DIALOGURI EUROPENE Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova Noiembrie 2015
CUPRINS UE-Moldova, în dialog Europa pentru tinerii Moldovei Curiozități…europene Interviu actual Glosar european
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
UE – Moldova, în dialog Piaţa financiară nebancară din Moldova este modernizată cu susţinerea UE Uniunea Europeană susține dezvoltarea sistemului de supraveghere bazată pe riscuri pentru participanții pieței financiare nebancare din Moldova. Uniunea Europeană a lansat un nou Proiect Twinning în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale a pieței financiare nebancare din Moldova. Lansarea Proiectului Twinning a avut loc pe data de 30 octombrie 2015, cu participarea reprezentanților de nivel înalt de la Delegația UE în Moldova, Guvern și administrația publică din Polonia și Moldova. Proiectul Twinning “Dezvoltarea și consolidarea capacităților operaționale și instituționale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale”, finanțat de Uniunea Europeană, va fi implementat de către Autoritatea Poloneză de Supraveghere Financiară (KNF) în beneficiul Comisiei Naționale a Pieței Financiare
(CNPF), responsabilă pentru supravegherea pieței financiare nebancare din Moldova. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și este în valoare de 1,3 mil. euro. Proiectul Twinning va acorda asistență CNPF la consolidarea capacităților sale operaționale și instituționale de supraveghere și reglementare a sectorului pieței de capital și a fondurilor de investiții, sectorului companiilor de asigurări precum și cel al asociațiilor de economii și împrumut (uniunile de credit) și fondurilor de pensii. Partenerii din Polonia și Moldova, cu sprijinul financiar din partea UE, vor lucra împreună pentru a dezvolta un cadru eficient de reglementare și supraveghere în Moldova. Sursa: www.infoeuropa.md Unitate în diversitate
1
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Integrare europeană – progrese, probleme, provocări Parcursul european al Republicii Moldova a fost discutat în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului de Dezbateri pe Integrarea Europeană a Republicii Moldova.
Pe parcursul a doi ani de implementare a proiectului, experții de la KNF, cu sprijinul financiar din partea UE, vor acorda asistență partenerului Moldovean în domeniul elaborării unui sistem de supraveghere în bază de riscuri pentru participanții de pe piața financiară nebancară întru asigurarea stabilității și siguranței acestui sector și întru îmbunătățirea rolului său în economia națională. Pe durata Proiectului Twinning un accent specific va fi pus pe elaborarea și implementarea Sistemului de supraveghere în baza riscurilor de către CNPF precum și alinierea la acquis-ul UE și implementarea celor mai bune practici UE cu privire la supravegherea piețelor financiare nebancare. O metodologie și standarde mai bune de supraveghere a piețelor financiare nebancare inclusiv piața de capital, asigurările, fondurile de pensii și uniunile de credit din Moldova, aliniate la acquis-ul UE relevant și cele mai bune practici, vor permite o aplicare mai eficientă și asigurată a sistemului de supraveghere bazat pe prognozarea și evaluarea riscurilor. În consecință, piața financiară nebancară bine-funcțională din Moldova va contribui la creșterea economică, precum și la securitatea și stabilitatea generală a participanților de pe piața financiară nebancară. Sursa: www.infoeuropa.md
Care sunt progresele înregistrate de Republica Moldova de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, care sunt cele mai mari provocări pentru viitor în plan economic și politic, cum evoluează reformele în domeniul justiției, combaterii corupției, dar și în planul libertății de expresie, cum mai poate fi reanimată susținerea populației pentru parcursul european al țării și care este rolul societății civile în acest sens, sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului anual de Dezbateri pe Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care a devenit o platformă tradițională de discuții pe marginea celor mai stringente probleme și provocări pe care le are de înfruntat Moldova în drumul său spre integrare europeană. Evenimentul a fost organizat pe 30 octombrie la Chișinău de Asociația pentru Politică Externă, Friedrich-Ebert-Stiftung, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, a menționat în discursul său că cea de a treia ediție a Forumului are loc într-un context intern și regional extrem de complicat. ”Timpurile pe care le parcurgem sunt imprevizibile, iar provocările sunt serioase nu doar pentru parcursul european al țării, dar și pentru existența Republicii Moldova ca stat. Cetățenii devin tot mai dezamăgiți. Am sperat că alegerile din 2014 vor aduce mai multă stabilitate, însă ne-am înșelat. Clasa politică nu s-a solidarizat, dimpotrivă, a declanșat o luptă politică, iar în rezultat avem lipsă de viitor. După evenimentele de ieri (demiterea Guvernului Valeriu Streleț - n.n.) ne aflăm în cădere liberă. În cazul în care clasa politică nu va da dovadă de onestitate, responsabilitate și bun simț, cu siguranță, ne așteaptă timpuri și mai grele”, a spus Victor Chirilă, exprimându-și speranța că în rândul clasei politice mai există politicieni cu moralitate care corespund așteptărilor cetățenilor.
