Study visit of regional press to Brussels by Youth EuroClubs

VIZITA DE STUDIU

A JURNALIȘTILOR DIN MASS-MEDIA REGIONALĂ

LA BRUXELLES

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a organizat cea de-a treia ediție a vizitelor de studii în țări-membre UE pentru presa regională. Scopul vizitei: oferirea reprezentanților mass-mediei din regiunile țării oportunitatea de a crește nivelul de înțelegere a procesului de funcționare a instituțiilor UE, precum și relația acestora cu Republica Moldova.

8 -11 noiembrie 2016

CUPRINS

1 2

VADIM STERBATE, ZIARUL OBSERVATORUL DE NORD: ............................................................. 3 • • •

LIDIA PASLARI, NTS TV TARACLIA VICTOR SOFRONI, IMPULS TV, ȘOLDANEȘTI (CANAL REGIONAL):.......................................... 12 • • • •

3 4

Parlamentarii europeni: Corupția - dușmanul Moldovei ........................................ 12 Stima și respectul belgienilor îi motivează pe moldoveni ..................................... 12 Europa vrea să ne ajute. Noi mai stăm pe gânduri .................................................. 12 В Брюсселе понимают роль СМИ ............................................................................ 12

VALENTINA CALEDJI, GAGAUZMEDIA.MD COMRAT: ................................................................ 13 • • •

Евродепутат: Через 10 лет вы можете не узнать Молдову ............................... 13 Евродепутат: Роль олигархизма в Молдове больше, чем я думала ............... 15 (ФОТО) Личный опыт: Комрат и Брюссель. Сходства и различия ............. 15-16

RODICA NEMERENCO, PRIM TV GLODENI .............................................................................. 20 • • •

Bruxelles ne întinde o mână, iar noi… dăm cu piciorul ........................................... 3 Din Soroca la Bruxelles ................................................................................................... 5 Nicolae Solovei: Trebuie să mergem spre Europa, acesta este viitorul .................... 9

Jurnalisti din toate regiunile Moldovei au efectuat o vizita de studiu in Brussels ........................................................................................................................... 20 Lupta cu coruptia o provocare pentru clasa politica din RM ................................ 20 Eugen Caras despre relatiile dintre Moldova si UE .................................................. 20

DINA CHIREEVA, CENTRUL PENTRU TINERII JURNALIȘTI /MEDIACENTER.MD, TIRASPOL .... 21 •

Брюссель глазами журналистов .............................................................................. 22

Vadim Sterbate, Ziarul Observatorul de Nord :

Bruxelles ne întinde o mână, iar noi… dăm cu piciorul

ăptămâna trecută un grup de jurnalişti din presa locală, printre care şi subsemnatul, am participat la o vizită de studiu în Bruxelles, oferită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Printre întâlnirile pe care le-am avut în Capitala UE au fost şi cele cu europarlamentarii Andi Cristea, Rebecca Harms, Petras Austrevicius şi Jacek Saryusz-Wolski.

realizate în satele şi oraşele noastre, semnarea acordului de asociere, liberalizarea regimului de vize şi multe altele. Dar ce facem noi pentru ca să fim mai aproape de Uniunea Europeană? Este o întrebare care, privită prin prisma rezultatelor alegerilor prezidenţiale, nu ştiu ce răspunsuri ar mai avea. Întâlnirea cu Andi Cristea, europarlamentarul din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost off-the records (persoana roagă jurnaliştii să nu înregistreze şi publice discuţiile — n.a.) pentru ca demnitarul să poată fi mai liber în exprimări. A urmat o întâlnire cu Rebecca Harms, copreşedinta Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană. Aceasta ne-a spus că iniţial credea că în Republica Moldova situaţia este mai bună decât în Ucraina. “Faptul că în statul vostru totul este controlat de o singură persoană înseamnă că situaţia este foarte rea. Am fost surprinsă de oligarhia şi de tot ce se mai întâmplă în Republica Moldova, de furtul banilor publici, semn că totul este grav. Uniunea Europeană este o oportunitate pentru Republica Moldova, iar Rusia nu poate fi partener, deoarece această ţară este de asemenea una oligarhică şi coruptă şi nu vă va putea ajuta să rezolvaţi aceste probleme. Uniunea Europeană este gata să ajute Republica Moldova pentru a merge pe această cale, dar trebuie şi voi să găsiţi soluţii”, ne-a declarat Rebecca Harms.

Calea spre Uniunea Europeană pe care a ales-o şi Republica Moldova aduce schimbări, au menţionat în timpul discuţiilor aleşii europeni, dar politicienii noştri nu ar trebui să se limiteze doar la vorbe. Uniunea Europeană susţine Republica Moldova, aceasta o demonstrează sutele de proiecte cu finanţare europeană

” Vicepreşedintele Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa Petras Austrevicius este încrezut că dacă vom implementa acordul de asociere situaţia se va schimba spre bine. “Uniunea Europeană vă consideră o ţară parteneră, care a luat decizia să-şi dezvolte relaţia cu noi. Fiind un stat asociat la UE, înseamnă că raporturile sunt multilaterale, inclusiv politice, juridice și economice. Acordul de asociere este un document foarte important şi are totul ce este necesar pentru ca RM să se dezvolte în următorii zece ani. Dacă statul vostru va implementa acest acord, iniţiind reforme naţionale bazate pe acest document, atunci peste 10 ani nu veţi

recunoaşte Republica Moldova”, afirmă Petras Austrevicius. Europarlamentarul mai spune că în lupta cu sistemul corupt putem lua exemplu de peste Prut. “România este un model excelent în lupta cu corupţia. Această ţară a fost la coadă în domeniul corupţiei, dar după ce au fost create instituţii independente şi au apărut experţi şi diverse personalităţi, inclusiv din politică, şi au spus că vor să lupte cu acest flagel, noi vedem în România un exemplu bun, fiind o ţară care vrea să scape de corupţia sistemului. Ştiind ce legături istorice sunt între Republica Moldova şi România, aveţi de la cine prelua un exemplu bun”.

