SAPTAMANA DESCOPERIRII EMPIRICE by YOUNG EUROPE SOCIETY (Y.E.S.)

Young Europe Society

Asociația Young Europe Society prezintă:

SĂPTĂMÂNA DESCOPERIRII EMPIRICE Împreună pentru politici de tineret!

2-10 Aprilie 2015 Izvoru Mureșului - Harghita www.yes-eu.ro office@yes-eu.ro

ISBN: 978-606-93838-0-3 Asociația Young Europe Society, Miercurea-Ciuc, 2015

www.yes-eu.ro office@yes-eu.ro

Young Europe Society Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

CUPRINS

4 8

................ ................

Despre "Săptămâna Descoperirii Empirice" Cine suntem

................

Erasmus+ Descrierea zilelor tematice

16 19 21

................................ ................................ ................................

24 28 36

................................ Ziua Administraţiei Publice ................................ Ziua Liceelor şi Inspectoratelor Şcolare ................ Propunere de politică de tineret

................

Studiu Academic

56 58

................ ................

Proiectul în mass-media Testimoniale

................

Implică-te

63 64

................ ................

Resurse utile Contact

Ziua Mediului Universitar Ziua Sectorului Antreprenorial Ziua ONG-urilor şi Erasmus+

despre... Săptămâna Descoperirii Empirice

În perioada liceului, cu precădere în anii terminali de liceu, elevii sunt nehotărâţi cu privire la alegerea unei profesii, respectiv la alegerea facultăţii. Astfel, ei ajung să aleagă cu dificultate următoarea etapă din viaţa lor, neştiind ce vor să studieze în continuare, ce domenii îi atrag, care este visul lor. Presiunea socială, rutina, frica de necunoscut sunt factori ce invariabil afectează deciziile oricărui tânăr cu privire la viitor. În România există o discrepanţă între pregătirea teoretică a tinerilor şi cariera urmată de aceştia. În iulie 2014, în România existau 77.008 şomeri sub 25 de ani. “Săptămâna Descoperirii Empirice” este un proiect implementat în perioada 2-10 aprilie 2015 la Izvoru Mureșului (Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului) de Asociaţia Young Europe Society prin programul Comisiei Europene, Erasmus+. Proiectul se adresează tinerilor liceeni și are ca obiectiv realizarea unui dialog structurat în vederea implicării directe a acestora în schiţarea unei politici de tineret.

Acest dialog structurat vizează dezvoltarea cunoștințelor practice, abilităților, aptitudinilor și comportamentelor pozitive privind implicarea activă a 50 de tineri liceeni în societate prin activități extracurriculare. Proiectul se desfăşoară sub forma unei întâlniri naţionale de tineret ce va reuni tineri, lideri decizionali în domeniul politicilor de tineret, experţi şi însoţitori facilitând interacţiunea directă a acestora pentru aflarea posibilităţilor lor de viitor.

Urmărim realizarea unei propuneri de politică de tineret ce va promova implementarea în licee a unei săptămâni denumite “Săptămâna Descoperirii Empirice“ în care liceenii vor avea posibilitatea de a interacționa practic cu mediul universitar, sectorul administrativ, sectorul non-profit, angajatori şi antreprenori realizând astfel tranziţia de la un proces teoretic bazat pe input la unul practic ce pune în vizor output-ul şi capacitatea tinerilor de a se implica activ şi practic în luarea unei decizii după absolvire.

Cei 50 de participanți cu vârsta cuprinsă între 18 şi 19 ani provin din opt licee: Colegiul Național “Octavian Goga” din Miercurea Ciuc, Liceul Teoretic “Márton Áron” din Miercurea Ciuc, Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Buzău, Liceul Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău, Liceul „Miron Cristea” din Subcetate, Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava, Liceul Teoretic „O.C.Tăslăuanu” din Topliţa, Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima” din Pitești, dintre care un număm de 20 de tineri oportunități reduse (dificultăţi de tip geografic). Îndrumați de 10 lideri decizionali şi 10 coordonatori, aceştia și-au dezvolta capacitatea personală de a lua decizii după absolvire, alegând responsabil o carieră în funcţie de pregătirea, valorile, aptitudinile şi înclinaţiile lor.

2-10 aprilie 2015 Izvoru Muresului, jud. Harghita

Seminarul s-a realizat prin activități nonformale de educație participativă, printre care amintim: joc de rol, chestionarul, învățarea experiențială, sesiuni de reflectare, învățare individuală, lucru în echipă, prezentari publice.

Cine suntem?

Asociația Young Europe Society (Y.E.S.) este o organizație nonguvernamentală, non-profit, care are ca principal obiectiv dezvoltarea tinerilor prin încurajarea acestora în a deveni cetățeni activi. Y.E.S. promovează și susține dezvoltarea solidarității și toleranței în vederea realizării coeziunii sociale europene, dezvoltarea înțelegerii mutuale între tineri din țări diferite, dezvoltarea artistică și a libertății de expresie, precum și promovarea cooperării la nivel european. Misiunea Young Europe Society este de a promova și a aduce valoare adăugată educației participative și cetățeniei active prin dezvoltarea de parteneriate durabile cu diverse instituții și persoane individuale ale căror domeniu de activitate poate contribui la realizarea obiectivelor noastre. Printr-o astfel de interacțiune, intenționăm să facilităm cât mai multor tineri schimbul de experiențe, idei și viziuni, promovând diversitatea și înțelegerea culturală. Y.E.S. contribuie la sensibilizarea și conectarea tinerilor prin

mijloace variate, de la implicarea în domeniul artistic, până la seminarii, ateliere de creație, conferințe, programe internaționale. Câteva aspecte esențiale ale muncii noastre: -promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor; -dezvoltarea solidarității și toleranței în vederea realizării coeziunii sociale europene; -dezvoltarea înțelegerii mutuale între tineri din țări diferite; -dezvoltarea artistică și a libertății de expresie în rândul tinerilor din lumea întreagă; -promovarea cooperării la nivel european în domeniul de tineret.

Erasmus+

Erasmus+ este noul program de 16 miliarde de euro pentru educație, formare, tineret și sport. Acesta este construit pe binecunoscutul și marca de succes a UE, programul Erasmus pentru studenți. Toate programele anterioare, cum ar fi Tineret în Acțiune, Erasmus și LLP sunt incluse în noul program Erasmus+. Acest program are trei piloni principali: educație și formare, tineret și sport. Obiectivul principal al programului Erasmus Plus este acela de a îmbunătăți şansele de angajare ale tinerilor prin dobândirea de competențe suplimentare apreciate de angajatori, precum și îmbunătățirea competențelor lingvistice. Partea de tineret a programului este împarțita în trei Acţiuni Cheie. • Acţiunea cheie 1: Mobilităţi de Învăţare pentru Indivizi; Aici intră mobilităţile şi se adresează tinerilor, lucrătorilor de tineret şi personalului angajat.

