Familia şi Viaţa Nr. 6

Familia și Viața - Iunie 2011

Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale (5 iunie 2011)

Familia și Viața - Iunie 2011

www.familiasiviata.ro

Sumar

Revista „Familia şi Viaţa” apare lunar cu susţinerea Asociaţiei „Familia şi Viaţa” şi a Editurii „Sapientia” ISSN 2069-6574

Editorial……………………………………………..….5 Viitorul omenirii depinde de familie

Colectivul de redacţie

5

Actualitatea în Biserică..……………….…….…...…....6 8

Sărbătoarea copiilor: să-i educăm pe copii să guste bucuria de a face parte din familia lui Cristos / Ioan Paul al II-lea – „Un papă al familiei şi al vieţii”

Interviul lunii..……………….……………….…...…....9 9

La ceas aniversar: interviu cu pr. Iosif Enăşoae, preşedintele Asociaţiei „Familia şi Viaţa”

Stiri..………………………………….………………....12 6

Știri din Biserica universală Știri din Biserica locală

Familie..……………….……………………...…...…....14 12

La temelia familei - iubirea / Meseria de părinte se învaţă ... / Curat până la altar, credincios până la moarte / În şcoală, la ora bilanţului / Capodopera / Jocuri în aer liber / Rugăciunea ca întâlnire / Cine are un bătrân să-l preţuiască

Din viața organizațiilor..………………...…...………..22 20

Asociaţia Scout Catolică Română – 20 de ani de existenţă Propuneri pentru Anul Familiei

Școala și educația creștină..………………….………..24 22

De ce o şcoală catolică?

Admiterea la liceu pentru anul şcolar 2011-2012

Director: Pr. dr. Ştefan Lupu Redactor şef: Pr. dr. Iosif Enăşoae Redactori: Prof. Maria Gherghel Pr. Petru Tamaş Secretar: Iuliana Petruţ Tehnoredactare şi design: Fabian David

Colaboratori: Pr. dr. Iosif Bisoc, OFMConv.

Pr. dr. Alois Hîrja Pr. Alois Moraru Pr. Eduard-Emilian Păduraru Pr. Cornel Gabor Pr. Felix Roca Dr. Adina Zatîca Prof. Maricica Mihăluţe Prof. Petru Gălăţeanu Prof. Maria Andrici Prof. Silvia Ghiuzan Psih. Mihaela-Livia Gheorghiu Ing. Silvia Tamaş Dr. ing. ec. Viorica Spătaru Dir. Iulian Lupu

Solidaritate creştină ……………..………….………...26 24

Centrul social-caritativ „Don Bosco” Buruieneşti Să înţelegem corect voluntariatul

Adresa redacţiei Asociaţia „Familia şi Viaţa”

Pagina medicală……………..………….……………..28 Zâmbetul copilului, bucuria familiei!

26

Comunicare media………….………….……………..29 Rețelele de socializare – o provocare pentru comunicare

27

Str. Ştefan cel Mare, nr. 228 611040-Roman, județul Neamț tel/fax: 0233/742505 mobil: 0762/633195 e-mail: afav_roman@hotmail.com www.familiasiviata.ro ISSN 2069-6574 ISSN-L 2069-6574

Timp liber……………………………………………...30 28

Editura „Sapientia”

Sfaturi pentru un concediu reușit Pelerinaj în Italia

Gospodărie - Bucătărie - Grădinărit ………………..32 Apicultura, pasiune dar şi afacere

30

Curier juridic bisericesc și civil………………………33 Suferinţa unui divorţ

31

Institutul Teologic RomanoCatolic „Sfântul Iosif ” Iași Str. Văscăuțeanu, nr. 6 RO - 700462-IAȘI Tel.: 0040 232 225228 Fax: 0040 232 211476 www.editurasapientia.ro e-mail: slupu@itrc.ro

Divertisment …………………………………………..34 29 iunie: 455 ani de la naşterea... fericitului care „nu voia să ajungă în iad”

32

Familia și Viața - Iunie 2011

Petru Gherghel, episcop de Iaşi

Viitorul omenirii

depinde de Editorial

familie

4

T

uturor salutare şi binecuvântare de la Domnul.

Mă bucur să felicit iniţiativa Asociaţiei „Familia şi Viaţa” din Roman de a oferi tuturor familiilor creştine această publicaţie într-o nouă variantă şi o nouă grafică.

Familia, responsabilă cu o aşa de mare demnitate, merită să fie cunoscută şi preţuită mult mai mult.

Când Dumnezeu l-a creat pe om, chiar de la început i-a încredinţat marea responsabilitate pentru viaţă.

Iată cuvintele Scripturii: „La început Dumnezeu a făcut cerul şi pământul… Şi a zis Dumnezeu: să facem pe om după chipul şi asemănarea noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice şi toate vietăţile ce trăiesc pe pământ. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; bărbat şi femeie.. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul” (Gen 1,2 -6).

Făcând referinţă la acest plan divin al Părintelui ceresc, Isus a intervenit într-un dialog cu fariseii spunându-le: „Nu aţi citit cum Cel care i-a făcut de la început i-a creat bărbat şi femeie şi a zis: Pentru aceea va părăsi tatăl şi mama şi se va alipi de femeia sa şi cei doi vor fi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,4). Şi în alt loc: „Dumnezeu, cel care a făcut lumea şi toate câte sunt în ea, el dă tuturor viaţă, suflare şi toate celelalte” (Fap 17,25).

Familia legământ de iubire şi sanctuarul vieţii Din textele proclamate reies clar doi termeni: viaţă şi familie. Viaţa este darul lui Dumnezeu oferit omului prin care el se bucură de calităţi divine, de inteligenţă şi voinţă liberă şi este învrednicit cu nota libertăţii şi a iubirii.

Viaţa nu i-a fost dăruită omului numai pentru sine, ci i-a fost încredinţată să o transmită altora.

Dumnezeu le încredinţează oamenilor acest mare Familia și Viața - Iunie 2011

dar al vieţii prin bărbat şi femeie, pe care i-a creat după chipul său, constituind astfel leagănul vieţii: familia.

Familia este comuniunea de persoane înzestrate cu facultăţi şi calităţi complementare şi diferenţiate din punct de vedere sexual, pentru a putea realiza celula de bază şi fundamentul întregii vieţi şi a o transmite astfel generaţiilor viitoare. „Locul” unic care face posibilă o astfel de dăruire este căsătoria sau contractul de dragoste conjugală, în care bărbatul şi femeia se unesc într-o comunitate intimă de viaţă şi de dragoste voită de însuşi

Dumnezeu şi care numai în această lumină îşi află adevărata semnificaţie, citim în enciclica despre familie Familiaris consortio a Papei Ioan Paul al IIlea (cf. nr. 11).