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
2
Unitate în diversitate
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Moldova va primi de la Uniunea Europeană 2,3 milioane de euro Ministrul în exercițiu al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a menționat că ”integrarea europeană reprezintă imaginea a ceea ce trebuie să devină Republica Moldova”. ”Acordul de Asociere rămâne a fi foaia de parcurs logică, bine structurată și cea mai eficientă cale de transformare și dezvoltare a Republicii Moldova după normele europene”, a spus Natalia Gherman. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a recunoscut că ”ceea ce se întâmplă la moment pe arena politică din Republica Moldova este o mare provocare”. ”Această conferință, care a devenit deja o tradiție, are menirea de a radiografia situația politică din țară, dar și implementarea Acordului de Asociere. Perioada e ”seismică” în politica moldovenească, iar dezamăgirea în clasa politică foarte mare. În același timp, trebuie să conștientizăm cu toții că modelul Uniunii Europene oferă exemple foarte bune cum pot fi create instituţii puternice, care nu depind de factorul uman. Probabil, nu există niciun politician în țara noastră care ar avea argumente plauzibile că apropierea de UE nu este necesară Republicii Moldova”, a spus Candu. De asemenea, speakerul a recunoscut că deși au fost întreprinse numeroase eforturi pentru a obține semnarea Acordului de Asociere, pentru a liberaliza circulația în UE și pentru a facilita comerțul cu comunitatea europeană, viața cetățenilor nu s-a schimbat spre bine în acești ani. ”Probabil ar fi cazul să setăm unele priorități. Poate ar fi cazul să avem o instituție aparte care ar fi responsabilă de implementarea Acordului de Asociere și ar coordona eforturile tututor celorlalte instituții pe această dimensiune. Nu există un model mai viabil de dezvoltare decât cel oferit de UE, care ne dă exemplul unor instituții puternice. În Vest totul se bazează pe legi și instituții, însă cu cât înaintezi mai mult spre Est scade importanța instituțiilor și crește importanța factorului uman”, a precizat speakerul.
de stat și partajarea acestora pe criterii politice. ”Dacă partidele politice vor privatiza în continuare instituțiile statului, atunci există riscul ca totul să se prăbușească. Este ca și un acoperiș care nu mai are punct de sprijin. Acesta este un scenariu pesimist și îmi exprim speranța că nu se va ajunge până acolo”, a spus europarlamentarul. Andi Cristea a accentuat faptul că UE a alocat în ultimii ani sume mari de bani pentru susținerea Republicii Moldova, însă rezultatele se lasă așteptate. ”Bruxelles-ul a atenționat însă că situația nu mai poate continua în așa mod. Trebuie să existe o condiționalitate puternică din partea UE pentru resursele acordate Republicii Moldova”, a spus Cristea. Directorul Fondului de Investiții Fribourg Capital, Ion Sturza, a menționat că ”Moldova a devenit un furnizor de instabilitate la frontiera UE”. ”Această situație a făcut ca UE să-și schimbe atitudinea față de Republica Moldova. Jocurile de la Chișinău nu vor mai fi tolerate la fel ca până acum”, consideră Ion Sturza. Sursa: www.unimedia.md
Andi Cristea, președintele Delegației UE-Republica Moldova a Parlamentului European, a atras atenția asupra pericolului privatizării instituțiilor statului, făcând referire la politizarea excesivă a instituțiilor Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Unitate în diversitate
3
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Opinia expertului … Vizita de studiu la Cluj a studenților din R. Moldova Sociologul român Dan Chiribucă consideră că în situația actuală aderarea țării noastre la UE este puțin probabilă, având în vedere mai mulți factori interni și externi. Sociologul Dan Chiribucă care este fost decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai din orașul Cluj afirmă că „spre deosebire de Republica Moldova, în România a fost practic o unanimitate la nivelul opiniei publice cât și politice în ceea ce privește aderarea la UE. Nu a fost nici un partid serios care să conteste ideea de aderare la UE, iar argumentele scepticilor au fost de natură culturală. În timp ce în Republica Moldova este într-un spațiu unde concurează două forțe majore și nu este clar dacă pentru UE este important ca Moldova să adere la această uniune.” afirmă el. „În prezent, procesul de aderare a R. Moldova la UE seamănă cu dorința unei tinere de a se căsători cu Brad Pitt. Desigur că tânăra ar putea să îndeplinească un șir de măsuri, însă acest lucru nu înseamnă că ea ar putea să se căsătorească cu celebrul actor. Aici este nevoie ca sentimentul să fie reciproc. În plus bărbatul deja este căsătorit.
