social media

MITSKI

Refuzul de a purta mască... în social media este un album dominat de sonorităţi Synth-Pop, ce poate fi considerat un P e 4 februarie se lansează unul dintre cele mai aşteptate albume ale anumanifest de eliberare definitivă a lui Mitski de „măştile” pe care a trebuit să le accepte/ lui, Laurel Hell, al 6-lea din poarte în faţa publicului, odată discografia tinerei cantautoare dobândit statutul de artist-cult, americane născute în Japonia, mai ales când relaţia cu acesta a Mitski (Mitsuki Miyawaki), devenit tributară labirintului cu şi primul după aclamatul ei oglinzi deformante, reprezentat Be the Cowboy, din 2018, ca de internet. Hiatusul marcat de o reconfirmare a faptului că ieşirea din rețelele sociale se exeticheta de artist Indie-Rock plică acum prin revolta artistei pusă rapid, odată cu primele împotriva judecării impulsive şi ei discuri (Lush şi Retired from simpliste, în parametri binari, a Sad, New Career in Business), raporturilor cu ceilalţi. realizate pe cont propriu, ca Mitski a privit întotdeauna studentă la Conservatorul din neîncrezătoare succesul pe cadrul Purchase College - ce a care l-a repurtat, ce i-a crescut format artişti precum coregra- uimitor fanbase-ul, şi poate de fa Rosalind Newman, actriţa asta a ales ca promo-uri pentru Zoë Kravitz şi compozitoarea noul album piese radical opuse Laura Kaminsky -, a fost una ca mesaj, melancolica Working înşelătoare. for the Knife, care vorbeşte

Laurel Hell, compus despre gânduri de sinucidere înainte de pandemie, dar şi, implicit, de disconfortul finisat sub efectul acesteia, autoarei că celebritatea i-a fost adusă de o muzică ce reflectă durerile ei intime, şi Love Me More, tribut efervescent adus Pop-ului anilor ’80, între care a plasat temporal, ca jalon al propriei redefiniri,

The Only Heartbreaker, pozitiv în ton ca şi Love

Me More, dar care îi aminteşte de trecut prin

versurile extrem de

personale şi un videoclip în care emoţia durerii provocate cuiva apropiat e susţinută apocaliptic de imaginile pădurii mistuite de flăcări. „Laurel Hell is a soundtrack for transformation, a map to the place where vulnerability and resilience, sorrow and delight, error and transcendence can all sit within our humanity, can all be seen as worthy of acknowledgment, and ultimately, love... I accept it all, I forgive it all”, ne promite Mitski... pe care Iggy Pop a caracterizat-o drept „the

most advanced American

songwriter that I know”, dar care se dovedeste a fi răţuşca cea urâtă care şi-a regasit familia de lebede, alături de artiste precum St. Vincent sau Lorde, pentru care Electro-Pop-ul nu înseamnă o îngrădire a libertăţii de autoexprimare, ci, dimpotrivă, o descătuşare.