Yolitia1

Page 1

YOLITIA Revista en lengua náhuatl Núm. 1, Vol 1, marzo, 2016

Norma Martínez U

X

Entre

Andalucía y California

X T T

X


Xinechtekiui ken tikneki san xinechtekiui Nenepilli

Ăšsame como quieras pero Ăşsame. La lengua


Consejo Editorial 1.Lengua Náhuatl: Mtro. Victoriano de la Cruz Cruz. Profesor-inves gador independiente.. 2.Lengua Náhuatl: Mtro. Arturo Gómez Mar nez, inves gador del INAH, México. 3.Lengua Náhuatl: Mtro. Ignacio Silva Cruz, estudiante de doctorado en la Benemérita Unviersidad Autónoma de Puebla 4.Lengua Náhuatl: Mtra Jacinta Toribio Torres, profesora-inves gadora de la Universidad Veracruzana Intercultural. 5.Lengua Náhuatl: Mtra. Sabina Cruz de la Cruz, profesora de la Universidad de Texas-Aus n. 6.Lengua Náhuatl: Abelardo de la Cruz de la Cruz, estudiante de posgrado en la Universidad Autónoma de Zacatecas. 7.Lengua española: Dr. León García Garagarza, catedrá co de la Universidad de California, Santa Bárbara, EUA. 8.Lengua Tsotsil: Mtro. Jaime Pérez González, estudiante de doctorado de la Universidad de Texas, Aus n, EUA. 9.Lengua P'urhepecha: Dr. Amaruc Lucas Hernández, profesor-inves gador de la Universidad Michoacana de San Nicolás de Hidalgo. 10. Lengua Náhuatl: Mtra. Delfina Cruz de la Cruz, profesora de la Universidad Autónoma de Zacatecas. 11. Lengua Náhuatl: Mtra. Ofelia Cruz Morale, profesora-inves gadora independiente.

Director General Mtro. Victoriano de la Cruz Cruz

Diseño y es lo Mtro. Victoriano de la Cruz Cruz

Imagen de Portada Lady Elizabeth Salazar Cruz

Todos los derechos reservados De la Cruz Cruz, Victoriano. ISSN en trámite.

Esta Revista no cuenta con ningún po de patrocinio.


Tlazcamatiliztli “Agradecimientos”

Ipan inin amatl niquintlazcama lia nochimeh macehuameh ihuan coyomeh tlen amoquinequih ma miqui totlahtol, ica inihhuan n nitequi miac mohmoztlah.Niquintlazcama lia noiuhqui cequin macehualmente tlen tlahcuilohqueh ica ininyolloipan nin hueyi amoxtli tlen naman quiza. Miac tlazcama liztli: Ofe, Caty, Abe, Saby ihuan Delfina. Noiuhqui nitlazcama lia León, Kelly, Amaruc, Jaime, Ignacio, Jacinta, melahuac hueyi tequi nih tlen quipazoloah ihuan quinechicoah miac tequitl. Moztla huiptla caquiz z totlahtol nican tlaltepactli ihuan cequin moxicohuanih noiuhqui. Tlahuel tlazcama nochin nomach hcahuan tlen nechpalehuiah ihuan nechyolchicahuah ma amo polihui ni totlahtol. Temachich anih tlen itztoqueh nican Xalixco “Sierra de Manantlan” altepetl tlen tequi h ica ininyollo Alejandro, Armando, Claudia huan nochi nopa cequin temach anih tlen nican tequi h. Tiyoltoqueh nocca pampa miac macehualmeh mohmoztlah mehuah ica miac paquiliztli.Nican amo tlamiz totlahtol tlan tohhuan n quen macehualmeh amo cmanahuiah. Mohmoztlah techixpanoh coyomeh. Zan amo ma mocahuacan. Tlan ax itztozeh zancehco techtlamizeh, techmic zeh

“Naman moztla huiptla nican itztozeh ipampa noccaachi cualli tlatzquitoc TONELHUAYO” Mtro. Victoriano de la Cruz Cruz


Totlahtol nojka yoltok ma tikmanauikan nochipa.

Mostla uiptla nikan tiyoltosej

yolitia www.vitepoxteco.org


TLAHTOLTECPANALL

Macehualli 1. Norma Martínez. Ce t apahquet t en naman - - - - - - 2. Achi inemi iz Benito Júarez - - - - - - - - - - - -

7 9

Tlahtolli 3. Ome t ahto i

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

13

Totlalnamiquiliz 4 T it - - - - - - - - - - - - - - - 5 Xihuitpaht i - - - - - - - - - - - - - - - 6. T ahtzoma izt i - - - - - - - - - - - - - - - 7. Xochicuahuit - - - - - - - - - - - - - - 8. T amachi ist i uan xit aua ist i t en koneuaj pan ehe iuis xiuit t en maseua ajmijkayot - - - - - - - - -

-

-

15 18 24 26

- -

29

-

Chontalco 9. E Anda uz por una misma causa - - - - - - - - - - - 31 10. Quitzimpehua tiah Radio ndígena ipan Ca ifornia. macehua tepoxt atzotzont i - - - - - - - - - - - - - 35 |

Xochitlahtolli Poesía en Tuún Savi Ofe ia Pineda -

- -

- - - - - - - - - - - - - - 37

Poesía en náhuat Martín Tona meyot - - - - - - - - - - - - - - - 39 José Car os Monroy Rodríguez - - - - - - - - 42 Rodrigo Yuani Chacón Torres - - - - - - - - - - - - 43

.


1. Norma Martínez: Ce t apahquet t en naman

mace hualli “persona”

Por Abelardo de la Cruz de la Cruz Tlahcuilohqui

Norma Martínez. Orginaria de Lindero Xoquixhual, Chic., Ver.

N

Norma quichiuhqui tepetl tlen Poztectli huan mocauhqui yehyectzin nopa ixcopincayotl. Tlamachtihquetl quiamatqui queniuhqui mocauhqui nopa ixcopincayotl huan Norma nouhquiya. Norma axcanah quimatiyaya tlan ya hueliyaya tlapa, huan teipan peuhqui tlapa nochi zan tlen ya quiamatiyaya. Itatah Norma tequiti pan millah huan inanan tequiti caltic. Norma quemman eliyaya cihuapil quiittac queniuhqui tequitiyayah itatahhuan pan millah. Ya quinequiyaya yaz millah, zampampa itatahhuan axcanah quimacahuayayah yeca ya yohuiyaya onnehnemi ipan cuatitlan, ipan axoxohuilli huan quemmantzin ipan millah.

orma Martínez pehua inemiliz ipan ce pilaltepetzin tlen itocah Lindero, mocahua ipan Chicontepec, Veracruz. Momachtihqui iescuelah primariah pan ipilaltepeuh. Ica tlamachtiliztli tlen secundaria monecqui momachtiz pan pilaltepetzin tlen Tepoxteco. Ya monequiyaya nehnemiz ce horah nochi yohuatzinco para ahciz icaltlamachtihcan. Ya quimpixqui cualli tlamachtianih ipan secundariah, quimacaqueh miac ixtlamatiliztli. Nouhquiya quinextilihqueh queniuh-qui mahuiltiz cequin tlamantli; nouhquiya quimachtihqueh cequin piltequitzitzin tlen ya axcanah quiixmatiyaya. Ce tonatiuh tlamachtihquetl quinnahuatihqui nochi momachtianih ma quichihuacan ce ixcopincayotl, ma quimacopinacan huan teipan ma quicualtlalican yehyectzin ica miac ixnezcayotl. Norma quihtoa: “na axcanah huelqui nicchihua nopa ixcopincayotl pampa notatah axcanah nechmacac tomin para niccohuaz cequin ixnezcayotl.” Teipan quemman yahqui momachtito, tlamachtihquetl quiillih: “axcanah cualli ticchiuhqui mochantequiuh.” Norma tlahuel mocuezohqui pampa axcanah huelqui quitlamiltia nopa chantequitl. Teipan itlamachtihquetl quiillih: “xicchihua zampa.”

Quemman peuhqui momachtia secundariah, iuhcatzan

monequiyaya nehnemiz miac, ya quinecqui yaz Tepoxteco, pampa quiamatiyaya nehnemiz miac pan ohtli. Quihtoa Norma: “na tlahuel nicamatqui ninehnemiz nochipa pan ohtli para niyaz nimomachtiti, iuhcatzan quemmantzin huetziyaya atl, pero como niquimpiyaya notequixpoyohuan ipan Tepoxteco, yeca nicamatqui achiyoc ninehnemiz yohyohuatzinco”. Teipan Norma quicencuilihqui itlamachtiliz.

7


quimanextiz tlen quiamati huan tlen axquiamati inemiliz macehualli. Nican quimanextia ce telpocatl tlen axcanah tlachiya. Ni tlapahquetl nouhquiya quimanextia tlamantli tlen pano naman pan inentlan macehualli ica cualantli. Quiitta tlacameh tlen naman axcanah quitlepanittah tlaltepactli huan quihtoa Norma: “macehualli quimictia inentlan”. Pan ixcopincayotl tlen huallauh moitta tlacatl mocuatochcehuihtoc. Ni tlacatl mocuezoa pampa techillia Norma: “ni tlacatl quipolihuiltihqui inentlan huan teipan mocuezoa pampa nochi quitzontlamih. Yeca Norma quinextia tlen yehyectzin huan axyehyectzin. Temaca ce hueyi cuatlaihiquiliztli.

Quemman Norma quitlamiltihqui momachtia secundariah, ya yahqui momachtito ipan preparatoriah ipan Municipio itocah Tantoyuca, pampa nopayoh oncayaya cualli tlamachtiliz- tli. Nopayoh quicencuilih momachtia queniuhqui maz cualli tlapaz. Pan nopa xihuitl ya pehuayaya quichihua cualli ixcopincayotl, quinixcopinayaya cequin itequixpoyohuan. Teipan Norma yahqui momachtito ipan Universidad, ipan Saltillo, Coahuila, México. Nopayoh momachtihqui Ingeniería, Tecnología de Alimentos, huan nouhquiya peuhqui momachtia achiyoc ica ixcopincayotl. Nepa peuhqui quichihua maz ixcopincayotl. Quichihuayaya paisajes huan tlacameh huan cihuameh tlen xolotiqueh. Nouhquiya peuhqui motlanamaquia. Tlanqui momachtia ipan Saltillo, yahqui mochantlalito ipan Monterrey, Nuevo León. Peuhqui tequiti pan ce calli campa quichihuah chocolatl Hershey´s. Nopayoh pan ichan peuhqui tlapa, axquemman quicauhqui nopa cualli tequitl.

Quipiya cequin xihuitl quemman Norma momachtiyaya, quinextihqui cequin ixcopincayotl huan mopannex- tihqueh ipan ce calli tlen Universidad tlen Coahuila “Antonio Narro.” Iuhquinon momanextihqui itequiuh huanya cequinoqueh cihuameh: “cuatro mujeres, cuatro sentimientos, cuatro mujeres de la Narro.” Naman ni tlapahquetl quichicahuilia itequiuh nepa Monterrey, Nuevo León. Ce macehualli cihuatl tlen quichihua ce tequitl tlen axcanah miac macehualmeh quichihuah. Ya quihtoa: “Na ante nicamati nitlapaz, pampa yanopa nechtextilia”. Oncah cequinoqueh macehualmeh tlen huallohuih nepa tlalli Chicontepec huan itztoqueh cehcoyoc huan quichihuah tlamantli tequitl tlen axcanah maz moixmati, zan ticcaquih mochihua. Tlahuel ante tiyolpaquiz quemman ce tohuampoh tlen nahuati tiquixmatih huan ticmatih itequiuh axcanah cencah quen tohhuantin. Pan ni cuecuetzin tlatehtemoliztli, na nicnecqui nicmanextiz itequiuh ni cihuatl, queniuhqui peuhqui quicuic huan queniuhqui panotihualtoc aztah naman. Niquihtoa tlahuel techpaquiltiz itequiuh huan inemiliz ni cihuatl, huan cequinoc macehualmeh tlen quinequih tlapazceh nouhquiya. Niquihtoa ni tlanehnehuiliztli quena cualli, pampa iuhquinon quichihuah ininnemiliz quen inihhuantin motemachiah huan tlan teipan axcanah cualli quiza ce tlamantli, axcanah anque quitlahtlacoltiah, zan tohhuantiya timoihilliah. Norma quichiuhqui inemiliz quen ya quinecqui. Naman tlahuel quihuelitta itequiuh huan quinequi eliz nochipa ce tlapahquetl.

Foto:Cortesía de NormaMartínez Quihtoa Norma: “na nitequiti ipan calli tlen Hershey´s, nopayoh cualli nechtlaxtlahuiah huan na nouhquiya nitequiti ipan nochan huan quemmantzin nicnamaca ce ixcopincayotl. Nopayoh nouhquiya nictlani quentzin tomin zampampa axcanah nochipa.” Norma tlahuel quiamati tequitiz ica ixcopincayotl zampampa axcanah hueli quicahuaz itequiuh campa tequiti naman pampa cualli quitlaxtlahuiah, huan ica ixcopincayotl quipiya tomin zan quemman hueli quinamaca ce. Naman Norma quipiya ichan ipan ce Municipio itocah Escobedo, Nuevo León. Ya quemman quichihua ce ixcopincayotl, ya tequiti ica óleo, pastel huan carbón. Norma tlahuel quiamati quichihuaz inemiliz ipan Nuevo León huan yeca quicopinqui tepetl Cerro de la Silla tlen Monterrey, zampampa quinextihqui quence cihuatl itlacayo.

Ni tlapahquetl nouhquiya tlahuel quiillamiqui itlahui campa tlacatqui. Yeca quichihua ixcopincayotl tlen macehualli huan nochi inentlan. Quiamati 8


Achi inemiliz Benito Juárez

mace hualli

“un poco de la vida de Benito Juárez” “persona”

Por Victoriano de la Cruz Cruz Tlahcuilohqui

“...como entre los pueblos como entre las naciones el respoeto al derecho ajeno es la paz” Benito Juárez

Foto. Victoriano de la Cruz, tomada en Benito Juárez, Veracruz

N

iglesia católica. Nimechyolmelahuaz ni tlacatl tlen naman ticpohuazceh inemiliz tlahuel tictlepanittah naman macehualmeh huan coyomeh. Nimechilliz ni tlacatl tlahuel nehnenqui nouhquiya ica iicxi campa miac tlalli calacqui pan iixti. Tlacatqui tepeco huan campa mohmoztlah quincaquiyaya quen huicah pilhuilotzitzin. Nimantzin mocauhqui icnotzin quemman eliyaya oquichpil huan teipan yahqui huanya cequin iteixmatcahuan campa tlahuel quiixpanoqueh, quitehuiyayah, huan teipan quichololtihqueh.

aman pan ni tiotlac, pan ni tonatiuh, pan ni tlapohualli, nizaniloz ica ce tlacatl tlen itocah Benito Jurez. Nican nimechilliz achitzin tlen quichiuhqui ni tlacatl quemman itztoya pan ni tlaltepactli. Pan ni piltequitzin nimechnextiliz cequin tlamantli tlen cualli quichiuqui huan nouhquiya tlen amo cualli quichiuhqui ni hueyi tlacatl. Miac macehualmeh huan coyomeh quiittah quen melahuac ce tlacatl tlen tlahuel quinpalehuihqui miac macehualmeh huan cequinon coyomeh. Melahua achi mocuapolohqui zo melahua nehnelliya cualli itzontecon quipiya. Miac tlamantli quipanquixtihqui ni tlacatl pampa quiihtoah cualli quipiyaya itzontecon huan nouhquiya cualli quipixtoya itlacayo.