În urma evoluțiilor din ultimii ani, UE nu mai are același interes față de R. Moldova. Sunt prea mari eforturile necesare din partea Uniunii Europene, în comparație cu beneficiile pe care le poate obține. Eforturile din partea țărilor Uniunii Europene ar putea să deranjeze Federația Rusă”, afirmă sociologul. El consideră că R. Moldova ar putea adera la UE doar odată cu alte țări din regiune cum ar fi Ucraina sau Federația Rusă.
UE a jucat un rol decisiv în lupta contra corupției din România „Tema reformei justiției și luptei anti-corupției a funcționat în mare parte datorită mecanismului de monitorizare din partea UE. În România abia în 2005 au avut loc procese serioase împotriva unor demnitari, fie guvernamentali sau actori politici semnificativi. De atunci lucrurile s-au accelerat și aproape în fiecare săptămână vezi câte un nume important care ajunge la procuratură sau este condamnat. E o schimbare majoră care a venit ca urmare procesului de integrare europeană. Din ceea ce vedem noi, situația din Republica Moldova în prezent este ca în perioada de după căderea comunismului, când fiecare făcea ceea ce dorea, sub acoperirea funcției pe care o deține”, spune Dan Chiribucă. El mai subliniază faptul că aderarea nu vine doar cu beneficii. „Sunt lucruri bune și mai puțin bune. O problemă în România a fost obligația de a te pune în
sincronicitate cu regulamentele europene. De exemplu, la nivel de subvenționare nu mai era posibil de finanțat ceea ce merge prost. Pentru agricultură acest lucru a fost un șoc. În plus intri într-o concurență cu o zonă care a mult mai bine configurată și performantă decât ești tu. Astfel, foarte multe întreprinderi mici și mijlocii care funcționau bine înainte 2005 nu mai activează acum. Integrarea la UE înseamnă aderarea la un sistem de valori, care este mult mai important de ceea se întâmplă la nivel economiei pe termen scurt și mediu”, consideră expertul român. Sursa: www.agora.md
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
4
Unitate în diversitate
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Emil Boc: ”Cu cât te integrezi mai mut cu atât șansele de creștere a prosperității sunt mai mari …” Fostul premier român, actualul primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, crede în viitorul comun al Republicii Moldova și al României. El consideră că pentru țara noastră doar calea integrării europene poate asigura pacea și prosperitatea. „Uniunea Europeană este singurul sistem politic din istorie care a reușit să aducă o relativă prosperitate, pace și siguranță, în comparație cu toate celelalte sisteme existente în lume. Desigur că în UE este sărăcie și marginalizare, dar mai puțin decât în alte sisteme. Aici a existat un climat de pace timp de 70 de ani”, a declarat primarul orașului Cluj-Napoca. El a venit cu mai multe exemple de proiecte și fonduri europene, care au contribuit la renovarea infrastructurii orașului Cluj-Napoca. De fapt o mare parte a orașului este renovată sau în reparație grație fondurilor oferite din UE. „Cu cât te integrezi mai mut cu atât șansele de creștere a prosperității sunt mai mari. Nu este ușor nici în UE mai ales în contextul crizei migranților. Însă fără UE, Europa ar fi un butoi cu pulbere. Unde nu dai este un conflict: între România și Ungaria, Serbia și Bulgaria, Franța
