Impotriva societatii de masa Extras din Green Anarchy nr. 6 Foarte multi oameni doresc o existenta libera de autoritatea coercitiva, in cadrul careia sa aiba libertatea de a-si forma vietile asa cum doresc, in numele nevoilor, valorilor si dorintelor personale. Pentru ca o asemenea libertate sa fie posibila, nici o persoana nu isi poate extinde sfera de control asupra vietilor celorlalti fara sa faca o alegere. Multi dintre cei ce aleg opresiunea in lumea moderna se straduiesc sa isi mentina conceptia unei societati libere in speranta de a reforma una dintre cele mai puternice institutii coercitive moderne a zilelor noastre sau de a o inlocui cu formele de guvernare democratice, cu municipalitatile controlate de comunitate, cu federatiile industriale detinute de muncitori, etc. Cei ce prioritizeaza valorile autonomiei personale sau ale existentei salbatice au motive de a se opune si de a respinge organizatiile la scala larga si societatile avand drept motivatie necesitatea imperialismului, sclavagismul si ierarhia, indiferent de scopurile pentru care au fost create. Oamenii sunt in mod natural sociabili, insa sunt selective cu privire la cei cu care doresc sa se asocieze. In vederea obtinerii companiei si a sprijinului reciproc, oamenii dezvolta in mod natural relatii cu cei cu care au afinitate. Cu toate acestea, doar in ultimul timp acestia s-au organizat in grupari compuse din straini cu care au putine lucruri in comun. Mai mult de 99% din istoria umanitatii, oamenii au trait in aranjamente familiale egalitariste, asigurandu-si subzistenta muncind pamantul. Comunitatile horticulturale, atat cele ale trecutului cat si cele ale prezentului sunt cunoscute prin faptul ca s-au bucurat de timp liber precum si prin faptul ca nu au muncit mai mult de 2-4 ore pe zi in scopul indeplinirii nevoilor subzistentiale. Foametea si razboiul erau extreme de rar intalnite in acele societati. Pe langa acestea, sanatatea fizica, calitatea dentara si durata medie de viata a comunitatilor mici era mult mai ridicata decat cea a societatilor industriale timpurii. In cazul in care existau lideri, acestia erau de obicei temporari si nu aveau putere cu privire la abilitatea de a convinge. Desi vanau si incendiau gradini daunand mediul local si de cele mai multe ori irosindul, acestia s-au dovedit in timp a fi adaptati din punct de vedere ecologic. Furajele au fost de folos umanitatii mai mult de 3 milioane de ani, in timp ce horticultura a fost dezvoltata de o serie de societati din Amazon de aproximativ 9000 de ani. Culturile la scala mica ce au ramas, prefer de regula viata traditional, multi dintre acestia formand o rezistenta politica impotriva corporatiilor si a guvernelor ce vor sa le asimileze cu forta astfel incat munca si pamanturile acestora sa poata fi exploatate. Foarte rar oamenii fac parte din organizatiile de masa fara a condusi, acest lucru ducand la pierderea libertatii si a sanatatii acestora. Aparitia civilizatiei a fost facuta posibila prin intermediul productiei compulsive de masa. Atunci cand anumite societati au inceput prioritizarea productivitatii agriculturale ca cea mai inalta valoare, acestia au inceput sa supuna cu forta in vederea atingerii scopurilor prin intermediul oraselor. Comunitatile de oameni ce au dorit sa procure hrana sau sa se ocupe cu gradinaritul in vederea asigurarii subzistentei urmau sa fie transformate in sclavi sau omorate urmand ca ecosistemele acestora sa fie transformate in ferme care sa hraneasca indivizii din orase. Cei angajati in facilitarea producerii recoltelor si a inmultirii animalelor s-au mutat in mediul rural in timp ce oficialitatile publice, vanzatorii, inginerii, personalul militar, servitorii si prizonierii au populat orasele. Sarcina crearii surplusului de hrana in vederea intretinerii clasei de specialisti a dus la intensificarea producerii de hrana creand simultan nevoia de a avea mai mult pamant, atat in vederea realizarii agriculturii cat si
in vederea extragerii materialelor pentru constructii si a carburantilor. Oamenii au fost fortati sa fie sclavi in beneficiul altor institutii culturale de productie ca o prerechizita a supravietuirii continue, in timp ce viata non-umana a fost fie exploatata fie eliminate in numele ducerii la bun sfarsit a proiectelor umane. Pentru a ocupa pamantul, oamenii erau obligati sa plateasca tribut sub forma taxelor sau a zeciuielii ( sau intr-o forma mai recenta, sub forma chiriei sau a ipotecii) cerand devotement in indeplinirea cerintelor detinatorilor de pamant in schimbul mentinerii spatiului personal si a comoditatilor, devenind aproape imposibil pentru oameni sa isi asigure traiul prin vanatoare si gradinarit. Desi comunitatile la scala mica auto-suficiente au rezistat intruziunii fortelor militare si a celor comerciale, in cele din urma au esuat fiind asimilate, uitand in scurt timp practicile cultural acestia depinzand de opresorii lor pentru a supravietui. Capitalismul reprezinta cea mai recenta manifestare a dominarii. Economia capitalista este controlata de corporatiile de stat, de acele organizatii detinute de catre actionarii liberi sa ia decizii fara a fi constienti de consecinte. Legal, corporatiile se bucura de statutul indivizilor, prin urmare o parte prejudiciata poate doar sa