, artele în general îi destresează pe elevi prin expunerea lor în faţa unor activităţi menite să-i relaxeze, să le alunge tensiunea acumulată de-a lungul zilei.

Aceste momente de rupere ale rutinei au dat rezultate vizibile în performanţa copiilor. Sportul determină corpul să verse un val de adrnalină în sânge, ceea ce determină o mai bună oxigenare şi o îmbunătăţire a rezistenţei fizice.

Activităţile extracurriculare şi beneficiile pentru sănătate Orele petrecute la şcoală şi temele pentru acasă predispun la sedentarism. Elevii nu mai au timp să se joace şi să practice activităţi sportive şi devin din ce în ce mai sedentari. Pentru a se dezvolta armonios şi pentru a fi în formă, copiii au nevoie de o activitate fizică intensă.

Astfel, obezitatea este combătută, riscul bolilor asociate acesteia scade şi el iar imunitatea copiilor are numai de câştigat. Activităţile sportive petrecute în aer liber, mai ales la soare, duc la producerea unei cantităţi suficiente de vitamina D, necesară fixării calciului.

Activităţile extracurriculare îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile de management al timpului Cantitatea de informaţie pe care copiii trebuie să o asimileze creşte pe zi ce trece. Trăim într-o societate supusă presiunii timpului şi numai cine ştie să-şi gestioneze corect şi eficient programul va putea să răzbată. Iată cum activităţile extracurriculare îi ajută pe elevi să înveţe încă de la vârste fragede noţiuni de bază ale managementului timpului. În momentul în care optează pentru diverse activităţi extracurriculare, copiii sunt nevoiti să le îmbine armonios cu studiul, care nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea.

Aceştia devin mai responsabili cu datoriile pe care le au, învaţă să-şi organizeze programul eficient şi îşi formează încă de timpuriu un simţ al managementului timpului ce le va folosi pe viitor, în carieră.

Activităţile extracurriculare dezvoltă spiritul de echipă Un alt atribut ce le va folosi pe viitor, atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în carieră, este spiritul de echipă. Atât activităţile sportive, cât şi cele de dezbatere necesită muncă în echipă.

Fără o conlucrare perfectă cu ceilalţi mebri ai grupului, activităţile nu pot fi duse la bun sfârşit.

Astfel, li se inoculează şi un sentiment de apartenenţă la grup, de loialitate fata de echipă şi, de ce nu, apar şi prieteniile.

Activităţile extracurriculare duc la descoperirea talentelor ascunse Activităţile extracurriculare duc la îmbunatăţirea abilităţilor copiilor. În unele cazuri, însă, acestea duc şi la descoperirea talentelor ascunse, pe care copiii nu ştiau că le au. În 258

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA momentul în care prind gustul unei activităţi care le face plăcere, copiii îşi vor dedica timp şi resurse pentru realizarea acesteia, fie că e vorba de sport, muzică, şah sau hobby-uri relaxante.

Activităţile extracurriculare dezvoltă spiritul civic Activităţi precum voluntariatul ajută elevii să devină conştienţi şi responsabili faţă de probleme societăţii în care trăiesc. Latura lor umană se dezvoltă iar spiritul justiţiar iese la suprafaţă încă de la vârste fragede. Copiii realizează importanţa ajutorului pe care îl oferă prin aceste activităşi voluntare si pot cuantifica contribuţia lor la îmbunătăţirea stării de fapt a societăţii. Cei care au prestat astfel de activităţi au povestit că, la final, au avut un sentiment de linişte sufletească după ce au dăruit timp Şi energie pentru ajutorarea celor dezavantajaţi.

Acest lucru l-am sesizat şi eu la clasă când am organizat proiectul caritabil “Zâmbet pentru zâmbet”.

Argument: Motivaţia tematică a proiectului a pornit de la necesitatea sensibilizării copiilor, a trezirii atitudinii pozitive faţă de semenii noştri aflaţi în dificultate din cauza unor lipsuri materiale ce îi împiedică în menţinerea sănătăţii şi desfăşurarea activităţilor zilnice.

Majoritatea experţilor cred că cea mai bună soluţie pentru eradicarea foametei este EDUCAŢIA . Oamenii educaţi sunt mai capabili să iasă din ciclul sărăciei. Astfel a venit şi ideea de a oferi o „mică bucurie” unor copii care sunt privaţi de multe bucurii din cauza unor lipsuri financiare.

Cum am gândit să facem asta?

Prin prezentarea unui program artistic de către copiii aflaţi în dificultate financiară împreună cu colegii lor în cadrul Balului Caritabil organizat în cinstea acestei acţiuni. Cu banii strânşi din donaţii se vor achiziţiona obiecte de imbrăcăminte şi încălţăminte pentru copiii nevoiaşi.

Scopul proiectului: Atragerea şi implicarea şcolarilor, cadrelor didactice şi a comunitǎţii, în acţiuni şi activităţi de întrajutorare a semenilor aflaţi în dificultate.

Obiectivele proiectului:  Insuşirea unor norme de comportament civic, formarea unei atitudini pozitive faţă de copiii aflaţi în dificultate;  Stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi prin care să contribuie la întrajutorarea semenilor noştri (confecţionarea de ornamente şi felicitări);  Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii;  Dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice de iniţiere şi organizare a unor activităţi caritabile ;  Implicarea comunitǎţii în activităţi caritabile menite să aducă zâmbete şi clipe plăcute unor copii aflaţi în dificultate financiarǎ;  Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între şcoală-familie-comunitate în privinţa creării unei mentalităţi privind acceptarea şi întrajutorarea acestor copii.

COORDONATORII PROIECTULUI: - Prof. Nădăşan Anca - Prof. Groza Mihaela; ECHIPA DE PROIECT: - Prof. Drǎgoi Nicoleta - Înv. Neiconi Teofil - Înv. Popa Verginica - Prof. Costa Teodora - Înv. Prejban Marcela - Prof. Bultean Codruţa 259

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA -

Înv. Dragota Iosif Înv. Merian Rozalia Prof. Şǎroni Simona

Resurse • umane: cadre didactice, elevi, părinţi.

• materiale: felicitări, pliante, brad, crenguţe şi conuri de brad, ornamente, globuri, beteală, diferite costume şi accesorii pentru programul artistic, clopoţei, sorcove, hârtie glasse şi creponată , carton colorat, staniol, foarfece, lipici, creioane colorate, carioca, pensule, acuarele, calculator, imprimantă, CD-uri, combină muzicală, aparat foto, cameră video, daruri pentru copii.

• de timp: 01 noiembrie - 23 decembrie 2011 Modalităţi de evaluare: Atât în faza iniţială, cât şi în faza finală se vor realiza fotografii elevilor cuprinşi în proiect, menite să ilustreze modul în care activităţile derulate au reuşit. Se va realiza şi un „pliant”- portofoliu cu rezultatele activităţii.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR Activitatea nr. 1 Titlul activităţii: Promovarea proiectului „Zâmbet pentru zâmbet”” Data/perioada de desfăşurare: 01 11 2011 – 05 12 2011 Descrierea activităţii: Proiectul (titlul, scopul, obiectivele, calendarul activităţilor, modalităţile de evaluare) va fi adus la cunoştinţa conducerii şcolii. Va fi promovat în rândul elevilor, părinţilor şi comunitǎţii locale. Se vor stabili elevii aflaţi îndificultate. Se vor trimite invitaţii părinţilor şi colaboratorilor.

Activitatea nr. 2 Titlul activităţii: „Hristos se naşte pentru fiecare!”Discuţii pe tema Naşterii lui Hristos Data/perioada de desfăşurare: 01 12 2011 – 10 12 2011 Descrierea activităţii: În fiecare clasă de elevi se vor învăţa colinde închinate Naşterii Mântuitorului. Se va discuta despre însemnătatea Crăciunului în scopul diferenţierii unei zile obişnuite de una de sărbătoare. Se vor prezenta elevilor simboluri ale Crăciunului şi tradiţii ale poporului român.

Elevii aflaţi în dificultate financiarǎ sub îndrumarea cadrelor didactice vor pregǎti un program artistic.

Activitatea nr. 3 Titlul activităţii: „ Toţi putem fi Moş Crăciun”, Dăruirea felicitărilor si cadourilor Data/perioada de desfăşurare: 07 12 2011 – 11 12 2011 Descrierea activităţii: Se vor realiza diferite obiecte tematice (iconiţe, picturi, felicitări, simboluri, daruri).

Din fiecare clasă se vor alege felicitǎri şi ornamente de Crǎciun pe care elevii le-au confecţionat şi pe care le vor dǎrui spre vânzare. Materialele strânse vor fi organizate într-o expoziţie la Casa de Culturǎ a Oraşului Haţeg.

Activitatea nr. 4 Titlul activităţii: „Zâmbet pentru zâmbet!”

Data/perioada de desfăşurare: 19. 12. 2011 Descrierea activităţii: Desfǎşurarea Spectacolului Caritabil 260

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Activitatea nr.5 Titlul activităţii: „Acum zâmbesc şi eu!””

Data/perioada de desfăşurare:22-23. 12. 2011 Descrierea activităţii: Cu banii strânşi vor fi achiziţionate îmbrǎcǎminte şi încǎlţǎminte pentru copiii nevoiaşi În concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.

BIBLIOGRAFIE: Ionescu, M.; Chiş, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007 Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009 ***„Revista învăţământului prescolar”, 3-4/2006, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Ştiinte ale Educaţiei FESTIVALUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR „BALADA”

Director profesor IONESCU OFELIA Profesor învăţământ primar SILVIA DOBÂNDĂ Şcoala Gimnazială „Alecu Russo” Iaşi, jud. Iaşi Argument/justificare, context (analiză de nevoi): Nota caracteristică a acestui festival constă în aceea că desfăşurarea lui presupune confruntarea competiţională dintre participanţi. Competiţia ce stă la baza festivalului, interesul faţă de tematica sa, cadrul în care se desfăşoară, sunt factori care declanşează o gamă variată de trăiri emoţionale, lărgind astfel sfera relaţiilor interpersonale dintre copii. Acest proiect face parte dintr-unul mai amplu, de deschidere a şcolii către comunitate – prin care dorim ca însăşi comunitatea locală să devină un instrument fundamental al dezvoltării şcolii, iar şcoala să devină o instituţie de prestare a unor servicii către comunitate. Şcoala are experienţă în realizarea şi derularea cu succes a unui număr mare de proiecte. Membrii juriului - sunt oameni de un înalt profesionalism, specialişti în etnografie şi folclor, aparţinând unor instituţii de renume din Iaşi.

La ediţia aIVa a Festivalului, elevii Şcolii „Alecu Russo” au obţinut un număr de 12 premii. Până în prezent am organizat patru ediţii ale acestui festival care s-a bucurat de un real succes. La a patra ediţie (2010) a festivalului au participat 12 judeţe (Iaşi, Teleorman, Sălaj, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Botoşani, Bacău, Satu Mare, Constanţa; un număr de 831 elevi; 46 unităţi şcolare (2 grădiniţe, 39 şcoli generale, 5 licee); 28 de unităţi şcolare din mediul urban şi 18 din mediul rural.

261

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Acest proiect a luat naştere ca urmare a necesităţii de a fructifica produsele activităţii derulate în cadrul cluburilor extracurriculare: dans şi cântec popular, cusături româneşti, icoane pe sticlă, încondeierea ouălelor, etc.

Obiectivul general/scopul: Scopul proiectului : promovarea etnografiei, a folclorului autentic şi a elevilor cu abilităţi înalte în acest domeniu; cunoaşterea tezaurului folcloric, local şi naţional; păstrarea şi transmiterea lui, mai departe.

Prin acest proiect, membrii comunităţii şcolare (elevi, cadre didactice, părinţi) îşi dezvoltă competenţe de a proiecta şi derula în echipă, activităţi cu impact în şcoală şi în comunitate. Educaţia extraşcolară completează activitatea şcolară şi educaţia familială. Ca activitate intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară (informală) permite adâncirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor din zonele de interes ale copiilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea aptitudinilor înalte ale acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al copiilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup, de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Obiectivele specifice ale proiectului:  să răspundă exigenţelor intelectuale şi afective ale unor copii cu temperamente variate, să le dea prilejul de a se exprima după caracteristicile lor personale;  să pregătească copilul/tânărul să preţuiască propria moştenire naţională, să primească contribuţiile originale ale naţiunii noastre;  să imprime prioritar caracterul participativ-activ pentru interiorizarea valorilor;  să asigure şanse egale de a pătrunde într-un cadru social dinamic, să favorizeze exprimarea abilităţilor înalte ale elevilor, să pună în valoare independenţa de spirit Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul: - direcţi: 1200 de elevi din 15 judeţe, 60 de cadre didactice - indirecţi: elevii spectatori, părinţi, comunitatea locală (festivalul se derulează: pe esplanada din faţa şcolii) -Statistica participării în urma studiului de impact realizat pentru ediţiile anterioare:

Unităţi de învăţământ

TOTAL: 70 din care După mediul din După nivelul de şcolarizare care provin Grădiniţe

şcoli gimnaziale

licee

urban

rural

3

60

7

45

25

-Statistica participării pe secţiuni: Secţiunea

Număr unităţi şcolare participante 33 65 45 15 6 12

Grupuri vocale şi instrumentale Solişti Formaţii de dansuri şi obiceiuri Ateliere Expoziţii de obiecte Mâncăruri tradiţionale 262

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Durata proiectului: -Durata proiectului: 4 luni (martie 2012 – iunie 2012) -faza naţională: mai 2012 -editare ghid de bună practică: iunie 2012 Descrierea activităţilor Activitatea nr: 1 Titlul activităţii: Festivalul Naţional de Etnografie şi Folclor “BALADA”- etapa naţională Tipul activităţii: cultural-artistică Data/perioada de desfăşurare: 25-27 mai 2012 Locul desfăşurării: ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALECU RUSSO” – IAŞI Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: - elevi: 1200 de elevi din 15 de judeţe - cadre didactice: 60 - părinţi: 160 - reprezentanti ai comunităţii: 15 Responsabil: director şi grupul de lucru Beneficiari: copiii participanţi, părinţii, comunitatea locală Metode: concurs, expoziţii, prezentare orală, ateliere de lucru, produse, comunicate de presă Mijloace de realizare: afişe, fluturaşi, ecusoane, invitaţii, diplome, premii (în cărţi), programe, banner festival, mape juriu, pancarde, steguleţe Modalităţi de evaluare: fişe de jurizare, fişe de evaluare a festivalului, chestionare, interviuri, discuţii libere Descriere: Etapa naţională a festivalului se desfăşoară cu public, pe esplanada din faţa şcolii, deoarece se doreşte să ofere un cadru de manifestare culturală pentru toată comunitatea locală din proximitatea şcolii. Posibilităţile concrete de manifestare ale fiecărui participant, precum şi caracteristicile specifice ale zonelor geografice, pot aduce în planul manifestării artistice, o diversitate inepuizabilă de tipuri de formaţii care sunt încadrate în categoriile prevăzute în regulamentul festivalului. Festivalul este promovat prin afişe, fluturaşi, prin comunicate de presă. Etapa naţională a Festivalului se va derula pe parcursul a trei zile: - ziua I – primirea participanţilor, cină de socializare - ziua a II a – jurizare - ziua a III a – Parada costumelor, premierea, gala festivalului Activitatea nr: 2 Titlul activităţii: Parada costumelor, Gala Festivalului Tipul activităţii: cultural-artistică Data/perioada de desfăşurare: 27.V. 2011 Locul desfăşurării: Palatul Copiilor Iaşi Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: - elevi: 1200 de elevi din 15 de judeţe - cadre didactice: 60 - părinţi: 160 - reprezentanti ai comunitatii: 15 Responsabil: director şi grupul de lucru Beneficiari: copiii participanţi, părinţii, comunitatea locală Metode: concurs, expoziţii, prezentare orală, ateliere de lucru, Mijloace de realizare: afişe, fluturaşi, ecusoane, invitaţii, diplome, premii (în cărţi), programe, banner festival, mape juriu, pancarde, steguleţe, trofee, mijloace audio-video Modalităţi de evaluare: fişe de evaluare a festivalului, chestionare, interviuri, discuţii libere 263

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Descriere: - În intervalul orar 9.00 – 11.00 se desfăşoară Parada Costumelor Populare, pe traseul Şcoala „Alecu Russo” – Palatul Copiilor.

- Gala Festivalului: în intervalul orar 11.00 – 13.00 are loc premierea participanţilor şi susţinerea unui scurt moment din repertoriul propriu.

Activitatea nr: 3 Titlul activităţii: “Tradiţii vechi şi noi ale Iaşului” Tipul activităţii: excursie de studiu Data/perioada de desfăşurare: 26.V. 2012 Locul desfăşurării: IAŞI Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: - cadre didactice: 10 - părinţi: 20 - elevi: toţi elevii participanţi la festival, veniţi din alte localităţi Responsabil: director şi grupul de lucru Beneficiari: copiii participanţi, părinţii, cadrele didactice Metode: excursie, vizitarea muzeelor şi a locaţiilor încărcate de istorie ale Iaşului Mijloace de realizare: ecusoane, programe, mape, mijloace de transport Modalităţi de evaluare: chestionare, interviuri, discuţii libere Descriere:În intervalul orar 14.00 – 16.00 se va desfăşura turul Iaşului, conform traseului stabilit Activitatea nr: 4 Titlul activităţii: “Cultură – Tradiţie – Toleranţă” – ghid de bună practică Tipul activităţii: didactico-aplicativă Data/perioada de desfăşurare: iunie 2012 Locul desfăşurării: Şcoala „Alecu Russo” Iaşi Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: - cadre didactice: 45 - elevi: 25 - reprezentanţi ai comunităţii: 10 - părinţi: 10 Responsabil: director şi grupul de lucru Beneficiari: copiii participanţi, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală, elevii spectatori, Metode: editarea ghidului Mijloace de realizare: materiale informative, impresii (părinţi, reprezentanţi ai comunităţii, membrii juriului, elevi, cadre didactice), consumabile, fotografii, etc.

Modalităţi de evaluare: studiu privind impactului ghidului asupra cadrelor didactice şi a comunităţii locale Descriere: În perioada mai – iunie 2012 este editat acest ghid. El va cuprinde: o prezentare a activităţii artistice a participanţilor, descrierea produselor prezentate, impresii, indicaţii metodologice de organizare a unei astfel de activităţi artistice, lista premiilor obţinute şi a participanţilor.

Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a acestor rezultate:  Organizarea unui muzeu cu obiectele donate de şcolile participante;  Participarea unui număr mare de elevi; 264

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Dezvoltarea unor aptitudini, însuşirea unor deprinderi şi cunoştinţe privind etnografia şi folclorul;  Integrarea copiilor cu CES în proiect, prin aplicarea tehnicilor de terapie ocupaţională;  Valorificarea produselor realizate;  Creşterea numărului de participanţi la cluburile de activităţi extracurriculare;  Organizarea de activităţi mixte: copii – cadre didactice – părinţi – reprezentanţi comunitari.  Creşterea numărului de premii obţinute de către elevii şcolii noastre  Înregistrarea de progres şcolar Evaluare: Pentru fiecare secţiune a festivalului este constituită o comisie de jurizare, formată din persoane specialiste în domeniul respectiv, care vor completa o fişă de evaluare, elaborată de către comisie. Se întocmesc tabele nominale cu participanţii şi se centralizează, pe secţiuni.

Sunt monitorizaţi elevii cu CES implicaţi în activităţi, se realizează un studiu de impact, se centralizează premianţii.

Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului

INDICATORI

Monitorizare şi evaluare

Numărul de participanţi

Tabele nominale

Numărul şi calitatea activităţilor

Gradul în care proiectul şi-a atins scopul şi obiectivele Numărul judeţelor participante

- Calendar, portofoliu, chestionare de opinie, aprecieri juriu - site-ul proiectului, promovare în massmedia, pliant, afiş, ghid - Fotografii, filme, interviuri, chestionare Cereri de înscriere

Gradul de satisfacţie personală a persoanelor care beneficiază de proiect

studiu de impact, chestionare de opinie, interviu

INDICATORI

Monitorizare şi evaluare

Stabilirea sarcinilor

Fişe de responsabilităţi

Calitatea materialelor informative

Gradul de responsabilizare a partenerilor Frecvenţa participării la acţiuni Atitudinea comunităţii Chestionare, interviuri, întâlniri de grup Gradul de implicare a şcolii şi a Raport şi studiu de impact comunităţii locale Gradul de satisfacţie a echipei de proiect - Raport şi studiu de impact - chestionare de opinie, interviu Respectarea graficului proiectului Plan de acţiune

265

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului: Direcţi: 1200 de elevi, 60 cadre didactice, 70 unităţi şcolare, 15 de judeţe Indirecţi: Activităţile proiectului, abordând o tematică complexă la nivelul individului, cât şi la nivelul familiei, ne permite să preconizăm multiplicarea efectelor în evantai, incluzând ca beneficiar direct familia şi comunitatea. La finalul termenului de implementare al proiectului sunt vizibile şi efectele asupra comunităţii.

Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare: - afişe - fluturaşi - banner - comunicate de presă - Expoziţii de produse - Steguleţe - Ghid de bună practică Partenerii implicaţi în proiect:  Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi – consultanţă în organizare şi derulare, asigură membri în juriu, participă la planificarea activităţilor, la promovarea proiectului;  Complexul Muzeografic Naţional Moldova - consultanţă în organizare şi derulare, asigură membri în juriu, promovează proiectul;  TVR/Radio – Iaşi - asigură membri în juriu şi promovează festivalul, consultanţă în organizare şi derulare  Primăria Municipiului Iaşi – asigură buna desfăşurare a festivalului şi protecţia participanţilor, prin intermediul instituţiilor subordinate ȘCOALA ÎN CULORI – ÎNDRĂZNEȘTE PENTRU A ÎNVINGE!

Profesor KADAR IOANA GABRIELA Profesor ȋnvăţământ primar RACOLȚA LUMINIȚA GEORGETA Şcoala Gimnazialǎ Nr. 1 Seini, jud. Maramureş Motto:„Transformă-ți visele în realitate dar nu uita că pentru a le da viață ai nevoie de încredere în tine, viziune, muncă, determinare și dăruire. Tot ce este azi în jurul nostru a fost cândva un vis frumos al unui om cutezător.

Pășește curajos pentru a fi cu un pas în fața celorlalți!

Crează-ți vise pentru a le urma, speră, acceptă provocarea! Îndrăznește pentru a fi învingător !”

Săptămâna 1-5 aprilie 2013 a fost dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit "Să ştim mai multe, să fim mai buni!". S-a urmǎrit implicarea tuturor școlarilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.

266

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Sub genericul „Şcoala ȋn culori – Îndrǎzneşte pentru a ȋnvinge” ȋn activitatea propusǎ pentru ziua de 2 aprilie 2013 s-au implicat 514 elevi ai şcolii noastre, coordonaţi şi ȋndrumaţi de 34 de cadre didactice. Încadrȃndu-se ȋn domeniul Educaţie ecologicǎ şi tehnologicǎ, activitatea a avut ca scop formarea la elevi a unui comportament ecologic prin implicarea lor în activitǎţi practice de ecologizare şi mediatizarea acestora.

Obiectivele educaţionale ale activitǎţii au urmǎrit: formarea la elevi a abilitǎţilor de comunicare, de documentare şi de realizare a produselor ecologice; dezvoltarea simţului estetic, a spiritului civic şi a responsabilitǎţii faţǎ de mediul ȋnconjurǎtor; dezvoltarea competenţelor IT; formarea unui comportament ecologic, propagarea voluntariatului ȋn rȃndul elevilor şi al comunitǎţii locale; realizarea şi menţinerea unor contacte permanente între școală și organizaţii, persoane fizice sau instituţii cu aceleaşi interese; Activitatea a urmǎrit dezvoltarea urmǎtoarelor valori şi atitudini: Promovarea unui mediu natural şi curat; Conştientizarea importanţei muncii în echipă pentru a reuşi în realizarea unei activităţi; Stimularea spiritului de competiţie; Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi; Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor probleme de interes ale grupului.

Durata şi locul desfăşurării activitǎţii: - 8 - 12 – curtea şcolii, cabinetul de informatică, sălile de clasă - 12-14 – curtea școlii – pentru activitǎţile de reciclare Elevii şcolii au fost grupaţi ȋn 11 grupe a cȃte 45 de elevi. Fiecare grupă a fost coordonatǎ de cȃte trei cadre didactice şi un voluntar din partea pǎrinţilor. Grupele au cuprins elevi din clasele I-VIII. Fiecare grupǎ, divizatǎ ȋn subgrupe, a avut de realizat urmǎtoarele sarcini pentru a putea intra ȋn evaluarea finalǎ.

1. Costum ecologic: Unui elev voluntar i s-a confecţionat un costum din produse reciclabile: hȃrtie, plastic, pet-uri, cu care a reprezentat grupa la concursul ECO TREND. Resurse umane: 5 elevi Resurse materiale: hȃrtie reciclabilǎ, plastic, pet, scotch, capsator, aţǎ, ace, foarfece, lipici, materiale vegetale (conuri, frunze, ramuri, muşchi, licheni etc), pȃnzǎ.

Evaluarea s-a realizat pe baza criteriilor de: o Originalitate - 10p o Varietatea materialelor folosite - 10p o Aspect estetic - 10p Media finalǎ: maxim 30 p 2. Tablou ECO: S-au realizat tablouri cu tematica la liberǎ alegere folosind: rame de gips şi lemn.

Resurse umane: 10 elevi ( 5 elevi I-IV- tablouri din seminţe, 5 elevi V-VIII tablouri din materiale la liberǎ alegere ) Resurse materiale: 11 rame gips, 11 rame lemn, 11 piese gips, acuarele, vopsele, resturi de piele, frunze uscate, pastǎ Fimo, mǎrgele carton, diverse seminţe etc.

