3546 joi 29 iun 2023

Vulcan

Ziarul Vaii J iului

Director:

Curs

Căutăm coleg(ă)!

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm. Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

Lipseşte un pic de curăţenie

Mai este de lucru în Vulcan la capitolul investitori. De ani de zile s-a tot auzit de unii care intenționează să-și bage banii în acest municipiu și apoi s-au răzgândit, dar și de alții care au îndrăznit să investească și, ulterior, să culeagă roadele curajului lor de a proceda în acest fel.

Deși se mișcă încet, construcţia în care va funcţiona magazinul cu produse PEPCO, aflat în fosta piaţa a Vulcanului, se ridică, totuși. Este așteptat, în continuare, investitorul care a promis să ridice o fabrică de sticlă specială pe terenul din vecinătatea fostei uzine electrice. Se aude că întârzierea cu care acesta acţionează s-ar datora așteptării unor fonduri europene. Pe lângă aceștia mai sunt investitorii vechi, să le zic așa, care și-au băgat mai demult banii în afaceri începute în Vulcan.

Este cazul

celui de peste Oceanul Atlantic care, deși unii îl sfătuiau să nu facă asta, a refăcut de sus până jos blocul turn de pe strada Șt. O. Iosif. O dărâmătură la

vremea

aceea, numai bună de implozie, pe care a transformat-o într-o casă de oaspeţi de clasă. A urmat, apoi, achiziţia fostului cămin de nefamiliști de lângă Penny pe care, tot așa, l-a adus la prima tinereţe. Și în interior, și în exterior. Numai că, așa cum se poate vedea, constructorii sau cine ar fi trebuit s-o facă au uitat să cureţe în jurul clădirii. De lucru nu ar mai fi, din câte se vede, așa că refacerea zonei verzi și ridicarea a tot ce-a rămas de la lucrări ar pune clădirea într-o altă lumină, care-i cu totul alta faţă de cum era acum zeci de ani. Mai ales că aceasta se află în buricul centrului

al

Gheorghe OLTEANU

2 ACTUALITATE

Să fie oare semnul că lucrurile legate de implementarea proiectului sunt într-adevăr

În anul 2018, prezent la ședința de consiliu local de-atunci, am relatat cu optimism aprobarea de către consilieri a proiectului inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, ce viza asocierea municipiului Petroșani cu județul Hunedoara, prin Consiliul Județean Hunedoara și unitățile administrativ teritoriale din Valea Jiului, în vederea constituirii „ADI Transport public zonal Green Line – Valea Jiului.

autobuze și să se poate menţine astfel și preţuri mici la transport, cum de altfel UE impune. Ţinând cont că investiţia se face cu bani europeni este obligatoriu să se facă acest lucru, iar preţurile la transport să fie mai mici decât azi, pe o perioadă minimă de cinci ani. Această idee a fost susţinută de primarul Uricaniului, sprijinit de ceilalţi primari. Să vedem și dacă ideea cu parcul va putea fi pusă în practică, în condiţiile în care la Vulcan, pe lângă spaţiul pentru depou, ar exista și teren pentru vreo 2000-3000 de mp necesari din câte am înţeles acestui nou obiectiv de care se

Un transport „Green-Line” amânat și tot amânat și două aqua-park-uri devenite istorie

Am zis atunci, ca toată lumea, că dacă se face un ADI pe această temă, atunci cu siguranţă în doi-trei ani vom avea și acest transport public ecologic, „cu preţuri la bilete pentru toate buzunarele și cu un transport rapid, civilizat, confortabil”, cum ni s-a explicat.

N-a fost să fie! De atunci au trecut cinci ani și culmea e că și până atunci mai trecuseră vreo câţiva ani buni de când președintele CJ de la acea vreme, Mircea Ioan Moloţ ne vorbea de acest „proiect de transport verde, modern, european”, plus de alte minunăţii ce vor apărea în Vale tot cu bani europeni, de exemplu vreo două aqua park-uri, unul la est și celălalt la vest, de la care ni se făcuseră și proiecţii video în Sala de Marmură a primăriei, arătându-ne cum vor fi făcute, cum vor dezvolta acestea turismul local și ce bani se vor scoate ulterior de către primării (apoi, după ceva timp, a rămas doar un aqua park, după care n-a mai fost nimic, motivaţia fiind că europenii susţin că e „un proiect neeligibil” și nu se alocă finanţare!). Bla-bla-uri politicianiste și probabil de campanie, chiar dacă la vremea anunţurilor și prezentărilor mai erau vreo doi ani până la campania electorală ce a urmat.

Cu sau fără un parc voltaic adiacent proiectului actual?