Ni tlacatl tlacatqui pan ce pilaltepetzin tlen motocayotia Guelatao. Itech ce atlahtli tlen nopeyoh pano. Inechca ceyoc pilaltepetzin tlen itocah Ixtlan. Ichan quipiyaya miac alaxox ichan zan zacatl huan eltoya ce teocalli achi hueloniya. Zan melahuac yehyectzin altepetl.

Cualli inemiliztli tlen Juarez Ni tlacatl, melahuac hueyi cualli iyollo quipiyaya, meucatzan achi mociciniyaya. Nouhquiya tlahuel quitlepanittayaya miac teocalli huan axquemman nopeca moihto tlen amo cualli pani ni inemiliz. Ce tlacatl tlen nehnelliya macehualtzin. Quemman eliyaya oquichpil tlahuel cualli tequitiyaya nouhquiya. Melahuac ya quitapanittayaya yancuic tlallamiccayotl tlen naman titiotzin mopannextia huan motocayotia

Quemman eliyaya oquichpil amo hueliyaya zaniloa caztiyah. Zan quentzin. Ya eliyaya tlahuel axmoliniyaya, zan quentzin zaniloa inantlahtol zapoteco. Justo Sierra quiihtoa inin: Aquel niño serio, tranquilo, callado y reflexivo llegaba a los doce años acantonado en su ropa

9


indígena, sin poder hablar la lengua de Castilla, es decir, encerrado en su idioma como en un calabozo, sin más medio de contacto con el mundo de los intelectuales que la doctrina cristiana explicaba en zapoteco.

quiittayaya Juárez huan tlahuel yolpaquiyaya quemman quinittayayah pampa quinequiyaya quimatiz tlen moihtoa pan nopa amatl. Miac miac amatl quincualtlaliyaya huan yeca teipan peuhqui momachtia yolic, huan nopeyoh nouhquiya peuhqui quipohua yolic latintlahtolli.

Neci ni tlacatl Sierra, ya tlahuel quipannextia, ni tlacatl tlen naman ticpohuah inemiliz Juarez ya amo hueliyaya tlahtoa caztiyah. Zan niquihtoa ni tlacatl quimachilia pampa itztoya ipan ce chinanco hueliz moilliyaya amo hueliz panquiza pampa ya cetzin itlahtol. Huanquinon ni tlacatl quipannextia quena hueli ce quichihua miac tlamantli meuhcatzan achtohui ceyoc motlahtol. Nican nitiquittah Caxtilantlahtolli momachtihqui huan cualli quichiuhqui miac tlamantli tlen cualli. Teipan Justo Sierra quiihtoa:

Quen naman mohmoztlah pano miac macehualmeh quinequih quimatizceh cequinoc tlahtolli. Caxtilantlahtolli tlahuel motequihuia naman huan zan campahuelli. Nouhquiya yanopa quipanoc Juárez huan cequinoc macehualmeh tlen ihuanpoyohuan. Quinequiyayah quimatizceh tlahtolli quen latin huan cequinoc. Naman yanopa pano mohmoztlan campa miac macehualmeh naman momachtiah caxtilantolli huan ingleztlahtolli, franceztlahtolli, alemántlahtolli huan cequinoc. Monequi ma timomachtican quen quichiuhqui ni tlacatl Benito Pablo.

Juárez tomó la decisión, irse a la vida, irse al mundo, irse al idioma que lo pusiera en medio de la ideas en medio de una corriente que pensara, eso determinó y ejecutó un día de 1818 cuando tenía doce años.

Ce tonatiuh calahqui momachtia ipan ce hueyi calli tlen itocah: Instituto de Ciencias y Artes de Oaxaca. Pan ni caltlamachtiloyan momachtihqueh miac tlacameh tlen tlatehuihqueh huanya San Ana huan tlen Reforma tlen naman titocayotiah Mexico tlalli.

Pan ni Tonatiuh quemman ya motemac yahqui pan ceyoc altepetl tlen naman itocah Oaxaca huanya ce ipipi tlen nepa tequitiyaya pan ce calli. Nopeyoh ahcito Juárez, icelti, zan imaco, huan yontlen quihuica. Nican Sierra quiihtoa ni Juarez yohui campa melahuac oncan yolitiliztli, campa eltoc tlaltepectli, ¿canin? ¿campa naman iitztoqueh? Hueliz achi mocuapoloa ni ce tlacatl. Ya quimachilia campa zaniloah caxtilantlahtolli nopeyoh oncan cualli nemiliztli, nopeyoh cualli tequitl huan oncah cualli tlallamiccayotl. Amo cualli tlallamiquiyaya ni ce tlacatl.

Pan ni calli momachtihqueh Benito Pablo Juárez huan Porfirio Díaz huan hueyi tequitinih “ministros de Estado”: Ingnacio Méjía, Manuel Ruiz, Ignacio Mariscal, Manuel Dublán, Matías Romero, Justo Benítez huan Manuel José Toro huan cequinoc tlanahuatianih tlen “Congreso Constituyente tlen 57”.

Yolic mozcaltiyahqui Juarez huan teipan quiamatqui ce cihuatl tlen campa tequitiyaya ipipi. Mocuilihqui, quimachilihqui ya quipalehuiz ica nochi tequitl. Melahuac yehyectzin cihuatl, ixpetlani huan tzoncalpetlani ni teichpocauh pan ni altepetl Antequera quen motocaxmatiyaya ni altepetl tlen naman tiquixmatih quen Oaxaca (tocayotl tlen nahuatlahtolli).

Tomada, ipan Benito Juárez, Veracruz

Ni tlacacatl Juárez tiquitiyaya miac quemma eliaya cocuetzin. Ya quemman eliyaya oquichpil amo momachtiyaya cualli. Ya peuhqui tiquiti ce canahya campa amoxchihuayayah, campa quincualtlaliyayah amoxtli. ¿Catliya amoxtli? Quena, miac amoxtli tlen totiotzin tlen cualicaqueh caxtilcameh. Yayanopa

Quen nican cauhco nimechpohuilia ipan ni caltlamachtiliyan quizqueh miac tlacameh huayi ixtlamatinih tlen quiyecanqueh miac tequitl. Huanquinon miac tlacameh monechicohqueh pampa quinequiyayah quimatizceh miac huan nouhquiya 10


mace hualli Maza. Quen nopa itocayaya icahuatzin “persona” huan quipixqueh cequin iconehuan inin tlacatl Juaréz huan quiihtoah cequin inin tlacatl quipixtoya ceyoc icihuauh tlen quemmantzin moittayayah ichtacatzin huan itocayaya Juan Rosa Chagoya.. Micquin inin tlacatl 8 tonatiuh tlen julioh metztli tlen 1872.

pampa miac tlacameh huan cihuameh amo quintlepanittayayah tlen quinnextilihtoya “iglesia católica”. Ce Tonatiuh quiihtohqui “Santo Tomás me ganaría en santo, pero en sabe no me gana”. Nican quiihtoznequi ni tlacatl quimatiyaya miac, melahuac cualli momachtihtoya. Pampa nehnelliya quiamatiyaya momachtiz.

Itlamiyan Juarez hueyi tlanahuatihquetl Ipan ce tonataltzin quizqui, yahqui ipan ceyoc altepetl huan nopeyoh momachtihqui inin tlacatl. Ipan totlaltli naman hueliz nochimeh quiixmatih pampa quichiuhqui miac tlamantli tlen cualli, zan cequin tlamantli hueliz amo cualli tequitic. Mexico huan cequinoc tlamacameh tlen cequinoc altepemeh quiixmatih pampa eliyaya ce macehualtzin tlen peuhqui mamachtia.

Juarez tequitic quen hueyi tlanahuatithquetl 14 xihuitl huan 6 metztli. Ni hueyi tlacatl, tlatehuihqui miac huanya tlen naman titocaxtiah “iglesia católica”, ni tlacalt quincuilihqui miac teopixcameh achi inintomin. Yeca miac teopixcameh amo quihuilittayayah miac tlamantli tlen ni Juárez quichihuayaya.

Ni tlacatl hueliz ipan nochi inemiliz tlahuel tequitic huan quemmantzin nouhquiya quitlahtlacoltiah ica tlamantli tlen macehualmeh yaqui tlen quinhuicac zo tlanahuatih ma yacan inin macehuameh ma tequititih itech mayahtlalli. Nopa amo cualli pampa tlanahuatih ma neca yacan huan ma quicauhtehuacan inintlalhui.

Ni tlacatl amo cualli zaniloyaya caxtilantlahtolli. Quemman amo cualli quitenquixtiyaya cequin tlanehnehuiliztli. Amo cualli tlahtoyaya quemman itztoya huanya cequin coyomeh huan quemman itztoya huanya miac coyomeh huan macehualmeh. Zan quena cualli tlallamiquiyaya. Juarez huanya Santa Anna monechicohqueh miac hueltah huan canahya. Santa Anna quichiuhqui miac tequitl zan amo melahuac cualli pampa amo quinequiyaya tequitiz huanya Juarez. Ce tonatiuh moittaqueh ipan altepetl Oaxaca huan amo cualli zanilohqueh. Santa Ana amo quitlepanittayaya Juárez pampa ya amo cualli quichihuayaya itequiuh.

Ya tlahuel quiihlamiquih pampa quiihtohqui ce tlamantli tlen nochi quimatih: “… como entre los individuos como entre las naciones El respeto al Derecho ajeno es la Paz…”

Quemman ya tequitiyaya ipan ialtepeuh Oaxaca ya miac quinpalehuihqui macehuameh pampa ya peuhqui quichihua miac tequitl, pampa ya tlahuel quiamatiyaya ma momachtican macehuameh. Itequiuh tlen quichiuhqui, ya peuhqui momachtia miac huan nouhquiya quichiuhqui miac tlamachtilizcalli campa miac macehualmeh peuhqueh momachtiah miac. Tlahuel quiamatiyaya tlahcuiloliztli huan yeca yanopa quichiuhqui inehnehuiliz. Naman quena oncah miac tlamachtiliztli pampa ya nouhquiya quinecqui huan quinpanquixtihqui miac macehualmeh tlen amo hueliyayah tequitih. Naman oncah cequin tlamachtlizcalli tlen naman motocaxtia escuelas normales.

Nouhquiya nopeyoh quitocaxtihqueh “Benemérito de la Patria y de las Américas” "Los mexicanos, en vez de quejarse, deben de redoblar sus esfuerzos para librarse de sus tiranos. Así serán dignos de ser libres y respetables porque así deberán su gloria a sus propios esfuerzos" Benito Juárez. (Juárez en Pere, Foix 1984: 281) "Es conveniente que no ponga a sus hijos bajo la dirección de quien pretenda dominarlos ni de ninguna orden sectaria, no importa cuál sea su religion. Que pretendan a filosofar, esto es, que aprendan a investigar el

Tlaahcic huan quipixqui ce icihuauh: Margarita 11


Micqui quemman quipiyaya 66 xihuitl. Amo micqui huehuetzin quiihtoah micqui pampa quiahcic ce cocoloztli ipan iyollo. Cequin quiihtoah quipahtihqueh huan yeca micqui zan hueliz amo nelli.Tlan ni macehualtzin huelqui quichihua miac tlamantli. ¿Huan ta tleca amo tihueli?

por qué o la razón de las cosas para que en su tránsito por este mundo, tengan por guía la verdad y no los errores y preocupaciones que hacen infelices y desgraciados a los hombres y a los pueblos. (Juárez en Pere, Foix 1984: 281) “No es que yo sea partidario de que las muchachas vayan al baile; quisiera que ellas se dedicaran a otros más saludables afanes, pero entre que se inclinen por la diversión o a un exceso de rezar y darse golpes en el pecho, prefiero el baile. No se inquiete usted, déjelas que bailen, pero que cuiden de no caer en el exceso. (Juárez en Pere, Foix 1984: 283) Ni tlacatl quimictih ce tlacatl tlen itocah Maxiliano. Huan nouhquiya motlacxtihqui quemman ipan ceyoc altepetl Europan Napoleón III.

Actua mente e nombre de este gran personaje de a historia mexicana podemos encontrar o en e nombre de municipios, nombre de as escue as básicas, carreteras, entre otros ugares

12


Ome tlahtolli “bilingüismo”

TLAH TOLLI “Políticas lingüísticas”

Por Aricelda Treviño Tlajkuiloijki

“Na nikamati nonawatlajtol iwan nojkia sekinok tlajtolli” se masewalli

T

oikniwan tlen kimatij tlapowasej ika ome tlajtolli se kintokaxtia: bilingües. Inin tlahtolli kiijtosneki se masewalli o m e t l a h t o l l i t l a p o w a . Wa h k a j k i y a toikniwan san saniloyayaj ika masewaltlahtolli keman asikon koyomej ipan totlalwi, moneki se kimatis ininsanil, kennopa kualli timosanilwiyayaj iniwanya, ni totlaltikpak miak sanilli onkayaya ken nopa: maya, tenek, tepehua, totonaco, nahuatl wan sekinokej sanilli. Naman nowan se kintetekiwia sehki miak polihkej pampa keman asihkon koyomej totlahtol kinekiyayaj ma poliwi. Nochi pan kaltlamachtiloyan iwan teopanmej pejkej kinmachtiaj konemej ma tlapowakan iwan ma motiochiwakan ika koyosanilli wan ken nopa toikniwan pejkej kipinawiaj ininsanil wan ayakmo kinekiyayaj sanilosej tlen inintlajtol.

español, na nechkwalaniyaya kemantika nicholoyaya keman nionasiyaya nochan notata nechnajwayaya wan sampa nechonkawayaya ihkatzan nichokayaya axnimomatiyaya ipampa nochan mosanilwiyaya ika náhuatl, nonana, notata wanya noikniwan, notlayiwan, nochin saniloyaya ika nahuatl, san kemantika sekin paxalowanij nikinkakiyaya tlahtoah, keman nimoskaltijki. Nikaxitij chikwelli xiwitl notata pejki nechnextilia español iwan no pejki nechsanilwia ika ni koyosanilli pampa notata kinekiyaya ma nimomachtiti wahka altepeko.

