Despre creier, visat și reamintirea viselor Când dormim, t recem prin cinci etape ale somnului. Prima et apă est e un somn f oart e ușor din care t e pot i t rezi cu usurint a. Cea de a doua et apă se mut ă căt re un somn ușor mai prof und, și et apele t rei și pat ru reprezint ă somnul cel mai prof und. Act ivit at ea creierului nost ru de-a lungul acest or et ape încet ineșt e t rept at ast f el încât în somnul prof und nu experiment ăm decât undele cerebrale delt a – cele mai lent e unde cerebrale. Înt r-un art icol precedent , am descris „Cum Funcționeaz ă Visele Noastre„.
Undele cerebrale Creierul nost ru parcurge ciclic pat ru t ipuri de unde cerebrale, denumit e delta, teta, alf a și beta. Fiecare t ip de unde cerebrale reprezint ă o vit eză dif erit ă a oscilației t ensiuni elect rice la nivelul creierului. Undele Delta sunt cele mai lent e (de la zero la pat ru cicluri pe secundă) și sunt prezent e în somnul adânc. Undele T heta (pat ru la șapt e cicluri pe secundă) sunt prezent e în prima et apă, at unci când sunt em în somn ușor. Undele Alf a , care f uncționează de la opt la 13 cicluri pe secundă, apar în t impul somnului cu mișcare rapidă a ochilor – REM (precum și at unci cand sunt em t reji). Undele Beta, care reprezint ă cele mai rapide cicluri (de la 13 la 40 pe secundă), sunt de obicei văzut e doar în sit uații f oart e st resant e sau sit uații care necesit ă concent rare ment ală f oart e put ernică și f ocalizare. Acest e pat ru undele cerebrale alcăt uiesc electroencef alogramă (EEG).
La aproximat iv 90 de minut e după ce mergem la culcare și după et apa a pat ra de somn, vom începe somnului REM. Mișcarea rapidă a ochilor (REM) a f ost descoperit ă în 1953 în cadrul Universit ății din Chicago, de căt re cercet ăt orii Eugene Aserinsky, un st udent absolvent în f iziologie, și Nat haniel Kleit man, Ph.D., decan la f iziologie. Somnul REM est e caract erizat în primul rând prin mișcări ale ochilor și est e et apa a cincea de somn. Am prezent at Mișcarea rapidă a ochilor – REM în art icolul nost ru „Cum f uncționeaz ă somnul nostru„. In t impul somnului REM, au loc mai mult e schimbări f iziologice. Rit mul cardiac și respirația accelerează, presiunea art erială creșt e, nu ne put em regla t emperat ura corpului și act ivit at ea creierului crest e la același nivel (alf a) ca at unci când sunt em t reji, sau chiar mai mare. Cu t oat e acest ea, rest ul corpului est e în esență paraliz at până când vom ieși din somnul REM. Aceast ă paralizie est e cauzat ă de eliberarea glicinei, un aminoacid, din t runchiul cerebral în neuronii mot ori (neuronii care conduc impulsurile dinspre creier spre măduva spinării). Pent ru că somnul REM est e f aza de somn în care au loc cele mai mult e vise, aceast a paralizie ar put ea f i modul în care nat ura se asigură că nu vom acționa în af ara visele noast re. În caz cont rar, dacă t e culci lângă cineva care visează că joacă f ot bal, s-ar put ea să f ii lovit în mod repet at în t imp ce dormi.
Citește mai multe la: http://dor.academy/despre-creier-visat-si-reamintirea-viselor/