Cluj-Napoca 2020, Capitală Culturală Europeană - oraș candidat Cluj-Napoca 2020, Capitale Culturelle Européenne – ville candidate
CE NT RU L ISTORIC AL MUN ICIPIU LU I CLUJ-NAPO CA
Palate
Les Palais
Palais Palate Palate Les Palais Palate Palate Les Palais
Palatul Bánffy (P-ţa Unirii, nr. 30) Construit în perioada 1774-1785, la comanda contelui György Bánffy, viitorul guvernator al Transilvaniei, este primul şi cel mai frumos edificiu laic baroc din Transilvania, ultima lucrare a arhitectului german J.E. Blaumann. Un efect vizual unic este dat de scenografia şirului de statuete cu subiect mitologic de pe frontispiciu, între care, situat central, se află blazonul familiei Bánffy. Palatul a avut numeroşi oaspeţi de seamă, de la împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina până la penultimul împărat al imperiului austro-ungar, Franz Josef, şi împărăteasa Sissi. De asemenea, compozitorul Franz Liszt a susţinut o serie de concerte în sălile palatului. De o jumătate de secol, aici este sediul Muzeului de Artă din Cluj. Le palais Bánffy (Place Unirii nº 30) Construit dans les années 1774-1785 pour le comte György Bánffy, le futur gouverneur de la Transylvanie, le palais qui porte son nom est le premier et le plus bel édifice laïque en style baroque de Transylvanie. Le palais représente la dernière œuvre de l’architecte allemand J.E. Blaumann. La scénographie des statues du frontispice, figurant des sujets mythologiques entourant, dans la partie centrale, les armes de la famille Bánffy, offre un effet visuel unique. Le palais a reçu des hôtes notables, depuis l’empereur Francisc Ier et l’impératrice Carolina et jusqu’à l’avantdernier empereur de l’Empire austro-hongrois, Franz Josef, et l’impératrice Sissi. Le compositeur Franz Liszt a donné plusieurs concerts dans les salles du palais. Depuis plus d’un demi-siècle, ici a son siège le Musée d’Art de Cluj.
Palatele Statusului romano-catolic (str. Iuliu Maniu, nr. 1-6) Construite în perioada sistematizării oraşului şi a reamenajării pieţei centrale, clădirile „gemene” marchează accesul înspre actuala stradă Iuliu Maniu, supranumită „strada în oglindă”, datorită simetriei aproape perfecte. Finalizate în 1899, avându-l ca arhitect pe Alpár Ignác, cele două palate aveau la parter cele mai luxoase spaţii comerciale din oraş, încadrate între Palatul Bánffy şi casa Wolphard–Kakas, cele mai de seamă monumente de arhitectură laică ale renaşterii şi barocului transilvănean. Faţadele de influenţă neo-barocă marchează silueta oraşului prin impunătoarele cupole, decorate cu măşti groteşti şi ghirlande florale.
Les palais de l’Église catholique (rue Iuliu Maniu, nos 1-6) Elevées à l’occasion des grands travaux de systématisation de la ville, qui ont compris un profond réaménagement de la place centrale, les constructions «jumelles» marquent l’accès vers l’actuelle rue Iuliu Maniu, surnommée «la rue en miroir» grâce à la symétrie presque parfaite de ces bâtiments. Construits en 1899 d’après les plans de l’architecte Alpár Ignác, les deux palais abritaient au rez-de-chaussée les magasins les plus luxueux de la ville, depuis le Palais Bánffy jusqu’à la maison Wolphard-Kakas, ces deux plus importants monuments d’architecture laïque de la Renaissance et du baroque de Transylvanie. Les façades, en style néobaroque, marquent le ciel de la ville de leurs coupoles imposantes, décorées de masques grotesques et de guirlandes de fleurs.