Na nitlakatki ipan xiwitl 1968 keman nimoskaltijki nisaniloyaya náhuatl. Nikaxitij chikwase xiwitl niyajki nimomachtito pimer grado tlen primaria, notlamachtijka eliyaya se koyotl nelneliya mosisiniyaya axweliyaya wanya nimosanilwia pampa na axnisaniloayaya koyotlahtolli iwan ya axkimatiyaya notlajtol axkanaj nikamatiyaya ma nechsanilwi ika español, pampa axkanaj nikmatiyaya tlen nechihliyaya wan ya kinikiyaya ma ninankili ika

Keman nikaxitij chiknawi xiwitl nechtitlanki altepetl wan na nelnelia nimokwesoyaya pampa axakan nikixmatiyaya wan axkanaj nimahtiyaya ajkiya iwan nimosanilwis, konemeh nechpaktiyaya pampa axweliyaya kwalli nitlahtoyaya. Na san nikkakiyaya ken tlantowaj wan niman pejki nitlahtoa wan ken nopa nikitak, tlawel moneki ma se kimati se tlahtos ome o eyi tlahtolli pampa ken nopa kualli se 13


Pampa axan ini xiwitl 2015 ipan miak altepetl ayohkanaj timiahkej tlen tisaniloah se masehualtllahtolli ken ini moneki toikniwan ma tisanilokan iwan ma tikihkuilokan tosanil ma axkeman poliwi iwan nojkiya kualli se ma momachti seyok sanilli kanaj inglés, español, alemán, chino san katliya inkinekisej inmomachtisej achi kualli ma se kimatij ome sanilli zo elli ken nopa achi ika miek iwan timosanilwis toikniwan iwan achiyok se titlaixmatis.

mosanilwis iwan koyomej, se kinpowas amochmej iwan se tlaixmatis. Naman na nikinmachtia konemej wan nikihlamiki keman na nechsanilwiyayaj ika koyotlahtolli wan yon achi nimatiyaya tlen kiitoayaya tlamachtihketl. Keman walasih se okichpil o wan se siwapil nokaltlamachtil achtowi nijtlatlania inana keninki saniloa tlan kimati nahuatl o español, tlan sanilowa ika nahuatl nimantzin nisanilwia ika nawatlahtolli iwan nikihlia ma amo ma majmawi iwan amo ma pinawa ken nopa na nikitta yolpakih nelneliya, keman se kintlapowia ika nahuatl ixwetzkaj wan moyolchikawan wan san niman pewaj sanilowaj iwan tlajkuilowaj wan kualli momachtiyaj. Nelneliya moneki tlen tlamachtianij kinmachtia konemej tlen saniloaj ika masehualtlahtol ma se kinmachti ika inintlahtol ken nopa achi kualli kikuamachiliah tlen se kinnextilia iwan ken nopa axkeman poliwis tosanil.

¿Ta katliya tlajtolli tikamati timomachtis? 14


totlalnamiquiliz

Tlitl “El Fuego”

“Nuestra Cultura”

Delfina de la Cruz de la Cruz Tlahcuilohqui

T acuamachi izt i

tlacahui. Ni lemenaliztli tlahuel motequihuia zan campahueli, quemmanya temahmatih huan quemmanya axcanah. Temahmatih pampa quemmanya mochihua hueyi tlitl huan hueli quintlatia macehualmeh, tlapiyalmeh huan nochi tlen oncah campa mochihua nopa hueyi tlitl. Axtlahuel temahmatih pampa macehualmeh quichihuah ma lemeni zan tlen inihhuantin quinequih quitequihuizceh ica ce tlamantli.

T

liitl quitoznequi ce tlamantli tlahuel totonic tlen quiza pan cuahuitl quemman lementoc. Nouhquiya moixmati como ce tlilemectli huan ni neci zo mochihua zan campahueli. Ni tlahtolli tlitl, pan macehualli itlanehnehuiliz axcanah zan cehcotzin eltoc, mopannextia pan cequinoqueh tlamantli huan campa neci moitta tlahuel malhuilli huan yeca na nicnequi nizaniloz ica ni pampa axnicnequi ma polihui ixitlauhca tlen quimacah macehualmeh. Ica ni tlahcuiloliztli na nicnequi niquinmatiltiz cequinoqueh macehualmeh para ni tlitl monextia axcanah nelnelliya zan ce tlitl, ni nouhquiya quence totiotzin huan momachilia huan moiitta zan campahueli. Inihhuantin quiihtoah ni axcanah ahahuilli, ni tlahuel malhuilli. Ni tlitl macehualmeh nouhquiya quiittah quence totiotzin pampa quemman mochihua ce campeca nouhquiya momaihtoah huan quitlamacah ipampa axquinequih ma quintlah-

Ipan macehualmeh inintlallamiquiliz tlen itztoqueh Tepecxitla huan cequinoc altepetl, ni tlitl axcanah quihtoznequi zan tlitl tlen quitequihuiah ica tlacualchihchihuazeh, inihhuantin quiihtoah quitl quemman ce acahya mococoa no quipancalaqui ni tlitl; nouhquiya quemman oncah ce cualantli motlahcotlalia nopayoh; huan campa quitoctoqueh tomin nouhquiya neci ni lemenaliztli. Ni tlitl no tlachiya pampa tlan ce acahya moyehyecohticah mitzpaxaloz huacca ni lemanaliztli pehua huahuapaca 15


pampa quiihtoznequi hueliz monechcahuia ce tlamantli tlen tohhuantin zo ipan toaltepeuh. Cequin tlahtolli: Tlitl, malhuilli, temahmatih, huahuapaca. Tlitl tlen tlacualoyan

nouhquiya eltoc pan inintlacayo, huan moitta ni quemman ce macehualli mococoa ica totoniccayotl. Quemman quiittah zo quimachiliah ce acahya iuhquinon, inihhuantin quiihtoah “ni conetl quiconatoc ce tlitl”, zampampa ni tlitl axcanah mochihua ica cuahuitl huan totomochtli, ni zan momachilia neltotonic ipan nochi itlacayo ce acahya.

Ni tlitl pan ce pilaltepetzin quichihuah pan ce piltlacoyontzin, nopayoh quitaliah eyi tetl tohtolontic, achi huahhuahca huan itocah: tenamaztli. Inahnacaztlan quitlaliah eheyi cuahuitl tlen huahhuactoc huan achi cototzitzin; quintennahnamiquih huan itzalan quitlalhuiliah miac totomochtli lementoc. Teipan mochiyah ce quentzin zan ma quinamiqui nopa tlen quitlatiah. Ni tlitl quemman lemeni moquetza achi zan huehueyactic huan tlachiya achi chichiltic huan coztic; quemman tlatla cuahuitl neci nelliya totonic. Campa mochihua ni tlitl macehualmeh quitocaxtiah campa macehualli motlamaca. Cehcen macehualli tlen itztoc ipan nopa pilaltepetzin tlen Tepecxitla huan cequinoc altepetl quipiya ce calli campa tlacualchihchihua. Ni ininchan quichihchiuhtoqueh cequin ica apachtli huan cequin ica zacatl, zampampa, naman yancuic, cequin quitzompachoyahya ica laminah. Ni quipiya ce tlapamitl, macehualli quitequihuia quitemaz cequin tlamantli tlen quinequi quiahcocuiz nopayoh. Nouhquiya quipiya ce caltepamitl huan nican quitzahtzacuah zan ica ohtlatl; nopa ohtlatl quinquehquehtzah zan huahhuahca, pampa quemman ce acahya tlipitza tlahuel quiza poctli, huacca nopayoh pano campa cahcactoc huan yohui caltenno. Ininchan quichihuah nochi cahcactoc pampa ne tlahuel tlatotoniya huan quemman tlipitzah campa tlacualchihchihuah huacca pehua tlatotoniya cheneh, huan macehualli axquiihyohuiya, yeca quichihuah nopa calli cahcactoc pampa quinequih ma calaqui ehecatl huan ma quiza poctli. Tlitl tlen itlacayo macehualli Pan macehualmeh inintlallamiquiliz ni tlitl

Quemman ce acahya quicocoa itzontecon nouhquiya quiilliah “quipiya miac tlitl” nopa pampa tlahuel totonic mocahua itzontecon. Nopa tlitl quemman pan eltoc ce acahya, axcanah mitoniya, zamach eli neltotonic itlacayo. Ni tlitl no quinpanahci cihuameh tlen tlanemiltiah huan quinpano quemman ontlacatiyoc ipilconeuh. Macehualmeh quiihtoah, ni noahui axcanah ma quiitzqui atl, pampa tlahuel totonixtoc, huan quitl totonic pampa nopa itlacayo nochi xoxolecatoc, nouhquiya pampa motlachicuenia. Yeca quemman ce cihuatl onconepixquiyoc axcanah maltia nimantzin, mochiya ma pano nahui tonatiuh, teipan tetlalanquetl quimacahua ma malti huan ipilconeuh, zampampa axcanah maltiah zan ica atl, inihhuantin quinchihchihuiliah atl ica xihuitl tlen chacha huan cuaxilotl icuayo tlen celic, pampa ica ni ome tlamantli quichihua ma cehui itlacayo inanan conetzin huan ya nouhquiya. Iuhquinon quinquixtiliah nopa tlitl tlen quipixtoqueh pan inintlacayo. Pan cihuatl itlacayo nouhquiya mopannextia tlitl. Ni pano quemman ce ichpocatl motlachcuenia huan quemman ce toahui quipiya ipilconeuh. Nopa ichpocatl quemman quipano itatah huan inanan quiittah quence mococa huan axquicahuah ma quichihua miac tlamantli, tlan oncah ce campeca ya axhueli tlatlalia quitl pampa matotonic huan nopa campeca axcualli quizaz, nouhquiya axcanah hueli quiitzquia ce xochitl quitl pampa huaquiz.

16


Totlalna miquiliz Nican nicnequi nizaniloz quemman ce “nuestra cultura” acahya moyehyecoa quipaxaloz ceyoc. Pan ni tlamantli, ni tlitl no tlachiya quitl pampa tlan ce acahya itztoc huahca huan moyehyecoa quinpaxaloqui iteixmatcahuan, huacca nopa tlitl quitl quinmatiltia pampa mopachteca huan pehua huahuapaca. Nonanan quemman quiitta nopa tlitl quiiihtoa “ni tlitl motectoc huahuapacaticah, ni hueliz techpaxaloqui ce acahya o melahua huallaz ce toteixmatcah tlen itztoc huahca. Tlan axahciqui naman huacca melahua ahciqui moztla”.

Ce toahui quemman quipiya ipilconeuh quiillia no quipiya miac tlitl pan itlacayo huan yeca ya zan chicuexti quichihulia atl tlen ica maltiz huanya nopa ipilconeuh, quiteca ce cobetah atl huan nopayoh quitlaliah, cuaxilotl icuayo tlatehtectli, chacha huan cimarroncihuitl. Iuhquino ya cehui huan pehuaya quichihua cequin tlamantli tequitl tlen ichan zo cehcoyoc. T it t en campeca Ni tlitl no quinohnotzah huan quitlatlalhuiliah quemman mochihua ce campeca, tepahtihquetl ya quinohnotza, zan anquehueli macehualli axcanah pampa axquimati tlen quiihtoz, nouhquiya pampa axcanah hueli moihtoa zan tlehueli zanilli, tlaxque teipan axcualli quiza nopa campeca. Quemman tlatlaliyahya tlaixpan yohuih nouhquiya caltenno huan pan tlitl, iixtenno tlitl campa quicalaquiliah cuahuitl, inacaztlan nopayoh quitlaliah tlatectli, teipan iixco tlatectli quitlaliah xochitl tlen zan tlamachihchihualli, acatl tlen tlachihchihualli ica xochitl. Teipan quitlaliah piyotlacualli zan poyec huan tlen cuahcualli inacayo, cafén, pantzin, tzopelatl, huan quitlatiah ce cebohcantelah huan zan cantelah. Nopa tlen quitlaliah nopayoh quicahuah ma elto ce cahuitl. Zan tlatoctzin zampa pano tepahtihquetl, pehua motiochihua huan quicui ce achi nacatl huan quimahcahuilia nopa tlitl iihtico, quitentlapohua ce cervezah huan ce refrezco huan pehua quitlaonoltia tlitl, ni quichihua pampa quitlazcamatilia. Nouhquiya quehuac achi quicehuiah huan ma axcanah quichihua ce tlamantli tle axcualli nopa calihtic.

Itlamiyan Ipan ni amatl nizanilohquiya ica cequin tlamantli tlen moihtoa, mochihua ica TLITL. Macehualmeh quimatih mohmoztlah timocuitlahuiyah titl amo ma cehui. Huanquinon nican tohuantin tlen naman titlachixtoqueh nochin titehuihuiah ni tlamantli. Naman miac macehualmeh quemman tlipopotzah quitehuiah ceriyaz (cerillos) zan huahcauhquiya quitehuihuiyayah ica ce cuahuitl. Ni tlitl tlahuel temahmatih, naman ica tiyoltoqueh huan nouhquiya quiihtoah ica ya ni timiquizeh, quen nopa tlen quitocaxtiah Chicomexochitl yoltoc pampa oncah titl. Cequin tlamanaxtilli campa titequihuiah ni tlahtolli: tlicuacelotl, tlipoptotza, tlilemectli, tlipitza, tliquiza, tlixochitl.

Créditos Delfina de la Cruz de la Cruz Fotografía: Delfina de la Cruz de la Cruz Victoriano de la Cruz Cruz

Tlitl quemman ce acahya quipanoz ce tlamantli

17


Xihuipahtli “las plantas medicinales”

Xihuitl “La flora”

Ofelia Cruz Morales Rosa Cruz Morales Tlahcuilohqueh

Tlapannextiltlahtoltzin

P

an ni tlanehnehuiliztli tlen ininpahhui nahuamecehualmeh tlahuel motequihuiyaya huan naman nocca motequihuia zan cequin. Ni tequitl mochiuhqui pan ce pialtepetzin tlen tlahuel cuecuetztzin huan ni itocah Tecomate, Chicontepec Veracruz. Peuhqui moxitlauhti pan metztli tlen enero, 2015. Peuhqui tiquincetiliah xihuipahmeh, campa tiquinixcopintiyaqueh huanya cequin cihuameh tlen inihhuantin quixmatih ni xihuipahmeh. Nouhquiya motemohqui pan cequin amochmeh para moittac tlen tlamantli xihuitl motequihuia huan acquiya inihhuantin quitemohqueh huan canin. Pan amochmeh neci para tlahuel miac xihuipahmeh oncah huan tlahuel motequiyaya, zan quena cequin ayoccanah miaqueh macehualmeh quitecohuiah pampa naman tlahuel calactoqueh huan tepahtianih. Pan Tecomate eli nocca cequin macehualmeh quitecohuiah huan ya ni xihuimeh tlen tlahuel neci: Mohuihtli, albacah, alahhuenoh, nextamalcuahuitl, ixihuiyo tamaxocotl tlen coztic, xochitl cempohualli, tepecocah, apazotl, tomatl, cacahuaxihuitl, tiocuahuhitl huan cequinoc.

