Viața orașului...

Efebruarie, luna iubirii și luna în care nu mai avem scuze pentru a nu ieși din casă. Viața orașului se ”dezgheață” încet, încet și se anunță tot mai multe spectacole la TNRS, Gong sau Filarmonică. Avem târg de nunți chiar înainte să sărbătorim Valentine’s Day. La Arena Platoș Păltiniș, iubitorii sportului în aer liber sunt așteptați la cele mai importante competiții. Iată recomandările Zile și Nopți pentru perioada 1 - 15 februarie.

LiVaDa De ViȘiNi

Prima premieră a Teatrului Național ”Radu Stanca” din Sibiu pentru anul 2023 e o piesă clasică, pusă în scenă de un regizor talentat și apreciat și cu o distribuție excepțională: e vorba despre ”Livada de vișini” Cehov în viziunea regizorului Dumitru Acriș. Iubitorii de teatru sunt așteptați la avanpremiera programată în 9 februarie, ora 19 și la premiera care va avea loc în 10 februarie, la Sala Mare a TNRS. Pe scenă vor urca Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Mariana Mihu-Plier, Adrian Matioc, Diana Văcaru-Lazăr, Pali Vecsei, Diana Fufezan, Horia Fedorca, Veronica Arizancu, Gabriela Pîrlițeanu, Ioana Cosma, Ali Deac, Ștefan Tunsoiu, Andrei Gîlcescu și Fabiola Petri. Biletele pentru cele două reprezentații sunt disponibile la Agenția Teatrală din Sibiu și pe tnrs.ro.

DOVeDeȘTe

Actorii Teatrului Gong sunt gata să readucă pe scenă spectacolul ”Dovedește - o poveste virală”, în regia lui Eugen Jebeleanu. Spectacolul care abordează o temă de actualitate, cu un puternic impact emoțional, se va juca pe 10 și 11 februarie, de la ora 18.

Vineri, 10 februarie, la ora 19, Toulouse Lautrec cântă la Oldies Pub în turneul de promovare al noului album ”A fost sau n-a fost”, produs în pandemie.

Albumul e întocmai precum o realitate ce odată depăşită îşi pune la îndoială adevărul propriei existențe.

Maestrul italian Alessandro Crudele dirijează Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu joi, 9 februarie, de la ora 19. Pe scenă vor urca și trei invitați: Alexandru Avramovici - clarinet, Cristian Buciumaș - fagot și Gabriel Răileanu - corn. Publicul sibian va putea asculta ”Simfonia concertantă op. 3 în Si bemol major pentru clarinet, corn, fagot şi orchestră” de Bernhard Crusell și ”Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36” de Tchaikovsky. Bilete pe filarmonicasibiu. ro.

Lu e director SIPRI - departamentul de programe de integrare pentru refugiați din cadrul organizației Sus Inima. E mare fan declarat al multiculturalității pe care o găsește ca fiind motorul catalizator spre evoluție societală și indiferent în ce domeniu a lucrat a ajuns să caute căi de a integra cultura în programele pe care le dezvolta. Face strategie pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea de programe sustenabile cu focus pe societate și comunitate. E dependentă de munte, muzică, roua din iarbă primăvara și galbenul frunzelor din luna noiembrie din Parcul SubArini.

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Pentru că ai și acțiune și inacțiune în proporție egală. Dacă vrei agitație, găsești. Dacă vrei liniște, găsești. Dacă vrei teatru, ai. Dacă vrei balet, ai. Dacă vrei muzică, ai. Etc. Am locuit în multe orașe, mici, mari, medii din multe țări din Europa. Până la urmă, se pare că Sibiul m-a prins cumva cu undița. Tind să mă întorc mereu aici. Aș locui în Sibiu pentru serenitatea din aer. Pentru senzația de suspensie temporală pe care o am aici.

TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Orașul văzut din turnul bisericii Evanghelice din Huet. Iezerul mare din Cindrel. Labirintul de scări, alei și pasaje dintre Orașul de Sus și cel de Jos.

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Iubirea mea pentru teatru prevalează, așa că zic FITS. Ceea ce nu înseamnă că uit de JAZZ, de ASTRA, care sunt evenimente definitorii pentru Sibiu și pentru sibieni.

