ANII DRUMEȚIEI

Cu friptura la Mall

Ai două tricouri: unul e roșu, celălalt verde. Din punct de vedere al garderobei deții două bucăți tricou. Din punct de vedere stilistic ai două opțiuni diferite. Mai mult, unul e pe gât, altul cu anchior. Unul e de la un brand, celălalt de la competitor. Unul e de bumbac, altul din materii reciclate ș.a.m.d.

Din punct de vedere al necesității ai cu ce să te îmbraci. Din punct de vedere al esteticii ai opțiuni de asortare. Fix așa și cu mâncarea. Ai două fripturi cu indicații geografice: de Turda și de Zalău. La bază sunt două hălci de porc prăjite în untură, dar... de aici încep diferențierile și subcategoriile.

Radu Anton Roman scrie despre „Friptura de Zalău” că se face din pulpă sau mușchi, felii groase de 2-3 cm., crestate fin (romburi), frecate cu sare, piper și boia și apoi prăjite în untură încinsă până devin crocante, apoi servite cu sos de roșii și murături în oțet.

Mircea Groza, cel mai cunoscut culegător de rețete din zonă, ne explică: „Când a apărut cartea cu rețeta l-am sunat pe RAR și i-am cerut detalii. Mi-a spus că a mâncat-o la o cantină/ restaurant și i-a plăcut foarte mult. M-am informat și am aflat că la cantina respectivă lucra un măcelar vestit din Zalău, Madarasi, și acesta mi-a spus că făcea frecvent friptura, dar el îi spunea «friptură crestată» și da, era o felie groasă din spată (pulpa din față). Dacă o făcea din cotlet lăsa și osul, și slănina. Cresta doar șoriciul cu puțină slănină. Am mai întâlnit acest fel de friptură în câteva sate (Meseșenii de Jos, Hida, Crasna), se făcea doar la nuntă, în tăvile rotunde pentru pâine, cu untură în cuptor. Foarte interesant era faptul că după ce erau așezate bucățile de carne în tavă, crestate, se punea peste ele sare grunjoasă, cimbru și piper. Nu se punea boia de ardei! Peste carne se punea un disc de hârtie groasă de ambalaj (poptiruș de la bold/prăvălie), peste hârtie se așeza un strat de un cm de tărâțe, care se stropeau cu apă. Așa se «sigila» friptura. La căldura cuptorului, tărâța se întărea, făcea o crustă tare, era ușor de scos cu tot cu hârtie, era un disc tare”.

Așadar, avem mai multe variante ale rețetei. În ceea ce privește „Friptura de Turda”, lucrurile par nițel mai clare. Se folosește doar cotlet cu os, grăsime și șorici. Se crestează șoriciul și grăsimea. Unele variante spun că se ține carnea în saramură chiar și două zile, dar tehnica obligatorie e ca acel cotlet să stea în lapte (4, 8 sau chiar 24 de ore). Abia apoi se prăjește în untură, care trebuie să acopere carnea.

După cum observați, rețetele sunt similare, dar nu identice, chiar dacă uneori se confundă. Zalăul și Turda sunt aproape vecine. Și revenim la comparația din primele rânduri. Ideea e că în astfel de detalii stă specificul regional, local și microlocal. Nu de alta, dar zău că au gust diferit!

Pesto

Pesto e acel ingredient al bucătăriei italiene care face o diferență uriașă în ceea ce privește aromele. Ca să spunem lucrurile mai simplu, pesto e aroma proaspătă de busuioc (preponderent) transformată în sos cremos și cu un bonus de umami. Ce poate fi mai îmbietor? În urmă cu ceva ani buni, când am călătorit prima dată în Italia, am văzut sosul verzui pe rafturile magazinelor. Apoi, am aflat că pastele (pe care le știam ori cu sos bolognese, roșu, ori cu sos alb) se pot servi doar cu acest sos verde și puțin parmezan. Când, în sfârșit, am gustat pesto, am fost pur și simplu fascinată. Pesto este un sos mai versatil decât îți poți imagina. Practic, fiecare ingredient poate fi înlocuit și recombinat. Îl poți servi cu paste, gnocchi, în sandwichuri, pe pizza, cu crostini, sau chiar drept delicios condiment pentru pește (rețeta de somon și pesto pe pat de dovlecei este una dintre preferatele mele). Pesto clasic, genovez, se prepară cu busuioc, semințe de pin, puțin usturoi, ulei de măsline, suc (și coajă) de lămâie, parmezan leurdă. Cu un gust definitoriu pentru primăvară, acesta se prepară cu leurdă, migdale (sau nucă, alune, sau caju) parmezan, zeamă de lămâie și ulei de măsline. Aici, umami devine o amintire, ascunsă de prospețimea de primăvară a leurdei. Rețetele mele preferate ce conțin pesto? Pe lângă paste și gnocchi, îmi place să adaug pesto atunci când prepar somon la cuptor. Dar cel mai mult îmi place o rețetă de pizza ce are ca topping pesto și creveți. E o explozie absolut uluitoare de arome.