Acesta a fost şi rămâne planul lui Dumnezeu cu privire la familie, să fie şi să rămână legământ de iubire, comuniune de persoane, după modelul vieţii sale. În Scrisoarea către familii din 2 februarie 1994, vorbind despre crearea celor dintâi oameni, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea explică scopul acestei hotărâri şi al acestui plan.

Totul se înscrie în marele mister al paternităţii sale, chiar şi cosmosul imens cu atâtea realităţi şi fiinţe vii.

Dumnezeu creează prin cuvântul său „să fie”, dar atunci când este vorba de crearea omului, această hotărâre este însoţită de aceste cuvinte esenţiale: „să-l facem pe om după chipul şi asemănarea noastră” (cf.

Gen 1,3-26).

Petru Gherghel, episcop de Iaşi

Familia, comuniune de persoane

F

amilia este aşadar un mister al vieţii, pentru care adevăratul mod de a exista şi de a trăi împreună este communio personarum, adică comuniunea persoanelor. Numai persoanele sunt capabile să existe „în comuniune”, după cum persoanele Sfintei Treimi – prin iubirea lor – realizează o unitate, un singur

n noul an pastoral dorim să reafirmăm cu întreaga Biserică şi, mai ales, cu Sfântul Părinte Papa Ioan Paul II-lea că Viitorul omenirii depinde de familie.

De aceea este absolut necesar şi urgent ca fiecare om de bunăvoinţă să se străduiască să salveze şi să promoveze valorile şi cerinţele familiei, dar mai ales este o obligaţie a celor care, prin credinţa lor, cunosc planul minunat al lui Dumnezeu cu familia, să se îndrepte cu mult interes spre ea şi să o iubească.

Forma excelentă de iubire a familiei este aceea de a reda familiei creştine de azi motive de a se încrede în ea însăşi, în propriile bogăţii ale naturii umane şi ale harului, încredere în misiunea pe care i-a încredinţat-o Dumnezeu, tocmai azi când familia este încercată de lipsa confortului şi îngrijorată de greutăţile sporite ale vieţii.

Familiile noastre trebuie să-şi afle elanul de la început.

Trebuie să-l urmeze pe Cristos. Creştinii au obligaţia de a anunţa cu bucurie şi convingere vestea cea bună a familiei, care are nevoie să asculte din nou şi să înţeleagă cuvintele autentice capabile să-i descopere identitatea, resursele interioare şi importanţa misiunii ei în cetatea oamenilor şi în cetatea lui Dumnezeu (cf. Papa Ioan Paul al II-lea, SCR, 86).

Ne revine nouă, episcopilor, preoţilor şi tuturor responsabililor cu diferite sectoare pastorale, să prezentăm, cu un nou curaj şi cu multă stăruinţă, adevărurile de credinţă ce reies din cuvântul Sfintelor Scripturi, din învăţăturile Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, prietenul familiilor, a actualului Sfânt Părinte Papa Benedict al XVI-lea, şi astfel, împreună cu ceilalţi episcopi şi preoţii din ţara noastră, să ne îndreptăm spre fiecare creştin în parte, spre toate familiile din Biserica noastră locală cu un apel plin de speranţă şi încredere ca să nu uite niciodată: Dacă vom avea familii bune, vom avea şi un viitor bun! Dacă vom avea familii care să iubească viaţa şi copiii, vom avea un viitor fericit şi sigur!

Dorim ca această revistă pregătită cu mult zel şi cu multă dăruire de experţi în viaţa de familie şi a vieţii să contribuie la împlinirea planului lui Dumnezeu şi la chemarea Bisericii: „Familie, devino ceea ce eşti!”, legământ de iubire, sanctuar şi leagăn al vieţii.

Editorial

Copiii, viitorul lumii, au fost încredinţaţi familiei

Î Dumnezeu. Familia, prin urmare, se naşte din comuniunea conjugală, pe care învăţătura Bisericii o numeşte şi o califică drept legământ, în care bărbatul şi femeia se dăruiesc şi se primesc unul pe altul (cf. GS 48).

Potrivit cu planul lui Dumnezeu, instituţia căsătoriei şi iubirea conjugală sunt orânduite pentru transmiterea vieţii, pentru procrearea copiilor, care sunt cununa căsătoriei (cf. GS 50). Bărbatul şi femeia, creaţi după chipul şi asemănarea cu Dumnezeu, se bucură de cunoaştere şi iubire reciprocă, care sunt nu numai daruri proprii şi personale oferite lor de către Creator, ci ei le primesc pentru a fi apţi să devină cooperatorii

lui în vederea transmiterii darului vieţii unei noi persoane umane. Soţii, aşadar, în timp ce se dăruiesc unul altuia se dispun să dăruiască viaţa fiilor lor şi împlinesc în lume o misiune nobilă şi sacră. Ei, prin paternitatea şi maternitatea de care dau dovadă când primesc un copil şi îl oferă lumii, dovedesc că orice viaţă vine de la acela de la care primeşte nume orice paternitate în cer şi pe pământ, cum bine declară Apostolul neamurilor în Scrisoarea către Efeseni (3,15).

Iaşi, 1 iunie 2011 Familia și Viața - Iunie 2011

5

Iulian Robu

Actualitatea în Biserică

Ioan Paul al II-lea – „Un papă al familiei şi al vieţii”

6

n Papă al familiei şi al vieţii” – astfel îl numeşte Cardinalul Stanislaw Dziwisz pe cel pe care l-a însoţit timp de 40 de „ ani şi la a cărui beatificare a participat plin de emoţie. Întâi mai şi pentru noi, familiile din România, a însemnat mai mult decât Ziua muncitorului. Începând cu această zi, împreună cu toţi creştinii catolici, l-am venerat ca fericit pe Ioan Paul al II-lea, Papa care a făcut din atenția pentru familii o constantă a pontificatului său, care a apărat drepturile familiei, ale muncitorilor, ale copilului nenăscut, ale femeii şi ale bătrânilor în faţa mai marilor lumii. În toate acestea a fost impulsionat de dragostea neclintită faţă de Cristos şi faţă de om.

Biserica Catolică continuă să descopere bogăţia doctrinară şi pastorală a învăţăturii despre familie a acestui iubit Fericit, mai ales pe cea care se desprinde din tripticul magisteriului său constituit de Exortaţia apostolică Familiaris consortio (22 noiembrie 1981), rod al Sinodului despre familii din 1980, primul din pontificatul său; din Scrisoarea către familii Gratissimam sane (2 februarie 1994), elaborată cu ocazia Anului Internaţional al Familiei, în care aprofundează temele centrale referitoare la identitatea familiei şi a misiunii sale; din Scrisoarea enciclică Evangelium vitae (25 martie 1995), cea mai semnificativă luare de poziţie pentru apărarea vieţii umane. Este necesar să amintim şi alte scrieri semnificative precum Mulieris dignitatem (15 august 1988), unde evidenţiază rolul de neînlocuit al femeii ca soţie, mamă, soră, şi beneficiile pe care ea le aduce societăţii, prin progresiva ei afirmare. În Scrisoarea către copii (13 decembrie 1994), Fericitul Papă apără printr-un dialog plin de gingăşie demnitatea copilului, atât de întunecată azi.

