Prezentare toamna

Opaeţ Olga, învăţătoare de clasele primare la şcoala de cultură generalăde gradele I-III, Iordăneşti, Hliboca

Este anotimpul care face legătura între vară şi iarnă.

Lunile anotimpului toamna sunt:

Septembrie - Rapciune Octombrie - Brumarel Noiembrie - Brumar

Frunzele copacilor ﾃｮngﾄネbenesc...

... şi cad legănându-se spre pământ.

Zilele devin din ce în ce mai scurte şi mai răcoroase, iar nopţile mai lungi şi friguroase.

Vântul este din ce În ce mai puternic...

...ploile sunt reci Ĺ&#x;i dese‌

‌ cade bruma.

În fiecare început de toamnă, când ziua se zoreşte spre asfinţit, văzduhul răsună de larma voioasă a rândunelelor, cocorilor, berzelor... Se pregătesc să migreze departe, departe, acolo unde-i cald şi bine...

Veveriţele şi alte animale sălbatice, îşi adună provizii pentru iarnă.

Toamna este anotimpul recoltelor bogate...

... când constatăm cât de generoasă poate fi natura...

... dar Ĺ&#x;i cât de harnici au fost truditorii satelor.

Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria pentru fructele pământului amestecată cu melancolia pentru vremea mohorâtă.

În fiecare toamnă, în luna septembrie, copiilor li se deschid iar porţile iluminării.

Imaginea toamnei poate fi zugrăvită în o mie şi una de chipuri,.

Posibilităţile verii au dispărut, iar răcoarea toamnei este la orizont. Cerul devine gri şi posomorât.

TOAMNA de O. Goga Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina.

Firelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă Norii suri îşi poartă plumbul, Cu podoaba zdrenţuită Tremură pe câmp porumbul. Şi cum de la miazănoapte Vine vântul fără milă, De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor câte-o şindrilă.

De viforniţa păgână Se-ndoiesc nucii, bătrânii, Plânge-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii.

Îl ascult şi simt subt gene Cum o lacrimă-mi învie: - Ni se-aseamănă povestea, Pui golaş de ciocârlie.

TOAMNA de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară Au muncit din zori în seară, Toamna au roade bogate, Au şi fructe şi bucate.

Mere, pere, în panere, Prune bune şi alune, Şi gutui amărui Cu puf galben ca de pui, Şi tot felul de legume De nu le mai ştii pe nume.

AŞA E TOAMNA-NTOTDEAUNA!

Din pomul verde şi frumos, O frunză cade, încă una, Pân’ se-aştern covor pufos; Aşa e toamna-ntotdeauna! Şi păsări zi de zi se duc, Ici-colo vezi doar câte una, Precum o nucă-n vârf de nuc; Aşa e toamna-ntotdeauna!

Pe câmp, pe case şi pe flori, Frumoase brume-şi pun cununa Şi-adoarme soarele în nori; Aşa e toamna-ntotdeauna!