și peccorino. Pur și simplu le pui pe toate în blender (sau chopper, dacă faci o cantitate mai mică) și le amesteci. Apoi, poți adăuga sosul pe aproape orice fel de mâncare dorești. Dintre tipurile alternative de pesto pe care le-am încercat, sunt două care mi-au rămas în minte. Primul, pesto rosso, este un sos roșu, ce are drept ingredient de bază roșiile uscate, fapt ce duce paleta de gust în cu totul altă direcție. Pesto rosso se prepară folosind migdale, parmezan, usturoi, ulei de măsline și, eventual, fulgi de ardei iute. Poate fi aromat cu rozmarin sau busuioc. Are o aromă de toamnă, dulceagă, de roșii coapte și un kick umami atât de puternic, încât fiecare îmbucătură te surprinde. (Umami este unul dintre cele cinci gusturi de bază, e sărat și caracteristic cărnurilor și supelor. Dintre legume, roșiile îl redau foarte bine.) Al doilea pesto atipic care a rămas printre preferatele mele e cel de

De la boabă la tabletă

Ah! Cacaoa... „fructul iubirii”, „a opta minune a lumii” sau „băutura zeilor”, așa cum o numeau aztecii și, sau „băutura zeilor”, așa cum o numeau aztecii și, clar, asul din mâneca a mii de cofetari. Pentru că clar, asul din mâneca a mii de cofetari. Pentru că atunci când ciocolata de calitate se împletește cu savoiratunci când ciocolata de calitate se împletește cu savoirfaire-ul cofetarului, rezultatul impresionează până și cel mai exigent client. Despre acest ingredient minune vom vorbi în cel de-al treilea episod din seria noastră, vom vorbi în cel de-al treilea episod din seria noastră, dedicată materiei prime despre care este bine să știm mai multe.

Trufe ciocolată

Până la ciocolată este, însă, poveste lungă, care începe atât de frumos cu „A fost odată Th eobroma Cacao, cu ale sale patru varietăți principale: Forastero, Criollo, Trinitario și Nacional”. Ciocolata provine din boabele de cacao care se afl ă în interiorul fructelor acestor arbori, fi ecare varietate având caracteristici gustative diferite, caracterizate de terroir. Boabele de cacao, exact ca vinul sau cafeaua, sunt profund infl uențate de sol, apă și climat, care imprimă boabelor caracteristici unice, care se refl ectă în produsul fi nit – ciocolata.

Varietăți

Așa cum vă spuneam mai sus, există patru tipuri principale de arbori de cacao, fi ecare cu caracteristici proprii:  Forastero: este cel mai cultivat soi, fi ind și cel mai productiv, dar şi cel mai puţin aromat. Domină producția de ciocolată la nivel mondial. Este, în principal, cultivat în Vestul Africii, iar cacaoa Forastero este adesea denumită „cacao în vrac”.  Criollo: este soiul cel mai apreciat pentru potenţialul său gustativ, dar este puţin roditor şi foarte sensibil la boli şi dăunători. La nivel mondial aproximativ 0,001% din boabe provin de la acest soi. Cacaoa Criollo este foarte aromată și doar puțin amară.

 Trinitario: este o specie de cacao hibrid. Are o aromă fi nă și puternică și se cultivă foarte ușor.  Nacional: este o varietate rară de boabe de cacao. Ciocolata creată din boabele de cacao Nacional este cremoasă, bogată în arome și foarte puțin amăruie.