și Germania etc. Uniunea Europeană a reușit să pună capac acestor tensiuni și a spus că granițele nu se discută. Dacă popoarele prin voința lor doresc unificarea, așa cum au decis nemții, prin referendum și fără conflict, va fi în regulă. Totodată dacă moldovenii și românii vor vota pentru unificare, Uniunea Europeană nu se va opune. Totuși pentru aceasta trebuie să existe voință politică manifestată prin referendum, nu prin chestiuni cum face Putin, când a anexat Crimeea” a declarat Emil Boc. „Cu cât te integrezi mai mut cu atât șansele de creștere a prosperității sunt mai mari. Nu este ușor nici în UE mai ales în contextul crizei migranților. Însă fără UE, Europa ar fi un butoi cu pulbere. Unde nu dai este un conflict: între România și Ungaria, Serbia și Bulgaria, Franța și Germania etc. Uniunea Europeană a reușit să pună capac acestor tensiuni și a spus că granițele nu se discută. Dacă popoarele prin voința lor doresc unificarea, așa cum au decis nemții, prin referendum și fără conflict, va fi în regulă. Totodată dacă moldovenii și românii vor vota pentru unificare, Uniunea Europeană nu se va opune. Totuși pentru aceasta trebuie să existe voință politică manifestată prin referendum, nu prin chestiuni cum face Putin, când a anexat Crimeea” a declarat Emil Boc.
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Unitate în diversitate
5
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova Cred în viitorul comun al celor două țări
Primarul orașului Cluj s-a arătat încrezător că țara noastră va urma cursul democratic european. „Sper ca Republica Moldova, cu toate schimbările de Guvern și tensiunile care există, să nu schimbe parcursul democratic, fiindcă ar fi un dezastru pentru securitatea, siguranța și viitorul pe termen lung. Cred în viitorul comun al celor două țări, dar nu s-au copt încă toate condițiile. România și Moldova trebuie să aibă un destin comun, inclusiv din perspectiva granițelor interne, dar cu condiția să avem aceleași valori. S-a ratat momentul istoric din 1991, când cele două țări puteau să facă față deciziei. Nu am avut curajul politic de la București de a face această propunere. Noi trebuie să pregătim un
asemenea moment și eu sunt sigur că în viața noastră el va veni”, remarcă edilul orașului Cluj-Napoca. El mai spune că „de la Est la Vest, scade intensitatea democrației, asta a fost istoria. R. Moldova este la limita democrației. Eu nu primesc Rusia ca un inamic, ea a oferit niște valori extraordinare civilizației mondiale, dar modul de gândire este diferit de mentalitatea europeană și se potrivește unei populații care poate fi condusă doar în acest mod. Dar eu cred că Moldova face parte din altă spațiu și e păcat să cadă în capcana unui alt spațiu pe care nu-l prezintă în totalitate”, a conchis Emil Boc. Sursa: www.agora.md
Europa pentru tinerii Moldovei Finaliștii seminariilor „EU - Moldova. Descoperă calea spre succes” s-au întors recent din Cluj, unde au făcut cunoștință cu rezultatele aderării României la UE Pe agenda vizitei a urmat cu prezentarea proiectelor desfășurate de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Întâlnirea a avut loc în parcul central Simion Bărnuţiu din Cluj-Napoca, care reprezintă unul din proiectele finisate de Agenție. Despre reformele întreprinse pentru ajustarea condițiilor pentru dezvoltarea orașului ClujNapoca cu standardele UE finaliștii au discutat cu primarul Emil Boc, la sediul Primăriei. De asemenea,rolul investitorilor străini a fost enunțat de Emilia Botezan, șefa Departamentului Investiții Străine și Afaceri Internaționale a Primăriei.