Palatul Széki (str. Regele Ferdinand, nr. 37) Construit în 1893 după planurile arhitectului Pecz Samu, maestrul neogoticului maghiar, a aparţinut profesorului Széki Tibor, rector al universităţii maghiare în anii 1933-1934 şi cel mai important farmacist al vremii, care a studiat la Berlin cu elevul lui Adolf von Baeyer, câştigătorul premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. Silueta inconfundabilă a clădirii ridicate pe malul Someşului întrun stil eclectic neogotic, sobru, echilibrat şi elegant, adăpostea pe colţ farmacia numită Matia Corvinul, al cărei laborator era legat direct de apartamentul proprietarului printr-o scară metalică în spirală. Farmacia care încă funcţionează la parter păstrează mobilierul neogotic şi decoraţiuni din vechea spiţerie. Le palais Széki (rue Regele Ferdinand nº 37) Construit en 1893 d’après les plans de l’architecte Pecz Samu, le maître incontesté du néobaroque hongrois, l’hôtel était la propriété du professeur Széki Tibor, recteur de l’université hongroise entre 1933-1934 et le plus important pharmacien de l’époque, qui avait fait ses études à Berlin avec l’élève d’Adolf von Baeyer, lauréat du prix Nobel de chimie en 1905. La silhouette unique du bâtiment qui se dresse au bord de la rivière, construite dans un style éclectique néogothique, sobre, équilibré et élégant, abritait au coin la pharmacie Matthias Corvin, et un laboratoire qui communiquait avec l’appartement du propriétaire par un escalier métallique en colimaçon. La pharmacie, qui fonctionne encore au rez-de-chaussée, conserve les meubles néogothiques d’origine et les décorations de l’ancienne boutique.
Palatul Elian (str. Horea, nr. 2) Construit în anul 1891, la comanda unui important negustor de vinuri clujean, Viktor Elian, palatul este situat pe malul Someşului şi are un discret aer parizian, eclectic, cu elemente de inspiraţie renascentistă şi barocă. Alături va fi ridicat în 1910 Palatul Urania, în acelaşi stil care poartă amprenta secessionului austriac. Se spune că a fost construit de unul din realizatorii de filme care s-a afirmat în acea perioadă, Udvari András, pentru a face un capriciu amantei sale. Cortina filmului mut a fost însă ridicată la Cluj de Jenö Janovics, directorul Teatrului Maghiar de Stat, odată cu deschiderea în 1906 a unui studio de film şi teatru numit Cercul Teatral, unde se proiectau filme aduse de la Societatea Teatrală Urania din Budapesta. Le palais Elian (rue Horea nº 2) Construit en 1891 sur les ordres d’un important marchand de vin, Viktor Elian, le palais se trouve au bord de la rivière, et il a un air parisien et éclectique, avec des éléments d’inspiration Renaissance et baroque. Dans le voisinage sera construit en 1910 le palais Urania, dans ce même style Sécession autrichien. Il aurait été bâti, selon la rumeur, par un réalisateur de film à la mode, Udvari András, pour satisfaire un caprice de sa maîtresse. Mais c’est Jenö Janovics, le directeur du Théâtre Publique Hongrois, qui a ouvert pour la première fois le rideau du film muet à Cluj, à l’occasion de l’inauguration, en 1906, d’un studio de film et de théâtre appelé le Cercle du Théâtre, où étaient projetés les pellicules de la Société Théâtrale Urania de Budapest.
Palatul Berde (str. Horea, nr. 1) Era numit şi Palatul Benig, după numele comanditarului său, Benigni Samuel, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, un respectat măcelar al urbei. Clădirea impunătoare, cu turle zvelte şi aspect eclectic, cu influenţe neoclasice şi baroce, completează şi echilibrează peisajul urban de excepţie constituit prin ridicarea a patru palate, aproape simultan, la sfârşitul sec. al XIX-lea, în stil secession. Alături va fi construit Hotelul Astoria, unul din cele mai renumite hoteluri ale oraşului, în prezent sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj. Le palais Berde (rue Horea nº 1) Ce palais s’appelait jadis l’Hôtel Benig, du nom de son premier propriétaire, Benigni Samuel, le vice-président de la Chambre de Commerce et d’Industrie de Cluj, un maître boucher respecté de la ville. La construction imposante, avec ses minces coupoles et son aspect éclectique qui mélange les influences néoclassiques et baroques, complète et donne de l’équilibre à cette partie exceptionnelle de la ville, constituée de quatre palais de style Sécession élevés presque simultanément à la fin du XIXe siècle. A côté se trouve l’Hôtel Astoria, l’un des hôtels les plus renommés de la ville, qui abrite de nos jours la Chambre de Commerce et d’Industrie de Cluj.