Cequin tlahtolli: xihuipahtli, cocoliztli, xitlahualiztli huan ixcopincayotl. Tlapanextilli Pan ni tequitl mochiuhqui pompa monehqui moittaz tlan nocca yoltoc ni tlamantli tlen xihuipahmeh pan Tecomate huan cequinoc tlen huanya tlatzquitoqueh Chicontepec Veracruz. Que neci echcapan, nocca quitecohuiah macehualmeh ni xihuipahmeh. Quemmanya quitequihuiah para ce quichihua ce campeca zo quemman ipancalactoc ce cocoliztli. Pan ni tlahcuilolli mopannextiz quemman ce acahya totoniya, quicocoa itzontecon, cohuaxihui zo ceyoc cocoliztli. Tlen anque quichihua nimantzin yohui pan ce cuatitlamitl, pan itlalhui zo pan ce techan para quitemoz xihuipahtlia huan ica ino mopahtiz. Ni moopannextia pan pilaltepetzin tlen Tecomate, huan tlen huanya tlatzquitoc Chicontepec, Veracruz. Ni tlanextli neztoc nelhuahcapatl, tohueyitatahhuan technextilteuhqueh zampampa naman ayocmiyaqueh quitequihuia, pero quena quitequihuiah tlen naman quintocaxmatih tlamatinih. Tlen quiihtoznequi para naman nochi ni xihuipahmeh quimaneloah ica cequinoc pahmeh, campa nouhquiya quipah ica ce ixnezcayotl huan ica ino tlamatinih zo tepahtianih ica mopannextiah para nopa tlahlamiquiliztli tlen

18


Totlalna miquiliz inihuantin ipanyoli. Pan ni tlahcuillolli mopannextia inintocah ixcopincayomeh, quenihqui hueliz ce quichihchihua nopa xihuitl huan queniuhqui hueliz quioni. NEXTAMALCUAHUITL Tlan ce acahya totoniya hueliz quicui ce tlatzquintli ni xihuitl huan quimoloniz, quemman tlami moloni, mocahua ce tlatoctzin para ma quentzin cehui, teipan macehualli ica maltiz. Nochi hueliz quicua tlacualiztli, axtlen pano. CHACAH Cocoxquetl hueliz motlalhuilia ni xihuitl iyacayelca, zan quena ni monequi moxacualoz ica achi huinohtzin huan iztatl, quemman eltocca huacca nopa xihuitl tlaxacualolli quitemaz ce achi pan ixihuiyo tzapalotl zo tlan axoncah huacca pan ce peztetl, teipan mixtlalhuiliz zo moicxiquimiloz pan ome iicxihuan, eliti quence itecac. Nouhquiya motlalhuiliz pan icuaixpan para iuhquinon nimantzin temoz totonicayotl.

tlacualiztli, nouhquiya motequihuia quemman “nuestra ce acahya quipiya zahuatl. Ni xihuitl cultura” moaquechia pan ce cubetah ica atl ce quezqui ipilmacuayohuan huan ica nochi ixihuiyohuan, zan quen quipa atl, teipan tlen mochihuaz ica ce maltiz. Ceyoc tlamantli, tlen nouhquiya quitehuia macehualli, tlan ce acahya axcanah hueli cochi zo temiqui tlahuel fieroh huan quinitta tlen mictoquehya, ica ni xohuitl hueliz motlalhuilia itzalauh itzonteton eyi yahualli. ALBACAH Albacah ni ce xihuitl quipanquixtia "Plantas medicinales de mi jardín, Xalapa, Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas, ya quiihtoa para ni ce tlamantli tlen motequihuia ipan miac cocoloztli tlen quemman ce cihuatl zo conetl quipiya colicoz, ce acahya calactoc mizotla, quemman ce ihtitemi zo moixhuitihtoc, zo ce cihuatl axhueli conepiya. Tlen hueliz mochihua ica ni xihuitl, momoloniz ce quezqui ixihuiyo huan teipan quionitiz. CACAHUA XIHUITL

PEMOCH Ni xihuitl motequihuia quemman ce acahya quicocoa itlancoch, huan tlen monequi mochihuaz momoloniz ce achi ipetlayo cuahuitl, teipan quemman molonquiya, monequi mocahuaz ce quentzin para ma achi cehui, zan quen eli pilyamancatotonictzin, macehualli motlalhuilia iayo ni xihuitl tlamolontli ica ichcatl campa cuahcualo itlancoch. Nochi tlacualiztli hueliz quicua axtlen quipantia.

MOHUIHTLI

Tlan ce acahya neci itlacayo iztaltic, ni xihuitl hueliz quicui ce quezqui ipilmacuayo zo ce quezqui ixihuiyo huan quimoloniz, teipan quioniz zan quemman amiquiz. Ni axcanah malhuilli, hueliz mocua nochi

Ni nouhquiya motequihuia tlan ce acahya iztalihui zo zan yahyamania, tlen mochihua momolonia zan ixihuiyo, quemman ceuhquiya hueliz ce quioniz ce vazohpan zan ce yahuatzinco huan ica tlapoyauhcan aztah ce metztli. Ica ni xihuipahtli macehualli hueliz moezzotia. Nouhquiya motequihuia quipahtizceh cocomeh huan ni tlen mochihua quimoloniah ome ipilmacuayo, achi iztatl huan ome imacuayo apazotl, quemman molonquiya huan ceuhquiya, macehualli quialtiz caampa mero quinpiya cocomeh. TIOCUAHUITL Macehualli quitecohuia ni xihuitl para tlan motemahmatihtoc zo quitemahmatihtoqueh, ica ni 19


Ni xihuitl tlen tepecocah hueliz quitequihuia ce acahya quemman pehua yacaezquiya. Hueliz quitequi ce quezqui ixihuiyo huan quimaxacualoz huan teipan pehuaz quiihnecui. Huan iuhquinon yoloc moquetztiz.

CHALAHU HTL

DIENTE DE LEÓN Ixcopincayotl quipanquixtia "Plantas medicinales de mi jardín, Xalapa, Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas huan quihtoa ni xihuipahtli motequihuia quemman ce quipiya infecciones pan iieltlapach, tlan quipiya ce tlatectli pan icamac, irritación pan ixtiolli, zo tlatlacistli. Hueliz momolonia zan caxtolli pilcahuitzitzin itzonyo ni xihuitl. Teipan mocolaroz huan macehualli quioniz ce pilxalohtzin antez de tlacuaz. Mooniz pan miac tonatiuh azta quen quimachilihtiz para cualtixtiyohua.

Ni cha ahuihti motequihuia t an ce acahya quicocoa iihti zo moxhuitihtoc, ni quimo oniah zan ipet ayo huan mooniz ce vazohpan zan quemman ce amiquiz zo eyi hue tah ce tonatiuh, axcanah temahmati hue iz ce quicua nochi t acua izt i.

MANCOHX HU TL Macehualli tlan quiconantoc xixtli huan tlan ihtiocuiloh hueliz quimolonia ce quezqui ixihuiyo huan iyollo mancoh. Huan quioniz ce vazohpan zan quemman amiquiz. Tlan zan ihtiocuiloh ya quioniz zan ce yahuatzinco.

LIMOH Quemman ce macehualli huihuipica zo cochmehua hueliz quimolonia ce nahui ilimoh ixihuiyo ica me litroh atl huan teipan macehualli quioniz ce vazohpah.

CEMPOHUALLI

APAZOTL

Ce acahya quemman pehua quinequi yacayotzonpilihuiz, quemman apenaz calactoc ahhuezoa huan zan calactoc yacatzolayotemo huacca monequi quicuiz ce tlatzquintli ixihuiyo zan tlen iyacacelca cempohualli huan quixacualoz pan ce piltecontzin ica achi huinoh. Teipan tlen quichihuaz macehualli pehuaz quiihnecui ce hueyi tlatoctzin huan ahachica. Nouhquiya hueliz motlalhuilia pan itzontecon huan iuhquinon quicahuaz nopa cocoliztli tlen yacatzonpili.

Macehualli tlan quiconantoc iihti zo quicocoa hueliz quimolia ce eyi ipilmacuayo ica ce litroh atl. Teipan quicahuaz ma cehui ce quentzi huan hueliz quioni eyi hueltah zan ce tonatiuh, ce cayahuatzinco, ce ica tlahcotona huan ceyoc ica tiotlac.

ALAHHUENOH Ni xihuitl tlahuel ahhuiyac mihyotia huan ni ixcopincayotl tlen "Plantas medicinales de mi jardín, Xalapa, Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas. Macehualli hueliz quimolonia ce eyi ipilmacuayo ica ce litroh atl huan zan quen cehuiz monequi quioniz eyi hueltah ce tonatiuh. Ce pilxalohtzin ica yahuatzinco, ceyoc ica tlahcotona huan teinpa ceyoc ica tiotlac. Hueliz quioni tlan quicocoa iihti.

TEPECOCAH

NEXTAMALCUAMITL Ni xihuitl quemman ticmapoztequiz pehua quiza iiayo

20


huan nopa cualli motlalhuiliz ce acahya pan itlacayo quemman ipanquizah cocomeh. Hueliz motlalhuiliah mohmoztlah azta quemman quiitztiz para polintiyohua.

RODAH

Totlalna miquiliz

Ni xihuitl nipanquixtia "Plantas “nuestra medicinales de mi jardín, Xalapa, cultura” Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas pan itlahcuilol ni xihuipahtli. Miaqueh quitequihuiah para tlan ce acahya quicocoa itzontecon, huan hueliz quitequi ce tlatzquintli huan quiihnecui ce cualli tlatoctzin.

SIEMPREVIVA

BALSAMINA

Ixcopincayotl quipanquixtia "Plantas medicinales de mi jardín, Xalapa, Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas huan nouhquiya quiihtoa para ni cualli para ce macehualli mochihchihuiliz ce teh ica ce quezqui ipilxochiyohuah, quemman quipiya nopa cocoliztli tlen yolicihuiztli zo tlanoquiliztli. Motequihuiz zan tlahco litroh atl huan monequi ce quioniz antes de que tlacuaz.

Tlahcuilohquetl quiihtoa para ni xihuitl motequihuia ica miac tlamantli cocoliztli "Plantas medicinales de mi jardín, Xalapa, Veracruz, México" (2011), María de Lourdes Cortés y Mario Rojas, cocolizttli quence quemman ce macehualli quipiya ixahhuayohua, quemman quipiya infecciones pan icamac, mocatlatihtoc huan cequinoc. Ica ni xihuitl tlen hueliz quichihua macehualli quiixtequiz ce quentzin ipilmacuayo huan quemman quiza iayo puez yanopa quitlalhuiliz campa quipiya nopa pilcocoliztzin.

Cencahualiztli Tlamantli xihuipahmeh tlahuel cualli quen quitequihuiyayah huan quen quitequihuiah naman pampa ica ni axcanah monequiyaya zo monequi quioniz miac tlamantli tlen temacah tepantianih, pampa ica ino totlacayo calaqui miac tlamantli huan quemmanya axcanah techtlacayonamiqui zo techcuahtlalia. Teipan tlen pano ica totlacayo momati quecenonitiyaz tlen techmaca tepahtihquetl huan tlahuel neci neci naman. Pan ni tonatiuh tlahuel oncah miac cocoliztli, quemmanya yon axquintocaxmatiz cocoliztli tlen oncah pan ni tlaltepactli. Xihuipahtli para na ni ce tlamantli tlen yehyectzin huan axcanah cualli tlan moilcahuaz. Cequin nahuamacehualmeh tlen quipiyah nauhppohualli xihuitl quiihtoah axcanah cualli tepahtianih itztoqueh naman pampa quitl zan tetominquixtili. Tlemach cocoliztli quipannextia huan yeca quiihtoah para inihhuantin zan pan motemachiah pan ce campeca huan pan xipahmeh tlen oncah huan quimatih para cualli motequihuitl pan ce cocoliztli.

TOMATL Acahya tlan quicocoa, cuahcualo zo lichintoc iquechihtic ica ni tomatl ma quimoloni ce litrohpah tlen nelcuahcuali iccitoc. Teipan tlen mochihuaz moxacualoz cualli huan moyeloz pan eyi huan moquechtlalhuiliz zan cualli totonic. Huan nopa ome tlamontontli ya motlalhuiliz pan cehcen iicxi tlen ica moicxiquimiloz ica ce peztel zo ce tlamantli yoyomitl. Iuhquinon mocahuaz aztah toniliz moquixtiliz, huan axcanah cualli tlan onmaltiz yon axcanah hueliz quioni ce tlamantli cecec. XOCHITL CUAHUENCHO Ni pilxochitzin moihtoa pan pilaltetzitzin tlen Chicontepec ni tlahuel cualli para ce quioniz quemman ce acahya quicocoa iyollo. Macehualli hueliz quiaquechia eyi xochitl huan panoz ce tlatoctzin quioniz ce vazohpan.

Bibliografía Williams, Eduardo. 2005. "La medicina tradicional 21


entre los nahuas: Plantas medicinales contemporáneas y antiguas" http://www.tlahui.com/medic/medic31/herb_xalapa. htm#indice

Albacah

Créditos: Ofelia Cruz Morales Rosa Cruz Morales Fotografía: Ofelia Cruz Morales Rosa Cruz Morales

mancoh

balsámico

Rodah

22

Diente de León


¿MUY AMERICANO? Entonces, aprende el náhuatl y otra lengua indoamericana.