Evaluare:  Tablou gips - 10 p  Tablou rame lemn - 10 p  Figurina gips - 10 p Media finalǎ: maxim 30 p 3.Eco Paşte: Vopsirea formelor din gips cu specific de Paşte.

Resurse umane: 5 elevi 267

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Resurse materiale: gips, forme plastic, acuarele, vopsea, pensule, ghiveci din plastic, ramuri de copac.

Fiecare grupǎ a primit 15 figurine de gips care trebuiau vopsite. Figurinele au fost expuse astfel: unele au fost agaǎţate ȋn ramuri de copac, celelalte expuse fie liber fie ȋn diorame confecţionate de elevi ȋn funcţie de imaginaţia fiecǎrei grupe.

Evaluare: ~Originalitate - 10 p ~Aspect estetic - 10 p Media finalǎ : maxim 20 p 4. Globul magic: Elevii au confecţionat flori din hȃrtie de ziar pe care le fixeazǎ ȋn forma sfericǎ de poliester, lipesc seminţe pe forme de poliester şi fixeazǎ globul pe suport şi ȋn ghiveci cu pǎmȃnt.

Resurse umane: 5 elevi Resurse materiale: 11 globuri poliester mari, 22 globuri mici, aracet, tijǎ, ghiveci plastic, popcorn, tub spray, sȃrma subţire.

Evaluare: 10 p - globul mare 10 p - globul mic Media finalǎ: maxim 20 p 5. Desene ECO: Elevii au realizat desene şi un colaj cu tema “Protejarea mediului ȋnconjurǎtor” cu care s-a realizat expoziţia ECO PAINT . Fiecare grupǎ a primit un panou pe care şi-a expus lucrǎrile realizate.

Resurse umane: 5 elevi Resurse materiale: panou, acuarele, pensule, lipici, ace,coli bloc de desen etc.

Evaluare: 10 p - panou final 6. Realizarea pliantului reprezentativ pentru grupa și a panoului tematic: Elevii vor realiza un pliant A5, informaţii despre mediu, poze ale grupei, desene, etc. Au avut un panou din poliester pe care l-au realizat cu design propriu grupei: frunze, plante, muşchi, flori etc. Panoul a cuprins: un chenar al panoului, la alegere, cu denumirea grupei, pliantul, un desen cu poluarea, un decupaj din hȃrtie, o formǎ din ziar, la alegere.

Resurse umane: 5 elevi Resurse material: 11 panouri poliester, un top coli, ace, creioane colorate .

Evaluare: 10 p - panou final 7. ECOREPORTERII Revistei ECO: Din fiecare grupǎ cinci elevi au avut ca sarcini: a) Realizarea unei prezentǎri PPT din maxim13 slide-uri, care sǎ cuprindǎ: Numele echipei, numele realizatorilor, poza grupului, numele profesorilor coordonatori, 10 slide-uri, fiecare cu cȃte o pozǎ de la activitǎţile zilei şi o descriere a pozei, b) Redactarea unei pagini A4 care va reprezenta munca echipei şi impresiile elevilor ȋn urma zilei de activitǎţi ecologice.

S-au notat la evaluare:  5 poze reprezentative din timpul activitǎţilor de pe parcursul zilei;  1 articol despre reciclare;  o compunere şi o poezie despre naturǎ; 268

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  un interviu cu un elev al echipei pe teme ecologice;  un scurt citat al unui profesor coordonator;  un articol scurt despre poluare;  design-ul paginii Resurse umane: 5 elevi Resurse materiale: calculatoare, aparat foto Evaluare: 10 p - prezentarea PPT 10 p - pagina revistei Media finalǎ: maxim 20 p Activitatea practicǎ din curtea şcolii a stat sub semnul celor 3 R: Refolosirea oricărui produs sau material ce poate fi utilizat din nou. Repararea obiectelor în locul cumpǎrǎrii altora noi. Reciclarea a orice poate fi reciclat.

Resurse umane:5 elevi Resurse materiale: materiale reciclabile colectate de elevi din gospodăriile proprii și de la diferite instituţii din localitate.

Activitǎţile practice din curtea şcolii au fost urmǎtoarele: a) Vopsirea gardului școlii; b) Vopsirea fundației școlii; c) Confecționarea jardinierelor; d) Confecționarea ghivecelor pentru tuia; e) Confecționarea meselor și a băncilor pentru curtea școlii; f) Plantarea puieților de tuia și a florilor; g) Recondiționarea scaunelor.

Evaluare: Cȃte 10 puncte pentru fiecare activitate din cele 7.

Media finalǎ: maxim 70 p la care se adaugǎ cȃte un punct pentru fiecare 10 kg materiale reciclate.

Rezultatele obţinute ȋn urma activitǎţii desfǎşurate se prezintǎ astfel:  Realizarea a 11 prezentări Power Point care să scoată în evidenţă importanţa reciclării, ecologizǎrii şi momente din timpul activitǎţilor;  Pregătirea costumelor ecologice şi organizarea concursului ”ECO TREND”;  Pregătirea tablourilor, din gips, seminţe, piele, flori din hârtie etc. şi realizarea expoziţiei ”ECO INVENTIV”;  Realizarea şi expunerea panourilor ”ECO INFORMAȚIA”;  Realizarea creaţiilor plastice care să reliefeze aspecte pozitive şi negative din natură şi organizarea expoziţiei ” ECO PAINT”;  Realizarea revistei ECOS;  Colectarea de hârtie, aluminiu, Pet-uri şi valorificarea acestora;  Confecționarea a 22 ghivece mari din lemn;  Confecționarea a 22 jardiniere;  Plantarea a 22 puieți tuia;  Confecționarea a două mese și opt bănci pentru elevi( încurtea școlii pentru recreație);  Recondiționarea a 22 scaune (mobilier școlar);  Vopsirea fundației școlii;  Vopsirea gardului școlii.

269

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Evaluare finalǎ: S-au acordat diplome pentru locurile I, II, III pentru: Cele mai bune prezentǎri PPT; Cele mai reprezentative costume ale concursului „ ECO TREND”; Cele mai reuşite tablouri ale expoziţiei ”ECO INVENTIV”; Cele mai interesante panouri ”ECO INFORMAȚIA”; Celor mai frumoase creaţii plastice ale expoziţiei ” ECO PAINT”; Cea mai mare cantitate de produse reciclate.

ECHIPA CȂŞTIGĂTOARE A ZILEI ” Şcoala în culori ” (ȋn urma punctajelor obţinute).

Pe durata unei zile, elevii au participat la cele mai râvnite activități extrașcolare, experimentând lucruri noi care le-au stârnit curiozitatea, i-a îndemnat la creativitate și le-a creat amintiri pe care le vor păstra pentru restul vieții. Trecerea în revistă a acestor amintiri într-o revistǎ a reprezentat un exercițiu educativ, util și interesant. Acesta s-a dovedit un program binevenit și necesar, ȋntrucȃt ȋn contexte nonformale copiii și cadrele didactice sunt mai relaxați, mai deschişi, mai receptivi iar timpul liber este folosit într-un mod mai plăcut, eficient și educativ.

ORĂ EXTRACURS Lecţie - conferinţă - joc didactic. profesor LARIONESCU CORINA Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava Motto: Informaţia îl face pe om cu adevărat liber Scopul activităţii: Dobîndirea şi stăpînirea cunoştinţelor fundamentale din domeniul Matematică, Informatică şi Tehnologii.

Obiective: Pe parcursul activităţii elevii vor fi capabili: să aplice cunoştinţele din domeniul structurii calculatorului să relateze informaţie despre istoria, structura şi modul de funcţionare a internet-ului să conştientizeze importanţa utilizării informaticii în viaţa de zi cu zi; să elaboreze un model de calculator utilizînd imaginaţia sa.

Strategii didactice: Conversaţia. Expunerea orală. Lucrul în grup. Discuţia. Exerciţii de creativitate.

La momentul petrecerii orei elevii deja cunosc:  Ce este informaţia  Metodele de bază de primire şi transmitere a informaţiei  Părţile componente ala calculatorului.  Pot aplica individual în practică cunoştinţele primite şi priceperile.

Durata: 45 min, clasa a VIII-a Se petrece în afara cabinetului Oformarea: pe pereţi sunt planşe cu inscripţia Informaţia, schemă bloc şi alte imagini din informatică.

270

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Băncile sunt în grupuri : 4 grupuri. Elevii formează grupuri a cîte 4 persoane. Fiecare grupă are un purtător de cuvînt. Fiecare grup are denumirea (monitor, tastatură, mouse, procesor) şi emblema sa, mottoul său scriindu-l pe poster şi la momentul potrivit îl comentează.

1. Atîta timp cît nu încetezi să urci, treptele nu se vor termină; sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi la nesfărşit. - Franţ Kafka 2. Eu pierd dorinţa de - a avea ce caut, tot căutînd ceea ce doresc. Antoniu Porchia.

3. Frumuseţea lucrurilor există în sufletele celor ce le admiră. - David Hume 4. E mai uşor să negi lucrurile decît să te informezi despre ele. - Mariano Jose de Larra Scenariul lecţiei.

1. Moment organizatoric, captarea atenţiei: Astăzi, 22.11 , suntem la sfîrşit de săptămînă, la început de oră, încercăm să ne deplasăm spre o oră aproape de suflet. Dar cum?

Cred că de cheia acestei lecţiei ne va apropia rezolvarea acestui rebus. Să încercăm: Celulă StAtic Logic proCesor cUb pLan cAlendaristică Triunghi UndO ceRc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Element al foii de calcul tabelar purtător de informaţie.

Tip de date aşa i se mai spune unităţii centrale a calculatorului paralelipiped cu feţele pătrate. cercul, dreapta, poligonul sunt figuri din ...

Tip de date. cel mai simplu poligon, operaţie de amînare are rază, centru şi-l construim cu compasul.

2. Anunţare subiectului şi obiectivelor.

Pe tablă este scrisă o anagramă. Elevii încearcă să o descifreze şi cîte un reprezentant din grupă scrie cuvântul dezlegat: ortaImpnţa ciiInmaforti în ţăvia tidconăia.

Astfel află subiectul lecţiei, notează. Precizează obiectivele împreună cu elevii.

Pe tablă este scris planul lecţiei: 1. Evoluţia în lumea informaţiei. De la maşini de calcul la supercomputere.

2. Utilitatatea calculatoarelor 3. Lumea Internetului.

4. Viitorul informaticii. Dacă aş fi inginer... În decurs de peste un secol, observăm dezvoltarea surprinzătoare a maşinilor de calcul de la o simplă idee transformată în ceea ce vedem astăzi - V.I.P. - urile lumii informaţiei.

271

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA I. Fiecare grup primeşte cîte un plic roşu în care este indicat ordinea generaţiei de dezvoltarea a calculatoarelor şi se propune de a face o caracteristică a ei. Se discută pe sama referatelor pregătite. Dacă răspunsul nu e suficient se completează cu opiniile participanţii din celelalte echipe.

II. Se crează situaţie de problemă: fiecare grupă primeşte cîte un plic albastru în care e vorba despre problema utilizării calculatoarelor în diverse domenii. În ce scopuri sunt folosite calculatoarele?

Fiecare grupă prezintă domeniul ale de folosire: în învăţămînt, în agricultură, în economie, în industria petrochimică, în industria petrolieră, în industria transportului, în medicină, în lumea afacerilor.

III. Situaţie de problemă. De acasă sau de la serviciu, de la liceu sau de la facultate, pornind un calculator şi formând doar un număr local de telefon ne putem conecta la cel mai mare sistem informatic din lume. Cum asta e posibil?

Dar ce este INTERNETUL? Fiecare grupă primeşte plicul alb cu însărcinările: 1. Istoria internetului.

2. Servicii la internet: comunicare, informare, transfer de fişiere, acces la distanţă, servicii comerciale, poşta electronică.

Au loc dezbateri pe seama referatelor pregătite.

IV. Studiul de caz: Dacă ai fi inginer, ce nume ai da calculatorului tău? Ce înfăţişare ar avea?

Reprezintă pe poster.

Pe tablă este făcută o expoziţie de postere.

Comentaţi mottoul care vă reprezintă.

Temă pentru acasă: Se propune fiecărei grupe să scrie cîte un referat pe tema viitorul informaticii în următorii 50 de ani.

BIBLIOGRAFIE: "Didactica Informaticii" (sau "Metodica predarii Informaticii"), editura Karta Graphic Ploiesti, 2013 Instruire asistată de calculator. Didactica informatica, editura Polirom, 2014

272

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PALATUL COPIILOR – A DOUA NOASTRĂ ȘCOALĂ

Profesor LUNGOCI MIHAI Palatul Copiilor Suceava

Proiect integrat de tip cross-curricular Categoria de activitate: activităţi artistice ce vizează practici transdisciplinare prin prisma abordării cross-curriculare Locaţie : Palatul Copiilor Suceava - Sala de muzică, sala de dans, curtea instituţiei (dacă vremea permite) Echipa de proiect: prof. îndrumător dans modern, prof. îndrumător artă plastică, m.i. îndrumător creație vestimentară, prof. îndrumător cenaclul literar, . îndrumător muzică.

Coordonator proiect: prof. Mihai Lungoci Scop: familiarizarea cu activităţile artistice ale Palatului Copiilor şi atragerea unui număr mare de copii la înscrieri Detaliere de conţinut: Prezentarea unor activităţi artistice specifice sistemului de învăţământ non-formal din palate şi cluburi ale copiilor.

Forme de organizare: 1. Repetiţii cu formațiile de dans și muzică 2. Ateliere deschise 3. Spectacol literar-muzical-coregrafic Varianta: consolidare cu demers deductiv şi redescoperirea problemei ce radiază crosscurricular: muzică, arta plastică, literatură, cultură civică, arta coregrafică, matematica, tehnologii.

Premise : elevii trebuie să aibă deprinderea: de intonare şi interpretare a repertoriului de cântece lucrat în cadrul grupei; de a concepe un text pentru scenariu şi propuneri de regie pentru un micro-spectacol în cadrul grupei; de a reprezenta plastic un subiect sugerat prin benzi desenate; de a comenta texte literare de diferite facturi; de a-şi exprima atitudini faţă de valorile moral-civice; de a-şi exprima prin mimică şi gesturi ale corpului trăirile sufleteşti ale personajelor interpretate în cântecele repertoriului studiat; de a folosi în mod corect şi eficient instalaţiile de amplificare a sunetului în timpul spectacolului; de a respecta regulile de igienă a vocii; Competenţe generale specifice ariilor curriculare vizate:  educaţie muzicală – Interpretarea vocală, valorificând propriul potenţial afectiv şi estetic ;  limbă şi comunicare – Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;  artă coregrafică – Interpretarea creativă, utilizând limbajul propriu artei coregrafice;  matematică – modelarea matematică a unor contexte problematice variate prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii;

273

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  educaţie plastică – Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate;  obţinerea efectelor plastice prin tehnici şi elemente de limbaj plastic, corect executate pentru realizarea decorului scenei;  om şi societate - Dezvoltarea unor comportamente de relationare eficienta cu mediul economic si social;  educaţie pentru sănătate – Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului;  ştiinţe şi tehnologii – Cunoaşterea şi înţelegerea unor fenomene fizice, a terminologiei, a conceptelor, a legilor şi a metodelorspecifice domeniului; explicarea funcţionării şi utilizării unor produse ale tehnicii întâlnite în viaţa de zi cu zi; Competențe specifice (educaţie muzicală):  corelarea conţinutului de idei al textului cu caracterul melodiei în interpretare; comentarea acestora;  aprecierea interpretării, argumentarea preferinţelor;  formarea de aprecieri cu privire la expresivitatea elementelor de limbaj recunoscute în piesele audiate;  Competențe specifice (limbă şi comunicare):  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;  Competențe specifice (artă coregrafică):  Particularizarea interpretării, în funcţie de dominantele propriei personalităţi şi de caracteristicile personajului;  Competențe specifice (matematică):  Caracterizarea măsurilor muzicale binare, ternare sau eterogene prin prisma noţiunilor matematice din sfera fracţiilor;  Interpretarea matematică a unor formule ritmice prin raportarea lor la modele grafice;  Competențe specifice (educaţie plastică):  Utilizarea adecvată a materialelor şi instrumentelor de lucru;  Reprezentarea trăsăturilor caracteristice ale unor structuri preferate din domeniul artei;  Competențe specifice (cultură civică):  Identificarea de manifestări comportamentale pro şi antisociale din viaţa cotidiană;  Manifestarea unei atitudini corecte faţă de propria persoană ş i faţă de ceilalţi;  Competențe specifice (educaţie pentru sănătate):  Aplicarea în mod corect a normelor igienico-sanitare privind sănătatea aparatului vocal şi a întregului organism în procesul ce presupune cântarea vocală şi mişcarea coregrafică; Competențe specifice (ştiinţe şi tehnologii):  Stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline (muzica) pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică;  Descrierea unor fenomene fizice din domeniile studiate, a unor procedee de producere sau de evidenţiere a unor fenomene, precum şi a cauzelor producerii acestora; Obiective operaţionale: COGNITIVE - să intoneze corect cântecele propuse, respectând poziţia corectă, dicţia, respiraţia în cânt şi emisia vocală artistică; 274

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - să alcătuiască un text literar ca suport pentru prezentarea unui spectacol literar-muzicalcoregrafic folosind versuri cunoscute; - să folosească elemente de mimică şi gesturi expresive, sugestive pentru conţinutul de idei ce urmează a fi transmis prin intermediul melodiei cântecelor; - să tacteze corect măsura (canavaua) specifică cântecelor intonate, folosind figuri geometrice sugestive redate cu ajutorul braţelor; - să folosescă în mod corect microfonul şi instalaţiile de sonorizare pentru eficienţa maximă a acestora ţinând cont de regulile învăţate; - să definescă elemente esenţiale pentru menţinerea sănătaţii vocii practicându-le înaintea şi în timpul actului cântării în public ; - să confecţioneze elemente de decor pentru scena spectacolului utilizând materiale reciclabile; AFECTIVE: să interpreteze expresiv lucrările muzicale folosind elemente de mimică şi gesturi; să manifeste un comportament adecvat în activitatea pe echipe respectand regulile grupului.

PSIHO-MOTORII: să mânuiască corect ustensilele de lucru; să – şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii controlându-şi comportamentul în public.

METODE ŞI PROCEDEE:  Dialogul;  Explicaţia;  Redescoperirea;  Concasarea;  Exerciţiul (matematic, muzical etc.);  Munca independentă;  Lucrul în perechi; Resurse umane: grup ţintă: 12 copii – cercul de muzică vocal-instrumentală 24 copii – cercul de dans modern 4 copii – cenaclu literar indirect: aproximativ 300 beneficiari: copii, părinţi, invitaţi.

Resurse materiale:  Costumaţii pentru scenă;  Microfoane;  Staţii de amplificare;  CD player;  Ecusoane  Planşe  Plicuri  Fişe  Prezentări în Power Point  Calculator  Videoproiector  Carioci , creioane colorate, lipci 275

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  

Diplome Flori şi felicitări pentru invitaţi

Conţinutul proiectului (descriere): a.

Repetiţii complexe premergătoare spectacolului de deschidere (01-03 octombrie); b.

Ateliere deschise în cadrul cărora copiii ce vor să se înscrie la Palatul Copiilor se pot familiariza cu activităţile specifice fiecărui cerc artistic (02-03 octombrie); c.

Spectacol literar-muzical-coregrafic (04 octombrie) Evaluarea proiectului: o fotografii; o înregistrări video; o mediatizare în mass media.

SĂ NE CUNOAŞTEM ISTORIA LOCALĂ!

(PROIECT EDUCATIV)

Profesor LUP MARIA Liceul Teoretic Teiuş, jud. Alba Motto:”Un popor fără istorie nu există!”

Titlul: Să ne cunoaştem istoria locală!

Tema: Educaţia pentru cultura creştină Domeniul: Comunicare, protecţia mediului Tipul de educaţie: -educaţia pentru dezvoltarea personală -educaţia pentru voluntariat -eco-educaţia -educaţia pentru dezvoltarea spiritului civic Tipul de proiect: zonal Perioada de desfăşurare: februarie-mai, 2014 Aplicantul: LICEUL TEORETIC TEIUŞ Locul de desfăşurare: LICEUL TEORETIC TEIUŞ, Biserica reformată-Teiuş Coordonatori: profesor LUP MARIA Scurtă prezentare experienţei în domeniu: În anul şcolar 2013 împreună cu clasa pe care o coordonez în calitate de profesor-diriginte ne-am propus să efectuăm vizite la lăcaşurile de cult din zona Teiuş, cu scopul de a cunoaşte mai concret activitatea religioasă a confesiunilor elevilor liceului nostru şi a comunităţii locale.

Fiecare vizită se va finaliza cu întocmirea unor eseuri, referate şi opinii ale elevilor în format electronic şi Power Point, ce se vor prezenta sub forma de dezbatere.

Echipa de proiect: LUP MARIA –profesor diriginte, NEGRU ALEXANDRA şi CORFUŢĂ GEORGIANA eleve a clasei aX-a Uman Parteneri: Biserica Reformată Teiuş reprezentată prin Dl părinte paroh Orvoszy Ştefan; Biserica greco-catolică reprezentată de părintele paroh Turcu Paul, Biserica ortodoxă

276

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA păstorită de părintele paroh Lascu Petru, Biserica baptistăreperezentată de pastorul Costea Dorin.

Context Argumentul proiectului Localitatea Teiuş deşi este mică, totuşi este un loc încărcat de istorie încă de la atestarea ei oficială, anume secolul XIII. În anul 1290 în centrul actual a localităţii s-a construit o biseică din piatră impunătoare, care, în prezent este ingrijită cu respect de puţinii enoriaşi de etnie maghiară existenţi în zonă. Acestă clădire se dorea a fi un lăcaş de cult pentru cei osteniţi, care parcurgeau drumul sării de la Turda la Viena, Paris, Munchen.

La acestă clădire s-a adăugat o altă biserică reformată construita în secolul VI de către Iancu de Hunedoara.

După căteva secole aici s-au construit bisericile: greco-catolică, ortodoxă cât şi cele aparţinând cultului baptist, penticostal, adventist.

Puncte tari: -Trezirea interesului în rîndul elevilor pentru cunoaşterea şi respectarea cultelor, cît şi a lăcaşurilor de cult.

-identificarea adevăratelor valori istorice din localitatea Teiuş.

-realizarea prin efort propriu a unor materiale: eseu, poezie, cîntec,s.a, cu şi despre monumentele istorice din zona noastră în vederea realizării unui minighid a localităţii Teiuş.

Oportunităţi -implicarea unui număr cât mai mare de elevi în desfăşurarea corespunzătoare a proiectului.

-realizarea proiectului în parteneriat cu bisericile din zonă indiferent de cult.

-reponsabilizarea elevilor din liceul nostru privind activitatea desfăşurată.

Descrierea proiectului Scopul proiectului Educarea adolescenţilor în spiritul respectării valorilor istorice şi a calităţii mediului.

Obiectivele proiectului: 1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizînd , imagini, date istorice concrete culese de la preoţi şi din surse bibliografie, şi folosirea unui limbaj adecvat pentru a şti şi a putea prezenta cât mai bine un concept.

2. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea valorilor istorice locale.

3. Formarea şi fundamentarea unei atitudini critice faţă de permanenta degradare a mediului şi implicit a construcţiilor istorice cu caracter de patrimoniu naţional.

4. Implicarea elevilor în ocrotirea monumentelor istorice şi în înfrumuseţarea împrejurimilor lăcaşurilor de cult prin plantarea şi îngrijirea de flori.

Grupul ţintă: - elevii şi profesorul diriginte a clasei a X-aUman.

- parohiile bisericiilor - părinţii elevilor.

Durata proiectului: februarie –mai 2014 Resurse umane: Elevii, părinţii, preoţii bisericilor, cadrele didactice.

Resurse materiale: cărţi, broşuri din biblioteca şcolii, cât şi din cea a părinţilor, şi respectiv a bisericilor.

Resurse financiare: sponsori locali.

Modalităţi de evaluare: Analiza activităţilor în paşi mici.

Masă rotundă-elevii prezintă informaţii legate de monumentul istoric vizitat.

277

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Elevii întocmesc eseuri şi referate Realizează interviuri imaginare cu constructorii-cioplitori în piatră, slujitorii bisericilor.

Valorificarea proiectului Popularizarea rezultatelor în revista şcolii, în presa locală Realizarea unui film video şi a unui album foto.

Prezentarea proiectului în faţa părinţilor elevilor.

Rezultate aşteptate - Conştientizarea onservării monumentelor istorice.

- Implicarea directă a elevilor în acţiuni de cunoaştere a monumentelor istorice locale prin efort propriu.

- diseminarea activităţii la alte clase din judeţ.

BIBLIOGRAFIE: Bota Florin, Teiuşul de odinioară, Editura Altip Alaba-Iulia, 2012 ***Revista „Magazin istoric”-publicaţie lunară, 1982-1986 ***Metodica predării istoriei, Ministerul educaţiei, 2005 http://www.ocnamuresonline.ro/despre-ocna-mures/sa-ne-cunoastem-orasul.html COLABORAREA CU AGENȚII ECONOMICI-UN PAS CĂTRE PROFESIONALIZAREA ELEVILOR Prof. psihopedagog Lupaşcu Gabriela Mihaela Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava Pentru a-i ajuta pe elevi în tranziţia de la şcoală către maturitate şi obţinerea unui loc de muncă, şcoala trebuie să ofere oportunităţi de a învăţa ,,despre muncă”, ,,prin muncă” şi ,,pentru muncă”. Aceste elemente sunt cunoscute sub denumirea de ,,învăţare pe baza experienţei de muncă” şi includ educaţia şi îndrumarea privind cariera, experienţa muncii, aspecte aplicate ale curriculum-ului şi activităţi extracurriculare de învăţare prin decizie şi iniţiativă proprie.

