ed. 36 / feb.2014

Nr.36 (februarie 2014)

» Lyndon Allin – Cel mai moldovean dintre americani » Nicoleta Esinencu scoate pete de pe creier » Locals.md, dincolo de șabloane » Pătlăgica – salvarea Moldovei

Carla’s Dreams:

„Îmi șterg încălţămintea de glod destul de des…”

cuprins

Vezi mai multe poze

și lasă-ne comentarii

pe pagina de facebook.

Caută „revista 15 minute”

cuprins minutul respiro

4

Köln minutul tău liber

6

MoldMart

str. Grigore Vieru 22/2, bir. 15 tel.: (+373 22) 92 90 15 Director, redactor-șef elena@15minute.md

Ghidul localurilor din oraș minutul picant

tel.: (+373) 60 09 70 00

13

Pătlăgica – salvarea Moldovei

14

22 28

Nicoleta Esinencu minut în culise

34

42

Luna iubirii minutul de horoscop

sergiu@15minute.md tel.: (+373) 60 09 71 11 Machetator Editori » Nicoleta Colomeeţ, Victoria Cușnir Fotograf » Alexandr Stratan Constantin Dimitrenco

38

8 lucruri un minut cu Zina

Sergiu Ţurcanu

Zina Zen, Gonzo.

locals.md minutul în birou

Gheorghe Gheţu

Mihai Stăvilă

Carla’s Dreams minutul de teatru

Redactor Director de marketing

Lyndon Allin minutul din boxe

www.15minute.md

Elena Zbârnea

MĂR

minut în obiectiv

redacţia

43

Tiraj 4000 exemplare Tipar » Bons Offices Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

3

Köln - prima mea

experienţă nemţească De câţiva ani încerc să ajung în Germania. Și până să mă hotărăsc cu ce oraș să încep, m-a ales Köln pentru prima mea întâlnire cu nemţii.

M-a ales, de fapt, Andre Rieu, care a avut un splendid concert de revelion anume în Köln.

Am ajuns dimineaţa. De la aeroport am luat un tren cu care am mers două staţii și am ajuns în centrul orașului. Din obișnuinţă, am căutat un ghișeu cu informaţii și bilete, dar ne-am dat seama că nu există. Am selectat engleza pe tonomatul de bilete, am ales ora trenului și am mers pe peronul de unde trebuia să plecăm. Simplu, fără aglomeraţie, fără încurcături și stres. Fără întârzieri. Nemţește. După Londra, unde petrecusem câteva zile înainte, Köln părea un sătuc de provincie, cu distanţe incredibil de mici. Dar această iluzie s-a risipit imediat ce în faţa ochilor ne-a răsărit Domul din Köln.

A fost prima și cea mai puternică impresie pe care mi-a lăsat-o acest oraș. Carte de vizită a orașului, această catedrală gigantică te face să-ţi amintești cât de mic ești, și cât de frumoase pot fi clădirile.

Construcţia acesteia a început în anul 1248 și a durat aproape 600 de ani. Are 144 metri lungime, 86 lăţime și o înălţime a turnurilor principale de 157 metri.

Ca înălţime, în Germania, Domul din Koln este a doua biserică după Münsterul din Ulm și a treia – după Bazilica Notre-Dame de la Paix – ca înălţime în lume.

Declarat monument UNESCO, Domul din Köln este vizitat anual de 6 milioane de turiști.

Frumuseţea sa nu poate fi redată în cuvinte. Nici măcar în poze. Oricât de mult te-ai strădui, tot

nu poţi cuprinde întregul Dom într-o fotografie.

Nu m-am așteptat să mă impresioneze atât de mult, mai ales că am vizitat destule biserici, domuri și catedrale din Europa. Impresionantă este nu numai grandoarea lui exterioară, ci și interiorul. Vitraliile, orga, locurile de rugăciune, toate îţi creează o stare de liniște și de bine.

Catedrala are 12 clopote. Primul clopot este cel al celor trei regi, din anul 1418, cântărind 3.4 tone. Alte două clopote, „Pretiosa” de 10 tone, și „Speciosa” de 4.3 tone, au fost instalate în anul 1448.

Cel mai mare dintre ele, Clopotul Sfântului Petru, amplasat în anul 1922, cântărește 24 de tone și este cel mai mare clopot mișcător din lume. Ca să urci în turnul sudic și să vezi marele clopot, și apoi panorama orașului, ai de urcat peste cinci sute de trepte.

Cel mai important obiect de artă din catedrală este Sarcofagul Magilor, un larg sarcofag aurit datând din secolul al XIII-lea, care este și cel mai mare relicvar din lumea vestică. Crucea Gero datată în anul 970, aflată lângă sacristie, este cea mai veche cruce de la nord de Alpi. În capela Tainelor se află „Milan Madonna” care datează din anul 1290, fiind o sculptură în lemn ce o înfăţișează pe fecioara Maria și pe pruncul Iisus.

Catedrala a suferit 14 lovituri aeriene cu bombe în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă, cu toate acestea, clădirea nu s-a prăbușit.

Orașul Köln (Colonia) este cel mai vechi dintre marile orașe ale Germaniei.

Este situat de o parte și de cealaltă a fluviului Rin, care este una dintre principalele atracţii ale orașului. În imediata apropiere a Domului se află două muzee, Muzeul Ludwig, de artă modernă și contemporană, și Muzeul Romisch-Germanisches, cu artefacte și artă europeană și renană, precum și multe obiecte arheologice importante (mozaicul lui Dionysos, de exemplu). Mai sunt și alte muzee în oraș, astfel că iubitorii de artă pot vizita Muzeul Wallraf Richartz, unde se poate găsi pictura marilor maeștri flamanzi, italieni și spanioli, Muzeul de artă asiatică, Muzeul Schnutgen cu obiecte de cult din Evul Mediu.

minutul respiro

Zona pietonală Hohe Strasse este o reţea de străzi și alei pietonale care pornește de la Dom și formează paradisul amatorilor de cumpărături, de toate felurile. Hohe Strasse, Breite Strasse, Opernpassage, Schildergasse etc., formează zona comercială cea mai importantă a Kölnului. Aici găsiţi magazine de firmă, restaurante și cafenele.

Primăria Veche – construită între secolele XIV-XVII, este cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţea și puritatea stilului arhitectural. Turnul primăriei, cu o înălţime de 61 de metri a fost ridicat din banii breslelor. În timpul lucrărilor de construcţie au fost descoperite dovezi arheologice ce atestă prezenţa unui praetorium roman.

Acestea pot fi văzute și astăzi. De patru ori pe zi, se aud clopotele bătând în turnul Vechii Primării.

Glockengasse 4711 (Apa de Colonie) Povestea celebrei Ape de Colonie începe în data de 8 octombrie 1792, când tânărul Wilhelm Mülhens primește drept cadou de nuntă, de la un călugăr german, reţeta unei tainice „aqua mirabilis”. Apa de Colonie a dus faima orașului în întreaga lume civilizată. O mare contribuţie la crearea acestei faime au avut-o soldaţii francezi, care, pe vremea războaielor napoleoniene, trimiteau acasă flacoane cu „Eau de Cologne”. Tot ei, numerotând toate clădirile orașului, începând de la Dom, au atribuit edificiului din strada Glockengasse, unde se producea apa de colonie, numărul 4711, care cu timpul a devenit marca acestui produs. Astăzi, această clădire adăpostește un magazin de prezentare și un muzeu dedicat parfumului 4711.

Muzeul Ciocolatei Inaugurat la sfârșitul secolului al XX-lea, acest muzeu este unic în lume. Este dedicat istoriei de

3.000 de ani a ciocolatei și prezintă procesul de fabricaţie a acesteia, pornind de la plantaţiile de cacao ale vechilor incași și ajungând la fabricile ultramoderne de astăzi. Situat pe malul stâng al Rinului, nu departe de orașul vechi, muzeul este adăpostit de o clădire futuristă, din sticlă și aluminiu. În Köln, dacă aveţi posibilitate și vreme bună, puteţi face o croazieră pe Rin – o simplă plimbare prin portul fluvial sau o călătorie Köln Düsseldorf. Știam că nemţii sunt corecţi, puctuali, educaţi, (de ce nu?) avansaţi. După fiecare călătorie în lume, indiferent de ţară, mă chinuie întrebarea „De ce în unele părţi e așa, și în altele, altfel?”

Pentru că aveam bilete la concertul lui Andre Rieu, transportul public a fost gratuit. Chiar dacă am ajuns mai devreme, ne-au lăsat să ne cazăm la hotel și ne-au asigurat tot confortul. Iar în timpul concertului, rând pe rând, toată lumea s-a ridicat în picioare. De toate vârstele, dar la fel de joviali și relaxaţi, oamenii din Köln au dansat vals, au cântat „Viva Colonia” și mi-au dat energie pentru câteva săptămâni.

Presupun că există un secret în orașul ăsta.

Mergeţi și voi, poate-l aflaţi până ajung eu din nou în Köln. text » Zina Zen

5 motive pentru a vizita Primul Târg al Fermierilor din Moldova

Un concept original, produse inedite și abordare personalizată – aceastea sunt elementele care definesc primul târg al fermierilor și producătorilor, MoldMart. Creat cu scopul de a aduna toţi producătorii autohtoni sub un singur acoperiș, MoldMart își propune să umple coșul consumatorului cu cele mai naturale și proaspete produse, livrate direct de la producător. Împrumutând din Occident populara idee de farmer’s market, primul târg al fermierilor din Moldova vine să-ţi deschidă porţile cu o selecţie impresionantă de produse despre care habar nu aveai că le poţi găsi, la noi, în această formulă. Și chiar dacă te-ai obișnuit să-ţi faci cumpărăturile în supermarketuri ori la piaţă, MoldMart transformă experienţa cumpărăturilor impersonale într-o veritabilă excursie prin grădinile și lumea micilor producători autohtoni, oferindu-ţi astfel o serie de avantaje: Varietate: dedicat fermierilor și producătorilor, MoldMart îţi pune la dispoziţie absolut tot ce ai avea nevoie pe masă, începând de la produse de panificaţie și cofetărie, lactate, mezeluri, băcănie, pește și până la fructe, legume și mirodenii. Ba mai mult, aici vei găsi și produse inedite, făcute acasă, precum este vinul de mure, mierea din stup sau mozzarella autohtonă. Fiecare producător își are propriul chioșc, având astfel ocazia să-ţi ofere întreaga varietate de produse.

Prospeţime: la MoldMart poţi avea absolută încredere că vei cumpăra cele mai proaspete produse, în orice zi a anului, pentru că toată marfa vine direct de la producător, care datori-

tă faptului că dispune de capacitatea de a o livra în cantităţi suficiente, revine astfel în fiecare zi cu o selecţie de alimente proaspete.

Accesibilitate: eliminând lanţul de intermediari și oferindu-le fermierilor șansa de a livra produsul final direct consumatorului, se elimină și taxele adiţionale pe care le achiţi,de regulă, în magazinele mari. Astfel ai parte de cele mai proaspete produse la preţuri notabil mai mici.

Abordare personalizată: pentru că fiecare fermier sau producator își are propriul spaţiu destinat comercializării produsului, acesta are șansa de a interacţiona direct cu cumpărătorul. Astfel, ai ocazia să eviţi experienţa impersonală prezentă în majoritatea magazinelor mass-market și să afli direct de la producător tot ceea ce vrei să știi despre produsul său, și chiar să guști din selecţia oferită, pentru a face cea mai bună alegere pentru tine.

Comoditate: pe lângă faptul că-ţi propune prospeţime la un preţ avantajos, MoldMart a creat și un spaţiu inedit pentru a-ţi facilita accesul la „grădina” fermierului. Adunându-i pe toţi sub un singur acoperiș, târgul îţi oferă posibilitatea să cumperi tot ce ai nevoie într-o atmosferă primitoare și caldă, iar pentru comoditatea cumparatorilor, târgul este împărţit pe zone, decorate în stil country.

text » Nicoleta Colomeeţ MoldMArt bd. Moscovei 9, tel.: (+373 22) 882 120 facebook.com/MoldMart

8

Un MĂR și O Promisiune ÎNDEPLINITĂ!

Chiar de la începutul anului 2014 asociaţia MĂR a demonstrat că știe să se ţină de cuvânt.

Au promis training – training au facut!

Inga Russu: Moderator de training, psiholog Ce credeţi despre crearea și lansarea Asociaţiei MĂR ca și idee?

Primul gând a fost: „În sfârșit, industria alimentaţiei publice începe să se modernizeze și să progreseze, pentru a face schimbări în atitudinea personalului și a oaspetelui!”. O dată cu schimbarea atitudinii staff-ului, se schimbă reciproc și atitudinea oaspetelui. Ea asociază localurile de alimentaţie publică din Moldova, prin intermediul căreia colectivele diferitor localuri pot face un schimb de experienţe referitor la activitatea sa de zi cu zi. Munca de chelner, barman sau bucătar este una din cele mai dificile și solicitante. Aceștia trebuie să fie și niște psihologi buni, să poată percepe oaspetele de la distanţă.

Ce înseamnă training-ul “Management-ul Conflictelor” pentru industria alimentaţiei publice?