Acum, de ceva timp, în ceea ce privește „Green Line”, lucrurile sau mai așezat, mai ales de când Vulcanului i-a fost luat „sceptrul” iniţiativei și a fost trecut la consiliul judeţean. După rezolvarea situaţiei cu podurile, trecute anapoda de cineva în proiect, fapt sesizat pe bună dreptate de primari – care erau obligaţi să pună mulţi bani pe niște poduri ce nu le aparţin, s-a ajuns în linie dreaptă și se discută deja de achiziţionarea și licitaţia celor 20 de autobuze ecologice care vor deservi liniile de transport de la Uricani și până la Petrila și viceversa, depoul urmând a fi făcut la Vulcan, pe un spaţiu generos, acolo unde sar putea amenaja, suplimentar, în cadrul proiectului și un parc voltaic, comun pentru toate localităţile, astfel încât primăriile să suporte un cost cât mai mic pentru energia electrică consumată de

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Petroșaniul plătește cotizația anuală la „Green-Line”

Poate nu întâmplător, pe ordinea de zi a ședinţei ordinare consiliu local de la Petroșani, exact la punctul 1, ce va avea loc azi, 29 iunie, există un proiect de hotărâre privind „aprobarea alocării de la bugetul local a cotizaţiei aferente anului 2023 către ADI Transport public zonal Green Line – Valea Jiului”. Prin acest proiect iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi se alocă din capitolul bugetar „Alte acţiuni economice” suma de 39.133 lei (1 leu pe cap de locuitor).

Este un semn că lucrurile se mișcă și la acest proiect, chiar dacă vor întârzia și se va apela legal la extinderea cu un an a implementării proiectului (31 decembrie 2023 este data limită cu posibilitatea prelungirii cu încă un an).

Celelalte localităţi, conform deciziei Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, au plătit sau vor plăti în acest an, contribuţiile pentru cotizaţia anuală după cum urmează: municipiul Vulcan – 26.509 lei, municipiul Lupeni – 24.612 lei, orașul Petrila – 22.965 lei,

vorbește și care într-adevăr ar sprijini proiectul și primăriile.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338

Mihaela PETROŞAN

orașul Uricani – 8.975 lei și orașul Aninoasa – 4.321 lei.

Corneliu BRAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

DTP: Confort Media

Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264

Chiar dacă cifrele din draftul Strategiei de Dezvoltare 2022-2027 sunt neactualizate la capitolul „Turism și spații de cazare” (și ar trebui intervenit de urgență!),

Municipiul Lupeni are de departe cea mai mare capacitate de cazare din judeţul Hunedoara

De la 1.200 de locuri de cazare la 3.000 e cale lungă!

Potrivit documentului, capacitatea de cazare în Lupeni ar fi de 1.202 locuri.

Următoarele localităţi de pe listă sunt: municipiul Petroșani, cu 1.037 locuri de cazare; municipiul Deva, cu 991 de locuri; municipiul Hunedoara, cu 777 locuri de cazare. Acest fapt de la Lupeni provine - o spun investitorii, cei din administraţia locală și primarul Lucian Resmeriţă, plus turiștii din ceea ce văd - din cauza dezvoltării fără precedent a Staţiunii Straja, perla staţiunilor hunedorene, unde în ultimii ani investiţiile pe linie de cazare și infrastructură ce ţine de schi și de sporturile de iarnă efectiv au explodat. Investiţii private și publice, cooperarea dintre administraţia locală și cei di mediul privat fiind foarte bună!

La fel și faptul că în staţiune s-a introdus reţeaua de apă și de canalizare de către „Apa Serv”, cu sprijinul consiliului judeţean, a făcut ca investitorii în pensiuni și cabane să poată să își extindă clădirile sau să construiască altele noi.

Dacă în Strategia de dezvoltare aflată la nivel de draft, autorii ei, cetăţeni specializaţi în domeniu din cadrul unei firme din București, vorbesc doar de 1.202 locuri de cazare, vă putem spune că vorbim de o cifră neactualizată, veche de câţiva ani, cum se întâmplă prin statistici și strategii de tot felul și nu doar în acest sector de activitate

vorbind în 2023 de crearea a aproape 3.000 de locuri de cazare în staţiune!

Această cifră fost emisă public chiar la ultima conferinţă care a avut în vizor turismul din Valea Jiului și unde au fost prezenţi

potenţialul turistic foarte ridicat al municipiului”, arată documentul aflat în stare de draft. Document care, repetăm, măcar la acest capitol ar trebui actualizat, asta până ce nu va deveni oficial capitol din cadrul Strategiei de Dezvoltare!

Să nu mai vorbim că nu se folosește nici măcar o dată cuvântul „Straja”, aceste locuri de cazare fiind în proporţie de peste 98% în staţiunea de deasupra Lupeniului!

Municipiul Lupeni are cea mai mare capacitate de cazare din județ. Informația reiese din draftul Strategii de dezvoltare a localității pentru perioada 2022- 2027. Deși, datele sunt vechi și neactualizate, chiar incomplete pe alocuri.

mulţi

turiști faţă de 2020.

zeci de investitori pe linie de industrie ospitalieră, inclusiv din Staţiunea Straja, plus un invitat special, un profesor experimentat româno-elveţian pe linie de industrie ospitalieră, întâlnire de la care ZVJ a prezentat pe larg ce s-a discutat.