O activitate care presupune decizie şi iniţiativă proprie este o activitate care încurajează dezvoltarea unei serii de abilităţi şi calităţi personale de care tinerii vor avea nevoie pentru a poseda competenţele şi adaptabilitatea necesare, pentru a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă, o activitate care se desfăşoară adesea prin implicarea angajatorilor locali şi/sau a comunităţii.

Pornind de la ipoteza că şcoala nu poate decide singură cu privire la şansa absolvenţilor de a pătrunde cu succes în lumea muncii, este necesar ca şcoala să se deschidă spre comunitate, să aibă în vedere nevoile reale ale comunităţii, să colaboreze pentru satisfacerea acestora. Toate acestea nu se pot realiza decât prin lucru în parteneriat.

La nivelul unităţii noastre de învăţământ am iniţiat, de câţiva ani Proiectul tematic de parteneriat ,, Ne alegem viitorul”, în care avem ca parteneri şapte agenţi economici. Pentru elevii noştri a avea o meserie este vital, iar aceste societăţi comerciale au nevoie de muncitori, întrucât se dezvoltă de la an la an, iar numărul locurilor de muncă creşte considerabil.

278

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Deocamdată, parteneriatul nostru se rezumă la vizite organizate cu elevii incluşi în proiect, mici sponsorizări pe care aceştia le primesc în timpul vizitelor la unităţile respective, activităţi organizate cu aceştia în sala de lectură şi în sala de festivităţi a şcolii noastre.

PROIECT TEMATIC DE PARTENERIAT ,, NE ALEGEM VIITORUL” ARGUMENT Orice copil este unic şi special, fiecare are dreptul să cunoască şi să ia decizii în alegerea meseriei care i se potriveşte.

Avem nevoie de o ocupaţie din diverse motive, cel mai puternic fiind acela că trebuie să ne asigurăm toate cele necesare unui trai decent. Răspundem întrebărilor „De ce credeţi că aveţi nevoie de o meserie?”, „Ce condiţii trebuie să îndeplinească o meserie ?” ,, Ce meserie credeti ca vi se potriveste?”

Pregătirea profesională trebuie să permită oamenilor adaptarea la dinamica tehnologică şi socială şi să conducă la creşterea mobilităţii şi a flexibilităţii forţei de muncă. Este un proces continuu de ajustare a scopurilor la caracteristicile personale si oferta educaţionala si ocupaţionala aflate in permanentă dezvoltare.

SCOPUL Cunoaşterea propriilor abilităţi şi limite, deprinderi, interese, în vederea luării unei decizii în legătură cu alegerea unei meserii, prezentarea motivaţiei personale cu privire la meseria preferată.

OBIECTIVE  Să conştientizeze importanţa alegerii unei meserii şi a unui loc de muncă;  Să prezinte motivaţia personală cu privire la meseria preferată;  Să comunice, să socializeze cu persoane din domeniile vizate;  Să cultive capacităţi şi aptitudini pentru muncă;  Să se integreze în societate ;  Să promoveze comunicarea şi colaborarea pentru diminuarea tensiunilor psihice; reducerea agresivităţii, ameliorarea inhibiţiei, prin organizarea de vizite, concursuri, jocuri de rol, activităţi extraşcolare de socializare.

FINALITĂŢI AŞTEPTATE  Schimbarea mentalităţii membrilor comunităţii în legătură cu statutul, locul şi rolul copilului cu dizabilităţi;  Formarea capacităţii elevilor cu dizabilităţi de a coopera în cadrul unei activităţi, de a oferi şi de a primi sprijin;  Prezentarea motivaţiei personale cu privire la meseria preferată;  Valorizarea elevilor cu dizabilităţi pentru a le creşte stima de sine.

PARTENERI  S.C. PANVIO SRL- Brutărie, Zvoriştea  S.C. IAŞIASCULTĂ S.R.L.– Atelier de croitorie,,DE ANCA FASHION”, Suceava  S.C. BIOTHERM S.R.L.- Confecţii metalice, Suceava  ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ ORHEI RĂZVAN - Fermă de vaci , Zvoriştea  S.C. DESIGNING COMPANY S.R.L. – Atelier confecţionare mobilă, loc. Dealu, Zvoriştea  P.F. TEODOROVICI RALUCA – Salon de înfrumuseţare, Suceava  ALBACA PRODIMPEX SRL – Atelier de croitorie, loc. Suceava ACTIVITĂŢI CONCRETE  Vizite la obiectivele de mai sus;  Jocuri de rol şi tematice ; 279

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  Activitate-concurs ,,Meseria-brăţară de aur”;  Activităţi desfăşurate în sala de lectură a şcolii;  Activităţi demonstrative în cadrul ,,Atelierelor de lucru”;  Realizarea unui panou cu fotografii.

GRUP ŢINTĂ: elevii de la C.S.E.I. Suceava, clasele aVIII-a PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI: Octombrie 2013-octombrie 2014 MODALITĂŢI DE EVALUARE: expoziţie, concursuri, portofolii, diplome, recompense, fotografii.

PARTENERIAT SCOLAR– PROIECT MULTILATERAL COMENIUS DERULAT DE G.P.N. DIN CADRUL SCOLII GIMNAZIALE C-TIN MORARIU PĂTRĂUTI IN PERIOADA 2011-2013/PUPPETS WITH A GREEN MISSION Profesor învăţământ preşcolar MEŞTERIUC GRATIELA G.P.N.din cadrul Scolii Gimnaziale „C-tin Morariu”Pătrăuţi, jud. Suceava Comenius este prima componentă a Programului de Invaţare pe Tot Parcursul Vieţii şi sprijină financiar realizarea de parteneriate şcolare, proiecte de formare a personalului didactic, reţele de parteneriat scolar, precum şi participarea la stagii de formare iniţială şi continuă pentru 280

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA a creşte calitatea şi a consolida dimensiunea europeana in educaţie. Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmăreşte : dezvoltarea cunoaşterii şi intelegerii diversităţii culturale şi lingvistice europene in rândul profesorilor şi elevilor; sprijinirea elevilor pentru a dobândi competenţele si abilităţile necesare dezvoltării personale pentru integrare profesională si cetaţenie activă.

Proiectul multilateral realizat de educatoarele de la G.P.N. PATRAUTI: PUPPETS WITH A GREEN MISSION 2011-2013, a fost un proiect de parteneriat in care s-au implicat institutii din ţări diferite: ISLANDA-ţara coordonatoare, SLOVENIA, TURCIA, PORTUGALIA, SPANIA, LITUANIA, OLANDA, BELGIA. Din punctul de vedere al conţinutului, proiectele multilaterale sunt axate pe: preşcolari si implicarea activă a acestora in activităţi specifice unei tematici comune la nivel de parteneriat, importanţa pentru motivarea preşcolarilor şi relevanţa pentru toate instituţiile implicate in proiect. Activităţile proiectului sunt integrate in curriculum şi sunt interdisciplinare. Pentru că sunt proiecte centrate pe preşcolari, este important că aceştia sunt implicaţi in toate etapele de realizare a proiectului, de la planificarea acestuia, până la evaluare şi diseminarea rezultatelor şi pe instituţie şi imbunătăţirea managementului şcolar si a metodelor pedagogice, proiectele permiţând echipelor de profesori din ţările partenere să impărtăşească experienţe şi informaţii, să testeze şi să pună in practică noi abordări pedagogice şi manageriale.

Proiectul multilateral Comenius “PUPPETS WITH A GREEN MISSION” a fost derulat împreună cu alte 8 grădiniţe din Europa: 1. DVERGASTEINN KINDERGARTEN-REYKJAVIK( ţara coordonatoare), ISLANDA 2. GESUBSIDIEERDE VRIJE-KNOKKE HEIST, BELGIA 3. CEIP GANDHI-VILLAVICIOSA DE ODON, SPANIA 4. OSNOVNA SOLA JANKA MODRA-DOL PRI LJUBLIJANI, SLOVENIA 5. ZILVITIS KARMELAVA KINDERGARTEN, LITUANIA 6. OBS DE FUGELFLECHT KINDERGARTEN- FRANEKER, OLANDA 7. INFANCOOP-COOPERATIVA DE PAIS TRABALHADORES PARA APOIA A INFANCIA, PORTUGALIA 8. KAYMAKAM-HIKMET OZBAGCI ILKOGRETIM OKULU, TURCIA De ce sunt importante produsele finale?

Revistele au fost incluse cât de mult posibil în curriculum şi s-au creat lecţii cuprinse în Curriculum la decizia grădiniţelor partenere privind explorarea interculturală, au fost utilizate de preşcolari, cadre didactice dar şi parinţi, având utilitate şi facilitând progresul şcolar ,in multe activităţi specifice invaţamântului preşcolar: dramatizări şi jocuri de rol utilizând CD-ul, realizarea de materiale didactice necesare: jetoane, carti cu poveşti, jocuri de masă. Se poate sublinia faptul că produsele finale: REVISTELE si CD-ul, au un caracter valorizator, folosirea lor ducând la cunoaşterea ţărilor europene implicate in proiect; la invăţarea unor cântece, rime, jocuri, poezii de la păpuşile “cu misiune verde”si copiii din celelalte ţări; dezvoltarea imaginaţiei; dezvoltarea aptitudinilor de limbaj; dezvoltarea aptitudinilor informationale prin folosirea calculatorului şi a internetului; creşterea cooperarii intre instituţiile preşcolare din ţările participante la program, invăţarea limbii engleze. Prin acest proiect, elevii şi profesorii implicaţi vor avea posibilitatea de a dobândi noi abilităţi de comunicare, de a cunoaşte şi înţelege diversitatea culturală şi lingvistică europeană, vor avea şansa de a-şi scoate în evidenţă ideile de noi abordări a unor activităti ecologice, activităti out-door, toate ducând la îmbunătăţirea calităţii educaţiei prescolare.

Parteneriatul Comenius a deschis uşa Europei pentru cadrele didactice şi copiii din Pătrăuţi şi îi ajută să cunoască mai multe despre fiecare ţară, cu modalităţile de lucru şi metodele proprii. Prescolarii vor împărtăşi aceleaşi interese lucrând la acelaşi proiect şi învăţând despre viaţă, cultură, limbile vorbite de celelalte ţări, le va deschide mintea şi îi va 281

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA face să înţelegă că oamenii sunt aceiaşi, oriunde ar trăi. Vor înţelege că prietenia, empatia şi înţelegerea sunt cele mai importante lucruri dintre oameni.

Proiectul Comenius le-a dat cadrelor didactice din Pătrăuţi oportunitatea de a-şi împărtăşi ideile şi modalităţile de predare, educatoarele din zone dezavantajate simţind că sunt egale cu cele care au posibilitatea să folosească aceleaşi metode de predare dar au şcoli mai bine echipate tehnic. Este important ca toate cadrele didactice să cunoască condiţiile fiecăruia şi credem ca împărtăşirea ideilor este cea mai bună modalitate pentru a-i uni pe europeni şi a-i face mai toleranţi.

PROIECT DE PARTENERIAT INTERȘCOLAR ,,PRIETENIE, CREAŢIE, COMPETIŢIE...”

Profesor învăţământ primar MOISIUC ANGELICA Școala Gimnazială Frătăuții-Vechi, jud. Suceava Titlul proiectului: ,,PRIETENIE, CREAŢIE, COMPETIŢIE...”

Parteneri: Şcoala Gimnazială Frătăuţii-Vechi Şcoala cu cl. I-VIII, ,,Iraclie Porumbescu” Coordonator: prof. înv. primar: Moisiuc Angelica, Școala Gimnazială Frătăuții Vechi Perioada propusă: decembrie 2013—aprilie 2014 Argument: Tradiţiile şi obiceiurile prilejuite de diferite sărbători religioase reprezintă un aspect foarte important care contribuie la definirea fiinţei noastre naţionale. Tentaţiile lumii moderne nu sunt puţine, iar tânăra generaţie este foarte receptivă la tot ce e nou şi este un lucru cât se poate de bun şi firesc. Consider însă că este de datoria noastră, a cadrelor didactice, ca prin activităţile pe care le desfăşurăm să împletim ,,noul” cu ..tradiţionalul” şi să sădim în sufletul şi mintea tinerei generaţii respectul faţă de tot ceea ce este românesc, ceea ce bunicii şi străbunicii noştri au păstrat cu sfinţenie în casa şi în viaţa lor: costume populare , icoane, cântece, unelte, datini şi obiceiuri. Înţelepciunea populară este, de asemenea, un profesor de care nu ne putem lipsi.

De asemenea, comemorarea şi sărbătorirea oamenilor de cultură ai neamului nostru reprezintă un prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor, dar şi o dovadă de respect faţă de valorile spirituale ale poporului nostru.

Dacă noi, cadrele didactice care educăm viitorul popor român, neglijăm aceste aspecte, cine să le acorde atenţie şi să le sădească în fiinţa tinerelor vlăstare ?

De aceea consider că activităţile propuse în cadrul acestui proiect sunt binevenite, educative şi iubite de şcolarii mici. Vin să completeze activitatea instructiv-educativă desfăşurată în şcoală. Prin intermediul lor, elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi formează priceperi şi deprinderi, socializează şi se exprimă prin intermediul cuvântului, al muzicii, al creaţiior plastice sau al lucrărilor practice.

Scopul proiectului:  Cultivarea respectului faţă de tradiţiile şi obiceiurilor româneşti legate de diferitele sărbători: Crăciunul, Mărţişorul, Sfintele Paşti.  Marcarea zilei de naştere a ,,geniului” poeziei româneşti, Mihai Eminescu.  Dezvoltarea unor priceperi şi deprinderi practice.

282

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Grupul ţintă: 1. beneficiari direcţi:  17 elevi ai clasei a IV- a, de la Şcoala ,, Iraclie Porumbescu”;  22 elevi ai clasei a II- a, de la Şcoala cu cl. I-VIII, Frătăuţii- Vechi;  părinţii copiilor implicaţi.

2. beneficiari indirecţi:  toţi elevii celor două şcoli;  comunităţile locale din Frătăuţii-Vechi şi Frătăuţii-Noi. Obiectivele proiectului:  să vestească Naşterea Domnului cântând colinde;  să îmbrace costume populare specifice Bucovinei;  să recite textele specifice Anului Nou şi anotimpului iarna;  să asculte colinde şi să primească, în mod tradiţional, colindătorii;  să realizeze desene inspirate din opera marelui poet Mihai Eminescu;  să realizeze mărţişoare din seminţe şi materiale refolosibile;  să picteze icoane pe sticlă;  să recite versuri şi ghicitori închinate primăverii şi sărbătorii Învierii Domnului;  să coopereze în echipă pentru realizarea unei sarcini comune, ţinând seama de ideile altora şi punând în valoare şi ideile proprii.

Finalităţi aşteptate: - primirea colindătorilor şi sărbătorirea Naşterii Domnului prin vers şi cântec; - cunoaşterea operei poetului Mihai Eminescu; - realizarea unor expoziţii de desene, colaje, icoane, mărţişoare.

- susținerea unor activităţi artistice inspirate de sărbătorile religioase şi de aspectele naturii în diferite anotimpuri (iarna, primăvara).

- legarea de prietenii între elevii școlilor implicate în proiect Resurse: a) umane: elevii clasei a II- a de la Şcoala cu cl. I-VIII, Nr. 1, Frătăuţii-Vechi, elevii clasei a IV- a de la Şcoala ,,Iraclie Porumbescu”; b) materiale: materiale pentru desene, colaje, mărţişoare, diplome, aparat de fotografiat; costume populare, covrigi şi fructe pentru colindători, CD, casetofon.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: Denumirea activităţilor: 1. Vin colindătorii!

- primirea colindătorilor cu fructe şi covrigi; - prezentarea unui program artistic dedicat Naşterii Domnului şi anotimpului iarna.

2. La mijloc de codru des...

- concursuri de recitări şi desene inspirate din opera poetului Mihai Eminescu.

Perioada:

Locul de desfăşurare

Decembrie 2013

Şcoala Gimnazială FrătăuţiiVechi

Ianuarie 2014

Şcoala Iraclie Porumbescu

283

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 3. Ne bucurăm de primăvară!

- activitate concurs realizată pe două secţiuni: - colaj pe teme de primăvară; - mărţişoare din seminţe şi materiale ecologice.

4. Hristos a înviat!

- pictură pe sticlă (icoane şi alte simboluri ale sărbătorii Învierii Domnului).

Martie 2014

Aprilie 2014

284

Şcoala Iraclie Porumbescu Şcoala FrătăuţiiVechi Şcoala Gimnazială FrătăuţiiVechi

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PROIECT DE EDUCAŢIE EMOŢIONALĂ Profesor învățământ primar PALAGHIANU LAVINIA OCSANA Şcoala Gimnazială „Ioan Băncescu” Adâncata, jud. Suceava 1. Titlul: EMOŢIILE MELE, ALE TALE, ALE LUI ...

2. Motivaţie: Datorită realităţii destul de nesigure ce ne înconjoară, este necesar să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării sociale şi emoţionale a copiilor noştri. Responsabilitatea noastră în calitate de educatori presupune nu doar să oferim cunoştinţe şi date tinerilor, ci să-i învăţăm abilităţile de supravieţuire necesare pentru a face faţă cu succes vieţii în lumea contemporană.

Se simte nevoia ca elevii să controleze şi să-şi autocontroleze stresul şi emoţiile negative deoarece acestea influenţează modul şi eficienţa cu care îşi pot folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedă, inclusiv inteligenţa emoţională. Acest program vine să le creeze un avantaj şi le va asigura reuşita în diverse arii de activitate, dacă ajung în final să îşi stăpânească bine emoţiile şi să le abordeze eficient ale lor şi ale altora.

3. Scopul: - dezvoltarea capacităţii de exprimare emoţională adecvată 4. Grup ţintă: - 22 elevi / 7, 8, 9 ani – clasa I, a II-a 5. Durata: 6 săptămâni / 1 şedinţă pe săptămână 6. Obiective generale: - conştientizarea de sine; - analiza propriei conduite emoţionale; - dezvoltarea capacităţii de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor; - dezvoltarea capacităţii de interrelaţionare eficientă.

7.Obiective specifice O1- să-şi dezvolte vocabularul referitor la emoţii;

O2- să conştientizeze normalitatea emoţiilor

8. Activităţi Roata emoţiilor - exerciţii de identificare a fericirii, tristeţii, dezamăgirii, îngrijorării în viaţa de zi cu zi şi explicarea faptului că aceste emoţii sunt normale şi toţi le trăim; - joc „Roata emoţiilor” cineva învârte braţul roţii şi când acesta se opreşte la o emoţie, va încerca să explice ce înseamnă şi să exemplifice cu un moment din viaţa lui în care s-a simţit la fel; Emoţii scrise pe roată: agitat, nemulţumit, trist, fericit, agresiv, supărat, nervos, frustrat, tulburat, singur, îngrijorat, speriat, furios; - exerciţii de dialog – Au fost emoţii pe care nu le-aţi trăit niciodată?, Au fost exemple date de colegi similare cu ceea ce aţi trăit şi voi?, Care dintre emoţii vi se par cele mai plăcute/ neplăcute?

Povestea „Emoţiile lui Sorin” - exerciţii de identificare a emoţiilor trăite de Sorin şi de ei în situaţii similare după ascultarea poveştii: „ Sorin şi părinţii lui mergeau la magazin. În timp ce se îndreptau spre magazin părinţii i-au spus că este bine să stea în preajma lor tot timpul, ca să nu se piardă.

Când au ajuns la magazin, mama i-a spus că, dacă va 285

9. Evaluare

Fişe de evaluare „Emoţii plăcute, emoţii neplăcute”

Fişă de evaluare: „Emoţiile trăite azi”

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

O3să deosebească durerea fizică de cea emoţională

O4să diferenţieze emoţiile plăcute de cele neplăcute

sta lângă ea, vor merge la raionul de jucării după ce termină de făcut toate cumpărăturile.

Pentru o vreme, Sorin a stat alături de părinţii lui, dar, la un moment dat s-a plictisit şi a început să scâncească că vrea acasă. Părinţii lui erau ocupaţi şi lau ignorat, aşa că el a plecat de unul singur să caute raionul de jucării. Sorin a crezut că ştie clar unde să ajungă, dar, în curând, şi-a dat seama că s-a pierdut.

Nu ştia ce să facă. Începea să i se facă frică şi vroia săşi fi ascultat părinţii. A continuat să rătăcească prin magazin, dar, deodată, a auzit vocea mamei sale care îl striga. Sorin s-a simţit foarte uşurat, la fel ca şi părinţii săi. Dar, din cauza faptului că nu fusese ascultător şi plecase de unul singur prin magazin, părinţii i-au spus că nu puteau să îi cumpere jucăria ce şi-o dorea. Atunci el s-a simţit supărat.

Mai târziu, în aceeaşi zi, Sorin se gândea la jucăria pe care şi-o dorea şi era trist. Ar fi fost atât de amuzant să aibă ceva nou cu care să se joace. Se simţea trist şi s-a hotărât ca data viitoare, când va mai merge la magazin cu părinţii, să îi asculte.”

Unde te doare?

- exerciţii de identificare durerii fizice reprezentată simbolic de un plasture şi a celei emoţionale reprezentată de o inimă; Jocul constă în acela că elevii trebuie să indice plasturele sau inima după ce se vor citi pe rân câteva situaţii: Mergi pe bicicletă, cazi şi te juleşti la genunchi (fizică), Îţi moare animalul preferat (emoţionalătristeţe), Bunicul tău este bolnav (emoţionalăîngrijorare), Cânţi la pian în cadrul unui recital (emoţională-nervozitate), Te joci pe terenul de joacă şi te loveşti la mână (fizică), Sora ta mai mică cade şi se loveşte destul de rău. (fizică pentru ea, emoţionalăîngrijorare pentru tine) - discuţii: Care credeţi că este diferenţa dintre ce le două tipuri de durere? V-a fost greu să deosebiţi aceste două tipuri? De ce lucruri ne-am folosit? Ce fel de durere trăiţi mai des? Aţi trăit momente în care aţi simţit ambele tipuri de durere în acelaşi timp? Ce puteţi face pentru a vă simţi mai bine data viitoare când veţi trăi o durere fizică sau una emoţională?

Fie că ne place, fie că nu - exerciţii de selectare a unor cartonaşe cu situaţii emoţionale după ce se citesc, identifică cum s-ar putea simţi în situaţia respectivă, reacţionează, categorizează în EMOŢII PE CARE VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI şi EMOŢII PE CARE NU VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI. Cartonaşele cu situaţiile emoţionale: ţi-a căzut un dinte, ai învăţat să citeşti, prietenul tău te-a lovit, ai pierdut o 286

Desen: ce fac când simt o durere emoţională

Fişă de evaluare: enumeră ce crezi că poţi face pentru a trăi mai multe emoţii plăcute

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

O5- să-şi exprime emoţiile

O6- să descopere că oamenii pot să aibă emoţii diferite faţă de acelaşi eveniment

carte, părinţii te-au pedepsit pentru că ai minţit, te-ai mutat la o şcoală nouă, bunicii tăi au venit din alt oraş să te viziteze, fratele sau sora ta este bolnav, bolnavă, ţi-ai pierdut haina, a trebuit să rămâi în clasă pe timpul pauzei, ţi-ai făcut un nou prieten, nu ai reuşit să mergi la film.

Exprimă-te!!!

- exerciţii joc: Se cere elevilor să se gândească la o situaţie în care au trăi anumite sentimente pe care nu le-au spus nimănui, apoi să scrie emoţia respectivă pe o fâşie de hârtie şi să o introducă în punga emoţiilor. Pe exteriorul pungii sunt rugaţi să scrie acele emoţii pe care nu le ascund şi le pot spune repede şi altora. (de obicei sunt emoţii pozitive).

Se observă care emoţii sunt mai multe: cele împărtăşite sau cele pe care le ţin pentru ei.

- exerciţii de dialog: ce credeţi că s-ar întâmpla dacă aţi păstra toate emoţiile pentru voi şi nu le-aţi exprima niciodată? (se insistă asupra efectelor negative ale interiorizării emoţiilor, cum ar fi: trebuie să îţi rezolvi singut problemele, fără ajutor, să îţi faci griji despre ceva care nu merită, să te doară stomacul pentru că te îngrijorează ceva ce nu poţi să spui celorlalţi etc.), de obicei, te simţi mai bine sau mai rău după ce îţi împărtăşeşti emoţiile celorlalţi? (este important să se pună accentul pe efectele negative care pot să apară când emoţiile sunt interiorizate) Înfruntă-ţi emoţiile - exerciţii de asociere a unei emoţii cu o anume situaţie cu accentul pe faptul că emoţiile sunt individualizate, oamenii pot avea emoţii diferite puşi în faţa aceloraşi situaţii, pentru că au idei şi gânduri diferite.

Elevii desenează pe farfurii de hârtie feţe care să reprezinte următoarele emoţii: bucurie, tristeţe, mânie, îngrijorare. La fiecare situaţie citită vor ridica faţa care arată emoţia potrivită lor. Vor observa că în unele cazuri răspunsul lor diferă de al unor colegi (de exemplu, unii oameni pot să fie fericiţi că ninge, pentru că merg să schieze, în timp ce pe alţii ninsoarea poate să îi înfurie, pentru că nu pot să iasă cu maşina din oraş).

Situaţii: în seara asta o să ningă, verii tăi urmează să vină în vizită, părinţii te iau cu ei la cumpărături după şcoală, învăţătoarea te ţine în clasă după ore, nu ai fost ales în echipa de fotbal a şcolii, s-ar putea să te muţi într-un alt oraş, să fii membru într-un nou cerc de matematică, tatăl tău tocmai a primit o slujbă nouă, prietenul tău se mută, ai fost bolnav şi nu poţi să participi la orele de educaţie fizică.