: este soiul cel mai apreciat pentru potenţialul său gustativ, dar este puţin roditor şi foarte sensibil la boli şi dăunători. La nivel mondial aproximativ 0,001% din boabe provin de la acest soi. Cacaoa Criollo este foarte aromată și doar puțin amară. bogată în arome și foarte puțin

Take Ionescu

De la boabă la tabletă

Arborii de cacao cresc în zone umede, călduroase, ferite de razele puternice ale soarelui, motiv pentru care îi vom găsi întotdeauna între Tropice. Un arbore trăiește în jur de 40 de ani și dă primele fructe în jurul vârstei de 3 ani. Ceea ce este cu adevărat miraculos este modul prin care fructele iau naștere, prin polenizarea fl orilor, care trăiesc doar 48 de ore! Din 150 de fl ori, doar una reușește să devină fruct și doar un fruct din opt ajunge la maturitate. Fiecare fruct conține între 20 și 60 de boabe. Odată scoase manual din fruct, boabele de cacao trec printr-un proces de fermentație de aproximativ cinci zile care, pe de o parte, împiedică deteriorarea și, pe de altă parte, favorizează formarea unor compuși precursori responsabili de aroma fi nală a ciocolatei. După această perioadă de fermentație, boabele de cacao sunt uscate la soare până se ajunge la un grad de umiditate de 8%, puse în saci și trimise către fabricile producătoare de ciocolată.

Ajunse în fabrică, începe procesul propriu-zis de producție a tabletelor de ciocolată. Boabele sunt prima oară prăjite, acesta fi ind cel mai important pas în crearea profi lului de arome pe care ciocolata le va avea. Prin controlul timpului şi temperaturii de prăjire a boabelor de cacao, se poate obţine o infi nitate de rezultate, de la excepţional la complet inutilizabil, asta ţinând exclusiv de priceperea și dorințele

Sublime

producătorului. Prin prăjire se controlează şi culoarea pe care produsul fi nit o va avea, aceasta variind de la brun roşcat la maro închis.

Următorul pas presupune măcinarea boabelor până când rezultă o pastă uşor lichidă atunci când este caldă, numită lichior de cacao, sau masă de cacao, atunci când se răcește și untul de cacao se solidifi că. Aceasta este baza pentru ceea ce va deveni în curând ciocolata, așa cum o știm, și conține în medie 50-55% unt de cacao.

Fiind doar boabe măcinate, masa de cacao este foarte amară, dar cu arome diverse, în funcție de varietatea din care provine. Aici intervine producătorul, care adaugă alte ingrediente pentru a potența la maximum aromele principale ale masei. Pentru ciocolata ale masei. Pentru ciocolata neagră profesională, se adăugă neagră profesională, se adăugă masei de cacao zahăr, extra unt masei de cacao zahăr, extra unt de cacao (față de cel conținut de cacao (față de cel conținut deja de masă), vanilie și lecitină deja de masă), vanilie și lecitină din soia (cu rol de emulgator). din soia (cu rol de emulgator). Pentru ciocolata cu lapte, se Pentru ciocolata cu lapte, se adaugă zahăr, lapte praf, unt de adaugă zahăr, lapte praf, unt de cacao, vanilie și lecitină de soia. cacao, vanilie și lecitină de soia. Ciocolata albă conține doar Ciocolata albă conține doar unt de cacao, zahăr, lapte praf, unt de cacao, zahăr, lapte praf, vanilie și lecitină din soia.

Următorul pas presupune rafi narea tuturor ingredientelor. Aceasta constă în micşorarea particulelor până la maximum 15-20 de microni, fi ind urmat de conşare, care presupune încălzirea ingredientelor la aproximativ 70°C, expunerea lor la oxigen şi agitarea continuă timp de 3-96 ore. Tot acest proces îmbunătăţeşte aromele şi vâscozitatea ciocolatei. La fi nal, ciocolata este temperată, adică adusă la nişte temperaturi specifi ce care presupun formarea unor anumite tipuri de cristale stabile ale untului de cacao, ceea ce se traduce prin: luciu, textură crocantă, posibilitatea de a rezista la temperatura camerei fără să se topească. Dar despre acest proces mai complicat vom discuta, poate, cu altă ocazie.

