ed. 40 / 15 minute by 15 minute

Nr.40 (iunie 2014)

» Abracadabra – de ce brandul nu întotdeauna contează » Dan Perjovschi, despre cum arta devine artă » Civil și Solid cu Fedot Bernstein » Delta Dunării

Natalia Cheptene,

despre plecarea de „acasă”

cuprins

Vezi mai multe poze

și lasă-ne comentarii

pe pagina de facebook. Caută „revista 15 minute”

cuprins

redacţia

minutul respiro

Delta Dunării

str. Grigore Vieru 22/2, bir. 15 tel.: (+373 22) 92 90 15

minutul tău liber

Ghidul localurilor din oraș minutul din internet

14 22

Natalia Cheptene minutul din birou

Cum recunoști o persoană egoistă

Gheorghe Gheţu Director de marketing sergiu@15minute.md tel.: (+373) 60 09 71 11 Mihai Stăvilă Editori » Fotograf » Alexandr Stratan Tiraj 4000 exemplare

Tipar » Bons Offices

Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

Noaptea Europeană a Muzeelor minutul de horoscop

Redactor

Nicoleta Colomeeţ, Zina Zen, Gonzo.

15 minute înainte de o prezentare

minut în obiectiv

tel.: (+373) 60 09 70 00

Machetator

Abracadabra un minut cu Zina

Elena Zbârnea

Sergiu Ţurcanu

Dan Perjovschi minut în culise

Director, redactor-șef elena@15minute.md

Fedot Bernstein minutul de artă

www.15minute.md

Delta Dunării Eu iubesc Dunărea. Iubesc apa, în general. Și dacă ar fi să fac o recomandare de vacanţă, mai ales pentru lunile toride de vară care urmează, aceasta ar fi, cu siguranţă, Delta Dunării. Pentru că este un ţinut exotic, un loc fantastic de frumos, unic în lume. Un tărâm încă sălbatic de ape, stuf, păsări sălbatice și pești ce nu pot fi găsite nicăieri în altă parte, locul în care am visat să ajung în vacanţă, ca mai apoi, să vreau să revin cât mai curând. Delta Dunării este locul perfect, dacă vrei o vacanţă frumoasă, cu liniște, natură surprinzătoare, trasee turistice impresionante, localnici primitori, autentici, tradiţie și multă mâncare delicioasă de pește. Delta Dunării se află pe locul doi în Europa, ca întindere, după delta fluviului Volga, având aproximativ 4180 km2, iar dacă luăm în calcul și complexul lagunar Razim-Sinoie și limanul Dunării, această suprafaţă se extinde la aproape 5500 km2. Delta Dunării aparţine în proporţie de 82% României, restul situându-se pe teritoriul Ucrainei. Din acest punct de vedere, suntem norocoși, pentru că este aproape și putem plănui mai ușor o vacanţă inedită.

În deltă se ajunge relativ greu, dacă ne raportăm la comoditatea secolului în care trăim. Adică, durează un pic mai mult, pentru că în rest, transportul, pe timp de vară, este foarte bine organizat. Dar, credeţi-mă, merită tot efortul. Din București, se ajunge ușor la Tulcea, cu mașina, autobuzul, microbuzul sau trenul. De la Tulcea la Crișan se ajunge pe Dunăre, cu nava, sau cu mașina/microbuzul până la Murighiol. Practic, din Tulcea se pleacă pe toate braţele Dunării, spre toate destinaţiile. De la Murighiol la Crișan puteţi merge cu o ambarcaţiune, sunt trasee care durează între 2 și 5 ore, cu ghizi specializaţi, care vă vor duce prin locuri care străbat lacuri și braţe ale Dunării cu un piesaj de excepţie. Se ajunge la fel și în Caraorman, Letea, Mila 23 sau alte localităţi alese pentru vacanţă. Debarcaderul, autogara și gara sunt foarte aproape, pe faleză, totul este destul de simplu, iar gazda vă poate ghida, informându-vă care este cea mai rapidă și comodă modalitate de transport, din Tulcea. În Deltă, aveţi ocazia să vedeţi peste 1830 de specii de copaci și plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluște, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări și 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice și monumente ale naturii. Iar în apele deltei trăiesc 133 de specii de pești. Delta Dunării este unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei. Suprafaţa sa crește anual cu aproximativ 40 de metri pătraţi. Cea mai însorită localitate a României este orașul Sulina, situat la cea mai joasă altitudine, în care merită să petreceţi măcar o zi.

minutul respiro

Din cauza condiţiilor și a așezării georgafice, în Delta Dunării este cea mai mică densitate a populaţiei din România - un locuitor la 30 de hectare. Ca și curiozitate, în Deltă se întâlnește cea mai compactă suprafaţă de stufăriș de pe glob. Tot aici, există doua plante carnivore, otrăţelul de baltă și aldrovanda. Este locul în care se află singurele păduri de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman. Aici veţi găsi liane, ale căror lungimi pot ajunge până la 25 de metri. În Delta Dunării trăiesc Vulturul Codalb, anvergura aripilor sale ajungând la 2,5 metri, precum și cele mai mari păsări din zonă – Pelicanul Creţ, anvergura aripilor sale atingând 3,2 metri. La polul opus, se află pitulicea „Ochiul Boului” cu o anvergură a aripilor de doar 17 centimetri și o greutate de aproximativ 13 grame, fiind cea mai mică pasăre din România. Cele mai longevive animale din Deltă sunt broasca-ţestoasă-de-uscat și broasca-ţestoasă-de-apă, care pot atinge vârsta de 120 de ani. Delta Dunării este locul perfect pentru pasionaţii de fotografie. Este un loc incredibil, care oferă imagini unice. Delta este locul în care merită să vă petreceţi vacanţa de vară, împreună cu copiii sau prietenii. De asemenea, se pot organiza teambuilding-uri. Agroturismul este foarte bine dezvoltat și veţi fi surprinși de multitudinea ofertelor de cazare. De la hoteluri luxoase, cu baldachine și condiţii de 5 stele,

până la pensiuni rustice, cu tradiţii conservate, peste tot veţi fi foarte bine primiţi. Ah, și uitaţi de ţânţari! Puteţi merge cu cortul, să exploraţi zona, sau vă puteţi caza la un hotel plutitor. Pentru perioada verii, Delta Dunării oferă câteva evenimente socioculturale și sportive, în funcţie de care, vă puteţi organiza vacanţa. Raliul Deltei, Sărbătoarea Teilor, Sulina – Festival Concurs Naţional de Creaţie și Interpretare Muzicală, Săptămâna Filmului Interetnic, Festivalul Internaţional de Folclor „Peştisorul de Aur”, Festivalul Internaţional de Film Independent „ANONIMUL”, „Serbările Deltei” – sunt doar câteva dintre ele. Nuferi, pelicani, excursii cu șalupa, natură sălbatică, oameni extraordinari, răsărit și apus minunat de soare, ce poate fi mai potrivit pentru o vacanţă, când iubești atât de mult Dunărea?

text » Zina Zen

Civil și Solid cu Fedot Bernstein

Andrei Bolocan are un alter ego, un personaj atipic, colorat și greu de perceput de cei mai serioși fără o doză sănătoasă de umor și sarcasm. Un strigăt al sufletului, Fedot Bernstein a devenit imaginea emisiunii „Lumina”. Acesta e un manifest satric al îndrăgitului prezentator, care nu-și propune să educe publicul și nici să-l distreze, iată de ce este iubit de unii și înjurat de alţii. Acum că acesta s-a întors „din localitate, în teritoriu”, ni s-a părut curios să-i aflăm părerile despre femei, dragoste, politică, dar și să aflăm care sunt diferenţele culturale dintre Moldova și Canada.

Fedot Bernstein are 40 de ani și s-a născut în localitatea Emilianovo, Rusia, acolo unde toţi copii munceau și puţini mergeau la școală. La 9 ani a decis să plece de acasă, să-și caute fericirea. A ajuns în Stockholm, Suedia, unde a cunoscut un meșter popular. Acolo a deprins dragostea pentru lemn și a făcut prima pardoseală din plută, și tot acolo a cunoscut amorul. A apucat ulterior calea călătoriilor maritime, descoperind în 1492, întâmplător, un continent. Cu Andrei Bolocan s-a cunoscut din accident. Atunci când AndrEian, primul prezentator al emisiunii „Lumina”, „a răcit altui prezentator”, Fedot i-a luat locul. Scopul lui Fedot este să vorbească despre uzurpatorii de putere, montarea panourilor de ghipso-carton, despre importanţa sărbătorii de 8 martie în fiecare an (nu doar o dată pe an, ci în fiecare an), pentru ca femeile să se simtă cu adevărat iubite. Teritoriul este vast, ţara este civilă. Ce mă bucură aici, în teritoriu, este anume gostipriimcivosti. De exemplu, eu am locuit peste vreo trei zile în Franţa și vreau să vă spun că mentalitatea este absolut diferită a oamenilor de aici și de acolo. Oamenii din Europa sau cei din Franţa sunt falși și pun accent pe ban, mai degrabă decât pe femei. Viaţa lor e lipsită de culoare. Aici e... cum să spun, e încărcătura aceasta emoţională, știţi? E traseul metempsihotic de la balada

minutul din internet

Mioriţa, la ceea ce suntem noi. Pentru că ce suntem noi? Cine este mama noastră? Natura. Chestia e că în Canadia sunt puţîn mai puţîni oameni și puţîn mai mulţ cerbi. Aici, în Moldovie, invers, dar depinde de contingent. Sunt discoteci unde mi s-a spus: ATENŢIE, ELAN sau cerb! Știţ? Și m-am oprit din intrare din discoteci de atunci. Mie mi s-a părut în Canadia, oamenii puţin slab educaţi. Deci la capitolul educaţie, foarte slab. Ce am văzut eu și am împărtășit la lume, asta - mergi la autovehicol, deci conduci autovehicol. Nu știu dacă aţi încercat, dar asta e simplu! Deci: ambreiaj – autovehicul și mergi. Mergi, mergi, mergi și pe drum în faţa ta, semn: STOP! Eu, nu înţeleg. Asta mie STOP? Asta autovehicol STOP? Cine STOP? Eu intru în șoc. Geamu sus, ridic, mă ascund, trag pe dreapta, după asta ies, trag încă o dată pe stânga, mă opresc, mijlocul drumului, protest și încep, scuzaţi de cuvânt, a plânge. Eu mergeam normal, eu mergeam foarte civil, 20 – 90 la oră și apare semn: STOP! Asta cui STOP? M-am oprit, am suferit, am scris reclamaţie, acum tot normal, rezolvat. Au inversat semnul. L-au întors cu faţa spre cei care merg în spate, ca și cum: never stop. Au englezii o frază – never look back – înseamnă – mergi înainte, paţanaș! La Moldovia e bine. Te uiţi la televizor și apare, de exemplu, Nistor Grozavu sau piDorin, dacă cunoașteţi, sau domnu' Nicolae Timofti. Deci oameni care, lideri fiind, sunt capabili să unească societatea și s-o facă-ca-cheagul. La canadieni e mai moale. De exemplu, acolo a fost așa un caz cu un politician, căutaţi dacă aveţ ieșire la internet: Rob Ford. Deci, pornim de la nume - „Rob”. Ce înseamnă rob? Sclav! Ce face un sclav? Se supune! Asta cum adică, domnule??? Lumea te-oaales pe tine, da tu ești sclav? Cine ești tu după asta? Cu vâsla ţie peste bot, nerușinat, că ai îndrăznit să mergi la putere. La noi oamenii – curaţ și civili. La ei nu găsești asta în politicieni. Am văzut un interviu, politicianul zice: care e venitul dvs pe săptămână, pe lună, pe an? Și el, tăntălăul, răspunde! Nudacine constituie un jurnalist încât să vorbești? Jurnalistul este Mama

