3 minute read

PERSPECTIVE: Despre artă și pandemii B.D.: Promovarea patrimoniului cultural UNESCO prin

Despre artă și pandemii

Într-un discurs pe tema rolului artei în timpul evenimentelor care schimbă lumea, precum epidemiile sau pandemiile, Anne Pasternak, curatorul și directorul Muzeului Brooklyn, spune că expozițiile de artă sunt locurile în care memoria, cunoașterea, inspirația și visurile, trecute sau prezente, se

Advertisement

întâlnesc pentru a conecta oamenii în cele mai dificile

momente. De-a lungul timpului, artiștii au reușit să ilustreze durerea, anxietatea, izolarea și frica în cele mai profunde moduri, păstrându-și, totuși, speranța pentru ceea ce urmează la finalul lor. Astfel, arta a oferit și va oferi întotdeauna un chip și o poveste lucrurilor de care ne temem cel mai mult, precum și celor pe care nu le putem înțelege în întreaga lor intensitate.

Self-Portrait with the Spanish Flu

Self-Portrait After The Spanish Flu

Saint Charles borromeo

Dacă privim epidemiile din trecut, pentru început, există o multitudine de picturi care își au originea între anii 1400 și 1800, oferind

o imagine amplă asupra Europei în vremea

ciumei. De exemplu, într-un peisaj deloc străin pentru noi, cei de astăzi, dar adaptat contextului istoric, tabloul pictorului francez Pierre Mignard, „Saint Charles Borromeo Among the Plague-Stricken of Milan”, făcut între anii 1646 și 1650, prezintă o lume în care, în orașul Milano, aflat în carantină, oamenii nu puteau lua parte la practicile religioase. Astfel, Sfântul Charles Borromeo, care era pe atunci arhiepiscopul orașului, este arătat oferind sprijin celor bolnavi, majoritatea tablourilor din perioada aceea fiind un îndemn de a ajuta persoanele aflate în nevoie și prezentând puterea și sacrificiul celor din prima linie. Motivul solidarității umane apare și în „Burying the Dead” (1650), a lui Michiel Sweerts, „Charity” (1743-1744), de Francesco de Mura sau în „Saint Thecla Praying for the Plague-Stricken” (1758-1759), a lui Giovanni Battista Tiepolo. În același timp, artiști precum Michel Serre („Plague in Marseille”), Nicolas Poussin („The Plague at Ashdod”) sau Pieter Bruegel („The Triumph of Death”) oferă reprezentări apropiate de realitatea evenimentelor, unele într-un peisaj tip Danse Macabre, care arată cum în fața necunoscutului și tragediei toți oamenii devin egali, împărtășind aceeași experiență.

O altă epidemie care a avut un impact puternic asupra artei este Gripa Spaniolă de la începutul secolului XX. Printre cele mai cunoscute tablouri din perioada respectivă se află cele ale pictorul norvegian Edvard Munch, anume „Self-Portrait with the Spanish Flu”, în care artistul se prezintă singur într-o încăpere, stând întrun fotoliu, afectat de gripă, alături de „Self-Portrait After The Spanish Flu”, unde apare ca supraviețuitorul ei, și cele ale artistului Egon Schiele, care în „Dying Edith Schiele” și-a schițat soția înainte ca amândoi să moară din cauza bolii în 1918. Epidemiile sunt regăsite și în literatură, în lucrări precum „Ciuma” lui Albert Camus, în eseul Virginiei Woolf, „On Being Ill”, în psihologia eroinei sale, Clarissa Dalloway („Doamna Dalloway”), care este o supraviețuitoare a Gripei Spaniole sau în „Decameronul” lui Giovanni Boccaccio.

Foto: Genevieve blais

Ca și cele din trecut, pandemia de Covid-19 are un efect puternic asupra artei contemporane, care, înainte de toate, oferă speranță și ne amintește că lucrurile pe care le trăim reprezintă o experiență colectivă. De exemplu, prin mișcarea „ResiliArt”, UNESCO a organizat dezbateri virtuale cu scopul de a sprijini lumea culturală, sub mottoul „arta ne aduce mai aproape ca niciodată”. Mai mult, artiștii contemporani ne prezintă lumea cum nu am mai văzut-o până acum, prin lentila Covid-19. Genevieve Blais, a cărei operă se referă la narațiuni istorice și teoretice, și-a deschis la începutul pandemiei, când toate instituțiile se închideau, propriul showroom pe Instagram, numit „Plague History”, unde regăsim lucrări precum „Mona Lisa” (adaptată vremurilor) sau „Girl With a Face Mask”. Artista elvețiană Anastasia Vasilyeva propune un proiect axat pe modul în care pandemia este trăită prin știri, gânduri, sentimente și statistici, transpuse pe pânză prin „Introduction: The Information We Had In 2019” și „15.04.2020, Two Million”, două lucrări care nu au un rol decorativ, ci unul informativ pentru generațiile viitoare. Mai departe, în Singapore, expoziția „Picturing the Pandemic: A Visual Record of COVID-19”, din cadrul Muzeului Național, prezintă, cu ajutorul a cinci fotografi, cum a fost văzută experiența de locuitorii spațiilor în care aceștia trăiesc, în timp ce prin „Coronaexhibition”, mai multe universități și specialiști din întreaga lume oferă posibilitatea ca oamenii să înțeleagă, printr-o expoziție digitală interactivă, știința pandemiei, arătând astfel cât de importantă este informarea corectă în situațiile de criză.

Indiferent de zona în care ne plasăm, arta are rolul de a prezenta puncte de vedere diferite asupra fenomenelor pe care le trăim, rămânând locul unde ideile și creativitatea ne unesc nu doar unii cu ceilalți, ci și cu cei din trecut și viitor.

Picturing The Pandemic © Singapore National museum

This article is from: