Gesturi de autoliniștire ale persoanelor supuse Când st ăm de vorbă cu o persoană af lat ă înt r-o poziţ ie de aut orit at e, t indem să presupunem că acţ iunile noast re, şi nu cele ale celuilalt sunt evaluat e şi acest lucru ne f ace să ne simţ im nesiguri şi t imizi. Put em reacţ iona la acest e sent iment e în mai mult e f eluri. Unul est e înt reprinderea unor acţiuni de autocontact, în care ne at ingem, ne ţ inem sau ne mângâiem. Acest e gesturi de autoliniştire ne calmează — la f el ca at unci când alt cineva ne at inge, ne ţ ine sau ne mângâie. În acest sens acţ iunile de aut ocont act sunt de f apt semnale substitutive — ele sunt nişt e lucruri care ne linişt esc şi ne calmează din nou şi pe care ni le aplicăm noi înşine când nu exist ă alt cineva în jur care să le f acă în locul nost ru. Put erea acţ iunilor de aut ocont act st ă în f apt ul că at ingerea f izică est e cel mai bun mod de a linişt i pe cineva. Est e cel mai primit iv dar şi cel mai ef icient . Import anţ a at ingerii se ref lect ă în compoziţ ia pielii noast re care are milioane de celule recept oare sensibile la cea mai mică schimbare de presiune, şi în st ruct ura creierului unde s-a descoperit că aria din cort exul cerebral pref ront al dedicat ă at ingerii est e mult mai mare decât suma ariilor t ut uror celorlalt e simţ uri. At ingerea st ă la baza cont act ului iniţ ial dint re mamă şi copil; at ingerea est e cea care linişt eşt e copilul şi îl f ace să se simt ă în siguranţ ă. De aceea, at ingerea est e at ât de linişt it oare pe t ot parcursul vieţ ii noast re. Ea recreează sent iment ele de iubire şi securit at e pe care le-am t răit când eram bebeluşi. Part ea t rist ă a acest ui lucru est e că urmărind persoanele care se simt respinse, singure sau vulnerabile — oamenii care st au la coadă la ajut oare, oamenii care aşt eapt ă după un accident un t rat ament de urgenţ ă, oamenii care sunt cit aţ i la t ribunal — observăm că se at ing f recvent înt r-un mod care amint eşt e de f elul în care mama lor îi linişt ea. Acelaşi lucru est e valabil şi pent ru persoanele af lat e înt r-o st are de supunere.
Când oamenii se simt supuși, deseori îşi mângâie părul, mai ales cel de pe ceafă. Acest e acţ iuni vin din copilărie când mamele îi mângâiau pe păr ca să îi linişt ească şi îi legănau. Când oamenii se simt supuși, îşi ating şi faţa punându-şi deseori degetele pe buze. Acest e gest uri de aut olinişt ire vin şi ele t ot din modul în care mamele mângâie f aţ a bebeluşului, se joacă cu gura lui şi îl sărut ă pe buze. Mamele îşi iau copiii în braţ e când sunt supăraţ i. Prin urmare, când adulţ ii se simt nesiguri şi supuşi, încearcă deseori să regăsească acest e sent iment e linişt it oare prin acţ iuni care le permit să se ia singuri în braţ e.
Citește mai multe la: http://dor.academy/gesturi-de-autolinistire-ale-persoanelor-supuse/