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Dorința oamenilor de a fi împreună, de a face lucruri împreună. Bunătatea generală, care e specifică Sibiului. Ritmul. Lent. Sibiul e uneori de două ori mai lent decât Ardealul, care e lent. Uneori viteza asta îmi place. Uneori mă încurcă. Dar mereu mă inspiră să-mi găsesc răbdarea. Mă mai inspiră oamenii cu care lucrez. Toți, în felul lor. Fiecare prin felul în care e și prin care-și face treaba.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE

SIBIULUI Plăcinta cu rubarbă.

CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O

GĂSEȘTI În conceptele culinare ale lui Andrei, la Pasaj, și Gianfranco, la Teatro.

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE

SIBIULUI Doza maximă de mândrie de sibian, care nu se manifestă subtil niciodată.

UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA

TOT ORAȘUL Dealul Dăii, la apus. Superb!

SPAȚII

Din Ora Care Merit S

FIE REVITALIZATE Infrastructura de transport pentru bicicliști. Mi-ar place să fie mult mai verde orașul, să fie mai multe spații outdoor de activități.

Formula Care Define Te Starea

DE SPIRIT A SIBIULUI Sibiul rămâne tânăr din 1191. Pentru că populația se îmbogățește de fiecare dată când îmbrățișează un nou eveniment internațional, un nou grup de persoane, un nou trend cultural. Mecanismul de automodernizare nu se va opri niciodată, câtă vreme oamenii vor alege să rămână oameni și să prețuiască viața.

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Infrastructura

rezonabilă de oraș verde, modern, european. Dar e un working process.

Mai funcționează

sărbătorile de import?

E o întrebare la care putem reflecta mai ales acum în luna februarie când se reia o veche dezbatere care pare fără sfârșit, ce preferă românii să sărbătorească: Valentine’s Day sau Dragobete? Chiar dacă o viață fără sărbători e ca un drum lung fără opriri pentru relaxare este important să știm ce, cum și de ce sărbătorim. Așa se face că am luat la scotocit tot ceea ce înseamnă și transmit cele două sărbători dedicate iubirii ca să aflăm cât de relevante mai sunt în zilele noastre.

Dubla sărbătoare a dragostei cu care ne întâmpină luna februarie readuce de fiecare dată în discuție câteva dihotomii nemuritoare: tradițional - modern, spiritual - comercial, autentic - importat. Cam acestea sunt cuvintele pe care le auzim de obicei în disputa dintre Valentine’s Day și Dragobete. An de an se vorbește despre originea celor două sărbători și însemnătatea lor.

Valentine’s Day, marcată în 14 februarie, e o sărbătoare de import care a devenit tot mai populară în rândul românilor în ultimele trei decenii, după Revoluția din ’89. Chiar dacă datează de secole bune, sărbătoarea Sfântului Valentin a ajuns târziu în România, în plină dezvoltare a capitalismului, după decenii de sărăcie și restricții. După anii ’90, să oferi un cadou cuiva, era în primul rând un semn de prosperitate, iar într-un astfel de context, de aderare la noile trenduri globale. Așa se explică că în urmă cu câțiva ani cadourile excesiv de scumpe, precum mașini, insule sau case, pe care le ofereau sau le primeau marile vedete ale lumii în această zi țineau prima pagină a ziarelor. Ele își au originea în obiceiurile străvechi de la curțile regale, cum ar fi cel din 1557, când Diane de Poitiers a primit din partea lui Henric fiecare țară și cultura ei, ținând cont de aspecte precum educația sau resursele financiare. Astăzi, din cauză că sunt scoase la înaintare în marile magazine sau în plină stradă, cadourile preferate de români pentru Sfântul Valentin par a fi inimoarele de pluș, dulciurile și florile. al II-lea proprietatea regală din Chenonceau sau cel din 1631, când împăratul Shâh Jahân a construit Taj Mahal pentru soţia sa, Mumtaz Mahal. La sfârşitul anilor 1800 a apărut şi prima cutie de bomboane de ciocolată decorată pentru Ziua Îndrăgostiţilor. Ideea i-a aparținut lui Richard Cadbury, fiul lui John Cadbury, celebrul producător de ciocolată. De atunci și până în zilele noastre, semnificația cadoului de Valentine’s Day s-a schimbat și s-a adaptat în funcție de

Unii merg mai departe și spun că sărbătoarea Sfântului Valentin a fost transformată într-un flux financiar. Valentine’s Day mai are trecere și-n zilele noastre, chiar dacă intensitatea pare să se mai fi diminuat în ultimii ani. Chiar dacă un vers celebru pe tot globul pământesc spune ”All you need is love”, asta nu înseamnă că sentimentele nu pot fi completate și cu un cadou special.