” 4

Jacek Saryusz-Wolski, vicepreşedintele celui mai influent partid european — Grupul Partidului Popular European, a subliniat că dacă politicienii moldoveni care au susţinut cursul european au făcut şi greşeli, nu înseamnă că această cale este una greşită. “În caz dacă va câştiga Igor Dodon vor fi schimbări în politica externă a republicii voastre, fiindcă acest politician are preferinţa de a adera la uniunea euro-asiatică şi va privi spre Rusia. Igor Dodon înseamnă finalul visului european şi al acordului de asociere. Vreau să vă mai spun că Iurie Leancă este marea noastră dezamăgire. El nu a urmat cursul european, nu a realizat ceea ce

nu a solicitat permisiunea noastră de a-l utiliza. Persoana care ar garanta cursul european al ţării este Maia Sandu. Republica Moldova ar fi bine să urmeze calea europeană, altfel totul se întoarce spre uniunea sovietică”, ne-a zis parlamentarul în preajma turului doi al alegerilor. Cât priveşte lupta cu corupţia, europarlamentarii ne-au zis că se vor vedea schimbări atunci când în loc de a fi prins sporadic câte un peştişor să fie aduşi zilnic în faţa instanţei rechini, care să fie judecaţi pentru crearea reţelelor de corupţie.

” a promis şi a făcut o alianţă stranie. Astfel că noi nu mai vedem viitorul dumnealui în familia Partidului Popular European, chiar dacă el foloseşte numele PPE Moldova şi logotipul pentru care nici măcar

Sursa: https://observatorul.md/articole-recente/2016/11/19/20578_bruxelles-ne-intinde-omana-iar-noi-dam-cu-piciorul

Din Soroca la Bruxelles

lga şi Alexandru Călăraş sunt doi tineri soroceni care şi-au întemeiat o familie la Bruxelles, capitala Uniunii Europene. Alexandru a învăţat la fosta şcoală nr. 3 din oraşul Soroca, astăzi gimnaziul “Dumitru Matcovschi”, iar Olga a absolvit liceul “Constantin Stere”. S-au cunoscut în toamna anului 2012, cununia civilă au făcut-o la Cluj-Napoca, iar nunta au jucat-o la Chişinău, în localul unde s-au văzut pentru prima dată. Profitând de vizita de studiu în Bruxelles, oferită 5

Olga: – Nu, Alexandru a prins jartiera. Peste câteva luni am mers la el în Belgia şi apoi peste un an m-am mutat şi eu aici. Înainte de aceasta am făcut studiile la Academia de Studii Economice din Chişinău, apoi am lucrat la Asociaţia Presei Independente din Moldova. Doi ani am mai lucrat la compania internaţională Japan Tobacco International.

de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, am mers în ospeţie la această familie de soroceni. – De ce aţi lăsat Soroca şi ce v-a adus aici, în Belgia? Alexandru: – Din Soroca am plecat în 1997 când m-am dus să fac studiile liceale la Iaşi, atunci am lăsat casa părintească în ideea de a deveni independent. După ce am învăţat la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi am plecat la Cluj, unde mi-am făcut studiile superioare. Pentru mine Clujul este ca o a doua casă, este un oraş cu oameni cumsecade şi toleranţi. Am absolvit Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale şi apoi am plecat la Paris, căci mereu mi-am dorit să am o meserie nobilă, cum ar fi medic sau jurist. Am hotărât

– Cei de acasă află, în special din presă şi internet, adevăruri şi neadevăruri despre Uniunea Europeană. Ce înseamnă totuşi această uniune şi cum o vedeţi voi trăind în Capitala ei? Alexandru: – Poate erau, dar imaginea aceasta apocaliptică creată în Moldova şi în ţările din est despre cât

” de diferiți sunt europenii este denaturată. Uniunea Europeană este de departe ceea ce ar trebui să ne dorim, un tărâm unde se respectă drepturile omului, unde există liberă circulaţie, nu doar a persoanelor, dar şi a capitalurilor, a bunurilor, a serviciilor, şi unde există un standard de viață ridicat.

totuși să fac dreptul, fiindcă era mai aproape de viziunile mele. După ce am absolvit Facultatea de Drept la Paris, m-am întors la Bucureşti pentru un Master în Drept Internaţional şi European al Afacerilor. Apoi viaţa m-a adus în Belgia fiindcă am studiat la Colegiul Europei unde am făcut un Master în Drept European la Brugge, un oraş fermecător. După un an de Master în 2010 mi s-a oferit direct un post la Comisia Europeană şi am venit la Bruxelles. Pentru moment, Bruxelles-ul rămâne casa noastră, aici s-a născut şi copilul nostru – Lia.

– Vă simţiţi europeni, sau totuşi sunteţi discriminaţi pentru că veniţi din Republica Moldova? Olga: – Bruxelles-ul este un oraş multinaţional şi nu cred că m-am simţit discriminată vreodată. În rest sunt foarte mulţi români şi moldoveni în instituţiile europene, aşa că toţi ştiu de ce suntem noi capabili ca naţiune.