Trăim într-o societate în care conflictele sunt inevitabile și pentru a convieţui în armonie, trebuie să comunicăm folosind și niște abilităţi de gestiune a conflictelor, la fel ca în cadrul unei organizaţii, unde conflictele apar datorită coeziunii colectivului pentru un scop comun: îndeplinirea unei munci calitative.

Sunteţi doar o parte din grupul care a fost la training, spuneţi-ne, de ce aţi mers acolo? Ce înseamnă MĂR-ul pentru voi?

Alina Carauș – chelner, Trattoria Râșcani: Baza activităţii de chelner o reprezintă comunicarea atât cu oaspeţii, cât și cu colegi. De aceea, noi trebuie să știm cum să comunicăm eficient, fără conflicte cu oaspeţii noștri. Acest training m-a ajutat foarte mult să-mi analizez comportamentul meu în anumite situaţii, deoarece îmi doresc să fac parte dintr-o echipă care să funcţioneze după principiul „mecanismului ceasului perfect”. Iar asociaţia MĂR o văd ca o protecţie pentru noi cei din această industrie, unde este nevoie de o mare susţinere Valerii Krasnoiarov - chelner Trattoria Centru: Am ajuns la acest training datorită asociaţiei MĂR, unde am înţeles mai bine anumite probleme, care apar în activitatea mea de lucru și în viaţa mea personală. Comunicarea solidă în echipă

este foarte importantă, căci cu o roată spartă nu mergi niciunde. Mai mult, oaspeţii nu sunt pregătiţi pentru ospitalitate și amabilitate. De aceea, rolul nostru este de a-i deservi frumos pentru ca ei să fie mult mai pozitivi. Iar secretul comunicării noastre cu ei este zâmbetul. O dată cu apariţia MĂR-ului simt că cineva are grijă de cei din acest domeniu, căci uneori nu este îndeajuns doar susţinerea șefului, ci și a unei părţi-terţe, cum este MĂR-ul.

Radu CojocariI - administrator, Mojito: Principiul meu de viaţă este: Cu cât ești mai informat, cu atât ești mai puternic. Training-ul pentru mine este important și are o influenţă directă cu rezultate obţinute în timp. Am învăţat multe despre limbajul gesturilor, cum urmărești un conflict, când are rost să iniţiezi un conflict și când nu. Prezenţa participanţilor din mai multe nivele de ierarhie - chelneri, barmani, administratori, bucătari – este un plus foarte mare, căci începi să analizezi situaţiile din mai multe puncte de vedere. Salut crearea MĂR-ului, căci nivelul acestei industrii trebuie să fie mult mai sus decât este acum. Mai mult, dacă asociaţia nu va putea să ne acorde timpul necesar, vom insista noi să conlucrăm cu ea.

Paula Elisei - hostess, Mojito: Pentru un oaspete care îmi oferă un zîmbet și un „Bună Seara” respectuos, sunt gata să le găsesc și zece mese și oriunde își dorește să stea. Comunicarea reciprocă este secretul. În urma trainingului, am decis că voi comunica direct și imediat cu cealaltă parte a conflictului, pentru a trece împreună peste el. Acest training m-a impresionat enorm prin interactivitatea prezentă și mi-a depășit așteptările prin prezenţa colegilor și din alte localuri. Am observat că și alte staff-uri își cunosc foarte bine meseria, începând de la formula de salut și până la achitarea bonului de plată.

Deseori munca de chelner este privită ca una de refugiu, iar MĂR-ul ne va ajuta să anihilăm aceste stereotipuri. Dacă asociaţia va avea nevoie de sprijinul meu, mă voi implica cu mare drag. text » Inga Ţugui

minutul picant

nificaţia pătlăgelelor pentru creșterea economică a ţării, simbolul pătlăgelelor în cultura naţională și folosirea sucului de pătlăgele în calitate de antidepresiv.

Dar, să le luăm pe rând.

Pătlăgica

– salvarea Moldovei Stau eu, într-o bună zi, cu un prieten, la un suc de pătlăgele.

Stăm calm, la una din terasele glamuroase ale orașului. Discutăm despre importanţa pătlăgelelor în viaţa socială, economică, politică și culturală.

Mulţi filozofi se întreabă: Ce-a fost mai întâi, oul sau găina? Eu cu prietenul meu imaginar ne întrebăm altceva: Ce-a fost mai întâi, pătlăgica sau sucul de pătlăgele? Pătlăgica, până la urmă, e o chestie abstractă. Sucul de pătlăgele, în schimb, e panaceea panaceelor.

Pătlăgica, după cum demonstrează alfa și omega progresului moldovenesc spre luminoasa cale Europee, reprezintă principlalul element din mozaicul universal. În următoarele rânduri am de gând să scriu despre importanţa pătlăgelelor pentru parcursul european al Moldovei, sem-

Pătlăgica, pardon, culturală În loc să inaugureze pietre comemorative și cușme ale lui Guguţă care seamănă cu o movilă de căcăreze de oi, Ministerul Culturii și Primăria Municipiului Chișinău ar trebui să se axeze pe simbolul pătlăgelei. În primul rând, pentru că pătlăgica are neutralitate politică, și nu dă apă (adică suc) la moară niciunui partid. Palatele, blocurile locative de lux și centrele de agrement care se construiesc în locul urâţeniilor de clădiri istorice, ar trebui să aibă și ele formă de pătlăgică.

Ar fi frumos, plăcut și foarte original.

Pătlăgica socială Pătlăgica ar putea rezolva multe probleme sociale în Moldova. Orice sărac ar putea să cultive pătlăgele și să devină oligarh cu 24 de mașini de lux. Borţile din drumurile naţionale ar putea fi acoperite și ele cu pătlăgele. Astfel, orice șofer înfometat ar putea să se oprească la o bortă alimentară și să mănânce pe săturate.

Pătlăgica economică Ar fi timpul să uităm de restul industriilor și să ne ocupăm strict de cultivarea pătlăgelelor. Un biznesman din Cahul ne-a dovedit că se poate de dus o viaţă de bulibașă doar cu ajutorul pătlăgelelor. FISC-ul îi dă crezare, așa că îi dăm crezare și noi.

Pătlăgica politică Așa cum anul 2014 este unul electoral, propun partidelor noastre să-și amplaseze câte o pătlăgică pe siglă. La urma urmei, pătlăgica poate fi și verde, și galbenă, și roșie. Ba chiar și vânătă! text » Gonzo

Lyndon Allin – cel mai moldovean

dintre americani A aterizat la Chișinău pentru prima dată la sfârșitul anilor ’90, s-a speriat, a rămas impresionat și s-a îndrăgostit, iar de atunci poartă o frumoasă poveste de dragoste cu ţara noastră, pe care nu se grăbește s-o întrerupă. Lyndon Allin este unul dintre acei străini care ţin cu ardoare să absoarbă cât mai mult din cultura și culoarea ţării în care vin să-și desfășoare activitatea, până ajung practic să se contopească cu acestea. Trăiește full-time în capitală de mai bine de 2 ani în calitate de consilier politic al misiunii OSCE în Republica Moldova, dar ăsta nu este decât vârful icebergului.

Provocare. Potenţial. Creștere – acestea sunt primele trei cuvinte care-mi vin în minte atunci când mă gândesc la Moldova.

Am ajuns în Moldova din întâmplare, aș spune. 1999, acesta a fost anul în care, fără să-mi dau seama, mi-am început frumoasa aventura moldovenească. Câștigasem un grant și veneam la Chișinău pentru a studia limba de stat. Aveam pe atunci 23 de ani și eram în căutarea noilor experienţe, iar această parte a lumii mă fascina.

Aterizând pentru prima dată pe aeroportul din Chișinău, am rămas uluit de starea aeroportului. Pe atunci se afla în renovare, iar fosta clădire era parţial demolată.

Acea primă impresie a fost de-a dreptul izbitoare, deși în aceeași vară am descoperit cu uimire cât de slab era iluminat orașul și cât de puţin era încă dezvoltată întreaga infrastructură. Majoritatea minusurilor observate pe atunci au dispărut de-a lungul anilor, dar un alt lucru pe care l-am observat încă de la prima mea vizită aici, mai rămâne o problemă – străzile care se transformă în adevărate râuri în urma ploilor abundente. În prima decadă a noului mileniu am vizitat această ţărișoară deseori, venind aici

minut în obiectiv

pentru a-mi vedea prietenii și membrii familiei, pentru că am fost căsătorit cu o moldoveancă. Chiar dacă în 2008 și 2009 am lucrat câte-o lună aici, abia din 2011 m-am stabilit serios în Moldova.

Când am primit oferta de a munci fulltime aici, eram puţin speriat pentru că nu știam ce mă așteaptă. Mi s-a propus să mă ocup de un subiect care mă fascina și pe care-l cercetam în timpul meu liber, conflictul transnistrean. A fost o alegere dificilă pentru mine, pentru că presupunea renunţarea la cariera de avocat pe care o practicam la Washington, dar și la un salariu destul de bun, însă știam că dacă nu o voi face, voi regreta alegerea.

Până în ziua de azi, unele rude mă întreabă cum îmi mai merge „în Rusia”. Îmi este dificil câteodată se le explic prietenilor și cunoscuţilor din SUA cu ce mă ocup aici (uneori e o încercare s-o fac și pentru cei de aici). Moldovenii au o tendinţă norma-

lă, umană aș spune chiar, de a crede că ţara lor este centrul universului și se antrenează în analize politice și conspiraţionale din cauza acestui fapt, însă puţini sunt cei din State care se interesează întradevăr de tot ceea ce se întâmplă aici.

Nu pot să zic că am avut parte de faimosul șoc cultural atunci când m-am stabilit în Moldova, pentru că este un lucru cu care am fost nevoit să cresc. Anii de grădiniţă mi i-am petrecut în Lagos, Nigeria, după care trei ani am stat la Sankt-Petersburg, care pe atunci purta denumirea de Leningrad. Odată ce-ai trăit la vârsta de 8 ani șocul cultural de a te muta din SUA în Uniunea Sovietică, în toiul Războiului Rece, iar părinţii au decis că acolo vei merge la școală rusească, pentru ca apoi să ai parte de un alt șoc atunci când revii în State și ești băiatul care „a trăit în Rusia”, următoarele schimbări de peisaj te afectează mult mai puţin. În plus, datorită faptului că am avut parte de o copilărie

mai puţin buni, dar dacă reușești să te înconjori cu persoane pozitive, atunci poţi să fii fericit și să-ţi construiești un trai. Neplăcută la Chișinău, ca și în alte orașe de altfel, este întreaga experienţă de căutare a unui apartament. Te ciocnești cu un nivel destul de ridicat de lipsă de onestitate, deși la Londra am avut parte de aceleași probleme, așa că nu este într-atât de grav.

Sunt deseori întrebat: „Cum se simte un american printre moldoveni?”... Chiar nu sunt cea mai indicată persoană să răspund la această întrebare pentru că mă simt deja acasă aici, și foarte multe din fenomenele locale, care ar părea stranii pentru un american tipic, pentru mine sunt lucruri absolut normale.

parţial sovietică, aș spune, îmi este mai ușor să înţeleg Moldova.

Ce mă ţine aici? Cred că mă întorceam și mă întorc de fiecare dată aici pentru că văd potenţialul acestei ţări și-mi place sămi petrec timpul socializând cu oamenii pe care-i cunosc aici, oameni cărora le pasă de viitorul ţării. Nu se întâmplă în fiecare zi, însă văd ori aud destul de des despre persoane care fac lucruri vizionare, altruiste chiar în folosul Moldovei, iar acest lucru mă inspiră mult. Important e ca aici să fie suficienţi oameni de acest tip care să se inspire reciproc pentru viitorul ţării.

La un moment dat am realizat că marea majoritate a vieţii adulte am fost un adevărat muncitor migrant. În esenţă, am mers la „zarabotkă” în Moscova, după care la Londra, însă acele experienţe au fost extrem de valoroase, nu doar din considerente financiare. Fiecare din locurile unde am lucrat sau am trăit (Washington, Moscova, Londra, Hong-Kong) își are propriile plusuri și minusuri. Oriunde poţi întâlni atât oameni buni, cât și unii

Timp de mai bine de zece ani am fost căsătorit cu o moldoveancă cu care am un copil minunat – Alexander Ștefan. Am petrecut multe clipe frumoase alături de ea și ea este cea care m-a învăţat să vă vorbesc limba, iar pentru asta îi sunt recunoscător. În mare parte datorită acestui lucru am ajuns să observ uimirea de pe chipul celor de aici când le zic că sunt de fapt american și nu moldovean. De fapt, cel mai frumos compliment pe care l-am primit în Moldova este legat de-o întâmplare mai haioasă de la Florești. Stăteam la terasa unui bar cu scaune din plastic, amenajat lângă o alimentară, și vorbeam cu niște localnici pentru ca la un moment dat unul dintre să mă întrebe: „Da’ tu de unde ești? De departe? Din România?”. În plus, datorită faptului că am avut ocazia să-mi petrec o parte din copilărie la Leningrad, am ajuns să cunosc și limba rusă.

Mai mult, aș putea spune că e a doua mea limbă, lucru care s-a dovedit a fi foarte util și aplicabil în interacţiunea mea cu oamenii de aici.