Uomo e dona lò creo: Catechesi sulla amore umano conţine 133 de cateheze ţinute începând cu 5 septembrie 1979 şi însumează o imensă bogăţie teologică şi scripturistică. Subiectul tratat este exploziv. În audienţele sale generale, timp de 4 ani, Papa a dezvoltat tema pe care o propusese prima dată în Iubire şi responsabilitate: iubirea sexuală umană posedă un profund sens religios fiind o imagine a vieţii intime a Tri-unităţii divine1. Aceste cateheze, întemeiate pe Sfânta Scriptură, fac referinţă şi la o altă operă a sa, Persoană şi act2, dar reflectă şi moştenirea celui de-al doilea Conciliu din Vatican, formaţia tomistă a autorului şi atenţia sa pentru metoda fenomenologică şi pentru experienţa morală.

Sesizăm în personalismul lui Ioan Paul al II-lea o teologie ascunsă3. În Dumnezeu Treime, o comunitate de persoane care nu pierd nimic din unicitatea lor prin dăruirea totală de sine, vedem

U

Familia și Viața - Iunie 2011

confirmându-sel egea dăruirii, afirmată cu atâta insistenţă în catehezele Papei, şi adevărul despre libertatea dăruirii de sine. Papa a dorit să construiască o „antropologie teologică”, o „teologie a trupului” sau „o viziune integrală despre om” bazată pe Biblie, o viziune ce consideră integritatea (integrum) omului, în absenţa căreia ar fi imposibil un răspuns potrivit întrebărilor despre om, căsătorie şi procreaţie4. Papa a intenţionat totodată să pună în legătură adevărul cu etica deoarece, în semnificaţia lor directă şi imediată, cuvintele lui Isus din Evanghelii exprimă o normă, dar în acelaşi timp ele constituie o antropologie. Această simultaneitate este decisivă pentru că defineşte raportul dintre om, adevăr şi etică.

Apoi, o atenţie specială o merită mesajele şi omiliile din timpul întâlnirilor mondiale cu familiile, din timpul anului familiei de la Roma (1994), de la Rio de Janeiro (1997), jubileul familiei (2000) şi mesajul televizat de la Manila (2003).

„Teologia trupului” Karol Woytila a manifestat o deschidere şi o prețuire originală faţă de iubirea umană şi viaţa conjugală.

Experienţa pastorală şi apropierea de tinerele familii au lăsat o amprentă de neşters asupra modului său de a face teologie. El însuşi mărturisea: „Ca tânăr preot am învăţat să iubesc iubirea umană”.

Fericitului Ioan Paul al II-lea îi plăcea să vorbească, atunci când în pledoariile sale întâlnea această temă, despre trup ca „limbaj al persoanei”, precum şi despre sponzalitatea trupului uman. Acest din urmă concept este un punct fundamental al teologiei lui Ioan Paul al II-lea. Cu ajutorul limbajului trupului, Papa arată că trupul exprimă însăşi persoana şi că persoana, prin intermediul lui, se poate exprima pe sine.

Iulian Robu Teologia Papei consideră că persoana umană este constituită în mod fundamental pe relaţia cu Dumnezeu: omul e dar al lui Dumnezeu şi, pentru a

„Lumini şi umbre” Învăţătura Fericitului Ioan Paul al II-lea reflectă grija unui bun păstor pentru turma sa. Această învăţătură a răspuns întrebărilor şi problemelor concrete cu care s-a confruntat Biserica şi societatea: degradarea concretă a unor valori fundamentale, deformarea concepţiei despre independenţa soţilor, unul faţă de altul, numărul crescând al divorţurilor, plaga avorturilor, instaurarea mentalităţii anticoncepţionale, egoismul, unirile libere, adulterul.

Actualitatea în Biserică

fi fidel naturii sale, trebuie să existe ca dar. În această vocaţie iniţială şi finală, Ioan Paul al II-lea găseşte cheia pentru a înţelege căsătoria5. Papa a asumat în gândirea sa noile descoperiri ale personalismului, şi doar astfel ne-a învăţat că şi creaţia şi trupul ne vorbesc6. Omul iubeşte în întregime, trup şi suflet, şi este iubit în întregime.

Iubirea, realizarea cea mai completă a resurselor omului, îşi află forma privilegiată de manifestare în iubirea conjugală, datorită intensităţii dăruirii de sine unul altuia, dar şi a îmbogăţirii la nivel uman ce se dobândeşte prin acest act oblativ. Cel care experimentează iubirea conjugală trăieşte într-o formă privilegiată experienţa esenţei iubirii şi, prin urmare, şi a persoanei umane. Sacramentul Căsătoriei presupune „teologia trupului”. Cu toţii, când eram mici am învăţat că sacramentul este „un semn vizibil”. Trupul reprezintă „ceea ce este vizibil”, „vizibilitatea” lumii şi a omului. Aşadar, corporalitatea intră în definiţia sacramentului, fiind „semnul vizibil” al unei realităţi invizibile, adică al realităţii spirituale transcendente, divine7.

Am evidenţiat aceste aspecte antropologice deoarece legătura între chestiunea antropologică şi cea matrimonială reprezintă cheia de interpretare a magisteriului lui Ioan Paul al II-lea, dar şi cea mai mare noutate în interiorul tradiţiei Bisericii8.

Acest spectru întunecat nu l-a determinat totuşi pe fericitul Papă să renunţe la evidenţierea „luminilor” ce ne dau speranţă: o mai mare considerație pentru calitatea relaţiilor interpersonale, promovarea demnităţii femeii, a procreării responsabile şi a educării copiilor (cf. Familiaris consortio 6).

______________________________ Note: 1. Cf. G. WEIGEL, Witness to hope, Harpers Collins Publishers, trad. rom. Un martor al speranţei, „ed.” R.Vasile, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, Bucureşti 2007, 391; Cf. K. WOJTILA, Iubire şi responsabilitate, trad. rom., „ed.” C. Geambaşu, M.C., Bucureşti 1999, 38-39.

2. K. WOJTILA, Persona e atto, Libreria Editrice Vaticana, Città del Vaticano 1982.

3. În coerenţă cu viziunea sa despre persoana umană, pentru Papa şi credinţa omului este profund antropologică, radicală în coexistenţă, în comuniune cu acest etern Tu. Nu poate exista personalism coerent dar ateu. Valoarea persoanei umane derivă din faptul că este chip al lui Dumnezeu. Pentru Papa, „dacă Dumnezeu trebuie iubit pentru sine însuşi, atunci şi chipul şi asemănarea sa, persoana umană, trebuie afirmată pentru sine însăşi”. E. KOWALSKI, „Fondamento della norma morale dell’atto coniugale nell’Humanae vitae. Rilettura ed aprofondimento dell’Enciclica secondo Giovanni Paolo II”, Studii franciscane 8 (2008) 87.