Aceasta a fost „lecția” despre cacao, care sper să vă ajute să apreciați mai mult ajute să apreciați mai mult și să conștientizați mai bine și să conștientizați mai bine complexitatea unei simple complexitatea unei simple tablete de ciocolată. tablete de ciocolată. Amandină

Ana Consulea este chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato. A studiat cofetăria în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard. În 2017, 2018 și 2019, a primit titlul consecutiv de „Cel mai bun Chef Cofetar din România”, la Gala Horeca Awards, iar în 2019 a primit titlul „Pastry Chef of the Year”, din partea ghidului Gault&Millau.

Trei experiențe în aer liber la care să participi în prima jumătate a lunii noiembrie

Toamna ne oferă cadrul perfect pentru experiențe în aer liber, cu contraste calde și covoare de frunze pretutindeni. Anii Drumeției au pregătit o listă generoasă de evenimente care au loc în natură, dintre care vă recomand 3 - la care e musai să ajungeți.

Experiență pe Via Transilvanica cu degustare de vin local

Evenimentul are loc pe 5 noiembrie și este compus dintr-o drumeție ghidată de Ioana Pătrășcoiu, pe segmentul din Via Transilvanica ce este cuprins între Mediaș și Bazna. Experiența e completată cu o degustare de vin, care vă va dezlega simțurile și vă va convinge încă o dată - în cazul în care mai era nevoie - de frumusețea locurilor, a oamenilor și a gustărilor locale.

Drumeție cu prânz la stână

Pe 12 noiembrie mergem împreună cu Catri Naicu în Ilimbav, de unde urcăm la stână ca să luăm prânzul cu ciobanii. Bucate bio, se înțelege. Experiența e musai de trăit măcar o dată, mai ales dacă ați crescut la bloc - pardon, la oraș. Sunt mari șansele să trezească ceva neașteptat în voi, cum ar fi gândul că vreți să locuiți departe de forfota orașului.

Acestea sunt recomandările mele pentru zilele ce urmează, sper să vă facă cu ochiul. ;)

Mai multe informații despre ghizi, echipamentul necesar și costuri găsiți pe aniidrumetiei.ro/ drumetii.

Drumeție cu vizită la cetate și popas la Agora Cisnădioara

Tot pe 5 noiembrie - va trebui să alegeți și, știu, nu e deloc ușor - Camelia Popelca, ghid de turism și vânător de apusuri, vă propune o drumeție tip circuit: Rășinari - Cisnădioara, care îmbină mișcarea în aer liber cu o vizită culturală la Cetatea Cisnădioara și popas la Agora. Rețeta perfectă pentru o zi de sâmbătă.

foto © Anii Drumeției, 2022, Kleo Constanța

Drumeții de toamnă târzie în împrejurimile Sibiului

Dacă ai tot auzit vorbindu-se despre frumusețea naturii și despre potecile care străbat colinele și pădurile din împrejurimile Sibiului, toamna este momentul perfect să lași grijile acasă și să pornești într-o drumeție. Drumurile te vor purta nu doar prin inima naturii, ci și prin satele vechi ale Sibiului, unde istoria, tradiția, cultura și oamenii locului sunt toate la superlativ. Iată câteva recomandări de trasee perfecte pentru o drumeție de toamnă târzie.

Când vine vorba despre drumeții recomandate în această toamnă, traseul Via Transilvanica este pe buzele tuturor iubitorilor de natură după finalizarea și inaugurarea lui la începutul lunii octombrie. Via Transilvanica are aproape 1.000 de kilometri începând din nordul țării, în Bucovina, traversează Transilvania și se termină în sud, la Dunăre, în Drobeta Turnul Severin. În Sibiu, traversează partea de nord a județului, unind Sighișoara cu Mediaș și apoi continuând mai departe pe Valea Târnavelor, până în județul Alba. Traseul care traversează județul poate fi parcurs atât pe jos, cât și cu bicicleta. Pentru că nu e un traseu foarte dificil e destinat tuturor iubitorilor de natură și drumeții, indiferent de condiția fizică. În județul Sibiu, Via Transilvanica are o lungime de aproape 100 de kilometri și face parte din sectorul numit Tera Saxonum deoarece străbate zone care erau locuite de sași transilvăneni cu decenii în urmă. Traseul trece prin păduri dense de stejari seculari, pajiști, terenuri agricole, drumuri de țară