CURSO EN LÍNEA

LENGUA Y CULTURA

NÁHUA INFORMES Mtro. Victoriano de la Cruz tepoxteco4@gmail.com 23


Tlahtzomaliztli “El bordado”

Totlalna miquiliz “nuestra cultura”

Sabina Cruz de la Cruz Tlahcuilohqui

T

lahtzomaliztli tlen tlapohualiztli ce yehyectzin tlachihualiztli tlen quichihuah macehualmeh tlen cequin pilaltepetzitzin tlen Mexco. Ni mochihua pan ce yoyomitl tlen itocah cuadrillé, ni yoyomitl cohcoyoctic pampa queuhquinon quemman pan titlahtzomaz quena hueliz ticpohua huan axcanah eli ohuih. Motequihuia huitzmalotl (acoxah) tlen axcanah tlahuel tenyacahuitztic, nouhquiya ni acoxah tlen quitequihuiah monequi eliz quentzin tomahuac, huan campa mocalaquia icpatl (iloh) quentzin hueyi cactoz pampa monequi calaquiz eyi icpatl tlen iloh. Motequihuia miac ixnezcayotl icpatl tlen quipiya eyi pilicpatzin, hueliz chichiltic, xoxoctic, axoxoctic, yayahuic, coztic, pilcozticatzin, camohtic, tzictic, cuahuencho, pilcuahuenchotzin, achilcoz, cafentic, tenextic huan cequinoc.

Ni tlachihualiztli quichihua ma yehyectzin neci ce

tlamantli pan nopa yoyomitl cuadrillé tlen tlapohualiztli pampa quichihuah miac tlamantli xochitl ica miac ixnezcayotl huan ixohuiyohuan, nouhquiya quichihuah ica cuatlacquetl quen cuaxilotl, alaxox, chalchocotl, mancoh, tamaxocotl, matzahtli, zantiah, melon, elotl, nouhquiya miac tlapiyalmeh quen patox, piyo, mizton, mazatl zo cequin cuatinih. Quen mochihua quemman tlahtzomazza ce macehualli quimecayotia huitzmalotl ica icpatl huan pan iyoyon quipohuaz canica quipehualtiz tlahtzoma, quicalaquiz acoxah huan queuhquinon quiihtzomaz, iixco neciz quence cruztzin huan ica itzalan neciz zan cenca pamitl xitlahuac. Queuhquinon nouhquiya yehyectzin quinextia tlaxcalyoyomitl huan axcanah tlaixtitilitztli. Ica nochi ni tlamantli eli ce yehyectzin tlaxcalyoyomitl huan cequin quinchihchihuah cuecuetztzitzin huan cequin huehhueyih. Tlaxcalyoyomitl tlen cuecuetztzitzin quitequihuiah ica quipiquizceh inintlaxcal, ica tlapehpechtizceh huan ica tlaixtzatzacuazceh. Tlaxcalyoyomitl tlen huehhueyih quitequihuiah para quitlalizceh pan inincuamezah huan pan cuamezah tlen inintlaixpan pampa quinequih ma yehyectzin neci. Ni tlahtzomaliztli macehualmeh quichihuah zan

24


tlen quiilliz inanan zo itonanan, ya quiittaya cequinon tlaxcalyoyomitl huan quiillia inanan ya quinequi quicopinaz. Pehua quichihua zo teipan pehuaya quinequi quichihuaz tlen hueyi para quitlaliz pan cuamezah zo moahcocuiliz. Nican neci ce cihuatl quen tlahtzoma huan nican ayoccanah quipiya ceyoc tlaxcalyoyomitl zo amatl tlapahtli tlen quicopina, nican ya zan tlatzohtzopaya pampa nochi monequi motzacuaz tlen xochitl huan xihuitl iihtico. Neci yehyectzin tlaxcalyoyomitl tlen quiihtzoma.

quence quemman axtlen quichihuah zo para axcanah cuecihuizceh. Cequin macehualmeh tlahtzomah pampa quiamatih quipixtozceh tlaxcalyoyomitl tlen tlapohualiztli huan cequin pampa quiamatih quichihuazceh, axcanah quiohuihmatih; nouhquiya quichihuah huan quiahcocuih huan quinmacazceh ininconehuan quemman tlaahcizceh; huan cequin macehualmeh quichihchihuah pampa quinequih quinamacazceh. Nouhquiya cequin macehualmeh zan tetlahtzomiah, quiihtzomah ce tlaxcalyoyomitl tlen axcanah para tlen ya eliz, ceyoc quiillia queniuhcatzan quinequi huan quichihua. Quimacah yoyomitl cuadrillé huan icpatl queuhquinon zan quitlaxtlahuiah quemman quitlamiaya.

Nouhquiya titlahtzomaz hueliz timocehuia calihtic zo caltenno zan monequi ta tiquittaz cualli tlen ticnequi tiquihtzomaz pampa tlan axcanah iuhqui ticcopinaz huacca tlen ticcopina xochitl, xihuitl zo ceyoc tlamantli axcanah monamiquiti, huan tlan yainon pano huacca monequi zampa ticxolehuaz azta campa timocuapolohtoc huan zampa tiquihtzomaz. Quen tiquittah, quenni mocahua tlaxcalyoyomitl, quipiya miac ixnezcayotl, yehyectzin eltoc, pampa ne xochitl quipiya: nelchichiltic, cuahuencho huan coztic; ixihuiyo quipiya xoxoctic, huan cequinoc ixnezcayotl tlen tzictic huan pilazolticatzin; ce yehyectzin cantelah tlen iixnezca coztic huan pilcozticatzin tlen nouhquiya quichihua ma neci yehyectzin ni tlaxcalyoyomitl. Ni tlahtzomaliztli huahcauhquiya mochihua, quichihuayayah tlen huahcapameh. Tenantzitzin quinnextiliyayah zo quinnextilihteuhqueh ininconehuan tlen cihuameh; queniuhquinon inihhuantin nouhquiya quinnextiltiyohuih ininconehuan tlen naman pampa nouhquiya axcanah quinequih ma polihui ni yehyectzin tlanextilli huan axcanah monequi quicohuazceh ceyoc tlamantli tlen quitehuizceh pampa ni tlahuel yehyectzin, ¿Huan ta nocca timotlahtzomia zo ticpolohquiya moamoxah zo huitzmalotl?

Itztoqueh xinolahmeh tlen cequinon altepetl inihhuantin axcanah tlahtzomah pero tlahuel quiamatih ni tlaxcalyoyomitl tlen tlapohualiztli huan yeca cequin macehualmeh quinnamaquiltiah zo nouhquiya inihhuantin tlanahuatiah tlen quinequih ma quichihuacan pan tlaxcalyoyomitl, queniuhcatzan ihuexca huan tlen ixnezcayotl quinequih. Ni tlamantli tequitl quinextiliah zan ce cihuatl quemman nocca cuecuetztzin, hueliz quipiya ce mahtlactli xihuitl, pehua quinextilia inanan zo itonanan. Pehua quiillia tlen monequi quichihuaz achtohui, pampa quemman ce tlahtzoma achtohui monequi quicahcaltiz nochi tlen quicopina huan teipan tlatzohtzopazza, queuhquinon neciya yehyectzin tlen quiihtzoma. Ni piltequitzin monequi momachtiz pampa ya cihuatl huan ni tlaxcayoyomitl yahcaya quitequihuiz calihtic. Quemman tlahtzomaya quemmantzin neci ya para quena quiamati tlahtzomaz, huanquinon axcanah quichihua zan cetzin zo zan

Créditos Sabina Cruz de la Cruz Fotografía: Sabina Cruz de la Cruz

25


Xochicuahuitl “El árbol florido”

totlahna miquiliz “nuestra cultura”

Arturo Gómez Martínez Tlahcuilohqui

i tlamantli tlateochihualli xochicuahuitl in yolcacuahuitl tech yolquetza ipan tomacehualtlaneltoquil, ica huehuetlatolli totatahhuan huan tohueyitatahuan quitenehuah huan nouhquiya techpanextia pan totlayehyecol. Ni huahcapazazanilli quiahconextia toixtlamachilis nouhquiya quinezcayotia cemanahuactlahtolli ihuan inintequih toteotzitzin ica tlen tlayolcuiqueh ihuan tlatetlacualmactilihqueh pan ni tlaltepactli.

N

El árbol florido o árbol de la vida es un elemento sagrado que forma parte de nuestras antiguas creencias indígenas, es promovido en voz de nuestros padres y abuelos para configurarse en el discurso ancestral, pero también es la dicción contemporánea que cimenta el advenir de nuestra identidad. Como relatos mitológicos constituyen la ideología explicativa sobre el origen del cosmos y la actuación de los dioses para crear vida y alimentos sobre la superficie de la tierra.

Nican mopohua tlen mopanti tlapololiztli quemman tlatzincuic cahuitl, quemman totiotzitzin tlaxolehqueh ica zampa tlayolchihqueh tlen naman tiitztoqueh pan cemanahuactli, icpiyaliz motecpanqui pan ehecatipan ica expa pamitl: ya ni ilhuicac, tlaltepactli huan tlaltzintlan. Ipan tlatlahcopa cemanahuac motla-quetzaltihtoc tlalli huan quitetonihtoc tlalicxitlan ihuanya ilhuicayocan. Ce xochicuahuitl eltoc pan iyoltipan cemanahuac, ya ni ichicahualiz tlen quiohnextia ica inelhuayo, icuayo huan imacuayohuan.

Se cuenta que, en el principio del tiempo, tras haber ocurrido fenómenos de destrucción y cataclismos los dioses aniquilaron viejas eras de humanidades para dar paso al tiempo actual, así se creó en el espacio la estructura del universo dividida en tres partes: el cielo, la tierra y la región subterránea. La tierra es sostenida mediante pilares y posicionada en la parte central como eje ordenador entre la región subterránea y el cielo. En medio se ubica el árbol florido que a través de sus raíces, tronco y ramas interconecta y da firmeza a las regiones cósmicas.

Huahcapayotl quemman tototiotzin quicencauhqueh cemanahuac, pan tlatlahcopa huan ixictlan tlalli quitohqueh ce pochotl iyollo ihuan quiaquechuihqueh ica atl tlen atlacuiloni tonalnezcayopan, tonalhuetzicayopan, xopanayocan ihuan ohmictlanyopan; ni atl moaxoxohuilqui, moamelchiuhqui nopeya cueponqui xochicuahuitl. Moizcalti tlatoctli pan cempoalli tonalli,

Los hechos ocurrieron en tiempos inmemoriales, así los dioses después de crear y ordenar el cosmos tomaron la semilla de una ceiba y lo sembraron en el centro de la tierra, justo en la parte que es el ombligo, ahí lo regaron con agua traída de las cuatro regiones cósmicas que son la salida del sol, el ocaso, el lugar de

26


la lluvia y el camino de los muertos, con el líquido formaron una poza de aguas cristalinas y ahí emergió el vegetal. La pródiga planta creció en tan sólo veinte días y de sus ramas brotaron todas las especies vegetales con muchos frutos, en la parte superior se coronó con cuatro mazorcas de maíz en colores blanco, amarillo, negro y rojo.

mohue-yichiuhqui huan ipan imacuayohuah xitinqueh nochi tlamantli tlaquilomeh, nohquiya itzonco monexti nahui tlamantli cintli tlen itlapalo chipahuac, coztic, yahuitl huan chichiltic. Quemman tlaxochioqui xochicuahuitl, i-pan ixochinelhuayo quizqueh yolcameh tlen oncah pan ni tlatlanextli, ya ni totomeh, chapolimeh, zayolnecmeh, papalomeh huan apipialomeh tlen quimahuiztilihqueh huan quixochimecatihqueh. Cequinoc yolcameh mocicinianih huan tecuanimeh moquetzqueh pan icxitlan ica tlamocuitlahuihqueh huan tlatemahmatihqueh ica amo tlen quipantiz teotlatoctli, ya ni ocelomeh, coyochichimeh, mazameh huan cuahmeh.

Cuando el árbol floreció, de sus pedículos nacieron muchos animales que poblaron la tierra; varias criaturas se quedaron junto a él para polinizarlo y alegrarlo con cánticos, entre ellas los pájaros, grillos, chicharras, abejas, mariposas y libélulas. Los animales fuertes y feroces como los ocelotes, coyotes, venados y las águilas montaron guardia en su base para custodiarlo y evitar cualquier atentado.

Itlahca xochicuahuitl ica motlacualtihqueh tohuahcapayohuan, amo oncayaya tequitl, zan tlacuayayah, yeca totiotzitzin moinanqueh tlatlacualtiliztli, ica ma quintlamanalican ce achi tlacualiztli. Tohuahcapayohuan amo quicualittaqueh tlanahuatilli huan amo motemacaqueh tlatlacualtizeh, yeca cualanqueh totiotzitzin huan quinahuaqueh, quintlaihilihqueh, quinixpantihqueh; tlatzihuiyaneh omo tlen quitlepanitaqueh, mocenchihuilqueh cualantli huan motemacaqueh quitzontequizeh xochicuahuitl.

Los frutos sirvieron como alimento para los pioneros pobladores, sin necesidad del trabajo para obtenerlo, pero a cambio las deidades pidieron una retribución consistente en rituales y una mínima porción de los alimentos en calidad de ofrendas. Este mandato molestó a los humanos y se negaron a cumplir las obligaciones, entonces las divinidades optaron por regañarles y exhortarles, pero de nada sirvió, pues su pereza y cólera aumentó, optando por destruir el xochicuahuitl.

Pehqui monemiliah queniuhcatzan tlahtlacolchihuazeh, achtohui quitlatiznehqueh, quitepeittaqueh huan quitlahuitoltliminqueh, huanquinon panquizqueh zayolnecmeh huan quitzacuilqueh tlamitl ica xochiatl. Nelliya cualanqueh pampa amo tlaolinihqueh, huanquinon ceyoc tlahtlacolli quiyehyecohqueh, quinxiquipiltenqueh ocuilimeh huan quintehuilatzohkeh ica ma huetzitih itzonco xochicuahuitl, huanquinon patlanqueh totomeh huan quintlamicuahqueh ocuiltepolohuaneh.

Los proyectos y atentados contra el árbol no se hicieron esperar, primero prefirieron incendiarla a través de una flecha con fuego que fue disparada desde lo alto de una colina y a una distancia considerable, pero las abejas lo evitaron lanzando inmediatamente sobre el proyectil una ráfaga con néctares que logró desviarla y apagarla. Con el intento fallido, entonces idearon ponerle una plaga que lo aniquilará, encerraron en un saco a muchos gusanos y con una honda los lanzaron hacia la copa del vegetal, pero inmediatamente que los gusanos cayeron sobre las ramas, éstos fueron devorados por las aves. Los planes de aniquilación continuaron, entonces eligieron sobornar a los animales guardianes, para acercarse al tronco del árbol y talarlo; con los frutos hicieron un banquete de suculentos guisos y alcohol, las mujeres se encargaron de invitar a los guardias y los emborracharon; mientras tanto los varones aprovecharon la ocasión para talarlo con un hacha que robaron al Señor del Rayo y de los Truenos.