Olga: – Eu am venit în Belgia urmându-l pe Alexandru. Ne-am întâlnit acum patru ani la nunta verişoarei lui, care era şi prietena mea cea mai bună. El era cavaler de onoare, iar eu domnişoară de onoare.

Alexandru: – Eu venind de la Paris, unde francezii sunt foarte mândri de naţiunea lor, Bruxelles-ul este diferit. Este un oraș cosmopolit şi poţi vorbi orice limbă

– Să înţeleg că ai prins buchetul miresei…

– Să înţeleg că şi la recentele alegeri aţi participat?

dorești fără să simți că ești departe de ţara natală. – Ce ne puteţi spune despre instituţia la care activaţi?

Alexandru: – Sigur! Eu am votat în primul tur la Bruxelles, iar Olga a votat acasă, în Moldova. Intenţionăm şi duminică să votăm (interviul a fost realizat în preajma celui de-al doilea tur de scrutin – n.a.). Noi ne-am dori o viaţă mai bună pentru cei rămași acasă, fiindcă moldovenii sunt oameni frumoşi, păcat că nu ştiu să-şi aleagă conducători care să-i ghideze spre o viaţă mai bună.

Alexandru: – Ambii suntem angajaţi la Agenţia Executivă a Consiliului European pentru Cercetare, care este o organizaţie creată de Comisa Europeană în 2007 în vederea întăririi şi stimulării excelenţei în cercetare. Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiectele celor mai buni cercetători şi oameni de ştiinţă. Cândva Albert Einstein dezvolta teoria relativității, iar acum cercetătorii au posibilitatea să-şi pună în practică cele mai inedite idei cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene

– Cei care doresc să se stabilească să zicem la Chişinău, nu prea-şi pot lua locuinţă în credit, căci ratele sunt prea mari aşa că de obicei stau ani la rând în chirie. Cum se întâmplă cu cei care se stabilesc aici, să zicem în cazul vostru?

Olga: – Moto-ul instituţiei este acesta: Agenţia Executivă a Consiliului European pentru Cercetare este

” Olga: – Nici aici nu este simplu să-ţi cumperi o casă, deoarece taxele statului sunt mari, iar cu banii plătiţi pe aceste impozite îţi cumperi un apartament cu două odăi la Chişinău. Și totuși cei care muncesc reușesc.

dedicată selectării și finanţării ideilor excelente care nu s-au realizat încă, iar oamenii de ştiinţă visează să le implementeze. – Cum ţineţi pulsul vieţii de acasă şi aflaţi ce se mai întâmplă atât în Republica Moldova cât şi în Soroca?

Alexandru: – Noi am muncit foarte mult şi am strâns un capital iniţial, am apelat şi la bancă şi am reuşit să ne realizăm un vis – avem casa noastră. Un credit ipotecar în Belgia se acordă cu un procent extraordinar de bun. Uite, şi asta înseamnă Europa – mai multe posibilități pentru tineri.

Alexandru: – În primul rând contactul direct îl facem cu rudele care au rămas acasă. Uneori cei apropiaţi ne vizitează. Referitor la ceea ce ţine de politică sau economie citim din presă. Ne interesează ceea ce se întâmplă în Moldova, undeva în suflet tot soroceni suntem, şi tot moldoveni. Acolo ne-am născut, indiferent de situaţia financiar-politică a ţării. Este ca o amprentă în ADN-ul nostru.

Olga: – Dacă în Republica Moldova rata anuală este de minim 9-10 la sută, aici ea este între 1 şi 3 la sută, ceea ce le permite tinerilor să investească. 7

– Ce-ar trebui să se întâmple ca voi să reveniţi acasă?

– Apropo, aţi trecut la gastronomia europeană, sau mai faceţi şi feluri de mâncare de acasă?

Olga: – Nu mi-a fost ușor să mă adaptez printre străini. Doream să mă reîntorc acasă, iar Alexandru îmi mai punea din când in când cântece de genul “Mi-e dor de casa mea” sau “Moldoveni veniţi acasă”, eu începeam să plâng şi spuneam: “Gata! mă întorc acasă…”. În primul an am fost de vreo 3-4 ori acasă. Acum însă vin în Soroca doar o dată în an, şi nu aş vrea să revin în Republica Moldova. Vreau un viitor mai bun pentru copiii noştri chiar dacă pentru noi este un pic mai greu. Aici ei pot studia într-o ţară liberă şi au mai multe posibilităţi decât am avut noi acasă. Si totuși, nu excludem definitiv posibilitatea de a ne reîntoarce în țară în condițiile în care Republica Moldova ar avea o conducere onestă și decentă, ar fi în Uniunea Europeană şi ar avea un nivel de trai acceptabil, fără birocraţie şi corupţie.