4. Cf. J. RATZINGER, „Matrimonio e famiglia nel piano di Dio”, Osservattore Romano 9 ianuarie 1982, nr. VI, 36.851, 2. Cf. IOAN PAUL AL II-LEA, Cateheza XXIII „Gli interrogativi sul matrimonio nella visione integrale dell’uomo”, în Idem, Uomo e donna lo creò: catechesi sull’amore umano, Città Nuova Editrice, Vatican 1987 2, 106.

5. S. GRYGIEL, „Introduzione al quarto ciclo”, în Ioan Paul al II-lea, Uomo e donna lo creò. Catechesi sull’amore umano, Città Nuova, Libreria Editrice Vaticana, Roma 19872, 291.

6. Cf. J. RATZINGER, „La filosofia di Karol Wojtila”: Ioan Paul al II -lea, La famiglia cristiana nell’insegnamento di Giovanni Paolo II, Famiglia Christiana, Milano 1988, 188-190.

7. IOAN PAUL AL II-LEA, Cateheza LXXXVII „Il matrimonio come sacramento secondo la Lettera di Paolo agli Efesini”: Uomo e dona lò creo: Catechesi sull’amore umano, 345.

8. Cf. C. CAFFARRA, „Il magistero di Giovanni Paolo II su matrimonio e famiglia”, Familia et vita 2 (2005) 30-34.

(va continua în numărul următor) Familia și Viața - Iunie 2011

7

Pr. Felix Roca

Actualitatea în Biserică

Sărbătoarea copiilor: să-i educăm pe copii să guste bucuria de a face parte din familia lui Cristos

8

n planul de activităţi dedicate pastoraţiei tineretului din Dieceza de Iaşi se regăsesc două întâlniri, care au devenit deja tradiţionale: Ziua tineretului (în prima duminică din luna mai) şi Sărbătoarea copiilor (în prima sâmbătă din luna iunie). Finalitatea principală a acestor întâlniri diecezane este aceea de a-l pune pe Cristos în centrul vieţii fiecărui tânăr şi copil. Tinerii şi copiii sunt chemaţi periodic să se facă, într-un fel, pelerini pe drumurile diecezei. Întâlnirile diecezane au confirmat că nu sunt doar simple rituri convenţionale, ci evenimente providenţiale, ocazii pentru tineri şi copii de a profesa şi de a proclama, cu bucurie şi speranţă, credinţa în Cristos. Întâlnindu-se între ei, tinerii şi copiii pot să analizeze aspiraţiile lor cele mai profunde, să experimenteze comuniunea cu Biserica, să îşi ia angajamentul de a contribui la vestirea Evangheliei în mediul în care ei trăiesc. Întâlnirile diecezane nu sunt un scop în sine, ci urmăresc să -i încurajeze pe tineri şi pe copii să fie mai prezenţi în viaţa parohiei, respectiv mai responsabili şi mai angajaţi.

Totodată aceste întâlniri amintesc celor implicaţi în educarea creştină a tineretului (preoţi, cateheţi, profesori de religie etc.) că au o misiune deosebită şi o responsabilitate enormă.

Prin fiecare Sărbătoare a copiilor dorim să transmitem copiilor din dieceza noastră ceea ce Papa Benedict al XVIlea le spunea, în ziua de 30 octombrie 2010, copiilor şi adolescenţilor din Acţiunea Catolică adunaţi în Piaţa Sf. Petru: „Dragi copii, dragi adolescenţi: a fi «mari» înseamnă a-l iubi mult pe Isus, a-l asculta şi a vorbi mult cu el în rugăciune, a-l întâlni în sacramente, în sfânta Liturghie, în spovadă; înseamnă a-l cunoaşte mereu mai mult şi a-l face cunoscut şi altora, înseamnă a sta cu prietenii, chiar şi cu cei săraci, cu cei bolnavi, pentru a creşte împreună… Nu sunteţi singurii care îl iubiţi pe Cristos, sunteţi mulţi şi vă ajutaţi unii pe alţii, pentru că nu vreţi să lăsaţi ca vreun prieten să fie singur, dar doriţi să spuneţi tuturor că e frumos să îl ai ca prieten pe Isus şi e frumos să fii prietenul lui Isus; este frumos să fiţi împreună prietenii lui Isus

Î

Familia și Viața - Iunie 2011

ajutaţi de părinţii voştri, de preoţi şi de animatori!

Aşa deveniţi mari cu adevărat, nu doar pentru că creşteţi în înălţime, ci pentru că inima voastră se deschide bucuriei şi iubirii pe care vi le dăruieşte Isus”.

Pentru copii este important să experimenteze, prin participarea la marile întâlniri diecezane, că prietenia cu Cristos este trăită de mulţi alţi copii din locuri diferite.

Aceasta este o trăire concretă, la nivelul lor, a universalităţii Bisericii şi a comuniunii dintre membrii ei în jurul lui Cristos. Pentru a creşte în credinţă ei au nevoie de această experienţă care este opusul mentalităţii individualiste şi egoiste care îi poate contamina şi pe copii. În al doilea rând, Sărbătoarea copiilor are rolul de a transmite acestora, precum şi animatorilor şi celor care se ocupă de educaţia copiilor, că trăirea credinţei este o sărbătoare, în sensul cel mai adevărat. Copiii au nevoie să simtă că a trăi credinţa, pe lângă faptul că este un lucru bun, este şi plăcut, aduce bucurie, aduce mulţumire.

Această sărbătoare diecezană, în al treilea rând, se doreşte a fi o expresie evidentă a faptului că Biserica se îngrijeşte de copiii, că ţine la ei, că le doreşte binele. În Mesajul său cu ocazia Sărbătorii copiilor 2011, PS Petru Gherghel evidenţiază acest lucru: „Să nu uitaţi că bucuria cu care trăiţi ziua voastră este însoţită de iubirea mamei şi de grija tatălui, care vă preţuiesc şi vă consideră ca pe cea mai mare comoară şi bogăţie şi tot aşa vă însoţesc şi vă îngrijesc maeştrii voştri de la şcoală, ca şi părinţii spirituali, preoţii, când vă adunaţi în biserică. E bine să nu uitaţi că voi sunteţi pentru ei marea lor bucurie şi marea lor speranţă. Ei vă stau mereu alături cu dragostea şi grija lor generoasă, se bucură deosebit de mult când vă văd alături de prietenul vostru cel mai bun, Isus”.