Chiar dacă sunt greu de explicat celor de dinafară felul în care funcţionează, relaţiile familiale de aici reprezintă de fapt unul din cele mai funcţionale sisteme din această ţară, pentru unii reprezentând de fapt cel mai stabil și de încredere tip de relaţie.

17

„Tractoristul Fedea” – Am avut parte de o mulţime de experienţe amuzante și frumoase trăite aici. Îmi amintesc și acum vara anului 2012. Ne întorceam cu prietenii de la Cahul, de la festivalul ”Faces of Friends” și nu-mi mai amintesc de ce, dar la un moment am decis să traversăm un lac despre care știam că ar fi trebuit să fie secat. Ei bine, nu era în întregime secat și ne-am împotmolit. Eram în mijlocul câmpului, departe de drumul naţional și oricât de mult ne-am străduit să găsim pe cineva care să ne ajute, nu am avut noroc. Eram complet descurajaţi, când de nicăieri apare un microbus, șoferul căruia s-a oferit să ne scoată cu tractorul. Am mers la el acasă, ne-am întors în tractor și am scos mașina împotmolită. Așa am ajuns să-l cunosc pe „tractoristul Fedea”, care a și glumit pe seama noastră spunându-ne că am avut mare noroc să dăm peste cineva care are tractor și care e treaz la ora 14 într-o zi de duminică.

De regulă, dacă cineva spune că se plictisește, acest lucru se întâmplă pentru că acea persoană este una plictisitoare. Foarte multă lume spune că nu prea are ce face în Chișinău, dar eu chiar nu sunt de acord. Dacă am suficientă energie, găsesc câte o ocupaţie pentru fiecare seară. În timpul liber, atunci când nu vorbesc cu fiul meu de 6 ani pe Skype, călătoresc prin ţară și mă văd cu prietenii. Îmi face plăcere să organizez petreceri, unele pentru a colecta fonduri în folosul proiectelor implementate de voluntari, iar mai recent am început s-o fac și pentru Teatrul Spălătorie. Acesta este unul din localurile mele preferate și-mi place să organizez seri de karaoke acolo. Aștept cu nerăbdare premiera din februarie a unei piese despre muncitorii migranţi, realizarea căreia a devenit posibilă parţial și datorită contribuţiilor prietenilor mei de aici.

19

Pe lângă Teatrul Spălătorie, am alte câteva locuri preferate în oraș. Lista începe cu lacul de la Valea Morilor, un loc cu adevărat frumos. Îmi amintesc cum arăta cândva, iar de când a fost renovat a devenit destinaţia mea preferată pentru plimbările serale. În special, îmi plac dimineţile, când stoluri enorme de ciori își iau zborul din parc înspre oraș. Este un flux enorm de păsări care se întinde de-a lungul întregului lac, după care zboară în cercuri deasupra lacului – nature’s most amazing screensaver.

Ceva mai obscur și mai puţin cunoscut este un alt loc preferat de-al meu care se află în spatele Muzeului de Etnografie. „Bernardazzi’s Besedka”, un foișor destul de mare situat în centrul unui parc verde, înconjurat pe perimetru de tot soiul de păsări exotice. Unul din cele mai plăcute momente din timpul șederii mele la Chișinău a avut loc anul trecut acolo, când prietenii mi-au organizat o petrecere-surpriză cu ocazia zilei mele de naștere. Îmi plac foarte mult terasele în anotimpurile calde. Nu pot să specific vreuna anume, însăși conceptul îmi este drag. Cel mai bun lucru este că poţi sta nestânjenit până la o bucată de noapte, discutând cu prietenii lucruri mai mult sau mai puţin serioase.

Dincolo de muncă am mai multe proiecte de suflet pe care aș vrea să le realizez. Unul din ele este nemijlocit legat de Moldova. Încerc acum să colectez povestiri ale vârstnicilor de aici, pentru a crea o arhivă și poate chiar pentru a clarifica relatările istorice contradictorii care stau de fapt la baza multor conflicte sociale și politice de aici. Sper să găsesc oameni care au trecut prin experienţa celui de-al Doilea Război Mondial, perioadă tragică pentru Moldova, ca și pentru întreaga lume de fapt. Problema este că nu s-a depus suficient efort pentru a aborda povara trecutului – diverse povești și istorii sunt lansate de oameni din cercuri diferite, care rareori

se intersectează ori încearcă să găsească vreun compromis, iar în centrul problemei este și marea tragedie a Holocaustului, și felul în care acesta a afectat Moldova, lucru despre care se vorbește mult mai puţin decat ar trebui, în opinia mea.

Dacă nu aș putea spune cu sinceritate că sunt fericit, mi-ar fi dificil să rămân în continuare aici. Din fericire, am norocul să fiu unde sunt și să fi trecut prin experienţele care m-au adus aici. Sună banal, însă am ajuns la concluzia că clișeul „Trăiește în prezent!” îţi poate aduce multă bucurie.

Viaţa m-a învăţat să nu-mi fac planuri pe termen lung. Cariera mi-a fost destul de afectată de criza financiară din 2008.

Pe atunci lucram într-un birou mare de avocaţi și credeam că voi avea parte de oportunităţile predecesorilor mei, lucrurile însă nu s-au întâmplat nici pe departe așa cum mi-am imaginat și chiar nu-mi pare rău. Atunci era perioada când îmi făceam planuri de viitor, acum n-o mai fac în aceeași măsură.

Cele mai importante lucruri din viaţă sunt de fapt persoanele care te înconjoară și munca pe care o faci zi de zi. Casa este locul unde ai oameni la care ţii și care ţin la tine și unde faci lucruri semnificative.

Dacă ai parte măcar de unul din aceste elemente, poţi supravieţui, iar dacă le ai pe ambele, poţi trăi cu adevărat oriunde te-ai afla. Când stăteam la Moscova lumea mă tot întreba dacă rămân acolo definitiv și le spuneam tuturor că „te poţi afla undeva definitiv doar dacă stai la 2 metri sub pământ”. Momentan, mă simt foarte bine în Moldova, am parte de acele două elemente descrise mai sus și nu mă grăbesc să plec.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratan locaţie » Spălătorie facebook.com/spalatorie.bar tel.: (+373 22) 221 589

Vrei ca alesul inimii tale să te ceară în căsătorie, dar nu știi cum să-i dai de înţeles? DON TACO știe! Special pentru tine am creat SCENARII INEDITE ce te vor face să te simţi pe scena unui spectacol shakespearian.

Vino la cel mai renumit balcon al dragostei - BALCONUL JULIETEI, de la DON TACO pentru un „DA” sigur!

Accesează www.dontaco.md Completează „UNICUL FORMULAR AL DRAGOSTEI”. Și…Don Taco va avea grijă ca iubitul tău să afle ce vrei cu adevărat!

Află mai multe aici: +373 601 601 11

22

minutul din boxe

23

Carla’s Dreams: „Îmi șterg încălţămintea de glod destul de des…”

Perioada în care în Moldova artiștii apăreau peste noapte și din prima clipă cu stea în frunte a apus ceva vreme în urmă. În ultimii ani, în Moldova, unde parcă totul e posibil și permis, un artist ca să-și facă un nume, trebuie să dea, totuși, un pic din coate. Dar nu și ei. În seara lui 20 ianuarie 2012, aproape de miezul nopţii, au încărcat pe youtube prima lor piesă. O piesă departe de morala creștinului și he, he, heee ce departe de pudoarea moraliștilor. Cum spunea Carla’s Dreams peste un an, la un concert când publicul cânta cu el la unison: „Nu credeam că voi trimite-n pi... mă-sii atâţia oameni grămadă și ei să zâmbească. Nu credeam că mă vor trimite în cor atâţia oameni tot acolo și eu la fel să zâmbesc.” Când au văzut înregistrat primul abonat pe canalul lor, au simţit ce e bucuria cea fără margini.

Aţi făcut 2 ani. Când lansaţi proiectul pe net, credeaţi că veţi ajunge să-l sărbătoriţi? Și mai mult decât atât, că veţi ajunge atât de „mainstream”, voi, cei atât de „under”?

Nu. Și mai mult decât atât – nu.

Ce e mai plăcut – să primiţi felicitări că vaţi născut ca proiect, sau când lansaţi piese care plac? În ce constau diferenţele ?

Lansarea și respectiv „placerea” unei piese este evoluţie, aniversările vin de la sine. Diferenţele sunt evidente.

Aţi sărbatorit? La al câtulea pahar v-a prins de gât nostalgia pentru începuturile voastre?

Am sărbătorit simbolic pentru că, precum am spus, asemenea aniversări minore vin să-ţi mai amintească o dată de trecerea timpului și nicidecum de cât de bravo ești că încă exiști.

Nostalgie pentru începutul proiectului nu am simţit, decât, poate doar un pic...

Succesul care v-a urmărit în acest an pas cu pas, presupun, a fost pe alocuri neașteptat ca amploare. Dacă-l împărţim cumva în procente, cât credeţi că revine strategiei, și cât ţine de talentul vostru ?

Daca am face o asemenea împărţire am accepta tacit că suntem foarte talentaţi și „măi-

măi-măi” cât de strategici. A contat, de fapt, muzica și acei oameni care au promovat-o prin playlisturile lor acasă, în mașină sau la serviciu. Anonimatul, sigur că are și el un rol, dar, pe lângă un plus dubios la creșterea interesului publicului, limitează grav posibilităţile noastre de exprimare.

Mi se părea că dimpotrivă, vă oferă un plus enorm de libertate a exprimării… În acest sens - da. Dar, ca modalităţi de comunicare directă și expunere - e foarte restrictiv.

Recent, cineva din colegii tăi mi-a spus că Moldova avea demult nevoie de un astfel de proiect. Aţi avut momente când orgoliul părea să explodeze de la atâtea aprecieri?

E o supraapreciere. Evident că este foarte plăcut. Precum am mai spus, suntem la fel de orgolioși ca toată lumea, doar că reușim să mascăm orgoliul poate un pic mai bine. În ceea ce ţine de ameţeli și explozii: am verificat – totul e ok.

Se pare că alături de Dan Balan sunteti unul din extrem de puţinii artiști/proiecte din ţara asta cu fani reali. Iar când aţi relansat Lumea ta cu Loredana, marea majoritate au făcut un fel de front comun împotriva

noii variante. V-a păsat de atitudinea lor?

V-a „durut” cumva că nu v-au înţeles și acceptat strategia?

Nimic în afară de respect pentru orice atitudine venită cu intenţii bune nu avem... poate o mulţumire în anumite cazuri . În rest, strategiei de aia i se și spune „strateJie”, ca să nu fie înţeleasă nicicum, sau interpretată oricum... și punctum.

CSD e un proiect alogen și eterogen. Pe alocuri se simt anumite influenţe: cât timp îi ia unui artist să devină el însuși?

Nu știm. Nu ne considerăm artiști în devenire și, cu atât mai mult, realizaţi.

Cultura generală face diferenţa între doua persoane care au același grad de calificare. CSD încă mai strigă în gura mare că e amator, cerând în felul ăsta cumva, să fie scutit de responsabilităţi. Drept cine vă definiţi? Ce înseamnă, până la urmă să fii artist? Si care sunt acele motive ce vă determină să vă consideraţi amatori? În ceea ce ţine de CSD – chiar suntem amatori. Nu s-a schimbat nimic în afară de un mic adaos de experienţă.

Se creează o confuzie, sau chiar o distorsiune cognitivă la compararea noţiunilor de

„artist profesionist” și „artist amator”, pentru că în artă noţiunea de „artist” e, totuși, esenţială. Astfel, s-a creat situaţia în care majoritatea absolută a consumatorilor de artă de orice complexitate, nu ar face diferenţă între arta profesionistă și arta de amator, dacă unica diferenţă ar sta în creatorul acestora. Arta, fiind forma cea mai profundă și complexă de expresie a creativităţii umane, este prin sine demonstrarea capacităţilor de artist a persoanei. Respectiv, arta rezultată din creaţia cuiva este un factor determinant al profesionalismului acestuia. Altfel spus, în viziunea noastră, orice creator a carui artă este profesionistă, poate fi considerat profesionist.

Alt aspect important ar fi școala, care este esenţială pentru a pătrunde mai eficient tainele și nuanţele fine ale oricărui segment de artă. Școala ajută, catalizează procese de cunoaștere, motivează și lărgește orizonturi, dar ! cu toate acestea, nu garantează niciodată calitatea de profesionist a persoanei și, respectiv, calitatea maximă a artei create de aceasta. Și aici apare întrebarea logică, dacă este posibil procesul de creare a artei „profesioniste” de către cineva fără școală? Răspunsul este evident și demonstrat practic: da, este posibil. Paradoxal, dar adevărat.

De ce suntem amatori? Pentru ca nu avem scoală și pentru că nu am ajuns la acel nivel al creaţiei la care calitatea acesteia ne-ar ridica la un nivel profesionist.

Ce înseamnă să fii creator? Te consideri astfel atâta timp cât muzica ta stârneșe emoţii, reacţii ?

Când creăm, când stârnim... Uneori mai dăm cu var.

Când ţi se pare ca ești geniu, cum revii cu picioarele pe pământ?

Dacă aș răspunde, s-ar presupune că sunt geniu? Hai să zicem așa : eu îmi șterg încăţămintea de glod destul de des.

Ce contează mai mult pentru tine: să șochezi, să surprinzi, sau să provoci sentimentul de sublim, de frumos ?