Olga: – Suntem fideli vinului bun din Moldova. Facem şi bucate de ale noastre, iată că am terminat recent răciturile. Dar de obicei pregătim de toate, mai ales la sărbători. Preparăm deseori mămăligă şi sarmale, iar părinții ne trimit colete cu bunătăți de acasă. – O învăţaţi pe Lia şi limba română, nu doar franceza? Olga: – Sigur, noi vorbim cu ea acasă doar în limba română, iar franceza o învaţă la grădiniţă. – Participaţi la activităţile din Bruxelles organizate pentru comunităţile de români, inclusiv şi basarabeni? Olga: – Am mers la întâlnirile organizate de Ambasadele României şi Moldovei, dar şi la evenimentele organizate de Comunitatea Moldovenilor din Belgia, cum ar fi “Mărţişor”, seratele de Crăciun şi altele. Cu regret, fiind plecaţi din ţară în acea perioadă, nu am putut merge la spectacolul teatrului “Satiricus” jucat în august la Bruxelles, dar mi-a spus o colegă din România că a fost foarte impresionată. Alexandru: – Noi aici nu simţim și nu facem diferenţa dintre moldoveni şi români. Suntem invitați la orice activitate indiferent dacă venim de pe malul stâng sau drept al Prutului. – Cum credeţi, Republica Moldova merită să se integreze în Uniunea Europeană şi dacă da, când va fi? Alexandru: – Noi ne-am dori foarte mult ca Republica Moldova să fie, într-o zi, parte a Uniunii Europene. Eu nu cred în proiectul Uniunii Vamale şi nu apreciez politicienii populişti care promovează această idee. Spre deosebire de Uniunea Vamală, Uniunea Europeană este un proiect tangibil. Avem deja un Acord de Asociere şi am înţeles din statistica anului 2016 că în primele trei luni 62,8 la sută din producţia Republicii Moldova a fost exportată în Uniunea Europeană şi doar 20,5 la sută se duce în ţările CSI. Uniunea Europeană poate să funcţioneze şi pentru Republica Moldova şi este un proiect adevărat, deoarece aceasta este la hotarele noastre. Din păcate oamenii trebuie să înţeleagă că viitorul lor nu este spre est, ci spre vest, dar, bineînțeles, ei își decid soarta.

Alexandru: – Republica Moldova este mult în urmă faţă de ţările din Europa de vest. Aş putea spune chiar cu aproximativ 50 de ani. Aceasta este diferența pe care noi trebuie să o recuperăm ca să ajungem la același nivel de dezvoltare pe care îl au astăzi țările precum Franța, Belgia sau Germania. 8

– Apropo, unii cred că în Europa umblă câinii cu colaci în coadă, dar nu am văzut nici măcar un câine vagabond…

s-au mai păstrat. Să investească în oameni, iar oamenii, la rândul lor, vor investi în oraș și ţară. Atunci când oamenii sunt informaţi şi educaţi, viaţa merge altfel.

Alexandru: – În Europa există instituţii speciale care se ocupă de animale şi de protecţia lor, aşa că ar fi greu să vezi aşa ceva pe străzile Bruxelles-ului. Revenind la întrebarea anterioară, aş spune că eu personal nu mă mai văd revenind acasă. Cariera mea este axată pe Uniunea Europeană, la fel şi studiile mele au mers în această direcţie, dar cine ştie… niciodată nu spune niciodată.

– Care ar fi mesajul vostru pentru cei de acasă?

– Cum credeţi, ce ar trebui să se facă în Soroca pentru ca acesta să devină cu adevărat un oraş european?

Olga: – În plus, le-aş dori să readucă miliardul înapoi în bugetul statului.

Olga: – Să repare şi să ilumineze toate drumurile.

– Mulţumesc.

Alexandru: – Să muncească cinstit pentru atingerea obiectivelor fixate. Să fie corecţi şi să se informeze corect despre ceea ce le poate oferi viaţa. Să-şi educe copii, începând cu cei 7 ani de acasă şi terminând cu şcoli bune, fie din est sau din vest.

Alexandru: – Oraşul să-şi dezvolte nu doar infrastructura de circulaţie, dar şi tot ceea ce priveşte infrastructura aprovizionării cu gaz, apă potabilă şi electricitate. Să investească mai mult în clădirile-monument care

Sursa: https://observatorul.md/articole-recente/2016/11/19/20578_bruxelles-ne-intinde-omana-iar-noi-dam-cu-piciorul

Nicolae Solovei: “Trebuie să mergem spre Europa, acesta este viitorul”

icolae Solovei este originar din Vasilcău şi face masteratul în Bruxelles. A absolvit liceul din satul natal, apoi şi-a făcut studiile de licenţă în drept la Braşov. Deşi are un master în relaţii internaţionale şi studii politice la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene “Constantin Stere”, a decis să mai facă unul în Belgia. M-am întâlnit cu Nicolae în capitala Uniunii Europene, fiind în vizita de studiu oferită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Nicolae, cum te-a primit Bruxellesul? − Am dus actele anul trecut la începutul lunii septembrie, iar rezultatul l-am primit la mijlocul lunii. Pe şase octombrie am ajuns aici, şcoala deja începuse şi eram un pic în întârziere. Am avut noroc că în ziua când am venit s-a eliberat o cameră la cămin. În ceea ce ţine de facultate şi comunicarea cu lumea, este foarte uşor, fiindcă aici studiază foarte mulţi străini. Aceasta este frumos la Bruxelles, căci este un oraş multicultur9

al, sunt mulţi români, dar şi ruşi. Aici vorbesc limba rusă mai des ca acasă. Dar învăţăm în limba franceză. Această limbă am studiat-o la şcoală, iar cât eram student la Braşov plecam în fiecare vară la un job studenţesc în Marseille, iar acolo am învăţat franceza la un nivel mai bun de comunicare.

percepţia ta ca cetăţean simplu care locuieşte aici de un an? − Europa înseamnă cu totul altceva. În primul rând, o grămadă de posibilităţi pentru autodezvoltare, oportunităţi de muncă. Aici sunt deschise toate porţile, numai să vrei. În ceea ce ţine de homosexuali şi lesbiene, fiecare face acasă ce vrea. Atât timp cât nu se implică în viaţa noastră şi nu mă atinge pe mine, de ce ar trebui să mă deranjeze cum trăieşte fiecare om?

