Ce ne place și ce nu ne place la Timișoara, Capitală Europeană a Culturii

În weekend-ul 17-19 februarie am dat o fugă în orașul de pe Bega pentru a vedea cum celebrează timișorenii debutul programului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii, program de care neam bucurat și noi în 2007. A fost un weekend intens, în care evenimentele s-au înșirat unul după altul, purtându-ne prin aproape tot orașul. Ne-am întors cu sentimente amestecate.

Ne place

 Ne place că am avut un sentiment de ”Veneția în timpul Bienalei de Artă”, cu multe expoziții ample și ambițioase: Victor Brauner, Paul Neagu, Adina Pintilie sau ”Chronic Desire” - 35 de artiști în 4 spații.

 Ne place că evenimentele te purtau prin tot orașul, ocazie numai bună să descoperi clădiri, piațete și cartiere cu farmec, precum Palatul Ștefania, Faber, fostul depou de tramvaie sau cartierul Iosefin.

 Ne place că cele mai multe evenimente au avut acces gratuit în weekend-ul inaugural. Chiar și transportul în comun a fost gratuit, asta pentru cei care au avut de unde afla această informație.

 Ne placecă că primarul orașului a avut cuvintele la el în momentul în care a căzut curentul la ceremonia oficială de deschidere. Fritz a amintit că și Sibiul a trăit această ”rușine” și că o ia ca pe un semn bun.

Nu ne place

 Nu ne place că în plimbările de la un eveniment la altul, dar și în turul cu tramvaiul-manifest desenat de artistul sibian Dan Perjovschi am trecut pe lângă sute de comori arhitecturale lăsate în paragină.

 Nu ne place căau existat greșeli elementare în comunicare. De pe pliantul dedicat weeekendului inaugural lipseau cu desăvârșire adresele sau intervalele orare în care puteau fi vizitate expozițiile.

 Nu ne place că timișorenii păreau mirați de agitația de pe străzile orașului lor. Am avut aproape în permanență senzația că evenimentele erau mai degrabă destinate turiștilor decât localnicilor.

 Nu ne place că singura atracție outdoor constă într-o schelă metalică amplasată în Piața Operei, din vârful căreia stai față în față cu urmele gloanțelor din ‘89 de pe fațadele în ruină ale Palatului Löffler.