și sate vechi șăsești, precum Mălâncrav, Nou Săsesc, Biertan sau Richiș. Așadar, traseul include numeroase atracții, de la natură, peisaje și aer curat până la obiective turistice precum bisericile fortificate, conace sau podgorii. Zona Biertanului e împânzită de trasee de ciclism și drumeții, astfel încât pentru iubitorii de activități în aer liber, există numeroase posibilități de plimbări în jurul satului. O primă oprire recomandată la Biertan este punctul de belvedere care oferă priveliști panoramice cu biserica fortificată și satul. Mălâncrav e situat în Valea Târnavelor, o zonă superbă cu multe coline și departe de drumurile principale. Iubitorii de natură se pot plimba cu bicicleta pe traseele amenajate prin pădure și pe dealurile pitorești, mai ales că există o serie de trasee pentru biciclete care fac legătura între mai multe localități din zonă. La Richiș există posibilitatea de a face plimbări cu căruța sau drumeții pe dealuri cu ghizi locali.Tot în acest an, în cadrul proiectului ”Anii Drumeției” au fost reamenajate mai multe trasee. Două dintre trasee au ca punct de pornire Cisnădioara. Traseul marcat cu triunghi albastru îi poartă pe drumeți către Valea Argintului și Poiana Trandafirilor (Rosengarten), iar cel marcat cu o cruce albastră îi poartă către Vârful Măgura, Poiana Trandafirilor, cătun Prislop și Rășinari. Alte două trasee pornesc din Cisnădie. Cel marcat cu bandă roșie trece prin Poiana Trandafirilor și Dosu Albului, iar cel marcat cu cruce roșie prin Vârful Măgura, Poiana Cărbunări și Valea Sadului. Un alt traseu, marcat cu punct albastru are ca punct de start Valea Tocile, trece prin Poiana Mărului și ajunge la Vârful Măgura. Pe lângă (re)vopsirea semnelor de marcaj, lucrările de amenajare au inclus și îndepărtarea și curățarea vegetației invazive sau a copacilor doborâți de vânt, refacerea terasamentului, instalarea de stâlpi, borne, panouri și săgeți. Toate aceste intervenții sunt menite să faciliteze accesul turiștilor pe traseele din județul Sibiu, dar și să încurajeze petrecerea timpului în aer liber, în condiții de siguranță. Un alt traseu recunoscut pentru frumusețea lui e cel din zona Iezerelor Cindrel. Traseul pornește din Păltiniș, de unde se urcă spre Poiana Găujoara. Aici se deschid larg ferestrele către Munții Făgăraș și orașul Sibiu, o ocazie de a face un scurt popas și de a profita de peisajele superbe care mai taie din oboseală. Urcarea continuă spre Șaua Bătrâna în mare parte doar prin pădure de conifere. Această urcare ușoară este pretextul ideal pentru oricine de a petrece timp în natură. În cele din urmă, traseul ajunge la Iezerul Mare, cu cele două lacuri glaciare, Iezerul Mare și Iezerul Mic care abundă în priveliști care taie respirația oricui și legende vechi de secole. Un traseu de aproape cinci ore, dar care adună la un loc toată frumusețea posibilă a naturii.

Povești și năzdrăvănii, în centrul Bucureștiului „CASA MEMORIALĂ Anton Pann”

„... arhitectura conectează prezentul cu trecutul și tangibilul cu intangibilul.”

Richard Meier

Vizita în locuința unei personalități sau în atelierul artistic este o incursiune intimă în spațiul de creație. Apărută după anii 1800, ideea de a conserva și a expune mediul în care a trăit și a lucrat un om care a marcat istoria are, în principal, un scop educativ pentru generațiile următoare. Casa memorială permite înțelegerea personalității prin contact direct și, de multe ori, interactiv cu ambianța în care a trăit, atmosfera interiorului, obiectele istorice. Atât în zonele urbane, cât și rurale putem descoperi mărturii ale elementelor ce au marcat viața și arta unor artiști, politicieni, sportivi, oameni ce au definit istoria. Așa cum „omul sfințește locul”, și locul pune amprenta pe personalitatea și opera celor ce aleg să îl ocupe. Case mai mari sau mai mici, apartamente sau spații neconvenționale păstrează energia celor care le-au trecut pragul și care au scris istorie între pereții lor.