− Cum îţi pare Bruxellesul în comparaţie cu oraşele din Republica Moldova, cu acelaşi Chişinău, să zicem?

− Care sunt atu-urile de a fi cetăţean în Uniunea Europeană?

− În primul rând, e mult mai curat decât oraşele noastre, cu toate că el nu este considerat cel mai curat oraş din Belgia. Este un oraş foarte verde, cu parcuri mici şi mari, cu lebede şi raţe pe lacuri. Prima dată când am ajuns îmi părea că Bruxellesul va fi ca Amsterdamul, dar era total diferit. Dar acum de fiecare dată când ajung în Grand Place, care face parte din patrimoniul UNESCO, mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult. Eu sunt adeptul clădirilor şi monumentelor istorice care sunt vechi, dar fiindcă aici este centrul Uniunii Europene nu se poate fără modernism.

− Să o luăm de la deviza Uniunii Europene — Unitate prin diversitate. Aici toţi sunt diferiţi şi este normal, dar încercăm în acelaşi timp să găsim înţelegerea şi nişte puncte comune, care să ne facă mai tari. Avem liberă circulaţie, acces la studii, acces la biblioteci, eu când am intrat la biblioteca de drept m-am speriat când am văzut câte cărţi sunt. Avem acces la diferite fonduri şi voluntariate, am prieteni care se ocupă de voluntariat şi călătoresc din ţară în ţară în fiecare săptămână.

− Prin ce te-a captivat Belgia, care este specificul său diferit de Republica Moldova şi România sau Franţa?

− Cu regret, unii dintre noi, de acasă, nu au mers la votare, deşi aveau secţia în preajmă, iar diaspora s-a mobilizat şi a mers să voteze la sute de kilometri. Se merită efortul?

− Are multe festivaluri, aici ai putea tot timpul să te ocupi cu ceva, poţi să mergi în fiecare zi la diverse acţiuni. Dar nu m-a captivat prin aceasta, ci prin cultura sa. Prin faptul că există o monarhie, mai ales că sunt pasionat de istorie şi-mi place că este un rege, chiar dacă doar pentru faţadă. Are un farmec aparte chestia asta. Îmi place transportul public care circulă regulat. Ciocolata, gofra, dar şi berea belgiană care este recunoscută în toată lumea.

− În primul rând, nu trebuie să ne uităm rădăcinile. Eu, fiind student, mă gândesc că mă voi întoarce acasă, poate nu în viitorul apropiat, dar o să revin. În plus, am familia acolo, rude şi prieteni care trebuie să trăiască mai bine. Să nu muncească de dimineaţă până în seară şi să aibă nişte salarii mici care nu le permit să trăiască normal. Noi aici avem un grup “Moldoveni în Belgia” de o mie şi ceva de membri, am postat diferite mesaje ca să ne întâlnim în faţa ambasadei. După ce am votat am mers şi am băut o cafea şi am mai stat de vorbă. Pe fiecare pe care-l vedeam îi spuneam să mai caute câte doi moldoveni şi să meargă la vot.

− Ca student european, ce părere ai despre calea pe care ar trebui să se îndrepte Republica Moldova? − Din punctul meu de vedere este bine să mergem spre Europa, să ne dezvoltăm, să avem satele şi oraşele mai curate, aceeaşi lume mai cu bun simţ şi cu zâmbet. Nu doar este bine să mergem spre Europa, dar trebuie să mergem spre Europa, acesta este viitorul şi dezvoltarea noastră, altfel rămânem pe loc.

− Cum afli ce se mai întâmplă acasă, în Republica Moldova? − Ţin legătura cu familia, vorbesc în fiecare zi cu părinţii. Facebook-ul este tot o metodă de informare pentru mine, poate nu cea mai bună, dar încerc să selectez informaţia, fiindcă sunt abonat la mai multe surse. Ştiu ce se întâmplă acasă, mai ales că e bine şi pentru cultura mea generală. Mă interesez şi de ce se

− Datorită propagandei din unele mijloace mass-media, în Republica Moldova s-a format o percepţie că Europa înseamnă homosexuali şi lesbiene, destrăbălare şi multe alte lucruri rele. Ce înseamnă totuşi Europa din

− Şi care ar fi mesajul pentru cei de acasă?

întâmplă în România, deoarece am studiat şi mai ţin contact cu lumea de acolo. − Ce vei face după absolvire? − Nu sunt sigur, dar după ce termin masterul aici o să am posibilitatea să lucrez în Belgia ca şi toţi ceilalţi belgieni. Cred că o să încerc să rămân aici şi să muncesc, între timp mai lucrez ca student la un executor judecătoresc.