Toate au farmecul lor și sunt în felul lor plăcute. Niciuna, însa, nu poate fi planificată, dacă se dorește obţinerea ei pe deplin.

Am senzaţia uneori că mai expresivă decât cuvintele și melodia în sine e intonaţia ta vocală. Treci cu multă ușurinţă de la un registru timbral la altul, iar în piesele cu mesaj erotic ești atât de convingător, încât uneori lași împresia că faci sex în timp ce cânţi.

25

Poate chiar te ajută cineva să fii atât de expresiv, din moment ce erotismul în piesele tale respiră din tot sufletul...

Merci pentru compliment. Și nu... deocamdată nu... cel puţin nu în direct.

Erotism, anonimat... care a fost cel mai tare mesaj cu conţinut erotic venit din partea fanelor tale?

Ar fi incorect, dar și o lipsă totală de bărbăţie și integritate dacă aș expune mesajele.

Au existat tentaţii de a răspunde Femeilor convingătoare?

Ja, ja! Natürlich!

Societatea azi și-a cam pierdut busola.

Industria muzicală e dictată și incadrată în rigori stricte – azi pentru tine contează produsul sau mesajul?

Nu doar azi, ci mereu au contat ambele. Sunt stiluri muzicale unde acest mesaj lipsește în forma clasică, dar și acolo el este transmis prin „vibe”, expresie muzicală.

Hai să revenim la primele tale piese, care au făcut furori și te-au făcut cunoscut, de fapt. Ele au stârnit probabil și cele mai multe discuţii. Cineva pe net spunea chiar că acest proiect trebuie să moară, pentru că „o pocitură neidentificată promovează o limbă bâcească”. Alţii te-au declarat „gopnic”, și

din acest termen nu te scot. Care este atitudinea ta faţă de această tratare ?

Văzut. Citit. Analizat. Nimic nou sub soare.

Așa că P.O.H.U.I. Cât de logic e să vii cu un astfel de repertoriu într-un spaţiu unde mediocritatea e cumva ridicată la rang de virtute?

La fel de logic precum e să vii cu produse elitiste în cea mai saracă ţară din Europa. În plus, noi suntem departe de a fi „standardul neclintit al logicii”.

Câtă forţă are CSD ca artist de a schimba anumite percepte și care sunt modalităţile reale pentru a ajunge la un rezultat?

Interesantă întrebare, dar nu ne-am văzut niciodată ca manipulatori sau dictatori de modă. Încă un aspect interesant ar fi că a crescut cumva nivelul de responsabilitate și s-a modificat un pic atitudinea vizavi de muzică în general. Pe scurt: e mai complicat decât pare...

Există voci care susţin că modovenii sunt pe post de clovni în Romania. Nu fac decât să distreze românul prin moldovenisme. Te simţi vizat, sau te doare-n cot?

Probabil „vocile” sunt cele mai vizate să răspundă la această întrebare. Noi nu credem așa. Moldovenii sunt în general priviţi cu respect și cu o atitudine de bunăvoinţă. Cel puţin

asta am simţit noi. Cazurile care demonstrează o altă atitudine sunt rare și, de obicei, sunt fie motivate de frustrări, fie direct de subiecţii unor asemenea interacţiuni. Altfel spus: procentul de moldoveni priviţi ca și clovni în România este egal cu procentul de români priviţi ca și clovni în aceeași Românie (respectând proporţiile, desigur). Exagerările în utilizarea moldovenismelor sunt de prost gust numai dacă sunt false ca intenţie. În celelalte cazuri reprezintă o manifestare artistică. Iar faptul ca uneori pot fi catalogate ca fiind de prost gust de anumite persoane nu ar trebui sa oprească pe nimeni dintre cei care sunt sinceri în ceea ce fac. Aceste „catalogări” sunt judecăţi de valoare a unor persoane care de cele mai multe ori nu patrund în esenţă.

Fanii tăi fideli cer cu insistenţă astfel de piese. Care-i planul? Le oferi?

Niciodată nu vom face ce se cere și/sau nu ne vom opri să facem ceea ce „nu merge”. Vom face ceea ce simţim și ce ne aduce plăcere.

Atât. Și dacă e să vorbim de planuri la general?

După 2 featuri de succes în Romania, aveţi de gând să vă forţaţi norocul și capacităţile cu o piesă solo ori mi se pare că vă puteţi declara învingător tocmai în momentul când reușiţi singuri?

Crezi ca e o forţare de noroc? Atunci cu atât mai mult o vom face.

Aţi demonstrat că succesul unui artist e în mâinile sale. În Moldova orice e posibil. Ieșind în Romania, ţară cu o industrie mai mare și cu anumite legităţi care nu pot fi ignorate, câtă forţă mai are un artist să-și dicteze parcursul? De artist ca esenţă se mai ţine cont?

Nu am sesizat o formulă. Cazuri diverse. Cineva produce, altcineva e produs. Cineva dictează trendul, altcineva se supune valului. Cineva impune respectul faţă de sine, altcineva alege să fie mai des mângâiat pe cap. Întrebi dacă e posibil sau nu să reușești fără a pierde din individualitate sau integritate, atunci răspunsul este „da”. Au fost și sunt mulţi care au demonstrat-o. În ceea ce ţine de CSD – habar nu avem. Vrem să credem că avem destulă forţă pentru a ne păstra integritatea, dar nu băgăm mâna în foc că o să reușim.

Până în ce punct un artist din Moldova își poate arăta caracterul, unde te poţi frânge?

Nu știm. Dar, probabil, până în punctul în care o face fără vreo bază. Iar de frânt, te poţi frânge oricând.

Ce a rămas intact din Carla’s Dreams de acum 2 ani și ce a schimbat în el experienţa, succesul și evoluţia ?

Răspunsul la această întrebare ar fi o falsificare pentru că am vorbi despre noi de acum 2 ani cu experienţa și atitudinea de acum, ceea ce ne-ar reduce raspunsul la un șir scurt de speculaţii și nimic mai mult. Astfel, tindem să credem că am devenit (nu doar fizic) mai maturi un pic. Iar maturitatea aduce schimbari de tot felul, care, la rândul lor, ne influenţează încontinuu și se materializează în schimbări.

Nu știm care din aceste schimbari sunt bune și care sunt rele, pentru că o schimbare spre bine ar putea avea segmente aparent negative și invers, dar suntem siguri că lumea noastră interioară ar deveni mai goală dacă ar fi prea mult și prea în detalii luminată din afară.

Mulţumim micilor noștri prieteni patrupezi: , Marele HipnoMops Zioma, Frankie și Unea

text » Victoria Cușnir foto » Constantin Dimitrenco locaţie » Tipografia 5 str. V. Pârcălab, 45 tel.: (+373) 794 64 647 facebook.com/tipografia.V

Nicoleta Esinencu scoate pete de pe creier Nicoleta Esinencu, dramaturg-scenarist.

Probabil, printre cei mai vestiţi de la noi, pentru că este talentată, pentru că spune lucrurilor pe nume, pe numele lor chiar. Montează piese care displac, ba mai mult, unul din teatrele noastre naţionale a primit o mustrare aspră (imaginează-ţi doar cât de dur sună) de la ministerul Culturii pentru o piesă de-a Nicoletei. Este incomodă. Nu se lasă redactată.

Nouă ne place de ea, ne place să mergem la „Teatrul-Spălătorie”, vezi și tu mai jos de ce.

Tu nu ești pe facebook?

Nu. Nu sunt adeptul pierderii de timp, și a mâncatului la căcat, și chestia asta cu împărţirea datelor cu caracter personal mă depășește.

Facebook a dat o mare posibilitate oamenilor să își manifeste prostia.

Lumea zice că ești rebelă și teribilistă, tu despre tine ce zici? Ai o părere despre tine?

Depinde de situaţie, am păreri proaste despre mine, uneori am păreri bune despre mine. Dacă astăzi mă uit la mine, nu mă mai consider o rebelă, poate vreo cinci ani în urmă, da. Acum mă consider și mai matură.

Studenţia și spiritul de protest vin în pachet.

Exact, dacă ești matur, dar la fel de rebel ca în tinereţea ta naivă, este o chestie mai ciudată, care nu neapărat înseamnă că trebuie să te resemnezi.

Da’ ce însemnă pentru tine să fii rebelă?

Idee nu am, e și asta o chestie relativă. Noi toţi

minutul de teatru spune, dar asta nu mă interesează. Contează ce fac, contează cititorul, publicul, nu astea.

Tatăl tău scriitor – este cumva o influenţă în alegerea ta de a fi scenarist?

Nu cumva, ci direct (râde). Deci răspund la întrebarea cum am ajuns să fiu scenarist: eram la târgul de carte din Paris, și toţi scriitorii răspundeau la fel, că de mici visau să facă asta, că alergau în satele vecine să vadă nu știu ce piesă, eu am descoperit că la mine nu era deloc așa. Eram un copil mai ciudat, nu știam ce vreau să fac. Aici apare tata, care îmi zice: „Uite, este un curs nou anul ăsta începe – Dramaturgie scenaristică, am o prietenă care o să ia un grup de dramaturgi anul ăsta” (asta revenind la corupţie și trafic de influenţă). „Bine, tată, o să merg acolo”.

De mică ce te visai?

Nu știu, în fiecare an mă visam altceva. Nu-mi amintesc o chestie exactă.

Ai regretat cumva că a fost o „decizie” a tatălui tău, această facultate?

Nu sunt omul care să regrete chestii. Îmi pare mai important să conștientizez dacă am greșit undeva. Regretul în sine îmi pare o chestie care nu duce la nimic. Adevărul e că după ce am terminat facultatea am realizat că acea facultate este un dezastru. Că nu poţi să faci arte distrugând personalităţi, și crescând soldăţei.

Noi avem o școală bună de teatru?

Rezultatul este în teatru, și dacă vrei răspuns la întrebarea ta, fă o tură prin teatre, eu una am renunţat să mai fac ture din astea. Îmi pare rău să spun, dar e o pierdere de timp, și rar de tot apar spectacole bune la care vrei să mergi. E o armată mare de oameni care nu au voie să gîndeacsă altfel, în orice domeniu asta sună aiurea, dar pentru artiști e chiar tragic. ne batem cu pumnii în piept că suntem cineva și nu altcineva, că noi nu luăm mită, de exemplu. Astea toate exact pînă în momentul în care ești pus în faţa situaţiei, exact până în momentul acela, când părintele tău stă pe masa de operaţie, iar medicul îţi zice că statul nu i-a mai cumpărat bisturiu de prin 1992. Trăim într-o societate în care din naștere nu mai poţi fi onest, și nouă ne place să protestăm, și să fim rebeli, dar asta nu neapărat înseamnă că e adevărat, ba chiar nu neapărat înseamnă ceva.

De ce crezi tu că lumea te-a etichetat așa?

Probabil de la „Fuck you Europa”. Are tata o carte, „Copilul teribil”, și s-a pornit și chestia asta cu copilul copilului teribil. E un fel de a

30

Bun, universitatea/facultatea e o instituţie cu ierarhii și șefi, teatrul la fel, e o instituţie cu șefi și contabili, dar actorul? El de ce nu poate fi dezinstituţionalizat, de ce nu e liber?

Eu cred că noi avem actori buni, nu atât de mulţi cum credem noi că avem. Mulţi dintre ei, în timp, abandonează teatrul pentru că salariile sunt mici, pentru că nu le place ceea ce fac, pentru că nu își găsesc un parcurs în viaţă sau se alcoolizează. Marea problemă e că la facultate nu ne învaţă să gândim, să jucam – da, să interpretăm – da, dar nu să gândim. Ori în teatrul contemporan a gândi este primordial. Și actorii se confruntă radical cu acest lucru întrun spectacol în care nu pot să se ascundă după lumini și costume. Școala îi face să fie comozi, asta ar fi cea mai mare problemă. Actorii buni sunt cei care au ceva a spune, și care rezistă în timp. E una să fii interpret, și e cu totul alta să ai un mesaj, să îl spui de pe scenă și să ţii cont de ceea ce ai spus. E o chestie de coerenţă între tine, ca personalitate, și actorul din tine.

Tot ce zici tu acum presupune prea multă conștientizare și implicare emoţională. Cât poate să reziste un actor la efortul fizic și emoţional pe care îl depune?

Ai dreptate, actorul depune un efort fizic și emoţional dacă rolul care i s-a încredinţat îl provoacă și e primordial pentru el să vorbească. E una să ieși pe scenă când te doare, și alta e să îţi pui un costum de urs: ai făcut „mor, mor, mor” și ai plecat acasă. Dacă l-ai mai făcut și pe spectator să își pună o întrebare, să trântească o ușă, deja e bine.

Piesele tale sunt scoase din realităţile tale, care este finalitatea la care te aștepţi?

Eu mai degrabă vreau o continuitate decât o finalitate. Scopul este simplu – tot acela: eu îmi pun o întrebare, și fac un mesaj cu asta, dar teatrul nu dă răspunsuri, pentru că publicul vine și el cu intenţiile sale, poate vrea să participe la întrebarea ta. Indiferent de montarea la moment, spectacolul poate avea un impact în timp, acum sau peste zece ani. E la fel ca și atunci când mama îţi zice ceva când ești mic, și tu înţelegi acel lucru abia peste cincisprezece ani. Iată de ce contează mai mult continuitatea unei piese sau a unui text.

Piesele tale au ecouri din astea asupra ta ca și autor?

Mie nu îmi place să revin, să schimb ceva întrun text, atunci așa am scris pentru că așa era atunci, azi am altceva – schimbă esenţa.

Cînd ţi-am pus întrebarea asta mă gândeam la „Fuck you, eu.ro.Pa”, care cum ai

spus și tu a fost cea care a pornit valul. Piesa asta încă îţi mai trimite impulsuri?

Uneori mai trimite, dar m-am învăţat să reacţionez mai puţin și mai matur. Da, e important dar aș zice că am lucrări mult mai importante decât această piesă.

Când nu ai un teatru ţi-l faci?

Nu, e mai complicat…sau mai simplu. „Spălătoria” a apărut dintr-o necesitate. Noi, un grup de actori, am lucrat mult la câteva piese, le-am prezentat peste hotare. Și după toate astea ne-am pomenit înapoi acasă, cu câteva piese gata , și câteva în proiect : și ce facem? Atunci am realizat despre ce vorbeau prietenii mei din străinătate, care ziceau că artiștii din est sunt vestiţi și căutaţi peste hotare, numai nu acasă. Iar peste o vreme, vestul aduce artiștii înapoi la ei în est. M-am gândit că nu vreau să aștept vestul, poate e bine , poate nu, și de fapt ce să aștept tot nu e clar, așa că ne-am pus pe treabă aici. Piesele mele sunt legate de contextul de aici, și aici voiam să le pun.

De când e „Spălătorie”?

Așa ambulant e de prin 2005, cred, de când am jucat la Iași la bienală, asta cu casă și nume oficial e cam de vreo trei ani și. Am mai umblat noi ca sita la cumetre, dar nu era continuitate.

Continuitatea asta despre care tot vorbim pare să fie un mare deficit la noi.

Da, așa se pare. Cel puţin, vorbind din perspectiva pe care o cunosc. De exemplu, „Spălătoria” este un spaţiu așa cum l-am conceput noi, un spaţiu pentru artiști care caută să se afirme, care vor să presteze teatru, film, visual, de toate și orice, și nu vreau să spun că nu sunt oameni cu idei, sunt – dar puţini, mai ales pentru orașul acesta. Vin oameni cu idei, ori rămân la idei, ori nu se mai apucă să facă și o a doua oară. Trebuie să organizezi, da tu ești artist, n-o să iei mopul în mână, nu se poate.

De ce e lumea așa parșivă?

Nu știu, cred ca lumea bună își caută de treabă pe afară. Și nici nu poţi să-i condamni pentru asta.

Este clar ca teatrul nostru este în criză?

Pentru că nu sunt bani, pentru că e politic, pentru că blablabla, dar oamenii sunt aceiași, aceiași pe care îi ţin eu minte de când eram mică. Poate teatrul e în criză de oameni, de oameni cu pofte de teatru și dorinţă?

Noi avem tot ce avem, pentru că nu avem școală, pentru că așa e acasă, pentru că citim atât, pentru că parlamentul e cum e, și președintele la fel, și comportamentul oame-

nilor e așa. Dar faptul că sunt artist al poporului sau emerit – pfui, e ridicol, sincer.

Titlul presupune mai multă educaţie și creieri?

Presupune pretenţii mai mari.

Epoleţii contează și la artiști?

D'apoi cum, ei vor să fie numiţi maeștri, să fie mari, asta ţine de natura umană, nu de genul activităţilor. Recent am asistat la o petrecere la care paza unui politician i-a ţinut haina lui și a soţiei dumisale pe parcursul la tot cheful, la ușă. O scenă care pentru mine (om care mă învârt mai rar în cercuri cu oameni importanţi) a fost cam stranie. Mă întrebam: „da ăsta cu douzeci de ani în urmă, nu mânca măliga cu mâna? Nu tot jucai „futbol” în curte și aveai genunchii unși cu „zilioncă””. Sunt pretenţii care se capătă tare ușor, dar arată tare ridicol, e una să ai un nivel și o educaţie regală, și alta să te naști în coada iazului. Asta înseamnă rădăcini pentru mine. Și noi vrem să ștergem asta, pentru că ne-am născut în Gucci toţi. Cu cât mai puţin citești, cu atât ai și rezultate pe măsură.

Ultima vreme, totul e tare umflat la noi. Media e de vină, ea a făcut din bloggeri opinie publică.

De ce „Spălătorie”? Eu mă gîndesc la dubla conotaţie.

Pentru că stăm în subsolul unei spălătorii. Nu spălăm creieri, dar spălăm realităţile.

Scoateţi rufele în drum?

Da, exact, asta e. Scoatem pete de pe creieri.

Spălatul de creier este propaganda, de care avem destulă în teatrele noastre.

Teatrul experimental nu este unul comercial, absolut. Ţie bani nu-ţi trebuie?

Ba da, avem! Lumea nu prea știe ce e aia un teatru independent. Daca nu e de stat, e independent. Pe primul îl plătește statul, pe celălalt nu știu cine? Chirie, facturi, echipament, chestii la care publicul nu se gândește că există. Pentru un teatru independent nimeni nu face asta.

Acesta e efortul depus cel mai mult în activitatea noastră. Dacă vrei să fie curat și nu ai bani să plătești pe cineva s-o facă, o facem noi, așa ne gestionăm noi banii care există. Suntem o familie medie pe ţară, care decide care facturi le achită luna asta și pe care le mai lasă de sămânţă.

Pe voi ce vă mai motivează să faceţi teatru?

Mesajul. Temele pe care le punem, asta e plăcerea noastră profesională și personală.

Vorbind de teme. Am mai discutat asta și cu Boris Cremene – teatrul experimental ne aduce un soi de realitate, tristă, eu una rea-

lizez ce se petrece în jurul meu, dar vreau și ceva mesaje mai calde, mai pozitive.

Da oamenii au nevoie și de circ, și este foarte trist că generaţii de copii de la noi au crescut fără circ, așa cum am crescut noi. Avem nevoie și de satiră, și de umor. Sunt sigură că oamenilor le trebuie o viaţă paralelă veselă, chiar dacă inexistentă. E decizia mea dacă merg, important e să am și opţiunea asta. Pentru noi ca artiști e important să vorbim despre problemele care ne dor. Altele nu mă interesează.

E simplu – nu am nimic împotrivă, dar nu mă privește.

Care în fond este menirea teatrului?

Depinde care teatru și în ce perioadă? Unele teatre în anul electoral au activităţi electorale.

Eu tot acolo o să ajung – la tema care ne provoacă și care ne privește.

Care sunt visele Nicoletei Esinencu?

Nicoleta Esinencu nu își povestește visele. Ea le are, că de altfel este foarte trist să nu ai vise, dar nu le povestește. Un vis realizat este „Teatrul-Spălătorie”.

text » Anastasia Taburceanu foto » Alexandr Stratan locaţie » Propaganda Café str. Sciusev, 70 tel.: (+373) 600 96 666 facebook.com/propagandacafe

Cum te distrezi iarna asta?

Iată ce îţi propune Decadance:

rezervează masa preferată la tel. (+373) 79 888 777 str.Albișoara 40/1, www.decadance.md

FEBRUARIE 1.2 (sâmbătă) - Întâlnirea cu absolvenţii 2.2 (duminică) - Întâlnirea cu absolvenţii 3.2 (luni) - Amnesia 6.2 (joi) - Retro Disco 7.2 (vineri) I love music… I love DECADANCE 8.2 (sâmbătă) - DEVICHNIK 9.2 (duminică) - DEVICHNIK 10.2 (luni) - Amnesia 13.2 (joi) - Retro Disco 14.2 (vineri) - I love you Party 15.2 (sâmbătă) - Everybody Dance in DECADANCE 16.2 (duminică) - Russian Party 17.2 (luni) - Amnesia 20.2 (joi) - Retro Disco 21.2 (vineri) I love music… I love DECADANCE 22.2 (sâmbătă) - Erotic Weekend 23.2 (duminică) - Military Style 24.2 (luni) - Amnesia 25.2 (joi) - Retro Disco 28.2 (vineri) - Everybody Dance in DECADANCE MARTIE 1.3 (sâmbătă) - Spring Party 2.3 (duminică) - Russian Party

START 22:00

Locals.md, dincolo de

șabloane

Acum mai bine de doi ani, în spaţiul mioritic dintre Nistru și Prut, se lansa un proiect inedit, autentic sută la sută, făcut pentru toţi și fiecare. Spre deosebire de alte platforme online, Locals.md a explodat cu idei, culoare și proiecte, lansând o serie întreagă de evenimente tematice, târguri, promovând artiști și designeri care nu se încadrează în stereotipurile cu care suntem obișnuiţi.

Ceva al nostru! Locals.md a apărut iniţial sub forma unui blog care purta aceeași denumire, construit pe un șablon wordpress gratuit, iar apoi, în câteva luni, a prins forma și imaginea pe care o are și acum. Am avut întotdeauna ideea de a crea un proiect online, care să fie analog proiectului Look At Me din Rusia, foarte popular acum 5 ani și la noi, aici. Voiam să creăm LookAtMe.md și discutam cu proprietarii din Rusia. Iniţiativa i-a aparţinut lui Jenya Artuin, care lansase și proiectul Barbarella. Am pornit negocierile, dar lucrurile tărăgănau, deveneau tot mai dificile și la un an după ce am realizat că acest proiect nu va mai avea viaţă, ne-am gândit: de ce nu am face ceva al nostru? Chiar dacă nu va fi la fel de cool ca și LookAtMe, vom face ceva autentic, al nostru, așa cum putem noi. În mare parte, Locals.md este o platformă pentru tineri care comunică tot ceea ce ar putea părea interesant oamenilor cuprinși în categoria de vârstă 16-35 de ani.

Made by Locals. Denumirea a apărut de la sine. În lume a apărut un trend și un interes sporit faţă de tot ceea ce e de provenienţă locală și pe valul boom-ului a apărut și denumirea. Cel mai fain lucru, descoperit în călătorii este că Pepsi, spre exemplu, poţi să bei oriunde, dar când ajungi în Germania și descoperi că ei au Fritz-Cola, evident că ai să optezi pentru produsul local, pe care poţi să-l încerci doar aici. Cam așa a apărut și denumirea „Made by Locals”, care pentru site era prea lungă, așa că ne-am limitat la Locals.md.

Divertisment mainstream? Încercăm să fugim de tot ceea ce înseamnă divertisment de tip mainstrem. Divertisment pentru noi este ceea ce găsim pe blogul „When you live in Chișinău” și „Floare la ureche”, este tipul de umor pe care-l înţelegem și cu care ne asociem, este ceea ce uneori face Moldova tipică, dar niciodată Muligambia. Deși suntem într-o oarecare măsură un portal de divertisment, nu vrem să ne identificăm cu acest calificativ. Am prefera să ne definim ca un portal cultural-informativ, însă pentru a atrage nu doar cititori, dar și clienţi, oricum trebuie să oferim nu doar conţinut de nișă.

Cu toate acestea, așa cum am zis din start, că nu ne atingem de politică și sport, așa și n-o facem în continuare, pentru că e mai bine să nu vorbești despre subiectele despre

35

care habar n-ai. Astfel ne-am orientat spre: divertisment, cultură și artă și tot ceea ce se întâmplă în oraș. Ne place în același timp să redescoperim cu cititorii noștri Chișinăul, oferind astfel și turistului care ar putea veni să ne viziteze informaţii și recomandări despre cele mai bune locuri de vizitat. Suntem mereu în căutare de tot ceea ce este cool și ceea ce ar putea să ne intereseze. Am vrea să avem cât mai multe subiecte frumoase despre care să scriem, dar ele din păcate sunt puţine. La noi ca să scrii despre artă și evenimente culturale altfel decât toate – ori trebuie să le organizezi pe cont propriu, ori nu scrii.

Scopul. Iniţial planificam să dedicăm această plaftormă în întregime Chișinăului și evenimentelor care se desfășoară aici, vroiam să oferim recomandări. Practic însă, s-a adeverit că aceasta este o categorie prea îngustă de evenimente pe care oamenii o vizitează și nu poate sta la baza unui site întreg.

Apreciem succesul prin prisma proiectelor realizate, dar și a banilor câștigaţi, pentru că ambele elemente sunt vitale pentru existenţa Locals.md. Întregul format ne este foarte apropiat și ne reprezintă de fapt, ne place să vorbim despre lucrurile pe care le cunoaștem și nu ne aventurăm în cele comerciale, la care nu ne pricepem. Pe lângă faptul că promovăm tot ceea ce e local, îi

susţinem și pe cei care nu caută să fugă din ţară. Noi nu vrem să plecăm nicăieri și credem că aici putem face ceva bun și avem motive pentru a rămâne, aducem inspiraţie din călătorii, dar întotdeauna revenim acasă.

Scopul nostru este ca oamenii după ce intră pe Locals.md să se inspire, să se transforme calitativ, indiferent dacă este vorba de un brand manager, scriitor, designer, artist ori fotograf. Ideea de bază este să le arătăm tuturor celor interesaţi lucruri calitative făcute de alţii, pentru a-i inspira pe cei de aici să creeze cât mai mult conţinut calitativ local.

Inspiraţia din spatele Locals. Suntem o gașcă de oamenii creativi, stranii am spune chiar, tineri care nu vor copieze sau să plagieze, ci să creeze ceva autentic și original.

Uneori ne este greu să implementăm anumite proiecte, fie ele și comerciale, pentru că lumea se teme de idei noi. De regulă , se fixează un punct de referinţă și în mare parte se copiază ceea a mai fost făcut, pentru că există frica de ceva nou și necunoscut. Echipa noastră nu este formată din jurnaliști de meserie, ceea ce este foarte bine, de fapt. În mare parte, suntem un grup de freelanceri dinamici, care în timpul liber fac bijuterii handmade, scriu pentru alte site-uri, fotografiază, fac design. Majoritatea sunt în creștere, încă nu au decis exact ce vor să facă în continuare și între timp se distrează și fac ceea ce le place aici. Ideile se nasc din ședinţe lungi de brainstorming, de regulă, gândim și analizăm din propria perspectivă și dacă ni se pare nouă interesant, probabil că și cititorului îi va fi interesant. În același timp, nu vrem să sacrificăm conţinutul în favoarea creativităţii, rezultatul final întotdeauna trebuie să transmită un mesaj pozitiv. De fiecare dată când mergem în călătorii, căutăm astfel de site-uri, pentru a vedea ce altceva putem face în New-York sau Barce-

36

lona, decoperim gusturi noi, priveliști noi, feţe și modalităţi de transmitere a informaţiei care ne inspiră.

Calitatea conţinutului. Nu ne-am dorit și nici nu lansăm headline-uri strigătoare, șocante ori mirobolante pentru a atrage cititorul spre un articol despre nimic, cel din urmă plecând dezamăgit. Cu cât mai multă lume atragi, cu atât scazi din calitatea conţinutului, lucru pe care nu ni-l dorim. Problema noastră ca naţiune, este că generăm foarte puţin conţinut creativ. Avem prieteni care ne-au zis că ar învăţa româna dacă acest lucru le-ar oferi acces spre informaţii unice, pe care le-ar putea lua doar de aici și doar în această limbă. Pe Domnica Cemortan și Renato Usatîi i-aţi vedea doar satirizaţi, în subiecte ironice și sarcastice, pentru că acestea nu sunt de departe personajele noastre, decât dacă vor decide să investească mult în cultură și artă. Acum doi ani, când începeam, nu ne așteptam că vom avea totuși fluxul constant de cititori de care ne bucurăm acum, dar în același timp credeam că vom reuși să realizăm mult mai multe proiecte. Iniţial nu eram comerciali, făceam totul din ambiţie și interes faţă de cauză, însă oricum, pentru a livra un produs calitativ, ai nevoie de alimentare financiară, iată de ce am decis să ne „vindem” un pic.

Hipsterii new-age? Imaginea proiectată a publicului-ţintă și cea reală întotdeauna diferă, însă noi credem și vrem să credem că suntem citiţi de oameni tineri, creativi, care vor să schimbe ceva. Tinerii care nu se văicăresc, care știu că pot să facă un impact nu doar stând la calculator, dar prin acţiuni și proiecte inspirate, aceștia am vrea noi să credem că sunt cititorii noștri. Noi chiar vedem un potenţial în generaţia tânără de azi, spre deosebire de potenţialul pe care-l aveam noi pe la 17 ani. Iniţial, când apărusem, poate și din cauza popularităţii curentului dar și a cuvântului, eram identificaţi cu hipsterii, dar aceasta nu este decât o etichetă dată de oameni. Întotdeauna au existat curente de tip hippie, hipster, punk, cu care au fost populare la un moment dat și majoritatea tineretului se identifica și încerca să corespundă. Acum întreaga idee de hipsteri a cam dispărut, cu siguranţă există deja o altă subcultură, cu o altă denumire. În mare parte oamenii, noi inclusiv, nu ne îmbrăcăm

minut în culise și nu ne comportăm astfel încât să ne încadrăm în vreun șablon, facem ceea ce ne place, purtăm ceea ce vrem și dacă asta se identifică într-un fel sau altul cu ceva, foarte bine, nu ne pasă.

Microcosmos. Proiectele YardSale și Tipografia5 sunt strâns legate de Locals.md, iar acest lucru este posibil în mare parte datorită echipei noastre care devine tot mai numeroasă. Ideea este de fapt de a crea un microcosmos, în care poţi să crești, să te dezvolţi și să-ţi petreci bine timpul: citești Locals, mergi să-ţi faci niște cumpărături la YardSale, iar seara vii să te distrezi la Tipografie. Ne bucurăm să observăm că tot mai mulţi oameni își găsesc locul în această lume, iar noi sperăm să creștem și mai mult.

Nu ne dorim neapărat să educăm publicul, vrem să-i arătăm că există o alternativă și că fără investiţii prea mari poţi să te simţi foarte bine. Ai nevoie doar de un telefon, spre exemplu, faci o poză, o pui pe instagram cu hashtag-ul #localsmd și ajungi în cartea noastră despre Chișinău.

Moldova Turistică. În continuare, ne dorim foarte mult să dublăm conţinutul. Dacă

acum site-ul este în mare parte disponibil în limba rusă, am vrea să oferim aceleași articole în română și engleză, pentru a oferi soluţii și informaţii valoroase unui public cât mai larg. Pe lângă asta vrem să dezvoltăm Moldova Turistică – să scoatem la suprafaţă toată informaţia despre clădirile din Chișinău, dar și din întreaga ţară, și să o facem dispobilă online. Conceptul este unul necomercial și presupune de fapt crearea unei hărţi virtuale, care ar putea fi accesată de oricine, oricând. Mai mult, am vrea să fie chiar un spaţiu digital separat, mergând de exemplu pe lângă vreo clădire să poţi să afli, nu de pe panourile afișate pe aceasta, ci urmând o serie de markere digitale, online, toată informaţia despre ea și tot ce se află împrejur. Iar pe lângă aceste idei ambiţioase am vrea să mai lansăm o carte instagram dedicată Chișinăului, despre oameni și pentru oameni.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratan LOCALS locals.md facebook.com/locals.md

38

Elimină aceste 8 lucruri

din rutina zilnică

și devino fericit

Societatea modernă e plină de oameni consumaţi, zombie preocupaţi și stresaţi de liste, organizare și lucruri pe care trebuie să reușească să le facă. Și chiar dacă pragmatismul organizaţional îţi oferă plus valoare în productivitate, te crispează în schimb. Fiecare dintre noi are zilnic o listă cu lucruri de făcut, ori cum îi zic americanii „to-do”, însă puţini dintre noi se gândesc la ceea ce nu ar trebui să facă. Gândește-te, cât de ușoară ar deveni rutina ta zilnică și cum ţi-ai îmbunătăţi relaţiile interpersonale, dacă ai renunţa, măcar și pentru câteva minute pe zi, la următoarele practici: 1. Verifică-ţi telefonul când vorbești cu cineva Am făcut-o cu toţii. Am jucat jocul „Telefonul tău vibrează? Ah, nu, e al meu”.

Ai încercat să-ţi aluneci discret privirea spre ecranul smartphone-ului crezând că nimeni nu te observă, însă era mai mult decât evident că-ţi verificai mesajele. Ai zis-o până și pe asta: „Stai un pic”, teai oprit din discuţie, ai încetat să mai fii atent și te-ai pierdut în lumea virtuală a telefonului.

Vrei să te diferenţiezi? Vrei să fii persoana îndrăgită de toţi pentru că te simţi, atunci când cei din jur vorbesc cu tine, cel mai special om din lume?

Încetează să-ţi verifici telefonul! Nu te observă atunci când nu-i acorzi atenţie.

Alte persoane în schimb observă. Și le pasă!

2. Multitaskingul din timpul întrevederilor Cea mai ușoară modalitate de a fi cea mai deșteaptă persoană din încăpere este să oferi cât mai multă atenţie încăperii.

Vei rămâne surprins de lucrurile pe care le poţi învăţa, atât despre subiectul nemijlocit al întrevederii, cât și despre lumea care te înconjoară, dacă vei renunţa la celelalte lucruri pe care le faci și îţi vei concentra atenţia pe ceea ce se întâmplă în jurul tău. Pe lângă faptul că vei deveni brusc mai simpatic și mai plăcut în interacţiune, vei observa în același timp lingăii, făţarnicii, dar vei avea și ocazia să găsești metode pentru a devein indispensabil oamenilor care contează.

E ușor, pentru că cel mai probabil vei fi unicul care încearcă s-o facă.

3. Gândește-te la oamenii care nu contează Crede-ne, populaţia planetelor mondene nu-ţi va simţi lipsa, în schimb familia și prietenii - da. Poţi să-ţi petreci în fericire viaţa fără să-ţi pese prea mult de cine a înșelat pe cine, cine și ce mârșăvenie a zis despre X-ulescu pentru că s-a însu-

minutul în birou

rat cu cine nu trebuia. Ne place să bârfim și să ne dăm cu părerea despre lucruri și evenimente care nu ne vizează și consumăm o mare parte a timpului nostru făcând-o. Ce-ar fi dacă ne-am opri? Cear fi să ne concentrăm toată energia și atenţia câștigată în schimb asupra oamenilor care contează cu adevărat.

Ei sunt cei care o merită și chiar vor aprecia acest lucru.

4. Folosește notificări multiple Chiar nu ai nevoie să știi minutul exact în care primești un mail nou, un mesaj, un tweet, un reply pe facebook sau orice altă alertă care-ţi face ecranul telefonului să prindă viaţă, iar difuzoarele să emită semnale hipnotizante.

Dacă ceva e suficient de important pentru ca tu să-i acorzi atenţia , atunci îţi merită atenţia necondiţionată și neîntreruptă. Concentrează-te asupra lucrurilor pe care le faci, astfel vei reuși să-ţi construiești singur programul, în loc ca acesta să-ţi fie dictat de ceea ce se întâmplă în jurul tău. După ce ţi-ai terminat taskurile, poţi să „ieși la joacă” și să vezi ce se mai întâmplă în „lume”.

Iar apoi întoarce-te la muncă! Să te axezi pe ceea ce faci tu este mult mai important decât să te focusezi pe ceea ce fac alţii. Ei pot să mai aștepte. Tu și ceea ce e cu adevărat important pentru tine nu poate.

5. Lasă trecutul să-ţi dicteze viitorul Greșelile sunt importante și valoroase. Învaţă din acele experienţe, apoi dă-le drumul, lasă-le să plece-n zare!

E mai ușor de zis decât de făcut? Totul depinde de felul în care privești lucrurile.

Când ceva nu merge, găsește o cale să transformi experienţa într-o oportunitate de a învăţa ceva ce nu știai – în mod special despre tine. Când ceva nu merge pentru cineva din anturajul tău, transformă acel lucru într-o oportunitate de a-ţi exersa calităţile. Oricât de banal ar suna „când nu poţi schimba realitatea, schimbă-ţi atitudinea faţă de ea”, este adevărat. Trecutul trebuie să fie o lecţie pentru tine, însă nu trebuie să te definească – decât dacă tu însuţi îi permiţi acest lucru.

6. Așteaptă până când vei fi sigur că vei reuși Niciodată nu poţi fi încrezător că un nou proiect sau job îţi va reuși din start, dar poţi oricând fi sigur că ești dedicat 100%. Mai mult, oricât de banal ar suna, chiar dacă eșuezi, poţi oricând încerca din nou. Încetează să mai aștepţi și să-i privești pe toţi cei din jurul tău mișcânduse înainte, în timp ce tu stai pe loc. Ai mult mai puţin de gândit și mult mai mult de câștigat. Amintește-ţi de renumitul slogan Nike și ”Just do it”!

7. Vorbește pe la spate Amintește-ţi cum te-ai simţit când ai fost bârfit. Oricât de mult ai spune că nu-ţi pasă, nu e cea mai plăcută realizare, iată de ce încetează să-i mai vorbești pe alţii pe la spate. Dacă ai o problemă cu cineva, prinde curaj și nu mai discuta despre acel cineva, ci cu acel cineva! Și pentru a evita situaţii neplăcute, urmează o regulă simplă: nu spune nimic din ceea ce nu ai putea să-i spui acelei persoane în faţă.

Petrece-ţi timpul purtând conversaţii productive. Vei reuși să faci mult mai multe lucruri și vei obţine respectul celor din jurul tău.

8. Spune „da” atunci când vrei să zici „nu” Majoritatea dintre noi l-au văzut pe Jim Carey în ”Yes Man” și chiar dacă întreaga poveste arată frumos, majoritatea dintre noi are de fapt o problemă diametral opusă – nu putem refuza. Și parcă nu se întâmplă nimic rău când accepţi să faci ceva ce nu prea vrei să faci, dar nici fericit nu ești. Rareori după ce spui „nu” se prăbușește lumea în jurul tău. Majoritatea te vor înţelege, iar dacă nu vor accepta refuzul, atunci puţin ar trebui să-ţi pese de ceea ce cred.