Mai mult decât o colecție de obiecte de artă sau obiecte istorice adunate și depozitate spre a fi observate de către vizitator, o incursiune într-o casă memorială trebuie să fie o călătorie în timp și spațiu. Pe harta muzeelor din București se regăsesc câteva case care păstrează viu spiritul personalităților care le-au folosit. Dintre cele peste 30 de imobile care se numărau în urmă cu 20 de ani, putem vizita puțin peste 15 case memoriale, în acest moment. Printre acestea, amintesc câteva nume cu rezonanță, care invită la explorare: casa memorială Fanny și Liviu Rebreanu, casa memorială George Bacovia și Agatha Bacovia, casa memorială Tudor Arghezi – Mărțișor, casa memorială Dinu Lipatti. Sunt doar câteva dintre acestea. O hartă a poziționării în spațiul orașului ne relevă o amplasare relativ centrală, în zona de dezvoltare a sfârșitului de secol XIX – începutul secolului al XX-lea. În zona istorică, cu trama stradală îngustă și adeseori neregulată, din zona Bisericii StelianLucaci, se păstrează tipologia urbanistică specifică secolului al XIX-lea. În mahalaua de odinioară, un amestec de peisaj urban și, pe alocuri, rural, casele mici, nealiniate la stradă, cu decorațiuni din ipsos, realizate de meșteri în ateliere de proximitate, sunt construite pe terenuri cu grădini ce încă se întrezăresc prin gardurile transparente și în zonele în care nu au fost construite plombe la aliniamentul stradal.

Marea majoritate a acestora erau locuințe ale târgoveților și meseriașilor din zonă, cu grădini în care se făcea agricultură domestică și zone restrânse, plantate cu pomi și bolți de viță de vie. Din loc în loc se regăseau mici cârciumi, cu sau fără grădină.

Pe fosta stradă a Taurului, în apropiere de Calea Călărași, se afla Casa Memorială Anton Pann. O casă mică, desfășurată pe nivel parter și o mică mansardă, cu o arhitectură eclectică modest decorată, așezată la aliniamentul cu trotuarul. În partea dreaptă a fațadei se face accesul printr-o poartă la fel de simplă, metalică, în curtea intimă a proprietății. Ce o diferențiază de restul caselor din zonă este faptul că Anton Pann și-a mutat aici tipografia, otipografie mai mult improvizată într-un spațiu restrâns, dar cu care reușește să scoată cele mai importante opere ale sale.

Casa, făcând parte din fondul construit al unui tip pitoresc de arhitectură, adaptat terenurilor de mici dimensiuni din structura stradală, are o suprafață construită restrânsă și o compartimentare ce însumează patru camere la parter și două camere mici la nivelul superior. Singura locuință în care Anton Pann a locuit ca și proprietar a fost achiziționată în februarie 1848, împreună cu terenul. Mica tipografie era desfășurată pe nivelul parterului și în zona de curte, iar în zona etajului funcționa un dormitor modest. Modul auster în care acesta a trăit, lipsa interesului și a resurselor investite în confortul personal, cât și lipsa obiectelor de decor sau de uz curent păstrate au avut o mare influență în imaginea de astăzi a casei memoriale. Renovată și transformată funcțional de mai multe ori, în decursul timpului, devenită locuință și, mai apoi, sediu de instituție, casa a suferit un proces amplu de amenajare și transformare, în anul 2017 deschizându-și porțile pentru public.

Amenajarea muzeului este realizată folosind un concept modern, interactiv, oferind vizitatorilor experiențe vizuale și tactile. Trecerea prin spațiul fizic al muzeului transpune vizitatorul în lumea literară și politică a secolului trecut. Vizitatorul este invitat să experimenteze povestea vieții lui Anton Pann, participând activ printr-o serie de instalații interactive.

Nivelul parter este structurat în patru camere cu tematică definită. Aici găsim un spațiu dedicat orașului București la mijlocul secolului al XIX-lea, biografia și contextul literar și politic, activitatea de editor și tipograf, relația cu arta muzicii. Tot aici regăsim unele dintre cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români, inspirate din scrierile sale.