• Acţiunea cheie 2: Cooperare pentru Inovare şi Schimb de Bune Practici; Se adresează universităţilor, instituţiilor publice, ONG-urilor, firmelor care au departament de CSR si organizaţiilor culturale (teatre, librarii). • Actiunea cheie 3: Sprijin pentru reforma politicilor; Aici vor fi incluse reţelele Salto şi Eurodesk, proiectele de advocacy şi vechile întâlniri pe acţiunea 5.

s. e liv ds. g n min gi n a ng Ch eni Op

www.yes-eu.ro Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Erasmus+ Dialog Structurat Ce sunt aceste tipuri de proiecte? Aceste proiecte promovează dialogul structurat ca instrument folosit de tineri pentru a-și face vocea auzita cu privire la modul în care trebuie să fie elaborate și puse în aplicare politicile de tineret la nivel european prin interacțiunea cu factorii de decizie (locali, regionali, naționali, europeni). Ce tipuri de activităţi se pot realiza? În acest sens sunt finanțate proiecte prin care se organizează întâlniri, conferințe, consultări sau evenimente care promovează participarea activă a tinerilor prin interacțiunea acestora cu decidenții, făcându-și astfel vocea auzită. Activitățile (naționale sau internaționale) pot fi de următoarele tipuri: a. Reuniuni naționale și seminarii transnaționale: - care oferă spațiu pentru informare, dezbateri și participarea activă a tinerilor – la dialoguri cu factorii de decizie – cu privire la aspecte care sunt relevante pentru dialogul structurat sau pentru Strategia UE pentru tineret; - care pregătesc terenul pentru conferințele oficiale de tineret organizate în fiecare semestru de către statul membru care deține președinția Uniunii Europene; b. Conferințe c. Consultări ale tinerilor cu scopul de a afla care sunt nevoile

acestora privind aspecte legate de participarea la viața democratică (consultări online, sondaje de opinie etc.); d. Evenimente:- care promovează dezbateri și informații pe teme de politici pentru tineret legate de activitățile organizate în timpul Săptămânii europene a tineretului; - care simulează funcționarea instituțiilor democratice și rolurile factorilor de decizie în cadrul acestor instituții. Activitățile trebuie să fie conduse de tineri, aceștia fiind implicați în toate etapele proiectului, utilizând metode de învățare nonformală. Dialogul structurat se realizează sub forma unor discuții sau dezbateri între tineri și responsabilii de politici de tineret în urma cărora se obțin rezultate care pot fi folosite în realizarea sau implementare de politici. Bugetul în România alocat în 2015 pentru proiecte de dialog structurat pentru întâlniri ale tinerilor cu responsabilii de politici de tineret este de 256 478 Euro. Sursa: http://www.erasmusplus.ro/dialog-structurat

Descrierea zilelor tematice

Ziua Mediului Universitar (03.04.2015) Ziua dedicată interacțiunii tinerilor cu mediul universitar s-a desfășurat conform programului, prin activități ce au vizat importanța cunoașterii ofertei educaționale universitare de către tinerii liceeni pentru a-i ajuta să aleagă responsabil o facultate după terminarea liceului. Principalele așteptări ale liceenilor ca viitori studenți au fost legate de următoarele aspecte: acreditarea universităților, echitatea burselor, oportunități de mobilitate internațională oferite de facultăți și accesul la acestea, reducerea taxelor universitare şi un număr mai mare de locuri la buget, dezvoltarea cunoştinţelor şi competențelor practice pe toată durata anilor universitari pentru a le spori şansele angajării după absolvire.

Pentru alegerea unei facultați în funcție de aptitudinile, valorile și inclinațiile fiecăruia, aceștia și-ar mai dori să cunoască în mod practic oferta educațională, programa de curs, profesorii universitari, mediul academic, campusul universitar. Din dialogul structurat cu cei doi reprezentanți ai mediului universitar: Raveica Ionel Crinel reprezentant al Universității “Vasile Alecsandri” din Bacău și Hîrlav Costin - reprezentant al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca a reieșit faptul că și cadrele didactice din învăţământul superior au așteptări și cerințe de la viitorii lor studenți. Printre acestea, amintim: seriozitate, motivație și dorință de implicare și cunoașterea unei limbi străine la un nivel avansat.

După ce participanții au conștientizat importanța cunoașterii empirice a mediului universitar, aceștia au prezentat prin metode de educație nonformală, câteva mijloace și metode de interacțiune directă cu universitățile. Alegând propriile metode sub îndrumarea facilitatorului, participanții au considerat util ca universitățile să ofere “Linia Verde a Universităţilor” cu program non-stop şi oferirea răspunsurilor elevilor cu privire la informaţii, solicitări despre oferta educaţională a universităţilor prin telefon, “2 săptămâni practică în universităţi”, „întâlniri cu directori ai universităţilor”, „târg de universităţi” (cu profesori şi studenţi), “Open Doors” cu informaţii despre ofertele educaţionale, „invitaţii oficiale ale elevilor de a participa la cursuri”, „caravana universităţilor mobilă” cu oprire în fiecare oraş din ţară, "Tabere Universitare" cu participarea atât a elevilor, cât și a profesorilor universitari şi a foștilor absolvenți. La finalul zilei, participanții au descoperit surse prin care pot afla informaţii despre acreditarea unei universități şi despre mobilitățile internaționale oferite de universități.

Ziua Sectorului Antreprenorial (04.04.2015) Ziua dedicată interacțiunii tinerilor cu Sectoriul Antreprenorial a vizat cunoașterea pieței muncii de către liceeni pentru o inserție mai ușoară după finalizarea liceului. În prima sesiune de activități, cei 50 de participanți au identificat avantajele și provocările pieței muncii și a ocupării unui loc de muncă. Aceștia au subliniat importanța alegerii unei cariere din timp prin activități de tip matching. Prin interacțiunea cu sectorul antreprenorial, respectiv câmpul muncii, elevii vor să cunoască practic oferta de muncă încă din timpul liceului, să-și dezvolte competențe care să-i ajute profesional și personal, să aibă acces la oportunităţile de tip job shadowing, la stagiile de practică plătite în companii, la internship-uri, să cunoască sursele de finanțare pentru ideile de afaceri, să fie consiliaţi în construirea unui plan de afaceri.

Dialogul structurat cu antreprenorii: Romeo Georgescu și Victor Sainiuc a vizat importanţa interacţiunii cu sectorul antreprenorial prin poveşti de succes şi experienţe personale despre cum să-ţi construieşti propria afacere. Din prezentarea metodelor de interacțiune directă cu mediul antreprenorial și piața muncii identificate de către participanți, amintim: "incubatorul de afaceri", joc puzzle în care au fost identificați pașii lansării unei afaceri, show tv cu simularea unei discuții între finanțatori și propunătorii a trei planuri de afaceri. La finalul sesiunii de activități, participanții au aflat despre importanța identificării posibilităților de stagii de practică în companii, a surselor de finanțare pentru pornirea unei afaceri şi a importanței dobândirii experiențelor practice.

