4 minute read
POSTER ART: Interviu BYOUNG-IL SUN� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �
„Sunt inspirat de ecare element ce îmi compune viaţa”
BYOUNG-IL SUN
Advertisement
Cu o istorie multiseculară, ale cărei rădăcini se regăsesc în Japonia, în arta Ukiyo-e şi reproducerile cu ajutorul tiparelor cioplite în lemn ale desenelor lui Hokusai şi Hiroshige, grafi ca din spaţiul Poster Art şi-a dobândit popularitatea prin utilizarea ca vehicul de promovare consumeristă şi politică la nivel de masă odată cu apariţia afi şelor litografi ate, dar, în paralel, s-a insinuat printre preferinţele iubitorilor de frumos datorită creaţiilor memorabile, semnate de artişti precum Toulouse-Lautrec, Alphonse Mucha sau Aubrey Beardsley şi, mai târziu, pe valul resurgenţei din anii ’60, René Magritte, Tamara de Lempicka ori Andy Warhol. În era digitală, afi şul tipărit şi-a pierdut progresiv menirea mercantilă sau propagandistică, devenind, în cele mai multe cazuri, un mijloc de expresie eminamente artistic, iar seria de lucrări expuse de către reputatul şi multipremiatul graphic designer coreean Byoung-il Sun, sub tema Korean Beauty in Poster Art, în cadrul expoziţiei Art Safari, deschisă la Bucureşti până pe 11 decembrie, reprezintă o dovadă de ataşament de apreciat pentru un mediu care, altfel, ar putea părea desuet artiştilor tineri. Puşi în faţa unor creaţii vizuale care îmbină în mod remarcabil tradiţiile fi losofi ei şi artei asiatice cu principiile grafi cii de afi ş europene, am simţit nevoia să afl ăm mai multe detalii de la autorul acestora, prezent pentru câteva zile în România.
Prin defi niţie, un poster promovează ceva sau e doar un element de decor, înglobează creativitate, dar nu e obligatoriu o operă de artă... de ce şi când vorbim despre Poster Art?
Poster design-ul a devenit actualmente cel mai popular mediu de expresie artistică, tocmai pentru că reprezintă şi un instrument de comunicare, având posibilitatea să transmită mesaje publicului în modul cel mai simplu şi accesibil cu putinţă. În anii ’60-’70, Poster Art se constituia într-un mediu prin care se livrau îndeobşte mesaje desprinse din diverse ideologii, pentru ca, odată cu trecerea timpului, mai ales după 9/11 şi posterele de felul celor cu In God We Trust, să fi e purtătoare de mesaje cu caracter social, ecologic sau comunitar, la care privitorii reacţionează în asentimentul autorilor lucrărilor respective. Publicul putea simţi realmente, măcar fragmentar, ce anume vroia să le împărtăşească artistul, personal, prin acel poster imaginat pe marginea
Symbol of Korea - Fine Tree
Vidak poster
unui anume subiect. În zilele noastre, însă, peisajul general s-a nuanţat şi s-a diversificat, iar designul de afiş a devenit tot mai mult un mediu orientat în primul rând spre imagine, spre constructul vizual, care poate avea drept punct de plecare creativ o varietate de teme extraordinar de mare.
Unde cauţi inspiraţia pentru compoziţiile vizuale din postere?
Eu mă inspir de obicei din cotidian, din viaţa mea de zi cu zi, fără a încerca în mod deliberat să caut un tip de motive specific sau prestabilit. Nu-mi propun neapărat să explorez o anume zonă, ci absorb firesc, în permanenţă, ceea ce îmi oferă propria existenţă, trecând totul, desigur, prin filtrul propriilor simţiri. Mi se pare natural să simt intens fiecare element ce îmi compune viaţa şi să fiu constant inspirat de acestea în crearea de noi vizualuri... cred că asta diferenţiază poster design-ul de pictura realizată în formule de a combina cele două direcţii în modul în care mă exprim eu artistic. Inclusiv din punct de vedere al imaginii, nu doar al limbajului, vreau să continui să rămân concentrat pe asta în Poster Art, deci şi după ce expoziţia din România se va fi încheiat.
maniera clasică. Să privim, de exemplu, la lucrarea aflată acum, întâmplător, în faţa ochilor noştri. Ne prezintă imaginea unei cărţi albe, în care cuvintele fugare s-au îngrămădit îndărătul ei, sub carte, de fapt, şi ele doar se întrezăresc.... este o imagine simplă, dar care trăieşte cu putere în sine, interpretabilă în felurite moduri, în funcţie de privitor.
Născut în ‘58, ai fost expus, fără îndoială, lucrărilor Şcolii poloneze, lui Milton Glaser, ideii de liberation of typography al lui Wofgang Weingart ş.a.m.d. Cât de mult ai fost influenţat de Poster Art-ul occidental în definirea propriului ID?
Evident, m-am familiarizat cu Primul Val al PostModernismului încă din anii mei de formare ca artist, dar, pe măsură ce a trecut timpul, am devenit tot mai mult interesat de cultura coreeană şi de frumuseţea, să îi spun tradiţională, a Coreei, astfel încât am încercat să găsesc
“I prefer to create artwork by hand� Therefore, I do draw, I take a photo, I make an object and I cut out a piece of paper� This process is to disrupt my identity”, spuneai cândva. De ce nevoia de redefinire identitară prin lucrul cu materiale?
Am folosit termenul ‘disruptiv’ în conexiune cu identitatea şi cu nevoile mele, asimilându-l unui nou început, în raport cu lucrările mele de artă pre-existente. Asta e o componentă imuabilă a practicii mele artistice, un catalizator. Lucrând manual, pot crea vizualuri pe care instrumentele digitale nici măcar nu le pot reproduce. A face totul “de mână” reprezintă, în esenţă, o expresie a unei anume stări de spirit. A desena sau a scrie tu însuţi îţi personalizează stilul şi îl face singular, pentru că nu poate fi apropriat. Aşa că încerc din răsputeri să rezist tentaţiei permanente de a face uz de digital. [...]