Instrumentele specifice secolului trecut sunt reunite în sala de muzică. Cele 23 de obiecte sunt expuse pe fundalul alb, translucid, invitând la explorare. Sunetele celor mai interesante și exotice dintre acestea pot fi ascultate individual într-o cască. În același spațiu pot fi audiate compozițiile muzicale ale lui Anton Pann, atât cele coral-religioase, cât și cele vocal-instrumentale. Zoetropul și praxinoscopul – inventate în timpul vieții lui Anton Pann – sunt primele aparate mecanice care folosesc principiul stroboscopic și, respectiv, cel al memoriei retinei pentru a crea animații. Pe aceste două aparate, vizitatorii pot să-și pună singuri mai multe benzi cu animații în care protagonist principal este personajul atât de cunoscut al operei lui Pann, Nastratin Hogea. Un alt element interactiv este căruța cu traseul acesteia. Așa cum viața lui Anton Pann este un lung șir de călătorii, povestea vieții lui este spusă prin mișcarea acesteia de-a lungul traseului. Pe măsură ce ea este mișcată, panourile se întorc, dezvăluind informații din anul în dreptul căruia aceasta ajunge.

În pivniță regăsim o imagine consacrată a raspelului pentru sticle de vin, reinventat atât ca și cromatică și textură, cât și în privința conținutului. Locul licorii îndrăgite încă din secolele trecute este luat de scrierile pe acest subiect. Fiecare etichetă păstrează un vers din cărțile dedicate diverselor situații în care ne poate pune vinul. Cromatica simplă, austeră și puterea albului omniprezent în interiorul muzeului au rolul de a pune în lumină atât fizic, cât și metaforic obiectele expuse și creează o senzație de deschidere a spațiului, altfel îngust.

CSU lansează o ligă dedicată baschetbaliștilor sibieni amatori

Liga sibiană de Baschet este noul eveniment marca CSU Sibiu și va avea loc între 8 și 9 noiembrie, la Sala Transilvania. E o competiție destinată amatorilor, care își dorește să stimuleze pasiunea sibienilor pentru baschet. ”Sportul ne-a învățat cum să jucăm mereu în echipă, iar competiția e cea care ne scoate din zona de confort și ne ambiționează să devenim o variantă și mai bună a noastră”, declară reprezentanții clubului. Competiția se va derula după reguli clasice de baschet 5 la 5. Practic, echipele care vor să se înscrie în această competiție trebuie să se prezinte cu un lot complet, de 12 jucători, cu echipament sportiv dedicat. Liga sibiană va beneficia de toate ingredientele unei competiții oficiale: arbitraj, promovare, statistică și o sală plină de suporteri. Jucătorii profesioniști ai clubului vor participa activ la această competiție, la ședința tehnică premergătoare meciurilor, vor activa ca antrenori ai echipelor din teren și vor da toate indicațiile tehnice pentru a câștiga marele trofeu al competiției. La finalul competiției se vor premia cel mai bun jucător și cei mai buni 5 jucători ai terenului. În cea de-a doua zi a turneului vor avea loc și competiții individuale, ca la un All Star Game.

Horoscop

Berbec

În luna noiembrie viața amoroasă a Berbecilor se anunță intensă, agitată și este foarte posibil ca unele relații sentimentale sau căsnicii (după caz) să fie puse la încercare. Mulți Berbeci au senzația de instabilitate sau simt că a devenit necesar să facă o schimbare.

Taur

Principalele preocupări în luna noiembrie sunt relațiile cu ceilalți, în general. Taurii au parte de o perioadă de reașezare în relațiile cu ceilalți și de revizuire a atitudinii față de ei înșiși și față de propriile nevoi, ceea ce declanșează și schimbări în relații, mai ales cu cei apropiați.

Gemeni

Te implici cât mai serios în rezolvarea problemelor cotidiene, pentru că de asumarea acestor responsabilități depinde bunul mers al vieții de cuplu. În plus, ar fi bine să ții seama că multe dintre credințele și convingerile pe care încerci să le impui perechii tale pot face mai mult rău decât bine.

Rac

Eeste posibil să se nască dispute sau să te confrunți cu intrigi alimentate de prieteni și care îți pot afecta relația de cuplu sau viața romantică. Nu este exclus ca perechea de viață să îți aducă diverse acuzații nefondate sau, invers, să lansezi tu însuți.

Leu

Este posibil ca mulți Lei să ia decizii importante în legătură cu statutul lor matrimonial, pe fondul unor evenimente care le deschid ochii asupra unor realități pe care le-au negat sau ignorat până acum. S-ar putea să iasă la suprafață un secret sau să se clarifice o situație relațională.

Fecioară

Aai grijă să nu devii prea critic ori prea aspru, ci să îți îndulcești vorba. Bineînțeles că simți nevoia să îți exprimi clar credințele și dorințele, dar ai face bine să fii receptiv și la ale celorlalți și să lași loc de discuție, de negociere.

Balanță

În plan sentimental se întrevede o lună cu zbucium sufletesc, în care este posibil ca unele Balanțe să se confrunte cu o atitudine distantă a perechii de viață sau cu suferințe provocate de o iubire neîmpărtășită. Ai tendința să aștepți prea mult de la cei din jur

Scorpion

Te așteaptă o perioadă relativ dificilă în plan afectiv, perioadă în care este posibil să te confrunți cu situații care îți pun la încercare maturitatea emoțională și relațională și soliditatea relației. Devine tot mai clar că au șanse să fie fericiți dacă își schimbă atitudinea față de relații.

Săgetător

În familie este posibil să ia naștere intrigi care îți afectează căsnicia sau relația amoroasă. Pe de altă parte, nu este exclus ca tu să ai tendința de a deveni prea posesiv și suspicios, fără motive clare. Săgetătorii care se află în căutarea iubirii au tendința de a-i idealiza pe potențialii parteneri.

Capricorn

Te poți aștepta la momente destul de intense în plan afectiv. Este posibil ca relația ta sentimentală să fie pusă la încercare și, dacă a fost afectată de probleme grave în ultima vreme, nu este exclus să se încheie. Dacă ești celibatar, s-ar putea să începi o relație sentimentală nouă.

Vărsător

Luna noiembrie se anunță dificilă în plan emoțional și afectiv pentru mulți dintre Vărsători. Este posibil ca viața de familie să le fie perturbată de diverse evenimente neașteptate care îi obligă să își revizuiască atitudinea sau să schimbe regulile după care funcționează viața de cuplu etc.

Pești

Deși s-ar putea să te confrunți cu momente dificile sau chiar cu situații de criză, în luna noiembrie ești mai seducător decât oricând, iar farmecul tău misterios atrage atenția partenerilor potențiali. Dacă ești celibatar, că ai șanse mari să începi pe neașteptate o relație amoroasă.

Aria Magura

o noua sursa de energie pentru comunitate

Prima linie romaneasca de transport a curentului electric se inaugura in decembrie 1896, acum 126 de ani, odata cu microhidrocentrala Sadu 1, si asigura alimentarea localitatilor Sadu, Cisnadie si Sibiu. Sigur, nu poate exista o paralela directa intre acest eveniment, care punea localitatea Cisnadie pe harta energetica a unei Europe care abia incepea scape de fumul lumanarilor si al tortelor, si deschiderea Complexului de sport si agreement Aria Magura Cisnadie. La inceputul secolului trecut, transportul curentului la distanta avea impactul descoperirii focului in istoria omenirii. Pentru comunitatile racordate se creau conditiile unei adevarate revolutii tehnologice si industriale. Dar, undeva, tot despre energie este vorba. Despre energia care a adus alaturi, primaria din localitate, cu proiectul si finantarea complexului si un investitor privat specializat in domeniu, pentru administrarea lui. Despre energia care a alimentat realizarea unei investitii publice unice in peisajul comunitatilor din Romania care nu sunt resedinte de judet. Si, nu in ultimul rand, despre energia cu care “se incarca” locuitorii zonei inotand in bazinul semiolimpic, facand sport la sala de fitness sau relaxandu-se la sauna si masaj. Aveti in vedere si faptul ca alaturi sunt sala de sport, patinoarul si alte facilitati sportive sau de agreement, avem imaginea unui campus sportiv comunitar cum multe nu exista prin tara romaneasca. Iar despre revolutie se poate vorbi avand in vedere modul in care a fost abordata problema integrarii si conectarii Complexului Aria Magura cu tanara generatie. Prin contributia comuna a primariei si a administratorului, o parte din orele de sport ale scolilor din Cisnadie se desfasoara gratuit, si cu regularitate, la bazinul de inot. Ca sa vezi … cum se poate schimba atmosfera unui mic orasel de provincie!