Când zici „nu”, te simţi rău doar pentur câteva clipe, însă atunci când zici ”da” pentru ceva ce chiar nu vrei să faci, riști să ajungi să te simţi prost pentru o perioadă mult mai lungă. text » Nicoleta Colomeeţ sursa » businessinsider.com

Continuă sărbătorile

c u m u z C a fe După o super-mega petrecere de Revelion cu focuri de artificii, dansuri și karaoke până în zori, muzCafe a hotărât să prelungească perioada sărbătorilor și să ofere energia pozitivă petrecăreţilor. Evadează - cu prietenii în cel mai distractiv karaoke club din Chișinău!

Doar aici vei avea parte de: - cel mai bun Scenarist: MC Braghin.

- cei mai buni image makeri: Super Barmani: Serghei, Ștefan & Victor.

- cei mai tari Regizori de sunet: Kj - Nicu sau Vova.

- Fotograf scenic: Mr. StrobeMan - vezi lucrările sale pe site Vezi aici www.muzcafe.md ce surprize ţi-am pregătit de Sfântul Valentin. str. Albișoara, 44; www.muzcafe.md tel.: (+373) 68 10 44 44; (+373)79 79 44 44 facebook.com/muzCafe44.Karaoke.terrace

JazzCafe

– vino și tu la live music concerts tot weekend-ul JazzCafe te invită să petreci altfel weekend-ul. Acultând muzică live la concertele inedite cu instrumental și vocal superb.

Vino cu cei mai dragi oameni să savurezi bucate gustoase și sănătoase pregătite în Tandîr, programul concertelor îl găsești pe www.jazzcafe.md Iar de sf. Valentin ţi-am pregătit atmosfera romantică cu muzică live de la rezidenţii clubului „Ratri Love Music”, meniu delicat și decor excepţional.

str. Albișoara, 44 et.2; www.jazzcafe.md tel.:(+373 22) 22 44 95, (+373)79 79 44 44 facebook.com/44JazzCafe

un minut cu Zina

42

Luna iubirii În fiecare an mă aștept ca tam-tam-ul legat de sărbătoarea Sfântului Valentin să se mai domolească. După cum sper să se domolească și producătorii de inimioare, iar oamenii să-și vadă liniștiţi de iubire sau de căutarea ei.

Dar nu. Imediat ce se strâng globurile de Crăciun și decoraţiunile de pe brad, vitrinele magazinelor și ofertele comercianţilor se schimbă. Începe obositoarea și agasanta campanie de promovare a „sărbătorii iubirii”. Că ai sau nu ai iubit/iubită, crezi sau nu în iubire, vrei/nu vrei expunere, poţi sau nu să te exprimi, nu contează. Vrei/ nu vrei, trebuie să fii în rând cu lumea.

Eu nu am nimic cu sărbătoarea în sine. Oamenii care se iubesc în fiecare zi, pot să-și facă declaraţii și pe 14 februarie, dar de la jumătatea lui ianuarie, până la cea a lui februarie – e timp suficient să nu mai vrei să vezi roșu în faţa ochilor.

Porumbei, răvașe, panglici, bomboane, fundiţe, baloane, scrisori, dedicaţii, trandafiri, inimioare, cupidoni, lumânărele... Totul atât de previzibil, uneori, atât de fals. Masă rezervată la restaurant, șampanie, emoţii inutile, așteptări exagerate, încordări sufocante. Asta e iubirea? Și nu o să mă leg de faptul că este o sărbătoare împrumutată, că avem și noi Dragobetele, că iniţial nici măcar nu era o sărbătoare romantică.

Nu o să-i „plâng” pe cei „singuri” sau pe cei cu buget redus, și chiar o să mă bucur pentru cei care ajung în Veneţia, New York sau Tokyo, datorită unei sărbători pe care eu nu o înţeleg.

Mă refer strict la expunere. La banalizarea unui sentiment. Cum te mai poţi gândi la iubire, când la fiecare colţ de stradă vezi câte o inimă spânzurată? Cum să nu fii stresat când inbox-ul bubuie de oferte exotice și iubita îţi dă de înţeles că nu ar

fi împotrivă, iar tu ai buget pentru un trandafir, o cutie de bomboane și o șampanie? Și, dacă primești un bilet de avion la Londra și unul la concertul lui Robbie Williams – exact ce ţi-ai dorit – înseamnă că un an întreg nu mai primești nimic? Păi vine și Mărţișorul, și 8 Martie, și Ziua Internaţională a Copilului, a Colaboratorului Medical, a Pământului etc.

Cum să știi să alegi un cadou potrivit, de importanţa cuvenită, cu un mesaj suficient de romantic? Mai ales că fetele sunt extrem de pretenţioase și cadoul va fi pus imediat pe Facebook… Îi iei un cartuș pentru imprimantă sau un set de lenjerie satinată? Și dacă nu-i place? Dacă o să creadă că l-ai luat pentru tine? Că ea nu mai este suficient de frumoasă așa cum e acum?

Nu sunt nici pro, nici contra acestei sărbători.

Fiecare alege pentru sine dacă o serbează, dacă are așteptări și nervi pentru ea.

Doar că nu vreau să se pună atâta presiune pe oameni. Nu vreau ca televiziunile să trâmbiţeze la buletinele de știri ce cadouri au primit vedetele. Mi-aș dori ca producătorii de dulciuri sau de bucurii să facă totul mult mai deștept, mai interesant și mai personalizat. Aș vrea ca lumea să fie relaxată și să iubeasca pur și simplu. Să dăruiască pur și simplu. Să primească cu toată inima și să se bucure de gest, de atenţie, de „împreună”.

Dacă nu-mi place revelionul și ziua mea, cam ce șanse sunt să-mi placă sărbătoarea Sfântului Valentin? Niciuna, corect. Nu pentru că nu mi-ar plăcea iubirea, sentimentul. Îmi place să iubesc.

Chiar imi place.

Cred ca iubirea este cel mai important lucru din viaţa noastră. Cred că doar iubirea poate salva lumea. Și lumea mare, întreagă, a tuturor, și lumea întreagă, mică, a fiecăruia dintre noi.

Doar că nu inţeleg de ce s-ar fi gândit cineva să o serbeze într-o zi de iarnă? O singură zi pe an…

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro

Secret of Beauty Centrul de Cosmetologie estetică

Promoţie de la Secret of Beauty

sună acum şi află!

Februarie 2014 berbec Pe parcursul acestei luni vei reuși să realizezi foarte multe lucruri. Dacă în trecut au existat situaţii neobișnuite sau blocaje, acum totul va fi foarte clar pentru tine. Apropiaţii îţi pot fi de ajutor, trebuie doar să le ceri acest lucru. În privinţa banilor, nu ar trebui să-ţi faci griji, sunt șanse foarte mari ca în această perioadă de timp să intri în posesia unei moșteniri sau să închei un contract important.

taur

Taurul nu va avea parte de schimbări semnificative în viaţa sa, în această perioada de timp. Dacă speri să reiei legatura cu o anumită persoană, șansele nu vor fi atât de mari. Va trebui să te conformezi situaţiei și să-ţi canalizezi toată energia spre proiectele de viitor. Pe plan profesional, sunt șanse foarte mari să-ţi fie recunoscută munca, însa va fi necesar sa depui eforturi mari, așa că și alimentaţia ta trebuie să fie una sănătoasă, pentru ca tu să ai energie.

gemeni Traseul tău profesional va fi destul de complicat în această perioadă de timp. Te vei confrunta cu unele situaţii neobisnuite și va fi necesar să iei decizii pe fugă, ceea ce nu îţi va conveni deloc. Cu toate că te vei plânge de foarte multe lucruri care îţi merg prost în aceasta perioadă de timp, vei avea și numeroase motive să zâmbești și să ai mai multă încredere în tine. Sfaturile primite de la o persoană mai în vârstă din familie te vor ajuta să iei câteva decizii bune.

rac Venus va avea un cuvânt important de spus în această perioadă de timp, așa că în majoritatea timpului deciziile tale vor fi raţionale, iar tu vei conștientiza foarte bine unele situaţii. Pe plan profesional va fi necesar să găsești o modalitate de a face câteva schimbări. Ai nevoie de ceva nou în viaţa ta, pentru a avea mai multă încredere în tine.

Bazează-te pe creativitate și inspiraţie, în special în acele situaţii în care cei din jurul tău își pun toate speranţele în tine.

leu

Nu este o perioadă potrivită pentru luarea unor decizii importante sau pentru a face schimbări pe plan profesional. Cu toate că vei fi nerăbdător să afli anumite informaţii despre un nou coleg de muncă, ar fi bine sa fii mai subtil. La capitolul bani se resimte o oarecare ușurare, asta datorită faptului că Venus și-a reluat mersul direct în casa responsabilităţilor.

fecioară Este luna ideală pentru distracţii, atât cu prietenii, cât și cu persoana iubită. Astrele îţi vor fi favorabile, iar tu vei avea o dispoziţie foarte bună în majoritatea timpului. Pe plan financiar, s-ar putea ca această lună să nu fie atât de eficientă precum îţi dorești, așa că ar fi bine să nu arunci cu banii în stânga și în dreapta. Vei fi destul de solicitat la muncă, iar cu această ocazie ai putea să ceri și o mărire de salariu.

balanţă

Februarie 2014 va fi o perioadă încărcată cu variate ocazii pentru tine. Sunt șanse foarte mari să descoperi un nou talent sau să câștigi un proces. Comunicarea și informarea joacă un rol important în viaţa ta. Vei avea foarte mult de lucru în această perioadă de timp, dar acest lucru nu va fi o problemă pentru tine, vei avea foarte multă energie și răbdare , în caz că nu îţi va reuși totul așa cum sperai.

scorpion Va fi o perioada plină de aventuri pentru tine, așa că trebuie sa fii în cea mai bună formă. Casa muncii Scorpionului este activă, dar încordată, așa că este posibil să te numeri printre cei care au parte de mult stres profesional. Ai foarte multe cerinţe urgente și este necesar să fii la zi cu toate informaţiile în domeniul în care lucrezi, altfel nu vei reuși să supravieţuiești prea mult timp.

săgetător Nu este exclus ca în această perioadă de timp să faci mai multe drumuri, în diferite scopuri. Totuși, vei dispune de timpul necesar pentru a rezolva orice problemă ar apărea. Retrogradarea lui Mercur, stăpânul casei carierei Săgetătorului, arată că este timpul pentru a face un bilanţ și pentru a lua câteva decizii de viitor.

Sunt favorizate activităţile colective, așa că este indicat să atragi câteva persoane de partea ta.

capricorn

Este perioada în care se trag concluzii, se limpezesc apele și se pornește pe noi drumuri. Ai șanse foarte mari să avansezi pe plan profesional, dar trebuie să știi că acest lucru nu va fi la voia întâmplării. Eforturile depuse de tine vor fi foarte mari, la fel și aprecierile ce vor veni din partea șefilor tăi. Venus și-a revenit din retrogradare, fiind în stare să-l ghideze pe Marte, rezultatele fiind unele foarte bune.

vărsător Ai magnetism și putere de atracţie, așa că vei reuși să captezi cu ușurinţă privirile persoanelor din jurul tău. Între plăcere și finanţe, vor exista câteva conexiuni în prima parte a lunii. Soarele se află în Vărsător, așa că această poziţie îţi va da energie și ambiţie și te va pune mai bine în valoare. Apar numeroase oportunităţi, pe care ar trebui să le iei in calcul. Este posibil să apară și un câștig suplimentar, însă este indicat să te ferești de orice operaţiune ilegală.

pești Tentaţiile te pândesc la orice pas, însă ar fi indicat să te concentrezi asupra lucrurilor importante pe care le ai de făcut. Februarie este mai degrabă o lună a schimbărilor, dar va fi necesar să repari și câteva greșeli pe care le-ai făcut cu o lună în urmă. Soarele, stăpânul casei muncii Peștilor, se află într-o poziţie nefavorabilă, ceea ce ar putea să ducă la o scădere a eficienţei.

partenerii noștri Cultură: Filarmonica Naţională str. Mitropolitul Varlaam, 78 tel.: (+373 22) 22 27 34 Galeria „Constantin Brâncuși” bd. Ștefan cel Mare, 3 tel.: (+373 22) 54 15 96

Muzeul Naţional de Artă str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 53 32

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală str. Cogâlniceanu, 82 tel.: (+373 22) 244 002

Sala cu Orgă bd. Ștefan cel Mare, 81 tel: (+373 22) 22 25 47

Teatrul Naţional „M.Eminescu” bd. Ștefan cel Mare, 79 tel.: (+373 22) 22 11 77 Teatrul de Operă și Balet bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373 22) 24 51 04 Teatrul „Satiricus” str. Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 20 28 90 Cafe/Restaurante: 44 JazzCafe, et. 2 str. Albișoara, 44 tel.:(+373 22) 22 44 95 live music www.jazzcafe.md

513 bd. Stefan cel Mare 79 (intrarea de pe str.