De Straja nicio vorbă în secțiunile importante ale documentului!

Dar să vedem ce se mai spune în draft: „Comparativ cu celelalte municipii din judeţ, municipiul Lupeni prezintă o situaţie favorabilă, acesta plasându-se pe primul loc în anul 2022 din perspectiva capacităţii de cazare, urmat de municipiile Petroșani, Deva și Brad. Un trend fluctuant al capacităţii de cazare la nivelul Municipiului Lupeni, cu creșteri semnificative înregistrate la nivelul anilor 2016, respectiv 2017, dar și o scădere ușoară înregistrată la nivelul anului 2021, an în care efectele economice produse de declanșarea pandemiei COVID-19 a condus la închiderea a numeroase unităţi de primire turistică.

Numărul de turiști care au sosit în Lupeni în anul 2021, conform aceluiași document, este cu 52,44% mai mare decât numărul acestora din 2020, ceea ce arată o redresare a sectorului turistic după pandemia COVID-19. Totodată, se constată o creștere în anul 2021 și la nivel judeţean, fiind cu 67,24% mai

Fiind vorba de un document pus în discuţie publică, cerem cu respect modificarea acestor date și ale altora (că mai sunt destule date neactualizate și chiar eronate) și documentarea mai atentă a datelor și informaţiilor ce vor fi rescrise, astfel încât cu adevărat Strategia de dezvoltare a localităţii Lupeni să fie un document-oglindă și de bază a ceea ce se întâmplă în localitate pe sectoarele de activitate și pentru investiţiile ce vor urma. Iar dacă vorbim de turism, acum, după închiderea aproape totală a mineritului, cu atât mai mult este foarte important să fie reflectată realitatea în acest sector de activitate ce urmează să preia o parte din activitatea minieră ce va dispărea!

Corneliu BRAN

sau numai la Lupeni (probabil că și cifrele din 2021 sunt total depășite, fiind mult mai vechi, luate ca din avion, altfel nu vedem cum s-a greșit cu vreo 1.800 de locuri de cazare!), cabanierii din Straja

Raportat la capacitatea totală, în anul 2021, unităţile de cazare din municipiul Lupeni constituiau aproximativ 14% din capacitatea totală de cazare regăsită la nivel judeţean, o valoare semnificativă ce reflectă

„Ochiul şi timpanul”

Câteva dintre notele informative referitoare la zvonurile opoziţiei și reacţiunii de pe la începutul anului 1948 refac fragmentar atmosfera Văii Jiului. Din zvonurile colportate - care, de altfel, conţin și mult adevăr - se conturează, fragmentar, atmosfera acelor ani tulburi. În mod evident, notele informative sunt pline nu doar de greșeli gramaticale, ci și de umor involuntar. Informatorii vremii aveau o arie de acţiune largă, încercând să penetreze diverse categorii sociale.

Și atunci, ca și acum, industria zvonurilor, sau Cooperativa Ochiul și timpanul, era una înfloritoare. Una care, alături de industria pompelor funebre, nu a dat, nu dă și nici nu va da faliment.

oarecare maliţiozitate, dar și cu exactitate, atmosfera din timpul petrecerii: „la masă soţia lui a venit îmbrăcată numai în chiloţi și sutien

și s-a dat pe lângă aceia din comisie și astfel Jurumescu a scăpat de a mai fi arestat”. Tare convingătoare (în mișcări) trebuie să fi fost distinsa și onorabila doamnă Jurumescu de a reușit să îmblânzească instinctele atavice ale tovarășilor. Deoarece în acea seară și-a salvat soţul de arestare, nu mai contează mijloacele (graţioase, desigur...) prin care i-a convins pe tovarășii-musafirii...

Camarade nu fi trist, Garda merge înainte prin Partidul Comunist!

Același informator de înainte, arondat comunităţii informaţionale aninosene, mai raportează că „este la Aninoasa, unul Creţu, rudă cu acela de la noi, care a fost mare legionar și azi este mare comunist și taie și spânzură prin Aninoasa”.

Cu alte cuvinte, realitatea politică a anului 1948 din Aninoasa confirma valabilitatea celebrului distih, lejer cantabil: „Camarade nu fi trist, Garda merge înainte prin Partidul Comunist!”.

Un fotbalist îl surprinde în „ofsaid” pe un picher mangă cântând Sfântă tinerețe legionară

Pistoale confiscate în Valea Jiului

Arme neletale, dar periculoase pentru oameni și animale dacă se trage cu ele de la mică distanță, sunt achiziționate tot mai des de către români de pe internet, fără drept de a fi folosite de către persoane neautorizate.

