Kemenes

Definiția poeziei sau ceea înseamnă cu adevărat pentru tine:

Literatura, dar mai ales poezia, este sursa mea absolută de fericire.

Cred că totul este relativ și efemer pe această lume, mai puţin acea stare provocată de un poem ce îţi intră sub piele, direct în carne și oase, parcă.

Poeziile exprimă adesea ceva destul de personal, de exemplu dragostea sau singurătatea. Ai vreo poezie pe care o păstrezi pentru tine? Dacă da, despre ce este?

Am câteva poezii proprii de care mă leagă sentimente intense și trăiri puternice, dar prefer să nu le păstrez doar pentru mine.

Cartea ta de debut se numește Odú – în traducere: Scorbură. Titlul are o anumită semnificație pentru tine? Un fel de maturizare personală? Dacă ai putea să schimbi ceva la ea sau la tine, ce ar fi și de ce?

Titlul cărții mele de debut este și titlul unei poezii incluse în acest volum, fiind pentru mine un fel de laitmotiv. Pentru mine, scorbura semnifică un spaţiu restrâns unde te poţi adăposti și ascunde de toate ororile și tot răul ce ne înconjoară în permanenţă.

Un safe place unde te poţi manifesta în siguranţă, unde poţi fi versiunea ta cea mai autentică.

Speaking voice sau written voice? Care două consideri că ți se potrivește? Ce folosești mai des?

Am participat la multe lansări de carte, recitaluri și performance-uri, însă textele mele sunt pentru a fi descoperite în liniște și pace. În procesul creației unei poezii, ultima fază este să o citesc cu voce tare, să mă înregistrez și să mă ascult. În timpul ascultării, încerc să mă îndepărtez de text, ca percepția să fie cât mai obiectivă. Ce părere și impresii aș avea dacă aș auzi acest text? Mi-ar plăcea? Aș rezona cu mesajul poeziei? Nu contează dacă îţi pui toată inima și sufletul într-un text, poezia definitivă este și ea un produs și trebuie să funcţioneze. Pentru asta ai nevoie de obiectivitate, autocontrol și critică de sine. Povestește-ne despre revista literară Újvárad.

Újvárad este o revistă de cultură lunară, cu rubrici de literatură, artă și o rubrică intitulată Dialog/Párbeszéd, dedicată exclusiv literaturii române. În această rubrică publicăm proze scurte, eseuri sau fragmente de romane ale autorilor români traduși în limba maghiară. Ca redactor, eu mă ocup de traduceri, și mă bucur enorm că am avut ocazia ca, traducându-le textele, să colaborez cu autori precum Andrei Dósa, Radu Țuculescu, Mihók Tamás, Miki Vieru, Florina Ilis, Traian Ștef, Șerban Foarţă, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Gabriela Feceoru sau Victor Țvetov.

Primul nostru număr a apărut în martie 2021, după ce Consiliul Județean Bihor a decis concedierea majorității angajaților revistei și fuzionării acesteia în subordinea Bibliotecii Județene.

Cum putem promova poezia și încuraja tinerii artiști?

Este extrem de dificil să-ţi găsești drumul ca artist într-o lume în care de multe ori ești sufocat de așteptările și standardele impuse de societate, lumea din care de multe ori lipsesc tocmai creativitatea și activităţile de creaţie, sau dacă nu lipsesc, cu greu sunt acceptate, considerate viabile sau respectate.

Zilele acestea, când oricine poate publica texte pe diferite platforme în spațiul online, primind sute sau mii de like-uri, este greu să faci distincția dintre artă și creații cu valoare infimă. De aici importanța formării cercurilor literare formate în jurul unei reviste, sau a unei personalități literare consacrate, evenimentele culturale ce pornesc dialoguri și critici constructive, dar și manifestări literare proprii.

Interviul integral cu Henriette Kemenes îl găsiţi pe blogul Oradea citește.

Beatrix Cătălina Balogh - fondator Oradea citește