tinteasca beneficiile companiei in instanta, nu posesiunile sau proprietatile actionarilor individuali. Cei angajati de catre corporatii sunt obligati sa aduca profit prin toate mijloacele posibile (sustenabilitatea ecologica, siguranta muncii, sanatatea comunitatii) putand fi concediati, sau dati in judecata in cazul in care nu isi indeplinesc indatoririle. Ca forma avansata tehnologica a civilizatiei, capitalismul inglobeaza si utilizeaza si mai mult teritoriu, ducand la reducerea spatiului disponibil pentru traiul si dezvoltarea libera. La fel ca si civilizatia, capitalismul incorporeaza atat viata umana cat si pe cea nonumana in servitudine considerate ca folositoare si dispune de aceasta. In capitalism, majoritatea oamenilor isi petrec majoritatea timpului angajati in munci lipsite de sens, monotone, regumentate si de cele mai multe ori daunatoare din punct de vedere fizic si psihic. Indivizii privilegiati au tendinta de a lucre intens si pe o perioada indelungata, pentru a raspunde presiunii sociale sau in vederea satisfacerii dependentei de comoditatile si serviciile specific societatii moderne. Pe fondul alienarii si a lipsirii de putere ce caracterizeaza experienta de zi cu zi, cultura noastra inregistreaza grade ridicate de depresie, de boala psihica, o rata ridicata a suicidului, a dependentei de droguri fiind caracterizata de asemenea si prin relatiile disfunctionale si abusive si de asemenea prin numeroase forme de existenta vicariante precum televizorul, filmele, pornografia, jocurile video etc. Civilizatia, nu capitalismul in sine, a reprezentat geneza autoritarismului systemic, a servitudinii compulsive si a izolarii sociale. Mai mult decat atat,un atac asupra capitalismului care nu tinteste civilizatia nu va putea niciodata aboli coercitia institutionala care alimenteaza societatea. In vederea colectivizarii industriei in scopul democratizarii acesteaia de a esua in a recunoaste faptul ca toate organizatiile la scala larga adopta o directie si o forma independent de intentiile membrilor sai. Daca o asociatie este prea mare pentru a exista o relatie fata in fata intre membri, devine necesara delegarea responsabilitatii reprezentantilor si specialistilor in vederea atingerii scopurilor organizatiilor. Desi delegatii sunt alesi prin consens prin vot majoritar, membrii grupurilor nu pot superviza orice actiune a delegatilor decat in cazul in care organizatia este destul de mica pentru ca oamenii sa se monitorizeze unii pe altii. Liderii delegate nu pot fi monitorizati nici nu pot fi trasi la raspundere pentru comportament coercitiv sau iresponsabil decat in cazul in care sunt supervizati de o anumita sectiune a grupului. Acest lucru este imposibil intr-o economie bazata pe o diviziune stratificata a muncii unde nici un individ nu poate vedea si nu se poate focalize asupra actiunilor celorlalti. De asemenea, delegatii alesi aloca mai mult timp si resurse in vederea prepararii si prezentarii propriilor obiective putand castiga mai mult prin deceptionarea
celorlalti si prin manipularea lor. Desi grupul este cel ce determina politele si procedurile (ceea ce este practice imposibil fiind nevoie de cunostinte specializate) delagatilor findu-le incredintate asadar responsabilitati doar pentru a-I forta, totusi acestia vor actiona independent atunci cand nu vor fi de accord cu regulile avand incredere in faptul ca pot scapa de pedeapsa pentru ca i-au ignorant. Democratia este reprezentativa, nu in mod direct, atunci cand este practicata la scala larga, este incapabila sa creeze prganizare fara ierarhie si control. Deoarece organizatiile de masa trebuie sa isi creasca productia in vederea mentinerii existentei si a extinderii acestora, acestia au tensinta de a-si extinde in mod imperialist obiectivul influentei. Deoarece orasele si industriile se bazeaza pe rezultatele exterioare, obiectivul acestora este de a inconjura regiunile in scopul utilizarii acestora pentru agricultura precum si in scop industrial, transformandu-le in regiuni imposibil de locuit pentru ambele ecosisteme, atat cel uman cat si cel non-uman. Aceasta regiune se extinde in relatie cu cresterea populatiei sau a specializarii muncii cu care orasele se confrunta. Am putea pune in discutie faptul ca productia industrial ar putea fi mentinuta si cu toate acestea scazuta, lasandu-le ecosistemelor si oamenilor neindustrializati o portita de scapare pentru a co- exista. In primul rand, aceasta propunere ne invita la a adresa intrebarea referitoare la motivul pentru care civilizatia ar trebuie sa determine propriile limite in loc sa fie victimele pradarii sale. In al doilea rand, nu exista exemple istorice ale producerii economiilor care sa nu se extinda, preponderant deoarece extinderea trebuie sa aiba loc dupa saracirea resurselor disponibile acestora la un moment dat. Complexitatea structural si ierarhia civilizatiei trebuie sa fie refuzata, concomitant cu imperialismul politic si ecologic care se extinde pe intreg mapamondul Instituiile ierarhice, expansiunea teritoriala si mecanicizarea vietii sunt cerute pentru ca administrarea si procesul de productie in masa sa aiba loc. Doar comunitatile mici si indivizii auto-suficienti pot co-exista cu alte fiinte, umane sau nu, fara a-si impune autoritatea asupra lor.