La fiecare ediţie a Sărbătorii copiilor noi sperăm că aceasta îi ajută pe copii să se apropie de Cristos, iar pe cei care se îngrijesc de educaţia lor să fie mai implicaţi şi mai conştienţi de misiunea extraordinară ce le-a fost încredinţată de Cristos, Educatorul suprem!

Consemnează Pr. Petru Tamaş

La ceas aniversar: interviu cu pr. Iosif Enăşoae, preşedintele Asociaţiei Familia şi Viaţa

P

Pr. Iosif: Asociaţia noastră Familia şi Viaţa a fost înfiinţată de un grup de persoane pline de entuziasm, dornice de a apăra şi a promova viaţa şi valorile familiei creştine, grup susţinut şi încurajat de episcopul nostru de Iaşi, Petru Gherghel. Am considerat că, astăzi, când viaţa umană şi valorile familiei creştine sunt atât de ignorate şi deseori dispreţuite şi ameninţate de mentalităţi eronate, trebuie să existe şi voci care să facă cunoscute aceste valori, să le apere şi să le promoveze cu mult curaj şi responsabilitate. Apărând viaţa, încă din primul moment al apariţiei ei, adică din momentul zămislirii, şi până la încheierea ei, printr-o moarte naturală, arătăm că viaţa este valoarea supremă, fundamentul necesar al construirii familiei şi al întregii societăţi umane. Familia, care este nucleul şi celula de bază a societăţii, legământul iubirii şi leagănul vieţii, apărată cu sinceritate de mulţi, dar în acelaşi timp, discreditată şi desconsiderată de alţii, trebuie să fie ajutată pentru a ieşi din criza în care se zbate astăzi, în societatea noastră. Acestea sunt motivele pentru care am înfiinţat Asociaţia Familia şi Viaţa.

Pr. Petru: Cum au fost aceşti ani de pionierat ai Asociaţiei Familia şi Viaţa în promovarea valorilor vieţii şi ale familiei?

Pr. Iosif: Am început activitatea în cadrul asociaţiei noastre cu îndrăzneală şi încredere în Dumnezeu, fără să ne facem iluzii că problemele serioase, cu care se confruntă familia astăzi, se vor rezolva repede şi că vom avea mulţi susţinători, în realizarea proiectelor şi idealurilor noastre.

Cu toate că suntem deschişi la orice colaborare sinceră,

totuşi am rămas în continuare un grup restrâns, grup care lucrează cu perseverenţă, în speranţa că Dumnezeu va face să se dezvolte şi să producă roade, la timpul potrivit, sămânţa iniţiativei noastre, semănată în comunităţile noastre şi în rândul cunoscuţilor, prietenilor şi simpatizanţilor noştri. Sperăm ca iniţiativa noastră, susţinută de harul lui Dumnezeu şi de bunăvoinţa şi sprijinul creştinilor maturi şi responsabili, să sensibilizeze şi să mobilizeze suflete generoase pentru favorizarea propăşirii valorilor vieţii şi ale familiei creştine.

Pr. Petru: Ce impact au avut activităţile asociaţiei asupra comunităţii diecezane?

Pr. Iosif: Asociaţia noastră, fiind constituită din puţine persoane, care lucrează în regim de voluntariat creştin, şi neavând resurse materiale proprii, ci numai cele obţinute din sponsorizări sau din proiecte care au obţinut finanţare externă, de asemenea, Asociaţia Familia şi Viaţa, nefiind suficient de bine cunoscută la nivel diecezan, nu a reuşit să-şi pună o amprentă clară şi solidă asupra activităţii pastorale cu privire la apărarea şi promovarea vieţii şi a valorilor familiei creştine.

Pr. Petru: Care sunt proiectele desfăşurate în aceşti cinci ani?

Pr. Iosif: Chiar dacă personalul implicat voluntar în activitatea asociaţiei noastre nu este numeros, au fost derulate multe proiecte. Dintre acestea putem enumera: 1. „Formarea formatorilor” – cursuri de formare de învăţători ai Metodei Ovulaţiei Billings, realizate în trei etape de studiu la Roma, în colaborare cu Institutul de Studii pentru Reglementarea Fertilităţii Umane din cadrul Universităţii „Sacro Cuore” din Roma, Italia. În urma acestor cursuri 16 persoane au devenit învăţătoare ale metodei, din care 7 lucrează ca şi consultori ai asociaţiei.

Interviul lunii

r. Petru: Părinte Iosif, ştiu că în ziua de 10 iunie anul acesta se împlinesc 5 ani de când Asociaţia Familia şi Viaţa şi-a început activitatea, într-un spaţiu oferit de parohia Sfânta Tereza a Pruncului Isus din oraşul Roman. V-aş ruga să ne spuneţi cum a luat fiinţă această asociaţie catolică şi care îi este scopul?

9

Familia și Viața - Iunie 2011

Consemnează Pr. Petru Tamaş

Interviul lunii

2. „Şcoala Familiei” – proiect desfăşurat la Casa de Reculegere din Traian, în colaborarea cu Fundaţia Verbum în anii 2005-2007, iar apoi la centrul Asociaţiei pentru alţi doi ani 2007-2009. Activitatea a constat în întâlniri cu grupuri de familii din zona

10

Romanului, pe o tematică de larg interes pentru participanţi.

3. „Logodna – noviciatul iubirii”– proiect desfăşurat an de an în scopul pregătirii complete a logodnicilor pentru căsătorie. În acest scop am pregătit şi prezentat un argument etic în favoarea reglementării creştine a naşterilor promovat de magisteriul Bisericii, în special de enciclica Humanae Vitae şi Metodele Naturale de Planificare a Familiei, în principal Metoda Ovulaţiei Billings. În aceşti ani au beneficiat de această formare peste 600 perechi de logodnici din parohiile: Roman, Bacău, Săbăoani, Luizi-Călugăra, Buruieneşti, Cireşoaia, Adjudeni, Mărgineni. Unii tineri au venit la centrul asociaţiei pentru cursul de formare, însă, la invitaţia părinţilor parohi, ne-am deplasat noi în aceste comunităţi pentru a susţine argumentul despre reglementarea sarcinilor prin metodele naturale.

4. „Tinerii faţă în faţă cu viaţa” – proiect educativformativ desfăşurat în timpul anilor şcolari, începând din septembrie 2005 şi până în prezent, în parteneriat cu cele 10 licee ale Romanului, cu liceele catolice din Bacău, Oneşti şi La Salle din Pildeşti, dar şi cu şcolile profesionale din Adjudeni, Hălăuceşti. Tematica anuală propusă prin proiect este foarte importantă pentru formarea adolescenţilor în vederea cunoaşterii, preţuirii şi respectării valorilor sacre ale familiei. De aceea am fost bine primiţi în licee de către directori, diriginţi şi profesori care ne-au apreciat iniţiativa şi munca. În fiecare şcoală am găsit colaboratori voluntari printre profesori şi elevi, care ne-au sprijinit în organizarea grupurilor şi în desfăşurarea activităţilor; iar noi, ca organizaţie nonguvernamentală, am dat dovadă de profesionalism şi implicare în vederea informării tinerilor cu privire la practicile şi abuzurile care atentează la dreptul la viaţă şi care distrug integritatea persoanei precum şi cu Familia și Viața - Iunie 2011

privire la pericolele la care se expun, abordând un stil de viaţă libertin, permisiv şi imoral. De-a lungul acestor ani şcolari au beneficiat de acest parcurs formativ un număr de peste 3000 adolescenţi.