Ziua ONG-urilor şi Erasmus+ (05.04.2015) In cea de-a cincea zi, elevii și reprezentanții ONG-urilor s-au reunit în sala de activități pentru a discuta despre modul în care voluntariatul poate fi transformat într-o profesie și cum poate fi o trambulină în viitoarea lor carieră. După introducere și energizere, în prezența lui Adrian Cocârdan, coordonator de proiecte Erasmus+, tinerii au explorat modalitățile prin care își pot dezvolta prin metode de educație nonformală cele opt competențe cheie menționate în certificatul YouthPass. Rezultatele identificate în urma brainstorming-ului vor fi adaptate ulterior de către fiecare dintre participanți în etapa de evaluare sau de completare a certificatului internațional. Această sesiune a fost utilă și pentru ca aceștia să înțeleagă modul în care pot monitoriza procesul lor de învățare, de a deveni responsabili pentru cunoștințele cu care vor rămâne în urma Săptămânii Descoperirii Empirice.

În cea de-a doua parte a zilei, tinerii au fost introduși într-un "Open Space" și li s-au explicat regulile aferente acestei metode: “Legea celor două picioare”, "Cine-i aici înseamnă că trebuie să fie aici", "Ceea ce trebuie să se întâmple, se va întâmpla", "Când începe, începe, când se termină, se termină". Astfel, în patru spații interactive și creative, patru lideri de tineret - Emilia Radu - formator Erasmus+, Adrian Cocârdan - lucrător de tineret al Asociației DGT, Adrian-Dan Vîlcan - lucrător de tineret Young Europe Society, Daicer Andrei – lucrător de tineret Asociația DGT au susținut o serie de prezentări pe subiecte de interes pentru tineri precum: modalitatea de participare la cursuri de formare și schimburi de tineri internaționale, cum poți aplica la un program de tipul Serviciul European de Voluntariat, precum și, pașii pe care tinerii trebuie să îi parcurgă pentru a-și înființa o organizație non-profit.

Tinerii au avut ocazia de a asista la prezentările mai multor reprezentanți ai ONG-urilor și să adreseze întrebări precum care sunt platformele sau organizațiile din România care pot trimite tinerii la schimburi de tineri internaționale, care este structura şi obiectivele programului Erasmus+, cum pot deveni formatori sau să primească consultanță pentru scrierea propriilor proiecte pentru tineri. Dan Vîlcan le-a povestit tinerilor despre experiența sa ca fost voluntar plecat intr-un un stagiu EVS și care au fost beneficiile unei astfel de experiențe pentru dezvoltarea sa personală și profesională. Emilia Radu, lucrător de tineret în sectorul non-profit a povestit tinerilor despre evoluția sa profesională din momentul în care a început să participe la cursuri Tineret în Acțiune și cum ulterior a început să își scrie propriile proiecte de comunicare bazate pe educație nonformală și să devină formator. De asemenea, aceasta a împărtășit modul în care voluntariatul poate fi îmbrățisat și recunoscut ca o profesie prin noua lege a voluntariatului. Andrei Daicer le-a explicat tinerilor cum pot da voce juridică proiectelor dedicate comunității și a celor de antreprenoriat social prin deschiderea unei organizații non-profit. Beneficiile activării în sectorul ONG au fost prezentate în paralel și de către Adrian Cocârdan care le-a împărtășit tinerilor cum pot coagula echipele de voluntari și cum pot fi motivați și încurajați pentru a iniția proiecte pentru comunitatea din care fac parte. În ultima parte a zilei, liceenii au realizat prezentări a diferitelor tipuri de mobilități în care tinerii adolescenți se pot implica. Aceștia și-au concentrat atenția către schimburile de tineri finanțate prin Erasmu+

și stagiile de practică la universități internaționale pe termen scurt și lung. Ziua Administraţiei Publice (06.04.2015) Activitățile desfășurate în cadrul zilei dedicate administrației publice au adus tinerii în situația cetățeanului activ și responsabil care are anumite așteptări de la administrația publică. Principalele așteptări ale elevilor din anii terminali sunt legate de implicarea administrației publice în realizarea de evenimente culturale și sportive în mediul rural, respectarea drepturilor și libertăților personale, aplicarea legilor fără privilegii și discriminări, precum și, implementarea politicilor de tineret.

Totodată, tinerii își doresc sprijinul administrației locale în vederea efectuării stagiilor de practică în cadrul instituțiilor publice, locuri de muncă part-time pe perioada vacanței (pentru elevii cu vârsta de peste 16 ani) pentru a-i ajuta să dobândească experiență practică. Mai mult, tinerii și-au exprimat punctul de vedere privind accesul gratuit la evenimentele culturale, încurajarea voluntariatului de către instituțiile publice, facilitarea angajării după absolvirea liceului, includerea tinerilor cu dizabilități și a tinerilor cu oportunități reduse în sistemul educațional și în câmpul muncii.

În urma prezentărilor realizate de participanţi despre modul de interacţiune al tinerilor cu instituţiile publice, ei au prezentat interes pentru: "Ziua Porților Deschise"; participarea la audiențe; participarea la conferințe; workshop-uri; implicarea tinerilor în activități organizate de instituțiile publice; încheierea parteneriatelor între primărie și școală pentru implicarea în organizarea activităților de tip “primar pentru o zi”.

În urma activităților bazate pe metode de educație nonformală, tinerii și-au dezvoltat competențe de relaționare interpersonală și competențe civice. Nu a lipsit dialogul structurat cu reprezentantul din partea prefecturii Harghita, consilierul Bogdan Țifrea care a prezentat experiența sa personală și profesională; precum și, importanța implicării a elevilor în proiecte de tineret.

Ziua Liceelor şi Inspectoratelor Şcolare (07.04.2015) Cea de-a șasea zi s-a concentrat asupra dialogului structurat dintre elevi și instituțiile de învățământ. Georgeta Bogoș, profesor al Liceului "Octavian Goga" din Miercurea Ciuc, denumit și "Școală a comunității", a susținut o prezentare în care a explicat procesul decizional la nivel de liceu. Astfel, există un Consiliu al elevilor format din câte un reprezentant din fiecare clasă, precum și un Consiliul profesoral și un Consiliu al Administrației.

De asemenea, un elev este inclus în Consiliul de Administrație al liceului, fără însă a avea drept de vot, ci doar drept consultativ. Pentru a evalua profesionalismul și stilul de predare al fiecărui profesor, anual, elevii completează chestionare ale căror rezultate sunt făcute publice la nivelul școlii. “Peformanța este de a aduce elevi de clasa a IX-a cu rezultate slabe la învățătură în clasa a XII-a cu rezultate medii spre bune.” (Georgeta Bogoș, profesor)

În continuare, profesorul Rusu Vasile de la Liceul “Miron Cristea” din Subcetate a povestit elevilor despre activitățile extrașcolare și cele de educație nonformală precum programul “Sf. Filofteia, ajutor pentru copii” care se adresează copiilor cu venituri reduse, care primesc o masă pe zi și beneficiază de mentorat pentru pregătirea temelor. Acest program este finanțat atât de biserica și primăria din comuna Subcetate precum și de Asociații nonguvernamentale elvețiene. După prezentări, tinerii și liderii decizionali au lucrat în echipe de

câte doi pentru a dezbate posibilitățile tinerilor de implicare în deciziile școlii. În urma brainstorming-ului, s-au identificat o serie de așteptări din partea liceenilor și a profesorilor. Astfel, liceenii își doresc mai multe activități extrașcolare/ extracurriculare, mai multe ore suplimentare la materiile de BAC, activități mai interesante, bazate pe dezvoltarea gândirii practice. S-a sugerat introducerea educației nonformale în școli, pregătirea profesorilor și materiale didactice actualizate.