Zampa monemilihqueh tlahtlacolchihuaneh, naman quinixcahcayahqueh tlamocuitlahuianeh, cihuameh tlacualchihqueh ica tlaquilomeh, tetlamacaqueh huan tetlaoniltihqueh, ihquinon tlacameh monechcahuiqueh itzintlan xochicuahuitl ihuan quitzonteuhqueh ica tepozcuatlapanquetl tlen quiichtelihqueh totatah Tezcatlatomonihquetl. Cualcan tlahtlacolnenqueh, ayoc tlaneciyaya quemman tlatzontequitoh, tzitzimitoqueh quimahahuilihqueh ce tlatzontectli, huanquinon xochicuahuitl petlayotlapanqui huan peuhqui ezquisa, quinezminqui ipan nochi inniixayac, tlen nopa axcualmeh quintlatzacuilti ica coacihuiztli.

El árbol se fue desvaneciendo, desaparecieron los frutos y los animales huyeron hacia el monte por todas

27


Huetzqui xochicuahuitl, polihqui itlacca huan ipilhuan tlayolcameh cholohqueh pan miac cuaohmeh, axoxohuilco campa moquetztoya nohquia huahqui huan mocahtiyaqui tlapotexcayozoquitl. Quemman tlapanoc oncac miac cuezolli, tlatzitzicatoc, huanquinon tohuahcapayohuan mocuezohqueh ihuan pan nahui tonalli zampa quinequiyayah quitlaltocazeh xochi-cuahuitl, tlen tlachiuhqueh amo tlayolcuic, mehcatzan tlaahuechuihqueh ica xochiatl, zan tlapitl inintequitzin.

las direcciones; el aguacristalino que nacía de su base, poco a poco se fue consumiendo, hasta quedar en un pantano de lodo pestilente. Después de los actos cometidos hubo hambruna y desolación, la gente estaba muy espantada y preocupada, entonces a los cuatro días otro grupo de hombres levantaron el árbol para plantarlo de nuevo, hicieron lo posible para revivirlo poniéndole agua y néctares de flores, pero todo fue en vano.

Teixpanoc cuezolli tlen mopantih, yeca xochicuahuitl mococoxnectoc tlahtlahtohqui, quincamahui tlahtlacolchihuaneh, itlahtol quinyolpitzahqui pampa teilhui ya yoltlamiz, amo chamaniz, amo moyolcuiz, ica inintlatzicca ihuan inintecocolicca. Naman monequiz tequitl, motequipacholtizeh ica tonatih, ica xopanatl, iuhquinon quitemozeh tlacualiztli. Tlamocuitlahuianeh noiuhquiya quintlatzacuiltihqueh, quinmalacanihqueh ica tlatehtemozeh inintlacualiz huan quintlapehuiltizeh tlacameh.

Al ver que imperaba la tristeza, el árbol marchito y moribundo habló a los humanos diciéndoles que no es necesario que lo vuelvan a plantar, pues no revivirá ni jamás tendrá retoños, por su pereza y desobediencia, en el futuro todos los hombres tendrán que trabajar bajo el sol y la lluvia para cultivar y obtener sus alimentos. Por otra parte, a los incautos animales guardianes tendrán que sufrir en el monte para buscar su comida y serán enemigos asiduos de los hombres, torturándolos mediante la cacería.

Cualli tiquihlamihquih xochicuahuitl, titlazcamatiliah, tictlahpaloa ica teotlahtolli huan tlatlacualtiliztli; nochi tlen tlapanoc naman tiquixnehuiah ica malhuilli tlateochihualiztli, itechpohui ica titlatlepanitazeh, timosenpalehuizeh huan titlaicnelizeh nochi tlamantli tlen techyolchicahua.

En memoria de aquél árbol florido, ahora se le recuerda mediante rezos y ofrendas que se hacen en los rituales; esos hechos del pasado son ejemplos para la obediencia hacia lo sagrado, así también para que entre los hombres prevalezca el respeto, la ayuda mutua y el amor hacia las cosas que nos dan vida. Créditos Arturo Gómez Martínez

28


Tlamachilistli uan xitlaualistli tlen koneuaj pan ejeliuis xiuitl tlen maseuallajlamijkayotl “Sentidos y pensamientos en el embarazo en distintos periodos de nuesta cultura”

totlahna miquiliz “nuestra cultura”

Por Catarina Cruz de la Cruz Tlajkuiloki Tlakuamachilistli Pan ni tlaltepaktli itstokej miakej maseualmej tlaixmatij, inijuantij kipiyaj lajlamikilis, kipiya ininmaseuallajlamijkayo, ken na nojkia nijpiya maseuallajlamijkayotl tlen pan nitlatskitok uan ni kipiya se ueyi tlaixmatilistli ika koneualistli kampa itstokej toauimeh tlen kintlalana konetsitsij pan pilaltepetsitsij tlen Mexko, kampa na niualaj kitokaxmatiaj tetlalanketl. Tetlalanketl ya kinpaleuia siuamej tlen koneuajkej uan kuali tlayekana pan ininnemilis, kampa ininteixmatkauaj tlen koneuajkej sansejko itstokej pan ininaltepej uan axkanaj ijiyoka. Ni toaui tetlalanketl kipiya kuali ixtlamatilistli uan kuali kichiua itekij, ya kuali kiixmati pampa ya ika ixtlapanki yani tekitl tlen kimakatok toueyi nana uan toueyi tata. Ya kipannextilia miak tlamantli maluili tlen kinpano konetsitsij kemaj ayikanaj euaj, kemaj euajya uan teipaj kemaj ejtokejya. Ni kichiuaj se kampeka tlen itokaj “kiajaltiaj konetsij”. Tetlalanketl kimati tlen kichiuiliaj ika iijxik konetsij, nojkia kimati tlen tlamantli xiuitl, sintli, kantelaj, teksistli uan sekinok tlamantli maluili kitekiuiaj pan se kampeka tlaajaltilistli. Namaj tlen pilaltepetsitsij tlen yaya Mexko, itstokej toauimej maseualtsitsij tlen ayojkanaj kinekij momakotlalisej pan tetlalananij tlen yaya ne pilaltepetsitsij. Namaj inijuantij kinekij yasej kampa tekitij koyomej chipauakej tlen tepajtiaj pan ueyi altepetl. Ni pano kemaj se siuatl kineki kiyas ipilkonej, ni tepajtianij san kincuajtlaliaj pan ueyi altepetl, uan ika ni kiniyokauiaj, iyokauiaj siuatl uaya

iteixmatkauaj, kinkixtiaj pan ininaltepej kampa itstokej ininteixmatkauaj. Kejni nesi pampa siuakoneuajkej kinmakaj pajtli tlen kipiya miak tlamantli tlen axkuali uan uelis kiijtlakoa inintlakayo. Ika ni maseualmej nesi kinchiuaj kese teposyolkamej pampa tepajtianij tlen altepetl axkanaj kinixmatij koneuajkej ni san ijkinoj motlaliaj ininmako. Inijuantij san kinpaleuiaj ma konepiyakaj konepiyaj. Sampampa nesi kese teposyolkamej pampa kinmakaj miak tlamantli uan kinchiuiliaj kese tlen monamaka. Ika nochi ni tlamantli namaj onkaj se ueyi kualantli ika tetlalananih pan sekin pilaltepetsitsij tlen Mexko uan sekinok ken Chicontepec kampa itstokej nauatlajtoanij uan sekinok pilaltepetsitsij pampa ayojkanaj kintlaneuiaj tetlalananij, inijuantij ayojkanaj kitlalanaj konetsitsij. Namaj koneuajkej kemaj kipiyasejya ininkonej youij pan altepetl uaya tepajtianij uan kinijliaj se tetlalanketl ayojkanaj uelis kixitlaua itekij, kejne kipiyasej ininkonej ininmako, pampa inijuantij axtlen uelij kichiuaj kemaj onkaj se ueyi kualantli ika siuatl o ika ininkonej uan ni uelis miki ininmako tetlalanketl uan axtlen uelis kichiua teipaj kintlajtlakoltisej uan kintsakuasej. Kejnopa namaj kintemajmatiaj tetlalananij. Na nijnejneuilia sampa moneki maseualmej siuamej koneuajkej ma momatlalikaj pan tetlalananih pampa inintekij tlauel cuali; pampa tlen ya kinmaka ni axkanaj kiijtlakoa inintlacayo, yon tlen ininkonej. Yeka pan notekij, nijsansejkotilis miak tlanejneuilistli tlen uajkapatl uan tlen namaj. Ni tlatejtemolistli nijchiuas

29


ika nonauatlajtol, pampa tlen namaj axkanaj onkaj amoxtli. Ika ni teipaj nomaseualpoyouaj uelisej kipouaj uan inijuantin uelisej kiijtosej kanika kineki yasej kemaj kinekisej kipiyaj ininkonej. Kejni siuakoneuajkej uelisej kikuamachilisej, ¿kenke kuali tlen kixitlaua tetlalanketl uan ika tlen mochijkiloa itekij?

Uajka nikaj eltok sekij tlajtlanilistli tlen ika nijchikilos notlatejtemolis uan nijmatis kenijki mopatlatiualtok ni tekitl uan kenijki niitaj nomaseualpoyouaj: ¿Tlen tlamachilistli uan xitlaualistli kipiyaj maseualmej ika koneualistli? ¿Tlen tekitl kichiua tetlalanketl pan pilaltepetsij ika koneuajkej? ¿Tlen axseja onkaj pan xitlaualistli tlen koneuajkej pan ejeliuis xiuitl? ¿Tlen tlamachtilistli nitemaka tlen uelis mochiua pan pilaltepetsitsij naua uan uelisej kisenkuilia tekitl tlen koneuajkej? Namaj nikaj eltok ajachitekitl tlen ika nijchikilos notlatejtemolis uan tlen nijneki nimatis, kanij nijneki nitlamis ika ni tekitl: - Nikixmatis tlamachilistli uan xitlaualistli tlen nauas ika koneuajkej. - Nijkuamachilis tlen amatl kinextia tetlalanketl ika tlen kichiua pan pilaltepetsij nauas ika koneuajkej. - Nijpanextis tleche axseja onkaj pan xitlaualistli tlen koneuajkej pan ejeliuis xiuitl. · Nitemakas pan kaltlamachtiloyan kenijki ueliskia momaka pan pilaltepetsij naua uan kuali ma

mochiua tlen koneuajkej. Na nijchiuas ni tlatejtemolistli kampa nisanilos ika koneuajkej; nijchiuas tlatejtemolistli, nitekitis ika sekin amochtli tlen neluajkapatl tlen onkaj pan siglo XVI iuan namaj. Ni tlatejtemolistli moneki ma nelnijmanexti sekin tlamantli tlen nechpaleuis nijkixtis ni tekitl. Nijtemos amochtli, tlajkuilolistli san tlen saniloa ika koneuajkej, mase-uallajlamijkayotl tlen uaya tlatskitok; Kenijki kixitlauayaj koneuajkej; kenijki peua, youi uan tlami kemaj siuatl se koneuaj; tlen kichiuayaya siuatl koneuaj pan nopa chicnaui metstli; tlen xiuipajtli kiteuiyayaj uan tlen kampeka kichiuayayaj kemaj eua se konetsij; tlen kichiuayayaj ininteixmatkauaj uan maseualmej tlen pilaltepetsij kemaj se mokuajtlalkia toaui; itekij tetlalanketl; tlen kampeka uaya tlatskitok tlen koneuaj; uan sanili o tlajtoli tlen motekiuia kemaj se koneuaj. Nojkia nikintenkopinas sekin maseualmej tlen namaj pan pilaltepetsitsij tlen Chicontepec, Veracruz. Siuamej tlen kipixkej ininkonej ika tetlalanketl; tlakamej tlen kinpaleuijkej ininsiuajuaj pan partoj; uan tetlalananij. Uajka ika tlamantli tlen moijtoa uajkapan uan ika tenkopinalistli tlen namaj na uelis nikita kenijki panotiualtokej tlen coneuahkej uan kenijki momachiliaj maseualemj kemaj se siuatl koneuaj; nojkia kenijki kiitaj kemaj koneuaj. Ika ni nikitas kenijki mopatlatiualtok pan ejeliuis xiuitl. Pan ni tlatemolistli mikitas ken mopatlatiualtok tlen tlatejtemolistli mochijtiualtok desde siglo XVI asta namaj. Ika ni tlatejtemolistli na nielis kese tekitiketl tlen uajkapanemilistli uan kese tekitiketl tlen uajkapamaseualmej pampa moneki ma momati ininemilis ken eliaya uan pampa moneki ma tijmatikaj kenijki mochijtiualtokej, kenijki mokuajtlaltiualtokej koneuajkej asta namaj. Kemaj nijmatis kenijki mokuajtlaltiualtokej maseualmej tlen uajkapatl uelis nijkamachilia miak tlamantli tlen namaj. Fotografía: Cata ina Cruz de a Cruz

30


chontalco El Andalus por una misa causa “en el extranjero”

Por Rocío Torrero Díaz

E

l desconocimiento da lugar a la adquisición de prejuicios. A veces ni siquiera somos conscientes de que la opinión que tenemos sobre algún tema es meramente superficial y, en muchas ocasiones, profundamente equivocada. Los tópicos y las etiquetas son el resultado de una información incompleta. La visión sobre Latinoamérica y la población indígena que tienen parte de los españoles también se corresponde en parte con algunos de estos tópicos. Existe cierto paralelismo entre el andaluz y las lenguas indígenas de América. Ambas han sido objeto de mira debido a la estandarización. Éste es un proceso mediante el cual en un sistema se fijan de una manera estable y uniforme unas reglas a la vez que se amplían las funciones sociales para las que se utiliza. La mayoría de los prejuicios lingüísticos tienen que ver con el rechazo a lo no común. Además, la globalización en el ámbito lingüístico pone en peligro a las lenguas que están fuera de las normas establecidas y provocan la discriminación de éstas y de sus hablantes a través de prejuicios sin fundamento. Para hallar cuáles son aquellos prejuicios que predominan actualmente, un número de participantes han respondido a una sencilla encuesta cuyo objetivo era conocer qué se sabe sobre América y las lenguas indígenas al otro lado del charco. Una única

31

perspectiva en el modelo educativo, la del conquistador La educación debería ser objetiva en cada rincón del mundo. Todos deberíamos aprender por igual la historia. Sin embargo, ésta cambia según quien la cuente. La mayoría de los encuestados considera que el continente americano es un descubrimiento español. La llegada de los españoles es tratada como el hecho que marca el comienzo de la historia de América, pero pocos hacen mención de la existencia de civilizaciones anteriores a la colonización. Es la historia que hemos aprendido y que nos han contado, una historia incompleta y narrada desde una única perspectiva. Pocas son las cosas que se aprenden en la escuela sobre la población indígena y su cultura. Lengua y prejuicios. El andaluz Otra de las preguntas que se incluye es “¿qué sabes sobre América y su sociedad?”. Los encuestados hacen una división entre norte y sur. Son dos mundos opuestos. Algunas de las respuestas sobre la sociedad del norte


Chontalco en cuanto a la identificación del léxico andaluz. Ariza expone “no siempre es fácil decidir sobre la valoración geográfica de una palabra. El que la toponimia de la voz sea andaluza, indudablemente no debe ser concluyente para atribuir una notación geográfica a la voz”, ARIZA, Manuel, Insulte usted sabiendo lo que dice y otros estudios sobre el léxico, Madrid, Arcos/Libros, 2008. Así, también aparecen palabras como ligero, que son recogidas en el DRAE como “ágil, veloz, pronto”, pero en los usos no adjetivales sino adverbiales es un andalucismo. Al igual que coraje, según el Diccionario de la Real Academia Española “irritación, ira”, en el que se han omitido los vocabularios dialectales, por más frases como “qué coraje me da que seas así” solo se empleen en Andalucía. Tampoco recoge la Academia ni ningún autor dialectal los antónimos mijita 'poco' y tela 'mucho'. Por otra parte, también puede darse la variación del significante para un mismo objeto designado en distintos rincones de Andalucía. Por ejemplo, la denominación del guisante. Encontramos chícharo como voz mozárabe, arveja cuyo origen remite a la vieja voz castellana, frijón esta vez para la judía o presol en la zona oriental (M. Ariza, 2008). También podemos escuchar habichuela o la distinción entre judías blancas y judías verdes. Así, se da una gran variedad de formas para denominar a las legumbres en las diferentes localidades andaluzas. Muchas de las expresiones y palabras andaluzas se están perdiendo y ya solo son conocidas en pueblos o por los hablantes veteranos, como aljofija 'trapo para limpiar el suelo', soberao 'altillo, parte del armario situada en la parte alta', copa 'brasero o estufa', chaparro 'búcaro', etc. Y, en cambio, otras son utilizadas constantemente en el andaluz como saborío 'falto de sabor, aplicado a las personas antipáticas', repeluco 'escalofrío', pechada 'panzada', etc.