ta sau prima învăţătoare ca să-i răspunzi? Marș de aici, canalie! Niciodată nu discut cu jurnaliștii! În politică nu mă bag, maxim ce-mi plac asta anumiţi bloggeri, Igor Dodon spre exemplu și filantropul Veaceslav Plahotniuc. Da în politică nu tare mă interesez. Poate doar mi-e dor uneori de Eugenia Ostapciuc... Ideea e că am avut prietenă, tre' să fiu sincer – Alina. A fost prietenă și era sau din Brașov sau din România, nu ţin minte precis. Ea m-a învăţat anumite chestii. Mai mult cu Alina oral a fost, pentru că avea principii până la căsătorie și de asta am și învăţat limba română. De la ea știu: exhaustiv, perplex, berbec, lapte, școală, deci mai multe chestii care folosesc. În Moldovia am auzit că sânt tensiuni. Lumea zice: Cum corect? Cum corect? Găgăuză – corect! Ce așa se întreabă lumea? Limba găgăuză toţ vorbim și asta este înscripţionat în cataclizm. Deci cataclizmul naţional, articolul 13. Apropo, ce-mi place în limba română, foarte multe cuvinte au aceeaș notaţie. De exemplu: dacă te doare mâna, zici – am dureri în articolul, pe când în legislaţie „articol” înseamnă altceva, adică articol de ziar sau ceva online, da? Amuzament! Nu-mi place să fiu vedetă, dar lumea mă cunoștinţă. Adesea ajută, dar, ca să nu fie cu banat, nu fac mare tam-tam. Sunt modest și apreciez asta la mine. Pur și simplu am ajuns nivel de succes în viaţă că pot lesne discuta cu mai multe cercuri din societate. Și am fost la nivel nu doar foarte, dar foarte înalt. Și am discutat cu oameni despre Emisiunea „Lumina”. Ei agreează, sunt de acord cu ceea ce stipulez și au spus că vor contribui. Până acum cifra de afaceri este în jur de 30 de dolari, pe șase luni buget. Asta doar ca să filmăm. După mine, foarte civil! Ca să nu generalizez, îmi place toată filosofia. Îmi place la oameni să citesc idei sau ceva gânduri Olesea. Am mai multe colecţii de citadele celebre: „O carte citită pe zi, deja e mai bine”; „Două cărţi pe zi, asta super”; „Trei cărţi pe zi, deja e mult – oprește-te!” Asta nu eu, asta autor proverb, Arthur Schopenhauer. Eu personal, cărţi mai mult scriu,

decât să citesc. Dar eu nu sunt neghiob. Am stat și m-am gândit, eu când scriu, eu doar citesc! Deci eu practic ce scriu, aceea citesc. Sunt contributor la mai multe reviste de peste hotare. Cea mai populară este „Calul și iarba”, furnizez câte un editorial, despre diverse combinaţii. Un loc special în viaţa mea, mai ales în viaţa mea nocturnă, îl ocupă reprezentantele sexului – femeile. Femeile, după mine, sunt ca cum dacă am avea ciupearca fără căciulă, așa ar fi poate pietonul fără mănuși iarna în parc. Este o persoană fără inedit, ea nu se repetă în lume. Femeia în general, nu este una mai rea, una mai bună. Nu! Femeile toate sunt la mediocru. Nu se ridică la rang, dar au preţ, ca pietrele. Da, s-a întâmplat să fiu îndrăgostit, dar eram la volan și nu a durat. Dragostea asta înseamnă ochi sclipitori, ea să-ţi cumpere bilete la film, să te conducă până acasă. Momente din astea de grijă, de atenţie. Bărbatul are nevoie de atenţie și nu doar o dată pe zi. Cum există, știţi, iată există o dată pe zi, să felicităm bărbaţii și să le cumpărăm flori. Nu. În fiecare zi trebuie, nu o dată pe zi. Am citit așa zicală: nu uitaţi de copilul din voi! Deci toată viaţa este copilărie. Principiul meu, copilul la 18 luni deja, după ce a stat fără lucru, e timpul să meargă să caute, să investească. Dacă investești de pe acum, poţi să-ţi permiţi după. Eu am planificat la 50-60, deja să încep. Viaţa e pe dinainte. Zilele trecute am ascuns niște aur prin Chișinău. Asta nu trebuia de zis! Pur și simplu de la rude au rămas dinţișorii, și am ascuns să nu găsească băieţii cu poliţia economică. A fost fun, ziua în amiaza mare, îngropi dinţi în aleea clasicilor. Oi, nici asta nu trebuia de zis. Deja complexez. Mie ce nu-mi place la mansarde, am să fiu deschis, poate pe unii o să rănesc, nu-mi place că mansardele în sine nu au pristroici. Mansarda fără pristroikă e în primul rând bani aruncaţi în vânt, în al doilea rând nu are stabilitate. Dacă o să construim mansarda cu două pristroici, prin părţi o să fie echilibru.

Trebu ceva de gândit. Important civil! Dacă luăm casa petietajca tradiţională, de exemplu, este de culoare gri sau gri deschis. Deci foarte mulţi aleg în aceeași tonalitate cu casa să-și facă utiplenia, sau chiar pristroica. GREȘIT! Dacă-ţi faci pristroica, din start trebuie să te faci remarcat. Trei culori, din codul panetone, asta este: salmon, fucsia, iertaţi-mă de cuvânt, și pal deschis. Alege ceva ca să deosebească, tu nu ești tont să fii într-o culoare cu toţi. Bine? Dacă mâncaţi macarons, deveniţi inteligent. Intraţi pe site și căutaţi: lansare macarons Chișinău. O să vedeţi pe poze, cine mănâncă macarons, acela inteligent. Pentru că ce înseamnă democraţie în limba greacă? Puterea Rezidă în Republică. Eurovision - chestie necesară. Dacă n-am avea Eurovision, exerciţiul democratic din Moldovia ar fi dus de râpă. Dacă Republica are putere, noi alegem, desemnăm un băiat, doi, poate fi și domnișoară. Eu sunt de acord într-un an să fie și domnișoară. Sensul vieţii? Eu știu niște puncte la domnișoare, la subţiori, acolo dacă apeși succesul garantat. Adesea bărbaţii ocolesc teritoriul ăsta, se tem de necunoscut, dar mie-mi place. Asta explică sensul vieţii . De ce? Vitamina D. Ca să creștem!

*Acest text este un pamflet

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Telefon AiFon cu filtre speciale facebook.com/emisiunea.lumina

Dan Perjovschi, despre cum arta devine artă

Arta se înţelege prin comparaţie și prin experienţă. Până și o mașină reprezintă mai mult decât un motor învăluit în metal, are o istorie în spate, niște oameni care au creat-o. Ea vine dintr-un cap care a inventat ceva și se duce în altceva. La fel e și cu arta, spune unul dintre cei mai apreciaţi artiști români, Dan Perjovschi. Arta e artă atunci când îţi stârnește emoţii. Pentru asta, dar și pentru a vorbi despre dezvoltarea urbană, a venit la Chișinău unde pe lângă prezentări care au durat ore în șir, ne-a vorbit despre cum vede el capitala și ne-a explicat prin ce e diferit tipul său de artă de înscrisurile și graffiti-urile care împânzesc orașele. Cum definiţi dvs arta? Sunt un artist care face un tip de artă mai performativ. Nu lucrez în cadrul clasic al cuiva care creează un obiect. Eu creez idei și ele se văd pe ziduri, prin ziare, acum și pe Facebook. Am fost instruit în stilul clasic, dar viaţa din jurul meu s-a schimbat, iar acest lucru m-a afectat. Am crescut

într-o dictatură și acum, ca artist, fac parte dintr-o democraţie. M-am născut într-o Europă divizată, de partea zidului de la Berlin fără graffiti, și acum sunt într-o Europă unificată, mă plimb prin ea cu buletinul și fac un soi de graffiti. Contextul din jur, social, politic, chiar și cel cultural, m-a făcut să caut altceva decât modelul clasic al picturii. Eu nu vreau să-ţi îmfrumuseţez living room-ul, nu ăsta e scopul meu în viaţă. Scopul meu e să vii să mă întrebi ce fac. Dacă făceam o picturice oarecare, nu mă mai întrebai, că știai și tu. Prin ce se deosebește arta dvs de înscrisurile pe care le vedem pe pereţii de prin orașe? Cum stabilim ce e artă și ce nu? Nu stabilim noi doi. Societatea încă mai are să se gândească. De obicei, acţionez în interiorul muzeelor și al galeriilor, destul de rar pe stradă. Iată de ce rareori ai să-mi vezi limbajul pe afară, tocmai pentru că e un fel de confuzie. În interiorul unei instituţii de artă, și în general în sistemele consolidate, care respectă istoria artei, care respectă artistul și discursul artistic, toată rama îmi este făcută. Când expun într-un muzeu, îl am în stânga pe Picasso și în dreapta pe altcineva. Fac o sinteză, ca și alţi artiști. Noi sintetizăm limbaje, pe ale tale, pe ale altora, în limbajul nostru. Eu nu vin de pe stradă că n-am unde să expun și m-am supărat pe societate că mi-au ieșit bubele de adolescent și trebuie să ţip că n-am loc și că nu înţeleg ce se întâmplă. Eu sunt instruit academic, am mai multă cultură decât cei care vorbesc despre mine, nu fac graffiti, eu fac un desen care are o anumită formă. Acum graffiti-ul e popular, acum 20 de ani, când începeam eu, nu era. Eu lucrez de mai multă vreme, mi-am creat un vocabular, o limbă și de asta îi spun artă. Dacă jandarmul de pe stradă spune că e graffiti, e treaba lui. Cum decidem ce e artă și ce nu e? Nu contează dacă ceea ce vezi e artă sau nu. Contează dacă ea ţi-a spus ceva. E adevărat că sunt lucruri mai cheesy, făcute mai cu „roz”, să-ţi placă. Poate sunt făcute ca și dulciurile, ca să-ţi placă, și știi că sunt toxice și că au E-uri, dar le mănânci, așa e