O altă propunere a fost aceea că manualele trebuie actualizate pentru toți liceenii, oferite gratuit, iar bursele să fie echitabile în cadrul liceelor și claselor, organizarea de concursuri gratuite, iar cele care în acest moment se plătesc să fie decontate din fondurile școlii. Tinerii au propus și ca aceștia să aibă posibilitatea de a alege cursuri opționale, cu metode de predare moderne, precum și recunoașterea meritelor participării la activități extracurriculare să le fie recunoscute. Mai mult, profesorii ar trebui să fie încurajați să își pregătească dosarul pentru activitățile extrașcolare. Tinerii își doresc și să aibă posibilitatea de a-și exprima opiniile în mod liber, să fie ascultați, fără a fi condiționați de sancțiuni ulterioare din partea profesorilor.

Din partea profesorilor, s-au menționat următoarele așteptări: profesorii își doresc tineri motivați și serioși astfel încât să fie crescut prestigiul instituției. Mai mult, vor ca tinerii să fie implicați în mod activ și să fie punctuali, să denote profesionalism și maturitate în ani terminali, implicarea în proiecte, olimpiade, concursuri, tabere de vară în vederea dezvoltării de cunoștințe de tip practic. Cadrele didactice susțin colaborarea lor cu elevi.

Arena non-formală a leilor – de la idee la realitate În prezența liderului decizional Lucica Erdei, inspector pe activitați extrașcolare în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Harghita, elevii și profesorii au discutat despre metodele de promovare a interacțiunii directe a tinerilor cu reprezentanții liceelor. Astfel, s-a schițat contextul actual european favorabil educației nonformale, reprezentanții Comisiei Europene redactând un document conform căruia educația nonformală este la fel de importantă precum cea formală. Programul “Școala Altfel” a apărut tocmai pentru a încuraja aceste practici, iar elevii sunt foarte entuziasmați și activi în cadrul acestor sesiuni. Conform cadrului legislativ național, în fiecare centru educațional trebuie să existe minim un coordonator remunerat pentru activități extrașcolare. Noul regulament prevede și înființarea obligatorie a consiliilor elevilor la nivel gimnazial, aplicabil din septembrie 2015. Elevii au propus implementarea metodei de educație nonformală: tinerii pot periodic să îl înlocuiască pe profesor și să pregătească orele prin metode de educație nonformală așa cum le-ar plăcea să le fie predate noțiunile, încurajarea cadrelor didactice să participe la cursuri de formare, astfel încât metodele de transmitere a informațiilor să fie actualizate, facilitarea de contexte nonformale în care tinerii să aibă un dialog deschis cu cadrele didactice. Profesorii și elevii trebuie să fuzioneze împreună pentru a crea un sistem educațional eficient pentru viitoarele generații.

Agilo – "singura platformă dedicată elevilor ce iau BAC-ul în serios" Adrian Constantin este un tânăr antreprenor care a lansat la 29 de ani prima platformă care îi ajută pe liceeni să se pregătească pentru examenul final prin intermediul a 400 de teste interactive. Aceste teste au fost create în colaborare cu cadre didactice cu experință îndelungată, după programa de la BAC, însă adaptate la mediul online, astfel încât tinerii să își poată verifica cunoștințele într-un mod interactiv. În acest moment, platforma Agilo pune la dispoziția utilizatorilor 4 materii: matematică, geografie, istorie și biologie și urmează a fi activate și teste de chimie, fizică și economie. Pentru fiecare dintre acestea există 100 de teste care punctează doar răspunsurile corecte, fiind formulate după modelul examenului de absolvire, cu un timp de lucru de două ore. Bineînțeles, la sfârșitul grilelor, tinerii pot vedea exact unde au răspuns corect și unde au greşit. În ceea ce privește costurile de accesare a platformei, pentru fiecare materie se achită 10 euro prin card sau prin MobilPay. Mai multe detalii găsiți pe http://www.agilo.ro

Propunere de politică de tineret "Săptămâna Descoperirii Empirice"

Sponsori: 70 de participanți (50 de tineri, 10 lideri decizionali și 10 persoane suport) în proiectul Erasmus+ "Săptămâna Descoperirii Empirice"; Subiect: Facilitarea dezvoltării cunoștințelor practice în rândul elevilor de liceu; Reamintind tuturor părților interesate de principiile și obiectivele programului Uniunii Europene Erasmus+. Reafirmând recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 2012 privind validarea educației nonformale și informale (2012/C 398/01); Luând la cunoștință schimbările legislative cu privire la încurajarea tinerilor din licee de a se implica în activități extrașcolare. Subliniind situația de fapt din România cu privire la dificultățile întâmpinate de tineri în dezvoltarea abilităților și cunoștințelor de tip practic;

1. Recomandă universităților de stat și private din România facilitarea accesului la cursuri demonstrative și la activitățile din campusul universităților pentru elevii din anii terminali de liceu; 2. Invită tinerii care vizează să urmeze cursurile universitare să intre în contact direct cu mediul universitar înainte de înscriere (ex. prin cursuri demonstrative, școli de vară, porți deschise, etc.); 3. Solicită conducerii universităților organizarea de proiecte care să faciliteze descoperirea empirică; 4. Încurajează promovarea metodelor nonformale de învățare în universități; 5. Susțin necesitatea respectării drepturilor tinerilor în contextul educației la nivel european; 6. Sugerează reducerea cuantumului taxelor universitare pentru a fi accesibile unui număr cât mai mare de studenți care se confruntă cu oportunități reduse; 7. Atrag atenția asupra importanței asigurării unei echități între bursele sociale și de merit, precum și ridicarea lor la un nivel care să corespundă cerințelor sociale ale beneficiarilor; 8. Recomandă reducerea fiscalității pentru tinerii antreprenori cu vârste până în 35 de ani; 9. Susțin simplificarea birocrației, în special a procedurilor de înființare a societăților comerciale; 10. Subliniază importanța creșterii numărului de stagii de practică în companiile publice și private, precum și îmbunătățirea cadrului de politici la nivel național privind stagiile de practică; 11. Atrag atenția asupra importanței folosirii mediului online pentru reducerea birocrației și implicit a corupției și a resurselor

consumate; 12. Fac apel la găsirea de noi surse de finanțare de la bugetul de stat pentru întreprinderile de mici dimensiuni; 13. Punctează importanța normării noțiunii de “business angels”; 14. Încurajează înlesnirea colaborării dintre instituțiile de învățământ și sectorul nonguvernamental, nonprofit în derularea proiectelor de voluntariat; 15. Atrag atenția asupra importanței implicării tinerilor în activități de voluntariat în vederea dobândirii de cunoștințe și abilități practice care să-i ajute în integrarea pe piața muncii; 21. Fac apel la facilitarea angajării tinerilor de peste 16 ani în vederea dobândirii de experiență practică și independență materială; 22. Subliniază necesitatea încurajării voluntariatului în instituțiile publice; 23. Încurajează crearea unui cadru legislativ care să favorizeze participarea tinerilor cu posibilități reduse în activitățile, proiectele și programele instituțiilor publice; 24. Solicită echitatea și uniformizarea burselor (de studiu, merit și sociale) liceale la nivel național; 25. Recomandă implicarea profesorilor în programe de formare continuă în vederea însușirii de metode noi și eficiente de predare, învățare și evaluare; 26. Susțin introducerea de manuale gratuite și actualizate pentru toți elevii din clasele I-XII; 27. Atrag atenția asupra importanței respectării normelor de igienă și sănătate publică, precum și asigurarea confortului în unitățile