În perioada 1- 4 noiembrie 2015 a avut loc vizita de studiu la Cluj-Napoca a finaliștilor la seria de seminarii „EU – Moldova. Descoperă calea spre succes”. Scopul ei a fost familiarizarea tinerilor cu experiența acumulată de România în procesul de aderare la UE. Vizita a început cu o discuție interactivă a tinerilor cu sociologul Dan Chiribucă despre „Experiența României de aderare la UE. Provocări și soluții.”
Cu un deosebit entuziasm, studenții l-au ascultat pe profesorul universitar, dr. Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, care a vorbit de specificul procesului de aderarea a Românei la UE și perspectivele de aderarea a țării noastre. Studenții moldoveni au avut o întâlnire captivantă cu trei tineri antreprenori de succes, absolvenți ai facultății de Business de la Universitatea Babeș-Bolyai. Antreprenorii, cu idei inovatoare, au povestit cum și-au lansat businessul, ce provocări au întâmpinat, dar și care sunt beneficiile aderării României la UE pentru mediul de afaceri și oportunitățile oferite acestora de UE.
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
6
Unitate în diversitate
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova În cadrul lecției publice cu dr. Adrian Corpădean, lector la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, s-au abordat etapele aderării României. Acesta s-a referit la specificul aderării României la Uniunea Europeană, dar și cum se încadrează Republica Moldova în acest context. Întâlnirile cu oficialii și experții din România au oferit o experiență unică pentru lărgirea orizontului de cunoștințe în ceea ce privește procesul de aderare și pre-aderare la Uniunea Europeană. Pentru finalul vizitei, tinerii au avut parte de o excursie la un obiectiv turistic, un loc spectaculos –Salina
Turda. Acest obiectiv turistic a fost renovat în cadrul proiectului PHARE 2005 in valoare de 5,8 milioane de euro, din care 63% au fost fonduri europene, iar diferenţa fiind asigurată de Consiliul local Turda şi Consiliul Judeţean Cluj, în urma căruia a devenit unul dintre principalele obiective turistice ale Transilvaniei. Vizita de studiu la Cluj a fost pentru tineri un adevărat prilej de cunoaștere, iar succesele țării vecine obținute în contextul integrării europene – o adevărată revelație. Astfel, finaliștii serii de seminarii „EU – Moldova. Descoperă calea spre succes”, având drept exemplu parcursul european al României, vor reuși să implementeze toate oportunitățile oferite de UE în țara noastră.
Curiozități europene
O călătorie în spaţiul şi în timp : Forumul consultativ anual al Rutelor culturale europene
Democraţia culturală, diversitatea şi schimbul dincolo de frontiere şi secole : Forumul consultativ anual 2015 al Rutelor culturale ale Consiliului Europei s-a desfăşurat la Aranjuez (Spania) în perioada 29-30 octombrie 2015. Forumul consultativ anual al Rutelor Culturale ale Consiliului Europei este cel mai important şi semnificativ eveniment al programului Itinerariilor culturale.
În 2014, Forumul de la Bacu «Rutele culturale: turismul cultural, instrument de dialog intercultural şi de stabilitate socială” a produs mult material pentru reflectare şi a menţionat necesitatea căutării de sinergii la nivel local, regional şi internaţional, evitând totodată dublarea cu organizaţiile internaţionale şi alţi actori din acest sector. În continuarea « Declaraţiei de la Bacu », tema Forumului din 2015 este „Reţelele în domeniul culturii şi patrimoniului: Conexiuni transnaţionale prin intermediul Rutelor culturale ale Consiliului Europei” În cadrul Forumului vor fi analizate noile provocări şi orientări politice. El va constitui o platformă pentru efectuarea schimbului de experienţă, dezbaterilor practicilor profesionale şi pentru lansarea iniţiativelor. Pe parcursul a două zile, vor fi abordate următoarele subiecte:
• rolul şi participarea tinerilor la conservarea patri moniului cultural. Participanţii reprezintă mai mult domenii: administratori ai itinerariilor culturale, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale; funcţionari ministeriali, mediul academic, experţi şi profesionişti în turism. Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini Dragoni, va inaugura lucrările Forumului alături de Miguel Ángel Recio Crespo, Director General pentru Arte Frumoase la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sporturilor din Spania şi Colette Flesch, Preşedintele Institutului European al Itinerariilor Culturale (IEIC) de la Luxembourg. “Itinerariile concepute ca un laborator intercultural pentru promovarea unui turism de calitate, sunt o călătorile dincolo de frontiere teritoriale şi conceptuale. Aceasta este o cale care ne permite să ne regăsim rădăcinile noastre europene”, a declarat Gabriella BattainiDragoni, Secertar General adjunct al Consiliului Europei. Sursa: www.infoeuropa.md
• cooperarea şi rolul organizaţiilor internaţionale • democraţia şi itinerariile culturale • participarea intersectorială la nivel local, regional şi internaţional; • experienţele de promovare a turismului; Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Unitate în diversitate
7
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Interviu actual
Pirkka Tapiola: „Nu putem aplauda, atunci când nu e nimic de aplaudat în Moldova”
Interviu cu Pirkka Tapiola, şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova
ocratică şi nu cred că acest drept e mai special pentru un grup sau altul.