minutul de artă

și cu arta mai proastă. Nu contează dacă e artă sau nu, dacă simţi că e sinceritate acolo, aplauzi, dacă nu – nu. Dar e păcat atunci când oamenii nu știu să facă diferenţa dintre un efort mai bun și altul mai prost. Care este virtutea mesajului pe care încercaţi să-l transmiteţi? Eu nu încerc, chiar o fac. Am ajuns la un nivel când nu mai încerc, acum răspund unor cereri. Limbajul meu e consolidat, este înţeles în mare parte, este apreciat. Lumea pe planeta asta are nevoie să râdă și să râdă inteligent. Toată lumea se raportează la diverse probleme și eu am capacitatea să le exprim, pentru că am talent și am muncit mult. Altă lume folosește cuvântul sau corpul, eu folosesc desenul, iar în el pot sintetiza lucruri pe care lumea, sau tu, sau cititorii revistei poate le-au gândit, dar nu le-au văzut, nu le-au putut formula vizual, sau au făcut-o, dar foarte strâns și condensat. Eu fac asta ca un fel de serviciu social, dar nu pentru că vrei tu, ci pentru că-mi place mie. Încerc să-mi răspund mie la anumite întrebări. În momentul în care fac o instalaţie mare, cu 300 de desene, fiecare om care le vede se raportează la câteva. Pe unele le recunoște, pe altele nu. Aceasta este funcţia mea, să rearăt și să pun pe tapet din nou niște subiecte. Cum se creează totuși mesajul și cum a evoluat el pe parcurs? Întreabă un scriitor dacă are în carte un singur mesaj, el nu există. Întreabă un actor dacă are un singur mesaj, nu există un singur mesaj. Până la urmă arta pe care o fac ești TU. Tu te vezi în arta mea, tot ce poţi descoperi în ea ești TU. E cultura ta. Dacă ai o anumită cultură politică sau socială, dacă ești tolerant, dacă ești deschis, mă înţelegi. Dacă nu, rămâi la 2 desene din 200. Arta mea e despre voi. Tot ceea ce vezi la un artist, chiar și cel mai slab, e o ultimă secundă din creaţia lui. Nu vezi tot ce-i în dos, nu-i știi dramele, nu știi ce-l doare. La mine e la fel. Primul zid desenat l-am făcut în 1995 la New-York, dar nu era așa cum fac acum. Era mult mai lucrat, mai „artistic”. După aia am evoluat, dintr-o expoziţie în alta și dintr-un proiect în altul. Am făcut

lucruri care nu au dus nicăieri, am făcut lucruri care nu erau bune, am încercat chestii care n-au ieșit sau au ieșit mai slab. Am făcut expoziţii de care nu sunt foarte fericit, dar am încercat tot timpul. Am învăţat din practica asta și am mers nu neapărat acolo unde am avut succes. Am mers acolo unde am simţit că-i mai adevărat ce zic. Asta s-a tot rafinat în timp, desenele de acum 15 ani sunt cu linii mult mai intens lucrate, acum e mult mai simplu și mult mai dur. Într-un fel e mai brutal, dar mai direct. Am tăiat și am devenit mai simplu. Toată lumea e sofisticată, tot mai complicată, iată de ce totul a devenit mai simplu. Lumea nu se mai poate concentra, îmi dă ca artist 6 secunde, iar eu fac o lucrare pentru acele 6 secunde. Dacă te prind în ele, pe urmă stai și te uiţi mai mult. Atunci când călătoriţi, cum vă influenţează locul arta? Dacă sunt invitat să fac un solo, nu există temă. Desenez ceea ce văd în jurul meu pe un perete, timp de-o săptămână, ăla e

proiectul. Tot ceea ce se întâmplă în lume, ce se discută în ziare, în momentul de faţă e criză în Europa, e austeritate, e criza în Crimeea, se resetează și se rearanjează lumea. Cumva improvizez. Anumite desene le aduc din alte proiecte, dacă se potrivesc și reciclez. Expoziţiile de grup au teme și atunci tratez ideea propusă. Acolo adaptez un pic ceea ce fac, caut să găsesc desene deja făcute pe acel subiect și completez cu ceva ce ţine de actualitate. De multe ori arhitectura locului respectiv mă influenţează, în sensul în care sunt pereţi pe care nu poţi să desenez sau nu-mi plac și atunci pot să desenez pe ferestre. Spaţiul se negociază, obiectul cu care desenez, aceste lucruri schimbă caracterul artei. Aţi venit la Chișinău pentru a discuta despre evoluţia urbană. Cum este aceasta la Chișinău? Un oraș e ca și corpul unui om, mai îmbătrânește, mai apare celulită, se fardează. Asta e analiza, te uiţi cum arată corpul, dacă face mușchi sau nu. Toate orașele noastre, și în Moldova, și în România, se centrifică. Se fac zone de bogaţi, oameni care au bani și îi aruncă în afară pe cei care nu mai au. Toată evoluţia capitalismului nostru e brutală. Lumea nu mai e în stare să identifice ceea ce face farmecul unui oraș: case mai mici, verdeaţă. Lumea vrea să-și arate puterea – pune marmură. Astea sunt mutilari, sunt ca niște implanturi, un soi de operaţii estetice. Se pune prea mult botox în orașele noastre. Poţi pune un pic, să n-ai riduri, dacă pui mai mult, strici. Când zici urbanism și vieţuire e mai mult decât „a locui”. Înseamnă cum trăiești în

oraș și cum e construit totul. Felul în care trăim reprezintă felul în care suntem. Desenele mele vin să recupereze spaţiul public, care până una, alta, e ocupat de bani și de reclame. Chișinăul seamănă un pic cu NewYork-ul cu străzile perpendiculare, are multă verdeaţă, ca la Odessa. E mult mai bine pus la punct decât multe orașe din zona asta, dar nu sunteţi atât de diferiţi precum credeţi. Aceleași lucruri se întâmplă peste tot. Orașele din zona asta au un aer mai brutal și e o mai mare incoerenţă pe stradă. În occident se vede că e un plan, chiar dacă nu e tare mișto. Ce credeţi despre scena artistică de la Chișinău? Nu știu prea multe despre scena de la Chișinău. Cunosc câţiva artiști, în special pe cei care au ajuns în Occident sau care au avut mai multe expoziţii în străinătate: Pavel Brăila, Nicoleta Esinencu (pe zona de teatru). Cred că e dificil. Din păcate, dacă se înţelege că există teatru unde actorii sunt plătiţi să joace, administraţiile locale și naţionale nu înţeleg că există și artiști care ar trebui plătiţi. Trebuie să existe burse și granturi pentru ca artiștii să-și dezvolte creativitatea și gândirea artistică. Ele fac ţara, nu clădirile cu marmură, vilele. Până la urmă, tot ceea ce poate produce cultural o ţară, aia va rămâne. Sunt impresionat în mod pozitiv de ceea ce se face la muzeul Zemstvei de Oberlicht. Sunt foarte multe lucruri bune aici, mult mai bune decât văd la Paris sau la Londra. Câteodată, necesitatea și dorinţa de a face ceva creează lucruri foarte bune, dar ele trebuie susţinute instituţional. E o datorie patriotică. Cât e de important să scandalizaţi publicul în ceea ce faceţi? Eu nu creez scandal, nu fac desene ca să enervez lumea, să supăr. Chiar și atunci când critic, încerc să fac desene care adaugă valoare și cei care se uită, atât cei criticaţi, cât și cei care critică la rândul lor, să poată să înţeleagă mai bine problema. Sunt un artist legal. Nu am nevoie să creez tensiuni legate de legitimitatea mea. O am, o folosesc. Tocmai pentru că mi se dau ziduri în lumea asta, pentru că sunt invitat

peste tot, le folosesc ca pe un ziar. Pun pe pereţi povești care afectează lumea care vine să viziteze muzeul. Care sunt tabu-urile dvs, lucrurile de care nu v-aţi atinge? Nu lucrez pe subiecte sexuale. Sunt tabuuri multe, în toate civilizaţiile, în toate culturile. La voi probabil e problema minorităţii ruse, dar în lume, în general sunt foarte

multe. Abordez probleme mai delicate, dar am o foarte mare grijă. Biserica ortodoxă, spre exemplu, e foarte greu de desenat și abordat. Eu nu sunt credincios și mă irită felul în care se multiplică bisericile, dar în același timp mama mea de 80 de ani merge la biserică, pentru că e unica instituţie de la care mai are un sprijin. Îmi dau seama că dacă fac un desen, pot s-o jignesc pe maică-mea. Nu ocolesc aceste chestii, navighez printre ele și am grijă, dacă ceva e mai hot, încerc să fiu cât mai atent. Am o conștiinţă, e natura mea. Nu vreau pace generală, dar am grijă atunci când un subiect e delicat să încerc să-l privesc mai deschis, mai tolerant și să-i pun în jur lucruri care mai atenuează din impact. Și atunci nu mergeţi pe mainstream, încercând să le faceţi pe plac tuturor? E adevărat că atunci când încerci să le faci pe plac tuturor, mergi într-o direcţie general acceptată. Dar nu vreau să-ţi fac pe plac, vreau să te fac să înţelegi anumite lucruri. Se pot găsi formule care te ajută să nu-i dai imediat omului în faţă. Asta nu înseamnă că încerc să fac pe plac. Sigur, nu vreau nici să fiu înjurat. Adevărul este că nu le poţi face pe plac tuturor. Este foarte multă lume bună și deșteaptă care n-o să înţeleagă și n-o să placă niciodată ceea ce fac eu, ăsta e adevărul. N-am ce să-i fac. Cum aţi reușit să vă impuneţi în străinate și să ajungeţi să luaţi zeci de mii de euro pentru a desena timp de câteva zile într-un muzeu? Nu chiar zeci de mii, dar câteva sute sau câteva mii. Am fost invitat încet pe la expoziţii, lucrările mele au fost apreciate, au fost văzute de alţi oameni, care m-au invitat la expoziţiile lor și tot așa. La un moment dat am ajuns la un nivel mai mare, la muzee mai prestigioase, ceea ce făceam a început să fie căutat. Eu sunt tehnicianul meu și asistentul meu, nu desenează nimeni în locul meu, așa că atunci când sunt plătit să desenez, se plătește toată echipa care sunt tot eu. Mă descurc singur și primesc tariful normal al celui mai bun specialist tehnician din muzeele occidentale. Mă duc și pe banii mei când sunt invitat,

nu am devenit prea pretenţios. Am crescut cu spaţii similare muzeului Zemstvei din Chișinău, care luptă pentru existenţă în condiţii foarte vitrege și n-am să uit niciodată acest lucru. Pe mine aceste spaţii m-au făcut și m-au lansat și ele există și în New-York, unde lumea se chinuie pentru fiecare dolar. Acolo nu am să cer bani, am să cer niște codiţii pentru a exista decent și a-mi realiza proiectul. Lucrurile astea te mai ţin cu picioarele pe pământ. Cum reacţionaţi atunci când sunteţi neînţeles? Reacţionez prost. Nu-mi vine să cred că cineva nu înţelege. Sau atunci când se comentează desenele mele și se spun niște tâmpenii, mă gândesc că mai simple nu am cum să le fac. E cumva la mintea copilului cum desenez. Se vede însă că niște oameni nu mai pot să fie în starea aia, în mintea copilului. Nu mai au prospeţimea aia și atunci... degeaba. Altă lume e încărcată cultural sau politic și refuză să înţeleagă. Câteva din criticile încasate în freză nu erau rele. Majoritatea sunt slabe însă, nu mă ajută cu nimic. Cu laudele e la fel. Unele sunt bune, pentru că sunt spuse cinstit, altele sunt aruncate doar de conjunctură. E o bătălie foarte mare să definesc ce fac și să controlez înţelegerea a ceea ce fac pentru ceilalţi. Includeţi în prezentări și glume, faceţi un soi comedie. Este ceea ce faceţi un tip de artă performativă atunci? Eu folosesc umorul, pentru că e un material pentru mine, la fel cum alţii folosesc lutul. Așa am crescut și ăsta e felul în care pot să mă uit la povești complicate și să le înţeleg – desenându-le și cu un pic de umor. Ăsta e caracterul meu. Faci o prezentare de o oră și ea durează 3, din cauza discuţiilor. Prezentările sunt ca un act de canibalism, asta păţesc actorii pe scenă. Nimeni n-o face cu răutate, dar interesul te poate devora. Glumele sunt o parte a artei mele, aceasta are o apariţie pe ziduri și alta cu mine, fizică, pe stradă, în presă. Nu truchez pentru că nu am cum. Am făcut mai demult happening – artă corporală, dar nu mai fac pentru că acum fac lecture. Nu mai am nevoie să fac performance.

