ILUZIA DIN SPATELE BITCOIN Cristian Paun1 Este clar că banii actuali produşi de către stat pentru profitul celor care roiesc în jurul său nu mai reprezintă o soluţie pentru sistemul economic şi că o reformă monetară se impune cu mare rapiditate dacă vrem cu adevărat să scăpăm de crize şi de acest furt legalizat prin care proprietatea noastră este vădit agresată în permanenţă. Banul a apărut pentru a mijloci schimburile dintre noi. A fost cea mai convenabilă marfă (prin prisma proprietăţilor necesare) aleasă de noi pentru a mijloci aceste schimburi. Atunci când marfa aleasă de noi (aurul sau argintul) a devenit mijloc de schimb ea a căpătat o poziţie distinctă între bunurile pe care le schimbam între noi. Valoarea pe care o avea aurul ca marfă a fost amplificată de valoarea de mijloc de schimb atribuită de participanţii la aceste schimburi. Atunci când bunurile şi serviciile erau schimbate la vedere prin mijlocirea aurului sau argintului operatorii nu aveau nevoie de stat sau de vreo instanţă care să intervină în acest schimb. Problema a apărut atunci când schimburile de bunuri nu se mai produceau la vedere şi când se punea problema rezolvării litigiilor de către o instanţă în baza unui sistem de legi devenite foarte rapid apanajul statului. Banul a fost astfel privit mai degrabă ca fiind mijloc de stingere a unei datorii (deşi această funcţie era inclusă în cea de mijloc de schimb) sau de mijloc de plată şi mai puţin drept mijloc de schimb. Legea a venit imediat şi a oferit o definiţie legală a banilor care a indus limitări şi imperfecţiuni faţă de ceea ce a selectat piaţa ca fiind banul cel mai potrivit pentru a mijloci schimburile dintre noi. Prin forţa legii putem defini legal orice ca fiind ban şi care e suficient să servească drept mijloc de plată sau drept mijloc de stingere a unei datorii (cu precădere faţă de stat). Problema este că ceea ce definim legal ca bani în momentul de faţă (o bucată de hârtie fără valoare) se îndepărtează tot mai mult de la funcţia economică esenţială – cea de mijlocire a schimburilor private de bunuri şi servicii. Banii fără valoare actuali au nevoie de lege şi de stat pentru a avea o valoare formală. În absenţa legii şi a forţei statale din spatele ei comercianţii ar renunţa în prima secundă la aceşti bani. Plecând de la aceste considerente introductive să revenind acum la tema acestui articol – Bitcoinul: el a fost creat în 2009 de către Satoshi Nakamoto ca fiind o monedă fiat electronică (fără a avea valoare intrinsecă). Conform celor care 1
http://cristianpaun.finantare.ro/despre-blogger/
1
au creat această monedă, ea se află în afara controlului oricărui guvern care să îl producă într-o cantitate mare şi care să conducă, deci, la inflaţie. Criticile pe care le putem aduce acestei monede sunt următoarele: - Lipsa de valoare intrinsecă pune mari probleme în a stabili preţurile bunurilor şi serviciile faţă de această monetă fiat electronică. Valoarea de schimb a aurului în celelalte bunuri este esenţială pentru a explica dinamica preţurilor relative. Fără această valoare intrinsecă pe care Bitcoin nu o are (după cum nu o au nici banii clasici produşi din nimic) schimburile generalizate de bunuri şi servicii sunt complicate de folosirea sa ca mijloc de schimb; - Cel care a creat această monedă ne garantează că ea este în afara controlului guvernamental. Greşit… cum nimic nu e mai presus de lege, atunci când statul o va dori şi când va vedea că Bitcoin îl încurcă în afacerile sale va interveni prin lege şi va declara ilegal Bitcoin sau va impune prin lege un control guvernamental asupra sa (incluzând aici şi producţia de Bitcoin). Din păcate acum operăm cu bani legali sau pe care legea îi defineşte şi îi apără ca fiind bani. Bitcoin este un mecanism mult mai simplu de a fi acaparat de către stat şi de a-l impune ca o alternativă la banii de hârtie sau la monede. Şi aşa în momentul de faţă sesizăm o accentuare tot mai