școlare; 28. Încurajează promovarea activităților extrașcolare, precum și recunoașterea meritelor participanților implicați în astfel de evenimente; 29. Subliniază necesitatea creării unui cadru educațional bazat pe încredere și respect reciproc în relația elev-profesor; 30. Accentuează importanța includerii metodelor de educație nonformală în școli.

Studiu Academic

Oportunitatea politicii de tineret "Săptămâna Descoperirii Empirice" Adrian-Dan Vîlcan Cuvinte cheie: cunoaștere empirică; elevi; orientare în carieră; cunoștințe practice; dialog structurat; lideri decizionali; Săptămâna Descoperirii Empirice.

Introducere: Alegerea unui drum după terminarea liceului, este o decizie importantă cu care se confruntă toți liceenii. Presiunea socială, rutina, frica de necunoscut sunt factori ce invariabil afectează deciziile oricărui tânăr cu privire la viitor. În România există o discrepanță între pregătirea teoretică a tinerilor și cariera urmată de aceștia. În iulie 2014, în România existau 77.008 şomeri sub 25 de ani (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forței de Muncă vezi: http://www.anofm.ro/files/rata%20somaj%20iulie%202014.PDF ). Din cauza lipsei de experiență practică, tinerii noștri nu pot argumenta alegerea unei cariere sau a tipului de pregătire academică. Decizia este și mai greu de luat atunci când tinerii nu cunosc practic cum se desfășoară studiile universitare vizate sau ocuparea unui loc de muncă în funcția dorită. În sistemul nostru de învățământ nu se pune accent pe cunoștințele de tip practic, ci mai degrabă pe cele de tip teoretic. Astfel, puși în situația de a lua o decizie, tinerii din România se bazează în principal pe argumente de tip teoretic. În licee, tinerii nu au acces la contactul direct cu piața muncii sau instituțiile de pregătire superioară. Chiar și în cazul în care unele universități desfășoară o campanie de promovare a ofertei educaționale în licee, acestea se axează pe prezentări de tip static în care liceenii nu se implică în mod direct. Soluția: încurajarea tinerilor liceeni de a descoperi prin interacțiune directă oferta educațională a universităților, precum și observarea proceselor practice din cadrul companiilor, administrației publice și sectorului de voluntariat.

Proiectul “Săptămâna Descoperirii Empirice“, finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 3 Dialog Structurat. În perioada 02-10 aprilie 2015, Aociația Young Europe Society a implementat proiectul “Săptămâna Descoperirii Empirice“ (https:// saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com/), care a constat într-o întâlnire națională de tineret de 9 zile la Izvoru Mureșului, județul Harghita, a 50 de tineri din anii terminali din 8 licee din țară, (coordonați de 10 persoane de suport) îndrumați de 10 lideri decizionali în domeniul politicilor de tineret, sectorul administrației publice, profesori și reprezentanți ai liceelor, reprezentanți ai sectorului antreprenorial și al organizațiilor nonguvernamentale în vederea realizării unui dialog structurat pe tema încurajării descoperirii opțiunilor de carieră și educaționale de către tineri. În cadrul acestei întâlniri s-a realizat o propunere de politică pentru tineret ce promovează implementarea în licee a unei săptămâni denumite “Săptămâna Descoperirii Empirice“ prin care liceenii vor avea posibilitatea de a vizita universități, angajatori, organizații nonguvernamentale, instituții publice, realizând astfel tranziția de la un proces teoretic bazat pe input la unul practic ce pune în vizor output-ul și capacitatea tinerilor de a se implica activ și practic în luarea unei decizii de viitor. Acest proiect a implicat și 20 tineri ce se confruntă cu dificultăți de ordin geografic, provenind din localități izolate din mediul rural. Procesul de învățare nonformală realizat în cadrul proiectului a fost recunoscut în cazul tuturor participanților prin certificarea acestora cu diploma Youthpass (https://www.youthpass.eu/ro/youthpass/), certificat emis de către Comisia Europeană ce recunoaște

dezvoltarea a opt competențe cheie în contexte informale și nonformale de educație. Astfel, acest proiect a integrat prevederile recomandării Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 2012 privind validarea educației nonformale și informale (2012/C 398/01) (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do? uri=OJ:C:2012:398:0001:0005:EN:PDF ). Obiectivul principal al proiectului a constat în realizarea unui draft de politică în domeniul de tineret "Săptămâna Descoperirii Empirice" prin interacțiunea directă a tinerilor cu liderii decizionali. Un alt obiectiv al proiectului constă în capacitarea a 50 de tineri elevi în ani terminali de liceu de a se implica în mod direct în realizarea unui dialog structurat cu cei 10 lideri decizionali, dialog în urma căruia a rezultat un draft de politică de tineret. Al treilea obiectiv al proiectului nostru constă în atragerea atenției celor 10 lideri decizionali asupra importanței implicării directe a tinerilor în realizarea politicilor în domeniul de tineret. Toate aceste obiective contribuie la dezvoltarea cunoașterii în domeniul educației, formării și tineretului prin expertiză tematică la nivel de țară. Proiectul “Săptămâna Descoperirii Empirice" urmărește obiectivele Agenției Naționale Pentru Programe Comunitare În Domeniul Educației Și Formării Profesionale (http://www.anpcdefp.ro/): includerea tinerilor cu oportunități reduse în activitățile proiectelor și stimularea participării directe a tinerilor în dialogul structurat. Al treilea obiectiv al proiectului nostru constă în atragerea atenției celor 10 lideri decizionali asupra importanței implicării directe a tinerilor în realizarea politicilor în domeniul de tineret. Toate aceste obiective contribuie la dezvoltarea cunoașterii în domeniul educației,

formării și tineretului prin expertiză tematică la nivel de țară. Proiectul “Săptămâna Descoperirii Empirice" urmărește obiectivele Agenției Naționale Pentru Programe Comunitare În Domeniul Educației Și Formării Profesionale (http://www.anpcdefp.ro/): includerea tinerilor cu oportunități reduse în activitățile proiectelor și stimularea participării directe a tinerilor în dialogul structurat. Impactul acestui proiect asupra tinerilor participanți: Tinerii participanți cu vârsta cuprinsă între 18-19 ani s-au implicat activ pentru prima dată în crearea unei propuneri de politici de tineret. Pentru cei mai mulţi, aceasta a fost și prima experiență întrun cadru cu metode ale educației de învățare nonformală. Prin implicarea lor pe tot parcursul proiectului, tinerii au dobândit capacitatea de a identifica probleme și de a căuta soluții la acestea într-un mod structurat. Acest seminar a fost organizat pe baza unor serii de recomandări din partea liceenilor care se confruntă cu o serie de situații ce sperăm că va fi soluționată prin această propunere de politică de tineret și prin dialog structurat cu liderii decizionali. Oferind un cadru ce reuneşte lideri decizionali şi experţi, ideile tinerilor au depășit astfel cadrul restrâns al mediului din care provin şi au avut ocazia de a cunoaşte şi interacţiona direct cu persoane implicate în politicile de tineret. Această întâlnire naţională a avut principalul rol de a încuraja tinerii să se implice activ în politicile de tineret ce-i vizează în mod direct. Prin sesiunile noastre, tinerii și-au consolidat capacitatea de a vorbi în public, de a interacţiona cu lideri

decizionali în mod direct şi de lucra în echipă cu scopul de a realiza o propunere de politică de tineret. Totodată, acest seminar a avut rolul de a promova programul Erasmus+ în rândul tinerilor participanţi. Astfel, aceştia vor putea beneficia şi în viitor de oportunităţile programului. Într-o măsură substanţială acest proiect a influențat percepţia culturală a participanţilor şi toleranţa acestora cu privire la diversitatea culturală. Un efect substanţial l-a avut “Săptămâna Descoperirii Empirice” îndeosebi asupra tinerilor cu posibilităţi reduse din zone rurale, astfel că, prin informaţiile oferite şi implicarea lor în procesul decizional al proiectului aceştia și-au dezvoltat abilităţi antreprenoriale şi de comunicare.Participanţii au devenit mai conştienţi la finalul proiectului de importanţa implicării ca cetăţeni activi în politicile de tineret. Nu în ultimul rând, dezvoltarea lor este atestată prin certificatul Youthpass (https://www.youthpass.eu/ro/ youthpass/). Impactul acestui proiect asupra organizaţiei beneficiare, Young Europe Society: Acest proiect este primul care vizează iniţierea unei politici de tineret. Asociaţia Y.E.S., prin implicarea în acest proiect contribuie la îndeplinirea scopului său de a promova cetăţenia activă şi implicarea tinerilor în societate. Acesta a fost primul pas în direcţia implicării asociaţiei în dezvoltarea de politici de tineret.

Realizarea acestui proiect prin sprijinul programului Erasmus+ a contribuit la sporirea vizibilităţii asociaţiei. Totodată, prin implicarea în acest proiect a liderilor decizionali şi a experţilor, s-a dezvoltat rețeaua de colaboratori ai asociaţiei şi a crescut vizibilitatea asociației în instituţile publice. Vizibilitatea asociaţiei a sporit datorită interacţiunii directe cu instituţiile publice (Prefectura Harghita, Inspectoratul Județean Școlar Harghita şi liceele din care au provenit tinerii participanți). Totodată, prin acest proiect asociația a avut ocazia de a selecţiona din cei 50 de tineri participanți în proiect viitori voluntari şi membrii. Acest proiect a contribuit și la dezvoltarea competenţelor membrilor şi voluntarilor asociației prin impactului asupra echipei de proiect precum şi asupra persoanelor suport implicate. Acest proiect a crescut capacitatea operaţională a asociaţiei de a aplica, implementa şi participa în alte proiecte din cadrul programului Erasmus+, Acțiunea Cheie 3. Prin acest program se facilitează implicarea activă a asociației în dezvoltarea de politici de tineret. Ca urmare directă a acestei întâlniri naționale, va aplica la următoarele termene proiecte menite să contribuie la materializarea politicii “Săptămâna Descoperirii Empirice” în licee şi organizaţii de tineret. Mai mult, tema dezvoltării abilitaților practice în rândul tinerilor va rămâne în actualitatea viitoarelor proiecte inițiate de către asociația Y.E.S.

Impactul asupra liderilor decizionali în politicile de tineret: La nivel local, am implicat lideri decizionali din: Liceul Octavian Goga și Liceul Teoretic din Subcetate, Harghita. Aceşti lideri decizionali au descoperit, prin interacţiune directă cu participanţii, interesele tinerilor şi importanţa susţinerii, dezvoltării de abilităţi practice în vederea alegerii parcursului postliceal. Pentru liderii decizionali de tip local (reprezentanți ai liceelor), participarea în această întâlnire naţională de tineret poate facilita implementarea cu succes în propriul liceu a proiectului “Săptămâna Descoperirii Empirice”. Astfel, fără a mai fi nevoie să realizeze partea de cercetare, au avut ocazia de a descoperi alături de participanţii noştri modul cel mai fezabil de a implementa la nivel decentralizat (în licee individuale) o politică de tineret ce vizează înzestrarea tinerilor cu informaţii de tip practic în vederea realizării de alegeri responsabile după terminarea liceului. Pentru lideri decizionali care activeză la nivel local, regional (Prefectura Judeţului Harghita și Inspectoratul Şcolar Judeţean), implicarea activă într-o întâlnire naţională de tineret constituie o oportunitate de a interacţiona direct cu publicul ţintă a politicilor de tineret, de a colecta informaţii şi a-i implica activ pe tineri în draftul politicilor de tineret. Vizibilitatea este un alt factor de impact asupra liderilor decizionali. Majoritatea tinerilor din licee nu cunosc liderii decizionali care activează la nivel local, regional şi naţional, iar prin acest seminar au avut ocazia de a interacţiona direct cu aceştia. Prin conlucrare, tinerii participanţi au început să cunoască direct liderii decizionali şi

să le înţeleagă mai bine rolul şi funcţia în societate. Pentru liderii decizionali de nivel european şi internaţional implementarea cu succes a acestui proiect reprezintă un exemplu de bune practici în domeniul politicilor de tineret dezvoltate de către tineri. România nu este singura ţară în care elevilor de liceu le lipsesc informaţiile de tip practic pentru a-i ghida în luarea unei decizii de viitor după absolvire. Astfel, liderii decizionali europeni şi internaţionali vor putea beneficia prin platforma online creată, de toate rezultatele obținute în cursul seminarului, inclusiv de draftul de politică de tineret realizat de către participanţi în colaborare cu liderii decizionali, precum şi de actualul studiul academic. Impactul asupra politicilor de tineret: Per ansamblu, la toate nivelele, realizarea draftului de politică de tineret “Săptămâna Descoperirii Empirice“ generează un impact semnificativ prin implicărea beneficiarilor direcţi în realizarea ei. Politica de tineret realizată în cadrul întâlnirii naţionale de tineret câştigă legitimitate prin implicarea activă a tinerilor participanţi, a liderilor decizionali şi a experţilor în crearea acesteia. La nivel local, regional şi naţional, această politică are potenţialul necesar de a stimula individual și descentralizat, organizarea de activităţi extracuriculare în licee prin care tinerii vor avea ocazia de a dobândi cunoştinţe practice ce le vor fi de folos în alegerea direcţiei urmate la finalizarea liceului. Astfel, această politică stimulează implicarea directă a tinerilor în cunoaşterea mediului universitar, a pieţei muncii, a sectorului organizațiilor nonguvernamentale/