Palatul Babos (P-ţa Mihai Viteazul, nr. 1) Construit în anii 1890, edificiul face parte din complexul arhitectural de pe malul Someşului, care include şi palatele Széki, Berde şi Elian. Numit după primul său proprietar, Babos Sandor, palatul atrage privirile trecătorilor prin statura sa impozantă care domină Piaţa Mihai Viteazu de mai bine de un secol. Stilul său eclectic cu accente neobaroce aminteşte de clădirea hotelului New York (ulterior Continental), proiectat de Pakei Lajos, singurul architect clujean ce a putut concura cu arhitecţii vienezi şi budapestani ai vremii. După inaugurare, spaţiile comerciale de la parter au fost ocupate de primul mare magazin şi depozit de maşini de cusut şi biciclete, iar la etajul doi al palatului a funcţionat până în 1944 o breaslă artistică ardeleană. Le palais Babos (Place Mihai Viteazu nº 1) Élevé dans les années 1890, l’édifice fait partie du complexe architectural qui se trouve au bord du Somes et qui comprend en outre les palais Széki, Berde et Elian. Nommé d’après son premier propriétaire, Babos Sandor, le palais attire le regard des passants par sa stature imposante, qui domine la Place Mihai Viteazul depuis plus d’un siècle. Son style éclectique, avec des accents néobaroques, rappelle l’Hôtel New York (devenu plus tard l’Hôtel Continental), dessiné par Pákei Lajos, le seul architecte de Cluj qui rivalisait avec les architectes viennois et budapestois de l’époque. Après leur inauguration, les espaces commerciaux qui se trouvaient au rez-de-chaussée ont abrité le premier grand magasin et dépôt de machines à coudre et de vélos de la ville, alors qu’au deuxième étage du palais avait son siège jusqu’en 1944 une corporation artistique transylvaine.
Palatul Teleki (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 7) Construit în perioada 1790-1795 după planurile arhitectului vienez Joseph Leder (care a colaborat şi la construcţia Castelului Bánffy de la Bonţida), palatul aparţine barocului târziu, cu elemente de clasicism. Succesiunea de pilaştri prevăzuţi cu capiteluri lucrate cu mare măiestrie îi conferă unicitate în peisajul arhitectural clujean. Deţinut iniţial de familia contelui Teleki, intelectual rafinat şi important demnitar local, comisar regal şi comite de Dăbâca, palatul a fost ulterior preluat de Biserica romano-catolică, urmând ca în perioada comunistă să fie naţionalizat şi să găzduiască un internat. În prezent adăposteşte Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”. Le palais Teleki (rue Mihail Kogălniceanu nº 7) Construit dans les années 1790-1795 d’après les plans de l’architecte d’origine viennoise, Joseph Leder (qui a collaboré également à la construction du Château Bánffy de Bonțida), le palais appartient au baroque tardif, avec des éléments classiques. La succession de pilastres à chapiteaux, sculptés d’une main de maître, confère au palais son caractère unique dans le paysage architectural de Cluj. Au départ la propriété de la famille du comte Teleki, intellectuel raffiné et grand notable de la ville, commissaire royal et gouverneur du comté de Dăbâca, le palais est passé ensuite dans la propriété de l’Église catholique; nationalisé pendant le régime communiste, il fut transformé en pensionnat. A présent, il abrite la Salle de lecture de la Bibliothèque départementale «Octavian Goga».
Palatul Toldalagy-Korda (str. I.C. Brătianu, nr. 14) Construit între anii 1803-1809 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, palatul reprezintă una din cele mai frumoase clădiri ale oraşului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Deasupra balconului susţinut de două coloane ionice se află blazoanele nobiliare ale comanditarilor, contele László Toldalagy şi soţia sa, Anna Korda. Întrucât cei doi soţi nu au avut urmaşi, prin căsătoria moştenitoarei, Kata Bethlen, palatul a trecut în proprietatea familiei Bánffy. Între anii 1919-1925 a locuit aici compozitorul Gheorghe Dima, iar în prezent aici funcţionează direcţia administrativă a Universitaţii “Babeş-Bolyai”. Le palais Toldalagy-Korda (rue I.C. Brătianu nº 14) Bâti entre les années 1803-1809 d’après les plans de l’architecte italien Carlo Justi, le palais représente une des plus belles constructions de la ville, appartenant à la période de transition entre le baroque et le classicisme. Au-dessus du balcon soutenu par deux colonnes ioniques on peut voir les armes des commanditaires, le comte László Toldalagy et son épouse, Anne Korda. Les époux n’ayant pas eu de descendants, par le mariage de l’héritière Kata Bethlen, le palais est passé dans la propriété de la famille Bánffy. Pendant les années 1919-1925, dans ce palais a habité le compositeur Gheorghe Dima, et de nos jours s’y trouve les services administratifs de l’Université «Babeș-Bolyai».