− O să mă adresez în special tinerilor. Să fie cât mai curioşi, cu zâmbet şi bun-simţ, iar cu aceste calităţi te descurci în orice colţ al lumii. − Mulţumesc. Sursa: https://observatorul.md/articole-recente/2016/12/12/21294_nicolae-solovei-trebuie-samergem-spre-europa-acesta-este-viitorul

Lidia Paslari, NTS TV Taraclia Victor Sofroni, Impuls TV, șoldanești (Canal Regional):

Parlamentarii europeni: Corupția - dușmanul Moldovei

Stima și respectul belgienilor îi motivează pe moldoveni

Europa vrea să ne ajute. Noi mai stăm pe gânduri

В Брюсселе понимают роль СМИ

Valentina Caledji, Gagauzmedia.md Comrat

Евродепутат: Через 10 лет вы можете не узнать Молдову

ри проведении реформ, предусмотренных Соглашением об ассоциации РМ и ЕС, Молдова может кардинально преобразиться уже в течение десяти лет. Об этом заявил евродепутат от Литвы Пятрас Ауштрявичюс в рамках встречи с региональными журналистами из республики в Брюсселе. Она была организована делегацией ЕС в Молдове. «Евросоюз рассматривает Молдову как страну партнера, которая стала ассоциированным членом. Наши отношения очень многосторонние, они не только политические, правовые, но и экономические. На Соглашение об ассоциации иногда смотрят с улыбкой, но это очень серьезный документ. В нем есть все, что необходимо Молдове в течение десяти лет. Если страна воплотит этот договор, проведет национальные реформы по намеченным критериям, то через 10 лет вы можете не узнать Молдову. Это значит, что надо не только говорить о реформах, но и воплощать их. Они должна стать реальностью и изменять эту реальность. Реформы в Молдове затянулись. Они провалятся, если кто-то спасует перед трудностями. Договор открывает новые возможности. Молдова уже многое сделала. Кому-то кажется, что Молдова - это корабль, севший на мель, но есть и хорошие изменения», - отметил Ауштрявичюс.

По словам евродепутата, когда идет речь о Молдове, чаще всего заостряется внимание на двух аспектах. Борьба с коррупцией «Второй вопрос - это борьба с коррупцией в полном объеме этого слова. Сдвиги есть, и мы видим настрой идти по этому пути, но примеров маловато. Для Молдовы было бы хорошо, каждый день получать новости о задержании тех, кто создает коррупционные сети, входит в них. Эти новости нужны не только нам, они нужны людям, которые поверили бы, что европейский путь ведет к реальным изменениям. Проевропейская коалиция – это хорошо. Есть партнеры, но мы всегда надеемся

Кража миллиарда «Украсть миллиард – это много. Нужны ум, подготовка и каналы. Это не унести чемодан с деньгами. В один чемодан столько не сложишь. Это было много чемоданов. Необходимо найти руки, которые клали деньги в этот чемодан».

на конкретные изменения не только раз в год. Хорошие новости должны поступать раз в месяц и достигать каждого человека. Остаться с постсовестким наследием коррупционных сетей и мышления - невозможно. Рано или поздно коррупция настигает страну, отдельных граждан и т.д. Это ведет к еще более серьезным последствиям. Ждем борьбы с коррупцией этим, не импровизации».

«Роль прессы - огромная в этом деле. Пресса должна быть независимой, должна говорить и подсказывать. Пресса - это сторожевой пес, который постоянно на чеку. Пресса должна использовать факты, не только поднимать гипотезы. Она должна расследовать, искать подводные камни. Это иногда трудно, бывают и угрозы, предупреждения. Но именно в этом миссия настоящего журналиста», - подчеркнул депутат Европарламента.

Примеры «Украина ввела электронную декларацию. Они публикуются в интернете. Возник огромный интерес со стороны украинцев. Это хорошо, этого не надо бояться, своих героев надо знать - хороших и плохих. Некоторые в Молдове этого боятся. Каждый нормальный политик и госслужащий должен обосновывать свои доходы. Этот пример, конечно, ведет к разоблачениям, дискуссиям в обществе. Появляются вопросы к отдельным личностям, но к этому надо идти. Это надо делать и система станет более прозрачной. Все будет на столе.

P.S. «Из клуба Восточного партнерства только Молдова, Украина и Грузия идут по ожидаемому пути. Другие три страны свернули с него. Они сказали, что мы не можем идти с такой скоростью и не все можем реализовать изза особенностей страны. Хочу пожелать Молдове, чтобы вы не искали специфики. Вы - маленькая страна, небольшое население. Все можно реализовывать даже более высокими темпами. Ситуация в экономике, конечно, не самая блестящая. Однако, никто не будет бежать и инвестировать в Молдову, если не будет перемен и реформ. Дверь откроется с интеграцией рынка в европейский».

Более того, Румыния приводится как отличный пример по борьбе с коррупцией. Появились независимые учреждения, серьезные эксперты, политики, которые сказали, что это будет продолжаться. В Румынии также была систематическая коррупция».

Говоря об евроскептицизме в Молдове и «российской альтернативе» евродепутат отметил ненадежность такого пути.

Стоит отметить, что в последнее время в Молдове пошла волна арестов сотрудников Таможенной службы, полиции, госчиновников управлений образования. Все они связаны с коррупцией.

«Россия всегда работала по политическим интересам, а не по объективным. Сегодня молдавские яблоки могут поступать на российский рынок. А если вдруг ваш президент выскажется критически по поводу России, то рынок закрывается: и яблоки будут не достаточно красными и вино не таким прозрачным. Не надоело жить по такому политическому графику РФ? В этих играх можно участвовать, но это не альтернатива», заключил Пятрас Ауштрявичюс.

Однако, по словам евродепутата, одних арестов мало: «Арест - это хорошо, но далее должны последовать или приговор, или конфискация, или оправдание. Нельзя оставлять многоточие. Это ведет в туман. Процесс кажется идет, а реальных результатов нет. Для реальной демократии – это очень плохо». В этой ситуации, отметил Ауштрявичюс, роль прессы – очень важна.