M.Eminescu) tel.: (+373) 78 513 513 5th Element str. Kiev, 4 tel.: (+373 22) 85 88 58 Bachus-Dava str. Calea Ieșilor, 15 tel.: (+373 22) 59 21 62 (+373 22) 59 21 61 (+373 22) 69 12 30 99 Bier Platz str. Mihai Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 22 91 63 str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 60 37 37

Bisquit bd. Moscova, 20 tel.: (+373 22) 32 95 45

Dublin Irish Pub str. Bulgară, 27 tel.: (+373 22) 27 67 41

Cafe Velvet bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 68 500 050

Eli-Pili str. București, 68 tel.: (+373 22) 24 24 57

Carlsberg Pena Pub str. București, 67 tel.: (+373) 79 77 66 50

El Paso str. Armenească, 10 tel.: (+373 22) 92 11 66

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8 tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31 str. N.Costin, 67/1 tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Flirt str. V. Alecsandri, 111 tel.: (+373 22) 277 389

Coffee Beans bd. Ștefan cel Mare, 103/2 tel.: (+373 22) 23 56 33 bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 89 67

Galaxy str. 31 August 1989, 117/1 tel.: (+373 22) 23 25 25 (+373) 69 11 47 67

Coffee House Coffee House Cognac bar, Jumbo, bd. Decebal 23, tel.: (+373 22) 63 65 15 Coffee House Terasa Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 63 Coffee House VIP Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 64 Coffee House № 1 Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 21 10 90 Coffee House Orient - CC Soiuz, str. A.Russo 1, tel.: +373 22 450626 Curtea Vânătorului bd. Decebal, 16 tel.: (+373 22) 63 93 29 Decadance Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373) 79 88 87 77 Delice d’Ange str. 31 August 1989, 117/2 tel.: (+373 22) 24 14 28 Dolce Vita bd. Decebal, 91 tel.: (+373 22) 63 79 00 Don Taco str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova),et. 4 tel.: (+373) 601 601 11

The Flying Pig bd. Moscova, 91 tel.: (+373) 79 98880

Gazetto str. Kiev, 16/1 tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

Gok-Oguz str. Calea Orheiului, 19A tel.: (+373 22) 46 88 52

Karl Schmidt str. Alexandru cel Bun, 83 tel.: (+373 22) 84 08 08 (+373) 78 84 08 08 Kira’s club str. Veronica Micle, 7 tel.: (+373 22) 92 25 13

KFC str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova,et. 4) tel.: (+373 22) 60 33 60 La Botul Calului bd. Moscova, 9 tel.: (+373) 79 988881

La Crîșmă str. Hipodromului 9/1 tel.: (+373 22) 43 70 50

La Roma Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373 22) 22 85 90 (+373) 68 38 32 32 Lavazza Club str. Veronica Micle, 10/1 tel.: (+373 22) 22 83 00 Milano Cafe bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 60 177 000 Mojito bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373) 60 19 1111 Muz Cafe str. Albișoara, 44 et.1 tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44 Napolis str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373) 21 21 91

The Office Dom 12 str. Miron Costin, 12 tel.: (+373 22) 31 07 50

Restaurantul Oliva bd. Moscova, 5 tel. (+373 22) 92 29 62 tel. livrare: (+373 22) 78 00 00

Paparazzi str. S. Lazo, 40 tel.: (+373) 60 44 00 22 Piramisa bd. Moscova, 10/3 tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

Propaganda Café str. Sciusev, 70 tel.: (+373) 600 96 666

Robert’s Coffee str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373 22) 83 69 71 str. 31 august, 113 tel.: (+373 22) 21 02 76

în localurile cărora găsiţi revista Star Kebab str. Arborilor 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373 22) 855 712 str. Kiev, 4 tel.: (+373) 603 777 33 bd. Decebal, 61 tel.: (+373 22) 855 719 str. Ismail, 84 tel.: (+373 22) 855 714 Taxi Blues Cafe str. Kiev, 9 tel.: (+373 22) 49 40 10 (+373) 69 49 40 10 Taxi Blues Cafe 2 str. Tolstoi, 24/1 tel.: (+373) 68 49 40 10 Tipografia 5 str. V. Pârcălab, 45 tel.: (+373 22) 221 589 Trattoria della nonna str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373) 69 74 74 72 str. Mihail Kogâlniceanu, 62 tel.: (+373) 68 3 00 825 bd.Moscovei 17/4 tel.: (+373) 60 979 979

Alpha Sun str. Miron Costin, 25 tel.: (+373 22) 310 837

Langeles bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 21 00 77

Beauty&SPA Centers OLSI str. V. Alecsandri, 97 tel.: (+373 22) 21 12 21

Micușa Stil str. 31 August 1989, 127 tel.:(+373 22) 23 82 44 str. Alexandru cel Bun, 98A tel.: (+373 22) 22 84 40 str. Aleco Russo, 1 (CC Soiuz) tel.: (+373 22) 88 54 38

Bigoudis bd. Moscova, 16 tel.: (+373 22) 86 09 90 (+373) 78 34 76 90 Biotouch bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 34 29 (+373) 60499720

Cristis str. Cosmonauţilor, 9 tel.: (+373 22) 23 50 23 (+373) 79 23 72 27 Danielle str. Liviu Deleanu, 7/6 tel.: (+373 22) 60 73 72 (+373) 79 40 31 02

Tucano Coffee str. Pușkin, 15 str. Alexandru cel Bun, 91A tel.: (+373 22) 211 444 str. Pușkin, 28

Derma Beauty Chisinau, s. Hincesti, 43 tel.: (+373 22) 99 88 99

Vasabi str. Sciusev, 73 tel.: (+373 22) 21 10 20 bd. Banulescu-Bodoni, 4 tel.: (+373) 79 80 42 42, str. V.Alecsandri, 85 tel.: (+373) 79 80 47 47

Dessange str. M. Eminescu, 49/1 tel.: (+373 22) 40 04 50

Vintage cafe str. N. Dimo, 1/1 tel.: (+373) 68 44 43 56 (+373 22) 44 43 56 Zen Sushi str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29 Frumuseţe: Abyss SPA str. A Corobceanu, 22/1 tel.: (+373 22) 23 80 23 Afrodita str. 31 august 1989, 79/1 tel.: (+373 22) 27 41 43

Megasun str. Puskin, 15 tel.: (+373 22) 22 10 50 str. Alecu Russo, 1 (CC Soiuz) tel.: (+373 22) 88 51 41 bd. Decebal, 99 (Elat) tel.: (+373 22) 88 35 67 str. Ion Creangă, 49/5 tel.: (+373 22) 83 87 56 Oazis str. Bucuresti, 68 tel.:(+373 22) 23 77 51 str. Eminescu, 5 Orhideea bd. Ștefan cel Mare, 124 tel.: (+373 22) 27 01 17 str. Bulgară, 41 tel.: (+373 22) 275434 bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 23 56 34 str. Mitropolit Dosoftei, 100 tel.: (+373 22) 23 80 14 bd. Moscovei, 1/3 tel.: (+373 22) 44 03 09 str. Pușkin, 44 tel.: (+373 22) 21 40 87

Diva D str. Petru Movilă, 23/3 tel.: (+373 22) 23 75 99

Roses str. Pușkin, 14 tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74

Gloss Beauty Studio str. Arborilor, 21, et. 2 tel.: (+373) 699 000 36

Salon

by Kliuchnikoff str. București, 103 tel.: (+373 22) 21 17 97 str. Tighina, 52 tel.: (+373 22) 27 96 88

Holly Land str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 28/2 tel.: (+373 22) 24 24 38 str. Sciusev, 37 tel.: (+373 22) 54 03 54 Laboratorul frumuseţii str. Tighina, 49/3 tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Salon Evel-Lux str. Academiei, 7 tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Salon Studia Gorbaciov str. Armeană, 18 tel.: (+373 22) 24 02 40

15 MINUTE Salonul Kiss bd. Ștefan cel Mare, 128 tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45 Secret of Beauty str. Kogâlniceanu, 41/7 tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06 Sunkiss str. 31 August 78 A, „Centrul Sportiv” tel.: (+373 22) 24 20 61 bd. Decebal 80/1, tel.: (+373 22) 50 37 06 str. Alecu Russo 5/1, tel.: (+373 22) 32 40 11

Victoria Lux str. Gh.Asachi, 71/6 tel.: (+373 22) 73 95 63 Vis str. Pușkin, 56 tel.: (+373 22) 22 58 18

Weyergans High Care bd. Traian 22, of.40 tel.: (+373 22) 81 16 81 tel.: (+373) 79 500 697 Fitness și Sport:

Amazonka bd. Ștefan cel Mare, 69 tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13 EcoSport Gym 7:00-22:00 str. A. Mateevici, 113/2 tel.: (+373 22) 23 30 81 Fitness Doza bd. Mircea cel Batrân, 11 tel.:(+373 22) 43 97 21 str. Ion Creangă, 62 tel.:(+373 22) 74 52 08 str. Miron Costin, 25 tel.:(+373 22) 44 90 57 str. Andrei Doga, 26 tel.:(+373 22) 31 07 62

Niagara Orange Fitness str. Ghidighici, 5 tel.: (+373 22) 21 00 21

Thai Boxing Club str. Burebista, 114 tel.: (+373 22) 890 47 77 (+373) 68 771 777 X.T.Z str. Gh.Asachi, 58 tel.: (+373) 68 110 811 (+373) 78 110 811 Wellness Land str. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 60 80 Wellness & SPA Terminal bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 63 29 29 (+373) 79 22 99 93

UNICA Shaping Club bd. Ștefan cel Mare, 182 et.5 of.509 tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 04 10 str. Tighina, 49/4 tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77 bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00 bd. Decebal, 5 et.2 tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96 bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3 tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27 str. Vasile Alecsandri, 1, et.8 of.822 tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27 str. Alba Iulia, 1/1 tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37 str. Alba Iulia, 75 tel.: (+373 22) 51 53 38 (+373) 79 30 00 00 bd. Moscovei 6, et. 3 tel.: (+373 22) 49 65 91 (+373) 69 11 12 27 Ialoveni: str. Alexandru cel Bun 31 tel.: (+373 268) 2 49 12 (+373) 79 64 99 40 www.shaping.md str. Alecu Russo 20, et. 4, CC Shoplandia tel.: (+373 22) 81 16 16 str. Igor Vieru 15/3, et. 1, tel.: (+373 22) 48 16 61 Centre medicale: Ceradent str. Kogâlniceanu, 41 tel.: (+373 22) 22 28 05 Mazur Dent str. Kogâlniceanu, 20 of. 1 tel.: (+ 373 22) 27 59 92

Prima Medica str. V.Alecsandri, 87/1 tel.: (+373 22) 20 23 73 Timox Dent str. Pușkin, 9 tel.: (+373 22) 22 24 99 Vivodent str. București, 13/1 tel.: (+373 22) 54 64 00 Shopping:

ABFashion str. Ismail, 24 tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Ceai de elită bd. Ștefan cel Mare, 128 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 24 35 72 (+373) 79 44 77 68 Koton str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 27 00 39

L’arossa str. V. Alecsandri, 66 tel.:(+373) 69 10 81 96 Mireasa Modernă str. București 105 tel: (+373 22) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

molDeco bd. Bănulescu Bodoni, 57 tel: (+373 22) 23 31 89 (+373) 69 20 11 26 bd. Moscovei, 14/1 tel: (+373 22) 31 12 81 (+373) 69 20 11 26

AnyWay Travel str. 31 august 1989, 121 tel.: (+373 22) 85 90 90 Damla Tur str. Gagarin, 1 tel.: (+373 22) 27 75 77

Explore str. Columna, 103 of.1 tel.: (+ 373 22) 84 41 11

IFLY.MD str. Pușkin, 7 tel.: (+373 22) 80 86 80 (+373) 78 80 86 80 Isida str. Mitropolit Dosoftei, 97/1 tel.: (+373 22) 29 60 48 Sindbad str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373 22) 88 82 88 Sovada str.Zelinski, 12 tel.: (+373 22) 84 46 78 Univers Viva Turism bd. Grigore Vieru, 22/1 of. 1 tel: (+373 22) 22 92 92

Jazz Hotel str. Vlaicu Pîrcălab 72 tel.: (+373) 69 10 73 77

LeoGrand str. Mit. Varlaam 77 tel.: (+373 22) 20 12 01 Manhattan str. Ciuflea, 1 tel.: (+373 22) 26 08 88 Nobil Hotel str. M.Eminescu, 49/1 tel.:(+373 22) 40 04 00

Turist Hotel bd. Grigore Vieru, 9 tel.:(+373 22) 22 05 12

Vila Natali str. Sfatul Ţării, 15 tel.: (+373 22) 23 36 63 Vila Verde str. Grenoble, 110 tel.:(+373 22) 28 80 03

Vacanţa str. Pușkin, 14 tel.: (+ 373 22) 840 111 Vernon Prim str. Gh.Asachi, 11/1 of. 98 tel.: (+373 22) 72 72 32

Papilio str. Alecsandri, 20 tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Voiaj International bd. Negruzzi, 4/2 tel.: (+373 22) 54 64 64

Shoptime.md str. Bănulescu Bodoni, 29 tel.: (+373 22) 234 900

Business & SPA Hotel OLSI str. Bernardazzi, 26/3 tel.: (+373 22) 54 59 54

Vrei să devii partenerul nostru de distribuţie?

Hotele:

Agenţii turistice: Amadeus Travel str. Pușkin, 24 tel.: (+373 22) 22 66 33

Flowers str. Anestiade, 7 tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Dacia Hotel str. 31 August 1989, 135 tel.:(+373 22) 23 22 51

Contactează-ne pe: contact@15minute.md

sau 060097111 – Sergiu Ţurcanu, director de marketing