Scopul până la urmă care e? Să amuzaţi sau să puneţi pe gânduri? Te-am amuzat în interviu? Nu e neapărat să amuz. M-am născut într-o dictatură, într-o familie sărăcă, într-o ţară săracă. Am făcut un liceu de arte prost și o facultate și mai proastă. Nu aveam nicio șansă și totuși am putut să ajung la un nivel rezonabil internaţional. Dacă am reușit eu, atunci oricine de oriunde poate. Asta e ceea ce fac. Atunci când sunt întrebat, încerc să răspund cât mai cinstit și sincer, pentru a le da oamenilor un ghidaj. Unor oameni n-o să le placă acest lucru și n-o să facă așa, dar au un reper. Îmi place să discut cu ei, dar o fac și pentru că mi se pare că și ăsta e un fel de a face artă.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratan www.perjovschi.ro facebook.com/danperjovschi

minut în culise

Natalia Cheptene, despre plecarea de „acasă”

Unul dintre cele mai tari și puternice nume din televizune a decis că se retrage de pe sticlă. După 15 ani de reporterie, știri și 3 proiecte de divertisment, Natalia Cheptene a zis că a venit timpul pentru o schimbare. Nu este însărcinată și nici nu a fost „furată”, pur și simplu a hotărât că este timpul pentru o nouă provocare și după săptămâni întregi de tărăgănare, lacrimi și dubii a făcut saltul mare. Deja fosta prezentatoare a dat cărţile pe faţă, povestindu-ne ce urmează să facă în continuare și despre provocările care o așteaptă acum. La sfârșitul primăverii ai venit cu un anunţ-surpriză, ai spus că renunţi la televiziune. Care a fost motivul? Motive au fost mai multe. Nu vreau să le enunţ pe toate, pentru a nu da motiv pentru mai multe speculaţii și bârfe decât s-au creat, au fost suficiente oricum. Cele mai răspândite ipoteze au fost: sarcina și plecarea la un alt post tv și am să afirm că niciuna nu este adevărată. Nu aștept un copil și nici nu am fost „ademenită” de o altă televiziune, chiar dacă am primit oferte multe și foarte tentante. Pot să spun doar că, de ceva vreme, simţeam nevoia de a schimba lucururile în viaţa mea. Plecarea de la știrile PRO TV a fost și ea parţial motivată de acest sentiment. Atunci, însă, nu am avut curajul să plec definitiv. A trebuit să mai trec printr-o experienţă, ca să înţeleg că nu proiectul, ci domeniul în sine trebuie schimbat. Cât de dificil ţi-a fost să iei această decizie, după 15 ani de activitate? Această poveste se încheie simbolic pentru mine. Pe 1 iunie 1999 am semnat contracul, iar pe 1 iunie 2014 acesta a fost reziliat oficial. După 15 ani, nu e ușor, a fost o decizie extrem de grea. Mi-a luat câteva luni ca să prind curaj și să-mi

anunţ plecarea, aveam senzaţia de parcă plecam de acasă pentru totdeauna, am și plâns... Totuși, nu regret nimic, poate doar faptul că nu am avut timp să-mi pregătesc plecarea, a fost destul de subită. Însă așa au fost circumstanţele, care uneori sunt mai presus decât dorinţele noastre. Ţi-ai început cariera în televiziune în calitate de reporter, editor și prezentatoare a știrilor în limba rusă? Cum a fost acea experienţă pentru tine? Am fost angajată din start ca reporterprezentator. Eram 4 fete: Tatiana Ţîbuleac, Lina Botnaru și Angela Gonţa care urmau să prezinte jurnalele de știri în română și eu, prezentatoarea buletinului în rusă. Acum înţeleg că a fost un mare noroc pentru noi. În televiziune nu ajungi atât de repede pe sticlă. Din noi 4, eu singura avusesem deja această experienţă, pentru că până a veni la PRO am

prezentat știri la un alt post tv, timp de aproape un an. Totuși, deși spun „noroc”, prezentarea știrilor și apariţiile pe sticlă erau percepute în companie, mai ales la început, doar ca o funcţie adiacentă. Ceea ce conta mai mult era munca „pe teren”, așa că munceam la fel de mult ca și ceilalţi reporteri. De ce ai renunţat la știri în favoarea divertismentului, atunci când ai făcut-o? Motivul este simplu: voiam să încerc și altceva. Eram cumva specializată pe monden, showbiz, acesta fiind și domeniul meu la știri. Așa apăruse și ideea cu prima emisiune: „О своем, о женском”. Proiectul a durat câţiva ani și s-a încheiat dintr-un motiv: urma să devin mamă. La revenirea din concediul de maternitate, mă aștepta o mare surpriză, administraţia postului și-a dorit să revin la știri, doar că de această dată, în limba română. A fost o adevărată provocare pentru mine, deși, până atunci, muncind ca reporter, scriam în română. Dar una e să scrii și să fii redactat de un editor ca Lorena Bogza, și altceva e să prezinţi în română. Am revenit pe sticlă în februarie 2008, iar acum, revăzându-mi primele jurnale, înţeleg cât curaj am avut și câtă încredere în mine a avut administraţia postului. Divertismentul însă nu mă lăsa. Astfel, foarte curând a apărut un nou proiect, „Secrete în grădina”, pe care-l realizam în paralel cu activitatea de la știri. A fost un proiect foarte frumos, deși era extrem de greu de realizat. În Moldova, e aproape imposibil să pătrunzi în intimitatea unor oameni cunoscuţi, în special politicieni sau businessmani. Cât de diferite sunt cele două domenii și ce-ţi place cel mai mult în ambele? Diferenţele sunt evidente, chiar dacă sunt și multe lucruri comune. Atât în știri, cât și în divertisment trebuie să ai o mare putere de convingere, să poţi deschide ușile, iar dacă trebuie – să spargi și pereţii. Poate pentru unii va fi greu de crezut, dar chiar și artiștii, care au nevoie de promovare și prezenţă cât mai multă în

presă, sunt cu greutate convinși să vorbească, să ofere interviuri sau să vină la emisiune. Până în ziua de azi comportamentul multora dintre ei rămâne pentru mine greu de explicat, chiar dacă lucrez cu ei de mai bine de 10 ani. Întrebarea care-i macină pe toţi este: ce urmează să facă Natalia Cheptene în continuare, acum că nu va mai realiza emisiunea „O Seară Perfectă”? Nu voi mai face televiziune. Știu că niciodată nu trebuie să zici „niciodată”, dar cel puţin acum nu-mi mai doresc asta. Îmi voi încerca puterile în alt domeniu, care este tangenţial legat de media. Voi face parte dintr-o altă mare familie de companii, Shor Holding, care aparţine cunoscutului om de afaceri Ilan Shor. Acolo voi conduce serviciul de presă și PR al holdingului. Ești una dintre cele mai recunoscute personalităţi publice din ţară, acum că

nu vei mai fi imaginea unui post de televiziune se va schimba și acest lucru? Vei renunţa la imaginea de persoană publică? Bineînţeles că nu voi fi atât de mediatizată. E greu să-ţi imaginezi ce te poate promova mai mult decât prezenţa pe sticlă 5 zile pe săptămână, mai ales când este vorba de o mașinărie ca PRO TV și tot ceea ce poartă marca PRO. Sunt produsul acestei companii, un brand, crescut și dezvoltat cu mare atenţie și grijă timp de 15 ani. În aceste condiţii, îmi dau seama că voi fi încă mult timp în vizorul publicului. În plus, voi avea în continuare un grad de mediatizare și prezenţă publică, având în vedere că voi lucra în serviciul de presă al unui holding mare.

Cât de tangenţială este această nouă provocare cu tot ceea ce ai făcut până acum? De ce îţi este frică, dacă îţi este desigur? Nu are de ce să-mi fie frică. Recunosc, am unele temeri. Ceva timp nu mă voi simţi prea încrezătoare, dar e firesc pentru un nou început. E un domeniu nou, cu care urmează să mă acomodez, dar experienţa acumulată în calitate de jurnalist mă va ajuta mult. În plus, mi-am planificat deja niște traininguri în PR, pe care le voi face în străinătate. Însăși ideea că voi putea învăţa ceva nou, că voi avea această posibilitate, îmi dă aripi. În tv era imposibil din cauza faptului că eram legată fizic de studio, 5 zile pe săptămână prezentându-mi emisiunea în direct, acum posibilităţile vor fi mult mai mari. Care sunt cele mai mari provocări care te așteaptă acum? În jurul numelui lui Ilan Shor și al companiilor pe care le conduce s-au creat multe povești și zvonuri. E și de înteles, având în vedere amploarea activităţilor sale, dar și căsătoria cu vedeta din Rusia, Jasmin. Va fi o adevarată provocare să menajez această atenţie sporită faţă de el și activităţile sale. Și cu fanii, care se așezau în fiecare seară să te urmărească, cum rămâne? Această despărţire e grea și dureroasă pentru mine. Pe unii îi cunosc personal, ei îmi scriau pe Facebook, mă sunau în redacţie, mă întâlneau în stradă, îmi cereau autografe sau o poză, îmi zâmbeau și îmi vorbeau stând la coadă în magazin... Pentru ei munceam, pe ei încercam să-i înţeleg, să le intuiesc dorinţele și așteptările. Telespectatorii mei chiar erau parte din viaţa mea. Sper din tot sufletul ca proiectul început de mine la „Acasă în Moldova” nu va dispărea odată cu plecarea mea, pentru că este o emisiune cu un concept foarte bun. De fapt, sunt sigură că, din toamnă, va apărea din nou în grila postului, poate ceva mai bun chiar, iar eu voi aștepta cu multă nerăbdare și curiozitate acest lucru.

Cum reacţionezi la bârfele care au început să roiască în jurul acestei decizii? Eram pregătită pentru asta. Știam ce va urma, în special dupa experienţele trăite de colegele mele. Statutul de persoană publică m-a făcut cu „pielea mai groasă”. Mă bucur atunci când primesc mesaje sincere de la telespectatori și prieteni care regretă plecarea mea și-mi urează succes în viitor. Iar restul reacţiilor, zvonuri, bârfe, comentarii răutacioase – încerc să le ignorez. Cum reacţionezi la critică și ce le zici celor care o fac deschis? Rar am întâlnit critici la subiect și cum se obișnuiește să se spună la noi, „constructive”. De obicei, criticii sunt lași, se ascund după nick-name-uri false și încearcă să te înţepe fără nicio logică sau sens. Nu cred că s-ar găsi „curajoși” care să mă critice în faţă, având argumente clare, așa că nu le dau prea mare atenţie. Popularitatea este o povară sau o binecuvântare? M-am obișnuit cumva cu ea. A crescut împreună cu mine. Nu sunt vanitoasă și nu mă ameţește popularitatea acumulată de-a lungul anilor. Deși, dacă aș fi putut să fac astfel încât ieșind pe ușa studioului să mă transform într-o altă persoană, una necunoscută, aș fi făcut acest lucru fără a sta prea mult pe gânduri. La ce te pricepi cel mai bine și la ce nu? Știu să fac cea mai bună budincă de brânză. În rest, mai am de învăţat încă foa-a-a-arte multe. Care crezi că a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa ta? La această întrebare voi răspunde când voi ajunge la 100 de ani. Cum crezi că ţi se va schimba viaţa acum? Sper că se vor schimba cât mai multe lucruri, pentru că tocmai asta mi-am dorit. Ritmul, grila, evenimentele, oamenii cu care voi comunica, nemaivorbind de

funcţiile de serviciu – totul va fi altfel. Abia aștept să fac lucruri noi și să le fac cât mai bine posibil. text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratan makeup» Rodica Cheptine coafură» Olga Gavril salon» DIVA D str. Petru Movilă 23/3 tel.: (+373 22) 23 75 99 vestimentaţie » Benetton CC Shopping MallDova, etajul 1 tel.: (+373 22) 84 38 06 www.benetton.com locaţie » Villa Tulip str. Arheolog Ion Casian Suruceanu 17/2 tel.: (+373 22) 288 911 mob. (+373) 69 049 049 www.vilatulip.md facebook.com/VillaTulip.md

28-00

54-00

79-00 Don Taco – Restaurantul unui bucătar cu bun gust este locul potrivit pentru a savura din plin timpul liber. Băuturile răcoritoare și bucatele delicioase noi te vor cuceri, iar atmosfera feerică te va face să vrei să revii. Alintă-te cu gusturi noi, arome unice și savoare naturală!