5. „O speranţă pentru fetele-mame” – proiect social în beneficiul a 20 de fete-mame din zona Roman. Proiectul a avut ca scop creşterea responsabilităţii fetelor-mame din Roman şi comunele învecinate, precum şi a propriilor familii, atât pentru a accepta copiii nou-născuţi, cât şi pentru a sprijini şi reintegra mamele minore în familie, şcoală şi societate.

6. Dezvoltarea activităţii Centrului de Consiliere pentru familie. De-a lungul anilor au beneficiat de consiliere specializată în domeniul planificării familiale 50-60 persoane şi familii, care au apelat la serviciile noastre, mai ales pentru a învăţa Metoda Ovulaţiei Billings, dar şi pentru a soluţiona diverse probleme de familie. Putem asigura aceste servicii datorită colaborării cu medici de familie, cu psihologi, asistente medicale şi alţi specialişti care lucrează ca voluntari, dăruind din timpul lor celor care au nevoie de îndrumare şi suport.

7. Alte activităţi educative: - În şcoli, cu grupuri de adolescenţi: Gherăeşti, Butea, Podu-Iloaiei, Iaşi.

- În comunităţi religioase, cu grupuri de mame sau părinţi: Pildeşti, Hălăuceşti, Adjudeni, Iugani, Săbăoani.

- În Institutul Teologic Franciscan, la Facultatea de Teologie Iaşi şi la Căminul de studenţi Dominic Savio din Iaşi: cu grupuri de studenţi, pe probleme de etică matrimonială sau bioetică.

Pr. Petru: Cu ce contribuie asociaţia la desfăşurarea Anului Familiei în Dieceza de Iaşi?

Pr. Iosif: Cred că, odată cu Anul Familiei, dezvoltarea unui proiect diecezan care vizează direct familia şi valorile ei creştine, va oferi o nouă oportunitate asociaţiei noastre, îmbogăţită prin experienţa acumulată, să colaboreze mai mult cu parohiile interesate de activitatea noastră şi să sprijine iniţiativele acestora, prin serviciile pe care le putem acorda.

Consemnează Pr. Petru Tamaş mare nevoie de familii şi persoane care să îmbrăţişeze acest stil de viaţă şi de persoane entuziaste care să lucreze la acest proiect, astfel încât această învăţătură să fie popularizată tot mai mult, cunoscută şi utilizată de tot mai mulţi soţi.

Am intitulat acest proiect „Familia – leagănul iubirii şi al vieţii” şi

Faptul că revista are un mesaj educativ şi că va ajunge în familii, la cititorii care au nevoie de acest mesaj, este cel mai frumos cadou pe care ni-l dorim acum la sărbătorirea a cinci ani de activitate a asociaţiei.

E un bun prilej să mulţumim

dorim să avem în viitor formatori specialişti în centrele mari ale diecezei: Bacău, Iaşi, Oneşti.

De asemenea, vom reîncepe proiectul anual „Tinerii faţă în faţă cu viaţa”, din septembrie 2011, în beneficiul altor serii de liceeni, deoarece considerăm că educaţia se află la temelia formării pentru viaţă a acestora şi pentru că e mai bine să previi răul prin acţiuni educative decât să înlături răul deja făcut şi efectele sale.

Un alt proiect generos este chiar Revista Familia şi Viaţa în care inseraţi acest interviu. Am pornit la lucrul acestei reviste în decembrie 2010, fără pretenţia de profesionişti, dar cu certitudinea că avem ceva de spus, avem un mesaj, un punct de vedere creştin ce trebuie făcut cunoscut; cu dorinţa vie de a insera în paginile revistei articole, eseuri, mesaje care se adresează familiei de azi cu problemele ei, propunând soluţii pentru a sprijini familia în criză.

Ne bucurăm foarte mult că iniţiativa noastră a avut ecou şi că de acum revista apare în colaborare cu Editura Sapientia şi în format tipărit.

tuturor colaboratorilor şi voluntarilor care participă la realizarea acestui proiect precum şi celor care susţin activităţile asociaţiei prin donaţii, sau prin servicii de voluntariat. Tuturor cele mai sincere felicitări şi Dumnezeu să-i binecuvânteze şi să-i răsplătească pentru munca lor.

Pr. Petru: Mulţumesc, părinte Iosif, pentru amabilitatea de a-mi fi acordat acest interviu şi vă doresc mult succes, atât în activitatea de profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii Al.I. Cuza Iaşi, cât şi în cea de preşedinte al Asociaţiei Familia şi Viaţa.

Interviul lunii

Asociaţia noastră va oferi sprijin competent în ceea ce priveşte misiunea specială a familiei de a transmite responsabil şi conştient viaţa umană, prin propunerea metodelor naturale de reglementare a naşterilor, în lumina învăţăturii magisteriului catolic. În această privinţă, avem personal competent, specializat la Roma, şi care poate susţine cursuri pentru tineri, logodnici sau familii tinere, care doresc să devină părinţi conştienţi şi responsabili pentru Biserica şi societatea de astăzi şi de mâine.

Pr. Petru: Sunteţi mulţumit de dezvoltarea asociaţiei şi de perceperea ei, în cadrul pastoral al Diecezei de Iaşi?

Pr. Iosif: Pot spune că, dacă glasul nostru a fost auzit şi a influenţat declanşarea unei perioade de timp pentru pastoraţia familiei în Dieceza de Iaşi, sunt mulţumit şi sper că Asociaţia noastră va fi mai bine cunoscută şi solicitată pentru a-şi aduce contribuţia la binele spiritual şi uman al Bisericii noastre locale şi al societăţii civile.

Pr. Petru: Ce proiecte de viitor are Asociaţia Familia şi Viaţa?

Pr. Iosif: Dorim să susţinem iniţiativele diecezane legate de pastoraţia familiei şi să răspundem la solicitările venite din partea responsabililor parohiali care promovează valorile vieţii şi ale familiei creştine. Vom continua să derulăm programele Asociaţiei noastre pentru tineri şi familii şi să ducem la bun sfârşit proiectele finanţate din străinătate.