nonprofit şi a activităţilor de antreprenoriat prin interacţiune directă (vizite, sesiuni de practică, simulări, etc.). Impact proiectului la nivel european şi internaţional: Această politică are şi o dimensiune europeană şi internaţională strâns legată de statisticile privind abandonul şcolar şi tinerii şomeri sub 25 de ani. Astfel, prin promovarea acestei politici intenţionăm să contribuim pe termen mediu şi lung la scăderea procentelor abandonului şcolar şi al şomajului în rândul tinerilor. Prin realizarea platformei web a proiectului (https:// saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com/), impactul și rezultatele proiectului sunt diseminate publicului european și internațional. De asemenea, prin tot această platformă web, contribuim la diseminarea de bune practici în dezvoltarea și implementarea politicilor de tineret. Acest proiect contribuie la realizarea obiectivelor Acţiunii Cheie 3 a programului Erasmus+ Dialog Structurat: întâlniri ale tinerilor cu lideri decizionali în domeniul de tineret prin implicarea activă a 50 de tineri, 10 lideri decizionali în domeniul de tineret şi a 10 persoane de suport. Prin utilizarea metodelor de educaţie nonformală s-a realizat un draft de politică de tineret. Totodată, participanţii sunt implicaţi activ în tot procesul de diseminare a rezultatelor.

Utilitatea unui draft de politică de tineret realizat în urma dialogului structurat între tineri și lideri decizionali În urma realizării dialogului structurat între tineri și lideri decizionali am identificat o serie de așteptări ale tinerilor din partea sector: 1. Universități Principala așteptarea a tinerilor liceeni ca viitori studenți este ca universitatea să reprezinte o rampă de lansare pentru intrarea în câmpul muncii. În strânsă legătură cu oportunitățile de carieră este așteptarea tinerilor de a activa într-o universitate cu programă flexibilă și recunoscută din punct de vedere al acreditării. Recunoașterea studiilor este o altă așteptare prezentă în rândul tinerilor. Cei 50 de participanți au identificat și importanța echității burselor. Mulți dintre participanți au subliniat importanța includerii metodelor de învățare nonformale în curicula universitară. În cadrul dialogului structurat s-a meționat și necesitatea organizării corecte și imparțiale a concursului de admitere. Foarte mulți tineri își doresc acces sporit în proiecte de mobilitate internațională precum cele din cadrul programului Erasmus+. Dezvoltarea de competențe practice este o altă așteptare a tinerilor. Tinerii participanți au subliniat nevoia de consiliere și orientare pe tot parcursul studiilor academice. 2. Sectorul antreprenorial/câmpul muncii Cei 50 de tineri participanți au subliniat importanța planificării în carieră din timp prin activități de tip matching. Prin interacțiunea cu sectorul antreprenorial/câmpul muncii, tinerii doresc să-și dezvolte

cunoștințele și abilitățile personale și profesionale. Totodată, prin intrarea în câmpul muncii, tinerii se așteaptă la protecție socială și la beneficii sociale de tip pensie și asigurări de sănătate. Tinerii participanți au subliniat necesitatea cunoașterii drepturilor și obligațiilor angajaților. Totodată, au subliniat și nevoia creșterii numărului de activități de tip job shadowing și stagii de practică. Tinerii participanți doresc facilitarea angajării part time și pe perioada vacanței de vară pentru tinerii cu vârste peste 16 ani, considerând că astfel și-ar putea dezvolta abilități și competențe practice, ar dobândi experiență și și-ar putea câștiga, cel puțin parțial, independența materială. 3. Voluntariat și Organizații Nonguvernamentale Cu privire la sectorul de voluntariat, tinerii se așteaptă la o mai bună vizibilitate a programelor de voluntariat, a Serviciului European de Voluntariat și a stagiilor de voluntariat la nivel național. Tinerii au adus în atenție importanța posibilității de a efectua stagii de voluntariat în cadrul instituțiilor publice și a companiilor private. Referitor la organizațiile nonguvernamentale, tinerii participanți au identificat necesitatea creșterii vizibilității proiectelor de mobilitate internațională în care asociațiile și fundațiile sunt partenere. Totodată, tinerii au identificat nevoia de sporire a evenimentelor de informare cu privire la oportunitățile oferite de programul Erasmus+. Tinerii participanți se așteaptă și la o mai strânsă colaborare a liceelor cu organizațiile nonprofit din sfera educației nonformale.

4. Administrație publică O așteptare a tinerilor este ca administrația publică să se implice mai mult în realizarea de evenimente culturale și a activităților sportive, în special în mediul rural. Totodată, tinerii vizează întărirea legăturii dintre administrația publică locală și tineri mai ales în timpul vacanțelor prin posibilitatea efectuării de stagii de practică în cadrul instituțiilor publice. Tinerii au identificat nevoia de a fi consultați și consiliați cu privire la posibilitățile de implicare în societate ca cetățeni activi. O altă așteptare a tinerilor participanți este necesitatea includerii tinerilor cu dizabilități și a tinerilor cu oportunități reduse în sistemul educațional și în câmpul muncii. 5. Licee și inspectorate școlare Participanții din cadrul proiectului doresc sporirea numărului activităților extrașcolare axate pe metode de învățare nonformală. Totodată, tinerii au subliniat importanța recunoașterii implicării în activități extrașcolare. Creșterea gradului de cunoștințe practice dobândite în școală este o așteptare generală a tuturor tinerilor participanți. S-a subliniat și necesitatea îmbunătățirii dotărilor, confortului precum și a gradului de igienă din școli. O altă așteptare a tinerilor a fost gratuitatea manualelor pentru clasele I-XII, precum și actualizarea acestora. Echitatea burselor sociale și ale burselor de merit este o altă așteptare a tinerilor. Tinerii au semnalat și necesitatea unei bune implementări a cursurilor opționale, menționând așa numita problemă a "opționalelor obligatorii". Tinerii se așteaptă la eliminarea taxelor de participare pentru competițiile școlare și sportive. Totodată, tinerii au subliniat necesitatea reducerii

birocrației în vederea implicării lor în activități extrașcolare. Nu în ultimul rând tinerii se așteaptă la un cadru educațional care să promoveze egalitatea de șanse dintre elevi. Concluzii: În urma dialogului structurat realizat în cadruAceastă politică are şi o dimensiune europeană şi internaţională strâns legată de statisticile privind abandonul şcolar şi tinerii şomeri sub 25 de ani. Astfel, prin promovarea acestei politici intenţionăm să contribuim pe termen mediu şi lung la scăderea procentelor abandonului şcolar şi al şomajului în rândul tinerilor. Prin realizarea platformei web a proiectului (https:// saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com/),

impactul și rezultatele proiectului sunt diseminate publicului european și internațional. De asemenea, prin tot această platformă web, contribuim la diseminarea de bune practici în dezvoltarea și implementarea politicilor de tineret. Acest proiect contribuie la realizarea obiectivelor Acţiunii Cheie 3 a programului Erasmus+ Dialog Structurat: întâlniri ale tinerilor cu lideri decizionali în domeniul de tineret prin implicarea activă a 50 de tineri, 10 lideri decizionali în domeniul de tineret şi a 10 persoane de suport. Prin utilizarea metodelor de educaţie nonformală s-a realizat un draft de politică de tineret. Totodată, participanţii sunt implicaţi activ în tot procesul de diseminare a rezultatelor.l proiectului “Săptămâna Descoperirii Empirice“ de la Izvoru Mureșului, județul Harghita reiese nevoia de implicare a tinerilor în politicile de tineret.