Firește că astfel de lucruri au început să apară tot mai des și în judeţul Hunedoara, iar Polonia este una dintre ţările care deţin astfel de site-uri de vânzări online a acestor tip de arme, existând o platformă de comerţ electronic în acest sens și de unde unii confraţi ai noștri achiziţionează tot felul de pistoale și arme neletale.

Cum l-a scăpat nevasta (doar în chiloți și sutien) pe directorul Jurumescu

Un episod cu conotaţii sexy e raportat, la 7 martie 1948, Biroului Securităţii Petroșani de către Informatorul II. Teatrul de operaţiuniAninoasa. Subiect - Jurumescu, ex director al Soc. Petroșani. Informatorul II îl întâlnește pe Iancu Simion, de 21 de ani, de loc din Aninoasa. Din vorbă în vorbă, află că directorul „Jurumescu de la Societate pe timpul lui Antonescu era să fie condamnat pentru că a luat parte activă la rebeliune”. După rebeliune, primarul fiind un apropiat de-al său, Jurumescu a scăpat de condamnare, întrucât primarul i-a pitit actele. Însă, după venirea la putere a comuniștilor, s-a schimbat și primarul. Noul primar i-a găsit actele ascunse de predecesorul său. Cum fapta - participarea la rebeliunea legionară - nu se prescrisese, ba din contră, sub noul regim devenise și mai agravantă, o comisie formată din mai mulţi tovarăși s-a deplasat la domiciliul lui Jurumescu, cu scopul de a-l sălta. Jurumescu s-a dovedit gazdă bună cu tovarășii, poftindu-i la masă. Și ca atmosfera să fie într-adevăr una tovărășească, soţia lui Jurumescu a asigurat partea coregrafică și... erotică a agapei. Informatorul II relatează cu

facebook.com/ziarulvaiijiului

Rămânem în același areal legionar din Valea Jiului. O notă informativă, scrisă la 9 martie 1948, ne prezintă o întâmplare... muzicală: „am aflat de la Bandu C-tin care lucrează la districtul 10 CFR că în zilele trecute a venit la districtul 6 un picher de la Lupeni care a fost comprimat (pus pe liber de la mină - n.a.) și fiind beat a cântat în faţa lui Pădure cântecul Sfântă tinereţe legionară (de fapt, Imnul tinereţii legionare - n.a.). Fiind surprins în timpul cântatului de Nebela, fotbalistul, a spus Pădure să nu-l ia în seamă de cele ce cântă pe picher căci este în stare de ebrietate”.

Securistul de serviciu notează la 13 martie pe marginea notei informative: „Să fie adus la noi Pădure și Nebela în mod prietenesc pt. informaţii concrete”.

Exprimarea securistului, chiar dacă nu ne face să înţelegem ce însemna modul prietenesc al organelor, ne edifică asupra faptului că exista cu siguranţă și un mod... neprietenesc de aducere.

În fine, respectivul picher, concediat fiind, poate a cântat doar de supărare, pe muzica lui Ion Mînzatu, versurile lui Radu Gyr: „Sfântă tinereţe legionară,/ Cu piept călit de fier și sufletul de crin/ Iureș ne-nfrânat de primavară/ Cu fruntea ca un iezer carpatin,/ Cu braţele suim în soare/ Catapetesme pentru veac;/ Le zidim din stânci, din foc, din mare/ Și dârz le tencuim cu sânge dac...”. Sau, poate, mai știi, a cântat doar refrenul: „Garda, Căpitanul/ Ne preschimbă-n șoimi de fier/ Ţara, Căpitanul/ Și Arhanghelul din cer”. Din păcate, nota informativă nu ne spune și dacă cei doi, Pădure și Nebela, au fost aduși prietenește.

Marian BOBOC

Șase astfel de arme au fost identificate la cinci cetăţeni hunedoreni, doi fiind și din Valea Jiului, după cum ne-a transmis miercuri 28 iunie, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, doamna Carla Strujan.

„La data de 28 iunie 2023, poliţiștii din cadrul Serviciului Arme Explozivi și Substanţe Periculoase, împreună cu cei din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, cu sprijinul poliţiilor din cadrul localităţilor Simeria, Hunedoara, Petrila, Petroșani și ai Secţiei de Poliţie Rurală Crișcior, au pus in executare un număr de 5 mandate de percheziţie domiciliară emise de instanţele competente în cadrul dosarelor penale instrumentate la nivelul Serviciului Arme Explozivi și Substanţe Periculoase Hunedoara, pe raza localităţilor Hunedoara, Simeria, Crișcior, Petroșani și Petrila, ocazie cu care au fost identificate și indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor de la locaţiile percheziţionate, un număr de 6 arme neletale supuse autorizării tip pistoale cu aer comprimat și muniţie aferentă.

Activităţile privind percheziţiile efectuate se circumscriu celor desfășurate la nivel naţional, având ca obiect identificarea și scoaterea din circuitul civil al armelor neletale supuse autorizării ce au fost achiziţionate fără drept de persoane fizice neautorizate de pe anumite site-uri de vânzări arme online din Polonia, prin intermediul unei platforme de comerţ electronic din România”, a transmis sursa citată.