- În prezent la Chişinău se desfăşoară mai multe proteste stradale. Cum apreciaţi protestele?
- Veniţi dintr-o democraţie mai veche. Din câte vedem, în Uniunea Europeană oamenii protestează, mai degrabă, fiind organizaţi de mişcări civice sau de sindicate, mai rar – de partide politice. La Chişinău, cele mai mari proteste sunt organizate de partide politice, iar recent Platforma DA a anunţat, de asemenea, că ar intenţiona să înregistreze un partid.
- Nu eu sunt acela care trebuie să dea calificări protestelor, dar ca proces în general, considerăm că protestele paşnice sunt un drept fundamental şi o parte a procesului democratic. Aici trebuie să spun un cuvânt de apreciere şi la adresa Guvernului, pentru faptul că, deocamdată, a luat toate măsurile pentru a asigura ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor care participă la proteste. Am fost puţin îngrijoraţi de posibile altercaţii ale diferitor grupuri protestatare, care ar fi putut să conducă la violenţe, dar, în general, protestele sunt paşnice, pe alocuri fiind destul de extinse, dar şi mai restrânse, şi toate s-au desfăşurat fără excese. - La proteste participă, mai nou, şi câteva formaţiuni politice.
- Dacă vreţi acum să răscoliţi politologul din mine, am să privesc analitic la procesul protestatar din UE şi am să remarc că acolo s-a produs o schimbare. Partidele politice au fost motorul protestelor într-o perioadă, acum însă de proteste se ocupă mai mult mişcările civice, sindicatele încă mai au un rol important în organizarea protestelor. De exemplu, la Bruxelles, vedem deseori fermieri protestând, organizaţi sub auspiciile sindicatelor din agricultură. Or, în prezent, demonstraţiile în UE sunt tot mai rar organizate de partide politice.
Dreptul la proteste paşnice face parte din cultura demOpiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
9
Unitate în diversitate
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova - Oamenii în Moldova sunt, probabil, gata să protesteze cu oricine, pentru că sunt extrem de nemulţumiţi de turnura vieţii lor din ultimii ani. Dar aici există şi riscul de a fi manipulaţi prin proteste, aşa cum au fost manipulaţi de Guvernare. Or, guvernele de după 2012, sub umbrela integrării europene, au admis, de fapt, cele mai mari fraude bancare, dar şi control politic asupra instituţiilor care trebuie să asigure ancheta unor fraude. Dacă discutaţi cu liderii politici din Moldova, cum explică ei aceste lucruri? - Sentimentele protestatarilor din Moldova pot fi uşor înţelese, văzând progresul limitat la capitolul luptei cu corupţia, dar şi la cel al reformei justiţiei. Dar cel mai grav lucru e, totuşi, frauda bancară. Cincisprezece la sută din PIB a dispărut – aceasta este o chestiune extrem de serioasă. Nu zic de un miliard, căci pentru un stat mai bogat această sumă poate să nu fie atât de ponderabilă, dar pentru orice stat 15% din PIB e o fraudă enormă. Totodată, oamenii sunt şi mai îngrijoraţi de acţiunile politicienilor de după comiterea acestei fraude. Abordez aceste chestiuni în cadrul tuturor întrevederilor pe care le avem cu autorităţile R. Moldova. Discutăm, în primul rând, ce e de făcut. Este foarte important să se dea o definiţie a căii pe care să o urmeze Moldova în continuare. Or, până în momentul în care o guvernare nu are o idee foarte clară despre cum vrea să arate ţara în viitorul imediat şi mai îndepărtat şi, mai ales, până în momentul în care nu are un plan care să asigure paşii prin care se va ajunge acolo – lucrurile nu se vor mişca. - În toiul primelor zile de proteste, au fost făcute şi arestări. Grigore Petrenco şi câţiva colegi ai săi rămân în arest. Credeţi că arestul acestora e un abuz sau o normă de securitate publică? - Urmărim cazul, am vorbit cu familia lui şi cu autorităţile. Este important să existe un proces legal şi transparent pe acest caz, ca şi în orice alt caz de arest. E important să nu existe abuzuri.