Sursa: http://gagauzmedia.md/index. php?newsid=9334

Евродепутат: Роль олигархизма в Молдове больше, чем я думала

Молдове велика роль олигархизма и коррупции. Об этом заявила европейский депутат Ребекка Хармс в рамках встречи с региональными журналистами из республики в Брюсселе. Она была организована делегацией ЕС в Молдове. «Роль олигархизма в Молдове больше, чем я думала. Я работала с этими проблемами на Украине. Я долго думала, что в Молдове ситуация лучше. Но во время моего визита меня шокировала олигархическая структура, контролирующая практически всю политическую деятельность и сконцентрированная в руках одного человека», - уточнила еврочиновник.

По словам Хармс, систему можно победить, но пошагово. «Европейский союз предлагает инструменты для преодоления этих проблем: восстановления верховенства закона и независимости политики от олигархов. Это сложный процесс для страны с такими проблемами. Но бороться с коррупцией, улучшать эффективность госучреждений, чтобы победить олигархическую систему возможно лишь пошагово. Необходимы политическая воля, особенно, в обществе, а также поддержка международных партнеров. Каждый должен осуществить свой вклад в этот сложный процесс, и это сработает», - отметила евродепутат.

Комментируя рост пророссийских настроений в Молдове, Ребекка Хармс заявила, что это не лучший выбор. «Россия как партнер для Молдовы – это не совсем верный выбор, потому что РФ – это еще одно государство с олигархическим контролем, там отсутствует главенство закона и нет реальной борьбы с коррупцией. Это не лучший пример для подражания», - заключила еврочиновник.

Sursa: http://gagauzmedia.md/index. php?newsid=9422

(ФОТО) Личный опыт: Комрат и Брюссель. Сходства и различия

урналисты из разных регионов Молдовы побывали в Брюсселе в рамках ознакомительного визита, организованного делегацией ЕС. Среди них был и корреспондент GagauzMedia. Помимо встреч с еврочиновниками, запомнился и тот контраст, который бросился в глаза журналиста из Комрата. Между Брюсселем и столицей Гагаузии нашлось даже что-то общее, но больше было, конечно, различий. В этом материале они отражены наглядно и, возможно, не совсем объективно из-за трехдневного знакомства с европейской столицей. Однако, цель была – не обозначить недостатки, а выявить потенциал и полезные практики. Начнем с того, что Брюссель – это столица Бельгии с населением более 170 тысяч человек и площадью 32,6 км². Комрат же по площади в два раза меньше (16,4 км²), а проживает в нем, по официальным данным, примерно 26 тысяч человек Язык Брюссель – это город контрастов и межкультурного многообразия. Вокруг себя вы можете услышать речь на всех языках мира и встретить представителя абсолютно любой национальности. Это говорит вам журналист из Гагаузии, попавший в Брюссель по работе. Однако, если обратиться к прохожим, практически каждый сможет ответить на английском, есть и те, кто предпочтет французский, ну а третьим по популярности можно вполне назвать нидерландский. В Комрате ваш слух может уловить около трех языков. Чаще люди говорят на русском, чуть меньшей популярностью пользуется гагаузский, так как обычно в речи его используют выходцы из сел. Кроме того, городской рынок привлекает приезжих из соседних «негагаузских» районов. Они разбавляют общую языковую картину молдавским говором.

Отношение к архитектуре Сохранение первозданного вида исторических зданий – это концепция развития города. Поэтому архитектура Брюсселя – это еще

одно подтверждение контрастности города. Современный дизайн спокойно уживается с творениями XV века.

Комрат вряд ли может похвастаться настолько древними артефактами, но церковь XIX века неплохо смотрится возле здания торгового центра.

Поэтому архитектура Брюсселя – это еще одно подтверждение контрастности города. Современный дизайн спокойно уживается с творениями XV века.

Общественный транспорт Система транспорта налажена таким образом, что из одной части немаленького города без пересадок вы сможете добраться в другую.

При этом, виды транспорта самые различные: метро, трамваи, автобусы, такси и даже двухэтажные поезда.

панно, зачастую они представляют собой электронные дисплеи, отражающие маршрут и временные рамки. На остановках эти панно с точностью до минут указывают время прибытия транспорта.

Все снабжено электронной системой считывания смарт-карт. Она рассчитана на добросовестность граждан, которые сами расплачиваются за проезд, просто приложив карту к считывающему аппарату. Говорят, что можно нарваться на контролера, но за три дня пребывания в Брюсселе, региональные журналисты из Молдовы не встретили ни одного.

Конечно, сравнивать европейский мегаполис со столицей гагаузской автономии, как минимум, нечестно по отношению к последнему, но все же некоторые решения вполне применимы и в Комрате. Например, справочная информация. Ее отсутствие делает Комрат закрытой книгой для приезжего человека. Ни на остановках, ни в интернете нельзя найти точного описания маршрутов общественного транспорта. Тут уж приходится уповать на прохожих, которые,

К слову, проезд в любом из видов транспорта стоит недешево даже по брюссельским меркам. Оно и понятно, содержание такой транспортной системы в надлежащем состоянии требует немалых вложений. По городу, на каждой остановке, в каждом трамвае, автобусе, вагоне метро есть информационные 18