Corneliu BRAN

joi, 29 iunie 2023

Livada cu poeţi (IV)

Poeme de Ramona Giucă

AȘTEPTARE

Mi-am atârnat visele

Pe colţul lunii

Și te aștept

Cu ferestrele luminate

Ca să nu rătăcești calea.

La marginea prăpastiei din mine

E un loc de aducere aminte

Unde-mi picur

Singurătatea si dorul.

Și totul e albastru

Și totul e noapte...

Și lipsa ta.

INUNDARE

Gândul la tine

Îmi încălzește inima

Și mi-o luminează deodată.

Toate păsările inimii

Își înalţă trilul in cor Ca o revărsare de ape.

Mi se limpezesc

Ferestrele sufletului Si mă inundă lumina.

Cântecul inimii

devine șoptit si dulce ca un vals picurat.

Și totul se învăluie

în dorinţa de a te vedea de a-ţi asculta floarea ochilor ţesând trăiri in cuvinte.

VREME DE ROȘU

E roșă pădurea

Cum roșă-i în mine

Tăcerea.

Cum frunzele timpului

În straturi se cern

s-ascunză între ele durerea.

Te chem fără glas

La fel ca pădurea.

Pe frunzele clipei

Răvașele mele

Zboară aiurea.

Și curge cu roș

Răsărit și apus

Cu roșu se scrie de tine.

E vreme poveștii...

Iubirea din clipă

Făgaș roș își sapă În mine.

SCRISOARE

A câta oară-ţi scriu în prag de seară

Cu ganduri despletite și cu flori ?

Cuvintele-s pitite printre lacrimi

Și-au amorţit pe strune , în fiori.

Cum să mă apropii, cum să-ţi cânt

Căci iată: e zbuciumată marea și-n amurg

Mâini ce-s curate nu pot să-ntind spre tine,

Căci îndoielile în mine curg.

Spre tine inima mereu vrea să sendrepte

Dar nu o las, căci știu că nu e drept

Ești doar o umbră de frumos

Ce o clipă doar a ales, să mă atingă-n piept.

Și nici azi nu am să-ţi trimit scrisoare

Și n-am să- mi vărs simţirea în cuvânt

Tu ești în lumea ta și ce rost oare

Ar mai avea să deranjez c-un cânt?

MUZICĂ ȘI CULOARE

Aș vrea să știu

Ce culoare are azi

Zâmbetul tău.

Dacă râsul tău

Mai poartă în el Clinchetul clopoţeilor.

Dacă vocea ta

A mai mângâiat

Cornul lunii

Ca să aștept

Să mi se nască visele...

Din pulbere stelară.

SIMȚIRE

Te simt vibrând

În inima mea

Ca o pasăre speriată

Ce-și fâlfâie aripile

și nu și-a găsit încă locul.

Te simt rezonând

În inima mea

Ca un cântec

Ce se scrie în fiecare clipă

Căutându-și nota potrivită.

Te simt arzând

În inima mea

Ca o flacără

Ce pâlpâie și apoi crește consumându-se în lumină.

Te simt curgând

în inima mea

Ca un râu ce vuiește

și va năvăli peste maluri.

IUBIRE, despletită iubire Rezonând pe fiecare undă A sufletului meu și totuși Indescifrabilă și unică Mereu.

O ZI

Tu pentru mine ești o lume

Eu pentru tine :doar un gând

Ce uneori se înfiripă Când simţi emoţia vibrând.

Tu ești frumos închis în lutul Atâtor clipe și-n tăceri. Eu sunt o umbră de părere Pe care-ai cunoscut-o în ieri.

Tu ești o pasăre albastră Al cărei tril vreau să-l cunosc. Eu ,sunt doar uneori o pană Ce îţi trezește al vieţii rost.

Tu mi-ești în suflet dimineaţa Cu râs curat, cu tril duios. Eu ,doar un om pe care viaţa Odată-n cale ţi l-a scos.

Când te privesc, îmi crește-n suflet O flacără ce cântă a dor. Eu ... sunt o voce-ndepărtată Căreia-i răspunzi aleator.

Și totuși tot ce port în mine Mai pâlpâie chiar de nu știi Și iar trimit spre tin’ vibrarea Chiar dacă c-un răspuns nu vii. Dar voi tăcea... vine o zi.

CÂNTEC AL STROPILOR DE LINIŞTE

Uneori mă plec sub cetina timpului. Stropi aurii de linişte cad în ropot pe pletele-mi brune cântând.

Îşi încep valsul clopoţeii sfioşi ai amurgului. Tresar lângă leagănul nopţii cu liniştea-i caldă, şi tăcerea... are glasul tău, mamă.

Mi-e dor de tine, ca firul ierbii abia mijit de cuibul seminţei, ca pasărea rănită de neduruta inimă.

