Memoria vie a satului transilvanean
ThE N EThN ATIONA L „RO OGRAPh MUL I US V C PARk UIA”
PARCUL NAȚIONAL ETNOGRAFIC „ROMULUS VUIA”
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, înfiinţat la iniţiativa Ministerului Artelor. The Ethnographic Museum of Transylvania is the first ethnographic museum in Romania, built at the initiative of the Ministry of Arts. Planul tematic al Parcului Naţional Etnografic (secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei), cu o suprafaţă iniţială de 75 de hectare, a fost elaborat în anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, primul director al muzeului. The thematic plan of the National Ethnographic Park (outdoor section of the Ethnographic Museum of Transylvania), initially having an area of 75 hectares, was developed in 1929 by the professor Romulus Vuia, the first director of the museum.
În prezent, parcul se întinde pe o suprafaţă de 16 hectare, într-o structură care include două sectoare care sugerează un sat tradițional răsfirat: I. Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti II. Tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară Nowadays, the park covers an area of 16 hectares, in a structure that includes two sectors: I. Technical installations and workshops II. Types of households and folk architecture monuments, according to their origin.
Gospodăriile zonale ţărăneşti sunt reprezentative pentru zonele etnografice distincte din Transilvania secolelor XVII-XX: Maramureş, Oaş, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocănimea Munţilor Apuseni, Depresiunea Călăţele, Bran, Bistriţa, Secuime şi Gurghiu. Selectate riguros, în urma unor îndelungate campanii de cercetare, de către trei generaţii de muzeografi etnografi, atât casele cât şi construcţiile economice anexe, echipate cu întregul inventar gospodăresc necesar, se numără printre cele mai vechi şi mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic naţional. The regional peasant households are representative for different ethnographic regions of Transylvania (XVII-XX centuries): Maramures, Oas, Nasaud, Transylvania Plain, Zarand, Alba Vineyard, Mocănimea of the Apuseni Mountains, Calatele Basin, Bran, Bistrita, Secuime and Gurghiu. Rigorously selected, after a long research campaign by three generations of ethnographic curators, both the homes and the related economic constructions, equipped with all necessary household inventory, are among the oldest and most valuable architectural monuments of the national ethnographic heritage.
Bisericile de lemn din Transilvania erau caracteristice satelor româneşti de rit ortodox sau greco-catolic. Ele erau construite prin efortul comunităţilor şi reflectau – prin dimensiuni, grad de ornamentare şi calitatea picturii – situaţia demografică şi economică a acestora. The wooden churches from Transylvania were characteristic to the Orthodox or the Greek Catholic Romanian villages. They were built through the effort of the communities and reflect - through size, degree of ornamentation and the quality of the painting - their demographic and economic situation.
Una din atracţiile Parcului şi una din cele mai frumoase biserici de lemn din Transilvania este Biserica din CizerSălaj, construită în 1773 de Nicola Ursu, cunoscut sub numele de Horea, unul din conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784 (Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan). One of the attractions of the park and one of the most beautiful wooden churches of Transylvania is the Church of Cizer - Salaj, built in 1773 by Nicola Ursu, known as Horea, one of the leaders of the 1784 peasant rebellion (Horea’s, Closca’s and Crisan’s rebellion).
Instalaţiile tehnice şi atelierele meşteşugăreşti ilustrează tehnicile şi meşteşugurile folosite de ţăranii din satele transilvănene în sec. XVIII-XX, de la obţinerea aurului, confecţionarea roţilor de car şi a vaselor de lemn pe care moţii le dădeau la schimb pe cereale, în zonele de câmpie, până la măcinarea cerealelor şi obţinerea uleiului comestibil. Technical installations and workshops show the crafts and the techniques used by the Transylvanian peasants between the XVIIIth – XXth centuries for obtaining gold, making cart wheels and wooden vessels, which the “motii” gave in exchange for cereals in the plains, to the grinding of grain and the obtaining of edible oil.
Primăria municipiului Cluj-Napoca Strada Moților, Nr. 3, Cluj-Napoca Telefon: 0264 452 244 Fax: 0264 450 090 E-mail: office@visitcluj.ro www.primariaclujnapoca.ro www.visitcluj.ro
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 111 409 E-mail: info@mdrt.ro www.mdrt.ro
Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 0372 144 000 Fax: 0372 144 001
Legendă fotografii: imaginile au fost realizate în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. LA PAS PRIN ORAȘUL COMOARĂ, CLUJ-NAPOCA Primăria municipiului Cluj-Napoca, Septembrie 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Copyright Primăria municipiului Cluj-Napoca 2011