Rezervează masa chiar acum! (+373) 601 601 11

Accesează: www.dontaco.md Vino: str. Arborilor 21, et. 4, Shopping Malldova

lungă de creatori de branduri încă de pe timpurile sovietice, a adunat o echipă de tineri plini de viaţă, ce creează produsele pe care le cumpărăm și le utilizăm în fiecare zi. Ei sunt cei care transformă o idee într-un produs atractiv și ne fac să ni-l dorim. Și pentru că pentru neiniţiaţi ceea ce fac pare a fi magie, au și o denumire sugestivă – Abracadabra. Am apărut după căderea Uniunii Sovietice, când piaţa a început să se dezvolte haotic și profesioniștii, care până atunci lucrau în sisteme bine puse la punct, au pierdut legătura unii cu ceilalţi. Am văzut necesitatea de a lansa produse bune, frumoase, concepute și realizate corect capcoadă și cu asta ne ocupăm de mai bine de 20 de ani.

Abracadabra – de ce brandul nu întotdeauna contează În spatele pereţilor unei case elegante, cu aer vechi românesc, se ascunde magie. Iuri Kuzneţov, designer și om creativ, care provine dintr-o dinastie

Abracadabra. De-a lungul anilor am avut mai multe denumiri, și de curând ne-am reinventat din nou. Acum un an am decis să schimbăm denumirea, pentru că aceasta inspiră, iar cea veche nu mai funcţiona. Nu mai suntem cei care am fost acum 20 de ani, ne-am schimbat, respectiv și identitatea agenţiei s-a schimbat. Am trăit mult timp fără denumire și am căutat îndelung o nouă identitate. Pentru alţii o facem cu ușurinţă, nouă înșine ne-a fost mai dificil. Denumirea este un instrument care trebuie să lucreze în favoarea ta, așa că dincolo de ceea ce-ţi place, trebuie să alegi ceva ce, fără prea mult efort, îţi

minutul din birou

va aduce dividende. „Abracadabra” face acest lucru mult mai bine decât ne-am așteptat din start. Ne-am dorit să obţinem ceva serios, dar în același timp ceva care va pune pe gânduri, pentru că s-ar părea că toţi înţeleg semnificaţia cuvântului, dar de fapt nimeni nu-l poate explica. Ce facem? Noi optimizăm comunicarea dintre compania care livrează produsul și consumator. Atunci când un potenţial cumpărător vede un logo, spre exemplu, el trebuie să înţeleagă cui acesta îi aparţine, cu ce se ocupă compania sau cât de mare e. Aici intervenim noi. Naming, branding, dezvoltarea produselor și conceptelor – facem practic de toate, începând de la crearea produselor, până la tot soiul de festivaluri sau evenimente. Nu ne ocupăm de web design sau alte servicii cu care piaţa este suprasaturată. Suntem puntea de legătură dintre client, care are produsul, și consumatorul care trebuie să și-l dorească sau să participe la el. Nu suntem prea cunoscuţi, pentru că facem lucruri foarte specifice. Nu suntem publici, ca și agenţie, în cercuri restrânse suntem populari. Nici nu ne dorim ca fiecare al doilea să vorbească despre noi. Acest lucru nu face decât să-ţi scadă din coeficientul de acţiune utilă. Atunci când te cunosc doar oamenii cu care trebuie să lucrezi, nu ai parte de apeluri lipsite de substanţă și nimeni nu te sustrage. Nu

facem reclamă, dezvoltăm produse, iată de ce clienţii ne cunosc mai bine decât consumatorii. Cei din urmă văd produsul în magazine, dar nu știu că ceea ce cumpără este produsul muncii noastre. Asta nu este nici bine și nici rău. Chiar ne place acest lucru, pentru că acesta este calificativul companiilor care se ocupă de lucrurile din spatele cortinei. Nu suntem o agenţie de PR și nu avem nevoie de acest lucru. Când nimerești în apă, trebuie să te relaxezi. Existăm pe piaţă de mai bine de 20 de ani, anume pentru că nu ne-am pus niciodată problema de a ne menţine. Nu trebuie decât să plutești. În momentul în care începi să te gândești cum să te menţii la suprafaţă, începi să te temi de înec, pierzi energie și, în rezultat, te duci la fund. KPD - Key Performance Driver sau coeficientul de acţiune utilă este motto-ul nostru și cel mai important instrument în crearea identităţii unui produs. Acesta indică felul în care publicul interacţionează

cu produsul brandului. Ideea de produs urât sau frumos nu există, chiar dacă pe piaţă sunt prezente o multitudine de designuri spontane. Nu trebuie să facem un ambalaj care ne place nouă, clientului sau ministrului agriculturii. Ambalajul trebuie să placă și să stârnească curiozitatea și interesul cumpărătorului, care inconștient îl va pune în coș și va merge cu el la aparatatul de casă. Consumatorul aleargă prin magazin și nu are timp să cerceteze atent fiecare raft, branding-ul îl ajută să găsească rapid produsul potrivit. Chiar dacă nu-l poţi măsura cu exactitate, acest coeficient e cel mai important element în ceea ce facem și trebuie să fie cât mai înalt posibil. Întregul proces presupune foarte mulţi pași, dar cel mai important este să-ţi înţelegi clientul și consumatorul. Dacă el greșește undeva și nu înţelege anumite nuanţe ale procesului tehnologic, precum ar fi imprimarea sau percepţia culorilor, pentru că aceste lucruri trebuie raportate la psihologia consumatorului, încercăm să-i explicăm ce și cum e mai bine de făcut. Cea mai bună recompensă e atunci când produsul ne-a adus nouă și clientului dividende, în virtutea faptului că a devenit căutat și îndrăgit de consumatori. Așa ajung oamenii să se întoarcă, în căutare de ceva nou, mai bun sau similar. Paradoxal, dar ajungem să creăm concurenţi produselor pe care chiar noi le-am lansat. Produse care nu au nevoie de branding. Sunt foarte multe cazuri când ajungem să descurajăm clienţii de la crearea brandului sau a logo-ului, pentru că vor ajunge să cheltuie banii în zadar, fără a obţine vreun rezultat. Companiile care nu

s-au dezvoltat suficient de mult și nu au o acoperire suficientă a pieţei, nu au nevoie de aceste lucruri și e mai indicat să economisească pe asta și să investească în dezvoltare. Noi vom interveni atunci când vor crește sau vor avea nevoie săși lărgească gama de produse. Refuzăm, pentru că în momentul în care vom scoate compania „în lume”, s-ar putea ca cererea să depășească oferta, iar ei se vor discredita, nereușind să livreze serviciul. În plus, uneori ajungem să explicăm clientului că ceea ce vrea și ceea de ce are nevoie și va lucra eficient, sunt două lucruri complet diferite. Uneori refuzăm, din simplul motiv că nu vor rezista concurenţei existente pe piaţă și nu pentru că nu vom crea un design mai bun, ci pentru că produsul în sine nu este la fel de bun. Ne place foarte mult ceea ce facem și atunci nu venim la birou pentru că ne trebuie, ci pentru că vrem. Echipa creativă elaborează concepte, departamentul tehnic se ocupă de imprimare, pictorii și pictoriţele au grijă de aspectul vizual și creează elementele decorative, iar animalele de companie ne fac zilele mai frumoase. Echipa de bază e constituită din 8 oameni, dar în funcţie de proiect, poate crește. Fiecare este foarte bun la ceea ce face, iată de ce suntem o mașinărie unsă, bine pusă la punct, care colaborează și lucrează unit pentru a livra un produs cu care să ne mândrim. Ce e mult strică și obosește, dar fiecare dintre noi e unic în felul său, e talentat, așa că ne completăm perfect. Ceea ce facem noi se învaţă în timp, dar talentul joacă un rol important. Companiile de la noi nu știu că sunt și în ţară echipe profesioniste, și atunci merg

în afară, spre exemplu în Rusia, unde serviciul costă mult mai scump. În același timp, ne miră, dar ne bucură, că la noi apelează companii din Kazahstan, Georgia sau Armenia. Volumul de muncă, în mare parte, vine din exterior. În Moldova e mai anevoios, pentru că nu toţi înţeleg ce e marketingul și cât de mult acesta contează. Unora li se pare că desenăm niște imagini care nu sunt deloc importante. Clientul are întotdeauna dreptate? În design nu funcţionează această preconcepţie. Clientul vine la noi anume pentru că noi suntem specializaţi în ceea ce facem și știm mai bine ce va avea succes și ce nu. Clientul știe să vândă, noi însă știm cum să facem astfel încât produsul să se vândă singur, ceea ce pare în fond ușor, dar nu este chiar așa. Noi suntem cei care cercetează piaţa și știm cum aceasta funcţionează. Atunci când vine la noi, clientul trebuie să ne povestească tot adevărul despre produsul său, toate calităţile și defectele acestuia, pentru ca noi să-l reprezentăm cât mai adecvat. Responsabilitate socială. Încercăm să mergem dincolo de crearea unui produs simplu, tangibil. Le recomandăm clienţilor să investească în centre culturale, parcuri, pentru ca același producător de vin să dezvolte cultura consumului de vin, nu doar să-i pună un preţ și să-l livreze la magazin. Velohora este un alt eveniment gândit și organizat de noi, în ultimii doi ani, pentru a promova modul sănătos de viaţă. Culorile și combinaţiile acestora contează foarte mult, pentru că pot în subconștient să atragă sau să respingă cumpărătorul. Clienţii nu întotdeauna înţeleg acest lucru, iar noi suntem aici pentru a-i ajuta. Combinaţii interzise nu există, acestea trebuie doar cercetate, înţelese și aplicate corect. Atenţia la detalii și percepţia lumii din jur este motorul creativităţii. Atunci când te irită urâţeniile, lipsa de talent sau ineficienţa anumitor produse, acest factor te motivează să livrezi un produs superior. Plus, pasiunea de a crea ceva altfel

