Biologia Agresiunii – pe înțelesul tuturor În orice incident , exist ă înt ot deauna o persoană care est e agresorul și o alt a care est e vict imă pot ențială. Urmează apoi o part e de int eracțiune înt re cele două persoane, după care, ca rezult at al int eracțiunii, exist ă o f inalit at e. Calit at ea rezult at ului f inal depinde de modul în care are loc int eracțiunea și de mult e ori de modul în care pot ențiala vict imă gest ionează int eracțiunea. Când agresiune est e îndrept at ă căt re noi, avem o alegere clasică înt re două opțiuni: “Luptă sau Fugi”. Dar exist ă, de asemenea, o a t reia opțiune – put em alege să încercăm să cont rolăm sau să gest ionăm int eracțiunea. În cazul în care nu f uncționează, put em reveni în cont inuare la opțiunea “f ugi”, deși în marea majorit at e a sit uațiilor, gest ionarea int eracțiunii va dezamorsa agresiunea și va conduce la un rezult at non-violent .
Reacția de t ipul “Lupta sau f ugi” la o sit uație a f ost dezvolt at ă pe parcursul evoluția rasei umane (și regnului animal), ca o modalit at e de a ne f ace să reacționăm f oart e repede la pericol, t inzând ast f el să ne menținem în condiții de siguranță. Aceast ă reacție primit ivă f ace ca adrenalina și alt e subst anțe chimice să int re imediat în f luxul sanguin și să ne pregăt ească să lupt ăm sau să f ugim. Cu t oat e acest ea, învățăm pe parcursul vieții că unele sit uații pe care le-am considerat periculoase nu au f ost chiar așa și reacția rapidă nu era necesară. Aceast ă capacit at e de a evalua ceea ce se înt âmplă ne poat e permit e să t recem pest e reacția “lupta sau f ugi” și să alegem alt ernat ive dif erit e. Așa că s-ar put ea, probabil, să purt ăm o discuție prof undă cu cineva, să rămânem ancorați în sit uație pent ru a-i ajut a și pe alții sau pur și simplu să rămânem
pent ru a f ace f ață sit uației. Percepțiile asupra eveniment elor și asupra oamenilor ne af ect ează modul în care f acem f ață eveniment elor din viața noast ră. Ne uit ăm la ceea ce vedem și f acem judecăți bazat e pe lucruri cum ar f i sit uația, limbajul corpului oamenilor, t onul vocii și modul în care est e îmbrăcat cineva. Decizia ne est e, de asemenea, af ect at ă de ceea ce am învățat pe parcursul vieții. Chest iuni precum gradul de t oleranță pe care îl avem, modul nost ru de a-i include pe alții în st ereot ipuri, cum percepem int ențiile cuiva, dif erențele cult urale și rasiale, și chiar și dacă purt ăm pică cuiva, își pot aduce f iecare aport ul la modul în care ajunge să simțim în t impul int eracțiunii. Emoțiile, cum ar f i f rica, st resul, și irit area, sent iment ul de eșec sau mândria rănit ă vor af ect a apoi modul în care reacționăm în orice sit uație. În general, oamenii devin agresivi sau violenți deoarece sunt în imposibilit at ea de a obține ceea ce vor, sau pent ru că anumit e dorințe sunt blocat e. Aceast ă sit uație provoacă f rust rare care duce la sent iment e agresive. Exist ă apoi o f ormă de declanșare care agravează sent iment ele agresive t ransf ormându-le înt r-o agresiune reală sub f ormă de amenințări, abuz sau violență. Mișcarea de la o dorința blocat ă la f rust rare est e probabil să f ie accelerat ă de boli mint ale, excesul de alcool sau dacă persoana are dureri.
Agresivitatea poat e f i sub f ormă de: Țipet e și înjurăt uri Abuz, inclusiv sexual și rasial Amenințări Comport ament agresiv Gest uri amenințăt oare sau abuzive
Citește mai multe la: http://dor.academy/biologia-agresiunii-pe-intelesul-tuturor/