Mi-e dor de tine, mamă, ca o lacrimă uimită de matca oglinzii ei, ca un râu tumultos de prundişul lin al izvorului.

Mama...

Rădăcina fiinţei mele! Ţesută tandru Din cuibul dragostei ei Sunt.

Trestie unduită de gând şi de ploi, m-ai purtat pe braţe de abur şi-am crescut din floarea sângelui tău la răscrucea ultimului dor

ca să fiu a ta pe vecie.

Sunt sporul de ani pe ramura-ţi frântă. Mamă, eşti fiinţa ce sufletu-mi cere târziu, lunecând prin noapte când cântă.

FLOARE DE LOTUS

La adăpostul trupului tău unduind, aud cerbi iernatici venind să se adape şi tropotul lor, de umbră şi argint, mi se zbate în ploape.

Mi-e palma cuminte poposită pe obraz, sclipesc în noapte candele sfinte.

Mi-e dor să te ascult, să te ating şi să tac. Mi-e dor de privirea-ţi fierbinte.

Şi zâmbetul tău, mi-e hrană şi chin, sărutul tău îmi striveşte lumina.

Şi totuşi ce dulce, cu el mă alin la piept, tremurând, atunci când te ţin, şi-mi aflu menirea.

NIMIC NU E AL MEU

Nimic nu-i al meu din ce mi-a fost dat Nici omul, nici clipa, nici iubirea. Toate au un dat, doar o strajă de vreme Și singură-mi măsor în tot nemărginirea. Toate se zbat în mine și în mine pier Și le port în sânge vii și-nvolburate, Se izbesc de toti pereţii sufletului meu Și din colivie nu trec mai departe. Îmi scrijelesc în carne toate urme reci Le port pe dinăuntru, le șoptesc în mine Și le tac cu lacrimi, le tac ca-ntr-un joc: Jocul de-a viaţa cel de ieri și mâine. Nu mai cer răspunsuri, le-am săpat adânc

Astăzi iarăși stau la margine de clipă și nu mai aștept ca în vremi trecute Nici un înger cu a lui aripă. N-a venit atunci, poate nu mai vine rătăcit-a calea, rătăcit-a clipa sau poate în drum și-a scuturat aripa. Și-am închis încet tânguirea în mine. (din volume „Fantasme” și „Trepte și ferestre”)

Fotbal. Liga 4

Geoagiu o ia de la capăt

Noua ediție de campionat în Liga 4 se anunță a fi una puternică.

Dacă Aurul Brad și Retezatul Haţeg vor continua în Liga 4, unde și Minerul Lupeni vrea să promoveze, atunci va fi o ediţie incendiară. După ce a ratat barajul de promovare în Liga 3,în urma a două înfrângeri și acasă și în deplasare, Gloria Geoagiu spune că o ia de la capăt.

Antrenorul echipei din Geoagiu, Gabriel Cotoară, a declarat că a învăţat mult din greșelile din meciul pe care l-a pierdut în urmă cu o săptămână pe terenul de acasă.

„Am jucat mult mai bine decât în primul meci și consider că un rezultat de egalitate, aici, ar fi fost mult mai echitabil. Nu cred că trebuia acordat acel penalty pentru gazde în ultimele minute de joc. Asta e, o luăm de la capăt“.

Se dezumflă mingea...

Veşti proaste pentru fotbalul hunedorean

Aurul Brad nu se mai înscrie în Liga 3, iar Retezatul Hațeg se retrage, informează sportul hunedorean.ro.

Finalul lunii iunie a aduce vești nu tocmai bune pentru fanii celor două echipe. Cu toate că la mijlocul lunii iunie, Consiliul Local din Brad aproba un proiect dătător de speranţe privitor la înfiinţarea unui Club Sportiv Municipal Aurul Brad, cu precizări cu privire la regulamentul de organizare și funcţionare, din păcate, la foarte scurt timp după aceea, a apărut informaţia că echipa nu se va mai înscrie în Liga 3. Asta în ciuda faptului că vor fi locuri disponibile și va fi invitată de către federaţie să participe.

Și la Retezatul Haţeg - echipă și-a atins obiectivul, acela de a rămâne în Liga 3 - lucrurile au luat o altă întorsătură.

Decizia oficială a venit în urma ședinţei

Karatiştii altfel

de marţi, 27 iunie.

Toate acestea, după ce Primăria din Haţeg a depus la Compania Naţională de Investiţii un proiect în valoare de peste 18,5 milioane de lei pentru modernizarea bazei sportive din localitate. Proiectul prevede modernizarea terenului de joc, amenajarea unui nou teren de antrenament cu gazon sintetic și nocturnă, două tribune a câte 600 de locuri fiecare și extinderea corpurilor de clădire existente.

Pauza competițională s-a așternut peste sportul din Vale.

Peste karatiștii lui Radu Polifronie a venit o pauză în echipă. A fost super distracţie cu o parte din gașca Poli Karate.

