Ce ne motivează în viață Lucruri dif erit e mot ivează oameni dif eriți. În acest art icol, vom explora ceea ce ne poat e mot iva ca indivizi, și vom începe prin a examina priorit ățile dif erit elor st adii din viață care ne pot inf luența masiv pe f iecare dint re noi.
Motivația la diferite stadii ale vieții Speranța Viața noast ră în lumea ext erioară începe, desigur, când ne nașt em – o t rezire brut ală din căldura, conf ort ul și siguranța pânt ecului mat ern la durele realit ăți clinice ale unei camere de spit al. Bebelușii sunt complet neajut orați și au nevoie să f ie îngrijiți at ent , având nevoie de hrană, conf ort , căldură și t oat e celelalt e lucruri af lat e la capăt ul de jos al ierarhiei de nevoi a lui Maslow. Bebelușul depinde de mamă și t at ă pent ru orice și – cel puțin înt r-o f amilie iubit oare și grijulie – t oat e acest e nevoi sunt sat isf ăcut e: hrană, căldură și dragost e.
La un anumit st adiu, t ot uși, bebelușul, poat e în jurul a 18 luni, când el sau ea începe să devină conșt ient că est e un individ separat de părinții săi, începe să realizeze că are nevoie de îngrijirea acest or adulți și că f ără ei, nu poat e supraviețui. Exist ă o băt ălie înt re a vrea să își dezvolt e independența, în t imp ce est e nelinișt it să nu pună în pericol relația cu părinții, înt rucât are nevoie să asigure cont inuit at ea acest eia. Dragost ea inițială necondiționat ă pent ru bebeluș începe să aibă condiții at așat e în jurul comport ament ului acest uia. Explorarea Priorit ățile ca și copil sunt de a învăța și de a explora, și de a dezvolt a o t ot mai sporit ă independență, t est ând-o în t imp ce se asigură că înt ot deauna părinții sunt acolo și of eră sprijin. Unele dint re lucrurile pe care copilul le învață sunt cum să se comport e, ce să creadă și ce îi f ac pe mami și t at i f ericiți și nef ericiți. Inst inct ele nat urale încep să se modif ice lent pent ru a se încadra în paramet rii accept abili. Dorința de a plăcea, de a deveni accept at de ceilalți, prin modif icarea comport ament ului inst inct iv devine st abilit încă de t impuriu în viață și domină
mot ivarea pent ru o mare part e a perioadei ce va veni. În anii copilăriei acest lucru ar put ea însemna a f ace pe placul părinților prin a f i un „băiat bun” sau o „f at ă bună”, prin a munci din greu la școală și a adera la reguli. Nesiguranța Ieșirea din copilărie ca adolescent reprezint ă o imensă schimbare f izică și emoțională și o sporit ă nevoie de a se simți independent , și o dorință de a-și găsi o ident it at e. Nevoia de accept are devine mai mult legat ă de accept area de căt re cei de-o seamă și de căt re priet eni, mai degrabă decât de căt re părinți. Tot uși exist ă o t ensiune înt re accept area de căt re grup, pe de o part e, și găsirea unei ident it ăți separat e, pe de alt a. Est e izbit or ceea ce adolescenții aleg să îmbrace și ce muzică ascult ă ei, exist ă oarecare individualit at e în gust uri, dar de asemenea și mult ă conf ormare. Deci hainele sunt de obicei jeanși și un t ricou cu orice f el de variație of eră indust ria modei la acel moment și gust ul în muzică est e muzica ușoară mai degrabă decât cea clasică, jazzul sau orice alt ceva care nu est e în t endința generală. Stabilirea independenței La capăt ul educației f ormale, vârst ele de 20 și 30 de ani sunt dominat e de st abilirea noast ră ca independenți de părinții noșt ri și căpăt area a t ot ceea ce avem nevoie pent ru viața adult ă. Aceast a include mut area din casa părint ească dacă est e posibil, găsirea unei modalit ăți de a-ți câșt iga t raiul, găsirea unui part ener cu care să îți împarți viața, poat e mut area înt r-o alt ă locație și găsirea de noi priet eni. Copiii sunt de asemenea o priorit at e, deși acest lucru est e t ot mai mult amânat , ast f el încât oamenii să își poat ă înt emeia carierele. Acest lucru implică asigurarea că angajat ul est e acum accept at de colegi și șef i, mai degrabă decât doar de părinți și priet eni. Un nou set de așt ept ări soseșt e și un nou nivel de condiționare est e căpăt at , pe măsură ce angajat ul progresează la muncă, căpăt ând promovări și noi sarcini de-a lungul carierei. În societ at ea noast ră agit at ă și sub presiune, part ea de muncă a vieților noast re le poat e domina pe t oat e celelalt e. Apare un punct în care t oat e nivelele inf erioare ale ierarhiei Maslow sunt pract ic sort at e. Ia în considerare f amilia cu doi copii mici, în care ambii părinți lucrează, t răind în propria casă, cu mașini, vacanțe și t ot ce vine odat ă cu un st il de viață prosper al clasei de mijloc occident ale. Lărgirea orizontului St adiul următ or est e at unci când t oat e acest e țeluri și nevoi inițiale au f ost îndeplinit e – cariera, casa, soția, copiii – t oat e dobândit e. La un anumit punct al vârst ei de mijloc ar put ea exist a o schimbare de perspect ivă, declanșat ă poat e de o zi de nașt ere semnif icat ivă, o chest ionare despre slujbă sau carieră, o lărgire a perspect ivei și o dorință pent ru mai mult înțeles sau poat e o nouă direcție. Est e ceea ce adesea est e descris ca o „criză a vârst ei mijlocii”, deși nu est e nevoie să f ie o criză sau un singur eveniment .
Citește mai multe la: http://dor.academy/ce-ne-motiveaza-in-viata/