conduc protestele să ţină cont de opiniile protestatarilor, ale tuturor, sau ale unui număr cât mai extins de cetăţeni. Moldova e în criză bugetară. Cum decurge dialogul cu donatorii în acest context? - Noi credem că e o necesitate comunicarea cu donatorii, dar nu înainte de evaluarea situaţiei bancare, care să se soldeze cu stabilizarea crizei. Asta ar fi, de asemenea, o cale de a obţine suport bugetar, cel puţin pentru sectoarele în care sunt vizibile reformele. Dar, în primul rând, e necesar un minim de stabilitate politică pentru a lucra la reforme. Acum, tot ce rămâne de făcut e ca Moldova să dea totuşi semne de reforme echilibrate în justiţie şi reforme structurale, şi să ia decizii care să ducă ţara înainte. - UE a acordat până în prezent ajutor substanţial pentru reforma justiţiei, ce s-a schimbat? - Am spus deja de multe ori că nu suntem mulţumiţi de reformă. Nu sunt expert în justiţie, dar nu trebuie să fii expert ca să vezi că lipseşte voinţa politică pentru schimbări reale în întreaga ţară. Am acordat asistenţă pentru reforme, acum vrem să vedem şi responsabilitatea beneficiarului. - Cum apreciaţi progresele în privinţa Acordului de Asociere a R. Moldova cu UE? - În prezent suntem la mijlocul unei evaluări mai largi a procesului de implementare a Acordului de Asociere, şi vom avea o concluzie mai complexă în curând. Oricum, ceea ce vedem acum e o restanţă la capitolul deschidere faţă de investitori, investitorii mari rămân rezervaţi faţă de R. Moldova, şi asta înseamnă că nu e foarte degajat climatul financiar-economic. E adevărat că ultimul an agricol a fost complicat, cu alegeri, cu schimbări de guverne, şi climatul investiţional n-a fost foarte prietenos.
- Credeţi că protestatarii au un plan clar pentru o nouă guvernare? Nu cunoaştem acest lucru, dar încurajăm dialogul dintre politicieni şi reprezentanţii protestatarilor. Dialogul este foarte important. Desigur că e bine ca şi cei care Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Unitate în diversitate
10
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova Există şi elemente care bucură. În special, exporturile agricole din Moldova către UE. E un proces în creştere. Standardele încă trebuie ajustate, dar suntem optimişti – agricultorii sunt activi şi interesaţi. Moldova are nevoie acum de o perioadă de acalmie şi stabilitate politică, pentru a permite implementarea acestor prevederi ale Acordului de Asociere. - Care ar fi rolul presei în UE, pentru elucidarea unor asemenea situaţii complexe cum e criza din R. Moldova? - Suntem în mod special îngrijoraţi de presa electronică din R. Moldova. Există o serie de… nu le-aş spune monopoluri, dar structuri care deţin controlul asupra mai multor televiziuni, în spatele cărora stau politicieni, şi este foarte vizibilă agenda politică a acestora la TV. Chiar şi ultimele proteste au fost prezentate în mod diferit la aceste staţii tv, reieşind parcă din atitudinea liderului politic faţă de ele. Este foarte important ca presa să devină liberă, independentă. Pot exista şi instituţii de presă de partid, dar e important ca acestea sa spună franc acest lucru, astfel încât consumatorul de presă să ştie. Alt moment foarte important este să existe o concurenţă liberă între aceste instituţii mass-media. Să fie mai multă transparenţă în ceea ce priveşte proprietarii de media. Să existe, de fapt, transparenţă totală şi reală a proprietarilor străini de media, până la final.