decât tot ceea ce deja este, ceva diferit, catalizează și stârnește imaginaţia. Toate invenţiile s-au făcut pentru că oamenii voiau să optimizeze anumite lucruri, iar acest lucru inspiră. În același timp este foarte interesant să observi cum reacţionează lumea la produsul creat, petru că te învaţă și-ţi arată unde ai greșit și unde ai bifat. Oamenii cumpără brandul, nu produsul. De cele mai multe ori, ne despărţim de astfel de clienţi. Nu are niciun sens să scrii ceva frumos pe un produs necalitativ. Consumatorul va cumpăra produsul o dată, se va dezamăgi și nu va mai reveni. Iată de ce-i încurajăm pe clienţi să ne povestească adevărul despre produsul cu care vin la noi. Nu suntem sfinţi, dar nu este bine să pui un ambalaj extrem de atractiv pe ceva de proastă calitate. Acest lucru va discredita totul, până și designul. După câteva experienţe nefaste, omul va începe să creadă că tot ceea ce e împachetat frumos, nu este decât o risipă de bani. E prostesc, din punct de vedere economic să faci astfel de lucruri, pentru că sunt de unică folosinţă, iar noi nu ne dorim nici pe departe acest lucru. Este bine să creezi disconfort. Senzaţia ușoară de disconfort a consumatorului este un soi de motor, iată de ce este important ca designerul s-o genereze. Dacă nu ieșim din zona de confort, ne transformăm în fiinţe seci, lipsite de interes. Este ca și cum ai sări într-un bazin cu apă rece, te temi la început, după care te obișnuiești și începe să-ţi placă. Lucrurile trebuie să evolueze, chiar dacă produsul existent pare să funcţioneze, acesta de cele mai multe ori este învechit deja. Oamenii se tem de tot ce e nou, dar pentru că noi lucrăm și influenţăm nemijlocit stilul de viaţă al oamenilor, încercăm să le explicăm că upgrade-urile calitative nu strică, ci fac viaţa mai frumoasă.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratan

www.abracadabra.md facebook.com/abra.design

10 lucruri de făcut cu 15 minute înainte de o prezentare sau un discurs „Creierul uman începe să funcţioneze din momentul în care te-ai născut și nu se oprește până în momentul când trebuie să vorbești în public”, spunea George Jessel și avea dreptate în mare parte. În cele 15 minute dinaintea unei prezentări este prea târziu să-ţi modifici speech-ul, oricât de mult ţi-ai dori să faci acest lucru. În acest moment ar fi trebuit deja să-ţi fi analizat publicul, să ai slide-uri bune și să fi exersat cu voce tare textul. Acum, ai ajuns în faţa marelui moment și un public nerăbădător așteaptă să-ţi audă mesajul. Indiferent dacă ești pe punctul de a intra într-o încăpere cu doar câţiva oameni sau trebuie să-ţi faci apariţia în faţa a mii de persoane, timpul de care dispui imediat înaintea prezentării tale trebuie folosit corect, astfel încât să-ţi folosești corpul, dar și mintea pentru prezentare. Îţi oferim mai jos o listă de 10 lucruri pe care le poţi face cu 15 minute înainte de o prezentare, pentru a-ţi optimiza succesul:

1. Mergi la baie Chiar e important. Să ai „nevoie” să mergi la baie în momente în care, de regulă, nu ai avea este un semn distinctiv al anxietăţii și atunci de ce ar trebui să riști? Nu-ţi suprima nevoile naturale și folosește toaleta înainte de a ieși în scenă. 2. Verifică încăperea și instalaţiile audio-vizuale Având în vedere că vei vorbi în faţa mai multor persoane, asigură-te că-ţi cunoști anturajul. Aici ne referim la tot, începând de la aranjarea scaunelor la proiectoare, laptop, microfon, dar și lumină. Trebuie să ajungi la locul unde vei vorbi mai devreme, pentru a vedea dacă te simţi confortabil. Acest pas te va ajuta să ţii un discurs fluent și va arata publicului că ești pregătit. 3. Întâmpină și salută-ţi audienţa înainte de a vorbi Salută-te și schimbă câteva vorbe cu cât mai multe persoane din timp. Acest lucru va indica publicului că ești un personaj amiabil și ușor de abordat, astfel acesta va deveni și mai predispus să te asculte cu interes. Ai putea chiar să reușești să afli câteva nume, probleme sau istorioare pe care le-ai putea insera nonșalant în prezentare.

minutul din birou

În plus, discuţiile cu cei care urmează să te asculte transformă publicul înspăimântător într-un grup de oameni în faţa cărora vei reuși să vorbești natural și relaxat. 4. Fă câteva inspiraţii adânci Având în vedere faptul că starea de neliște îţi contractă mușchii pieptului și ai gâtului, este foarte important să diminuezi acest efect secundar, iar inspiraţiile adânci te pot ajuta la acest capitol. Nu subestima puterea unei inspiraţii lente și adânci. În plus, îţi vei crește nivelul de oxigen care ajunge la creier, vei întrerupe sau cel puţin diminua emiterea de adrenalină și vei declanșa răspunsul fiziologic de relaxare al organismului. În clipele dinaintea prezentării continuă să respiri adânc și fără grabă. 5. Exersează primul minut în minte Indiferent dacă alegi să-ţi pornești discursul cu un citat curios, o anecdotă personală sau o statistică impresionantă, exersează în gând primele câteva propoziţii de câteva ori. Știind exact cum și cu ce vei începe să vorbești îţi dă posibilitatea să-ţi privești publicul direct imediat ce începi, creând o puternică primă impresie, lucru pe care nu-l vei obţine privind frenetic prin notiţe 6. Axează-te pe imagini și gânduri pozitive Valorificarea conexiunii puternice dintre minte și corp presupune că poţi învăţa săţi folosești gândurile pentru a-ţi influenţa răspunsurile fiziologice. În consecinţă, poţi să-ţi scazi nivelul de stres și să-ţi sporești starea de bine și autocontrol numai prin proiectarea gândurilor și imaginilor pozitive în minte. Spre exemplu înlocuiește gândul: „Sunt atât de nervos și nepregătit, mă voi face de rușine” cu o afirmaţie de tipul: „Sunt entuziasmat și captivant” sau „Sunt credibil și încrezător”. 7. Zâmbește Menţine o expresie pozitivă și plăcută a feţei înainte de a ieși în faţa publicului. Zâmbetul îţi relaxează corpul. La nivel psihologic, zâmbitul declanșează producerea endorfinelor, iar acestea îţi calmează nervii, îţi oferă o atitudine mai calmă și contribuie la un sentiment general de bunăstare.

Mai mult, zâmbetul îţi oferă o stare de încredere și arată celor care stau în faţa ta că te bucuri să-i vezi și ești entuziasmat în privinţa mesajului. 8. Bea apă caldă sau la temperatura camerei, dacă e posibil cu lămâie Acest lucru va combate senzaţia de gură uscată, te va scăpa de mucusul acumulat și-ţi va elibera gâtul. Evită apa și mâncarea rece, produsele lactate și băuturile carbogazoase și asigură-te că ai un pahar sau o sticlă de apă la îndemână pe parcursul discursului. 9. Fă câteva exerciţii fizice ușoare Într-un cadru mai rezervat fă câteva exerciţii, întinde-te, fă câteva genuflexiuni sau fă cel puţin o plimbare de-a lungul holului. Acest mecanism te va scăpa de excesul de energie din corp și va trimite oxigen spre creier. 10. Cu 5 minute înainte de a vorbi, stai în picioare Dacă ești moderatorul sau unicul speaker, oricum vei sta în picioare. Dacă însă ești unul din mai mulţi vorbitori, cu 5 minute înainte să-ţi vină rândul ridică-te și stai în spatele camerei, sau ridică-te dacă ești în spatele scenei. Astfel nu vei face prea multă mișcare, vei fi pasiv și inactiv. Stând, reușești să-ţi canalizezi energia din timp și-i oferi corpului o șansă de a se încălzi. În plus, vei avea poziţia „gata de acţiune”. Mulţi vorbitori începători, la fel ca și veterani, recunosc că se simt emoţionaţi înainte de un discurs sau o prezentare. S-ar putea să nu fie cel mai plăcut sentiment, dar este unul necesar. Mulţi speakeri profesioniști nu-și doresc să piardă fluturașii, ci din contra, să profite de ei. Aceștia apreciază surplusul de adrenalină pentru că încarcă organismul cu energia și entuziasmul necesar pentru o prestaţie cu adevărat bună. Nu pierde în zadar cele câteva minute dinaintea unui discurs, pentru că sunt foarte preţioase. Folosește fiecare clipă pentru a te pregăti mintal și fizic pentru o prezentare dinamică. text » Nicoleta Colomeeţ sursa » businessinsider.com

un minut cu Zina

Cum recunoști

o persoană egoistă? Multă vreme m-am considerat o persoană egoistă. Probabil, pentru că trăiesc singură. Și am început să mă cunosc, iubesc, înţeleg și răsfăţ. Și pentru că nu mă mai simt vinovată când îmi cheltuiesc banii pe călătorii, cosmetică bună, haine tot mai calitative și mâncare cât mai organică. Iar voluntariatul pe care-l fac, stabil, de câţiva ani, în câteva proiecte ambiţioase, tot egoism am zis că se cheamă. Pentru că de fiecare dată când văd rezultatul final, mă gândesc, cât de minunată sunt și cum am reușit, alături de toţi acei oameni, să construiesc ceva atât de frumos. Am crezut că sunt o persoană egoistă, până am cunoscut una. De aproape. În timp. În fapte, reacţii și comportamente pe care încă încerc să le înţeleg. Eu știu – copilărie sovietică, căluţ de lemn, o neîmbrăţișare la timpul potrivit sau ce mai poate găsi Freud legat de tema asta, dar, unele lucruri sunt „too much” ca să poată fi înţelese. Chiar și de mine. În schimb, acum, la 35 de ani, am înţeles cu ce persoană nu o să pot împărţi niciodată nimic – nici viaţa, nici colaborarea, nici măcar o zi sau o oră. Oamenii se schimbă mult prea greu și mult prea rar, iar timpul este mult prea preţios ca să-l pierdem cu încercări și „drumuri înfundate”. O persoană egoistă nu este neapărat o persoană rea. Doar că se iubește mult prea

mult pe ea însăși. Nici măcar nu-și dă tot timpul seama de asta, pentru că este ceva absolut normal pentru ea. Și nu este vorba că s-ar iubi pe ea mai mult decât pe altcineva, dar se iubește în primul rând pe ea. Și uneori, contează să vezi cum cineva de lângă tine își aranjează priorităţile. Iar femeilor, le este greu să treacă peste faptul că nu ele sunt cele importante, îngrijite, fragile și alese pentru iubit. Un om egoist o să te răsfeţe numai când îi merge extraordinar, în toate planurile. Și este cam greu să-ţi potrivești zilele, poftele și nevoile cu mecanismul de funcţionare a unui asemenea om. Și dacă, Doamne ferește, ceva nu-i merge bine, mai bine te ascunzi undeva departe și aștepţi să i se aranjeze din nou toate astrele. Persoanele egoiste vor fi fericite când vor avea confort deplin. Al lor. Pentru tine, merge odată, de două ori, o lună, jumătate de an. Dar când îţi dai seama că omul de lângă tine nu mișcă niciun deget pentru confortul tău, sau, cel mai important, al vostru – fugi! Salvează-te! Pe lume sunt și oameni altruiști, crede-mă! Poate că omul egoist de lângă tine te iubește. Dar modul lor de a nu o arăta este unic. Nu are grijă de tine, ba dimpotrivă, te încarcă cu toate temerile și frustrările proprii. Nu este atent la ce zici și prin ce treci, pentru că lucrurile astea nu se văd, din spatele problemelor sale. Nu o să știi niciodată ce vrei tu, de la viaţa ta, și cât poţi să te dezvolţi, pentru că vei fi tot timpul ocupată cu netezirea capului omului egoist. Știu, este greu. Uneori, întâlnești un om minunat – talentat, deosebit de frumos, de bine îmbrăcat, educat și cult – și-ţi dai seama că niciodată nu face nimic pentru tine. Aproape niciodată, aproape nimic. Și tu ai încercat toate metodele clasice și alternative de comunicare, ba chiar și de șantaj, și nimic nu se schimbă. Nu te vede, nu te aude, nu exiști. Eu, personal, v-aș recomanda să evitaţi contactul cu o asemenea persoană. Prin lume, umblă zeci, sute, chiar mii de oameni care ar da jumătate de regat ca să aibă șansa de a vă curta, iubi și răsfăţa. Până atunci călătoriţi, mâncaţi cât mai organic, folosiţi produse cosmetice de bună calitate și îmbrăcaţi-vă în mătase. Viaţa aceasta e a voastră!