Fără a asculta așteptările tinerilor este greu de imaginat că se pot realiza politici de succes în domeniul de tineret. Prin draftul de politică de tineret realizat de către participanți în colaborare cu liderii decizionali și persoanele de suport, a fost posibilă sintetizarea așteptărilor tinerilor în vederea creșterii gradului de cunoștințe practice ale acestora. Prin capacitarea de tip practic a tinerilor, aceștia își dezvoltă capacitatea de a lua decizii asumate. Draftul de politică realizat propune o serie de recomandări pentru cele cinci sectoare analizate în cele cinci zile tematice: universități, sectorul antreprenorial și câmpul muncii, sectorul de voluntariat și organizații nonprofit, administrație publică și licee și inspectorate școlare. Draftului de politică realizat în cadrul proiectului “Săptămâna Descoperirii Empirice“ este oportun pentru societatea românească și europeană de astăzi. Nivelul scăzut de cunoștințe și abilități practice în rândul tinerilor este o problemă transnațională fiind identificată în numeroase țări ale Uniunii Europene. Bibliografie: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forței de Muncă, http://www.anofm.ro/files/rata%20somaj%20iulie%202014.PDF, accesat pe 2 aprilie 2015; Proiectul “Săptămâna Descoperirii programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 3,

Empirice“,

finanțat

prin

https://saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com/, accesat pe 9 aprilie 2015;

Certificarea Youthpass, accesat pe 2 aprilie 2015;

https://www.youthpass.eu/ro/youthpass/,

Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 2012 privind validarea educației nonformale și informale (2012/C 398/01), http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do? uri=OJ:C:2012:398:0001:0005:EN:PDF, accesat pe 2 aprilie 2015; Agenția Națională Pentru Programe Comunitare În Domeniul Educației Și Formării Profesionale, http://www.anpcdefp.ro/, accesat pe 2 aprilie 2015;

Proiectul ĂŽn mass-media

Testimoniale

Orsolya Szanto – “Am lucrat cu niște persoane foarte faine, a fost un mediu plăcut și nimeni nu te-a privit cu ochi critic." Albert Nandor – “Îmi este util ceea ce am învățat aici. Cunoștințele despre antreprenoriat și administrația publică îmi sunt necesare pentru facultatea de economie.” Diaconu Eliza Georgiana – “Îmi place de voi, de toţi cei pe care v-am cunoscut aici. Am realizat în această săptămână cât pot fi de sociabilă şi ce prietenoşi sunt ceilalţi.” Diana Sandor – “Am găsit aici un mic nucleu al schimbărilor de mentalitate pe care îmi doresc să îl văd în întreaga societate românească pe viitor.”

Linte Ramona- “Când am ajuns aici nu ştiam ce înseamnă un proiect Erasmus Plus Acţiunea Cheie 3 şi nu ştiam ce presupune un Dialog Structurat. Mă bucur că am avut ocazia să descopăr toate acestea şi să conştientizez cât de importantă este echipa şi că fiecare ar trebui să ne formăm propria echipă. Numai Numai împreuna îţi poţi dezvolta abilităţi pe care nici nu bănuiai că le ai. Mulţumesc echipei organizatoare că mi-a dat şansa să fac parte din acest grup minunat.“ Laura Bereczki – “Am descoperit în mine o latură care zăcea de mult timp acolo și aștepta să iasă la suprafață.” Geta Bogoș – “E important să găsești ce este cel mai bun în tine ca să îl poți împărți cu cei din jur.” Bianca Pavel – “Această experiență pentru mine reprezintă o ușă deschisă către noi orizonturi. Niciodată nu este îndeajuns ceea ce știi, lucru de care eram conștientă și înainte, însă acum doresc să meditez mai mult asupra principiilor mele în viață. Mulțumesc, Erasmus+!”

ImplicÄ&#x192;-te

Ne dorim ca participanţii să devină ambasadori ai proiectului “Săptămâna Descoperirii Empirice” şi să promoveze noua politică de tineret schiţată pe parcursul celor nouă zile, atât în rândul liceelor şi universităţilor, cât şi al organizaţiilor non-profit implicate. Şi tu poţi deveni ambasador al programului Erasmus+ şi al educaţiei nonformale în şcoala ta! Vino alături de Asociaţia Young Europe Society şi implică-te pentru o societate susţinută de tineri preocupaţi de viitorul lor şi al generaţiei lor. Chiar dacă eşti la liceu, la facultate, voluntar sau angajat, poţi oricând să ne contactezi şi să contribui şi tu la educaţia adolescenţilor. Distribuie broşura şi materialele create de către cei 50 de tineri participanţi în rândul colegilor, profesorilor şi membrilor familiei tale şi fii implicat în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte viitorul tău ca liceean, student sau viitor antreprenor. Poţi fi activ şi “de la distanţă” prin promovarea platformei şi a broşurii noastre în mediul online.

Poţi afla mai multe detalii despre soluţiile propuse de către elevii şi liderii decizionali implicaţi în proiect şi pe blogul proiectului nostru: http://www.saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com. Devenind ambasador al proiectului, vei avea oportunitatea să: - îi cunoşti mai bine pe liceeni şi să lucrezi cu ei; - descoperi adolescenţii aşa cum sunt în realitate şi treci peste stereotipurile legate de noua generaţie; - influenţezi în mod pozitiv viitorul unui adolescent şi îl încurajezi să-şi descopere pasiunile; - afli mai multe despre educaţia nonformală şi cum poate fi integrată în licee; - contribui la schimbarea în bine a societăţii şi la dezvoltarea educaţiei; - sprijini prin cunoştinţele şi experienţa ta formarea unui tânăr.

Resurse Utile

https://www.salto-youth.net/ http://www.anpcdefp.ro/ http://www.erasmusplus.ro/ https://saptamanadescopeririiempirice.wordpress.com http://www.yes-eu.ro

Contact

Adresa: Piaţa Libertăţii 8/3, Miercurea Ciuc, 530100. Tel: +40 (0) 748 076 142 E-mail: office@yes-eu.ro Web:

www.yes-eu.ro

Coordonator de proiect Adrian-Dan Vîlcan

. s e . v li ds g n i n i m g n ng a i h C en p O