впрочем, подскажут все лучше любой карты. Гостеприимство у гагаузов не отнять. Вежливость, открытость, доверие В Брюсселе, если вы задели прохожего, извиняться будет он перед вами, а не наоборот. Передвигаясь по городу, абсолютно не зная его, вы не заблудитесь. Любой человек готов помочь незнакомцу. Это не преувеличение: из 10 прохожих, которых мы просили о помощи, откликнулись все 10. Наблюдение журналиста Перебежавший дорогу на красный свет гражданин привлек внимание полицейского. Страж порядка остановил мужчину и спокойно спросил, понял ли он, что сейчас сделал. Гражданин стал извиняться за нарушение правил и уверять, что такого больше не повторится. На что сотрудник полиции ответил, что в первую очередь мужчина подверг свою жизнь опасности, а уже потом нарушил правила. Креатив во всем Любую стену, свободный клочок земли бельгийцы стремятся использовать как площадку для артобъекта. Здесь вы увидите квадратные деревья, зеленых медведей в здании европарламента и шутливую фотографию чиновника при входе в его кабинет. Sursa: http://gagauzmedia.md/index. php?newsid=9832

Rodica Nemerenco, Prim TV Glodeni

Jurnalisti din toate regiunile Moldovei au efectuat o vizita de studiu in Brussels

Lupta cu coruptia o provocare pentru clasa politica din RM

Eugen Caras despre relatiile dintre Moldova si UE

Dina Chireeva, Centrul pentru Tinerii Jurnaliști / Mediacenter.md Tiraspol

Брюссель глазами журналистов

рюссель – любимый город политической элиты и город - контрастов. В этом я убедилась, побывав в столице Бельгии, в составе группы журналистов с обоих берегов Днестра. Мероприятие состоялось в ноябре 2016 года при содействии Делегации Европейского Союза в Молдове. Название города происходит от двух старонидерланских слов: bruoc - «болото» и sella - «местожительство» и обозначает буквально «селение на болоте». Несмотря на то, что Брюссель по легенде был основан в VI веке, сегодня это современный европейский город, находящийся в центре страны. Его любят называть столицей всего Евросоюза – экономического и политического объединения 28 европейских государств. И не только потому, что здесь размещается Европейский парламент, но и из-за того, что в Брюсселе находится Европейская комиссия с большинством департаментов, а также Совет Европейского союза, Совет Европы. Для европейских институтов построили деловой квартал.

воздействуют аккредитованных журналистов из ЕС и других стран»,- рассказала Майя Кочьянчич. Почти все время журналисты с двух берегов Днестра знакомились с работой Европейского парламента, который является непосредственно избранным парламентским учреждением Европейского союза. В Брюсселе парламентские комитеты заседают две недели в месяц и консультируют Еврокомиссию и Совет министров. Беседы с парламентариями, представителями фракций и другими официальными лицами еще раз убедили нас, что журналистика должна быть свободной, независимой и “зубастой”.

Кроме того, северо-восточная часть Брюсселя, по адресу бульвар Леопольда III, расположен штаб квартиры НАТО, поэтому не удивительно, что в столице Бельгии насчитывается самое большое журналистское сообщество, в зависимости от времени здесь единовременно работает до 1000 представителей различных СМИ – от маститых репортеров британской общенациональной общественной телерадиовещательной организации ВВС до малоизвестных фрилансеров. По словам пресс-секретаря ЕС Майи Кочьянчич, в Брюсселе работает самый большой пресс-центр в мире, который и, в том числе, пропагандирует достижения и успехи европейской интеграции. «Брюссельское журналистское сообщество считается одним из самых больших в мире. Все европейские организации прилагают максимум усилий, чтобы рассказать об ежедневной работе. И для этого они

Еще одна особенность Брюсселя в том, что это двуязычный город и официальные документы в нем издаются на двух языках: французском и нидерландском. В свободное время журналисты с двух берегов Днестра знакомились с достопримечательности Брюсселя, среди которых и резиденция королевской семьи. Дворец, который в начале XIX века был практически полностью реконструирован после внезапно случившегося пожара, сегодня, в основном, используется для официальных встреч и мероприятий. Примета, по которой можно 21

В самом сердце старого Брюсселя находится главная площадь города - знаменитый Гран Плас, или Большой Рынок. Её история началась в XII столетии, когда на территории будущей площади были высушены многочисленные болота. Современный Гран Плас является уникальным архитектурным памятником, который пользуется большой популярностью среди туристов и жителей столицы. Учёные отмечают, что присутствие организаций Евросоюза и красивых исторических мест положительно влияют на экономику Брюсселя, привлекая в город всё больше крупных компаний и туристов. В целом, около 10% деятельности столицы так или иначе связано с международным сообществом. определить, находится бельгийский король в стране или за ее пределами – флаг. Если он развивается над зданием, значит правитель в Бельгии. Об этом интересном факте знают все бельгийцы, и они с удовольствием о примете рассказывают всем гостям столицы.

В городе Брюссель в изгнании в свое время проживали многие знаменитые французы: Виктор Гюго, Огюст Роден, Александр Дюма, Шарль Бодлер, Наполеон IV и другие. Дина Киреева. Sursa: http://mediacenter.md/publikacii/1175-bryussel-glazami-zhurnalistov.html

Materialul de mai sus a fost publicat si AICI

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova: str. M. Kogălniceanu 12, MD 2001, Chișinău, Moldova, Tel: + 373 22 505 210 / Fax+ 373 22 545 421.

Proiectul este implementat de BDR Associates: Tel/Fax: (+ 373 22) 214156 media@bdr.md