Din toamnă vom continua colaborarea cu Universitatea „Sacro Cuore” din Roma, în vederea finalizării pregătirii formatorilor, astfel încât echipa de învăţători ai Metodei Ovulaţiei Billings să crească. Pentru promovarea metodelor naturale de reglementare a naşterilor este

Familia și Viața - Iunie 2011

11

Știri din Biserica universală

Iulian Robu şi Liviu Matieş

12

Beatificarea lui Ioan Paul al II-lea Duminică, 1 mai 2011, peste un milion de persoane s-au adunat la Roma pentru a participa la Liturghia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea. Ceremoniile au fost prezidate de actualul Papă Benedict al XVI-lea. În cadrul celebrării s-a dezvelit un portret al fostului suveran pontif şi a fost prezentat relicvarul conţinând o fiolă cu sângele acestuia, prelevat în ultimele zile de viaţă. Poporul creştin aşteaptă în rugăciune ziua când Papa Ioan Paul al II-lea va fi declarat sfânt. Mii de mărturii au fost trimise deja la Vatican de credincioşii care spun că au fost ajutaţi de fostul papă, după moartea acestuia. Comemorarea Fericitului Papă va fi celebrată pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă, în 1978.

Un milion de rozarii recitate pentru salvarea pruncilor care urmează să se nască În zilele de 6, 7 şi 8 mai 2011, s-a desfăşurat, pe plan mondial, o „bătălie” spirituală pentru încetarea avorturilor şi salvarea pruncilor nenăscuţi, prin recitarea Rozariului şi participarea la Liturghii. „Îi încurajez pe credincioşi să ceară mijlocirea sfintei Fecioare de Guadalupe... rugându-se Rozariul pentru protejarea vieţii intrauterine, prin campania Organizaţiei «Sfântul Arhanghel Mihail»”, spunea cardinalul Raymund Burke în anul 2008.

Papa Benedict al XVI-lea a făcut o vizită istorică la Veneţia, după 26 de ani de la vizita predecesorului său, Ioan Paul al II-lea Suveranul Pontif a sosit sâmbătă, 7 mai, în Piaţa San Marco însoţit de o mică flotilă de șalupe şi schi-jeturi ale poliţiei. S-a deplasat apoi cu un vehicul electric până la bazilica San Marco, unde s-a recules în faţa raclei cu moaştele ocrotitorului Veneţiei. A doua zi, Papa a celebrat sfânta Liturghie în aer liber, în parcul „Sfântul Iulian” din Mestre, la care au participat peste 300 000 de credincioși, majoritatea din Italia, precum şi alţii sosiţi din Croaţia, Austria şi Slovenia. Aceasta este prima vizită papală în Cetatea Dogilor din ultimii 26 de ani, precedenta, fiind efectuată de Papa Ioan Paul al II-lea, potrivit presei internaţionale.

Familia și Viața - Iunie 2011

La Spoleto a fost inaugurată o expoziție dedicată lui Ioan Paul al II-lea Sâmbătă, 7 mai, la Spoleto, a fost inaugurată o expoziție cu tema: „Ioan Paul al II-lea. Un om ce a făcut istorie”, ce prezintă fotografii şi obiecte personale ce au aparţinut Fericitului.

Expoziţia îngrijită de Philippe Pullella va fi deschisă până pe data de 30 august. Ea cuprinde 70 de imagini ce prezintă pontificatul lui Wojtila, imagini realizate de fotografii agenţiei Reuters care l-au însoţit pe Suveranul Pontif în lumea întreagă.

Rugăciune în cinstea Fericitului Ioan Paul al II-lea Dumnezeule Întreit, îţi mulţumim că l-ai dat Bisericii tale pe Papa Ioan Paul al II-lea, în care s-a arătat bunătatea ta părintească, gloria crucii lui Cristos şi frumuseţea Duhului Iubirii. El, care s-a încredinţat în totalitate milostivirii tale şi mijlocirii materne a Mariei, ne-a arătat imaginea vie a lui Isus Bunul Păstor, manifestând sfinţenia care este măsura vieţii creştine ca drum pentru a desăvârşi unirea cu tine. Prin mijlocirea lui şi în conformitate cu voinţa ta, dă-ne aceste haruri pe care le cerem având speranţa că Slujitorul tău Papa Ioan Paul al II-lea va fi primit curând în ceata sfinţilor tăi. Amin. (traducere din limba poloneză de Eduard Bucevschi)

Statistici referitoare la Biserica Catolică Ediţia din 2011 a Anuarului Pontifical a arătat anumite statistici ce privesc Biserica Catolică.

Numărul de catolici a crescut cu 1,3%, ajungând la 1,166 miliarde. În anul 2010 au fost create zece dieceze, un exarhat apostolic şi un vicariat apostolic. O dieceză a fost ridicată la rangul de sediu episcopal, două prelaturi la rangul de dieceză, două prefecturi şi o administraţie la rangul de vicariat apostolic. Între 2008-2009 numărul episcopilor a crescut de la 5.002 la 5.065.

Preoţii diecezani, de la 405.178 – câţi erau în 2006 – în 2009 erau în număr de 410.593. Dinamica cifrelor variază în funcţie de ţară. În timp ce numărul preoţilor din Europa scade, el creşte în alte regiuni ale lumii, în special în Africa şi Asia.

Candidaţii la preoţie au depăşit cifra de 117024 (din 2008) ajungând la 117978 în 2009 (+0,82%). Numărul diaconilor permanenţi a crescut cu 2,5%, de la 37203 în 2008 la 38155 în 2009, mai ales în Oceania (+19%) şi Asia (+16%), în Europa (+2,3%) şi America (2,6%).

Numărul de călugăriţe, în schimb, este în scădere. De la 739.068 – câte erau în 2008 –, în 2009 erau 729.371.

Numărul lor este în creştere în Africa şi Asia.

Iulian Robu şi Liviu Matieş Ziua tineretului

Sfinţiri de biserici Tomeşti După 14 ani de eforturi susţinute, credincioşii catolici din Tomeşti, încurajaţi continuu de păstorii care le-au stat alături, au sărbătorit cu emoţii deosebite momentul sfinţirii bisericii din ziua de 8 mai, ora 11.00.

Răcăciuni Comunitatea catolică din Răcăciuni, judeţul Bacău, Decanatul de Traian, a trăit o mare bucurie duminică,

Pelerinaj la Cacica şi Sighet În ziua de 13 mai, cu ocazia aniversării Zilei Bolnavului la nivel diecezan, la Cacica s-a organizat un pelerinaj special pentru bolnavi.

Liturghia solemnă a fost celebrată de către PS Petru Gherghel, împreună cu preoţi din toate părţile diecezei, alături de cei 15 diaconi de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi. Finalul celebrării i-a găsit pe toţi cei prezenţi în rugăciune, invocând mijlocirea Fericitului Ioan Paul al II-lea. Acest eveniment a fost continuat cu un pelerinaj la Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei, locul unde sunt înhumaţi episcopii martiri Anton Durcovici, episcop al Diecezei romano-catolice de Iaşi, precum şi episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu.