287

Linia valorilor: Elevii se vor grupa astfel – în dreapta liniei cei ce cred că este mai bine să ne exprimăm emoţiile şi în partea stângă a liniei cei ce cred că e mai bine să păstrăm pentru noi emoţiile trăite. (se contabilizează).

Fişă de evaluare: Ce aţi învăţat din această activitate?

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Dezvoltarea inteligenţei emoţionale continuă pe parcursul şcolarizării, când contactele sociale se intensifică. Ideal este ca programul şcolar să include zilnic activităţi pentru dezvoltarea abilitaţilor sociale: jocuri în echipa pentru a învăţa să coopereze, jocuri de rol prin care copiii sau tinerii intra în pielea altor personaje şi învaţă lecţia empatiei, activităţi care le cresc încrederea în sine şi care le îmbunătăţesc abilităţile de comunicare. Este evident, însă, că sistemul de învăţământ de stat cu 30 de elevi în fiecare clasă, nu poate oferi sprijin pentru dezvoltarea emoţională a tuturor.

Soluţia este însă la îndemână - activităţile extraşcolare ce pot răspunde nevoilor copiilor şi tinerilor, dar, mai ales, pot aduce beneficii nebănuite, dezvoltând abilitaţi care vor folosi pe tot parcursul vieţii. Pe lângă activităţile recreative şi orele de dans, ed. fizică, copiii pot experimenta şi un nou concept de educaţie, care pune accent pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale, pe lângă transmiterea informaţiei propriu-zise. Prin jocurile de rol, de mişcare sau de echipă, elevii îşi îmbunătăţesc abilităţile de relaţionare şi învaţă să coopereze, să se ajute unii pe alţii şi să îşi afirme punctul de vedere în faţa unui grup, iar apoi pornesc la drum cu încredere şi determinare. Pentru că, de fapt, ţine numai de noi să ne "echipăm" cu inteligenţa emoţională, alegând activităţile potrivite care ne ajută să folosim emoţiile cât mai productiv.

BIBLIOGRAFIE: Chiru, M., Cu părinţii la şcoală – Ghid pentru profesori, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003 Vernon Ann – Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, Ed. ASCR, Cluj-Napoca, 2006 TIMPUL LIBER – BUCURIE PENTRU MARI ŞI MICI” PROIECT EDUCAŢIONAL „EDUCAŢIA PENTRU TIMPUL LIBER

Profesor învăţământ preşcolar PAULENCU LILIANA Grădiniţa cu Program Prelungit “Gulliver”Suceava

Mesaj: Putem cumpăra un ceas, dar nu timpul!

Tipul educaţiei: Educaţia pentru timpul liber Tipul proiectului: judeţean Aplicant: Grădiniţa cu Program Prelungit „Gulliver”, Suceava, str. Aleea Lalelelor nr.10 Tel. 0230515015 E-mail: gpp.gulliver@gmail.com Coordonator: prof. PAULENCU LILIANA Echipa de implementare: toate educatoarele din unitate

288

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Argument: De cele mai multe ori, dacă adulţii sunt chestionaţi în privinţa modului în care copiii lor şi-au ocupat timpul, vor da din umeri spunând „s-au jucat“. Nimeni nu pare a fi interesat, în majoritatea situaţiilor, de a-i găsi copilului prea multe ocupaţii sau de a-şi cheltui din preţiosul timp pentru privit la emisiuni TV, programe pe computer, dând copilului astfel prima lecţie în viaţă: “N-am timp acum”. În sprijinul acestei mentalităţi vine şi zicala că „anii copilăriei nu se mai întorc niciodată“, drept pentru care mulţi părinţi şi, mai ales, bunici văd ca o blasfemie intenţia de a-i organiza copilului lor un program care ar putea să îi instituie şi nişte reguli ce trebuie respectate, iar jocurile pe computer devin pe zi ce trece mândria numărul unu, familia apreciind nivelul de dezvoltare al copilului după complexitatea jocurilor virtuale pe care le practică.

Cluburile dau copiilor oportunităţile necesare de a explora, de a-şi împărtăşi gândurile, ideile şi sentimentele printr-o varietate de activităţi ce implica arta, muzica, mişcarea, dansul, imaginaţia, arta dramatică, matematica, design şi tehnologie. Creativitatea este fundamentală, permiţând copiilor să facă legătura între ariile de dezvoltare, stabilind un mod de relaţionare cu mediul, cu alţi copii sau cu adulţii. Daca ne gândim la sport, indiferent că este vorba de gimnastică, înot, tenis sau dans sportiv, dezvoltarea fizică are două aspecte foarte importante: ajută copiii să dobândească încredere în ceea ce pot face şi îi face să aibă o abordare pozitivă, fiind sănătoşi şi activi. Mai mult, dezvoltarea fizică este strâns legată de dezvoltarea neuronală a creierului şi influenţează formarea legăturilor sinaptice. De aceea, experienţa sportivă contribuie la o dezvoltare completă, armonioasă. În aceste condiţii, este de dorit ca părinţii să îi ducă la un club în afara programului obişnuit, unde copilul se poate îndeletnici mai atent cu ceea ce îi place, ocupându-şi astfel timpul într-un mod mult mai util şi fără a interpreta această activitate ca pe o corvoadă. Studiile în domeniu au dovedit faptul că, începând de la vârsta de trei ani, cu cât copiii intră în contact mai repede cu alţi copii care au aceleaşi pasiuni şi abilităţi şi cu cât pot descoperi mai multe zone de interes, cu atât există şanse mai mari de a li se descoperi mai repede talentele. De ce nu, mai târziu, una dintre aceste activităţi ar putea să îi placă atât de mult şi să i se potrivească atât de bine încât ar putea să îi devină chiar meserie.

Socializarea este importantă pentru toţi, dar mai ales pentru copii. Pentru că, în general, copiii au multă energie, se plictisesc repede şi vor tot timpul să încerce ceva nou, micuţii se pot inscrie în diverse cluburi care îincearcă să acopere interese cât mai diferite.

PUNCTE TARI:  Cadru propice de dezvoltare personală ;  Colaborarea strânsă între cadrele didactice pe nivele diferite;  Potenţial corect valorificat al fiecărui membru din echipă;  Colectiv cu atitudini deschise şi receptive;  Cooperare cu şi între părinţi;  O mai strânsă colaborare între grădiniţă, şcoală şi comunitate;  Nevoia valorificării experienţei pozitive în domeniu, legată de tema proiectului.

289

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PUNCTE SLABE:  Mulţi părinţi şi membri ai comunităţii locale nu cunosc aspecte din munca şi activităţile grădiniţei şi este posibil să trateze proiectul cu mai puţin interes;  Dificultăţi în armonizarea timpului;  Inconsecvenţă.

OPORTUNITĂŢI:  Premierea activităţilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;  Proiectul oferă şansa mediatizării activităţilor care se desfăşoară în grădiniţele de copii;  Proiectul oferă şansa unei bune cooperări cu comunitatea locală, cu mass-media etc.  Posibilitatea finanţării din surse diverse: donaţii, sponsorizări, acorduri parteneriale.

AMENINŢĂRI:  Lipsa unor activităţi de parteneriat  Slabă informare de specialitate  Plafonare, formalism, rutină Descrierea proiectului Scop:  Formarea unui stil de viaţă activ şi sănătos  Dezvoltarea creativităţii, a dragostei pentru frumos.  Formarea deprinderii de a-şi gestiona timpul liber în mod util şi plăcut.

Obiective: pentru copii: 1. identificarea de activităţi şi resurse la îndemână pentru petrecerea timpului liber 2. stimularea creativităţii prin jocuri, activităţi extraşcolare 3. participarea la drumeţii, excursii, picnic 4. dezvoltarea capacităţii de interrelaţionare şi de exprimare a emoţiilor 5. formarea capacităţii de a planifica o activitate, de a gestiona un proiect antreprenorial pentru cadre didactice: 1. identificarea nevoilor copiilor şi a familiilor acestora referitoare la timpul liber şi vocaţii 2. planificarea unor activităţi diverse şi interesante pentru copii şi părinţi 3. crearea unor instrumente de lucru, de observare şi de evaluare a activităţilor pentru părinţi: 1. conştientizarea nevoilor copilului de atenţie, apreciere şi apropiere sufletească 2. dezvoltarea interesului pentru descoperirea talentelor copilului 3. alocarea de timp fizic pentru petrecea lui în activităţi comune cu copilul 4. împărtăşirea experienţelor pozitive personale altor părinţi la întâlnirile suport pentru părinţi Grup ţintă:  preşcolarii din unitate şi din unităţile partenere,  părinţii copiilor  cadre didactice din unitate şi din unităţile partenere Parteneri interni:  unităţi preşcolare care implementează un proiect din acelaşi tip de educaţie  Palatul Copiilor Suceava Parteneri externi:  Primăria oraşului Suceava  Complexul Muzeal Suceava  Organizaţia „Salvaţi Copiii”, Suceava 290

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA  

Biblioteca Judeţeană Şcoala Gimnazială Nr. 8, Suceava

Convenţii de colaborare  Unităţi preşcolare care implementează proiecte din acelaşi tip de educaţie – participă la acţiunile organizate, împărtăşesc experienţa proprie în cadrul proiectului, popularizează rezultatele  Palatul Copiilor Suceava– oferă cursuri pentru preşcolari şi îi instruiesc în unitatea proprie, oferă date referitoare la participarea preşcolarilor la cursuri, la rezultatele acestora  Primăria oraşului Suceava – susţine şi facilitează activitatea din timpul derulării proiectului, înlesneşte identificarea unor sponsori locali  Complexul Muzeal Suceava – anunţă organizarea unor evenimente, expoziţii, momente culturale, găzduieşte expoziţii, manifestări  Biblioteca Judeţeană – iniţiază activităţi de interes public, pentru preşcolari şi părinţii acestora, pune la dispoziţie informaţii Beneficiari:  G.P.P. “Gulliver” Suceava  Şcoala Generală „nr.8”-Suceava  Biblioteca judeţeană –Suceava  Grupa mica „Ursuleţii” ed. Paulencu Liliana , Pribeagu Alina  Clasa III-a învăţător Fărtăiş Dorina, Şc. Generală nr.8, Suceava;  Biblioteca judeţeană Suceava;  Librăria “Alexandria”  Tipografia Lidana;  Hanul Domnesc”  Muzeul Judeţean Suceava;  Organizaţia „Salvaţi Copiii”, Suceava  Părinţii copiilor de la grădiniţă şi şcolile implicate în proiect;  Edituri şi librării, biblioteci din Suceava  Televiziunea locală; Durata:an şcolar 2013-2014 RESURSELE PROIECTULUI 1- Resurse umane: - preşcolari - cadre didactice - specialişti - părinţi 2- Resurse materiale: - reviste, ziare; - mijloace de transport; - mijloace audio-vizuale - TV, DVD - CD-uri, afişe, pliante, broşuri, Rezultate preconizate:  chestionare pentru părinţi  broşură cu articole „S.O.S. timpul liber”  calendarul de activităţi,  fotografii,  CD- uri cu înregistrări,  parteneriate şi colaborări 291

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA MONITORIZARE ŞI EVALUARE: Portofoliul proiectului Pliantul proiectului Realizarea unei prezentări (înregistrând principalele acţiuni desfăşurate); Calendarul proiectului; Album foto; POPULARIZAREA: * Distribuirea de pliante si broşuri; * Note informative afişate la panoul grădiniţei; * Prin mass-media.

DISEMINARE - Afişarea programelor în locuri accesibile preşcolarilor şi celorlalţi factori de educaţie; - Realizarea portofoliului proiectului; - Panouri cu imagini din activităţi ; - Realizarea unui album cu fotografii din activităţile desfăşurate CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: 1.

Noiembrie 2012

Lansarea proiectului şi includerea partenerilor implicaţi

2.

Decembrie 2012

„Târgul jucăriilor”

3.

Ianuarie 2013

„Să ne bucurăm de zăpadă”

4.

Februarie 2013

„Jocul de-a joaca!”

5.

Martie 2013

„Cu Primăvara la joacă”

Iniţierea de acţiuni de cunoştere şi includere a părinţilor ca parteneri implicaţi Realizarea de schimburi de jucării între copii

copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect

Matei Maria Paulencu Liliana

copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect

Matei Maria Paulencu Liliana

Dezvoltarea armonioasă a copiilor prin participarea la jocuri de iarnă Participarea copiilor la unele jocuri împreună cu părinţii Stimularea calităţilor intelectuale şi de caracter în vederea dezvoltării

copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect

Sfichi Ioana Marian Raluca

292

Chestionare Monitorizare a numărului de copii înscrişi la cursuri ale cluburilor Fotografii , notarea impresiilor copiilor Dotarea centrelor de interes.

Jurnalul activităţii

Pribeagu Alina Paulencu Liliana

Album de fotografii

Smul Maria Ciuchea Maria Marian Raluca

Album cu fotografii,

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

6.

Aprilie 2013

„ Incursiune în lumea teatrului”

7.

Mai 2013

„Cu bicicleta la plimbare”

8.

Iunie 2013

„Să ne cunoaştem judeţul”

personalităţii copiilor Iniţierea copiilor în activitatea păpuşarilor şi a marionetelor concurs

Familiarizarea copiilor cu frumuseţile şi obiectivele deosebite ale judeţului nostru

copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect copii, părinţi; educatoare parteneri implicaţi în proiect

Sfichi Ioana

Realizarea unui afiş al spectacolului

Paulencu Liliiana

Diplome, pliant

Smul Maria Marian Raluca Ciuchea Maria Sfichi Ioana

Jurnalul excursiei

FINALIZAREA PROIECTULUI La încheierea proiectului se vor organiza: Întâlniri cu reprezentanţi ai Comunităţii locale, specialişti, părinţi, copii,cadre didactice,alţi invitaţi pentru popularizarea experienţelor pozitive din cadrul proiectului între partenerii educaţionali, părinţi, unitatea organizatoare; Lansarea broşurii cu articole şi sugestii de activităţi pentru părinţi ce se va distribui gratuit părinţilor „SOS timpul liber”

BIBLIOGRAFIE: A. Cosmovici şi L.Iacob, Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996 Liliana Ezechil, Mihaela Paisi Lazarescu - Laborator preşcolar; V&INTEGRAL; Bucureşti 2002 Grădiniţa - Clasele I-IV; Humanitas Educaţional ***Almanahul sănătăţii, Bucureşti 2005 ***Activităţi opţionale în grădiniţă, Editura ASS, Bucureşti, 2000 ***.,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar” - M.E.C.Î. - 2008

293

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE – UN ALT MIJLOC DE REALIZARE ESTETICĂ Profesor învăţământ primar PARVANA DUMITRA Şcoala Gimnazială Dimitrie Sturdza, loc. Tecuci, jud. Galaţi „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”

(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”) Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Procesul educaţional din şcoală presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în şcoală, în afara activităţilor obligatorii, sau activităţi desfăşurate în afara şcolii. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a cadrului didactic. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilite în formarea personalităţii elevilor.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Activităţile extraşcolare se constituie într-un proces complicat în care trebuie să i se asigure fiecărui participant implicarea benevolă, dreptul de a face propriile experienţe, de a încerca şi de a greşi fără a pune în primejdie pe ceilalţi participanţi, de a avea propriul ritm, propriile preferinţe, fără a lăsa loc disputelor generatoare de situaţii de criză sau prejudecăţilor care ar periclita bunul mers al activităţii. Tuturor li se recunoaşte dreptul la parteneriat, participarea nefiind condiţionată de un model prefigurat în strategia învăţătorului. În ansamblul activităţilor extraşcolare, învăţătorul nu mai îndeplineşte rolul dirijorului de la catedră, ci de partener al şcolarilor, al familiilor acestora, grupul astfel constituit interacţionând în plan intern în sensul dezvoltării unor competenţe intelectuale şi de comportament, dar şi în plan extern, facilitând răspunsul pozitiv la educaţia din comunitate. În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu - zis : plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc În urma plimbărilor şi jocurilor libere în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice sau în jocurile de creaţie. În cadrul activităţilor în aer liber, şcolarii îşi pot 294

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale.

Copilul care a învăţat să admire natura va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor, manifestând o nemărginită afecţiune faţă de ele. Plimbările prin parc toamna sau primăvara, frumuseţea deosebită a acestor anotimpuri, joaca în aer liber, acţiunile de ecologizare a mediului, le vor rămâne în suflet celor mici, creându-le emoţii estetice.

Joaca cu un căţel pe stadion Voie bună în parcul copiilor

Plimbare prin Parcul Central

SOS Natura! Mâini unite!

Un ,,strigăt de ajutor” al micilor vietăţi Mascota ECOLOGEL

Acţiune de ecologizare a mediului

Colectarea deşeurilor 295

Sădirea florilor în grădina şcolii

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor, învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Excursie Tecuci - Cheile Bicazului Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru, precum şi a emisiunilor TV, pot constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp, un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de discuţii, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc. Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacţie, prin faptul că arta filmului dă copiilor iluzia realităţii.

Teatru de păpuşi: Pinocchio

Piesa de teatru: Oblio

296

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Vizionarea filmului Colţ – Alb Vizitele la muzee, expozitii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.

Materialele didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităţi extracurriculare- planşe, imagini, vederi, măşti, costumaţii, albume foto, diapozitive, diplome, cărţi, pietricele, ierbare, etc - rămân o dovadă certă a activităţilor desfăşurate şi «o punte către trecutul educaţional extracurricular» în care au fost implicaţi elevii în diferite contexte.

Mausoleul de la Mărăşeşti

La Borzeşti

Bojdeuca lui Ion Creangă

Cercurile artistice, cu obiective extrem de variate, solicită elevii mai ales în direcţia dezvoltării aptitudinilor artistice, la un nivel mai ridicat decât o face şcoala. Rezultatele activităţilor din cercuri sunt popularizate prin organizarea de expoziţii, revista şcolii sau a clasei, manifestări cultural-artistice, concursuri, etc. Revista clasei noastre s-a numit Anotimpul sufletului meu de copil şi, pentru lansarea fiecăruia din cele patru numere apărute, am realizat câte o activitate transdisciplinară cu părinţii.

Revista clasei - Nr. 1: Toamna

297

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Revista clasei - Nr. 2: Iarna

Revista clasei - Nr. 3: Primăvara

Revista clasei - Nr. 4: Vara

Deoarece importanţa jocurilor de rol sau a scenetelor în educarea conduitei copilului este foarte mare, am utilizat şi eu în activitatea la clasă, urmărind dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi de receptare a mesajului oral, o exprimare clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice în cazul dramatizărilor, dar şi dezvoltarea capacităţii de exprimare a unor sentimente prin mişcare scenică, mimică şi/sau gestică, transformându-i pe elevi în adevăraţi ,,actori”.

Procesul Vitaminei C

Mărul

298

Ghiocelul supărăcios

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Micul Prinţ

Tu nu citeşti nimic?

Inima mamei

]Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor, contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Serbările şcolare rămân întotdeauna momente de bucurie sufletească şi un prilej de manifestare inedită a talentului nativ al copiilor în faţa părinţilor şi admiratorilor emoţionaţi ce încearcă cu greu să-şi ascundă lacrimile.

Cadrul didactic trebuie să se bazeze pe organizarea serbărilor ca pe unul dintre cele mai eficiente mijloace de educare, de sudare a colectivului, ştiute fiind influenţele favorabile ale acestora în dezvoltarea şi satisfacerea dorinţelor de afirmare şi joc. Serbările:  Îmbogăţesc şi nuanţează viaţa lor afectivă, stimulează apariţia unor sentimente neîncercate sau le dezvoltă pe cele mai slab manifestate anterior;  Trezesc în copil energia latentă, existentă în fiecare, de a învinge dificultăţile întâlnite, de a-şi stăpâni timiditatea;  Cultivă spiritul de iniţiativă, de independenţă, de acţiune, iar pregătirea serioasă contribuie la stimularea interesului pentru munca făcută cu un scop precis şi îndeplinită cu conştiinciozitate;  Educă gustul pentru frumos prin realizarea estetică a numerelor din program, armonia întregului spectacol, calitatea acompaniamentului muzical şi al costumelor.

Ziua Şcolii

Serbare de Crăciun

8 Martie - Ziua mamei

Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele 299

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia ommediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.

Dar din dar

Vizită la Pompieri

Vizită la Fabrica de pâine

Alege viaţa!

Prichindei în vizită la noi

Om – Natură – Dumnezeu

Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi altele au fost apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali, pentru că:  Au valorificat şi dezvoltat interesele şi aptitudinile copiilor;  Au organizat într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ;  Formele de organizare au fost din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;  Copiii au avut teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;  Participarea lor a fost liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;  Au avut un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;  Au fost pline de optimism şi umor;  Au creat un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;  Au urmărit lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ; 300

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 

Au contribuit la dezvoltarea armonioasă a copiilor. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând, în primul rând, el o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.

Un cadru didactic capabil să facă aceste lucruri trebuie să fie foarte bine pregătit, nu numai din punct de vedere profesional, ci şi dotat cu tact pedagogic, sensibilitate şi dăruire, un om care poate descoperi frumuseţea în copiii cu care lucrează- frumosul în chip de creativitate, talent, bunătate, sensibilitate, etc.- care-i poate face să-şi exteriorizeze acel frumos, să şi-l conştientizeze, să şi-l valorifice, să-i facă să fie mândri de ei şi să arate asta tuturor celor din jurul lor, pentru că, astfel, vor fi capabili să descopere mai uşor frumosul din jurul lor, din lucruri, natură, dar, mai ales, din oameni.

Aceste activităţi realizate cu clasa de elevi a reprezentat un antrenament artistic deosebit, plin de muncă, eşecuri, uneori, dar şi de sensibilitate, candoare şi căldură, pentru că am redescoperit şi eu, omul şi învăţătorul, odată cu elevii, că orice frunză din natură, verde sau veştedă, orice nor, chiar şi cel care anunţă ploaia, orice ciripit de pasăre sau ţârâit de greiere, orice apă, mai lină sau mai repede- ORICE din jurul nostru- înseamnă FRUMOS, dar numai dacă-l ,,citeşti”, ,,cânţi”, ,,simţi”, ,,trăieşti”. A fost o mare bucurie şi o mare onoare să-mi ,,supun” elevii la un astfel de antrenament estetic, pentru că ei, cu siguranţă, au devenit mai frumoşi pe dinăuntru şi vor şti, mai târziu, să dăruiască mai departe picături din sufletul lor.

Să nu uităm niciodată că sufletul copilului e ca azurul cerului. Vorbele repezite îl întunecă şi picături de rouă brăzdează chipul lui. Blândeţea şi gingăşia aduc zâmbetul pe faţa copiilor, asemenea razelor de soare. Haideţi să dăm fiecăruia un pic de frumos printr-un cântec fermecător, suav, plăcut, printr-o vorbă dulce, frumoasă, de care îşi vor aminti mereu!

Un educator cu vocaţie nu trebuie să uite niciodată că: ,,Floarea cea mai de preţ a omenirii, care trebuie îngrijită cu multă pasiune şi dăruire, pentru a creşte în toată splendoarea ei, este COPILUL”.

BIBLIOGRAFIE: Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “Învăţământul primar“ nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Mihăescu, Mirela, Mihai, Claudia, Dulman, Aniţa, Activităţi transdisciplinare - ghid pentru învăţători, Editura Radical, 2004 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002

301

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PROIECT EDUCAŢIONAL BUCURIA DE A DĂRUI Profesor învățământ primar PERHINSCHI VIORICA- SIMONA Şcoala cu clasele I-VIII “Niculae Popinceanu” – Mihoveni, jud. Suceava Motto: ,,Pentru a fi în adevăr om, trebuie să te gândeşti la două lucruri: că atâţia oameni au fost să fii tu şi tu însuţi eşti ca să fie după tine atâţia oameni.”

Responsabil de proiect: Inst. Perhinschi Viorica- Simona – Şcoala cu clasele IVIII “Niculae Popinceanu”- Mihoveni, comuna Şcheia, judeţul Suceava Partener: Biserica din localitatea Mihoveni cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril - Preot paroh - Lazăr Viorel , Preot Melinte Florin

ARGUMENT Educatorul tuturor timpurilor este cel care se gândeşte şi la sensibilizarea comunităţii în care trăieşte în legătură cu realităţile crude, de neimaginat, uneori, pe care le trăiesc unii din semenii noştri, adulţi şi copii.

Atunci când cu eforturi materiale minime, dar cu multă iubire se poate pune un mic stâlp de rezistenţă la întărirea încrederii în ceilalţi, nici un sacrificiu nu este prea mare.

Elevii pot fi educaţi în sensul cooperării şi întelegerii dificultăţilor cu care se confrunta persoanele cu dizabilităţi şi nevoi speciale. Aceşti elevi vor dobândi o atitudine pozitivă şi toleranţa faţă de aceste categorii de persoane defavorizate, dezvoltându-li-se sensibilitatea, spiritul de întrajutorare Scop: Organizarea unor activităţi extracurriculare de ajutorare a copiilor cu Cerinţe Educaţionale Speciale.