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro

Soluţii pentru problemele cu aerul murdar, mirosuri neplăcute, în încăperi de tip închis!

MODEL: EAGLE 5000 SUPRAFAŢĂ: 50-930m2

• • • •

Fum de tutun Aer închis Miros de bucatarie, ardere Miros de toaletă, canalizare

Pentru: CASINOURI, RESTAURANTE BARURI și CAFENELE BILIARD-HALL-URI, KARAOKE

Instalează-l acum pentru un test absolut GRATIS!

tel. (+373) 60 77 22 77 www.ecohitek.md

minut în obiectiv Noaptea în care nu te-ai

putut ascunde de artă Pentru al 10-lea an consecutiv, chișinăuienii și-au lăsat deoparte grijile și au dedicat o seară frumosului, venind cu mic și mare la Noaptea Europeană a Muzeelor. Muzeul Naţional de Artă a găzduit evenimentul pe 17 mai, o seară care a umplut centrul Capitalei cu muzică și culoare până târziu după miezul nopţii. Peste 10 mii de persoane au vizitat muzeul, în acest an participând în premieră și Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Toţi doritorii au avut posibilitatea de a vedea gratuit nu doar expozitia permanentă, care valorifică arta naţională, ci și alte două expoziţii. Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la stabilirea germanilor în Basarabia, Muzeul Naţional de Artă din Moldova, în colaborare cu Ambasada Germaniei, inaugurase în Sala Mare expoziţia „Urme germane în Moldova, 1814-2014. Tradiţie și modernizare”. Astfel, la Noaptea Europeană a Muzeelor, vizitatorii au avut ocazia de a vedea în imagini cum au trăit germanii de la sfârșitul secolului XIX, atât la sat, cât și la oraș, dar și îndeletnicirile acestora în comerţ și agricultură. Imaginile expuse leau oferit celor pasionaţi de istoria orașului să facă o incursiune în trecut și să-l redescopere pe fostul primar al Chișinăului, Carol Schmidt. În același timp, în Galeria Parter au fost expuse lucrări ale sculptorului român Cătălin Hrimiuc. 21 de lucrări sculptate din sticlă optică, au fost admirate astfel de mii de curioși și pasionaţi ai artei care au roit pe parcursul întregii seri în muzeu. Tonul serii a fost dat de recitalurile de muzică clasică, jazz și rock, ce au condimentat atmosfera, iar cei mai creativi și-au pus la încercare talentele în cadrul atelierelor de pictură, imprimeu și ceramică. Proiecţii video au luminat faţada din curtea muzeului, unde trupa Veriga a oferit un concert de muzică live. Evenimentul a fost desfășurat sub patronajul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar buna desfășurare a acestuia a fost posibilă și datorită implicării voluntarilor din cadrul Asociaţiei Culturale „Noua Acropolă” și proiectului „Vintage”. str. 31 august 1989, nr.115 tel.: (022) 241312 www.mnam.md

Muzeul Național de Artă al Moldovei

Secret of Beauty Centrul de Cosmetologie estetică

Promoţie de la Secret of Beauty

sună acum şi află!

15 iunie - 15 iulie 2014 berbec În plan sentimental, pari să revii pe făgașul normal și să tinzi către stabilitate. Este posibil ca viaţa amoroasă să interfereze cu cea financiară și să influenţeze niște decizii în ceea ce privește administrarea banilor. Colaborările merg ca unse în această perioadă, iar starea de sănătate nu e afectată decât de stres.

taur

balanţă Întâmpini probleme în viaţa de cuplu, însă oricât de grave ţi s-ar părea, acestea se vor soluţiona până la sfârșitul lunii. În planul carierei vei avea niște oportunităţi de care trebuie neapărat să profiţi, însă nu cu orice preţ. Îngrijește-ţi sănătatea, înainte de toate, căci ești cam sensibil în această perioadă.

scorpion

Viaţa amoroasă devine din ce în ce mai împlinită și mai mulţumitoare. Reușești să te apropii mai mult de partener. Și asupra vieţii materiale pari să deţii controlul și să fii foarte stăpân pe situaţie. În privinţa sănătăţii însă trebuie să fii ceva mai atent, întrucât s-ar putea să întâmpini niște afecţiuni neașteptate spre sfârșitul lunii.

Ești însetat de dragoste și tinzi să devii dependent de partenerul tău. În ceea ce privește cariera, ai nevoie să te organizezi și să-ţi ierarhizezi priorităţile pentru a putea avea succes. Ferește-te de eforturi prea mari în luna ce urmează, pentru că ești destul de sensibil la orice fel de factori externi.

Relaţiile amoroase sunt foarte tensionate în luna iunie, iar unele dintre ele riscă chiar să se destrame. Nu te vei lăsa însă copleșit de aceste probleme, mai ales că excelezi în plan financiar. Cu toate acestea, oboseala te poate răpune spre sfârșitul lunii, așa că ar trebui să acorzi mai multă atenţie odihnei.

În plan amoros, ai tendinţa de a despica firul în patru și de a-i căuta defecte partenerului. O duci bine din punct de vedere profesional, pentru că ai o relaţie foarte bună cu colegii și o capacitate extraordinară de a colabora. Ai grijă de sănătate, mai ales de rinichi, și ferește-te cât poţi de dulciuri.

Vei avea o viaţă socială foarte încărcată în luna următoare, așa că te poţi aștepta să întâlnești persoane noi și poate chiar marea dragoste. În plan material, ar trebui să fii foarte prudent și sceptic, iar stării de sănătate trebuie să-i acorzi mai multă atenţie în luna iunie.

În plan amoros, vei stagna în această lună, oricât de mult ţi-ai dori să schimbi ceva. Astrele nu îţi surâd nici în plan financiar, așa că ar fi mai bine să înveţi să fii mai cumpătat. În privinţa sănătăţii, nu ești ame- ninţat de nimic serios, însă nu ar trebui să sari peste controalele de rutină.

gemeni

rac

leu Nu excelezi în plan amoros, însă te bucuri de toată atenţia pe care ţi-o dorești. Ai succesul asigurat în ceea ce privește cariera, așa că te vei concentra mai mult pe acest aspect al vieţii tale tumultoase. Cât despre sănătate, este posibil să treci prin niște stări de melancolie cauzate de oboseală și de stres.

fecioară Simţi nevoia de o schimbare în plan amoros, pentru că îţi dorești pe cineva alături de care să evoluezi. Ești fericit pentru împlinirile profesionale din această perioadă, iar la capitolul sănătăţii excelezi în continuare.

săgetător

capricorn

vărsător Ai parte de foarte mult erotism în luna iunie, care îţi va da energie și te va face mai creativ și mai productiv și în plan profesional. Ești atât de entuziasmat, încât vei tinde să ignori semnele oboselii și ale stresului.

pești În această perioadă nu ai niciun alt interes decât pe cel sentimental. Nu îţi pasă de carieră, așa că vei stagna în acest plan, însă în viaţa de cuplu simţi nevoia să faci declaraţii și să îţi asiguri partenerul că îi vei fi mereu alături. Optimismul și veselia îţi asigură o sănătate de fier.

partenerii noștri Cultură:

Alianţa Franceză din Moldova str. Sfatul Ţării, 18 tel.: (+373 22) 234 510 Art-Studio Triumf str. București, 23A, of.203 tel.: (+373 22) 85 69 16 Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” str. Mitropolitul Varlaam, 78 tel.: (+373 22) 22 27 34 Galeria „Constantin Brâncuși” bd. Ștefan cel Mare, 3 tel.: (+373 22) 54 15 96

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 53 32

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală str. Cogâlniceanu, 82 tel.: (+373 22) 244 002

Sala cu Orgă bd. Ștefan cel Mare, 81 tel: (+373 22) 22 25 47 Teatrul Naţional „M.Eminescu” bd. Ștefan cel Mare, 79 tel.: (+373 22) 22 11 77 Teatrul Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373 22) 24 51 04 Teatrul „Satiricus” str. Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 20 28 90 Cafe/Restaurante: 44 JazzCafe, et. 2 str. Albișoara, 44 tel.:(+373 22) 22 44 95 live music www.jazzcafe.md

513 bd. Stefan cel Mare 79 (intrarea de pe str. M.Eminescu) tel.: (+373) 78 513 513 5th Element str. Kiev, 4 tel.: (+373 22) 85 88 58

Bachus-Dava str. Calea Ieșilor, 15 tel.: (+373 22) 59 21 62 (+373 22) 59 21 61 (+373 22) 69 12 30 99 Bier Platz str. Mihai Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 22 91 63 str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 60 37 37 Bisquit bd. Moscova, 20 tel.: (+373 22) 32 95 45

Cafe Velvet bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 68 500 050 Carlsberg Pena Pub str. București, 67 tel.: (+373) 79 77 66 50

Delice d’Ange str. 31 August 1989, 117/2 tel.: (+373 22) 24 14 28 Dolce Vita bd. Decebal, 91 tel.: (+373 22) 63 79 00 Don Taco str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova),et. 4 tel.: (+373) 601 601 11 Dublin Irish Pub str. Bulgară, 27 tel.: (+373 22) 27 67 41

Eli-Pili str. București, 68 tel.: (+373 22) 24 24 57 El Paso str. Armenească, 10 tel.: (+373 22) 92 11 66

La Botul Calului bd. Moscova, 9 tel.: (+373) 79 988881

La Crîșmă str. Hipodromului 9/1 tel.: (+373 22) 43 70 50

La Roma Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373 22) 22 85 90 (+373) 68 38 32 32 Lavazza Club str. Veronica Micle, 10/1 tel.: (+373 22) 22 83 00 Milano Cafe bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 60 177 000 Mojito bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373) 60 19 1111

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8 tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31 str. N.Costin, 67/1 tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Flirt str. V. Alecsandri, 111 tel.: (+373 22) 277 389 The Flying Pig bd. Moscova, 91 tel.: (+373) 79 98880

Muz Cafe str. Albișoara, 44 et.1 tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44

Coffee Beans bd. Ștefan cel Mare, 103/2 tel.: (+373 22) 23 56 33 bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 89 67

Galaxy str. 31 August 1989, 117/1 tel.: (+373 22) 23 25 25 (+373) 69 11 47 67

Napolis str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373) 21 21 91

Gazetto str. Kiev, 16/1 tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

The Office Dom 12 str. Miron Costin, 12 tel.: (+373 22) 31 07 50

Gok-Oguz str. Calea Orheiului, 19A tel.: (+373 22) 46 88 52

Restaurantul Oliva bd. Moscova, 5 tel. (+373 22) 92 29 62 tel. livrare: (+373 22) 78 00 00