Vizita Cardinalului Dziwisz În perioada 18-22 mai, fostul secretar al Fericitului Ioan Paul al IIlea, Stanislaw Dziwisz, a efectuat o vizită în România.

Primul eveniment mai semnificativ a avut loc la Bucureşti, pe 19 mai, unde acesta a primit titlul de Doctor honoris causa. În călătoria sa a fost inclusă şi vizitarea Institutului Teologic „Sf. Iosif” din Iaşi, unde, pe 20 mai, a prezidat sfânta Liturghie, alături de PS Petru Gherghel şi PS Aurel Percă. În cadrul acestei celebrări, Cardinalul a oferit un relicvar cu sângele Fericitului Ioan Paul al II-lea. Acesta a fost expus spre venerare în catedrala „Adormirii Maicii Domnului” duminică, 22 mai, în cadrul sfintei Liturghii de la ora 16.00.

Vizita a inclus şi sfinţirea bisericii din Poiana Micului, care l-a ales ca patron pe noul Fericit. După aceste ceremonii, Cardinalul a vizitat mănăstirea Voroneţ şi sanctuarul marian de la Cacica.

15 mai 2011, ziua când a avut loc sfinţirea noii biserici „Naşterea Maicii Domnului” şi consacrarea altarului, constituirea comunităţii ca parohie de sine stătătoare, numirea noului paroh, sfinţirea şi inaugurarea centrului parohial „Fericitul Ioan Paul al II-lea”. Sfintele celebrări au fost oficiate de PS Petru Gherghel şi PS Aurel Percă. Au concelebrat 25 de preoţi.

Știri din Biserica locală

„Înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Cristos, tari în credinţă” (Col 2,7).

Aceasta a fost tema propusă pentru Ziua tineretului, care în Dieceza de Iaşi a fost celebrată în ziua de 1 mai, la Butea. Aici au fost prezenţi peste 3100 de tineri din 100 de parohii, însoţiţi de părinţii parohi şi vicari. În centrul zilei s-a aflat sfânta Liturghie, prezidată de PS Petru Gherghel, împreună cu Dieter Geerlings, episcop auxiliar de Münster (Germania) şi Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi. La sfârşitul celebrării, a fost amintită împlinirea a 21 de ani de la consacrarea episcopală a Păstorului Diecezei noastre. Ziua s-a încheiat cu propunerea PS Petru Gherghel ca Ziua Tineretului de anul viitor să aibă loc la Iaşi. La sfârşit, grupurile s-au îndreptat spre casele lor intonând imnul de la Butea.

Poiana Micului Noua biserică din Poiana Micului, cu hramul „Fericitul Ioan Paul al II-lea”, a fost sfinţită la 21 mai 2011, de către ES Stanisław Dziwisz, cardinal şi mitropolit al Cracoviei, la care au fost prezenţi şi PS Petru Gherghel şi PS Aurel Percă. Liturghia a fost transmisă în direct şi la Radio Maria. Piatra de temelie a fost sfinţită la 18 iunie 2008, de către PS Petru Gherghel, iar biserica a fost inaugurată la 6 august 2010, de către PS Aurel Percă.

Oneşti: Simpozionul naţional „Rolul Bisericii, Familiei şi al Şcolii în educaţia contemporană” A doua ediţie a Simpozionului Naţional organizat la Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneşti s-a desfăşurat în ziua de 7 mai 2011. Simpozionul a avut ca temă: „Rolul Bisericii, Familiei şi al Şcolii în educaţia contemporană” şi a reunit studenţi la specializarea teologie şi cadre didactice (din care majoritatea profesori de religie) din nouă judeţe ale ţării, din trei dieceze catolice diferite, catolici şi ortodocşi deopotrivă.

Familia și Viața - Iunie 2011

13

Scrisoarea pastorală „Chemare specială la rugăciune şi adoraţie” Sfinţiile voastre, dragi fraţi şi surori, iubiţi credincioşi, Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea va împlini la 29 iunie, solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul, 60 de ani de preoţie. În lumea catolică au loc numeroase iniţiative pentru a-i arăta Sfântului Părinte mulţumirea, afecţiunea şi comuniunea pentru slujirea pe care o oferă lui Dumnezeu şi Bisericii sale şi în mod deosebit pentru că „face să strălucească Adevărul în lume”, la care îi cheamă pe toţi.

Ne unim şi noi la aceste iniţiative şi vă chemăm pe toţi: preoţi, călugări şi credincioşi la rugăciune, la a oferi Sfântului Părinte un buchet spiritual. Într-un mod special vă invităm în această lună, închinată inimii lui Isus, la adoraţie pentru sfinţirea preoţilor şi pentru a obţine de la Dumnezeu vocaţii la sfânta Preoţie. Împlinim în felul acesta şi chemarea pe care Isus a făcut-o odinioară: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui” (Mt 9,37 -38).

Părinţii decani, toţi parohii, superiorii din institutele de învăţământ, superiorii şi superioarele din casele călugăreşti, precum şi responsabilii celorlalte structuri diecezane vor dispune să fie făcute ore de adoraţie speciale în fiecare vineri din luna iunie şi intenţii de rugăciuni în cadrul sfintelor Liturghii celebrate în aceast ă perioadă. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru vocaţiile care există în dieceză şi ne rugăm pentru preoţii care vor fi sfinţiţi în catedrala din Iaşi chiar în ziua când Sfântul Părinte va împlini 60 de ani de preoţie. La Liturghia solemnă, în cadrul căreia vor fi consacraţi întru sfânta Preoţie tineri din Seminarul nostru din Iaşi, vom avea din nou ocazia să ne rugăm pentru Sfântul Părinte.

La 1 iulie vom celebra cu bucurie misterul iubirii Inimii preasfinte, garan ţia şi dovada iubirii infinite a lui Dumnezeu faţă de noi. Vom celebra Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor (a 65-a), zi în care este amintită şi adorată Inima preasfântă a lui Isus. Este o ocazie ca toţi credincioşii să se roage împreună cu preoţii şi pentru preoţi, o ocazie ca preoţii să se regăsească în rugăciune pentru a avea preoţi sfinţi.

Preoţia înseamnă grija lui Dumnezeu faţă de oameni, reprezintă gestul permanenţei iubirii lui Isus Cristos. Opera sa de mântuire, prin preoţi, poate fi reînnoită până la sfârşitul veacurilor. Îi aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru cei 60 de ani de Preoţie ai Sfântului Părinte şi ne rugăm ca Dumnezeu să-l însoţească cu harul său şi-i spunem: Întru mulţi ani, Sfinte Părinte!

Cu dorinţe de binecuvântare şi de ocrotire cerească prin mijlocirea Mariei, mama preoţilor.

Iaşi, 18 mai 2011

+ Petru Gherghel, episcop de Iaşi

33

Familia și Viața - Iunie 2011