Obiective:  includerea, in mod direct, a copiilor cu nevoi speciale (care locuiesc în centre de plasament) în comunităţile locale;  aducerea la cunostinta a elevilor a modului de organizare a Programului / Proiectului de Actiune Comunitara in scopul sprijinirii dezvoltarii educationale a copiilor cu nevoi speciale;  educarea spiritului civic şi umanitar;  consolidarea capacităţii de a trăi emoţii pozitive;  dezvoltarea gândirii independente, a iniţiativei, a imaginaţiei, a solidarităţii; Durata proiectului : 15 decembrie 2013 -21 decembrie 2013 302

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Grup ţintă:  21 elevi,- Şcoala cu clasele I-VIII “Niculae Popinceanu” Mihoveni  12 elevi- Casa de tip familial Mihoveni  20 elevi –Centrul Şcolar Suceava Calendarul activităţilor Activităţi

Perioada

Locul desfăşurării

Daruim din roadele toamnei

octombrie

“Bucuriile aduse de copii pentru copii”

Pasti

Centrul Şcolar Suceava

“Un zambet pe fata de copil”

Iunie 2014

Casa de tip familial Mihoveni

“Deschide usa creştine!”

decembrie

Biserica din localitatera Mihoveni cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril

Rezultate:  Albume foto  Articole de publicat în presa locală  Eseuri Resurse - umane: elevi, cadre didactice, consilieri educativi, reprezentanţi ai comunităţii locale; - materiale: jucării, dulciuri; - financiare: sponsorizări, fonduri proprii; Lista de voluntari: * Coordonator proiect – Inst. Perhinschi Viorica- Simona – Şcoala cu clasele I-VIII “Niculae Popinceanu”- Mihoveni, comuna Şcheia, judeţul Suceava * Responsabili activităţi: - referent educaţional – Maruneac Gherghina - Casa de tip familial Mihoveni - prof. Aioanei Răzvan - Centrul Şcolar Suceava - Preot paroh - Lazăr Viorel, profesor de religie - Biserica din localitatea Mihoveni cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril

303

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE – FACTORI ESENȚIALI ÎN INTEGRAREA SOCIALĂ A TINERILOR CU CES

Profesor PINTILIE RALUCA FLORENTINA Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava Copilul cu CES, ca fiinţă socială, este dependent de ceilalţi oameni. Această dependenţă înseamnă, de fapt, ajutor, posibilitatea de a comunica şi coopera, toate acestea dând naştere sentimentului de apartenenţă şi solidaritate umană, precum şi sentimentului de securitate a acestuia.

«Noi avem nevoie de oameni în jurul nostru să ne provoace la competiţie, să ne încurajeze, să ne stimuleze şi să ne ajute să realizam lucruri mari » (Gleer von Ekern) Toţi ne dorim să fim acceptaţi într-un grup (de joaca, de competiţie sportivă, de cercetare ştiinţifică) şi aceasta pentru ca în grup copilul se simte ocrotit, se orienteaza mai uşor. Este important să ştim să respectăm pe fiecare dintre membri grupului, să ştim să îi tratăm egal pe toţi, să îi câştigăm în calitate de colaboratori.

Un rol important în integrarea şcolară şi socială a elevilor cu dizabilitati, îl au activităţile extraşcolare, care urmăresc asigurarea unui climat educativ corespunzator cerinţelor actuale desprinse din Programul de Guvernare şi a documentelor privind educaţia pentru timpul liber şi integrarea în comunitate a elevilor cu CES, în conformitate cu cerinţele europene. Aceste activităţi au drept scop îmbogăţirea orizontului cultural-artistic şi sportiv al elevilor, prin implicarea şi mobilizarea lor în multiple activităţi educative, parteneriate şi proiecte de colaborare şi voluntariat, toate menite să sprijine procesul de recuperare, socializare-integrare formând obişnuinţe, priceperi, deprinderi corecte şi o imagine de sine îmbunătăţită, caracteristici inoculate în comportamente civilizate şi responsabile.

Urmărind realizarea integrării sociale a tinerilorcu dizabilităţi în societate, în paralel cu pregătirea acesteia pentru a deveni mai permisivă pentru tinerii cu CES şi conform modelului cooperarii şi a voluntariatului şcolilor de masă în colaborare cu Centrul 304

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Şcolar Suceava, Colegiul Tehnic «Alexandru Ioan Cuza», Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară şi Liceul Particular Nr. 1 au desfăşurat proiecte de strategie naţională comunitară (SNAC), având ca scop integrarea tinerilor adaptaţi în societatea contemporană. Aceste proiecte şi-au propus să pregătească societatea pentru acceptarea persoanelor cu dizabilităţi, dar şi imbunătăţirea imaginii de sine a copiilor cu CES. Acest lucru este necesar cu atât mai mult pentru tinerii din centrele de plasament şi centrele şcolare au o experienţă restrânsă, fără exerciţiul real al socialului, contactul lor cu lumea reală limitându-se, de cele mai multe ori, la personalul unităţilor care îi coordonează. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru ca atunci când vor schimba contextul de viaţă să fie capabili să facă faţă schimbării şi să aibă o percepţie reală a socialului.

Proiectele şi parteneriatele cu diverse şcoli au avut in vedere două grupuri ţintă distincte: elevi şi cadre ai Centrului Şcolar Suceava şi elevi şi cadre ai şcolilor generale de masă, ai Centrelor Şcolare din judeţ şi colegiilor cu un număr cuprins între 30 şi 100 de elevi de fiecare parte. Grupurile s-au extins pe măsura derulării acţiunilor din proiecte şi parteneriate şi a cooptării unui număr din ce în ce mai mare de elevi, cadre didactice, agenţi economici, reprezentanţi ai comunităţii locale, factori care au contribuit la realizarea unor paşi importanţi în vederea întegrării lor dar şi a receptării realităţii.

S-a ţinut cont de aptitudinile deja cunoscute ale voluntarilor, de descoperirea unor abilităţi în rândul beneficiarilor şi de relaţiile afective manifestate. În funcţie de interesul acestora s-au organizat diferite activităţi pe diverse teme: muzica şi dans, pictură, colaje şi alte meşteşuguri, teatru, jocuri pe calculator, sport, expozitii, şi excursii. S-au desfăşurat şi diverse proiecte educative (Zece pentru şcoala mea, Tineri pentru o societate deschisă, etc.) precum şi numeroase activităţi extraşcolare (Valentine’s Day, Miss Mărţişor, serbări de 8 Martie, Halloween, de Crăciun, de 1 Iunie- Ziua copilului, acţiuni legate de sănătate şi igienă, de educaţia rutieră, de importanţa cărţilor şi a bibliotecii, de importanţa folosirii calculatorului atât în scopuri practice cât şi distractive, etc.)

Ca urmare a acestor activităţi s-a observat stabilirea unor legături de durată între tineri, precum şi o stimulare mentală, o îmbunăţire a stării fizice şi psihice.S-a constatat dezvoltarea capacităţii de comunicare, al simţului de a lucra în echipă, o creştere a capacităţii de autocontrol şi a gradului de încredere în sine, precum şi apariţia unei conduite sociale responsabile.

305

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Prin intermediul acestor parteneriate, proiecte şi a altor numeroase activităţi extraşcolare, în care au fost implicaţi tinerii cu CES, în colaborare permanentă cu ceilalţi din învăţământul de masă, s-au valorificat aptitudinile elevilor implicaţi, s-au creat prietenii sincere şi de durată, sau eliminat barierele ce blocau integrarea lor în societate şi s-au implementat principii morale, etice şi legislative, care în alte condiţii nu ar fi fost realizate.

BIBLIOGRAFIE: Miftode, V. (coord.), Dimensiuni ale asistentei sociale: forme si strategii de protectie a grupurilor defavorizate, Botosani, Eidos, 1995 Popescu, G., Plesa, O. (coord.), Handicap, readaptare, integrare, Bucureşti, Pro Humanitate, 1998 Verza, E., Paun, E., Educaţia integrată a copiilor cu handicap, Unicef, 1998 Unesco, “Ghid pentru profesori”, Unicef, 2002 DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE

Profesor PÎNTEA OTILIA Liceul Tehnologic Holboca, Iaşi “Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite săștim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”) În „Dicţionarul internaţional al educaţiei”, întâlnim trei noţiuni corelate: educaţie formală - „educaţie în care rolurile de profesor şi elev sunt bine definite şi în care o latură acceptă responsabilitatea celeilalte; educaţie informală - „educaţie în care nu se pot distinge două laturi (de exemplu: profesor/elev); de asemenea, educaţia dobândită de unul singur prin citit, experienţă de viaţă; educaţia nonformală - „educaţia primită în afara şcolii sau în afara anilor afectaţi prin statutul şcolarităţii, de exemplu, educaţia adulţilor; educaţia care are loc în afara şcolii, prin influenţa mediului familial, a grupului de prieteni şi a mediului de viaţă". (C. Cucoş) Prin natura şi specificul ei, educaţia nonformală are caracteristici proprii: marea varietate, flexibilitatea sporită, diferenţierea conţinuturilor şi a tehnicilor de lucru, caracterul opţional, implicarea mai profundă în actul organizării a persoanelor educate. Activităţile specifice acestui tip de educaţie se desfăşoară în şcoală şi sunt constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar, competiţii culturale sau sportive, serbări şi festivităţi, etc., dar şi în afara şcolii, activităţi a căror desfăşurare necesită deplasări în locurile cerute de tematică (agenţi economici, muzee, instituţii partenere, etc.). În ultimii ani, s-a constatat un interes crescut al elevilor pentru activităţile extracurriculare, nu doar pentru excursii, drumeţii sau vizite la muzee, ci mai ales pentru activităţile desfăşurate în parteneriat cu instituții care au ca obiect al activităţii lor şi o componentă educaţională. Parteneriatele dintre instituţiile învăţământ şi biblioteci, muzee, biserici, direcţiile de sănătate publică, asociaţiile de protecţie a consumatorilor, diferite fundaţii şi asociaţii care implică colaborarea cu tinerii, vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, dascăli şi comunitate şi creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor sociali în procesul instructiv-educativ.

306

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Educaţia extracurriculară îndeplineşte patru funcții specifice: funcţia de petrecere a timpului liber, funcţia social-integrativă, funcţia formativă și funcţia vocaţională.

Funcţia de petrecere a timpului liber este asigurată prin modalitățile oferite de activitățile extracurriculare de petrecere a timpului liber în mod educativ, util și formativ;funcţia socialintegrativă - prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le oferă, cultivă solidaritatea şi cooperarea între copii / elevi respectiv, grupuri de copii / elevi;funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice şi spirituale;funcţia vocaţională, făcând posibilă descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor copiilor / elevilor.

Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea aptitudinilor speciale ale elevilor, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale. Activităţile extracurriculare se desfăşoară într-un cadru care permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.Activităţile extracurricularerăspund funcţiilor importante ale timpului liber: funcţia de informare (contribuie la îmbogățirea orizontului de cunoștințe şi informaţii din domeniile științei, tehnicii, culturii, artei, literaturii, etc.); de formare-dezvoltare (stimulează dezvoltarea intelectuală, gândirea creatoare, inteligenţa, spiritul novator, cultivă talentul, valori morale, spiritul de cooperare şi sociabilitate; funcţia de destindere, recreere şi divertisment, distracţie.

Exemple de bune practici 1. „Pe urmele strămoşilor” – excursie tematică la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale din oraşul Iaşi. Această excursie a oferit elevilor prilejul de a vizita monumentele trecutului istoric local şi naţional, de a învăţa lucruri noi despre viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, de a vedea opere de artă originale. O excursie tematică constituie un mijloc de a cunoaşte şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, stimulează activitatea de învăţare, întregeşte şi desăvârşeşte ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile locurilor natale, la educarea dragostei şi respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.

307

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 2. Vizită la Grădina Botanică din Iaşi. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe, obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. În cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Plimbările prin parc le vor rămâne în suflet elevilor, creându-le emoţii estetice. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.

Excursia şcolară reprezintă una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere şi odihnă activă, având multiple valenţe de informare şi educare a elevilor şi, totodată, facilitează contactul direct cu frumuseţile naturii, stârnind interesul, producând bucurie şi determinând acumularea de cunoştinţe.O excursie are un rol formativ-educativ pentru că în cadrul excursiilor se urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice generale şi antrenarea elevilor în activităţi de studiu atât individual, cât şi în grup, astfel încât elevii să înveţe ce înseamnă „a fi împreună (joc)”, “a vedea lucruri noi (deschidere, perspectivă)”, „a schimba impresii (comunicare)”, „a avea amintiri comune (etos al clasei)”, dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.

Prin excursii, elevii îşi suplimentează şiconsolidează instrucţia şcolară, dobândind noi cunoştinţe.

3. „Iaşul sărbătorilor de iarnă”.Serbările şi festivitățile sunt evenimentele importante din viața unui elev; importanţa acestor activităţi constăîn dezvoltarea pe plan artistic şi emoţional a elevului şi în atmosfera sărbătorească a acestor activităţi. Serbarea este o modalitate eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor, contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Astfel, în urma încheierii unui parteneriat educaţional cu Primăria Iaşi, un grup de colindători ai liceului nostru, îndrumaţi de prof. Otilia Pîntea, au participat la manifestările cultural-artistice „Iaşul sărbătorilor de iarnă”; această participare a fost foarte apreciată de către organizatori.

4. Balul Bobocilor – desfăşurat în luna noiembrie

308

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media, televizor, calculator şi Internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor în persoane alienate şi incapabile de a se controla comportamental şi emoţional. Grija faţă de timpul liber al elevului, disponibilitatea de a cunoaște dorințele copiilor şi de a le respecta trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea oferă elevilor destindere, încredere în sine, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaștere a aptitudinilor.

5. Activităţile de voluntariat a) Voluntariatul pentru mediu.În cadrul proiectelor educaționale pentru protejarea mediului, elevii Liceului Tehnologic Holboca, Iaşi, au desfășurat activități de ecologizare în cadrul Proiectului Național „Let's Do It, Romania!”, cel mai mare proiect de implicare socială din România, care are ca scop conştientizarea indivizilor de toate vârstele, la toate nivelurile, în cadrul şcolar şi extracurricular, faţă de starea mediului şi problemele sale, astfel încât să creeze convingeri şi atitudini comportamentale favorabile soluţionării sau diminuării acestor probleme şi evitării apariţiei altora noi.

De asemenea, în primul semestru al anului şcolar 2013-2014, elevii clasei a IX-a din Liceul Tehnologic Holboca au participat la o activitate de voluntariat pentru mediu, proiectul „Sincron”(„Sistem Integrat de Management şi Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000”), desfăşurat în perioada 18.10.2013-21.10.2013 în situl Pădurea Bârnova-Repedea, jud. Iași, în parteneriat cu ANPM. În cadrul proiectului, s-au derulat următoarele activităţi de protejare şi de ecologizare a acestei păduri frumoase din judeţul Iaşi: plantare de puieţi – echipa Liceului Tehnologic Holboca a plantat un număr record de 50 de puieţi de gorun (norma stabilită pentru fiecare echipă de către coordonatorii proiectului a fost de 10 puieţi), iar un membru al echipei noastre a fost nominalizat „Cel mai harnic voluntar”;acţiuni de ecologizare a unor locaţii din sit (Pădurea Păun) – în cadrul acestor activităţi, cei 10 voluntari din echipa liceului nostru au strâns 20 de saci de deşeuri şi au fost evidenţiaţi pentru implicarea şi entuziasmul de care au dat dovadă;concursuri de cultură generală şi de fotografii pe teme ecologice, concursuri la care echipa liceului nostru a obţinut premiul pentru „Cele mai bune fotografii” şi pentru ”Originalitate”.

În urma desfăşurării acestor activităţi interesante şi educative, elevii au învăţat să iubească mai mult natura şi să o protejeze şi au înţeles că oamenii, prin activităţile lor, pot distruge foarte uşor mediul înconjurător;au înţeles faptul că oricare dintre noi, copil sau adult, poate contribui la păstrarea sănătăţii mediului, nici un gest în apărarea naturii nu este inutil şi 309

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA că orice copac plantat înseamnă o gură de aer proaspăt şi o încercare de a reechilibra natura.

Trebuie să luptăm pentru o natură frumoasă, curată şi sănătoasă pentru că de sănătatea ei depinde sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare. b) „Săptămâna legumelor şi fructelor donate”. În perioada 28-31 octombrie 2013, s-a desfăşurat şi în şcoala noastră activitatea SNAC „Săptămâna legumelor şi a fructelor donate”. Această activitate a avut ca scop colectarea de fructe şi legume de către elevii liceului nostru şi donarea acestora unei familii nevoiaşe, asistată social, cu cinci copii. Nea impresionat foarte mult soarta acestei familii şi ne-am bucurat să aflăm că cei 3 copii de vârstă şcolară ai familiei merg la şcoală, învaţă bine şi nu au absenţe.

Activitățile extracurriculare moral-civice contribuie, prin trăirile afective şi emoţiile puternice generate de exemplele oferite, la formareaunor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.

6. „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”. În cadrul programului de granturi „CARTE PENTRU TINEri”, Fundația “Mereu Aproape”, cu care liceul nostru a încheiat un parteneriat educaţional, a sponsorizat liceul nostru cu 5000 de cărţi – carte şcolară, beletristică, culegeri de specialitate pentru elevi, etc. şi susţine derularea proiectului „Carte frumoasă, cinste cui tea scris” pe tot parcursul anului şcolar 2013 – 2014.

În cadrul proiectului s-au desfăşurat, pe parcursul semestrului I al acestui an şcolar, mai multe activități, în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 1 Holboca şi Biblioteca Comunală “Ion Creangă” Holboca, un parteneriat local de lungă durată şi foarte fructuos.

Activităţileextracurriculareau un caracter pluri- şi interdisciplinar şi sunt cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt foarte apreciate şi mai apropiate sufletelor acestora, dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional,în contextul cunoaşterii şi respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităților sociale.

Activităţile extracurriculare joacă un rol foarte important în dezvoltarea fizică şi psihică a elevului. Prin intermediul acestora, elevul învaţă să interacţionez cu cei din jur şi își valorifică potențialitățile specifice (din domenii spre care are înclinaţii).

Asemenea activități generează relații de prietenie și întrajutorare, fortifică simțul responsabilității. Important este ca elevii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor asemenea activități, ci și în inițierea și organizarea lor.Tot activităţile extracurriculare sunt cele care contribuie la formarea conştiinţei şi conduitei cooperante. Libertatea de exprimare, 310

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA libertatea de acțiune precum și relațiile cu colegii îmbogățesc experiențele sociale ale elevilor.

Aceste activităţi îi sprijină să-şi orienteze energia și către alte acțiuni la fel de importante şi săşi dezvolte spiritul de competiţie.

Activităţile extracurriculare, bine pregătite, sunt atractive pentru toţi elevii, stârnesc interesul acestora, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar de organizare din partea profesorului. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform aptitudinilor sale. Copiii se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor şi îşi asumă responsabilităţi. Profesorul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al procesului instructiv-educativ, pregătirea elevului pentru viaţă. Activitățile extracurriculare contribuie la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Deoarece aceste activităţi au un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, nonformală, în cadrul căreiaprofesorul trebuie să adopte o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permitămanifestarea creativă a elevilor; este necesar, în astfel de activităţi, să se evite critica şi elevii să fie încurajaţi. Raportul educației nonformale cu educația formală este unul de complementaritate, atât sub aspectul conţinutului, cât şi al formelor şi modalităţilor de realizare.

BIBLIOGRAFIE: Cucoș, C., Editura Polirom, Iaşi, 2002; Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii, Ed. Discipol, Bucureşti; Vlăsceanu, Ghe., coord., Neculau, A., Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.

PROIECT EDUCAŢIONAL ,, NOILE EDUCAŢII " EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE Profesor învățământ preșcolar PRIBEAGU ALINA Grădinița cu Program Prelungit ,,Gulliver" Suceava

A. DENUMIREA PROIECTULUI a. ,,Sănătatea – o comoară de preţ ” ,,Un organism sănătos este camera de oaspeţi a sufletului, un organism bolnav o închisoare ” (Francisc Bacon) b. Proiectul pe care îl derulez, se încadrează in educaţia pentru sănătate c. Tipul de proiect – naţional B. APLICANTUL Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 ,,Gulliver ”Suceava 311

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Email : gpp.gulliver@gmail.com Telefon: 0230 515 015 Adresă : str. Aleea Lalelelor, nr. 10, Suceava C. ARGUMENT Educaţia pentru sănătate vine în întâmpinarea nevoilor fundamentale de educaţie a fiecărui copil iar formarea unui stil de viaţă sănătos, dobândirea de repere pentru o alimentaţie corectă, specifice educaţiei pentru sănătate, devin condiţii esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. Educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă de la vârste mici pentru că în această etapă se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activităţile ulterioare, tocmai din acest motiv consider necesară desfăşurarea acestui proiect pe care l-am propus.

Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe dimensiuni, corespunzătoare principalelor laturi ale personalităţii umane: educaţia intelectuală, educaţia estetică, educaţia civică, educaţia fizică, educaţia pentru sănătate, educaţia tehnologică etc.

Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă şi complementaritate , ce-i conferă educaţiei în cadrul grădiniţei un caracter sistemic, deschis şi dinamic. Din acest punct de vedere, educaţia pentru sănătate în grădiniţă devine o componentă esenţială a educaţiei.

Dreptul la sănătate, la dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă constituie unul din drepturile fundamentale înscrise în Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 29 noiembrie 1989. În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de sănătate a copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.

Noua abordare a educaţiei pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă. Astăzi, la începutul mileniului trei, când viaţa individului a devenit mai complicată, când ştiinţa şi întreaga societate au evoluat, educaţia pentru sănătate se impune ca o necesitate şi devine o condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate.

Consider necesară desfăşurarea acestui proiect, deoarece păstrarea sănătăţii şi lupta contra bolii sunt cele mai importante valori din viaţa fiecăruia. Abordarea unui proiect de sănătate în rândul preşcolarilor duce la conştientizarea de către aceştia, a factorilor importanţi care stau la baza unui stil de viaţă sănătos, cum ar fi: regulile de igienă, consultul medical realizat de către un medic dar şi rolul alimentaţiei pentru organism. Îmi propun ca prin intermediul acestui proiect să reuşesc să-i determin pe preşcolari să-şi învingă teama de a merge la cabinetul medical şi de a comunica cu doctorul, aceştia conştientizând că dacă nu previn din timp boala, va fi mai greu să o trateze.

Prin intermediul activităţilor propuse în cadrul proiectului cei mici îşi vor însuşi cunoştinţe referitoare la prevenirea bolii, vor realiza diferite lucrări care au la bază tema ,, Sănătatea – o comoară de preţ ”. Desfăşurarea proiectului pe care mi l-am propus include şi implicarea părinţilor preşcolarilor, cu scopul ca aceştia să conştientizeze că educaţia pentru sănătate se face la grădiniţă, dar trebuie să aibă şi o continuitate în mediul familial. Familia este cea care pune bazele unei igiene corespunzătoare şi a unui stil de viaţă sănătos, copilului.

Desfăşurarea proiectului ,, Sănătatea – o comoară de preţ ” este necesară şi importantă deoarece aşa cum spunea şi filozoful Schopenhauer: ,,Sănătatea nu reprezintă totul, dar fară sănătate nimic nu contează.”

PROIECTE DERULATE ANTERIOR DE G.P.P. NR.1 ,, GULLIVER ”: ,, Să citim pentru mileniul III ” ,, Kalokaghatia ” ,, Eco – grădiniţa ” 312

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

D. DESCRIEREA PROIECTULUI Scop • Formarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil în rândul preşcolarilor oferindu-le soţutii prin care să prevină îmbolnăvirea: cunoaşterea regulilor de igienă personală şi a simptomelor bolii.

Obiective • Educarea preşcolarilor în vederea unui comportament responsabil şi sănătos, prin diferite acţiuni desfăşurate.

• Conştientizarea importanţei igienei personale pentru sănătatea umană.

• Formarea unei atitudini pozitive faţă de importanţa stării de sănătate.

• Asimilarea unor deprinderi care duc la prevenirea imbolnăvirii.

Grup ţintă : preşcolarii, părinţii., educatoarea Durata : noiembrie 2012 – iunie 2013 Planificarea activităţilor : Octombrie 2012 Partenerii implicaţi în proiect: părinţii preşcolarilor, asistenta cabinetului medical din incinta grădiniţei, DSP, reprezentantul Consiliului Local Suceava – dr. Tiberius Brădăţan Noiembrie 2012 ,, De vorbă cu medicul de familie ” – vizită la un cabinet medical- să înţeleagă noţiunile de sănătate, igienă, boală, pornind de la propria stare de sănătate; la această activitate participă educatoarea, copiii preşcolari, medicul de familie, asistenta medicală.

Decembrie 2012 ,, Cum prevenim meningita? ” – convorbire - să recunoască simptomele acestei boli grave ; - să-şi însuşească cunoştinţe referitoare la prevenirea bolii; la această activitate vor participa educatoarea, asistenta medicală şi preşcolarii.

Ianuarie 2013 ,, Lecţia de sănătate ” de Elia David memorizare - să cunoască importanţa şi rolul vitaminelor pentru sănătatea noastră; la această activitate participă educatoarea şi preşcolarii.

Februarie 2013 ,, Curajoşii care previn îmbolnăvirea ” – povestirea educatoarei - să-şi formeze anumite deprinderi de igienă personală,care duc la prevenirea îmbolnăvirii; la această activitate participă educatoarea, preşcolariii şi alţi invitaţi Martie 2013 ,, Prietenii sănătăţii ” – euritmie - să -şi manifeste dorinţa de a avea o stare de sănătate foarte bună prin diferite modalităţi; la această activitate participă educatoarea împreună cu cei mici.

313

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Aprilie 2013 ,, Reţeta sănătăţii ideale ” – colaj- să realizeze diferite lucrări cu tema propusă; la această activitate participă educatoarea, copiii, părinţii acestora.

Mai 2013 ,, La dispensar ” – scenetă - să cunoască principalele măsuri de protecţie împotriva îmbolnăvirilor; la această activitate participă educatoarea, copiii preşcolari, părinţii, alţi invitaţi.

Iunie 2013 ,, Sănătatea – o comoară de preţ ” – convorbire - să – şi însuşească cunoştinţe referitoare la sănătatea şi securitatea personală; la această activitate participă educatoarea, preşcolarii, părinţii, alţi invitaţi.