La fel ca în fiecare an, și anul acesta karatiștii au avut parte de un final de semestru cu multă distracţie și voie bună alături de oameni dragi. „Adevărul este că am avut și ce sărbători având în vedere rezultatele bune obţinute în prima jumătate a anului. O zi frumoasă plină de zâmbet și bucurie, o zi în care am avut multe momente frumoase, o zi după care nu putem spune altceva decât repeat!. La acest eveniment am avut bucuria să aud două dintre cele mai frumoase observaţii: Sunteţi cea mai frumoasă comunitate din zonă, și de la o altă persoană dragă nouă: Sunteţi a doua familie a fiicei mele.

Mulţumim tuturor celor care au participat și s-au bucurat alături de noi!, a punctat antrenorul Radu Polifronie. Sportivii au petrecut într-o tabăra mai mult decât distractivă.

Tenis de câmp

Petroşenenii - pe podium la Deva

La Deva a avut loc Memorialul „Lunella Maier” la tenis de câmp. Sportivii de la secția de tenis de câmp CSM Petroșani au avut evoluții foarte bune.

Maria Iacob Ridzi a ocupat locul 3 la categoria 12ani, fete.

Cuplul Iacob Ridzi Maria Sara/ Horsa Ana Maria a obţinut medalia de argint la proba de dublu 12 ani, fete.

Cuplul de dublu Andrei Iacob Ridzi

Andrei Carol/ Horsa David Nicolae s-a clasat pe locul 3 la categoria 14 ani, masculin.

Crișan Antonia/ Marta Maia a luat locul 3 la categoria 14ani, feminin. „Felicitări și mult succes mai departe”, a fost mesajul antrenorilor.

Tir cu arcul

La Jocuri Europene – locul 33 pentru Vale

După cea de-a 7-a zi a întrecerilor din cadrul Jocurilor Europene Cracovia Malopolska 2023, componenții TEAM ROMÂNIA care au concurat la tir cu arcul și-au încheiat evoluția, atât la individual cât și la echipe mixte.

În proba masculină individuală, Mario ŢÎMPU a urcat până în faza 32imilor (cei mai buni 64 de concurenţi), fiind învins la capătul unei dispute captivante cu schimbări spectaculoase de scor. După 3 seturi, în frunte se afla Mario, cu un scor aparent liniștitor, 5-1. Apoi, a revenit în forţă cehul Adam LI și a învins la tiebreak, 9-8 la ultima săgeată. Conform clasamentului final, sportivul din Valea Jiului, Mario Ţîmpu a ocupat locul 33.

La individual feminin, Mădălina AMĂISTROAIE (loc 32 în calificări) a avut parte de un adversar de valoare apropiată, pe Gulnaz COSKUN (TUR), locul 33 în calificări. Sportiva din Turcia a dat o replică dârză, învingând-o în final pe Mădălina cu scorul 6-2 (27-26, 26-22, 27-23, 26-25). Sportiva noastră a fost creditată cu poziţia 33 în ierarhie.

De asemenea, la echipe mixte s-a dat o luptă captivantă pentru un loc în sferturile de finală ale competiţiei. Reprezentativa ţării noastre, formată din Mădălina Amăistroaie și Mario Ţîmpu s-a oprit în optimi. După ce a învins Slovenia cu 6-0, echipa noastră calificată de pe poziţia a19-a a pierdut la mare luptă cu scorul final 5-4 (n.red. 37-37, 38-32, 38-38, 37-38, 19-17 tie-break) în faţa Ucrainei, care și-a continuat drumul spre podium pierzând finala în faţa Spaniei.

Astfel, România a obţinut un loc 9 la această competiţie pe echipe mixte. Competiţia a reunit la start 124 de atleţi din 36 de ţări europene.

de Loredana JUGLEA facebook.com/ziarulvaiijiului

Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara:

Spune NU drogurilor!

Scopul campaniei

este de a mobiliza părinţii, educatorii, personalul din serviciile preventive, decidenţii, să acţioneze preventiv, printr-o atenţie sporită acordată nevoilor, abilităţilor și oportunităţilor din viaţa copiilor și tinerilor.

Obiectivul principal al prevenției inițierii consumului acestor substanțe este de a asigura o dezvoltare sănătoasă a copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să își dezvolte abilitățile și potențialul pentru a deveni membri sănătoși, activi în comunitate și societate.

Obiectivele campaniei

Conștientizarea în privinţa importanţei ascultării copiilor și tinerilor, acesta fiind primul pas pentru a-i ajuta să crească sănătoși și în siguranţă.

Mobilizarea părinţilor, educatorilor, personalului medical din serviciile preventive și a decidenţilor, pentru a preveni consumul de droguri ilegale, printr-o atenţie reală acordată copiilor și tinerilor.

Creșterea gradului de conștientizare a tinerilor în privinţa pericolului reprezentat de consumul drogurilor ilegale.