Palatul Sebestyen (str. Universităţii, nr. 3) Numit după comanditarul său, un important antreprenor local, este o clădire monumentală, construită în anii 1900, în stil secession. După electrificarea centrului oraşului, în 1906, la parter a fost inaugurat primul cinematograf cu sediu propriu din Cluj, numit Apollo (astăzi Cinematograful Arta). Ansamblul arhitectural realizat odată cu dezvoltarea şi sistematizarea oraşului include şi Palatul Prima (sediul primei societăţi de asigurare şi ulterior librăria universităţii) şi Hotelul New-York (ulterior Continental). Opera arhitectului urbanist al oraşului, Pákei Lajos, hotelul construit în stil eclectic, bogat ornamentat şi cu interioare luxoase, a găzduit numeroase personalităţi, iar cafeneaua de la parter a fost timp de un secol centrul literar şi artistic al oraşului. Le palais Sebestyen (rue Universităţii nº 3) Portant le nom de son commanditaire, un important entrepreneur local, le palais est une construction monumentale de style Sécession, érigée dans les années 1900. Après l’installation du réseau d’électricité à Cluj, en 1906, le rez-dechaussée du palais a hébergé le premier cinéma permanent de la ville, le cinéma Apollo (aujourd’hui Arta). L’ensemble architectural, qui a vu le jour après la grande systématisation de la ville, comprend en outre le Palais Prima (siège de la première société d’assurances et, plus tard, de la librairie universitaire) et l’Hôtel New York (aujourd’hui Continental). L’œuvre de l’architecte en chef de la ville, Pákei Lajos, l’hôtel est un bâtiment de style éclectique, richement décoré, aux intérieurs luxueux; il a accueilli de nombreuses personnalités, et le café du rez-de-chaussée a représenté pendant un siècle le centre de la vie littéraire et artistique de la ville.
17 16 18 19 15 13 14
21 20
12
22 23
1 2 3 10 11
9 8
7
1. Palatul Wass/Le palais Wass 2. Palatul Bánffy/Le palais Bánffy 3. Palatele Statusului romanocatolic/Les palais de l’Église catholique 4. Palatul vechii Primării/Le palais de l’ancien Hôtel de Ville 5. Palatul Prima/Le palais Prima 6. Palatul Sebestyen/ Le palais Sebestyen 7. Palatul Bornemisza/ Le palais Bornemisza 8. Palatul Rhédey/Le palais Rhédey 9. Palatul Jósika/Le palais Jósika 10. Palatul Reduta/Le palais de la Redoute 11. Palatul Primăriei/Le palais de l’Hôtel de Ville 12. Palatul Mikes/Le palais Mikes 13. Palatul Telefoanelor/ Le palais des Télécommunications
5 6
24
4
26
25
27
14. Palatul Poştei/Le palais de la Poste 15. Palatul Széki/Le palais Széki 16. Palatul Berde/Le palais Berde 17. Palatul Urania/Le palais Urania 18. Palatul Elian/Le palais Elian 19. Palatul Babos/Le palais Babos 20. Palatul Prefecturii/Le palais de la Préfecture 21. Palatul Regionalei Căilor Ferate/ Le palais des Chemins de Fer 22. Palatul Mitropoliei Ortodoxe/ Le palais Métropolitain Orthodoxe 23. Palatul de FinanţeLe palais des Finances 24. Palatul de Justiţie/Le palais de Justice 25. Palatul Beldi/Le palais Beldi 26. Palatul Toldalagy-Korda/ Le palais Toldalagy-Kord 27. Palatul Teleki/Le palais Teleki
Primăria municipiului Cluj-Napoca Strada Moților, nr. 3, Cluj-Napoca Telefon: 0264 452 244 Fax: 0264 450 090 E-mail: office@visitcluj.ro www.primariaclujnapoca.ro www.visitcluj.ro
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 Strada Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 111 409 E-mail: info@mdrt.ro www.mdrt.ro
Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 0372 144 000 Fax: 0372 144 001
Legendă fotografii: imaginile au fost realizate în Cluj-Napoca Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. LA PAS PRIN ORAȘUL COMOARĂ, CLUJ-NAPOCA Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ianuarie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Copyright Primăria municipiului Cluj-Napoca