E. EVALUARE Modalităţile prin care se poate evalua proiectul ,, Sănătatea – o comoară de preţ ” sunt următoarele : postere, CD, broşuri, expoziţii de lucrări, poze, pliante, mesaje. ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEHNIC - O PERSPECTIVĂ ASUPRA VALORIZĂRII PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE Profesor RĂCĂTĂIANU FLORENTINA Profesor inginer materiale MĂRGINEAN MARIA Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca Argument: În contextul învățământului românesc, învățământul tehnic a fost de cele mai multe ori văzut ca o provocare, o nișă educativă generatoare de cele mai multe ori de probleme, alteori (mai rar) de fericite soluții și neașteptate satisfacții, deseori marginalizat, privit cu condescendență de competitorii formați în zona "teoreticului", mai mereu pălind prin comparație cu aceștia la momentul bilanțului evaluării standardizate pe care o reprezintă examenul de Bacalaureat. Luându-și drept coordonate implicite principiile transdisciplinarității, a unei scheme de gândire nuanțate, de tip inclusiv (și/și), refuzând ca simplificatoare mentalitatea polarizată de tip sau/sau , prezentarea de față își propune să ofere un alt tip de perspectivă asupra exploatării potențialului elevilor prin intermediul valorizării acestuia în zona activităților extracurriculare.

Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Cluj-Napoca este o instituţie de învăţământ preuniversitar tehnic, finanţat din resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ zi şi seral (rută directă şi rută progresivă), care reuneşte un corp profesoral cu dascăli de prestigiu şi asigură rutele educaţionale necesare dobândirii de către elevi a competenţelor şi capacităţilor operaţionale reale, formând personalităţi active, competente, motivate şi creative, capabile de opţiune si decizii, integrabile cu succes pe piaţa muncii.

Obiectivul central al acestei şcoli îl constituie asigurarea excelenţei în pregătirea elevilor pentru domeniile electronică, mecanică şi automatizări, având ca finalitate obţinerea specializării de: tehnician operator tehnică de calcul respectiv tehnician mecatronist, tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii, tehnician prelucrări mecanice. Având în vedere situaţia 314

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA materială de cele mai multe ori precară a elevilor care se înscriu la acest liceu, asigurarea competenţelor necesare practicării unei meserii imediat după absolvirea şcolii este de importanţă vitală pentru calitatea vieţii acestora, odată cu inserţia lor socială şi profesională în câmpul muncii. Elevii se bucură de o foarte bună pregătire în domeniul tehnic, pregătire demonstrată de rezultatele obţinute de aceştia la olimpiadele interdisciplinare şi prin rezultatele obţinute la examenele de certificare a competenţelor profesionale. Printre obiectivele specifice ale acestei instituţii figurează creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET), îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi, creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane, creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale.

Denumirea instituției nu este deloc întâmplătoare pentru scopul pe care ni-l propunem, în calitate de dascăli ai elevilor noștri. Aurel Vlaicu nu este doar numele inginerului român, inventator și pionier al aviației române și mondiale, un geniu al mecanicii care a cucerit gravitația și l-a ridicat pe om la cer. Aurel Vlaicu a devenit un simbol al zborului, al ascensiunii spre infinit, al curajului de a visa, de a schimba lumea, de a depăși limitele. Într-o lume în care valorile sunt adesea confundate cu non-valorile, inautenticul cu autenticul, o lume care duce lipsă de repere, a încerca să înfrângi gravitația înseamnă a încerca să modelezi, în răspăr, oameni care să pună bazele unor noi orizonturi. Școala noastră este dintre cele care luptă împotriva gravitației: împotriva confuziei morale, a resemnării, a prejudecăților care etichetează și condamnă. Prin dascălii ei, școala noastră construiește caractere, modele de urmat, capabile să sădească în sufletele tinerei generaţii valori care astăzi sunt perimate: respectul pentru muncă, cinste, deschidere către cultură, credinţă în Dumnezeu, patriotism.

Elevii şcolii noastre sunt ajutaţi în mod susţinut să-şi descopere şi să-şi dezvolte potenţialul, prin implicarea lor în proiecte extracurriculare desfăşurate la nivel naţional şi internaţional şi prin participarea, soldată cu premii, la concursurile de specialitate. Suntem mândri să-i menționăm, cu titlu de exemplu, printre elevii premiați în anul școlar trecut, pe Buți Bogdan, Harșa Călin, Abraham Robert, Chira Andrei, Dan Mocan, care au obținut 315

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA premiile I în cadrul Proiectului International Copilăria-un poem, organizat de ISJ Neamț, respectiv la Concursul International, Sărbătoarea învierii- Lumina sufletelor noastre, Iași, în cadrul Proiectului de parteneriat educaţional „Icoana Sfântului Andrei prilej de întâlnire”, organizat de Liceul SAMUS, Cluj – Napoca. La Concursul Național de Creație George Bacovia, ediția a treia, Bacău, elevul Crișan Ioan a luat premiul II pentru creație literară, secțiunea Poezie. În mod deosebit s-a remarcat eleva Ciorca Mădălina, implicată în mod activ, alături de alți elevi, la realizarea revistei școlii Puncte de vedere și premiată în cadrul mai multor proiecte și concursuri internaționale, naționale, interjudețene și județene, precum Concursul International, Sărbătoarea învierii- Lumina sufletelor noastre, Concursul județean cu participare națională România între realitate și ficțiune - premiul II, Concursul interjudețean Micuțele creatoare de modă – premiul III, Concursul National „Culturi si Civilizatii”- mențiune. Tot mențiune au obținut și Bucur Raul la Olimpiada interdisciplinară tehnică, domeniul mecanic, Abraham Robert, la Sesiunea ştiinţifică „O carieră in inginerie”, cu lucrarea Google Glass, Ușurel Alexandru, la Concursul Naţional Tradiţii pascale, Stoica Andrei, la Concursul Național Vacanţa mea europeană- imagini şi impresii.

De premiul special pentru participarea la Concursul național de creație literară „ETERNUL EMINESCU…”, organizat de Palatul Copiilor Piteşti s-au bucurat elevii Buți Bogdan și Abraham Robert iar în cadrul Concursului ŞTIU VREU SĂ APLIC – faza judeţeană, din cadrul Campaniei naţionale iniţiate de Inspecţia Muncii "Valenţe culturale ale SSM", au primit premii de participare elevii: Buţi Bogdan, Gaciu Emanuel, Muntean Ramona, Pop Adriana.

De premiul III și de o mențiune s-a bucurat și revista școlii noastre, Puncte de vedere, în cadrul Concursului național de creație literară și plastică Prietenii Lecturii, Beclean 2013, respectiv în cadrul Concursului regional de reviste școlare, „GÂNDURI DE ADOLESCENT”, organizat de Liceul Teoretic „J. L. Calderon”, Timişoara.

316

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA În domeniul specializărilor aferente profilului tehnologic al școlii s-a înregistrat o activitate intensă, precum participarea la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice organizată de UTCN- O cariera in inginerie, 4 aprilie 2013, ediția III-a, cu lucrările: „Caracteristici fizice ale materialelor compozite (MC), elev Kormendi Ștefan, clasa XII B, „Încercări ale materialelor compozite” elev Bucur Raul, clasa XII B, „Studiul rădăcinilor reale ale polinoamelor cu coeficienți reali”, elevii Ciorca Mădălina clasa XI-a şi Abraham Robert, clasa XII A, „Google Glass, Abraham Roberth, clasa XII A (Mențiune). De asemenea, trebuie menționată participarea la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice pentru elevii din Învățământul Tehnic Iași, 25 mai 2013, unde eleva Ciorca Mădălina, clasa XI A a obținut Mențiune. Aceeași Ciorca Mădălina a câștigat Mențiune la secțiunea „Desen, colaj, pictură” din cadrul Concursului Național „Culturi și Civilizații”, precum și premiul II la Concursul Internațional de Creație plastică şi abilități Practico-Aplicative, din cadrul Simpozionul Internațional „ Sărbătoarea învierii- Lumina sufletelor noastre”- Ediția IV, Iași, mai-iunie 2013, organizat de ”B.P.Hasdeu” Iași&Școala „Carmen Sylva” Iași.

Stabilindu-și ca obiectiv final crearea de resurse umane valoroase pentru societate, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” și-a implicat elevii care i-au trecut porțile într-o multitudine variată de proiecte, parteneriate și campanii educative și sociale, materializate în ateliere de lucru, târguri caritabile, expoziții, concerte, precum: campania pentru Prevenirea și combaterea consumului de droguri, Acțiuni de prevenire a traficului de persoane, Activități de sprijinire a copiilor cu un părinte/părinții plecați la muncă în străinătate, Strategii de prevenire și combatere a violenței, Activităţi de ecologizare, Activităţi de 1 Decembrie“Sa cinstim istoria patriei!”- Ziua Nationala a Romaniei etc.

Unul dintre proiectele inițiate de școala noastră, vizând participarea la nivel national, este Concursul “ROMÂNIA-ÎNTRE REALITATE ŞI FICŢIUNE”. Acesta vizează atât interogarea conştiinţei identitare naţionale existente la elevii români, în prezent, cât, mai ales, implicarea asumată a acestora în construirea unui „proiect” de ţară care să-i reprezinte.

Deschiderea transdisciplinară a acestui proiect (ce mobilizează resurse aparţinând istoriei, filosofiei, geografiei, etnologiei, literaturii, artelor plastice, dar şi imagologiei, sociologiei, educaţiei civice etc.), precum şi posibilitatea abordării lui la diferiţi ani de studiu, permite înscrierea în concurs a unui număr nelimitat de elevi, de toate vârstele. În această ordine de idei, proiectul nostru se doreşte o abordare transdisciplinară a unei probleme, considerăm noi, foarte actuală - imaginea României în conştiinţa românilor şi, de ce nu, în lume, întrucât, în ultimă instanţă, ne definim ca popor, în primul rând, prin ceea ce avem specific în raport cu celelalte popoare din vasta comunitate europeană în care trăim. Interogarea conştiinţei identitare naţionale existente la elevii români, în prezent, şi implicarea asumată a acestora în construirea unui „proiect” de ţară prin care să se simtă reprezentaţi. Dintre obiectivele specifice 317

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA ale proiectului amintim: realizarea unui schimb de experienţă între şcoli, promovarea şi valorificarea specificului local, în context european, valorificarea valenţelor creative ale elevilor, evaluarea critică a diferitelor stereotipii care-i vizează astăzi pe români.

Un alt proiect de anvergură, inițiat la nivel județean de școala noastră este Proiectul „Interacţionez, mă adaptez, comunic şi învăţ” care are drept scop încurajarea competiţiei între elevii din medii si cu abilităţi diferite în sensul constructiv, ca parte componentă a procesului de învăţare, precum si a promovării muncii calitative si competiţionale ce depăşeste diferenţele dintre tineri; lucrul în echipe, includerea fiecărui elev ca partener egal in echipa prin calităţile proprii si exploatarea acestor calităţi; adaptarea si trecerea mai usoară la etapa următoare a vieţii prin construirea unui puzzle asemănator vietii sociale, prin aportul personal al fiecărui dintre noi la atingerea armoniei sociale. Astfel acest proiect se adreseaza în principal elevilor din clase terminale din gimnaziu aVII-a, respectiv a VIII-a si elevilor din clasele terminale de liceu a XI-a , respectiv a XII-a pentru a facilita tranziţia la următoare etapă din viaţa lor, în care urmează schimbarea lor ca statut si a face tranziţia mai înţelegătoare. Dintre numeroasele activități desfășurate în cadrul acestui proiect amintim: Concursul de prezentări power point, referate şi eseuri pe tema “ Metode de învățare şi utilizarea internetului în procesul de învățare”, Concursul de prezentare filme didactice pe tema “Inginerie si inovație”, vizite de lucru in laboratoarele și cursurile Universitatii Tehnice aflata in apropierea locatiei noastre , ca sprijin in orientarea scolara a elevilor pe viitor, activitatea culturală elevi şi părinți cu ocazia Sărbatorilor de iarnă “Pasiuni, tradiții şi manifestări artistice”, Concurs de şah, sokoban şi rețete de ciocolată realizat cu elevii din şcolile implicate în parteneriat, Concurs de prezentări power point ,referate şi eseuri având tema “Principalele surse de poluare ale mediului înconjurător ” etc. Imaginile de mai jos vorbesc de la sine:

318

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Dacă unele activităţi din cadrul săptămânii ‘’Sa știi mai multe, să fii mai bun’’ au mizat pe talent şi îndemânare, activitatea corelată catedrei de română, intitulată ”Carte frumoasă, cinste cui te-a scris’’, s-a bazat pe imaginaţie, creativitate, exersarea capacităţii de interpretare a unui text, a unei imagini dar şi a unui film. În cadrul acestei activităţi au avut loc vizionarea de filme româneşti şi prezentarea scriitorilor români celebri.

Atelierele de lucru, variate ca tipuri de activități mobilizate (Cerc de lectură și creație/ De la cuvinte la imagini. (Atelier de ilustrații pentru opere literare)/ De la imagini la cuvinte. (Interpetare creativă a unor imagini)/ Să respectăm limba română!) și-au propus ca, în ceea ce-i privește pe elevi, aceștia să aprofundeze abilitățile de lectură și interpretare a unui text, să-și exerseze imaginația și creativitatea în abordarea interdisciplinară a unui text, să-și consolideze cunoștințele de lexic si ortografie, să-și lărgească orizontul cultural și, nu în ultimul rând, să-și dezvolte expresivitatea și capacitatea de interpretare a unei imagini. În cadrul atelierului de scriere creativă, elevii au avut ocazia să exerseze aspectul ludic al schimbării perspectivei unice asupra unui subiect, primind, prin tragere la sorți, diferite sarcini de lucru, precum: Scrie un text din perspectiva unui copil de 8 ani care nu a primit, de Crăciun, cadoul pe care și-l dorea; Scrie un text din perspectiva unei picături de ploaie, care, până ajunge pe pământ, se transformă în fulg de nea; Scrie un text din perspectiva unui părinte; Scrie un text din perspectiva ta, ajuns la 18 ani, adresându-te ție, cel din prezent; Scrie un text din perspectiva scărilor de la intrarea în școală etc.

Pentru activitatea de ilustrare a unui text literar elevii au avut surpriza descoperirii unui text extrem de interesant, aparținând lui Gabriel Garcia Marquez, Un domn bătrân cu niște aripi enorme, pe care și-au putut exersa din plin capacitatea de interpretare grafică a mesajelor ascunse în spatele cuvintelor.

319

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Pentru a conchide, întregul demers educativ al școlii noastre, derulat atât la nivel curricular cât și extracurricular se încadrează, pe coordonate europene, în orizontul de referință al interculturalităţii și interdisciplinarității, încercând să ofere elevilor nostri, după absolvire, șansa unui zbor cât mai înalt în viața care, pentru ei, abia acum începe.

PROIECT EDUCAȚIONAL DIN CADRULNOILOR EDUCAȚII PENTRU O EDUCAŢIE SĂNĂTOASĂ - proiect de educație nutrițională – Profesor învățământ preșcolar ROBU MIHAELA Profesor învățământ preșcolar PETRARU PETRUȚA Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver” Suceava ”Ești copil şi bine-ar fi Să alegi cât mai atent Ce mănânci tu zi de zi, Ca să creşti inteligent !”

ARGUMENT Nevoile elementare ale copiilor de pretutindeni sunt: alimentaţia, protecţia, sănătatea şi educaţia. Pentru a creşte şi a se dezvolta armonios ei au nevoie de hrană sănătoasă, de grija şi dragostea celor mari, de educaţie.

Astăzi, odată cu apariţia pe piaţă a alimentelor inferioare, cu preţuri scăzute, însoţite de reclame care asaltează televiziunile, revistele, vitrinele magazinelor, unul dintre subiectele viu discutate este cel legat de alimentaţia copilului.

Cercetările în domeniu au demonstrat că în timp ce o alimentaţie sănătoasă creşte vitalitatea organismului, eliminând riscul îmbolnăvirilor şi asigură o dezvoltare armonioasă, alimentaţia nesănătoasă periclitează nu numai viaţa individului, ci a generaţii întregi, conducând în timp la degradarea eredităţii .

320

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Acest risc ţine în mare măsură atât de atitudinea nesănătoasă a familiei faţă de alimentaţia copilului, cât şi de slaba implicare a instituţiilor şcolare în educaţia pentru sănătatea copilului.

Educația nutrițională își poate propune, în primul rând, să atragă atenția copiilor asupra modului cum mănâncă, asupra a ce mănâncă și asupra momentului din zi la care trebuie să mănânce, ca răspuns la tendința tot mai accentuată a copiilor de a neglija importanta unei nutriții corecte și de a adopta obiceiuri alimentare nocive – consum excesiv de produse de patiserie, bauturi carbogazoase, snacks-uri, alimente semipreparate. Nu în ultimul rând se cuvine a fi tratată și legătura dintre o nutriție corectă, activitate fizică și odihnă, ca factori esențiali pentru păstrarea sănătății copilului.

Aşa cum se ştie, comportamentul alimentar al copilului se educă. Dar pentru a obţine rezultate în acest sens este necesar ca toţi cei care contribuie la educaţia lui să acţioneze ca o echipă şi să aibă acelaşi scop.

Proiectul ”Pentru o alimentație sănătoasă” ne învaţă tocmai acest lucru. Să conlucrăm pentru a-i educa pe copiii noştri în spiritul valorilor unei vieţi sănătoase şi pentru a ne autoeduca pe noi înşine în spiritul aceloraşi valori .

SCOP: Promovarea valorilor unei alimentaţii sănătoase în rândul copiilor prin: organizarea şi susţinerea unor activităţi educative la nivelul instituţiilor de învăţământ pentru părinţi, copii, cadre didactice, îmbogăţirea şi diversificarea materialelor educaţionale necesare pentru realizarea acestui tip de educaţie, intensificarea legăturilor dintre instituţiile şcolare şi alte instituţii care pot oferi servicii specializate în educaţia pentru o viaţă sănătoasă a populaţiei OBIECTIVE: A. Privind preșcolarii: - asimilarea unor noţiuni şi cunoştinţe, privind problemele legate de sănătatea individuală şi colectivă, specifice vârstei; - însuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea individuală şi cea colectivă; - îmbogăţirea vocabularului propriu, utilizând cunoştinţe însuşite pe parcursul participării la activităţile de educaţie pentru o alimentație sănătoasă; - valorificarea cunoştinţelor despre corp şi sănătate în vederea respectării regulilor de igienă personală şi organizării unui regim raţional alimentar.

B. Privind cadrele didactice: - stimularea capacităţii de a construi un mediu educaţional propice formării unor deprinderi sănătoase: igienice, de alimentaţie sănătoasă, de protejare a vieţii; - aplicarea unor noi metode de stimulare a copilului în vederea desfăşurării unor activităţi cu caracter sanitar; - aplicarea, în practică, a cunoştinţelor dobândite prin activităţi, cursuri, schimburi de experienţă;diseminarea experienţelor pozitive dobândite în urma derulării proiectului; - realizarea unei legături mai strânse şi eficiente între educatoare, familie şi comunitate, în vederea realizării unei educaţii alimentare corespunzătoare.

C. Privind părinţii: - implicarea responsabilă a părinţilor şi a altor factori educaţionali în activitatea grădiniţei, privind crearea unui mediu sănătos pentru viitorul copiilor; - exprimarea opiniilor şi luarea deciziilor pentru păstrarea sănătăţii propriilor copii.

321

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA GRUP ȚINTĂ : Beneficiari direcți: -preşcolarii de la toate grupele G.P.P. ”Gulliver”, Suceava Beneficiari indirecți: - cadrele didactice implicate în proiect - părinţii preşcolarilor, bunici - școlari DURATA : noiembrie 2013- iunie 2014 DESCRIEREA PROIECTULUI: METODOLOGIE: Educatoarele au avut ocazia să observe unele comportamente ale alimentaţiei copiilor care, în timp, pot avea repercursiuni asupra sănătăţii acestora. Din dialogul purtat cu părinţii pe această temă, unii dintre aceştia îşi încurajează copiii pentru a mânca doar ce vor, “ce le place”, alţii sunt indiferenţi, motivând că arată destul de bine, etc. Unele răspunsuri sunt de competenţa educatoarelor, altele nu. Părinţii şi copiii sunt invitaţi să vizioneze un CD pe această temă, precum şi la o activitate interactivă cu un medic specialist în domeniu. Cu fiecare prilej ivit, copiilor le este stimulată curiozitatea pentru a gusta puţin din alimentul respins pentru a se familiariza cu gustul acestuia.

De asemenea, este solicitat sprijinul părinţilor pentru respectarea programului zilnic al copiilor, precum şi a regimului de viaţă al acestora pentru a li se forma deprinderi utile pentru un trai sănătos. Pentru implicarea părinților în activitățile propuse, vom folosi metode de informare diferite: ședințe cu părinții, invitații, dezbateri etc.

Activitățile desfășurate în parteneriat cu școlarii sau cu preșcolarii de la alte grădinițe, alături de celelalte forme de organizare ale acestora, vor juca un rol foarte important în înțelegerea modului în care alimentația influențează starea de sănătate.

REGULAMENT : Conţinutul şi planificarea activităţilor vor fi adaptate la nivelul de vârstă al copiilor, la disponibilitatea acestora de a asimila informaţiile noi propuse de educatoare, precum şi la interesul manifestat de copii pentru anumite teme.

CRITERII DE EVALUARE: Se va monitoriza derularea proiectului la nivel de unitate, gradul de implicare a partenerilor educaționali și comportamentele formate.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: NR. CRT. 1.

DATA

TEMA

NOIEMBRIE 2013

”Călătorie în Țara Nutriției, împreună cu Zâna Alimentație” - lansarea oficială a proiectului -

MIJLOC DE REALIZARE - Vizionarea unui material PPT - discuții pe tema proiectului

322

LOCȚIE/ RESPONSABILI GPP ”Gulliver” Cadrele didactice de la grupele mari și mijlocii Specialist de la DSP

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 2.

DECEMBRIE 2013

”Putem crește frumos, dacă mâncăm sănătos”

3.

IANUARIE 2014

4.

FEBRUARIE 2014

5.

MARTIE 2014

” De la mere iau putere” - învățăm să preparăm un suc de mere ”Povești cu și despre mâncare” (”Turtița”, ”Sarea în bucate”) ”Mărțișoare gustoase, pentru mămici frumoase!”

6.

APRILIE 2014

”Jucăria comestibilă”

- atelier de confecționare de ”jucării” cu ajutorul alimentelor

7.

MAI 2014

- expoziție de desene, colaje, picturi

8.

IUNIE 2014

”Hrană sănătoasă și la școală și acasă” – o dietă sănătoasă are la bază fructe și legume ”Amintiri sănătoase ... într-un album culinar” -finalizarea proiectului-

- prezentarea piramidei alimentelor - întâlnirea cu un medic nutriționist - activitate practic gospodărească

- povestirea educatoarei - desen - confecționare de mărțișoare sub forma unor fursecuri - concurs ”Ce, cum, cît și când mănânci?”

- realizarea unui album cu diferite aspecte din desfășurarea proiectului - prezentarea unor ghicitori, poezii, scenete, legate de alimente/alimentație

GPP Gulliver Educatoarele de la grupele mijlocii Medic nutriționist GPP Gulliver Cadrele didactice de la grupele mijlocii GPP ”Gulliver” Toate cadrele didactice din unitate Cadrele didactice de la grupele mijlocii și mari de la GPP ”Gulliver” Cadre didactice de la GPP ”Prichindel” Suceava Toate cadrele didactice de la grupele mari și mijlocii Învățătoare de la cl.

I, de la Școala Nr.8 Suceava Holul GPP ”Gulliver” Toate educatoarele de la grupele mari și mijlocii, de la GPP ”Gulliver” Cadrele didactice de la GPP ”Gulliver” Parteneri din cadrul proiectului

METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU - conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, povestirea, jocul didactic, brainstorming-ul, problematizarea, turul galeriei, vizita.

FORME DE ORGANIZARE - frontal, pe grupuri mici, individual, pe echipe, în perechi.

REZULTATE PRECONIZATE - realizarea unui CD cu aspecte din timpul unor activități 323

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA -

raportul final prezentat coordonatorului de program la nivel județean portofoliul proiectului expoziție cu lucrări

RESURSELE PROIECTULUI UMANE: - preșcolari, școlari - educatoare, învățătoare - părinți - parteneri educaționali - reprezentanți ai comunității locale.

MATERIALE: - materiale didactice din dotarea gradinitei, a şcolii sau procurate de educatoare; - materiale diverse aduse de părinți, copii; - spaţii şcolare, cabinete medicale şi spaţii extraşcolare care pot fi amenajate şi folosite pentru susţinerea proiectului; - material didactic: planşe, pliante, jetoane; - suport logistic asigurat de colaboratori, parteneri.

INFORMAȚIONALE: - proiectul educațional; - informații din mediul on-line.

PARTENERI: - Școala cu clasele I – VIII Nr.8 Suceava - Grădinița cu Program Prelungit ”Prichindel” Suceava - Direcția de Sănătate Publică Suceava EVALUARE: - observarea sistematică a comportamentului copiilor - convorbiri cu copiii - fotografierea unor activități din program - realizarea unui album foto - realizarea unei expoziții cu jucării din fructe și legume - întocmirea unui raport cu privire la activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect.

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: Vom avea în vedere continuarea proiectului, oferind copiilor și părinților posibilitatea de a propune noi teme și mijloace de realizare, asigurând astfel varietate și un grad ridicat de implicare a familiei în demersul didactic.