32

Todos por las lenguas

“en el extranjero”

Las últimas preguntas de la encuesta pretenden conocer qué importancia le dan los encuestados a las lenguas y qué opinan sobre su desaparición. Todos llegan al mismo punto, sin excepciones. El valor de la cultura está por encima de todo. Del mismo modo que la mayoría de los a n d a l u c e s defienden sus rasgos dialectales, consideran que es n e c e s a r i o conservar las lenguas indígenas. Se les informa de que muchas de estas lenguas están amenazadas por la globalización, el n ú m e r o d e h a b l a n t e s disminuye ya que adoptan otra lengua mayoritaria como puede ser el espa-ñol o el inglés. Así, se les ofrecen dis-tintas posibilidades de respuesta que se corresponden a dos posturas diferentes: los que están en contra de la desa-parición de lenguas minoritarias y los que están a favor. Las únicas elegidas por los encuestados eran aquellas que favorecen el bilingüismo y la conservación de su lengua e identidad. Todos apuestan encarecidamente por la revitalización de las lenguas indígenas, la lengua materna, aquella que forma parte de su esencia. Además, abogan por el bilingüismo para romper con las barreras lingüísticas que supone la diglosia, pero evitando dejar en un segundo plano la lengua materna. Tras haber seleccionado una de las premisas planteadas los encuestados tienen la posibilidad de argumentar dicha elección. En sus argumentos dejan de lado los prejuicios y les dan prioridad a los valores humanos. La posibilidad de que una lengua pueda desaparecer para siempre les conmueve y, a su vez, les inquieta. Ante todo, defienden la diversidad


Chontalco caracterizan a esta como “rica y próspera”, “extremista en el tema económico”, “una sociedad con más recursos”, “más avanzada”, “imperialista, capitalista, y que busca, ante todo, la globalización”. Por el contrario, la sociedad del sur del continente es vista como una población “pobre y sin formación”, “atrasada”, “vive sometida, corrompida y ante todo está inundada de prejuicios que abocan los demás sobre ella”, “infravalorada, desigual”. Del mismo modo, las respuestas a “¿qué sabes sobre la población indígena?” están construidas sobre una base compuesta de etiquetas y tópicos. La visión que se tiene sobre dichos pueblos es la que se conocía hace siglos, la de una población primitiva aún no desarrollada que vive al margen de la civilización. Otros responden de manera consciente al problema discriminatorio que sufren dichas poblaciones: “han sido marginados y discriminados desde la llegada de los europeos a América. Hoy día ocupan los lugares más bajos de las sociedades americanas. Existe bastante racismo frente a ellos”, “Viven bajo la injusticia de estar completamente infravalorados”. Muchos otros abogan por la riqueza cultural que aportan y creen que es de suma importancia proteger tanto las diferentes culturas indígenas como la variedad de lenguas. Como vemos, a la hora de hablar de prejuicios en la lengua influye la s i t u a c i ó n socioeconómica de la población, son dos cuestiones íntimamente relacionadas. Por ejemplo, si una palabra o expresión surge entre una población cuyo nivel económico es elevado o cuyo status se hace respetar, hablamos de neologismo, en cambio si dicha locución surge en una zona conocida por su “déficit” de clase y por tener una economía humilde decimos que es un vulgarismo. Como este ejemplo se dan muchísimos más de como la lengua sirve como un instrumento discri-minatorio. Ya Juan de Valdés (s. XVI), autor del Diálogo de la lengua despreció la gramática de Nebrija por

“en el ser andaluz. Para él, el verdadero castellano extranjero” era el de Toledo por ser el que se hablaba en la corte. Como todo, la lengua puede ser un instrumento político más. El habla más “correcto” será aquel hablado por la élite y lo demás son minorías que deben corregirse o erradicarse por completo. A pesar de todo, la segunda lengua más hablada en el mundo es el andaluz. Así dice la teoría de Don José María Pérez Orozco, catedrático de Lengua Española que lleva el andaluz por bandera. El catedrático explica coherentemente que el 70% de mujeres que fueron a colonizar América, eran andaluzas o extremeñas (cuya habla es muy parecida al andaluz). Además, expone que la lengua materna se llama materna por ser aquella que enseñan las madres, y a todos los hispanoamericanos los enseñaron a hablar sus madres. Del mismo modo, este caballero del andaluz defiende una de las expresiones más usadas por los andaluces a veces tratada de vulgar más allá de Despeñaperros*. Se trata de la triple negación “no, ni, na(da)”. Pérez Orozco expone “es una figura literaria de primera categoría, que resume tres frases en tres sílabas, que empiezan con la misma letra –lo que en retórica se llama anáfora- y que además es una gradación en la abertura de las sílabas desde la más cerrada hasta la más abierta para culminar con la afirmación más rotunda de esta variante del español”. Uno de los dialectos o modalidades del español que más se ha estudiado es el andaluz, aunque eso no significa que esté agotado el campo de investigación. El diccionario de la Real Academia Española actualiza constantemente sus entradas de andalucismos. Según Manuel Ariza, hay dos posibles respuestas a la pregunta ¿Qué es el léxico andaluz?; la primera considera que el léxico andaluz es todo el léxico que emplean los andaluces, la segunda y más precisa, solo recoge el léxico que no pertenece a lo que se denomina “español estándar”.

Además, debemos plantearnos otros de los problemas

33


lingüística y cultural. A pesar de los obstáculos, de las acusaciones, de la estandarización y de la globalización, Andalucía reacciona ante los que acusan a sus hablantes de “hablar mal” al igual que la población indígena defiende su lengua a capa y espada ante la posibilidad de desaparecer. Juntos luchamos por nuestra lengua, por nuestra cultura y por la humanidad, juntos por una misma causa. El hecho de ser diferente y tener una lengua distinta significa que la humanidad sigue viva. *Despeñaperros: desfiladero excavado por el río Despeñaperros situado en el municipio de Santa Elena, al norte de la provincia de Jaén. Por Despeñaperros han pasado siempre importantes vías de comunicación tanto por carretera (la autovía radial A-4) como por ferrocarril. Se utiliza en expresiones para delimitar Andalucía del resto de España, o el sur del norte. Créditos: Rocío Torrero Díaz Fotografía: Foto 1: educativos.wordpress.com Foto 2: lacronicaindependiente.com

34


Quitzimpehualtiah Radio Indígena ipan California: macehualtepoztlatzotzontli Inician una Radio Indígena en California: la música de los pueblos

Chontalco “en el extranjero”

John García Tlahcuilohqui

I

pan 2014 xihuitl peuhqui ce proyectoh tlen itocah Radio Indígena ipan California. Oncah ce cualantli tlen macehualmeh tlen zaniloa inintlahtol: axoncah ce tepoztlatzotzontli tlen nehneneminih (migrantes). Miac macehualmeh tlayehualoah ce yancuic ininchan ipan Estados Unidos pampa axoncah miac tequitl iihtic Mexicotlalli. Yeca miac macehualmeh naman tequitih millah ipan Estados Unidos ihuan ipan ceyoc canahya. Oncah miac millah ipan Altepetl tlen Oxnard huan yeca nepa oncah miac macehualmeh tlen zaniloa ce mace-hualtlahtolli. Miac zaniloah Mixtecatlahtolli. Inon macehualmeh quemmantzin axzaniloah Caztiyatlahtolli zo Inglez. Yeca cahcih miac cualantli ica Policia zo Tlayecanaliztli o quemmantica inintecoh tlen tequitl amo cualli quintlaxtlahuiah. Yeca, peuhqui Mixteco Indígena Community Organizing Project (MICOP). MICOP ce tlatlalanalli tlen Mixtecameh huan

Zapotecameh huan quentzin coyomeh. Inihhuantin tequitih para oncaz interpretes tlen macehualmeh. Inon traductores tequitih quinpalehuizceh macehualmeh tlen zan quimatih ce tlahtolli huan monequi ma ce acahya quinpalehui quentzin. Quemmantzin ce macehualli mococoa ipan hospital zo pahtilizcalcozo quemmantzin cahcih cualantli ica leyes tlen Estados Uni-dos. Naman ya oncah caxtolli macehualmeh tequitih ica tlahtolatiliztli (interpretación). Inihhuantin quimatih eyi tlahtolli, Castiya, Inglés huan nouhquiya Mixtecatlahtolli o Zapotecatlahtolli (Quemmantzin nouhquiya ceyoc macehualtlah-tolli). Zampampa oncah hueliz 30.000 mace-hualmeh ipan ne altepetl huan zan ce MICOP. Yeca quihtoh MICOP monequi ce tepoztlatzotzontli para nochi miltequitinih mononotzazceh huan zanilhuizceh ica tlen panotica naman. 35


MICOP itlayecanquetl quihtoa: “La radio es nuestro próximo gran proyecto, que empezará a correr la voz acerca de los recursos de información vital que podrá educar y fomentar el entendimiento entre las comunidades del condado de Ventura.” “Ni tepoztlatzotzontli tohueyiproyecto tlen naman, huan quiontitlaniliz totlahtol para quinpalehuiz huan quinmachtiz tomacehualmeh tlen nemih ipan Altepetini inechca Ventura. Achotohui monequiyaya quinmacahua gobierno tlen Estados Unidos. Ne tlayecanquetl itocah FCC (Comisión Federal de Comunicaciones). Nochi quizqui cualli pampa ipan Metztli Abril, xihuitl 2014, quinmahmacauhqueh. Teipan peuhquih MICOP cahcocui tomin para ni proyecto patiyoh. Tlahuel patiyoh pampa monequi miac tepoztli, computadoras, antena huan tezpoxtlahcuollli. Quintlahtlanih macehualmeh huan coyomeh ica tomin. Ipan internet cahcocui $1.811 dólares tomin estadounidenses. Ica coyomeh huan ceyoqueh quicelqueh $50,000 dólares. Namantzin polihui $ 20,000 huan yeca ayipeuhtoc ica ehecatl. MICOP amo quichiuhqui ni hueyi tequitl. Ipan

xihuitl 2015 peuhqui tepoztlatzotzontli ica tocatzahualtepoztli (internet) huan hueliz teipan pehuaz ica. Quillia tonalpohualli (noticias), tlatzotzonanih macehualmeh tlen ceyoc tepoztlatzotzontli amo quinmahcahua huan nouhquiya zaniloah ica xihuipahtli tlen techpalehuia huan cequinoc tlamantli tlen macehualmeh quitecohuiah. Tlan timocahuaz zo tihuallaz ipan Oxnard xiccaqui 94.1 ipan motepoz, tlan huahca tiitztoc, xiccalaqui nican huan xiccaqui tlamantli tlen pano ipan ni altepetl huan cequinoc tlamantli tlatzotzontli tleh yehyectzin huan quiamati macehualmeh: http://mixteco.org/radio/ Créditos John García

36


Xochi tlahtolli

Poesía en Túun Savi

“poesía”

Por Ofelia Pineda

KOÒTO SANA INÍÙN XA'AÌA

NO ME OLVIDES

tu kìi na kaka'ka, ni na santavina yó'o, koòto sakutìan yu'u, chíiva'yù xíina zi'e, su koòto sanainiun xa'aì, koòto sakutìaùn kòoxò'oma Xìi kakukavì ta ndaxóomaun nuu ita. Koòto sanainiun xà'aii, koòto santixaa'ùn ñàa sana'i nuu', Koòto kasaya'kua'un nuu iyo itun xíi ika kisxìi saakònuu xìi'ri izu. Koòto keùn núu ndaa tiaka, xíi na zi'e kixina kuxinìna ñùu vixíi. Ka'ayùun ita yukù, xíi ña zi'e yoo sàntea'ra koosoñe ta ñuu, koòto kusikiùn xíi yùu ña ve'e na zi'e xíi santixaun'ña, koòto sanainiun kaùn xíina zi'e taxaa na ndakutu viko'o indivi ta na kusúan xíi ñuu. koóto sanaíniún kua'úun kuvíína zi'e, ni sanaíniún xaána na yúve'e Taxha santi'ún ndiki'un itú. Koóto va'un sananta'un xookolantí, rií tíaku'kurí, káandíun itú xíi núuntukaa takaá soko'un, katáun xíi rí saa ta ndayurí, rí ndatu'un kurí xíiún, koóto ndukú'un ñaa ndoún a tu iyo ñaa kúxu'un, kaxúun rí tixíi itanu nuú ñu'u vixií … Inka kíi Kuxíiñu'uyoo kunita'e, koóto kaxùúñá konikaxíinaxiún ta

Aunque el corazón del tiempo se detenga, aunque tu mente la dominen, no me apartes, guárdame en los secretos de nuestros ancestros, pero no me olvides, no te alejes con el perfume del incienso que me hace nacer cada vez que lo paseas en ofrenda. No me olvides, no destruyas mi sabiduría, no contamines mis jardines donde duerme el hermano búho y pasean los venados. No vacíes el lago de los peces, que los dioses vendrán a cenar esta noche. No cortes las flores del campo, que la diosa luna ha sembrado y las riega cada noche, no juegues con las piedras de las pirámides por que los destruirás, no olvides hacer las ofrendas cada que las nubes dominen el cielo y el tiempo se duerma en los brazos de la oscuridad. No olvides de regar la sangre del sacrificio al señor de la sabiduría, jamás olvides venerar a nuestros dioses cuando la cosecha haya culminado. No señales al arcoíris con las manos, merece respeto, no cortes los árboles porque en ellos está colgado tu placenta, no regañes al ave cuando grita porque está pronosticando tu día y año. No marches en guerra cuando tienes de comer, no comas la iguana que se arrastra fría por la

37


tierra… Porque jamás nos volveremos a encontrar, no comas lo que no debes y respeta a los dioses, cuando se acerque el día, ellos lo anunciaran con alegría y nuestro encuentro será sin igual. ME BUSCAS Me buscas: en el horizonte de la luz, en el desierto que entierra mis quebrantos y en la espalda del árbol muerto. Me llamas hija de barro, sangre de hombres piedra, hija de la leyenda dormida, diosa perdida en los ojos de la serpiente. Me miras y te marchas. Pintas mis paredes de vacíos, mientras mis plumas se dibujan en la sombra, de codornices danzantes y el venado salta de la pared con sonajas que me distraen. En su cuerno me lleva, en busca de otros encuentros, soy la niña de imaginación y cuentos. kandixaun'na zi'e, tana kixáa míi kíi, miná ndatu'una xíi'o Ta kíi saá kunitá'e.