Dragobete, marcată în 24 februarie, face parte din tradiţia poporului român şi e echivalentul lui Eros, la greci și Cupidon, la romani. Denumirea de Dragobete provine de la cuvintele slave vechi ”dragu-” - drag și ”bîti” - a fi, și semnifică deci ”a fi drag”. Cu toate că există numeroase mențiuni scrise despre Dragobete începând cu secolul al XVIII-lea, sărbătoarea a fost intens mediatizată tot după căderea comunismului, mai mult pentru a-i opune rezistență ”invadatorului” Valentin. Spre deosebire de Valentine’s Day, Dragobete nu are aspecte comerciale, fiind mai degrabă un cumul de tradiții și ritualuri care trebuie respectate de băieți și fete. Trăind într-o lume mercantilă, acesta poate fi unul dintre motivele pentru care Dragobete e mai puțin popular decât Sfântul Valentin. Dar dragostea nu ține cont de trenduri pentru că exact așa cum spune și un cunoscut refren românesc ”Dar unde dragoste nu e, nimic nu e”.

Într-o lună februarie, lipsită de atracții și sărbători importante, de mai bine de trei decenii, Dragobete și Sfântul Valentin se întrec pentru supremație. Așa că au urmat ani buni în care nici Valentin nu l-a putut opri pe Dragobete să ia avânt, dar nici Dragobete nu a reușit să-l elimine pe Valentin din peisajul românesc. În concluzie, în luna februarie am rămas cu două sărbători care celebrează dragostea. Avem libertatea de a alege dacă e 14 sau 24 februarie sau oricare altă zi a anului.

”După ani și ani mă voi întoarce / După ani și ani sigur voi veni / După ani și ani vom fi împreună din nou / Primul nostru gând ne va regăsi plângând” sau ”Ia cu tine și inima, inima mea / Și ascunde-o în bagaje pe undeva / Ia-o cu tine acolo-n America sau în Asia” sunt doar două dintre refrenele celebre semnate de sibianul Adrian Ordean pe care le-am fredonat cu toții măcar o dată în viață.

Născut în anul 1955, a studiat la Liceul de Muzică din Sibiu, iar la doar 19 ani a avut prima apariție la Televiziunea Română, în cadrul emisiunii ”Steaua fără nume”. La 24 de ani a înființat alături de Florin Grigoraș grupul Riff, între anii 1981 - 1988 a activat în grupul Roșu și Negru, iar din ’88 până în 1996 a făcut parte din trupa Compact, care este un brand pe scena muzicală din România. A compus toate piesele trupei și a scris versurile la majoritatea dintre ele. Cel mai sonor moment al carierei sale de compozitor îl parcurge începând cu anul 1999 când înființează trupa A.S.I.A., care timp de șapte ani a făcut furori cu melodii și versuri catchy. ”Sună periculos, trage fusta mai jos”, e doar un exemplu.

În 2006, Ordean a fost cel mai bine plătit compozitor al anului cu peste 30.000 de euro primiți de la UCMR-ADA. O altă bornă crucială în cariera sa o atinge în anul 2017 când reunește trupa Compact B și lansează cartea ”După ani şi ani - Povestiri din spatele scenei", un jurnal al turneelor, al concertelor din lunga sa carieră. De-a lungul anilor a compus muzică pentru soliști și formații, precum Dida Drăgan, Amadeus, Andreea Antonescu, Pops sau Adrian Enache. În primăvara anului 2022, Consiliul Local Sibiu i-a acordat lui Adrian Ordean titlul de cetățean de onoare al Sibiului, el fiind deja cetățean de onoare al județului. Într-un interviu acordat recent, Adrian Ordean a declarat că e conectat ”bine de tot” la viața Sibiului chiar dacă a fost nevoit să plece din oraș pentru a face ceva, ”tot la București se mișcă treaba”. Cu toate acestea se gândește serios să se întoarcă la Sibiu atunci când va veni momentul retragerii din muzică.