BIBLIOGRAFIE: *** Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, Bucureşti, 2008; Culea, Laurenţia (şi colaboratorii) – Activitatea integrată în grădiniţă (Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008; Grama, Filofteia (şi colaboratorii) – Aplicaţii ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar (Ghid pentru cadrele didactice), vol.I, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008; *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3 şi 6/7 ani, MECT, Bucureşti, 2008; 324

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Breben, Silvia (şi colaboratorii) – Metode interactive de grup (Ghid metodic), Editura Arves, Bucureşti, 2008. *** „O masă într-o farfurie”, Editura Rider’s Digest, 2006 Kraft Foods România – Kraft Cares (program educaţional în domeniul nutriţiei) PROIECT EDUCAŢIONAL „COPIL CA TINE SUNT ŞI EU”

Profesor psihopedagog SINESCU MIHAELA LAURA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava TITLUL PROIECTULUI: „Copil ca tine sunt şi eu” TIPUL PROIECTULUI: interşcolar județean PERIOADA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR: 27.02.2013 – 22.06.2014 PARTENERII PROIECTULUI EDUCATIV: - C.Ș.E.I. Suceava, reprezentat prin: Director profesor Darie Camelia-Liliana şi profesorii coordonatori ai proiectului: Sinescu Mihaela-Laura, Sfichi Dorina, Ilica Carmen, Cocari Dorina, Fărcane Mirela, Neofet Gabriela; - Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava reprezentată prin: Director profesor Bobric Petronela şi coordonatoarea proiectului, profesor învăţământ primar Zofotă Maria-Daniela.

ARGUMENTUL: Rolurile educației se regăsesc în dezvoltarea consistentă a vieții psihice individuale, în formarea mecanismelor superioare ale psihicului uman, în dezvoltarea disponibilităților ereditare și definitivarea dimensiunilor personalității, prin medierea influențelor mediului asupra dezvoltării umane. Educația își va atinge scopul în măsura în care va crea și accesa structuri motivaționale, va elabora standarde superioare pe baza obiectivelor personalizate, se va manifesta interesul pentru noi achiziții, utilizându-se abilități mentale și practice. Nevoia de a comunica a copiilor, dorința de a interacționa intragrup şi intergrup, asigură prin intermediul conflictului socio-cognitiv evoluția armonioasă a personalității acestora.

Transferul de bune practici educative ȋntre elevii a două instituții de ȋnvățământ cu specific normal, respectiv special, va asigura o incluziune reciprocă ȋn mediul şolar al celuilalt, o comuniune ȋn „universul” infantil candid şi misterios.

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de comunicare eficientă, fără prejudecăți, pentru dezvoltarea unui comportament social dezirabil.

OBIECTIVELE ACTIVITĂȚILOR PROIECTATE: O1: să se informeze despre şcoala parteneră, utilizând materiale cu istoricul şi specificul activităților instructiv – educative, ale unității de ȋnvățământ colaboratoare; O2: să confecționeze din hârtie diferite obiecte, utilizând diverse materiale, pentru a se autoprezenta elevilor colaboratori; O3: să vizioneze ȋnregistrări de la serbările şcolare ale şcolilor implicate, utizând mijloace PC, ȋn vederea informării despre activitățile extracurriculare ale colegilor parteneri; 325

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA O4: să viziteze şcoala parteneră, ȋnsoțiți de cadrele didactice şi părinți, pentru a se familiariza cu specificul celeilalte unități de ȋnvățământ; O5: să se completeze chestionare, de către părinții participanți la activitățile propuse, la finalizarea proiectului educațional; O6: să se evalueze activitățile desfăşurate, prin implicarea elevilor şi a părinților, pe baza metodelor de evaluare propuse; O7: să se realizeze diseminarea proiectului, prin implicarea cadrelor didactice colaboratoare, ȋn cadrul activităților metodice şi/sau cercurilor pedagogice, revistelor şcolare şi mass-media.

GRUPUL ȚINTĂ:  elevii claselor IV-VIII şcolarizați la C.Ș.E.I. Suceava şi elevii clasei a III-a B ȋnmatriculați la Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava RESURSELE: a) umane: elevi, cadre didactice, părinți; b) materiale:  computere, imprimante, CD-uri, aparate foto, casetofoane;  consumabile: stilouri, creioane, creioane colorate, carioci, acuarele, pensoane, foarfeci, coli albe, hârtie colorată, hârtie creponată, lipici.

ACTIVITĂȚILE PARTENERIATULUI EDUCAȚIONAL Nr. crt.

1.

2.

3.

4.

Activitățile educative

Locul desfăşurării activităților

Lansarea proiectului „Copil ca tine sunt şi şcolile eu” – prezentarea partenere scopului, obiectivelor şi activităților propuse de şcolile partenere „Școala noastră” – materiale care prezintă istoricul şi specificul activităților instructiv – educative, ale unităților şcolare colaboratoare „Hai să ne cunoaştem!”

–producții personale ale elevilor personalizate prin autoprezentări „Suntem artişti” ȋnregistrări de la serbările şcolare, ale şcolilor implicate

Cadrele didactice implicate colaboratorii

şcolile partenere

colaboratorii

şcolile partenere

colaboratorii

şcolile partenere

colaboratorii

326

Activitățile elevilor

Perioada desfăşurării

elevii primesc informațiile februarie, necesare de la martie cadrele 2013 didactice

elevii vizionează materialele ȋnregistrate, primesc pliante elevii realizează lucrări personale, cu autoprezentări elevii vizionează ȋnregistrările activităților

aprilie, mai, iunie 2013

septembrie, octombrie, noiembrie , decembrie 2013 ianuarie, februarie, martie 2014

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 5.

„Să ne ȋntâlnim!” – vizitarea unităților şcolare de către elevi şi cadrele didactice inițiatoare ale proiectului educațional

şcolile partenere

colaboratorii

elevii vizitează şcoala parteneră

aprilie, mai, iune 2014

REZULTATELE AȘTEPTATE: 1. Implicarea tuturor elevilor participanți şi a părinților, ȋn activitățile propuse ȋn cadrul parteneriatului educațional; 2. Coȋmpărtăşirea impresiilor elevilor, după parcurgerea fiecărei etape din proiect; 3. Personalizarea de către elevi a unor produse confecționate din hârtie; 4. Realizarea unor prezentări power-point, expoziții, portofolii, ȋnregistrări audio-video, fotografii; 5. Completarea unor chestionare de către părinții partcipanți.

EVALUAREA PROIECTULUI: - expoziție cu produse confecționate de catre elevi, ȋn cadrul activităților derulate, ȋn perioada desfăşurării parteneriatului educațional; - portofolii cu producțiile personale ale elevilor; - ȋnregistrări audio-video, fotografii; - chestionare completate de părinții invitați la activitățile educative; - diplome de participare pentru cadre didactice, elevi şi părinți.

DISEMINAREA PROIECTULUI: - articole ȋn revistele unităților şcolare implicate şi mass-media locală; - prezentări power-point şi audio-media ȋn cadrul activităților comişiilor metodice şi/sau cercurilor pedagogice.

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL COMUNICAREA – LIANTUL AUTOCUNPOAŞTERII Profesor ȘANDRU CLAUDIA Colegiul ”Vasile Lovinescu” Falticeni, Jud. Suceava Motto: „Îngrijeşte-te de gândurile tale - ele devin vorbe… Îngrijeşte-te de vorbele tale - ele devin acţiuni… Îngrijeşte-te de acţiunile tale - ele devin obiceiuri… Îngrijeşte-te de obiceiurile tale - ele devin caracter… Îngrijeşte-te de caracterul tau - el devine destin…”

BENEFICIARI: Elevii clasei a VII-a A, a VI-a B – Şcoala Gimnazială Moara Nică Elevii clasei a IX-a SB – Colegiul ”Vasile Lovinescu” Falticeni

327

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA REALIZATORI: Prof. Stanciuc Floarea - Şcoala Gimnazială Moara Nică Prof. Loredana Sopon – Şcoala Gimnazială Moara Nică Prof. Șandru Claudia -- Colegiul ”Vasile Lovinescu” Falticeni PERIOADA DERULĂRII: 1 Octombrie 2013 – 20 februarie 2014 MONITORIZARE: Aplicarea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă punându-se accent pe activizarea elevilor prin comunicare eficientă, colaborare şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie.

MEDIATIZARE: - Publicare de impresii și imagini in revistele şcolilor implicate; - mediatizarea proiectului pe forumul site-ului didactic www.didactic.ro.

EVALUAREA PROIECTULUI Eficienţa parteneriatului este marcată de : - implicarea activă a elevilor în concretizarea activităţilor; - sensibilizare prin implicare proprie şi responsabilă in menţinerea relaţiilor de prietenie şi colaborare; Rezultate concrete la finalul proiectului: - alcătuirea unui album/ panou cu aspecte din activităţile desfăşurate; - realizarea unui portofoliu cu rezultatele activităților realizate; - tipărirea creaţiilor elevilor în revistele şcolilor implicate; - realizarea unui proiect PowerPoint cu aspecte ale activităţilor desfăşurate; EVALUAREA IMPACTULUI: programe de activitate, procese verbale, grile de evaluare, chestionare, albume de fotografii, articole revistă, portofolii .

RESURSE UMANE: (cadre didactice, elevi, părinţi) RESURSE MATERIALE:  schimburi de impresii, prin corespondenţă sau direct;  fișe de lucru, chestionare, afișe, felicitări, albume, prezentări ppt, CD-uri;  realizarea unor eseuri şi referate, portofolii  procese verbale, grile de evaluare.

MOTIVAȚIE Într-o societate multinațională bazată pe cooperare, deschidere globală și interrelationare culturală, comunicare este indispensabilă. Comunicarea este trăsătura care ne definește ființe umane și ne individualizează în univers. Este un mod de a exista, de a privi existența, e modalitatea de a ființa ca individ în societate, ca persoană în comunitate.

Comunicarea este schimbul de idei, de informații, de sentimente, de experiență pe care îl realizăm zilnic. Comunicarea e modul de a-i descoperi pe ceilalți și în felul acesta de a ne cunoaște pe noi înșine.

De când se nasc, oamenii intră în relaţie unii cu alţii. Toata viaţa au nevoie să comunice.

O bună colaborare se bazează pe un comportament tolerant care să stimuleze cooperarea, respectul, inţelegerea interumană. Toate acestea se pot învăţa. A avea prieteni adevărati in viata ii poate ajuta pe elevi in dezvoltarea lor viitoare, in conturarea personalitătii lor.

328

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA Dacă elevul este bine instruit, pe parcursul perioadei de şcolarizare, în privința unor modalități de comunicare asertivă, prin participarea la diverse activități adecvate aptitudinilor sau preocupărilor sale, se pot evita multe probleme rezultate din lipsa unor abilități de comunicare pozitivă. Dacă vectorii acţiunilor şi faptelor zilnice ar fi orientaţi spre extremele pozitive ale coordonatelor prieteniei şi colaborării, elevul - adultul de mai târziu (aflat in embrion) ar putea culege laurii victoriei care ii vor presăra pe viitor drumul vieţii. Este nevoie de o educaţie bine susţinută şi fundamentată pe solide principii afective, cognitive şi volitive construite pe o platformă temeinică alcătuită din celule de bază ale societăţii precum Şcoala şi Familia.

Prietenia, în virtutea dăruirii şi a interrelaţionării, deschide ferestre spre ceilalţi. Școlarul are posibilitatea de a întâlni in celălalt eul său cel bun şi astfel să primească şi să dăruiască valori și atitudini care contribuie la modelarea reciprocă.

Prietenie ... floare a darurilor ... e bine ca la orice vârstă copilul să ştie că ajutând pe alţii se ajută pe sine.

SCOPUL PROIECTULUI: ~ Dezvoltarea abilităților de comunicare şi a interesului pentru menţinerea relaţiilor de prietenie, pentru descoperirea propriului sine; ~ Dezvoltarea spiritului de colaborare între elevi, în vederea realizării sarcinilor date ~ Atragerea elevilor în activităţi de tip ludic, concursuri, drumeții sau vizite; OBIECTIVE GENERALE:  aprofundarea relaţiilor de prietenie, în vederea unei mai bune adaptări sociale a elevilor;  cultivarea spiritului de colaborare şi interrelaţionare, ;  promovarea dialogului şi a comunicării între elevii instituţiilor implicate în proiect;  dezvoltarea colaborării şi cooperării între cadrele didactice dintre unităţile de învăţământ implicate;  exersarea deprinderilor de integrare in viata socială;  exersarea aptitudinilor etice, estetice şi creative;  să conştientizeze valoarea comunicării asertive în relaţiile cu cei din jur;  să se afirme cu încredere şi optimism în forţele proprii prin iniţiativă şi spirit de răspundere;  să cultive capacităţile şi aptitudinile necesare pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie prin intermediul activităţi responsabile;  să dezvolte relaţii variate, diversificate la nivelul grupului.

OBIECTIVE SPECIFICE: ~ Să enumere elementele ce definesc situația de comunicare; ~ Să concretizeze atitudini specifice relaţiilor de prietenie; ~ Să conştientizeze avantajele de care beneficiază cei care au prieteni; ~ Să colaboreze cu ceilalţi in virtutea exemplelor pozitive prezentate; ~ Să interrelaţioneze cu elevi de vârste şi individualităţi diferite prin participarea la acţiuni specifice; ~ Să-şi formeze deprinderea unui comportament adecvat în calitate de gazdă sau musafir.

- Să utilizeze la momentul oportun şi în contextul adecvat reguli adecvate din codul bunelor maniere şi norme uzuale de comportament ; - Să manifeste sensibilizare faţă de artă şi alte creaţii estetice ( talent literar, cromatic, interpretare muzicală si dramatică) .

329

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA FINALITĂŢI AŞTEPTATE:  valorificarea eficientă a resurselor umane prin abilități de comunicare asertive;  valorizarea potenţialului specific vârstei prin manifestarea unor atitudini de prietenie alternate cu responsabilitatea;  formarea unor abilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din jur;  formarea capacităţii elevilor de a coopera în cadrul activităţilor propuse;  optimizarea personală ce permite fiecăruia să se autodescopere şi să se autocreeze prin întâlnirea cu celălalt;  cultivarea sentimentului acceptării necondiţionate, al siguranţei şi al încrederii în sine;  formarea motivaţiei pentru activităţi în cadrul grupului şi pentru menţinerea acesteia in situaţii specifice din viaţă.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: 1. REALIZARE PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIONAL (,semnături, aducere la cunostință) - Octombrie 2013 2. PENTRU INCEPUT, SĂ FACEM CUNOȘTIINȚĂ! - Noiembrie 2013 - activitati propuse: 1.Eu in oglindă (schimb de impresii prin scrisori) 2.Concurs de compuneri :Prietenia, dar divin 3. NAȘTEREA DOMNULUI, BUCURIA DE A DĂRUI-(Decembrie 2013) - activitati propuse:1.Schimb de felicitări: Poveste de iarnă!

2.Chestionare: Cum trebuie să fie un prieten adevărat?

4. FANTEZIE ȘI COLABORARE IN UNIVERSUL LECTURII (Ianuarie 2014) 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Momentul salutului, prezentarea fiecărui elev; Jocul cuvintelor – punte de idei între cuvânt – fantezie – comunicare; Activitate pe grupe: schimb de experiență - fișe de lucru; Prezentarea unui proverb pe baza unui mesaj reprezentativ pentru textul ales; Cvintet cu rol de concluzie pe baza activității realizate.

Vizită tematică - Casa memorială M. Sadoveanu

Locatia: Colegiul ”V. Lovinescu”Fălticeni 5. COMUNICAREA- LIANTUL AUTOCUNOAȘTERII (Februarie 2014) - activitati propuse: 1.Comunic, deci exist. (joc de prezentare) 2. Comunicarea-liantul autocunoașterii (prezentare ppt) 3. Modalități de comunicare asertivă/negativă (joc de rol) 4.Afișe pe tema :Prietenia este o comoară de mare preț Locatia: Școala Gimnazială Moara 6. LA REVEDERE , PRIETENI ! (februarie 2014) -realizarea de afișe pe tema: Ne despărțim prieteni!

- concluzii : album foto, prezentare power-point, schimb de impresii.

ASTEPTĂRI: 330

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA - conştientizarea egalităţii elevilor din mediul rural şi urban,a egalității intre elevi indiferent de vârstă, de zona geografica,categorie sociala sau stare economica diferită - îmbunătăţirea spiritului de cooperare prin deschiderea spre relaţiile interumane PRODUSE FINALE: compuneri,desene,pliante,afise,felicitări,scrisori,portofolii, mape personale.

EVALUARE: chestionare aplicate elevilor, scriere reflexivă, articole pentru revista scolii;

PROIECT ISTORIC VOIEVOZII ROMÂNI - APĂRĂTORI AI CREŞTINĂTĂŢII Profesor învățământ primar ȚEHANIUC EMILIA Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu” Mihoveni TITLUL PROIECTULUI: ,, Voievozii români- apărători ai creştinătăţii” PARTENERI: - Şcoala Gimnazială ,, Niculae Popinceanu”- Mihoveni, Şcoala Sfîntu Ilie, Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Păcurariu”- Şcheia reprezentate de doamna director prof. Ioana Smaranda Bahrincean; - Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, reprezentat de domnul director Constantin Emil Ursu.

COORDONATORI: - Prof.înv. primar Emilia Ţehaniuc, Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu”- Mihoveni, comuna Şcheia; - Prof.înv. primar Mariana Dîrja, Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu”- Mihoveni, comuna Şcheia; - Prof. înv. primar Gina Constantin, Şcoala Gimnazială Sfîntu Ilie, com. Şcheia; - Prof. înv. primar Viorica Croitor, Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Păcurariu”- Şcheia; - muzeografii de la Muzeul de Istorie al Bucovinei-Suceava şi de la Cetatea de Scaun Suceava.

PERIOADA PROPUSĂ: februarie 2014 - iunie 2014 ARGUMENT Nevoia de apărare a ţărilor române avea să contribuie la cooperarea lor militară cu consecinţe însemnate în forjarea unităţii româneşti. Cu cât pericolul extern era mai mare cu atât tendinţa de unire a eforturilor româneşti se dovedea mai puternică. De la alianţe politicomilitare, în secolele al XIV-lea, al XV-lea şi al XVI-lea, s-a ajuns treptat, către finele secolului al XVI-lea, la ideea constituirii în formă românească a vechii Dacii.

Pericolul otoman îndeosebi a concentrat eforturile militare româneşti din cele trei provincii, a impus la alianţa lor şi la strădania de creare a unui front antiotoman. Prin luptele duse împotriva Porţii, Mircea cel Bătrân a împiedicat atacurile otomane în Transilvania şi le-a întârziat în Moldova. Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, ,,a arătat că armatele turceşti pot fi înfrânte şi biruite.” În vremea sa, Transilvania a jucat un rol important în conducerea luptei antiotomane a ţărilor române, luptă care a unit sub acelaşi drapel pe românii din cele trei ţări. În Vlad Ţepeş poporul român a avut un remarcabil om de stat şi conducător devotat al apărării independenţei Ţării Româneşti. Vlad Ţepeş a fost elogiat pentru eroismul său în 331

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA apărarea Ţării Româneşti şi pentru eforturile sale de a pune rânduială într-o societate cuprinsă de anarhie. Acţiunile sale au întârziat instaurarea dominaţiei otomane asupra ţărilor române cu peste trei sferturi de veac. După căderea lui Vlad Ţepeş, Ţara Românească transmitea ştafeta conducerii luptei antiotomane Moldovei, al cărei domnitor, Ştefan cel Mare, avea să înscrie una dintre cele mai gloriose pagini ale istoriei româneşti. Ştefan cel Mare a înţeles că drepturile ţării nu pot fi apărate decât dacă ţara este puternică. Învingător în lupta cu agresorii, indiferent din ce parte apăreau ei, impunându-se ca un adversar temut în confruntarea cu Poarta otomană, Ştefan cel Mare a lăsat la moartea lui o Moldovă liberă, temută, a cărei poziţie independentă s-a repercutat pozitiv şi asupra statutului politic internaţional al Ţării Româneşti şi Transilvaniei.

Pe cât era de viteaz Ştefan cel Mare pe câmpul de luptă , pe atât era de chibzuit în gospodărirea ţării şi de aceea economia Moldovei a ajuns la mare înflorire. Totodată, el a fost şi un bun cunoscător de oameni. Niciodată în istoria Moldovei slujba credincioasă n-a fost mai preţuită şi mai răsplătită. De asemenea, Ştefan cel Mare a fost şi un remarcabil sprijinitor al culturii. În arta noastră arhitecturală şi picturală domnia sa este socotită ,,epoca de aur”, când se încheagă stilul moldovenesc. Pe bună dreptate contemporanii îl apreciau ca pe ,,un bărbat vrednic de admirat, întru nimic mai prejos de principii eroici pe care atât de mult îi admirăm”, socotindu-l, cronicarul polonez Dlugosz, ,,cel mai vrednic căruia să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii.”

La sfârşitul secolului al XVI-lea Mihai Viteazul a reuşit pentru scurtă vreme să reconstituie întregul politic pe care îl reprezentase în antichitate Dacia. Prin unirea realizată , el a ridicat pe o treaptă superioară alianţa ţărilor române, pe care o promovase înaintea sa Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit şi alţi domnitori.Odată înfăptuită unirea ţărilor române, s-au intensificat şi legăturile economice dintre oraşele transilvănene, muntene şi moldovene, ceea ce a favorizat şi dezvoltarea raporturilor politice şi culturale dintre state. Moartea voievodului a dus şi la prăbuşirea temporară a creaţiei sale politice. Opera lui Mihai Viteazul, întocmai ca un far luminos, a orientat luptele românilor spre împlinirea idealului naţional.

Domnia lui Mihai Viteazul, de numai 8 ani, prin tot ce s-a înfăptuit în timpul ei are importanţa unei epoci, pentru acele vremuri, ca şi pentru veacurile următoare. În vremea domniei sale s-au înfăptuit cele două mari aspiraţii ale poporului român: independenţa ţării şi unitatea politică a tuturor teritoriilor locuite de români. Mihai Viteazul a realizat un front comun al tuturor popoarelor din sud-estul Europei în lupta lor pentru libertate şi independenţă naţională.

Putem conchide că istoria noastră naţională şi implicit cea europeană ar fi urmat un alt făgaş în absenţa voievozilor români din Epoca Medievală. Prin acţiunile lor militare şi politice, ei au apărat creştinătatea de pericolul otoman.

SCOPUL PROIECTULUI: Îmbogăţirea cunoştinţelor despre organizarea ţărilor române în vremea domniei voievozilor Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul şi despre luptele antiotomane susţinute de armatele acestora. Cultivarea spiritului patriotic al elevilor.

GRUPUL ŢINTĂ: beneficiari direcţi: -45 de elevi din clasele a IV-a de la şcolile din comuna Şcheia; -15 elevi din clasa a III-aB de la Şcoala ,,Niculae Popinceanu”-Mihoveni, comuna Şcheia; -15 părinţi.

332

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA beneficiari indirecţi: -toţi elevii de la şcolile din comuna Şcheia; -Muzeul de Istorie Al Bucovinei-Suceava; -părinţii copiilor implicaţi în proiect; -comunităţile locale Şcheia, Mihoveni, Sfântu Ilie .

OBIECTIVELE PROIECTULUI: - să îşi consolideze cunoştinţele referitoare la lupta antiotomană a voievozilor români şi la unirea ţărilor române realizată de Mihai Viteazul; - să plaseze în timp( secolele XIV- XVI) principalele confruntări militare dintre armatele ţărilor române şi Imperiul Otoman ( Rovine- 1394, luptele lui Vlad Ţepeş- 1461 şi 1462, victoriile de pe Ialomiţa- 1442 şi de la Belgrad- 1456 ale lui Iancu de Hunedoara, războaiele purtate de Ştefan cel Mare şi de Mihai Viteazul cu turcii- lupta de la Vaslui( 1475) şi de la Călugăreni( 1595); - să localizeze în spaţiul geografic indicând pe harta istorică, locurile de desfăşurare ale acestor bătălii; - să enumere strategiile militare folosite de toţi voievozii români în luptele pentru apărarea neatârnării ţărilor lor; - să precizeze urmările acestor bătălii, precum şi importanţa lor; - să opereze cu noţiunile: ,,puterile creştine”, ,,imperiu”, ,,poartă a creştinătăţii”, ,,campanie antiotomană”, ,,autonomie”, ,,tribut”; - să formuleze puncte de vedere cu privire la evenimentele /personalităţile istorice avute în dezbatere; - să povestească conţinutul unor legende şi povestiri istorice referitoare la voievozii analizaţi; - să recite poezii /să interpreteze cântece închinate momentelor şi personalităţilor istorice analizate; - să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desene, picturi, colaje a evenimentelor istorice ce fac obiectul proiectului; - să desfăşoare activităţi în echipe, colaborând în cadrul lor.

FINALITĂŢILE AŞTEPTATE:  consolidarea cunoştinţelor referitoare la lupta antiotomană şi la unirea ţărilor române realizată de Mihai Viteazul;  prezentarea unor materiale care definesc portretul spiritual al poporului român;  exprimarea unor păreri personale cu privire la evenimentele/personalităţile istorice analizate;  povestirea unor texte, recitarea de poezii şi interpretarea unor cântece care vizează momentele şi personalităţile istorice analizate;  realizarea de expoziţii de desene, colaje, eseuri, vederi cu trimitere la tema proiectului;  formarea unor abilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din jur;  stimularea muncii pe echipe ;  formarea motivaţiei pentru activităţi în cadrul grup RESURSE: a) umane: elevii claselor a IV-a şi a III-a B de la Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu”- Mihoveni, elevii clasei a IV-a de la Şcoala Sfîntu Ilie, elevii clasei a IV-a A de la Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Păcurariu”- Şcheia; 333

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA b)materiale: CD-uri, calculatoare, aparate de fotografiat, reviste, cărţi, vederi, pliante, postere, albume, materiale pentru desene, afişe şi colaje, chestionare, diplome, panouri; c)spaţiale: - Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu” –Mihoveni, comuna Şcheia; -Şcoala Gimnazială Sfântu Ilie, com. Şcheia; - Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Păcurariu”- Şcheia; -Muzeul de Istorie al Bucovinei ; - Cetatea de Scaun a Sucevei. d) financiare: resurse materiale susţinute de cadrele didactice , părinţi( confecţionarea lucrărilor) şi de către Primăria Şcheia( transport).