puternică a plăţilor electronice şi a banilor electronici produşi de sistemul bancar actual (cardurile). Ori tocmai acest lucru ajută inflaţia din spatele producţiei monetare. De aici şi încercarea tot mai vizibilă de inhibare a populaţiei şi a celor implicaţi în schimburi să ceară pentru conturile lor electronice decontarea în cash şi să folosească banul electronic. Numerarul trebuie tipărit şi dacă s-ar tipări numerar cât ban scriptural se crează electronic de către bănci am avea mult mai rapid semnele de hiperinflaţie. Pentru că banul electronic (scriptural) nu circulă în economia subterană în timp ce numerarul da. Deja au apărut îngrijorări cu privire la faptul că Bitcoin va permite spălări de bani şi că ar trebui REGLEMENTAT de către stat. - Lipsa controlului guvernamental asupra producţiei de Bitcoin crează aparenţa că el este o monedă puţin inflaţionistă. Din nou e greşit. Creatorii acestei monede au prevăzut o creştere într-o progresie geometrică a cantităţii de Bitcoin care se va face însă cu rate de creştere tot mai reduse. În final se va ajunge la o stagnare sau la o masă monetară relativ constantă. Dar până atunci volumul de Bitcoin creşte semnificativ de mult. Chiar şi aşa, orice Bitcoin produs din nimic în plus scade puterea de cumpărare în bunuri a celor existenţi în piaţă fiind incorectă pentru cei care îl deţin. În plus, cine garantează că un control privat asupra monedei nu poate exclude producţia frauduloasă de Bitcoin. Doar tentaţia e mare. Dintr-o simplă programare se poate produce Bitcoin fără costuri prea mari şi fără control semnificativ din partea cuiva (e foarte greu să îţi dai seama cine şi cum a creat Bitcoin). Până la urmă această monedă poate deveni una 2
inflaţionistă tocmai pentru că nu are costuri de producţie (sau cel puţin ele sunt neglijabile). În cazul aurului aceste costuri există şi ele sunt semnificative. Tocmai de aceea profitabilitatea producţiei de aur şi valoarea de piaţă a aurului joacă un rol important în mecanismul de formare a preţurilor pe piaţă şi de derulare a schimburilor. - Bitcoin poate servi foarte bine intereselor statului. Prin folosirea sa, tranzacţiile trec printr-un server şi ies la iveală. Statului îi va fi mult mai uşor să le urmărească, să le fiscalizeze şi să le controleze. Economia subterană ar fi puternic inhibată de folosirea Bitcoin. E puţin probabil ca cei care nu vor să dea socoteală statului să se înregistreze pe un server şi să înceapă să tranzacţioneze fără ca plata lor să mai fie anonimă 100%. - O altă problemă e că acum putem cumpăra Bitcoin cu bani fiat produşi din nimic de către guvernele actuale. Menţinând relativ fixă cantitatea de Bitcoin ea va deveni rară şi foarte scumpă prin comparaţie cu dolarii sau cu euro (în 2009 Gavin Andersen a cumpărat 10000 bitcoins cu doar 50 USD). Acest lucru va face foarte interesantă producţia de Bitcoin. La un preţ de 10000 USD pentru 1 bitcoin probabil că va deveni interesant să îl produci dintr-o apăsare de taste. Din punctul meu de vedere Bitcoin nu este decât o încercare de a bulversa şi mai mult ideea de mijloc de schimb. Este un mijloc de plată fără valoare şi cu imperfecţiunile oricărei monede create din nimic şi care încalcă grav legile economice (a se vedea Legea lui Say, Legea utilităţii marginale descrescânde, Legea lui Greasham, Efectul Cantillon). Nu este cu nimic mai presus decât o mână de carduri de credite creat de către o bancă din depozitele la vedere şi oferite la discreţie utilizatorilor de pe piaţă cu costuri de operare şi dobânzi cât mai reduse sau de banul produs de o bancă centrală controlată de un grup de politicieni privaţi. Are acelaşi hazard moral inclus în el şi aceleaşi probleme. Dacă cineva doreşte poate să acapareze producţia sa şi poate să îl deturneze în folosul său fără a întâmpina costuri prea mari. Această pseudomonedă va intra mai devreme sau mai târziu în criză la fel de repede ca şi celelalte monede.
3