SOCIETATEA JUNILOR CURCANI

Compania s-a format în anul 1879, din rândul bărbaţilor căsătoriţi care locuiau „Pe Coastă”. Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice acoperită de glorie în Războiul pentru lndependenţă, de la 1877, al României, în condiţiile în care românii din Ardeal nu puteau participa la acest mare război, or preluarea acestor costume la numai doi ani după marele eveniment este evident un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Şchei, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri şi Junilor Bătrâni, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă nişte căciuli negre cu „coc”, împodobite cu pene de curcan şi susţinute sub bărbie cu o cureluşă fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca şi la Junii Naţionali Albi, motiv pentru care pe steagul Societaţii apare chipul eroului unităţii naţionale, Mihai Viteazul, precum şi tricolorul românesc, iar pe cealaltă parte, un June Curcan. Pe suportul de steag, numele membrilor sunt încrustate în plăcuțe metalice.

Junii Curcani organizează jocuri strămoşeşti în fiecare an la „Crucea Muşicoiului”, în ziua de „Sânchetru” (Sf. Petru şi Pavel). În vechime organizau maialul împreună cu Junii Dorobanţi, pe Tâmpa. Crucea Mușicoiului este o impresionantă troiță datând din anul 1671, fiind ridicată de protopopul Băilă și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie, în anul 1902.

Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de „Crucea de la Știm”, ridicată în anul 1781, de cei șapte frați Voina și refăcută de Nicolae Muntean-Ştim. Tot ei protejează şi troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867, pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761).

O altă troiţă protejată de Junii Curcani este cea cunoscută și sub numele de „Crucea de la Hiroadă”, construită din lemn de esență tare, datând din anul 1867.