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: DENUMIREA ACTIVITĂŢII

PERIOADA

1. ,,Independenţa ţărilor române - o necesitate politică”: - Propunerea proiectului.

Stabilirea activităţilor şi a sarcinilor 2. ,,Voievozii români şi lupta antiotomană”: - Vizită a celor patru colective de elevi la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava ; - Realizarea de fotografii cu macheta Cetăţii de Scaun a Sucevei.

3. Apărarea independenţei ţărilor române:

februarie 2014

februarie 2009

Muzeul de Istorie al Bucovinei-Suceava (cele 4 cadre didactice implicate)

martie 2014

Cele 3 şcoli participante la proiect (cele 4 cadre didactice)

a) ,,Lupta antiotomană condusă de Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş”: -Prezentarea de informaţii despre domniile celor trei voievozi români; -Lecturarea şi povestirea unor legende referitoare la domniile celor trei voievozi şi la faptele lor de arme; - Expoziţie de desene şi colaje adecvate temei. b) Ştefan cel Mare- ,,apărător al creştinătăţii”: - Prezentarea de informaţii despre domnia voievodului; -Lecturarea şi comentarea unor citate despre personalitatea domnitorului; -Povestirea unor legende referitoare la domnia lui Ştefan cel Mare; - Desfăşurarea unui program artistic închinat domnitorului;

334

LOCUL DE DESFĂŞURARE ( Responsabili) Şcoala Gimnazială ,,Niculae Popinceanu”-cele 4 cadre didactice implicate

8 aprilie 2014

Şcoala ,,Niculae Popinceanu”-Mihoveni (prof. înv. primar Ţehaniuc Emilia şi prof.înv. primar Dîrja Mariana) Şcoala ,,Dimitre Păcurariu”Şcheia (prof. înv. primar Croitor Viorica)

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA -Organizarea unei expoziţii de desene şi colaje închinate voievodului român; -Oferirea către musafiri a unor colaje cu Cetatea de Scaun a Sucevei.

4.,,Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul”: -Prezentarea unui film despre Mihai Viteazul; - Povestirea unor texte despre voievod; - Prezentarea unui program artistic închinat domnitorului; - Concurs pe tema proiectului; -Organizarea unei expoziţii de desene şi colaje adecvate temei.

5. ,,Voievozii români - apărători ai creştinătăţii”: -Vizită la Cetatea de Scaun a Sucevei; -Prezentarea unui program artistic cu tematică istorică; -Organizarea unor ştafete aplicative.

9 aprilie 2014

ŞcoalaGimnazială Sfîntu Ilie (prof. Înv. Primar Constantin Gina) Şcoala ,,Niculae Popinceanu”-Mihoveni (prof. înv. primar Ţehaniuc Emilia şi prof.înv. primar Dîrja Mariana) Şcoala ,,Dimitre Păcurariu”Şcheia (prof. înv. primar Croitor Viorica)

iunie 2014 Cetatea de Scaun a Sucevei (cadrele didactice implicate)

METODE ŞI TEHNICI/ FORME DE ORGANIZARE: - conversaţia; - demonstraţia; - observarea; - exerciţiul; - dramatizarea; - jocul didactic; - munca în echipă; - analiza produselor realizate de copii; - discuţii de grup între cei implicaţi în proiect; - activităţi comune între clasele partenere; înregistrarea de CD-uri cu activităţile desfăşurate; expoziţie de lucrări; fotografii care surprind momente din desfăşurarea diferitelor activităţi; - învăţarea de poezii şi cântece; - realizarea unor programe artistice.

EVALUAREA PROIECTULUI - Realizarea de portofolii cu lucrări realizate de copii; - CD cu aspecte din timpul activităţilor; - Album cu fotografii; - Analiza produselor realizate în activităţile desfăşurate; - Articole în revistele şcolilor; - Amenajarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor.

REZULTATE MĂSURABILE: - CD cu fotografii şi filmări realizate cu ocazia activităţilor desfăşurate; - Album foto; - Vederi şi broşuri; 335

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA -

Portofoliu cu produse ale activităţii elevilor( desene, colaje, eseuri, legende xeroxate, citate despre personalităţile istorice avute în dezbatere); Articole în revista şcolii.

PROMOVAREA PROIECTULUI: - Prezentarea programului proiectului în cadrul unor întâlniri între cadrele didactice iniţiatori ai proiectului şi şcolari, între cadrele didactice şi părinţii elevilor; - Prezentarea portofoliului proiectului.

MEDIATIZARE: - Postarea proiectului educaţional pe site-ul www. didactic.ro; - Articole despre activităţile proiectului în presa locală.

336

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ “CALCULATORUL, PRIETENUL MEU” Profesor VENTER TŰNDE-ERIKA Liceul Teoretic Teiuş, jud. Alba Data: 10.04.2013 Resurse: - de timp – 4 ore - umane – clasele a IX– a Nr. participanţi: 40 elevi 1. Titlul activităţii: “Calculatorul, prietenul meu” 2. Tipul activităţii: Dezbatere 3. Pregătirea activităţii: Elevii au primit tema şi şi-au pregătit materiale scrise.

Au dorit să prezinte material 8 elevi.

Materialele recomandates pre a fi consultate de elevi au fost: cărţi, internet şi mass – media.

4. Desfăşurarea activităţii: La începutul activităţii am aplicat un chestionar tuturor elevilor. Din acestc hestionar am vrut să aflu câte ore/zi folosesc elevii calculatorul și pentru ce anume.

Am constatat că majoritateaelevilor folosesc calculatorul mai mult de 3 ore pe zi şi cel mai des îl folosesc pentru reţeaua de socializare facebook.

Apoi elevii au prezentat următoarele material pregătite:  Internetul şi importanţa sa  Viruşi şi antiviruşi  Folosirea calculatorului pentru învăţarea altor materii  Măsuri de sănătate în folosirea calculatorului  Realizarea diferitelor documente cu ajutorul calculatorului  Folosirea soft – urilor educative  Efectele negative asupra sănătăţii Pe margine amaterialelor citite şi prezentate cu ajutorul videoproiectorului s-au purtat discuţii interesante şi cu multă seriozitate. S-a analizat raportul dintre efectele negative şi positive pe care le are folosirea calculatorului.

S-a constatat că este foarte benefic asupra educaţiei, cu ajutorul internetului se pot descărca documente necesare învăţării anumitor materii, se poate comunica cu alte şcoli prin chat sau e-mail. Se pot folosi soft – urile educative sau lecţii în Ael. Cu ajutorul calculatorului se pot tehnoredacta diferite documente, referate, se pot face calculi matematice sau se pot face tabele, diagrame.

Dar are şi efecte negative pentru că mulţi elevi stau toată noaptea la calculator dar nu pentru a învăţa, ci pentru jocuri, filme, muzică.

5. Valorificarea activităţii: În urma acestei dezbateri, eleviiş i-au completat cunoştinţele despre noţiunipe care le stăpâneau mai puţin. Ei au conştientizat importanţa calculatorului pentru a învăţa, a-şi dezvolta cunoştinţele, dar nu este bine să abuzeze. Nu este bine să stea mult timp în faţa calculatorului, mai ales noaptea când trebuie să se odihnească. Ei au învăţat măsurile pe care trebuie să le folosească în utilizarea calculatorului.

337

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA VALORIZARE ŞI SOCIALIZARE PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE Colecţie de bune practici – 2008-2013 BIBLIOTECA – „TEMPLU AL ÎNVĂŢĂTURII ” MUZEUL – OGLINDĂ A NEAMULUI, A VIEŢII FOLCLORUL – CARTEA DE IDENTITATE A UNUI POPOR

Profesor VOINEA MARIA Grup Şcolar Industrial de Construcţii NR. 2, Piteşti, jud. Argeş Motto: „ Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educaţie. Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri. ” - Jean Jacques Rousseau „Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte” – Confucius „Educaţia are drept scop formarea caracterului” – Herbert Spencer „Folclorul este produsul unei epoci, al unei ocupaţii, al unei culturi.”- Constantin Eretescu MOTIVAŢIA Desfăşurarea activităţilor extracurriculare aduce o mare contribuţie la descoperirea şi stimularea talentelor, aptitudinilor copiilor, elevilor, la cultivarea interesului şi a pasiunii acestora pentru cultura generală, precum şi la cunoaşterea şi însuşirea temeinică a noţiunilor de limbă şi literatură română, de geografie şi de istorie a României.

OBIECTIVE: Pentru elevi: - stimularea şi dezvoltarea aptitudinilor de creaţie ale elevilor; - dezvoltarea unei atitudini pozitive a liceenilor faţă de lectură şi de bibliotecă, faţă de istoria neamului, faţă de geografia patriei lor, faţă de folclorul românesc, faţă de instituţiile de învăţământ şi rolul lor formativ, faţă de semenii lor (colegii lor mai mari/mici), altfel spus, faţă de viaţă; - formarea cititorului conştient.

Pentru cadrele didactice: - abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educaţional, care să motiveze elevii în procesul instructiv-educativ BIBLIOTECA ŞI MUZEUL - conştientizarea bibliotecarilor şi muzeologilor, cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea elevilor FAMILIA ŞI ALŢI FACTORI DIN COMUNITATE: - creşterea implicării părinţilor şi a altor reprezentanţi ai comunităţii locale în crearea unui mediu sigur şi sănătos de educaţie.

Anul școlar 2008-2009 • - noiembrie, 2008 - Săptămâna Educaţiei Globale – vizionarea piesei de teatru „Profu’ de franceză”, de către elevii claselor de liceu şi de S.A.M. – IX- XII, însoţiţi de profesorii lor; • - decembrie, 2008 - Ziua Naţională a României - program artistic - "Unire-n cuget şi simţiri"; referate având ca temă "Marea Unire"; expoziţie de desene şi carte tematică; Sărbătorile de Iarnă – „În jurul bradului de Crăciun”: program artistic – „Naşterea 338

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

•

•

•

•

Domnului”, prezentare de eseuri pe tema “Sărbătorile de iarnă şi obiceiuri specifice, la români”; diverse activităţi, desfăşurate în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, Piteşti; - ianuarie, 2009 - Naşterea poetului Mihai Eminescu – program artistic: „Eminescu, la ceas aniversar…” expoziţii de desene şi carte tematică; activităţi desfăşurate în colaborare cu Biblioteca şcolii şi Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, Piteşti; Unirea Principatelor Române - program artistic: „Mica Unire” - „ măreţ şi nobil act naţional”, prezentare Power Point "Alexandru Ioan Cuza - domn al Unirii", sceneta "Moş Ioan Roată şi Unirea"; expoziţii de carte tematică.

- martie, 2009 - "8 Martie - Ziua Frumuseţii, Luna Primăverii": - program artistic, programe interactive: program artistic - "8 Martie - Ziua Frumuseţii, Luna Primăverii" expoziţie de desene;Proiectul educativ de promovare a lecturii, « Cartea – Nemurirea sufletului », în cadrul parteneriatului educaţional, « Împreună, pentru educaţie ! » :« Ce ştim despre Caragiale ? Viaţa şi opera lui », « Caricatură şi tipuri de comic în opera lui Caragiale » - diverse activităţi coordonate de prof. Voinea Maria- profesor de limba şi literatura română şi de bibliotecarul şcolii, Pandele Mariana (s-au prezentat date biobibliografice, referitoare la scriitorul I.L.Caragiale, s-au reprodus scene şi fragmente din diverse opere literare ilustrative, în ceea ce priveşte tipurile de comic existente în opera lui Caragiale şi s-a vizionat piesa « O scrisoare pierdută », la Teatrul « Al. Davila », din Piteşti - elevii claselor de liceu şi S.A.M. – IX – XI; - aprilie, 2009- Vizită la Muzeul Judeţean Argeş, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului – sesiune de referate realizate de elevii claselor a XI-a A şi a XII-a B, pe tema « Pământul – Planeta tuturor » ; vizită la Biblioteca Judeţeană « Dinicu Golescu » : Lansare de carte - lansarea volumului autobiografic, intitulat „Condamnat la moarte”, scris de Dumitru Stoian ; realizarea unui stand (clasele a IX-a A, a X-a D, a XI-a A) la Simfonia lalelelor (10-12 aprilie, 2009) – ediţia a XXXII-a- "Expoziţia primăverii"; - mai, 2009- Vizionarea dramatizării romanului „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu – Teatrul „Al. Davila”, din Piteşti;Vizită la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - Goleşti, în cadrul parteneriatului educaţional “ Împreună, pentru educaţie!”; Zilele Liceului14,15,16 mai 2009 - activităţi diverse, desfăşurate pe baza unui program special; lansarea revistei liceului, „ Gaşca de la 2”.

Anul şcolar 2009-2010

339

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA • •

martie, 2010 - "8 Martie - Ziua Frumuseţii, Luna Primăverii": - program artistic (dansuri populare argeşene); - 15 martie-15 aprilie – „LUNA PĂDURII” – participarea, în cadrul campaniei de informare şi de conştientizare, întreprinsă la Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu – Argeş, cu un program cultural-artistic, informativ (prezentarea unui colaj de desene tematice, aparţinând elevilor Ispas George Mihăiţă – cls. a XI-a D şi Popa Eduard – cls. a XII- a A, prezentarea unor materiale informative – Power Point, prezentarea unei suite de dansuri argeşene);

•

- 26 mai, 2010 – participarea, în cadrul proiectului educaţional „Educaţia, la îndemâna tuturor!”

Anul şcolar 2010-2011 • - septembrie-noiembrie – „Toamna, în ochi de copil” (eseuri, poezii, colaje) : natura, în anotimpul toamna, oglindită în opere literare, picturi – expoziţie de compoziţii literare proprii şi de lucrări plastice, la panoul Comisiei Diriginţilor; • - decembrie, 2010 – serbarea de Crăciun – „În jurul bradului de Crăciun”- program cultural, artistic ( împodobirea bradului de Crăciun, interpretare de colinde, prezentare de obiceiuri specifice sărbătorii Naşterii Domnului şi Anului Nou, cântece şi dansuri folclorice);

• • • •

- ianuarie, 2011 - program artistic: „Mihai Eminescu, poet naţional şi universal, la ceas aniversar…” expoziţie de carte şi lucrări plastice tematice; activităţi organizate şi desfăşurate în colaborare cu biblioteca şcolii; - februarie, 2011 - program artistic, organizat cu prilejul „Săbătorii iubirii” „Dragobetele sărută fetele”: prezentare de obiceiuri specifice sărbătorii, căntece şi dansuri folclorice; - martie, 2011 – Ziua Internaţională a Apei - program artistic, organizat şi desfăşurat cu prilejul zilei de 8 martie – „Ziua femeii”- "8 Martie - Ziua Frumuseţii, Luna Primăverii“: poezii, cântece şi dansuri populare; - martie, 2011 – program cultural-informativ, organizat şi desfăşurat în colaborare cu profesori şi elevi ai liceelor partenere, I.C.M. Dacia, Piteşti şi Grup Şcolar Ştefăneşti, 340

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

•

• •

activitate desfăşurată în cadrul parteneriatului educaţional „Împreună, pentru educaţie!”; - aprilie, 2011 – Ziua Mondială a Sănătăţii – prezentarea proiectului multilateral „I feel good”, în cadrul parteneriatului educaţional „Împreună, pentru educaţie!”; program cultural-informativ, organizat şi desfăşurat în colaborare cu profesori şi elevi ai liceelor partenere, I.C.M. Dacia, Piteşti şi Grup Şcolar Ştefăneşti; - promovare de tinere talente, prin coordonarea şi participarea elevilor Ispas George Mihăiţă (XII D), Anton Mădălina (XII A) şi Tudor Roxana (XI C) la vernisajul „Virtuţile formei”, organizat la Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu – Argeş; - promovarea tinerelor talente, prin coordonarea şi participarea elevilor Măcinoi Ana Maria (XII D), Ispas George Mihăiţă (XII D), şi Anton Mădălina (XII A) la simpozionul naţional, organizat la Colegiul Naţional „Zinca Golescu”, din Piteşti.

Anul şcolar 2011-2012 • - noiembrie, 2011 – participarea, în juriu, la Balul Bobocilor 2011 şi coordonarea momentului folcloric, din programul artistic al evenimentului;

•

• •

- decembrie, 2011 – serbarea de Crăciun – „În jurul bradului de Crăciun”- program cultural, artistic ( împodobirea bradului de Crăciun, interpretare de colinde, prezentare de obiceiuri specifice sărbătorii Naşterii Domnului şi Anului Nou, cântece şi dansuri folclorice); - ianuarie, 2012- program cultural-artistic: „Mihai Eminescu, poet naţional şi universal, la ceas aniversar…” expoziţie de carte şi lucrări plastice tematice; activităţi organizate şi desfăşurate în colaborare cu biblioteca şcolii; - martie, 2012 - "8 Martie - Ziua Frumuseţii, Luna Primăverii": - program artistic (dansuri populare argeşene).

Anul şcolar 2012 - 2013 • Parteneriatul educaţional „Redescoperirea şi promovarea folclorului argeşean” (partener – Casa de Cultură a Sindicatelor din Piteşti) ; • Proiectul educaţional „Cartea, comoară de înţelepciune” (partener - Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, din Piteşti); • Proiectul educativ de promovare a lecturii „Clubul de lectură Magicienii cărţilor” (activităţi de cenaclu literar); • Cercul de folclor „Floare de colţ” ; • Revista liceului, „Floare de stâncă”; • participarea la spectacolul concurs: „Dragobetele - Sărbătoarea dragostei la români”(suită de dansuri populare moldoveneşti şi argeşene)

341

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA •

Derularea proiectului de parteneriat şcolar multilateral Comenius “Learning through having fun and creativity” (2012-2014).

SĂ NE CUNOAŞTEM PATRIA PROIECT DE EXCURSIE Profesor învățământ primar ZOFOTĂ MARIA-DANIELA Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava DATA ŞI DURATA EXCURSIEI: 5 - 6 IUNIE 2014 TEMA: SĂ NE CUNOAŞTEM PATRIA …

ITINERARUL EXCURSIEI: Suceava - Cetatea Neamţului-Mănăstirea Neamţulu Mănăstirea Sihăstria- Casa memorială Ion Creangă-Humuleşti - Muzeul de măşti de la Târpeşti - Casa memorială „Dumitru Almaş”-Piatra Neamţ - Tabăra ArtEd Durău - Suceava.

TIPUL EXCURSIEI: excursie tematică ARGUMENT: Calitatea sporită a mediului, reflectată în peisaje bine conservate şi în absenţa poluării factorilor de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie, faună) la care se adaugă obiectivele turistice istorice, tradiţiile şi elementele de folclor românesc, constituie elemente a căror atractivitate turistică a sporit considerabil în ultimele decenii. Motivele care au determinat alegerea acestui proiect sunt:  nevoia informării corecte a elevilor cu privire la dezvoltarea şi promovarea durabilă a turismului;  responsabilizarea elevilor privind conservarea destinaţiilor turistice;  conştientizarea necesităţii protejării naturii şi a mediului ambiant;  formarea unor capacităţi cognitive interdisciplinare prin îmbinarea noţiunilor de istorie, literatură, religie,geografie, biologie, muzică, sculptură cu specificul cadrului natural şi cu regiunile străbătute.  Stabilirea unor relaţii de prietenie cu elevii din alte şcoli.  Stimularea schimbului de informaţii între elevi în ceea ce priveşte potenţialul socio-economic al diferitor regiuni ale ţării şi modul în care acesta se potriveşte aşteptărilor.

342

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA GRUPUL ŢINTĂ Direct:  Proiectul se adresează în primul rând celor 29 de elevi participanţi la această excursie, elevi din clasa a IV- a B, Şcoala Gimnazială Nr. 4 Suceava.

Indirect:

 Proiectul se adresează tuturor elevilor Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Suceava, care pot profita de informaţii şi fotografii/imagini video în cadrul diseminării proiectului.

OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiective generale: A. Informativ: Dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea noţiunilor de geografie, biologie, istorie, literatură, religie, muzică, sculptură cu specificul cadrului natural şi cu regiunile străbătute.

B. Educativ:  Cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra frumuseţilor fizice, economice, religioase ale teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de istorie ale trecutului şi prezentului poporului român.  Formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului şi cultivare a unei educaţii ecologice.

Obiective specifice: a) Cognitive:  Să se informeze asupra itinerariului şi obiectivelor propuse pentru vizitare;  Să analizeze aspectele geografice, biologice, etnografice şi folclorice de pe parcursul excursiei;  Să comunice fondul general al cunoştinţelor privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa principalelor monumente istorice şi culturale studiate în cadrul orelor de consiliere şi orientare şcolară, istorie, religie şi literatură;  Să valorifice intra şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor dobândite prin realizarea unor eseuri care vor fi afişate pe panourile şcolii  Afectiv-atitudinale:  Să recunoască şi să aprecieze morala creştină românească, frumuseţile florei şi faunei zonei vizitate;  Să sesizeze frumuseţile patriei reflectate în pictură, sculptură şi literatură şi să le surprindă în fotografii;  Să rememoreze la faţa locului istoria patriei în strânsă legătură cu cadrul natural.  Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice, religioase, folclorice, etnografice, ale mediului înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor al ţării.  să îşi găsească interesele comune cu elevii de aceeaşi vârstă cu ei  să realizeze activităţile specifice propuse de proiect (scrisori, felicitări, pliante, program artistic)  să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei  să dovedească comportament asertiv  să împărtăşească date din experienţa personală 343

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA b) Psihomotorii:  Să selecteze şi să realizeze un CD cu imagini din natură şi din obiectivele turistice vizitate;  Să aplice în practică noţiuni de educaţie ecologică învăţate în şcoală.  Să –şi dezvolte spiritul de echipă în cadrul concursurilor între şcoli ce vor fi organizate.

Resurse : resurse materiale: fonduri proprii resurse umane implicate: cadre didactice, elevi, părinţi Pregătirea excursiei Anunţarea excursiei: Cu cel puţin o lună înainte de data efectuării ei, este anunţată excursia pe care o vor face elevii în judeţul Neamţ.

Pregătirea elevilor pentru această excursie se face în cadrul unei lecţii sau într-o şedinţă specială de instructaj, cu care ocazie profesorii responsabili arată scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai importante. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea desfăşurată (caietele de notiţe, creioane, pixuri, stilouri), pentru cazarea pentru o noapte la tabăra ArtEd .

Elevii vor fi însoţiţi de 3 cadre didactice. Se stabileşte mijlocul de transport – autocarul – preţul biletelor, banii necesari pentru cazare, pentru vizitarea monumentelor de cultură, pentru mici cheltuieli şi pentru hrană. Profesorii şi elevii, pe baza hărţii fizice a României, fac cu ajutorul semnelor convenţionale, descrierea generală a traseului, localizează în cadrul hărţii patriei monumentele istorice vizate, precizează formele de relief, oraşele şi localităţile de rezonanţă istorică, dar şi economico-administrativă şi delimitează itinerarul excursiei: Suceava - Cetatea Neamţului - Mănăstirea Neamţului - Mănăstirea Secu- Casa memorială „Ion Creangă”-Humuleşti - Muzeul de măşti de la Târpeşti, Casa memorială „Dumitru Almaş”Piatra Neamţ - Suceava.

Elevii sunt împărţiţi, după înclinaţiile pe care le au, dar şi după preferinţele lor, în cinci grupe, fiecăreia dintre echipe repartizându-i-se să observe şi să noteze, pe lângă cunoştinţele de istorie şi informaţiile referitoare la: 1. Frumuseţile naturii; 2. Etnografie şi folclor; 3. Obiceiuri şi tradiţii româneşti; 4. Literatură, folclor, muzică; 5. Credinţe religioase, morala creştină românească.

Folosindu-se albume, vederi, profesorul trezeşte curiozitatea, interesul pentru a lua contact direct cu frumuseţile naturii, cu valorile monumentelor istorice din această parte a ţării.

Se aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în cadrul unei activităţi de diseminare.

1.

EVALUARE PROIECT 1. Evaluare iniţială În urma centralizării rezultatelor unui sondaj de opinie în rândul elevilor din clasele gimnaziale s-a observat interesul acestora, cât şi a părinţilor, în realizarea acestui proiect. Elevii au fost împărţiţi după înclinaţiile pe care le au, dar şi după preferinţele lor, în 5 grupe. Fiecare grupă şi-a realizat propriul plan de informare folosind internetul, dar şi cărţi, reviste, manualele şcolare de specialitate cu privire la obiectivele propuse în desfăşurarea excursiei.

344

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA 2. Evaluarea periodică.

Fiecare grupă selecţionată (5 grupe a câte 6 elevi) şi-au pregătit şi prezentat informări cu privire la:  Frumuseţile patriei;  Etnografie şi folclor;  Obiceiuri şi tradiţii româneşti;  Literatură şi muzică;  Credinţe religioase, morala creştină românească.

După fiecare etapă importantă a derulării proiectului se va urmări realizarea următorilor indicatori:  Respectarea termenelor, sarcinilor şi bugetului propus;  Atingerea obiectivelor până la momentul respectiv;  Impactul asupra grupului ţintă (număr de participanţi);  Activităţi planificate şi activităţi realizate;  Modificări de plan;  Probleme întâlnite şi rezolvarea lor.

3. Evaluarea finală Se va realiza la sfârşitul fiecărei etape a proiectului şi la sfârşitul proiectului.

La finalul proiectului ne propunem:  Realizarea de albume foto, CD, casete video cu obiectivele vizitate şi importanţa acestora;  Realizarea unui buletin informativ ce va cuprinde realizările şi paşii urmaţi în proiect;  Realizarea unui concurs de eseuri  Organizarea unui concurs de fotografii pe diferite teme: istorie, biologie, religie; Realizarea unor şedinţe de informare a elevilor cu privire la importanţa obiectivelor vizitate şi prezentarea lor în cadrul unui filmuleţ realizat pe suport electronic.

345