Mesajele cheie

legătură puternică între părinţi și copii, se bazează pe atenţie, ascultare și iubire. Primul pas pentru prevenirea eficientă a consumului de droguri și a altor comportamente riscante este ascultarea cu empatie și atenţie.

Toată lumea trebuie să se implice, pentru a proteja tinerii de substanţele periculoase.

Drogurile ilegale reprezintă un pericol pentru întreaga societate.

Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri este marcată în fiecare an la 26 iunie, dată stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 42/112 din 7 decembrie 1987 cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare al populației cu privire la problema majoră pe care o reprezintă abuzul și traficul ilicit de droguri pentru sănătate.

PĂRINȚII au cea mai mare influență în a-și ajuta copiii să crească fericiți și să învețe să gestioneze bine situațiile dificile de viață:

Chiar și în circumstanţe foarte dificile, o legătură puternică între copii și părinţi poate însemna mai puţine comportamente riscante.

legătură puternică între copii și părinţi presupune să vă ascultaţi copiii și să le arătaţi că vă pasă.

Petrecând chiar și puţin timp în fiecare zi împreună cu copilul vostru și acordândui atenţie completă, poate fi de real ajutor.

Când este cazul, întrebaţi-vă copilul: unde și cu cine va fi, pentru cât timp și ce va face.

PROFESORII pot avea o influență pozitivă asupra copiilor și tinerilor pentru a-i ajuta să crească fericiți și optimiști:

Primul pas către o legătură puternică între copii și profesori este ascultarea cu atenţie și empatie.

Oferiţi consiliere copiilor și tinerilor care au nevoie de aceasta, fără să-i judecaţi. Chiar și în situaţii foarte dificile, copiii care sunt în școală și simt un sentiment de apartenenţă sunt mai puţin vulnerabili faţă de comportamentele riscante.

Faceţi tot posibilul pentru a menţine copiii la școală.

Tulburările cauzate de consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor şi tinerilor de educaţie şi angajare. Impactul acestora se resimte în comunităţi, sistemele de justiţie penală şi în întreaga societate.

Se estimează că, în 2020, în Uniunea Europeană au avut loc cel puţin 5 800 de decese prin supradoză în care au fost implicate droguri ilegale – o rată estimată a mortalităţii cauzate de supradoze de 16,7 decese la un milion de persoane pentru populaţia adultă. Majoritatea acestor decese sunt asociate cu politoxicitatea, care implică de obicei combinaţii de opioide ilegale, alte droguri ilegale, medicamente și alcool.În România, conform raportului elaborat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) în anul 2021, la nivel naţional, 2484 de persoane au beneficiat de servicii medicale de urgenţă în urma consumului de substanţe psihoactive, aproximativ jumătate dintre solicitări fiind înregistrate pe fondul consumului de droguri ilicite și s-au înregistrat 25 de decese direct asociate consumului de droguri.

Numărul de cazuri noi de intoxicatii cu substante psihotrope raportate de unitatile spitalicești din județul Hunedoara

I 2023 Intoxicaţii cu substanţe 3424253720632 psihotrope (cazuri noi)

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Primarul şi constructorul

Asta se întâmpla cu ani în urmă, primul bloc introdus de primărie în program fiind cel cu numărul 11 de pe strada 1 Mai. De atunci a trecut ceva vreme, au urmat altele și altele. Prezenţa de alaltăieri la primar a domnului ing. Marian Popescu a fost legată tot de reabilitarea termică a unor blocuri. În speţă, de cele două de pe strada 1 Decembrie la care constructorul care se apucase să lucreze la ele a făcut numai acoperișurile. Nu a mai

continuat, fiindcă și-a luat sculele și oamenii și s-a tirat din Uricani, lăsându-i contrariaţi și nemulţumiţi pe locatari.

Lucrările la ele au fost scoase din nou la licitaţie, iar firma câștigătoare este cea a lui

Unul dintre primii care au ajuns, marți dimineață, în biroul lui Dănuț Buhăescu a fost ing. Marian Popescu, administratorul SC Petra Pam srl, societate de construcții care a deschis etapa de reabilitare termică, din fonduri europene, a blocurilor de locuințe din Uricani.

Marian

Popescu. De săptămâna viitoare băieţii lui se vor apuca de treabă, iar administratorul societăţii apreciază că, în cam trei luni, le va termina. Un alt subiect al discuţiei cu primarul l-a constituit culorile în care va fi zugrăvită noua clădire a pieţei agroalimentare. S-a ales varianta ca imobilul să fie maron, iar stâlpii cu alb. A venit vorba și despre stadiul lucrărilor de la Liceul Tehnologic „Retezat” la care mai este ceva de făcut la parter. Este de reţinut că SC Petra Pam este firma de construcţii care a efectuat și reabilitarea clădirii în care funcţionează Primăria și Poliţia orașului Uricani.

Gheorghe OLTEANU