- E puţin mai bine acum. Sunt discuţii despre cote şi le susţin. Dar e un proces de durată. Pe de o parte – asta arată nivelul de pregătire al liderilor politici. Dar arată şi gradul de implicare al societăţii, dacă ne uităm la modul în care sunt votate candidatele. - Sunteţi finlandez de origine. Dacă ar fi să aduceţi un cadou din Finlanda pentru Moldova, ce ne-aţi oferi din cultura finlandeză? - Sunt un finlandez european. Mi-ar plăcea să aduc în Moldova sentimentul de naţiune puternică, de naţiune care evoluează. Finlanda are o istorie destul de colorată, în anul 1918 încă se scălda în sânge în perioada Primului Război Mondial. Dar a decis să se ridice, să se reconstruiască, să devină o naţiune. Şi din acest sentiment de naţiune puternică s-a construit sentimentul de respect faţă de ţară, în care este clar că a fura de la propriul popor nu e bine, a admite acte de corupţie – nu e bine. O naţiune puternică se uneşte şi construieşte sentimentul de rezistenţă la fenomene dăunătoare – anume pentru securitatea acestei naţiuni. Aş aduce acest sentiment în Moldova, ca oamenii de aici, în special politicienii, să nu uite niciodată ce este important pentru a-ţi păstra statul – starea poporului, să fie implicaţi toţi cetăţenii la edificarea statului. Şi să fie înţeleasă pentru toţi relaţia dintre onestitate şi securitatea statului. Sursa: www.zdg.md
- Totodată, e şi foarte important ca difuzorul public de televiziune să fie foarte puternic, aşa cum e BBC în Marea Britanie. Trebuie să remarc că la postul public Moldova1 am văzut în ultimul timp o politică editorială relativ echilibrată , dar mai e spaţiu de îmbunătăţire şi trebuie să crească, printr-un conţinut bun, cifrele de audienţă. - E important ca presa, în asemenea situaţii complexe, să opereze cu fapte, cu date exacte, să verifice faptele, să crească standardele profesionale, nu să înveţe oamenii cum să trăiască în stilul gazetei Pravda. - Egalitatea de gen este de asemenea o problemă electorală, femeile încă nu ajung în număr egal cu bărbaţii pe listele electorale, sau în topul listelor în mod special. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
11
Unitate în diversitate
Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova
Glosar european Fond de coeziune De la crearea sa în anul 1994, Fondul de coeziune a fost folosit pentru sprijinirea regiunilor mai sărace ale Europei și stabilizarea lor economică, obiectivul său fiind promovarea creșterii, a locurilor de muncă și a dezvoltării durabile. Fondul de coeziune contribuie la finanțarea măsurilor de mediu și a rețelelor transeuropene de transport, în special a proiectelor prioritare de interes european, în cele 13 state membre care au aderat la UE începând cu anul 2004, precum și în Grecia și Portugalia. De asemenea, acest fond poate fi utilizat pentru a finanța prioritățile politicii UE în domeniul protecției mediului. Statele membre cu un venit național brut (VNB) pe cap de locuitor sub 90 % din media europeană sunt eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Plafonul contribuției Fondului de coeziune la cheltuielile publice este de 85 %. Pentru perioada 2014-2020, Fondul de coeziune dispune de un buget de circa 75 de miliarde de euro (la nivelul prețurilor din anul 2014). În prezent, se supune aceloraşi norme de programare, de gestionare şi de monitorizare ca şi FEDR şi FSE,
Echipa redacțională:
- Augustina Badica, studentă anul II, FJSC, USM
prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziţii comune. Fondul de coeziune pune la dispoziţie o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activităţi din următoarele categorii: • reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul Facilităţii “Conectarea Europei”; • mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie şi de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susţinerea intermodalităţii, consolidarea transportului public etc.
Sursa: www.ec.europa.eu
Coordonator: - Irina Draguțanu, BDR Associates