Karl Schmidt str. Alexandru cel Bun, 83 tel.: (+373 22) 84 08 08 (+373) 78 84 08 08

Paparazzi str. S. Lazo, 40 tel.: (+373) 60 44 00 22

Curtea Vânătorului bd. Decebal, 16 tel.: (+373 22) 63 93 29

Kira’s club str. Veronica Micle, 7 tel.: (+373 22) 92 25 13

Piramisa bd. Moscova, 10/3 tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

Decadance Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373) 79 88 87 77

KFC str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova,et. 4) tel.: (+373 22) 60 33 60

Coffee House Coffee House Cognac bar, Jumbo, bd. Decebal 23, tel.: (+373 22) 63 65 15 Coffee House Terasa Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 63 Coffee House VIP Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 64 Coffee House № 1 Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 21 10 90 Coffee House Orient - CC Soiuz, str. A.Russo 1, tel.: +373 22 450626

Propaganda Café str. Sciusev, 70 tel.: (+373) 600 96 666

în localurile cărora găsiţi revista Robert’s Coffee str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373 22) 83 69 71 str. 31 august, 113 tel.: (+373 22) 21 02 76 Rodrigo str. Kogălniceanu, 1/1, colţ cu str. Tighina, tel.: (+373 22) 909 900 Star Kebab bd. Grigore Vieru 5 str. Arborilor 21, et.4 bd. Mircea cel Bătrîn 16 str. Ismail 84, bd. Decebal 61, str. Kiev 4, str. Alecu Russo 20 Livrare 24/24: (+373 22) 855 717 Taxi Blues Cafe str. Kiev, 9 tel.: (+373 22) 49 40 10 (+373) 69 49 40 10 Taxi Blues Cafe 2 str. Tolstoi, 24/1 tel.: (+373) 68 49 40 10

Tipografia 5 str. V. Pârcălab, 45 tel.: (+373 22) 221 589

Frumuseţe: Abyss SPA str. A Corobceanu, 22/1 tel.: (+373 22) 23 80 23 Afrodita str. 31 august 1989, 79/1 tel.: (+373 22) 27 41 43 Alpha Sun str. Miron Costin, 25 tel.: (+373 22) 310 837 Beauty&SPA Centers OLSI str. V. Alecsandri, 97 tel.: (+373 22) 21 12 21 Bigoudis bd. Moscova, 16 tel.: (+373 22) 86 09 90 (+373) 78 34 76 90 Biotouch bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 34 29 (+373) 60499720 Cristis str. Cosmonauţilor, 9 tel.: (+373 22) 23 50 23 (+373) 79 23 72 27

Trattoria della nonna str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373) 69 74 74 72 str. Mihail Kogâlniceanu, 62 tel.: (+373) 68 3 00 825 bd.Moscovei 17/4 tel.: (+373) 60 979 979

Danielle str. Liviu Deleanu, 7/6 tel.: (+373 22) 60 73 72 (+373) 79 40 31 02

Tucano Coffee str. Pușkin, 15 str. Alexandru cel Bun, 91A tel.: (+373 22) 211 444 str. Pușkin, 28

Dessange str. M. Eminescu, 49/1 tel.: (+373 22) 40 04 50

Vasabi str. Sciusev, 73 tel.: (+373 22) 21 10 20 bd. Banulescu-Bodoni, 4 tel.: (+373) 79 80 42 42, str. V.Alecsandri, 85 tel.: (+373) 79 80 47 47

Zen Sushi str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29

15 MINUTE

Derma Beauty Chisinau, s. Hincesti, 43 tel.: (+373 22) 99 88 99

Langeles bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 21 00 77 Micușa Stil str. 31 August 1989, 127 tel.:(+373 22) 23 82 44 str. Alexandru cel Bun, 98A tel.: (+373 22) 22 84 40 Megasun str. Puskin, 15 tel.: (+373 22) 22 10 50 str. Alecu Russo, 1 (CC Soiuz) tel.: (+373 22) 88 51 41 bd. Decebal, 99 (Elat) tel.: (+373 22) 88 35 67 str. Ion Creangă, 49/5 tel.: (+373 22) 83 87 56 Oazis str. Bucuresti, 68 tel.:(+373 22) 23 77 51 Orhideea str. Bulgară, 41 tel.: (+373 22) 275434 bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 23 56 34 str. Mitropolit Dosoftei, 100 tel.: (+373 22) 23 80 14 bd. Moscovei, 1/3 tel.: (+373 22) 44 03 09 str. Pușkin, 44 tel.: (+373 22) 21 40 87 Roses str. Pușkin, 14 tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74 Salon by Kliuchnikoff str. București, 103 tel.: (+373 22) 21 17 97 str. Tighina, 52 tel.: (+373 22) 27 96 88

Secret of Beauty str. Kogâlniceanu, 41/7 tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06 Sunkiss str. 31 August 78 A, „Centrul Sportiv” tel.: (+373 22) 24 20 61 bd. Decebal 80/1, tel.: (+373 22) 50 37 06 str. Alecu Russo 5/1, tel.: (+373 22) 32 40 11

Victoria Lux str. Gh.Asachi, 71/6 tel.: (+373 22) 73 95 63 Vis str. Pușkin, 56 tel.: (+373 22) 22 58 18

Weyergans High Care bd. Traian 22, of.40 tel.: (+373 22) 81 16 81 tel.: (+373) 79 500 697 Fitness și Sport:

Amazonka bd. Ștefan cel Mare, 69 tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13 EcoSport Gym 7:00-22:00 str. A. Mateevici, 113/2 tel.: (+373 22) 23 30 81 Energy Fitness bd. Dacia, 31/1 tel.: (+373 22) 50 22 22

Diva D str. Petru Movilă, 23/3 tel.: (+373 22) 23 75 99

Salon Evel-Lux str. Academiei, 7 tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Gloss Beauty Studio str. Arborilor, 21, et. 2 tel.: (+373) 699 000 36

Salon Studia Gorbaciov str. Armeană, 18 tel.: (+373 22) 24 02 40

Fitness Doza bd. Mircea cel Batrân, 11 tel.:(+373 22) 43 97 21 str. Ion Creangă, 62 tel.:(+373 22) 74 52 08 str. Miron Costin, 25 tel.:(+373 22) 44 90 57 str. Andrei Doga, 26 tel.:(+373 22) 31 07 62

Laboratorul frumuseţii str. Tighina, 49/3 tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Salonul Kiss bd. Ștefan cel Mare, 128 tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45

Niagara Orange Fitness str. Ghidighici, 5 tel.: (+373 22) 21 00 21

Thai Boxing Club str. Burebista, 114 tel.: (+373 22) 890 47 77 (+373) 68 771 777 X.T.Z str. Gh.Asachi, 58 tel.: (+373) 68 110 811 (+373) 78 110 811 Wellness Land str. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 60 80 Wellness & SPA Termal bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 63 29 29 (+373) 79 22 99 93

UNICA Shaping Club bd. Ștefan cel Mare, 182 et.5 of.509 tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 04 10 str. Tighina, 49/4 tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77 bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00 bd. Decebal, 5 et.2 tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96 bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3 tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27 str. Vasile Alecsandri, 1, et.8 of.822 tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27 str. Alba Iulia, 1/1 tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37 str. Alba Iulia, 75 tel.: (+373 22) 51 53 38 (+373) 79 30 00 00 bd. Moscovei 6, et. 3 tel.: (+373 22) 49 65 91 (+373) 69 11 12 27 Ialoveni: str. Alexandru cel Bun 31 tel.: (+373 268) 2 49 12 (+373) 79 64 99 40 www.shaping.md str. Alecu Russo 20, et. 4, CC Shoplandia tel.: (+373 22) 81 16 16 str. Igor Vieru 15/3, et. 1, tel.: (+373 22) 48 16 61 Centre medicale: Ceradent str. Kogâlniceanu, 41 tel.: (+373 22) 22 28 05 Mazur Dent str. Kogâlniceanu, 20 of. 1 tel.: (+ 373 22) 27 59 92

Prima Medica str. V.Alecsandri, 87/1 tel.: (+373 22) 20 23 73 Timox Dent str. Pușkin, 9 tel.: (+373 22) 22 24 99 Vivodent str. București, 13/1 tel.: (+373 22) 54 64 00 Shopping:

ABFashion str. Ismail, 24 tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Ceai de elită bd. Ștefan cel Mare, 128 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 24 35 72 (+373) 79 44 77 68 Koton str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 27 00 39

L’arossa str. V. Alecsandri, 66 tel.:(+373) 69 10 81 96 Mireasa Modernă str. București 105 tel: (+373 22) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

molDeco bd. Bănulescu Bodoni, 57 tel: (+373 22) 23 31 89 (+373) 69 20 11 26 bd. Moscovei, 14/1 tel: (+373 22) 31 12 81 (+373) 69 20 11 26

AnyWay Travel str. 31 august 1989, 121 tel.: (+373 22) 85 90 90 Damla Tur str. Gagarin, 1 tel.: (+373 22) 27 75 77

Explore str. Columna, 103 of.1 tel.: (+ 373 22) 84 41 11

IFLY.MD str. Pușkin, 7 tel.: (+373 22) 80 86 80 (+373) 78 80 86 80 Isida str. Mitropolit Dosoftei, 97/1 tel.: (+373 22) 29 60 48 Panda Tur str. Bănulescu Bodoni 28/1 tel.: (+373 22) 78 19 19 (+373) 69 44 04 00

Sindbad str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373 22) 88 82 88 Sovada str.Zelinski, 12 tel.: (+373 22) 84 46 78

Dacia Hotel str. 31 August 1989, 135 tel.:(+373 22) 23 22 51

Flowers str. Anestiade, 7 tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Jazz Hotel str. Vlaicu Pîrcălab 72 tel.: (+373) 69 10 73 77

LeoGrand str. Mit. Varlaam 77 tel.: (+373 22) 20 12 01 Manhattan str. Ciuflea, 1 tel.: (+373 22) 26 08 88 Nobil Hotel str. M.Eminescu, 49/1 tel.:(+373 22) 40 04 00 Turist Hotel bd. Grigore Vieru, 9 tel.:(+373 22) 22 05 12

Vila Natali str. Sfatul Ţării, 15 tel.: (+373 22) 23 36 63 Vila Verde str. Grenoble, 110 tel.:(+373 22) 28 80 03

Univers Viva Turism bd. Grigore Vieru, 22/1 of. 1 tel: (+373 22) 22 92 92 Vacanţa Mare str. Kogălniceanu, 58 tel.: (+373 22) 840 111 (+373) 78 840 111

Papilio str. Alecsandri, 20 tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Vernon Prim str. Gh.Asachi, 11/1 of. 98 tel.: (+373 22) 72 72 32

Shoptime.md str. Bănulescu Bodoni, 29 tel.: (+373 22) 234 900

Voiaj International bd. Negruzzi, 4/2 tel.: (+373 22) 54 64 64

Agenţii turistice:

Hotele:

Amadeus Travel str. Pușkin, 24 tel.: (+373 22) 22 66 33

Business & SPA Hotel OLSI str. Bernardazzi, 26/3 tel.: (+373 22) 54 59 54

Vrei să devii partenerul nostru de distribuţie? Contactează-ne pe: contact@15minute.md

sau 060097111 – Sergiu Ţurcanu, director de marketing