NDADU'KÙU YÚ'UN dadu'kùu yù'u: núu kana nikándíi, Nuu ìxíi ndañùu tíntoìi Nda sa'ata itú nixíi. Ta ka'aùn xíi ze'ena ñu'u kixíi, níi ra tìa'a yú'u, Ze'ena tu'u kíixii, Zi'e ndañù'u nùu kóo. Ndakúutonío nuíi ta kúavùu. Ndakáayu ndikáa ve'e su kóoña nà'a, Ta tumíi xíini iyóo ndtía nù'u, Nuu taxàa kó'o ta izu kanditarí ndíika ve'e xìi ñá'a ká'aña Iyoíi xíndeii. Nuu ndikíirí inúì, ndadukuíi inka ña'a, Yú'u kuña lo'o ixá'anìi xìi ndakani kuendo.

Richard Wilkinson

38


Xochi tlahtolli

Poesía en náhuatl

“poesía”

Cuando muere una lengua las cosas divinas, estrellas, sol y luna; las cosas humanas, pensar y sentir, no se reflejan ya en ese espejo.

Quemman tlahtolli ye miqui nochi in teoyotl, cicitlaltin, tonatiuh ihuan metztli; nochi in tlacayotl, neyolnonotzaliztli ihuan huelicamatiliztli, ayocmo neci inon tezcapan Dr. Miguel León Portilla

Fragmento.

39


Martín Tonalmeyotl Las arañas Algunas veces, es necesario caminar solos. Buscar nuevos senderos tal vez signifique, inmiscuirse sobre otras formas de vida, por ello, conocer a otros hombres y otras mujeres puede ser satisfactorio para la memoria del hombre.

Tokatsitsintin Kamaniantika, nokineke matinejnemikan san tajuamej. Tla tikimixtemouaj okseke ojtin kijtosnekis, kampa tajuamej tikalakej ipan okseke tlanemilistin, kan tikimixmatiskej okse tlakamej iuan okseke siuamej, in tlamantle, techpaleuis pampa maka matelkauakan.

Solo, se puede ir hasta lo infinito. Se pierde esa eternidad cuando no se regresa, porque las arañas, al no notar ningún movimiento, abandonan las casas y huyen de su propia telaraña.

Tla san tajuamej tinejnemej, uelis uejka tasiskej. Onixpoliue in nejnemilistle kuak se sanka seka yo, Kampa tokatsitsintin tla kitaj xok yaka chante, kinkajteuaj sanka seka, inakatekatsaualuan.

Es necesario ir y regresar. No dejar morir a los demás también es de humanos, pues con sus vidas, algunos de ellos abrieron nuevas veredas, atajos por donde hoy, transitamos.

Uelis tsiaskej uejka pero oksejpa matiuajlakan. Maka matikinkauilikan san yajuamej mamikikan tokniuan, kampa yajuamej inka inchikaualis, nookintlapojkej yankuikej ikxiojtin, ojtin kanka aman, tojuitsiaj.

40


Nipeua nixtentlapoue

Primeros párpados

Chikuasen xijtin sakayojkej, chikuasen chitojtin kuakuayejkej, chikuasen tepanoltin ipan atsintle sa yeklte, chikuasen tlatlatsinaliltin ipan chinankaltin.

Seis años de pasto, seis chivos de largos cuernos, seis tepanoles con aguas cristalinas, seis relámpagos golpeando a las casas de carrizo.

Ome nixtololojtsitsiuan uan apismikej, ome nomatejtejpoluan, ome nokxitsotsoltsitsiuan.

Dos ojos con hambre, dos brazos mutilados, dos pies descalzos.

Se nokaltsotsin uan yokojkoyon, se nokontontsin uan yoistayak, se nopetlasombrero, se notanajtsin ika se tlaxkaltsintle, se ojtsintle kampa xaka nejneme niman se tlamachilistle uan xe yaka kitlakuijkuilia.

Un pantalón con hoyos, una camisa descolorida, un sombrero de petate, un morral con una tortilla, un camino no transitado y un pensamiento aún, no explorado.

Kinaman peua nixtlapoue niman chachapaka nixayo sa chichiltik. Kinaman peua ninejnemej niman melauak tekokojkej tlaltetsitsintin.

Práctico los primeros parpados y de mis ojos caen lágrimas secas. Hago los primeros pasos y duele caminar sobre piedras filosas.

Nitlatlacha niman niknemilia, kana kechmej tokniuan nanka yopanokej niman kana kechmej nanka onokajtikiskej, nan konistokej on ikxiojtsintle uan xkaman tlame.

Observo y pienso, cuántos hombres han transitado estos caminos y cuántos de ellos han quedado solos, mirando una vereda que nunca acaba.

Kuak chichimej t aajuaj

E adrar de os perros

Kuak kinaman ika sejpa onichokak, ot ajuakej chichimej, onikint acha tej mistomej niman onikinkochmojte nochitojtsitsiuan.

Cuando oré por vez primera, adraron os perros, desperté a os gatos e interrumpí e sueño de mis pobres cabras. No soy de ciudad porque caí sobre una cama de carrizo y desde mi origen, he traído pegada en a garganta, una ave co orido y de be o p umaje, que según dijo mi madre, vo ó y me dejó su canto.

Najua xniua eua ipan a tepet pampa oniuetsiko ipan se pet at , ipan noakat apech niman yake kuak oninen, ipan noakoko uasa ijtsiaya, se totot sa ijuiyo niman sa t apa io, kijtoua nonantsin kampa on totototsint e, opat an niman onechkaui ijte ikuika is.

41


Por José Carlos Monroy Rodríguez xnex

Cara ceniza/ cara mostrada

cuic t anamahqueh quinahuatiya nepapan t amantin t acpac ti maht e quimanaz ohtipan nochin t apah e it oc cont e, hue ic huan ahuiyac.

E canto de os vendedores anuncia diferentes mercancías sobre a ti ma tendidas en a ca e a p eno co or junto a a o a, sabrosa y fragante.

Xomiyoh tepozt e; yezt e ma tiya ohtin huan ca tin ica nemi izt e, tequit , mahuizot tech macehua tzih e momozt a tianquizco moxpanti iya.

E esque eto de meta ; sangre que baña os caminos y as casas con su andar, abor, es a honra de su condición de persona a que se muestra en e mercado diariamente. Es ceniza a fama fiera de ugar: es e robo, a mentira, a pobreza.

Next e motenehua pie oh neh canin: ixtequit , izt acayot , neto inque. Nexti mot ahto ayac quicamati t apa tihca tenanco, huextemict e. xnex, xcuah e tenyot huehca momati; ixnex mahuizot , tauhcat huan ahuih e. cahua o namict eYopat anohtoc tocayit neh t ah e, ipan occe quitenehua tot a chan; yoquitocaqueh t acpac t ahto cahua, t amanepant a, chicac ihqueon t ant e.

Muestra de tu enguaje que nadie comparte es e mura en a pared, a fantasía. Cara ceniza, a ma a fama que te tienen desde antiguo; cara mostrada a honra, e orgu o y a a egría. La memoria o vidadaHa cambiado e nombre de aque a tierra, a sobre otro se denomina a nuestro hogar; sembraron sobre a tierra a pa abra o vidada, entre as cosas, fuerte como un diente.

Quemanihcan, ca ihtic nonotzah e yo ic hua ah, yo ic huiya, tzi ini; i namiqui iztihca yahua ihui ihnemi iz, iht achi iz huecuahue.

A veces, dentro de a conversación ento viene, ento va, suena; son e recuerdo se rodea a forma de vida, a mirada antigua. Abajo o ido, o egado, esconde as raíces de conocimiento anterior para mostrar su voz a nuestro ado; para que nuestra pa abra, e nombre nuestro, no sea borrado como se nombra, se uti iza en a memoria perdida de nuestros vecinos.

T a tzint a yauhque, hua auhque, mot ate ine huayohuan huehuet amati iz inic monexti i xiyohtzin tot oc; inic tot ahto , totoca, xquipo oc quenatza quitenehuaz, quimanitiz tech i cahua o namict e tochaneh. Tominixpetz

E de ojos bri antes (e interesado)

¿Caman monenequi quipat anizeh itotonicxoxoh qui it inicpa icecectona tomin quipiya? hcoz cent e xihuampocapo t ih e,

¿Cuándo se necesitó que cambiáramos e ca uroso verde de as hierbas por e frío bri o que tiene e meta ? E amari o de maíz no es semejante a a negra, gris pa abra de hipócrita que engaña con e va or de dinero y

42


Xochi tlahtolli tenextic it ahto huan omexayac quizt acati ipatiyohtica tomin huan quicotonax t ahto namic noihqui quihuicax tequipeuhcan huan chocayan.

rompiendo os acuerdos también trayendo a servidumbre y e p añidero.

E fu gor de dinero no es comestib e, otras personas se ensoberbecen con a sangre extraída de a tierra; b anco, amari o meta ; e agua, c ara.

pepet aca tomintin xquit acua, zequino t acameh mohueyi iyah iyeztica yomoquixti t a ticpac; iztac, coztic tepozt e; atzin, chipac. Xquine toca t azo notza qui iya Tominixpetz: zayoh quicahcayahua.

No creas os requiebros que dice e de ojos bri antes: so o engaña.

Por Rodrigo Yuani Chacón Tekua ist i Ka mot aken kuaut an iuan timasat . Amo tinechua ittak, pero nikonittatok monakayou; amo tinechonkak, pero ua kakoutok moyo ou.

"La estética y el caos". Por Jonathan Emmanuel Vargas Doval.

Ka not apech ostot iuan nitekuani. Amo tikmati, pero axkan kemah nimitsmaahsiti. Pi ik

“poesía”

"La visión de un futuro pasado" Por Jonathan Emmanuel Vargas Doval.

Se uitsitsi in tsi intinemi. Nohtipa papat antiuits iuan kua tsope uia noyo ou. Nepapan xoxochimeh motentech kisasnekih: peua kueponi mot ahto .

43


Nuestra Ley Ley General de los Derechos de los PueblosIndígenas Publicada en el DOF el día 13 de marzo de 2003 ART CULO 2. Las enguas indígenas son aque as que proceden de os pueb os existentes en e territorio naciona antes de estab ecimiento de Estado Mexicano, además de aque as provenientes de otros pueb os indoamericanos, igua mente preexistentes que se han arraigado en e territorio naciona con posterioridad y que se reconocen por poseer un conjunto ordenado y sistemático de formas ora es funciona es y simbó icas de comunicación. ART CULO 3. Las enguas indígenas son parte integrante de patrimonio cu tura y ingüístico naciona . La p ura idad de enguas indígenas es una de as principa es expresiones de a composición p uricu tura de a Nación Mexicana. ART CULO 4. Las enguas indígenas que se reconozcan en os términos de a presente Ley y e españo son enguas naciona es por su origen histórico, y tienen a misma va idez en su territorio, oca ización y contexto en que se hab en. ART CULO 7. Las enguas indígenas serán vá idas, a igua que e españo , para cua quier asunto o trámite de carácter púb ico, así como para acceder p enamente a a gestión, servicios e información púb ica ART CULO 8. Ninguna persona podrá ser sujeto a cua quier tipo de discriminación a causa o en virtud de a engua que hab e. ART CULO 9. Es derecho de todo mexicano comunicarse en a engua de a que sea hab ante, sin restricciones en e ámbito púb ico o privado, en forma ora o escrita, en todas sus actividades socia es, económicas, po íticas, cu tura es, re igiosas y cua esquiera otras.

44


Día Internacional de la Lengua Materna

Náhuatl chichi miac ne ihuan quemman conetl cualli nahui

Náhuatl coltzin tenxipalli michin ihyalli cuahuitl tocaitl ohtli tlalli

Purépecha wichuni xáni imá ka éki sapíchu sési T’ámu

glosa “el perro” “mucho” “aquél” “y” “cuando” “niño” “bien” “cuatro”

Tének mam otol juy tol tiz te bi bel anam

Glosa “abuelo” “labio” “pez” “pedo” “árbol” “nombre” “camino” “tierra”

www.vitepoxteco.org 45

No esperes que muera el último hablante

APRENDE UNA LENGUA INDOAMERICANA

21 DE FEBRERO


Roberto Carlos Martínez Hernández

O

P

poeta ´Tuún Savi 46


se kuesolli “Una preocupación”

Amo nikmati... Axnikmati, melaua kena, ¿ma tikinmachtikan melaua amo.

¿Tikmachilia totlajtol nojka yoltos ipan makuilpoualli xiuitl?

“No lo sé, quizás si, quizás no”

¿Crees que nuestra lengua estará viva en 100 años?

Tío Lino y tío Osorio. Una preocupación. Foto: Victoriano de la Cruz

47


Totlajtol

YOLITIA

Usa hoy tu lengua materna o calla para siempre Aprende, mĂ­nimo una o dos lenguas indoamericanas

Xitechpaleuikan / ayĂşdenos www.vitepoxteco.org

48 YOLITIA


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.